ANALIZA POLITICILOR PUBLICE

DIN ROMÂNIA PENTRU BOLILE

NETRANSMISIBILE

Elena BOZDOG
Denisa TRIF
Nancy J. THOMPSON
Cătălin BABA

Analysis of Romanian Public Policies

Elena BOZDOG for Noncommunicable Diseases
Doctorand, Departamentul de Sănătate Publică, Facultatea
de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Abstract
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România Noncommunicable diseases (NCDs) are
E-mail: elena.bozdog@publichealth.ro accountable for more than 63% of the total number
Tel.: 0040-745-849.020 of deaths worldwide. National-level policies repre-
sent important approaches in reducing the burden
Denisa TRIF of NCDs. The aim of this paper is to evaluate the
extent to which Romanian policies addressing the
Absolvent, Departamentul de Sănătate Publică, Facultatea prevention and control of NCDs align with the ob-
de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, jectives of World Health Organization (WHO) 2013
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România – 2020 Global Action Plan for the prevention and
E-mail: denisa.trif@publichealth.ro control of NCDs.
Tel.: 0040-763-994.857 National policies on the prevention and con-
trol of NCDs were identified through searches of
Nancy J. THOMPSON Google, Google Scholar and official websites. The
alignment was determined through content analy-
Dr., Universitatea din Iowa, Iowa, Statele Unite ale Americii
sis of the documents identified in the first phase.
E-mail: nancy-thompson@uiowa.edu Twenty-two NCD prevention-related policies were
Tel.: 01-319-512.9128 identified. The study reports complete alignment
for objectives one and three; partial alignment for
Cătălin BABA objective two (8/10 mechanisms), six (4/6 mech-
Profesor univ. dr., Departamentul de Sănătate Publică, anisms) and five (1/6 mechanisms); no alignment
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, for objective four (0/5 mechanisms). National pro-
gram and strategies are the policies that align with
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România
the highest number of mechanisms, and are some
E-mail: baba@fspac.ro
of the most recent policies, indicating that the Ro-
Tel.: 0040-744-514.732 manian authorities have been taking initiative in
addressing prevention of NCDs by focusing on a
Revista Transilvană broader approach rather than separate initiatives.
de Ştiinţe Administrative Keywords: health policy, legislation (health),
1(42) / 2018, pp. 30-48 noncommunicable disease.

30
1. Introducere
Cele mai recente statistici din rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)
arată că, în anul 2012, bolile netransmisibile au reprezentat 68% din decesele din în-
treaga lume (Organizația Mondială a Sănătății, 2014), cele mai răspândite boli netrans-
misibile fiind cele cardiovasculare și cancerul. Numărul deceselor cauzate de acestea
este așteptat să crească de la 38 de milioane în 2012 la aproape 52 de milioane, până în
2030 (Organizația Mondială a Sănătății, 2014).
Aproape 80% din decesele asociate cu bolile netransmisibile apar în țările cu venituri
mici și medii (Boutayeb și Boutayeb, 2005). Cele mai recente date pentru UE (2012)
arată că 80% din totalul deceselor sunt atribuite bolilor netransmisibile (World Health
Organization Regional Office for Europe, 2012). Cele mai importante dintre acestea au
fost bolile de inimă cu 59% din totalul deceselor incluse în raport, respectiv 21% pentru
cele cauzate de toate tipurile de cancer (Mladovsky et al., 2008; Townsend et al., 2015).
În România, bolile netransmisibile au reprezentat 92% din numărul total de decese în
anul 2012 (Organizația Mondială a Sănătății, 2015b).
Consecințele acestor boli variază și afectează indivizii și gospodăriile, sistemele de
sănătate și economiile naționale și internaționale (Banca Mondială, 2011). Economiile
naționale din țările cu venituri mici și medii sunt afectate negativ de o pierdere crescută
a productivității, deoarece 30% din decesele legate de bolile netransmisibile în țările cu
venituri mici și medii afectează persoanele mai tinere de 60 de ani (NCD Alliance, 2012),
care reprezintă populația aptă de muncă. Acest lucru conduce la alte efecte negative
în ceea ce privește acumularea produsului intern brut sau a capitalului (Bloom et al.,
2011; Kankeu et al., 2013; Muka et al., 2015). Creșterea continuă a bolilor netransmisibile
și a tratamentelor legate de bolile netransmisibile pune presiune asupra sistemelor de
sănătate pentru furnizarea de servicii rentabile (World Bank, 2011). Acest lucru este
deosebit de dificil în țările cu venituri mici și medii, deoarece sistemele de sănătate nu
dispun de resurse și sprijin politic (Banca Mondială, 2011; Ebrahim et al., 2013).
Chiar dacă dovezile arată o creștere rapidă a numărului de decese legate de bolile
netransmisibile în țările în curs de dezvoltare în ultimii ani, majoritatea tind să ofere
un răspuns limitat atunci când se ocupă de prevenire (Banca Mondială, 2011). Studiile
arată că politicile naționale care abordează bolile netransmisibile pot avea beneficii
substanțiale, dacă abordează prevenirea primară și se concentrează asupra echității în
sistemul de sănătate (Mendis, 2010). Politicile mai bine dezvoltate și comprehensive
de control a tutunului implementate în țările europene, cum ar fi Portugalia, Cehia,
Ungaria și altele, au avut ca rezultat o reducere a prevalenței fumatului atât în gru-
purile cu statut socio-economic ridicat, cât și în cele cu statut socio-economic scăzut
(Schaap et al., 2008).
Chiar dacă integrarea României în UE în 2007 a sporit alinierea politicilor, mecanis-
melor și strategiilor naționale la standardele europene, nu există încă un instrument
la nivel național sau la nivel european care să măsoare eficiența politicilor publice
naționale, cum ar fi cele legate de prevenirea bolilor netransmisibile. Sub conducerea
OMS, mai mult de 190 de țări au convenit în 2011 asupra mecanismelor globale de

