Sunteți pe pagina 1din 4

SPETA 1

Speta tari baltice-urss-recunoastere de facto/de jure

1. - De facto (de fapt)


-provizorie si limitativa
-caracterizeaza recunoasterea incompleta de catre un stat a unui alt stat sau guvern, care nu
atrage stabilirea de relatii diplomatice si are un caracter provizoriu.
-De iure (de drept) spre deosebire de de facto, inseamna recunoasterea deplina de catre un
stat a unui alt stat sau guvern.
-definitiva si irevocabila
Recunoașterea De facto a statelor, mai degrabă decât de jure, este rară. Recunoașterea De
jure este mai puternică, în timp ce recunoașterea de facto este mai tentativă și recunoaște
doar că un guvern își exercită controlul asupra unui teritoriu. Un exemplu de diferenta este
atunci când Marea Britanie a recunoscut Sovietice de stat , de facto, în 1921, dar de jure
numai în 1924.
Termenul „de facto“ poate fi de asemenea folosit când nu există o lege sau un standard
relevant, ci numai o practică bine stabilită, dar nu universală.
Practica statelor a consacrat în timp mai multe tipuri ale recunoaşterii internaţionale a
statelor. Astfel, după efectele pe care le produce, recunoaşterea poate fi: de fapt (de facto),
care are un caracter provizoriu, ceea ce înseamnă că efectele ei se limitează doar la relaţii
consulare şi poate fi retrasă; de drept (de iure), care este definitivă. Numai acest tip de
recunoaştere permite stabilirea de relaţii diplomatice între statul recunoscut şi cel care
recunoaşte.

1. Restaurarea suveranitatii si independentei= restaurarea recunoasterii de jure, recunoasterii


depline sugerand totodata ca ocupatia anterioara nu fusese acceptata ca legala si ca fusese
recunoscuta doar partial in sensul ca se recunoscuse doar că un guvern își exercită controlul
asupra unui teritoriu.
Cele trei state au rămas sub ocupația sovietică până la restaurarea independenței lor în
1991, în condițiile în care ocupația de 48 de ani a fost considerat tot timpul ilegală de
democrațiile occidentale. Statele Unite a aplicat în ceea ce privește cele trei state
baltice Doctrina Stimson, transformată într-un precedent al dreptului internațional.[13][16]
Doctrina Stimson este o politică a guvernului federal al Statelor Unite enunțată într-o notă
de pe 7 ianuarie 1932 trimisă Japoniei și Chinei cu privire la nerecunoașterea modificărilor
teritoriale obținute prin forța armelor. Principiile acestei doctrine au fost invocate de SUA în
declarația sa din 23 iulie 1940 cu privire la nerecunoașterea politicii de anexare (și mai târziu
de incorporare) de către Uniunea Sovietică a statelor baltice – Estonia, Letonia și Lituania.
Aceste principii au fost aplicate în relațiile SUA-URSS până la restaurarea de facto a
independenței celor trei state baltice în august 1991.

Speta 2-in test

pg 105

1. Aplicarea conventiei de la viena-


Da , se aplica conventia de la viena deoarece -a intrat în vigoare la 27 ianuarie 1980; conform
prevederilor ei inseamna ca se depusesera deja 35 instrumente de ratificare si ca trecusera
30 zile de la depunerea lor.
Pt cei care depun dupa cele 35, conventia intra in vigoare in a30a zi dupa depunerea
instrumentului de ratificare si/sau aderare.
Rezulta- pt A se aplica din iunie 1980; pt B se aplica din ianuarie 1988.
Tratatul de mediu semnat la 6 aug 1990 este supus prevederilor Conventiei de la Viena.

2. Trimit doc de ratificare in 1971-semneaza tratat in 77.-nu se aplica Conventia de la Viena


deoarece aceasta nu intrase in vigoare- art 4 al conventiei spune: Articolul 4 –
Neretroactivitatea prezentei Convenţii - Fără prejudiciul aplicării vreuneia din regulile
enunţate în prezenta Convenţie cărora tratatele le-ar fi supuse în temeiul dreptului
internaţional independent de prezenta Convenţie, aceasta se aplică exclusiv tratatelor
încheiate de state după intrarea ei în vigoare faţă de aceste state.

3. 4 state semneaza un tratat pt eradicarea traficului de droguri- 2 Taver si Arina semneaza fara
rezerve’ 1 Dania depune rezerva si 1 Finland depune declaratie de interpretare

a)natura declaratiilor Dania si Finland

Dania- rezerva- tratat multilateral-e la mom ratificarii-poate fi acceptata dpdv al conditiilor


de fond/forma.
Declaratia de interpretare a Finland – poate constitui rezerva daca se refera doar la
intalnirile lunare si nu la refuzul participarii la programele de pregatire.

