Sunteți pe pagina 1din 212

Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.

Acest manual școlar este realizat în conformitate cu


Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale
nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii


MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Limba
și literatura română

Clasa a VII-a

Florentina Sâmihăian
Sofia Dobra
Monica Halaszi
Anca Davidoiu‑Roman
Horia Corcheș
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației Naționale prin ordinul de ministru nr. ......../........................

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de patru ani
școlari, începând din anul școlar 2019 – 2020.
Inspectoratul Școlar ....................................................................................................................................................
Școala/Colegiul/Liceul .................................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Clasa Anul școlar Aspectul manualului*
Anul Numele elevului format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Referenți științifici:
prof. univ. dr. Rodica Zafiu, Facultatea de Litere, Universitatea din București
prof. gradul I Monica Columban, Colegiul Național „Emil Racoviță“, Cluj-Napoca

Contribuție autori:
Florentina Sâmihăian: Unitatea II (integral), Unitatea V (Redactare), Unitatea VI (Comunicare orală, Redactare, Evaluare)
Sofia Dobra: Unitatea III (integral), Unitatea IV (Limbă română, L14 – L17)
Monica Halaszi: Unitatea IV (Limbă română, L10 – L11), Unitatea V (Lectură, Interculturalitate, Comunicare orală, Limbă română,
Recapitulare, Evaluare), Unitatea VI (Interculturalitate, Limbă română), Recapitulare finală
Anca Davidoiu-Roman: Unitatea IV (Lectură, Interculturalitate, Comunicare orală, Limbă română, L12 – L13, L18, Redactare,
Recapitulare, Evaluare), Unitatea VI (Lectură, Recapitulare)
Horia Corcheș: Unitatea I (integral)

Redactor-șef: Roxana Jeler Activități digitale interactive și platformă e-learning:


Redactor: Mădălina Vatcu Learn Forward Ltd. Website: https://learnfwd.com
Corector: Theodor Zamfir Înregistrări și procesare sunet: ML Sistems Consulting
Ilustraţii: Cristina Dandu Voce: Camelia Pintilie
Design: Faber Studio Credite video: Dreamstime
Tehnoredactor: Teodor-Alexandru Pricop Filmări: S.C. Film Experience S.R.L.-D

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


Limba și literatura română: clasa a VII-a / Florentina Sâmihăian, Sofia
Dobra, Monica Halaszi, ... ; il. de Cristina Dandu. - București: Art Klett,
2019
    ISBN 978-606-8964-51-5
I. Sâmihăian, Florentina
II. Dobra, Sofia
III. Halaszi, Monica
IV. Dandu, Cristina (il.)
811.135.1
821.135.1.09

Pentru comenzi vă puteţi adresa Departamentului Difuzare


C.P. 12, O.P. 63, sector 1, București
Telefoane: 021.796.73.83, 021.796.73.80
Fax: 021.369.31.99
 
www.art-educational.ro 

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Art Klett.
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă
(electronic, mecanic, fotocopiere, înregistrare sau altfel), fără acordul prealabil scris al Editurii Art Klett.
© Editura Art Klett SRL, 2019
Deșteaptă-te, române!
Versuri: Andrei Mureșanu
Muzica: Anton Pann

D eșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,


În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ţi altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume


Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,


Româna naţiune, ai voștri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!“ strigă toţi.

Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,


Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

3
Prezentarea manualului 

Manualul cuprinde: Ne-am propus să scriem un manual deopotrivă prietenos și serios, cu ajutorul
varianta tipărită căruia elevii să înțeleagă că a ști să comunice (adică să asculte, să vorbească, să
+ citească și să scrie) înseamnă să poată des­co­peri o seamă de lucruri interesante
varianta digitală (similară cu cea despre lume și des­pre ei înșiși, dar și să fie performanți la orice disciplină școlară.
tipărită, având în plus peste Am dorit ca acest manual să le stârnească elevilor curiozitatea, să le dezvolte
170 de AMII, activități multimedia gândirea critică, creativitatea și sensibilitatea pentru frumos. Am încercat să cre-
interactive de învățare, cu rolul
ăm punți între școală și viață, astfel încât tinerii să descopere un sens în ceea ce
de a spori valoarea cognitivă)
învață și să-și asume această experiență de cunoaștere.