31
reducere a bolilor netransmisibile care pot fi evitate și au elaborat un Plan global de
acțiune pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile 2013-2020 (Global Action
Plan for the Prevention and Control of NCDs 2013-2020 (GAP)) (Organizația Mondială
a Sănătății, 2013). GAP urmărește reducerea cu 25% a numărului de decese premature
cauzate de bolile netransmisibile până în 2025 prin intermediul a nouă obiective glo-
bale (recomandări) voluntare. Obiectivele sunt: o reducere relativă de 25% a riscului
de mortalitate prematură datorată bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului sau
bolilor respiratorii cronice; o reducere relativă cu cel puțin 10% a consumului nociv de
alcool; o reducere relativă de 10% a prevalenței lipsei de activitate fizică; o reducere
relativă de 30% a prevalenței consumului curent de tutun la persoanele cu vârste pes-
te 15 ani; o reducere relativă de 25% a prevalenței tensiunii arteriale ridicate; oprirea
creșterii cazurilor de diabet zaharat și a obezității; cel puțin 50% din persoanele eligibile
să beneficieze de tratament medicamentos și consiliere pentru prevenirea infarctului
și a accidentelor vasculare cerebrale și o disponibilitate de 80% a tehnologiilor de bază
la prețuri accesibile și a medicamentelor esențiale necesare pentru tratarea bolilor ne-
transmisibile majore atât în instituțiile publice, cât și în cele private (Organizația Mon-
dială a Sănătății, 2015a). Planul de acțiune se concentrează pe șase obiective principale
ca modalitate de atingere a obiectivelor globale. Obiectivul unu al GAP subliniază
importanța cooperării internaționale ca modalitate de îmbunătățire a prevenirii bolilor
netransmisibile, obiectivul doi al GAP este axat pe capacitățile naționale și importanța
parteneriatelor multisectoriale într-un stat, iar obiectivul trei al GAP se referă la factorii
de risc modificabili ca mod de prevenire. Asistența medicală primară și accesul egal la
serviciile de sănătate sunt principalele elemente ale obiectivului patru al GAP, în timp
ce obiectivul cinci se referă la importanța cercetării și dezvoltării ca modalități de pre-
venire a bolilor netransmisibile. Obiectivul șase al GAP subliniază importanța colectării
datelor și evaluării tendințelor actuale și a progreselor înregistrate în tratarea bolilor ne-
transmisibile (Organizația Mondială a Sănătății, 2013). Acest document este considerat
cel mai adecvat instrument de referință pentru măsurarea efortului politicilor publice
naționale în privința bolilor netransmisibile (Gostin, Sridhar și Hougendobler, 2015).
Un singur studiu similar a fost identificat, care evaluează alinierea politicilor
naționale din Mongolia la versiunea anterioară a GAP 2008-2013 (‘2008-2013 Action
Plan for the Global Strategy for the Prevention and Control of Noncommunicable
Diseases’, 2008; Chimeddamba et al., 2015). Rezultatele studiului demonstrează un
răspuns bun la prevenirea bolilor netransmisibile prin abordările privind sănătatea
populației și asistența medicală primară, în timp ce a identificat, de asemenea, zone
de îmbunătățire, cum ar fi activitatea fizică și orientările legate de regimul alimentar
(Chimeddamba et al., 2015).
Obiectivele acestei lucrări sunt: (1) identificarea și descrierea politicilor românești
care abordează cel puțin una din cele patru boli netransmisibile comune: cancer, boli
cardiovasculare, boli respiratorii și diabet, prin referirea la obiective și factori interesați
și (2) o evaluare a acestor politici prin evaluarea măsurii în care acestea se aliniază cu
GAP al OMS. Din cunoștințele noastre, acesta este primul studiu din Europa care se

32
concentrează pe acest subiect. Rezultatele sunt relevante pentru toți factorii de decizie
politică și profesioniștii din domeniul sănătății publice și ar putea fi folosite pentru a
elabora o foaie de parcurs pentru analizarea eficienței politicilor de prevenire a bolilor
netransmisibile.

2. Metode
2.1. Identificarea datelor
Definiția adoptată pentru termenul de politică publică este definiția folosită de Dye
„indiferent ce guvernele aleg să facă sau să nu facă” (Dye, 2015). În linii mari, politicile
sunt definite ca fiind legi, reglementări și decrete judiciare (Anderson, 2003; Brown-
son, Chriqui și Stamatakis, 2009). Pentru acest articol, politicile publice analizate au
fost considerate documentele oficiale naționale care au abordat prevenția a cel puțin
uneia din cele patru cele mai comune boli netransmisibile din România: cancer, boli
cardiovasculare, boli respiratorii, diabet (Organizația Mondială a Sănătății, 2014); și/
sau au abordat cel puțin unul dintre cei mai importanți factori de risc comportamentali
pentru bolile netransmisibile: consumul de tutun, dieta nesănătoasă, activitatea fizică
insuficientă sau consumul nociv de alcool (Organizația Mondială a Sănătății, 2015a).
Numai cea mai recentă versiune a fiecărei politici identificate a fost inclusă în studiu
(Tabelul 1 prezintă toate politicile naționale românești identificate prin numărul de
identificare, numele complet al documentului, tipul și numărul de politică și părțile
interesate implicate în implementarea politicii, descriere și obiectivele politicii). În Ro-
mânia, politicile publice sunt direcționate de sus în jos; în consecință, au fost excluse
alte politici izolate inițiate de autoritățile locale.
Doi recenzori independenți au identificat politicile relevante prin căutările Google,
Google Scholar și site-urile oficiale ale Guvernului României (Guvernul României, fără
dată) și Ministerul Sănătății din România (Ministerul Sănătății, fără dată) între iulie și
octombrie 2016. Termenii-cheie folosiți au fost: prevenirea, legea, ordin, „decizia gu-
vernamentală”, „strategia națională”, „planul strategic”, politica; fiecare dintre acestea
combinată cu „boli cardiovasculare”, „boli de inimă”, cancer, diabet, „boli respiratorii
cronice”, „activitate fizică”, „alimentație sănătoasă”, „hrană sănătoasă”, fumat, „con-
sum de tutun”, „consum de alcool”.
Pentru a asigura includerea tuturor politicilor relevante, am realizat un interviu cu
consilierul Departamentului de Sănătate Publică din județul Mureș, una din instituțiile
responsabile de prevenirea și controlul bolilor netransmisibile în România.

2.2. Analiza datelor

Politicile identificate au fost scanate pentru a evalua dacă acestea ar trebui incluse în
analiză. Numai acele politici care au confirmat ipoteza menționată au fost considerate
adecvate și analizate. Utilizând obiectivele GAP (obiectivele Planului Global de Acțiune
ale OMS prezentate în Tabelul 2), doi coautori au codat fiecare politică publică inclusă în
studiu pentru a determina gradul de aliniere. O politică românească a fost considerată
a fi aliniată cu GAP dacă textul politicii a avut o referință explicită de acțiuni/măsuri

33
care fac referire la mecanismele din fiecare obiectiv GAP. Rezultatele au fost compilate
într-un singur document, iar diferențele au fost discutate. Pentru a adresa diferențele
dintre primii doi evaluatori, un al treilea coautor a analizat politicile și a decis cum
trebuie rezolvate diferențele.

3. Rezultate
Tabelul 1 prezintă toate politicile naționale românești grupate după boala netrans-
misibilă sau factorul de risc, detaliind numărul de identificare, denumirea, părțile in-
teresate și descrierea scurtă și obiectivele. Tabelul 2 arată modul în care fiecare politică
românească este aliniată la obiectivele și mecanismele GAP ale OMS, luând în consi-
derare că unele politici sunt aliniate la mai multe obiective sau mecanisme ale GAP.
GAP Obiectivul unu a fost aliniat la două politici publice și toate mecanismele sale
au fost abordate de cel puțin o politică. Mecanismele 1.a și 1.b au fost aliniate doar
politicii 18 (24, 25, 26, 27). Mecanismul 1.c recomandă parteneriate cu organizații exter-
ne, cum ar fi Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și OMS, care oferă o mai
bună înțelegere a implementării unei politici, consolidând astfel eforturile de prevenire
a bolilor netransmisibile. Politica 12 propune colaborări cu ambii parteneri menționați
în scopul monitorizării implementării legii. Politica 18 adresează acest mecanism prin
colaborarea dintre organizațiile internaționale sau instituțiile publice (Banca Mondială,
OMS, UNICEF, Agenția Internațională pentru Energie Atomică și Comisia Europeană),
care servesc drept parteneri tehnici.
GAP Obiectivul doi este aliniat la 12 politici, însă dintre cele zece mecanisme au
existat două (2.a și 2.j) care nu au fost aliniate la nicio politică. Politica 15 adresea-
ză mecanismul 2.b prin crearea infrastructurii necesare pentru depistarea precoce
și prevenirea cancerului de col uterin; politica 18 prin implementarea programelor
de prevenire naționale, regionale și locale. Politica 15 adresează mecanismul 2.c prin
impunerea cooperării între părțile interesate și coordonarea și implementarea mul-
tisectorială a măsurilor propuse; politica 17 prin stabilirea normelor tehnice pentru
elaborarea și implementarea programelor de sănătate ale Strategiei Naționale; politica
18 prin solicitarea unei expertize adecvate de la diferiți parteneri, cum ar fi organizațiile
internaționale sau instituțiile publice naționale, precum și organizațiile sau asociațiile
neguvernamentale. Mecanismul 2.d este demonstrat prin evaluări periodice ale ne-
voilor epidemiologice ale populației, ale politicii 16 și evaluării impactului diferitelor
sectoare asupra sănătății pentru politica 18. Politica opt adresează mecanismul 2.e
prin stabilirea planului național și alocarea unui buget pentru furnizarea de produse
de panificație și produse lactate elevilor; politica 15 prin organizarea și punerea în
aplicare a programului național de depistare a cancerului de col uterin; politica 17
prin reglementarea a șase programe naționale de sănătate; politica 18 prin stabilirea
liniilor planului național de sănătate și urmărirea priorităților naționale în materie
de sănătate. Politicile 1, 2, 6, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 16, 17 și 18 adresează mecanismul 2.f
prin înființarea unei structuri multisectoriale în vederea implementării unei strategii
de sănătate în toate politicile. Politicile 1, 2, 8, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 18 adresează meca-