-Taver accepta declaratia lui Finland dar nu spune nimic de Dania in sensul ca nu obiecteaza.

Astfel:

- intre Taver si Finland se va aplica tratatul asa cum a fost negociat cu exceptia declaratiei : se vor
schimba rapoarte dar nu vor fi inatlniri. Cu privire la dispozitiile la care se refera rezerva, acestea vor
fi aplicate conform modificarilor aduse de rezerva.

-Intre Taver si Dania- atata timp cat Taver nu formuleaza obiectiune la rezerva Daniei, se va aplica
tratatul asa cum a fost negociat cu exceptia rezervei- Dania va patrula pe mare.

Daca Taver va formula obiectiune in 12 luni de la data semnarii tratatului de Taver- Taver va putea
alege intre a se aplica tratatul cu exceptia dispozitiilor la care se refera rezerva sau a ca tratatul sa nu
se aplice deloc intre ei.

-Arina obiecteaza fata de ambele rezerve- Arina va putea alege intre a se aplica tratatul cu exceptia
dispozitiilor la care se refera rezerva sau a ca tratatul sa nu se aplice deloc intre ei.

Motivul Arinei este insa nejustificat, motivul invocate de aceasta s-ar putea aplica in cazul tratatelor
bilaterale si nu multilaterale cum e acesta.
pentru tratatele bilaterale formularea unei rezerve ar echivala cu renegocierea lor.
-Intre Arina si Taver tratatul se va aplica integral.
4. Speta ara, camara, veriga, ryna, oliva, tulsa
Ara , camara, ryna, tulsa sunt de accord-e ok.

Veriga formuleaza rezerva dupa ratificare; Oliva formuleaza rezerva la depunerea


instrumentelor de ratificare.

Ara-nu se pronunta deloc cu privire la cele 2 rezerve= ei i-ar fi opozabile.


Veriga a depus tarziu rezerva-se considera nula si Veriga e legata de negocierile tratatului
sau se poate retrage.
camara, veriga, ryna, oliva, tulsa….

Pag 150

Speta 1- mafrom-aka/banda

1. Refugiat: care, in urma unor evenimente survenite si unor temeri justificate de a fi persecutata
datorita rasei, religiei, nationalitatii, apartenentei la un anumit grup social sau opiniilor sale
politice, se afla in afara tarii a carei cetatenie o are si care nu poate sau, datorita acestei
temeri, nu doreste protectia acestei tari; sau care, neavind nici o cetatenie si gasindu-se in
afara tarii in care avea resedinta obisnuita ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate
sau, datorita respectivei temeri, nu doreste sa se reintoarca.

Elemente in speta: persecutie cu privire la etnie; se afla in afara tarii a carei cetatenie o are; starea de
temere adusa de persecutie si nerespectarea drepturilor omului;

2. Refuzul de extradare a statului Mafrom este justificat avand in vederea conventia si


principiul respectarii dr omului si libertatilor fundamentale care e o norma de jus cogens,
extradarea se face cu resp dr omului.

Speta 2- expulzarea in masa a afrimanilor

1. Nu e justificata expulzarea in masa a afrimanilor de anduzia. In primul rand , expulzarea e o


masura sanctionatoare ce consta in obligarea unui strain de a parasi teritoriul statului pe
care se afla, daca acesta a devenit indezirabil, din motive de siguranta nationala ,apararea
ordinii publice, sistemului economic etc. se face prin act administrative individual.
Limite: nu se expulzeaza in masa, cel expulzat tb sa aiba posibilitatea de a se apara.

2. Statul nu incalca regulile dreptului international deoarece acesta are competenta exclusive
in a determina criteriile/conditiile acordarii cetateniei.

3. In schimb Mafrom nu va calificat să-i acorde protecţie diplomatică deoarece


interesatul nu era legat de Mafrom printr-o legătură suficientă, efectivă pentru ca aceasta
să poată produce efecte în dreptul internaţional -principiul efectivitatii- a se vedea cazul
Nottebohm.
Pag 245-

Speta 1- statul x si statul y

1. ART. 121
Regimul insulelor
1. O insula este o întindere naturala de pãmînt inconjurata de apa, care rãmîne
descoperitã în timpul fluxului.
2. Sub rezerva paragrafului 3, marea teritorialã, zona contigua, zona economicã exclusiva
şi platoul continental al unei insule sînt delimitate conform dispoziţiilor prezentei
convenţii, aplicabile altor intinderi terestre.
3. Stincile care nu sînt propice locuirii umane sau unei vieţi economice proprii nu au zona
economicã exclusiva şi nici platou continental.
2. X nu avea dreptul sa foreze in acea zona. Deoarece insula alfa se incadreaza la paragraful
3→ nu au zona economicã exclusiva şi nici platou continental. Forarea= in mare
teritoriala, zona ec exclusive si platou continental.