Structura manualului: Un pasionant traseu de cunoaștere în

U1 Călătorie în necunoscut U2 Aproape de ceilalți U3 Harta sentimentelor


Lectură Textul narativ literar în proză • Structură. Legarea secvențelor narative • Lectură Textul narativ literar • Structura textului narativ • Lectură Textul liric • Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor • Limbajul figurat
Naratorul, personajele, autorul • Enumerația • Textul nonliterar, Mijloacele de construcție a personajului • Repetiția
textul discontinuu • Anunțul Interculturalitate Tradiţii și obiceiuri legate de sentimente și emoții
Proiect de grup Valorile mele, valorile comunității
Interculturalitate Contacte culturale Comunicare orală Atitudini comunicative • Textul descriptiv
Comunicare orală Fapte și opinii • Textul explicativ
Limbă română Substantivul • Prepoziția • Posibilități combinatorii ale substantivului (inclusiv
Comunicare orală Principii de interacțiune în comunicare
Verbul • Tipuri de verbe • Modurile și timpurile verbului •
Limbă română atributul substantival) • Adjectivul • Posibilități combinatorii ale adjectivului
Limbă română Fraza. Norme de punctuație • Conjuncția • Derivarea • Compunerea • Forme verbale nepersonale • Posibilități combinatorii ale verbului (inclusiv (inclusiv atributul adjectival)
Familia lexicală • Pleonasmul • Categoriile semantice • atributul verbal) • Circumstanțialul de cauză • Circumstanțialul de scop
Confuziile paronimice • Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni • Fonetica • Redactare Textul descriptiv • Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții
Termeni științifici • Limbaj popular. Variație regională a limbii • Redactare Caracterizarea personajului
Recapitulare
Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normă Recapitulare
Etapele scrierii • Organizarea unui text în raport cu situația de comunicare Evaluare
Redactare Evaluare
Recapitulare
Evaluare

U5 U5
Lumea deLumea
pe scenă
de pe scenă
Lectură
Lectură
Structura unității de învățare: O abordare integrată a temelor
Lecția 1. Textul dramatic
Lecția 1. Textul dramatic
1
Pentru început

Lucrați în perechi. Citiți cuvintele notate mai jos,


care se referă la personajele din textul pe care îl
Text de bază
Lectură Interculturalitate Comunicare orală
Vrem să vă dăruim
Pentru început Text de bază
veți asculta sau îl veți citi, la locul unde se petrece

 t emele propuse  s trategii de ascultare


câte o fereastră

t exte de bază literare


acțiunea și la acțiunea propriu‑zisă. Discutați între
voi, încercați să vă imaginați despre ce va fi vorba și

1 Lucrați în perechi. Citiți cuvintele notate mai


• Doinița
faceți câteva predicții.
jos, • ploaie • bibliotecă • Eliza
• sensibil
de Matei Vișniec
  
(piesă într‑un act)
care se referă la personajele din textul pe care îl • Radu • surpriză • spectator

semnate de Veronica
• fereastră • tavan
Vrem să văRADU dăruim
în programă activă și de producere a
Personaje:
veți asculta sau îl veți citi, la locul unde se petrece
2 Spune cât mai multe cuvinte pe care le asociezi 13 ani

câte o fereastră
teatrului. DOINIŢA 13 ani
acțiunea și la acțiunea propriu‑zisă. Discutați între ELIZA 12 ani

p
 roiecte de grup
3 Ce îți place și ce nu îți place la teatru? Dacă nu ai

D. Niculescu, Ioan Slavici, textelor orale


voi, încercați să vă imaginați despre ce va fi vorba și
fost la teatru, poate ai văzut spectacole televizate
sau ai ascultat emisiuni ale teatrului radiofonic. de Matei Vișniec
Decor: Câteva cărţi agăţate cu fire invizibile de plafon.
faceți câteva predicții. Câteva
cărţi.
cadre de ferestre care „plutesc“ și ele în aer, printre

• Doinița • sensibil • ploaie • bibliotecă • Eliza

Mihai Eminescu, Gala


SCENA 1

• fereastră • tavan • Radu • surpriză • spectator (piesă într‑un act)


Radu intră, citind. Eliza intră, scufundată și ea în lec-
Personaje:
tură. Doiniţa intră cu o carte în mână și cu una la subsuoară.
Cei trei sunt atât de „prinși“ de ceea ce citesc, încât timp de
2 Spune cât mai multe cuvinte pe care le asociezi RADU 13 ani

Galaction, Matei Vișniec,


câteva zeci de secunde nici nu se văd unul pe altul.
Apoi se opresc brusc în faţa scenei și lasă cărţile din mână,
teatrului. DOINIŢA 13 ani
care rămân „agăţate în aer“.