34
nismul 2.i prin promovarea colaborării între diferite instituții sau organizații publice
pentru implementarea politicilor, cum ar fi: Ministerul Sănătății, Ministerul Educației
și Cercetării, Ministerul Tineretului și Sportului, organizațiile neguvernamentale, Mi-
nisterul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Finanțelor, UNICEF, OMS,
Banca Mondială, Comisia Europeană, Institutul Național de Sănătate Publică și alții.
Politica 15 adresează mecanismul 2.g prin crearea unui Comitet național pentru pre-
venirea cancerului de col uterin, care să supravegheze implementarea programului de
screening. Politica 18 demonstrează mecanismul 2.h prin furnizarea de formare pentru
personalul medical și de sănătate.
GAP Obiectivul trei este aliniat la 16 politici. Politica 16 și politica 18 îndeplinesc toa-
te cele patru mecanisme prin crearea unui mediu care să sprijine reducerea consumului
de tutun, alimentația sănătoasă, practicarea activității fizice la nivel individual, comu-
nitar și național și sprijinirea reducerii consumului nociv de alcool. Mecanismul 3.a
este demonstrat și de alte cinci politici. Politica unu vizează protejarea populației de
consecințele negative ale consumului de produse din tutun. Politica doi interzice fu-
matul în toate locurile publice închise. Politica trei reglementează publicitatea pentru
tutun și amenzile pentru neconformitate. Politica patru definește specific termenii: „pu-
blicitatea produselor din tutun”, „sponsorizarea produselor din tutun”, „profesioniști
din partea agenților economici din domeniul tutunului” și politica cinci actualizează
cuantumul impozitelor plătite pentru produsele din tutun. Mecanismul 3.b este de-
monstrat și prin șapte politici în plus față de politicile 16 și 18. Cinci dintre acestea se
concentrează direct pe asigurarea accesului la informații și informarea populației cu
privire la beneficiile unei alimentații sănătoase, prin următoarele: mesajele mass-me-
dia – politica șase; reglementarea informațiilor pe care producătorii sunt obligați să le
imprime pe etichetele produselor – politica șapte; implementarea listei recomandate
de alimente pentru elevii preșcolari, primari și secundari – politica nouă; reglementa-
rea etichetării corecte a produselor lactate – politica 11; marketingul înlocuitorilor de
lapte matern – politică 12. Celelalte două politici iau măsuri directe și implementează
programe pentru copiii de vârstă școlară pentru distribuția de alimente sănătoase în
școli – politicile 8 și 10. Mecanismul 3.c este demonstrat, de asemenea, de trei politici
în plus față de politicile 16 și 18. Politica 16 și politica 18 vizează crearea unui mediu
adecvat pentru sprijinirea reducerii consumului de tutun, a dietelor sănătoase și a
practicării activității fizice la nivel individual, comunitar și național. Politica 14 creează
infrastructura necesară pentru practicarea activităților sportive și fizice prin reglemen-
tarea sportului în școală, în domeniul militar, al sportului profesional și al sportului
pentru toți, în timp ce politica șase informează populația generală despre beneficiile
activității fizice, prin mesaje mass-media. Politica 13 reglementează sistemul de activi-
tate fizică și sistemul sportiv la nivel național. Politica șapte vizează mecanismul 3.d
prin reglementarea etichetării băuturilor alcoolice. Liniile directoare privind alimentația
și activitățile fizice, care includ și reducerea consumului de tutun și alcool, precum și
politicile care vizează comercializarea produselor alimentare și băuturilor pentru copii,
așa cum au fost menționate în GAP, nu au fost identificate.

35
 GAP Obiectivul patru se concentrează asupra politicilor care utilizează mecanisme
pentru a dezvolta îngrijirea primară centrată pe oameni și acoperirea prin asigurări de
sănătate universală, ceea ce ar conduce la îmbunătățirea nivelului bolilor netransmisibi-
le. Nici unul dintre mecanismele acestui obiectiv nu a fost aliniat la politicile românești
care abordează bolile netransmisibile.
GAP Obiectivul cinci este aliniat la două politici, demonstrând doar unul dintre
mecanisme. Politica 16 subliniază importanța politicilor și planurilor naționale de cer-
cetare, adresând astfel mecanismul 5.b. Politica 20 identifică prioritățile în domeniul
cercetării, una din ele fiind sănătatea. Niciunul dintre articolele incluse în politica 20
nu abordează în mod specific capacitatea națională de cercetare și dezvoltare de înaltă
calitate pentru prevenirea și controlul bolilor non-comunicabile.
Obiectivul șase al GAP este aliniat la patru politici. Politica 15 adresează mecanismul
6.b, monitorizând una dintre bolile netransmisibile prin intermediul unui instrument
de înregistrare a bolii, creând astfel infrastructura necesară pentru depistarea precoce
și prevenirea cancerului de col uterin. Politica 18 abordează mecanismele 6.a și 6.f prin
stabilirea priorităților naționale în ceea ce privește detectarea și prevenirea precoce a
cancerului de col uterin și stabilirea unui buget pentru acest program. Politica 16 de-
monstrează mecanismul 6.c prin crearea infrastructurii necesare pentru evaluarea stării
de sănătate a populației. Politica 17 demonstrează mecanismul 6.f prin distribuirea
resurselor financiare între programele naționale disponibile în România (printre care și
Planul național pentru bolile netransmisibile). Mecanismele 6.d și 6.e nu sunt abordate.

4. Discuții
Rezultatele noastre arată alinierea la Planul Global de Acțiune propus de OMS a po-
liticilor publice care adresează bolile netransmisibile, luând în considerare numărul de
mecanisme GAP adresate de politicile publice românești, după cum urmează: alinierea
completă pentru obiectivele unu și trei ale GAP; alinierea parțială pentru obiectivul doi
al GAP (mecanisme 8/10) și obiectivul șase al GAP (mecanisme 4/6); alinierea minimă
pentru obiectivul cinci al GAP (1/6 mecanisme); nici o aliniere pentru obiectivul patru
al GAP (mecanisme 0/5).
Având în vedere numărul de politici analizate, obiectivele GAP doi și trei au un
număr mare de politici aliniate (12, respectiv 16 politici). Puține politici par să se alinieze
la obiectivele cinci și șase ale GAP, indicând faptul că România trebuie să întreprindă
acțiuni mai bune în cercetarea, monitorizarea și evaluarea factorilor determinanți și a
impactului asupra populației (WHO, fără dată) bazate pe elaborarea politicilor. Alo-
carea mai multor fonduri pentru cercetarea bolilor netransmisibile și, de asemenea,
dezvoltarea de instrumente pentru evaluarea și monitorizarea impactului bolilor ne-
transmisibile ar putea fi considerate acțiuni viitoare potențiale pentru alinierea la GAP.
Politicile care răspund celui mai mare număr de mecanisme sunt politica 18 (15/34),
politica 15 (12/34) și politica 16 (10/34), care indică faptul că strategiile naționale sunt
cele mai cuprinzătoare politici publice pentru prevenirea bolilor netransmisibile.
O tendință care poate fi raportată este creșterea numărului de politici implementate
de autorități, de la publicarea GAP. Treisprezece politici din cele 22 au fost publicate

36
într-o perioadă de 12 ani (2000-2012). Celelalte nouă au fost publicate pe o perioadă de
trei ani (2013-2016). De asemenea, programele și strategiile naționale (politicile 14, 16,
18) se aliniază celui mai mare număr de mecanisme și sunt unele dintre cele mai recente
documente (2013, 2014, 2015). Acest lucru indică faptul că, în ultimii ani, România a luat
inițiativă în abordarea prevenirii bolilor netransmisibile, concentrându-se mai degrabă
pe abordări mai generale decât pe inițiative specifice.
O altă tendință care poate fi adusă în discuție arată numărul de mecanisme la care
se aliniază doar politicile emise înainte sau după publicarea GAP (2013). Din totalul
de 29 de mecanisme care corespund celor șase obiective GAP, la 8 mecanisme s-au
aliniat doar politici emise după 2013, comparativ cu 2 mecanisme la care s-au aliniat
doar politicile emise înainte de 2013 (Tabelul 3).
În timp ce eficacitatea politicilor românești este împiedicată de sistemul inechitabil
al asistenței medicale, accentul pus pe prevenirea primară ar putea fi un impuls nece-
sar creșterii considerabile a eficacității combaterii bolilor netransmisibile. În perioada
comunistă, sistemul de sănătate s-a concentrat doar pe faza de tratament, accentul
fiind pus aproape exclusiv asupra acestuia. Prevenirea a jucat un rol secundar. Ca
un progres, în anii trecuți, guvernele au încercat să promoveze strategii și politici de
prevenire a bolilor netransmisibile.
Rezultatele generale ale analizei indică necesitatea ca ghidurile naționale să abordeze
mai bine obiceiurile alimentare, activitatea fizică și, de asemenea, consumul de alcool.
De asemenea, mai multe politici axate pe cercetarea în domeniul bolilor netransmisibile
și caracteristicile accesului la sistemul de sănătate ar putea spori și mai mult prevenirea
bolilor netransmisibile. Studiile viitoare ar trebui să se axeze pe furnizarea de dovezi cu
privire la importanța unor astfel de orientări adaptate contextului românesc, precum
și pe stabilirea celei mai bune abordări pentru implementarea unor noi politici publice
care să consolideze în continuare răspunsul guvernamental la bolile netransmisibile.
Una dintre limitările identificate în cadrul studiului actual este reprezentată de
sursele de date disponibile public. Această limitare a făcut dificilă identificarea tuturor
politicilor publice românești care abordează prevenirea bolilor netransmisibile, din
cauza lipsei unei baze de date publice naționale care să conțină toate politicile aflate în
implementare. În plus, pentru a avea un plan eficient de combatere a bolilor netrans-
misibile, trebuie implicate mai multe părți interesate. GAP indică pașii specifici pe care
trebuie să le urmeze secretariatele, partenerii internaționali și sectorul privat (WHO,
2013). În conformitate cu scopul nostru de a identifica, analiza și evalua măsura în care
aceste politici sunt aliniate la obiectivele și orientările GAP, acțiunile părților interesate
menționate mai sus nu au făcut obiectul analizei.

5. Concluzii
OMS a publicat o Notă Tehnică în 2015, utilizată ca instrument de evaluare și ra-
portare a progresului implementării angajamentelor naționale, care au fost incluse
în Declarația politică a ONU (2011) și în Rezoluția ONU privind bolile netransmisi-
bile (2014) adresată Adunării Generale a Națiunilor Unite (Organizația Mondială a
Sănătății, 2015b). Aceste documente evidențiază, în principal, necesitatea unor acțiuni

37
suplimentare mai drastice pe care statele trebuie să le întreprindă pentru a aborda și
preveni povara globală a bolilor netransmisibile (Organizația Națiunilor Unite, 2014).
Ca țară monitorizată, România nu a îndeplinit până în 2015 cinci indicatori evaluați
în Nota Tehnică: stabilirea unor obiective naționale determinate în timp, în conformi-
tate cu orientările OMS (indicatorul unu), realizarea unei evaluări cuprinzătoare care
să acopere factorii cheie pentru bolile netransmisibile la fiecare cinci ani (indicatorul
trei), adoptarea unui plan de acțiune la nivel național care abordează principalele boli
netransmisibile și factorii lor de risc (indicatorul patru), punerea recentă în aplicare a
unui program național de sensibilizare a publicului privind dieta sau activitatea fizi-
că sau ambele (indicatorul opt), furnizarea de terapie și consiliere pentru prevenirea
infarctului sau a accidentelor vasculare cerebrale în rândul populației cu risc (indica-
tor 10) (Organizația Mondială a Sănătății, 2015b). Indicatorul șapte (luarea de măsuri
pentru reducerea dietelor nesănătoase) a fost parțial realizat prin punerea în aplicare
a Regulamentului privind comercializarea substituenților de sân (politica 12), dar nu a
abordat nici o altă subcategorie a componentelor dietetice, cum ar fi politici cu privire
la acizi grași/ sodiu sau acizi grași saturați și grăsimi. Alți indicatori din nota tehnică
sunt parțial aliniați la măsurile naționale luate pentru a reduce factorii de risc, cum ar
fi consumul de tutun (indicatorul cinci) prin impozitare, interzicerea publicității sau
avertizările privind sănătatea (politicile 3, 4, 5) sau regulamentele cu privire la consumul
de alcool (indicatorul șase). OMS arată alinierea completă a politicilor din România la
indicatorii doi și nouă, care presupun existența unui sistem național de înregistrare a
deceselor și a cauzelor deceselor și ghiduri bazate pe dovezi pentru managementul bo-
lilor netransmisibile majore printr-o abordare bazată pe îngrijire primară (Organizația
Mondială a Sănătății, 2015b).
Studiul de față oferă o imagine de ansamblu actualizată asupra politicilor publice
naționale care adresează prevenția bolilor netransmisibile și își propune o evaluare
a măsurii în care acestea se aliniază cu mecanismele GAP. Rezultatele sugerează o
îmbunătățire de la raportul Planului Tehnic al OMS (Organizația Mondială a Sănătății,
2015b) și identifică punerea în aplicare a unor politici recente, cum ar fi politica doi, care
facilitează o aliniere mai bună la indicatori. Acest articol identifică și alte politici care nu
sunt incluse în planul tehnic și care se aliniază parțial cu indicatorii: politicile 8, 9, 10.
Acest studiu oferă, de asemenea, un punct de plecare pentru strategiile viitoare
care urmăresc să evalueze eficacitatea politicilor existente pentru prevenirea bolilor
netransmisibile. De asemenea, studiul susține posibilitatea de a adapta recomandările
GAP care nu sunt îndeplinite până în prezent în unele mai puternice și mai cuprinză-
toare. De asemenea, poate oferi informații pentru dezvoltarea unor strategii mai bune
de prevenire a bolilor netransmisibile.