4 Citește, în gând, textul alăturat. RADU (cătreELIZA


spectatori)12
– Iatăani
ce vă propun…
3 Ce îți place și ce nu îți place la teatru? Dacă nu ai

Marin Sorescu; texte de


ELIZA (către spectatori) – Noi vă povestim tot…

fost la teatru, poate ai văzut spectacole televizate Decor: Câteva cărţi


DOINIŢA (către spectatori) – Și apoi voi ne spuneţi ce
părere agăţate
aveţi… cu fire invizibile de plafon.
sau ai ascultat emisiuni ale teatrului radiofonic. RADU (către spectatori) – Pentru că vrem să știm unde
Câteva cadre de ferestre care „plutesc“ și ele în aer, printre
am greșit.

bază nonliterare
Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți)
cărţi. ELIZA (către Radu) – Radu…
U1 Este cel mai cunoscut RADU – Da?
Călătorie în necunoscut
ELIZA – Nu te grăbi. Că poate n‑am greșit deloc.
Limbă română
dramaturg român
contemporan. SCENA 1
DOINIŢA – Așa e. Nu trebuie să‑i facem pe spectatorii

t  exte auxiliare diverse,


Este, de asemenea, poet noștri să creadă de la început că am făcut cine știe

Radu intră, citind.


și romancier. În 1987 Eliza intră, scufundată și ea în lec-
ce prostie…
RADU (către cele două fete) – OK. (Către spectatori.) Deci
a plecat din România,
tură. Doiniţa intră cusă nuo credeţi
cartecăînammână și boacănă,
făcut vreo cu unavreo la subsuoară.
pros‑
Lecția 15. Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.
unde piesele sale erau
tie, vreo poznă sau…

având drept autori


cenzurate, și s‑a stabilit la
Cei trei sunt atâtELIZA
Paris. A devenit cunoscut
de „prinși“
– Radu… de ceea ce citesc, încât timp de

Limbaj popular. Variație regională a limbii


RADU – Da?
câteva zeci de secunde
în lume pentru scrierile nici nu se văd unul pe altul.
ELIZA (către Radu) – Nu te grăbi.
sale în limba franceză,
Apoi se opresc DOINIŢA
brusc în
jucate în peste 30 de țări faţa
(către scenei
Radu) – Hai săși lasă cărţile
începem din mână,
cu începutul.

atât scriitori români,


în teatre importante din RADU (către cele două fete) – OK. (Către spectatori.) Deci
care rămân „agăţate
Europa și la marile festivaluri internaționale de teatru. iată în
cumaer“.
a început totul. Întrucât începuse să plouă
Este autorul textului Omul de zăpadă și întrucât ploaia ne‑a prins chiar în faţa bibliotecii…
careExplorare ELIZA – În faţa noii biblioteci a orașului…
4 Citește, în gând, textul alăturat. RADU (către spectatori)
voia să întâlnească soarele, o piesă de teatru
DOINIŢA – Să –precizăm
Iată ce văcă propun…
însă noi ne întorceam toţi

cât și străini
pentru copii.
ELIZA (către spectatori) – Noi vă povestim tot…
trei de la școală…
Vrem să vă dăruim câte o fereastră este un text
RADU – Da, pe la ora două și ceva…
inedit.
1 Citește schimbul de repliciDOINIŢA
pe care îl au doi ELIZA
(către copii – după
spectatori) – Și de
Și, de fapt, aveam apoi voi
gând să neînspuneţi
mergem parc… ce
U1 lectura
154 textului Cum e lumea de Veronica
părere D. Niculescu.
aveţi… Călătorie în necunoscut Limbă română
— Deci a pus la cale Bianca
planuri a făcut...
Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți)
RADU (către spectatori)
o călătorie…
am greșit. (Noi pagini – alte idei)
Cine știe ce – Pentru că vrem să știm unde

—U1Pune-ți mai bine tu caietul ELIZA (către Și


în geantă! Radu)nu mai – Radu…
găsiîn necunoscut Limbă română
Călătorie

Este celnod Lecția 15. Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.
maiîncunoscut
papură fiecărui lucru! RADU – Da?
— Ce punere la punct! Din când ELIZA în când
– Nuai telimba
grăbi. caCăaci-poate n‑am greșit deloc.
Limbaj popular. Variație regională a limbii
dramaturg român
Lecția 15. Îmbinări libere
dul sulfuric! DOINIŢA de cuvinte – Așașie. locuțiuni.
Nu trebuie Termeni să‑i științifici.
facem pe spectatorii
contemporan.
Limbaj popular. Variație regională noștri săacreadă limbii de la început că am făcut cine știe
Este,2deÎnasemenea,
care dintrepoet replici verbul a pune are sens distinct?
ce prostie… 5 În ce domeniu se folosesc cuvintele acid și sulfuric?