Acknowledgement
Cercetarea raportată în acest articol a fost realizată cu sprijinul unui grant finanțat
de Fogarty International Center of the National Institutes of Health, nr. grant
D43TW008308. Conținutul articolului este responsabilitatea autorilor și nu reflectă
neapărat opiniile oficiale ale National Institutes of Health.

38
Bibliografie:
1. Anderson, J.E., „The Study of Public Policy”, în Anderson, J.E. (editor), Public Po-
licymaking: An Introduction, Wadsworth: Boston, 2003, pp. 1-34.
2. Banca Mondială, „The Growing Danger of Non-Communicable Diseases: Acting Now
to Reverse Course”, 2011, World Bank Human Development Network, septembrie, p. 24.
3. Bloom, D.E. et al., „The Global Economic Burden of Noncommunicable Diseases”, 2001,
World Economic Forum, septembrie, pp. 1-46, [Online] disponibil la adresa http://ideas.
repec.org/p/gdm/wpaper/8712.html, accesat la data de 14 aprilie 2018.
4. Boutayeb, A. și Boutayeb, S., „The Burden of Non Communicable Diseases in Develo-
ping Countries”, 2005, International Journal for Equity in Health, vol. 4, nr. 1, p. 2.
5. Brownson, R.C., Chriqui, J.F. și Stamatakis, K.A., „Understanding Evidence-based Pu-
blic Health Policy”, 2009, American Journal of Public Health, vol. 99, nr. 9, pp. 1576-1583.
6. Chimeddamba, O., Peeters, A., Walls, H.L. și Joyce, C., „Noncommunicable Disease
Prevention and Control in Mongolia: A Policy Analysis”, 2015, BMC Public Health, doi:
10.1186/s12889-015-2040-7.
7. Colegiul Medicilor, Decizia nr. 1 din 18.01.2013 a Colegiului Medicilor din România
– eMedic.ro, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 27 fe-
bruarie 2013, [Online] disponibil la adresa http://www.emedic.ro/Legislatie/Decizia-
nr-1-2013-Colegiului-Medicilor-din-Romania.htm, accesat la data de 30 noiembrie 2016.
8. Consiliul Național al Audiovizualului din România, Decizia nr. 854 29/09/2009 pen-
tru modificarea și completarea Deciziei Consiliului Național al Audiovizualului nr.
187/2006 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, [Online] disponibil
la adresa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/111927, accesat la data de
30 noiembrie 2018.
9. Dye, T.R., Understanding Public Policy, Boston: Pearson, 2015.
10. Ebrahim, S., Pearce, N., Smeeth, L., Casas, J.P., Jaffar, S. și Piot, P., „Tackling Non-
Communicable Diseases In Low- and Middle-Income Countries: Is the Evidence from
High-Income Countries All We Need?”, 2013, PLoS Medicine, vol. 10, nr. 1, pp. 1-6.
11. Gostin, L.O., Sridhar, D. și Hougendobler, D., „The Normative Authority of the World
Health Organization”, 2015, Public Health, vol. 129, nr. 7, pp. 854-863.
12. Guvernul României, fără dată, [Online] disponibil la adresa http://www.guv.ro/, accesat
la data de 19 decembrie 2017.
13. Guvernul României, Hotărârea nr. 196/2014 pentru aprobarea accizei specifice la țiga-
rete și completarea Normelor Codului fiscal, 2014a, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 208 din 23 martie 2014.
14. Guvernul României, Hotărârea nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului național de
cercetare-dezvoltare și inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III), publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 6 august 2015.
15. Guvernul României, Hotărârea nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de
cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, 2014b, publicată în Monitorul Oficial al Ro-
mâniei, Partea I, nr. 785 din 28 octombrie 2014.
16. Guvernul României, Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice,
republicată în 2007, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 6 martie 2007.
17. Guvernul României, Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nere-
comandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații

39
 sănătoase pentru copii și adolescenți, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 651 din 15 septembrie 2008.
18. Guvernul României, Ordonanța de Urgență nr. 96 din 16 august 2002 privind acordarea
de produse lactate și de panificație, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 631 din 26 august 2002.
19. Guvernul României, Strategia în domeniul Sportului pentru perioada 2013-2030, 2013.
20. Kankeu, H.T., Saksena P., Xu, K. și Evans, D.B., „The Financial Burden from Non-
Communicable Diseases in Low- and Middle-Income Countries: A Literature Review”,
2013, Health Research Policy and Systems, vol. 31, nr. 11, pp. 1-12.
21. Mendis, S., „The Policy Agenda for Prevention and Control of Non-Communicable
Diseases’, 2010, British Medical Bulletin, vol. 96, nr. 1, pp. 23-43.
22. Ministerul Sănătății, fără dată, [Online] disponibil la adresa http://www.ms.ro/, accesat
la data de 19 decembrie 2016.
23. Ministerul Sănătății, Anexa nr. 6 la normele tehnice, V. Programul național de evalu-
are și promovare a sănătății și educație pentru sănătate, fără dată, [Online] disponibil
la adresa http://old.ms.ro/documente/Anexa 6 la norme promovare_14877_17048.pdf,
accesat la data de 30 noiembrie 2016.
24. Ministerul Sănătății, Ordinul nr. 386/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de reali-
zare a programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2015 și 2016, fără dată, [On-
line] disponibil la adresa http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/
Ordinul-nr.-386_2015.pdf, accesat la data de 30 noiembrie 2016.
25. Ministerul Sănătății, Hotărârea nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, 2009.
26. Ministerul Sănătății, Legea nr. 457/2004 privind publicitatea și sponsorizarea pentru
produsele din tutun, 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1067
din 17 noiembrie 2004.
27. Ministerul Sănătății, Ordinul nr. 537/2012 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru realizarea și raportarea activităților specifice în cadrul subprogramului de scre-
ening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 13 iunie 2012.
28. Ministerul Sănătății, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, 2014, [Online] disponibil
la adresa http://ms.gov.ro/upload/Anexa 1 - Strategia Nationala de Sanatate 2014-2020.
pdf, accesat la data de 30 noiembrie 2016.
29. Ministerul Tineretului și Sportului, Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, con-
solidată 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000.
30. Mladovsky, P., Allin, S., Masseria, C., Hernandez-Quevedo, C., McDaid, D. și Mossialos,
E., Health in the European Union, 2008, [Online] disponibil la adresa http://www.euro.
who.int/Document/E93348.pdf, accesat la data de 20 decembrie 2016.
31. Muka, T. et al., „The Global Impact of Non-Communicable Diseases on Healthcare
Spending and National Income: A Systematic Review”, 2015, European Journal of Epi-
demiology, vol. 30, nr. 4, pp. 251-277.
32. NCD Alliance, „NCD Alliance Briefing Paper: Tackling Non-communicable Diseases
to Enhance Sustainable Development”, 2012, Sustainable Development, pp. 1-4, [Online]
disponibil la adresa http://ncdalliance.org/sites/default/files/NCD Alliance – NCDs and
Sustainable Development Brief_0.pdf, accesat la data de 23 aprilie 2017.

40
33. Organizația Mondială a Sănătății, „2008-2013 Action Plan for the Global Strategy for the
Prevention and Control of Noncommunicable Diseases”, 2008, [Online] disponibil la
adresa http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/44009/1/9789241597418_eng.pdf, accesat
la data de 13 aprilie 2018.
34. Organizația Mondială a Sănătății, „Global Action Plan for the Prevention and Control
of Noncommunicable Diseases 2013-2020”, 2013, World Health Organization, p. 102.
35. Organizația Mondială a Sănătății, „Global Status Report on Noncommunicable Diseases
2014”, 2014, World Health, p. 176.
36. Organizația Mondială a Sănătății, „Monitoring and Surveillance of NCDs”, fără dată,
[Online] disponibil la adresa http://www.who.int/ncds/surveillance/introduction/en/,
accesat la data de 1 ianuarie 2016.
37. Organizația Mondială a Sănătății, Noncommunicable Diseases, 2015a, [Online] disponibil
la adresa http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs355/en/, accesat la data de 13
aprilie 2017.
38. Organizația Mondială a Sănătății, Noncommunicable Diseases Progress Monitor 2015, 2015b.
39. Organizația Mondială a Sănătății, The European Health Report 2012: Charting the Way to
Well-Being, 2012, [Online] disponibil la adresa http://www.euro.who.int/__data/assets/
pdf_file/0004/197113/EHR2012-Eng.pdf, accesat la data de 13 aprilie 2018.
40. Organizația Națiunilor Unite, „Outcome Document of the High-Level Meeting of the
General Assembly on the Comprehensive Review and Assessment of the Progress
Achieved in the Prevention and Control of Non-Communicable Diseases”, 2014.
41. Parlamentul României, Legea nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile
de învățământ preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
410 din 2 iunie 2008.
42. Parlamentul României, Legea nr. 15/2016 privind modificarea și completarea Legii nr.
349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun,
2016a, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 1 februarie 2016.
43. Parlamentul României, Legea nr. 207/2016 privind reglementarea marketingului înlo-
cuitorilor laptelui matern, 2016b, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 910 din 11 noiembrie 2016.
44. Parlamentul României, Legea nr. 225/2008 privind aprobarea Ordonanței Guvernului
nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 457/2004 privind publicitatea și
sponsorizarea pentru produsele din tutun, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 739 din 21 octombrie 2008.
45. Parlamentul României, Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor
consumului produselor din tutun, consolidată 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 435 din 21 iunie 2002.
46. Parlamentul României, Legea nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare
obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate,
2016c, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016.
47. Schaap, M.M. et al., „Effect of Nationwide Tobacco Control Policies on Smoking Cessati-
on in High and Low Educated Groups in 18 European Countries”, 2008, Tobacco Control,
vol. 17, nr. 4, pp. 248-255.
48. Townsend, N., Nichols, M., Scarborough, P. și Rayner, M., „Cardiovascular Disease in
Europe – Epidemiological Update 2015’, 2015, European Heart Journal, vol. 36, nr. 40,
pp. 2696-2705.

41
 ANEXE
Tabelul 1: Lista politicilor publice incluse în analiză

Nr. Numele politicii publice Părțile interesate

Boala

Tipul politicii
factorul de risc
netransmisibilă/
Ministerul Sănătății Publice, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Me-
Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului Consum diului, Asociația de Standardizare din România (ARSO), Ministerul Educației
Lege
produselor din tutun (Parlamentul României, 2002) de tutun și Cercetării, Ministerul Tineretului și Sportului, Autoritatea Națională pentru
Protecția Consumatorilor, Comisia Europeană
1
Descriere: Legea nr. 349/2002 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin crearea unui mediu sigur pentru consumatori și protejarea acestora de efectele nocive
ale fumatului. Obiective: Restricționarea fumatului în spațiile publice închise; Mesaje de sănătate tipărite pe ambalajul țigărilor; Campanii de informare și educare pentru întreaga
populație, în ceea ce privește consecințele fumatului asupra sănătății; Informații clare privind conținutul de gudron, nicotină și monoxid de carbon din țigarete; Prevenirea fumatului în
rândul minorilor.

42
Legea nr. 15/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002
Consum Ministerul Sănătății Publice, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentele de
pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun Lege
de tutun Poliție Locală, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
(Parlamentul României, 2016a)
2
Descriere: Legea nr. 15/2016 modifică și actualizează Legea nr. 349/2002, oferind o definiție mai detaliată a ceea ce înseamnă un loc public. Această lege interzice fumatul în locuri
publice închise, cum ar fi restaurantele, barurile și instituțiile publice, contribuind astfel indirect la prevenirea bolilor netransmisibile. Obiective: Interzice fumatul în toate spațiile publice
închise, spațiile de lucru închise, transportul public sau locurile de joacă, în instituțiile sanitare, educaționale, de stat și private.
Legea nr. 457 din 01/11/2004 privind publicitatea si sponsorizarea pentru Consum Ministerul Sănătății Publice, Autoritatea Națională pentru Protecția Consuma-
Lege
produsele din tutun (Ministerul Sănătății, 2004) de tutun torilor
3 Descriere: Legea nr. 457/2004 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin limitarea publicității și promovării produselor din tutun. Obiective: Toate tipurile de publicitate
pentru tutun sunt interzise, cu excepția publicațiilor destinate exclusiv profesioniștilor în domeniul comercializării produselor din tutun și a publicațiilor care nu au fost editate sau tipărite
în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene și nici nu sunt destinate în principal pieței românești.
Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2008 pentru modifi- Guvernul României, Ministerul Sănătății Publice, Autoritatea Națională pentru
Consum
carea și completarea Legii nr. 457/2004 privind publicitatea și sponsoriza- Lege Protecția Consumatorilor, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul
de tutun
4 rea pentru produsele din tutun (Parlamentul României, 2008) Educației, Cercetării și Tineretului, Ministerul Economiei și Finanțelor
Descriere: Ordonanța guvernamentală nr. 6/2008 modifică și actualizează Legea nr. 457/2004 și contribuie în mod indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin crearea unui mediu
sigur pentru consumatori. Obiective: Furnizează definiții clare pentru reglementările privind publicitatea pentru tutun.
/
 Nr. Numele politicii publice Părțile interesate

Boala

Tipul politicii
factorul de ris
netransmisibil
Hotărârea Guvernului nr. 196/2014 pentru aprobarea accizei specifice ex-
primate în echivalent euro pe 1.000 de țigarete şi completarea Normelor Consum
HG Guvernul României
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, apro- de tutun
5
bate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 (Guvernul României, 2014a)
Descriere: Ordonanța guvernamentală nr. 196/2004 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin crearea cadrului de impozitare pentru produsele din tutun. Obiective:
Rata specifică a accizelor este de 59,77 euro / 1.000 de țigări.
Decizia nr. 854 din 29 septembrie 2009 pentru modificarea Deciziei nr. 187
Dietă
din 3 aprilie 2006 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual Decizie Consiliul Național al Audiovizualului din România
nesănătoasă
(Consiliul Național al Audiovizualului din România, 2009)
6 Descriere: Decizia nr. 854/2009 reglementează mesaje de sănătate pe care canalele TV și radio trebuie să le difuzeze. Acest lucru contribuie indirect la prevenirea bolilor netrans-
misibile prin promovarea unui stil de viață sănătos. Obiective: Radiodifuzorii vor transmite următoarele avertismente: a) „Pentru o viață sănătoasă, mâncați zilnic fructe și legume”;
b) „Pentru o viață sănătoasă, mișcați-vă cel puțin 30 de minute în fiecare zi.”; c) „Pentru o viață sănătoasă, consumați cel puțin 2 litri de lichide într-o zi”; d) „Pentru o viață sănătoasă,
respectați mesele principale ale zilei”; e) „Pentru sănătatea dumneavoastră, evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi.”
Hotărârea nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor (Ministerul Dietă Ministerul Sănătății Publice, Autoritatea Națională pentru Protecția Consuma-
HG
Sănătății, 2009) nesănătoasă torilor
Descriere: Decizia nr. 106/2002 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin reglementarea informațiilor minime pe care producătorii sunt obligați să le pună la dispoziția
consumatorilor. Obiective: Informațiile minime pe care producătorii sunt obligați să le pună la dispoziție pe etichetele produsului: 1. Numele; 2. Lista ingredientelor; 3. Cantitatea

43
7
anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente; 4. Cantitatea netă de produse alimentare preambalate; 5. Data durabilității minime; 6. Condiții de depozitare sau utilizare; 7. Numele
sau denumirea comercială și adresa fabricantului; 8. Numele și sediul social al importatorului sau distribuitorului înregistrat în România; 9. Locul de origine sau proveniența produsului
alimentar; 10. Instrucțiuni de utilizare în cazurile în care lipsa acesteia poate determina utilizarea necorespunzătoare a unui produs alimentar; 11. Volumul alcoolului pentru băuturi de
peste 1,2% în volum; 12. Declarație care permite identificarea lotului; 13. Particularități suplimentare de etichetare.
OUG nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație
pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și Dietă
OUG Guvernul României, Ministerul Educației Naționale
pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal nesănătoasă
8
de 4 ore (Guvernul României, 2009)
Descriere: Ordonanța nr. 96/2002 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin promovarea unei alimentații sănătoase în școli. Obiective: Reglementează furnizarea de
produse lactate și produse de panificație pentru elevii din clasele I-VIII în instituțiile de învățământ de stat și private, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private.
Ordin nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate
Dietă Guvernul României, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății Pu-
preșcolarilor şi școlarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentații Ordin
nesănătoasă blice
9 sănătoase pentru copii şi adolescenți (Guvernul României, 2008)
Descriere: Ordinul nr. 1563/2008 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin promovarea unei alimentații sănătoase în școli. Obiective: Ordinul precizează lista de
produse alimentare care nu sunt recomandate pentru preșcolari și elevi și principiile care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți.
 Nr. Numele politicii publice Părțile interesate

Boala

Tipul politicii
factorul de risc
netransmisibilă/
Legea nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de
Dietă Guvernul României, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății Publi-
învățământ preuniversitar și interzicerea mâncării fast-food în școli (Par- Lege
nesănătoasă ce, Ministerul Tineretului și Sportului
10 lamentul României, 2008)
Descriere: Legea nr. 123/2008 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin crearea infrastructurii necesare pentru evitarea alimentării nesănătoase. Obiective:
Restricționează orice tip de „fast-food” în sau în apropierea unităților de învățământ preuniversitar și oferă o listă cuprinzătoare de ingrediente și alimente considerate „fast-food”.
Legea nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii Parlamentul European, Comisia Europeană, Parlamentul Român, Autoritatea
Dietă
pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate Lege Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Agricul-
nesănătoasă
11 (Parlamentul României, 2016c) turii și Dezvoltării Rurale, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
Descriere: Legea nr. 88/2016 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin crearea unui mediu sigur pentru consumatori. Obiective: Reglementează informațiile obliga-
torii care trebuie indicate pe eticheta laptelui de consum și a produselor lactate proaspete.
Legea privind reglementarea marketingului substituenților de lapte matern Dietă Ministerul Sănătății Publice
Lege

44
(Parlamentul României, 2016b) nesănătoasă
12
Descriere: Legea nr. 207/2016 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin reglementarea principiilor nutriționale pentru nou-născuți. Obiective: Reglementează cadrul
legal pentru comercializarea înlocuitorilor de lapte matern.
Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării,
Legea nr. 69/2000 educației fizice și sportului (Ministerul Tineretului și Activitate fizică
Lege Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Muncii și Protecției
Sportului, 2000) insuficientă
13 Sociale
Descriere: Legea nr. 69/2000 promovează indirect prevenirea bolilor netransmisibile prin activitate fizică. Obiective: Reglementează organizarea și funcționarea sistemului național
de educație fizică și sportivă din România.
Strategia în domeniul sportului pentru perioada 2013-2030 (Guvernul Ro- Activitate fizică
Strategie Guvernul României, Ministerul Tineretului și Sportului
mâniei, 2013) insuficientă
14 Descriere: Planul strategic al Ministerului Tineretului și Sportului reunește aspectele economice, sociale, educaționale și culturale ale sportului, așa cum recomandă UE. Obiective:
Obiectivul principal al Planului este de a organiza instituțiile sportive, precum și unitățile administrate de minister, astfel încât să existe o bună colaborare între toți partenerii care susțin
promovarea activității fizice.
Ordin pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea şi
desfășurarea screening-ului în cancerul de col uterin (Ministerul Sănătății, Ordin Cancer Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății
2012)
15
Descriere: Ordinul nr. 537/2012 reglementează metodologia de organizare și implementare a programului de depistare a cancerului de col uterin în România, creând infrastructura
necesară pentru depistarea precoce și prevenirea acestui tip de cancer. Obiective: Prevenirea și combaterea cancerului de col uterin; reducerea incidenței și mortalității acesteia prin
detectarea bolii cât mai curând posibil, urmărirea pacienților cu precursori sau leziuni incipiente pentru a asigura un tratament adecvat.
 Nr. Numele politicii publice Părțile interesate

Boala

Tipul politicii
factorul de risc
netransmisibilă
Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru Program Toate bolile
Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică
sănătate (Ministerul Sănătății, fără dată a) național netransmisibile
16
Descriere: Programul stabilește obiective pentru a preveni bolile netransmisibile la nivel național. Obiective: Creșterea numărului de persoane informate cu privire la un stil de viață
sănătos și la principalii factori de risc.
Ordinul nr. 386/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
Toate bolile
programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2015 și 2016 (Minis- Ordin Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică
netransmisibile
terul Sănătății, fără dată b)
17
Descriere: Ordinul nr. 386/2015 conține șase programe naționale de sănătate, cu mai multe subprograme și contribuie direct la prevenirea bolilor netransmisibile prin cel de-al patrulea
Program de prevenire a bolilor netransmisibile. Obiective: Ordinul prevede următoarele programe naționale relevante: Programele naționale privind bolile netransmisibile; Programul
național de evaluare a sănătății și promovarea sănătății și educației pentru sănătate; Programul național pentru femei și sănătatea copiilor.
Toate bolile
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 (Ministerul Sănătății, 2014) Strategie Guvernul României, Ministerul Sănătății
netransmisibile
18
Descriere: Strategia națională în domeniul sănătății contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile la nivel național prin stabilirea liniilor directoare în domeniul sănătății. Obiec-
tive: Reducerea ritmului de creștere a morbidității și a mortalității din cauza bolilor netransmisibile prin programele naționale, regionale și locale de prevenire.
Decizia nr. 1/2013 privind stabilirea sistemului procedural de evaluare a
activităților de educație medicală continuă a medicilor, precum și a criteri- Toate bolile
Decizie Colegiul Medicilor

45
ilor și normelor de acreditare, respectiv creditare a furnizorilor și formelor netransmisibile
19
de educație medicală continuă (Colegiul Medicilor, 2013)
Descriere: Contribuția indirectă la prevenirea bolilor netransmisibile prin participarea sistematică a personalului medical la programe și cursuri educaționale continue. Obiective:
Decizia nr. 1/2013 reglementează sistemul de evaluare pentru educația medicală continuă.
Hotărârea nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului național de cercetare-
Toate bolile
dezvoltare și inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III) (Guvernul HG Guvernul României
netransmisibile
20 României, 2015)
Descriere: Decizia nr. 583/2015 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin recunoașterea sănătății ca fiind unul dintre domeniile prioritare de finanțare. Obiective:
Reglementează prioritățile de finanțare pentru perioada 2015-2020.
Hotărârea nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de cerceta- Toate bolile
HG Guvernul României
re, dezvoltare și inovare 2014-2020 (Guvernul României, 2014b) netransmisibile
21
Descriere: Decizia nr. 929/2014 reglementează prioritățile de finanțare pentru perioada menționată, contribuind indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin recunoașterea
sănătății ca fiind unul dintre domeniile prioritare de finanțare. Obiective: Reglementează prioritățile de finanțare pentru perioada 2014-2020.
Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice (Gu- Toate bolile
Lege Guvernul României, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei
vernul României, 2000) netransmisibile
22
Descriere: Legea nr. 17/2000 contribuie indirect la prevenirea bolilor netransmisibile prin definirea drepturilor la protecție socială și la serviciile sociale pentru persoanele în vârstă cu
statut socio-economic redus. Obiective: Persoanele în vârstă au dreptul la asistență socială, în raport cu situația lor socio-medicală.
 Tabelul 2: Obiectivele Planului Global de Acțiune (GAP) al Organizației Mondiale a Sănătății
și politicile care răspund acestor obiective (identificate prin numărul din tabelul 1)

Politici care adresează

Obiective/mecanisme GAP
obiectivele GAP
Să consolideze prioritatea acordată prevenirii și controlului bolilor netransmisibile în agendele globale, regionale și naționale și obiectivele de
dezvoltare convenite la nivel internațional, prin consolidarea cooperării internaționale și a promovării.
a. advocacy/ susținere 18
b. o agendă mai largă în domeniul sănătății și dezvoltării 18

Obiectivul 1 GAP
Mecanisme
c. parteneriate 12, 18
Consolidarea capacității naționale, conducere, guvernanță, acțiuni multisectoriale și parteneriatele pentru a accelera reacția țării în prevenirea și
controlul bolilor netransmisibile.
a. consolidarea guvernanței 0
b. mobilizarea resurselor susținute, după caz, în context național, și în coordonare cu organizațiile și ministerele relevante, inclusiv cu
15, 18
Ministerul Finanțelor
c. consolidarea programelor naționale de boli netransmisibile 15, 17, 18

46
d. efectuarea evaluării nevoilor și evaluării 16, 18
e. dezvoltarea planului național și alocarea bugetului 8, 15, 17, 18
1, 2, 6, 8, 9, 11, 12, 14,
f. consolidarea acțiunii multisectoriale
15, 16, 17, 18

Obiectivul 2 GAP
Mecanisme
g. îmbunătățirea responsabilității 15
h. consolidarea capacității instituționale și a forței de muncă 18
1, 2, 8, 11, 12, 14, 15,
i. crearea de parteneriate
16, 17, 18
j. conferirea de putere comunităților și oamenilor 0
Reducerea factorilor de risc modificabili pentru bolile netransmisibile și determinanții sociali subiacenți prin crearea mediilor de promovare a
sănătății.
a. controlul tutunului 1, 2, 3, 4, 5, 16, 18
6, 7, 8, 9, 10, 11, 12,
b. promovarea unei diete sănătoase
16, 18
c. promovarea activității fizice 6, 13, 14, 16, 18

Obiectivul 3 GAP
Mecanisme
d. reducerea consumului nociv al alcoolului 7, 18
 Să consolideze și să orienteze sistemele de sănătate pentru a aborda prevenirea și controlul bolilor necomunicabile și factorii determinanți sociali
care stau la baza acestora prin asistența medicală primară centrată pe oameni și acoperirea universală a sănătății.
a. conducere 0
b. finanțare 0
c. servicii de asigurare extinse de calitate 0

Obiectivul 4 GAP
Mecanisme
d. dezvoltarea Resurselor Umane 0
e. acces 0

Să promoveze și să susțină capacitățile naționale de cercetare și dezvoltare de înaltă calitate pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile.

a. investiții 0
b. politica și planurile naționale de cercetare 16, 20
c. consolidarea capacității 0
d. inovație 0

Obiectivul 5 GAP
Mecanisme
e. dovezi pentru a informa politica 0

47
f. responsabilitate pentru progres 0
Monitorizarea tendințelor și factorilor determinanți ai bolilor netransmisibile și evaluarea progresului în prevenirea și controlul acestora.
a. monitorizarea 15, 18
b. registrele de boli 15
c. supraveghere 16
d. consolidarea capacității și inovarea 0

Mecanisme

Obiectivul 6 GAP
e. diseminarea și utilizarea rezultatelor 0
f. alocarea bugetară 17, 18
 Tabelul 3: Tabelul ilustrează numărul de mecanisme
la care se aliniază politicile intrate în vigoare înainte și după publicarea GAP (2013)

Politica Mecanismul Legendă

Ob1 a b c A,b,c… - numărul mecanismului
¥ - politică înainte de 2013
12 ¥
¥¥ - politică după 2013
18 ¥¥ ¥¥ ¥¥ 0 – mecanism nealiniat cu nicio politică
Ob2 a b c d e f g h i j Gri închis – mecanism aliniat doar cu politici
1 0 ¥ ¥ 0 publicate înainte de 2013
2 0 ¥¥ ¥¥ 0 Gri deschis - mecanism aliniat doar cu politici
6 0 ¥ 0 publicate după 2013
8 0 ¥ ¥ ¥ 0
9 0 ¥ 0
11 0 ¥¥ ¥¥ 0
12 0 ¥ ¥ 0
14 0 ¥¥ ¥¥ 0
15 0 ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ 0
16 0 ¥¥ ¥¥ ¥¥ 0
17 0 ¥¥ ¥¥ ¥¥ ¥¥ 0
18 0 ¥¥ ¥¥ ¥¥ ¥¥ ¥¥ ¥¥ 0
Ob3 a b c d
1 ¥
2 ¥
3 ¥
4 ¥
5 ¥¥
6 ¥ ¥
7 ¥ ¥
8 ¥
9 ¥
10 ¥
11 ¥¥
12 ¥
13 ¥
14 ¥¥
16 ¥¥ ¥¥ ¥¥ ¥¥
18 ¥¥ ¥¥ ¥¥ ¥¥
Ob4 - - - - - - - - - -
Ob5 a b c d e f
16 ¥¥
20 ¥¥
Ob6 a b c d e f
15 ¥ 0 0
16 ¥¥ 0 0
17 0 0 ¥¥
18 ¥¥ 0 0 ¥¥

48