Structura lecției: Un parcurs de învățare coerent și eficient


și romancier. În 1987
Explorare
3 Înlocuiește
Explorare
grupurile de cuvinte RADUscrise (cătrecoloratcele două cu câte fete) – OK. (Către spectatori.) Deci
a plecat din România, 6 Ce sens are verbul a coși din fragmentul de mai jos,
un sinonim
unde piesele 1 sale
potrivit.
Citește erau
schimbul de replici pe care îl să
au doinu credeţi
copii după că am făcut vreo boacănă, vreo pros‑
extras din Amintiri din copilărie de Ion Creangă?
cenzurate,
1 Citește și
lectura textului Cum e lumea de Veronica
s‑a
schimbul stabilit la tie,D.îlvreo
Niculescu. poznăcopiisau…
4 Ce părți de
— Deci pusde
avorbire replici
la cale sunt ope
Bianca care
sinonimele
călătorie… Cineau doi
prin
știe ce care aidupă
înlo- „De cu seară și până după miezul nopții am stat numai
Paris. Acuit
devenit
lectura textului făcut... e lumea ELIZA
cunoscut
a Cum de Veronica – Radu…
planuri
grupurile de cuvinte scrise colorat?D. Niculescu. într-o fumăraie […] și tot ne-au coșit țânțarii.“
în lume pentru scrierile RADU – Da?
— Pune-ți mai bine tu caietul în geantă! Și nu mai găsi

— Deci a pus nod


la cale Bianca o
în papură fiecărui lucru!
— Ce punere la punct! Din când ELIZA
călătorie…(către
în când ai limba
Cine știe ce
ca aci-Radu) – Nu te grăbi.
saleplanuri
în limba franceză,
a făcut...
dul sulfuric!
Repere DOINIŢA (către Radu) – Hai să începem cu începutul.
jucate în peste 30 de țări

Pentru început Explorare Repere


— Pune-ți 2 În mai bine
care dintre tu caietul
replici verbul a pune înaregeantă!
RADU Șicele
sens distinct?
(către nu5maidouă găsifete)se–folosesc
În ce domeniu OK. (Către spectatori.)
cuvintele acid și sulfuric? Deci
în teatre
nod în importante
papură
3 Înlocuiește
din
fiecărui
grupurilelucru!
de cuvinte scrise colorat cu câte
Locuțiunile sunt grupurile deiată cuvintecumcu sens
a început unitar
6 Ce sens în cadrul
totul.
are verbul Întrucât
a coși dincărora termenii
începuse
fragmentul de mai jos,săcomponenți
plouă își pierd sensul inițial,
Europa și la marile festivaluri internaționale
— Ce punere de
un sinonim teatru.
potrivit.
la punct!ca Din
grupul funcționând uncândsingur
4 Ce părți de vorbire sunt sinonimele și
în cuvânt.
când ai Locuțiunile
prinîntrucât
limbaextras
care ai înlo- ploaia
cane‑aaci-
din Amintiri din copilărie de Ion Creangă?
au prins
valoarea chiar morfologică
în faţa a cuvintelor cu care sunt sinonime.
bibliotecii…
Este autorul textului Omul de zăpadă
dul sulfuric!
„De cu seară și până după miezul nopții am stat numai
Îmbinările libere
cuit grupurile de cuvinte,
de cuvinte
ELIZA
scrise colorat? care – pot
În trimite
faţa noii labiblioteci
într-o un sens
fumăraie […] șiunitar,
a au tendința
orașului…
tot ne-au coșit țânțarii.“ de a se transforma în locuțiuni, fiind
care voia să întâlnească soarele, o piesă de teatru

Secvență care valorifică Rubrică în care se discută Secvență care propune o


dificilă delimitarea de acestea. DOINIŢADe exemplu, – Să aurul negru
precizăm însăestecă o îmbinare
noi ne liberă de cuvinte
întorceam toţi cu sensul de „petrol“.
pentru copii. 2 În care dintre replici verbul a pune are sens distinct?
Repere
Termenii științifici sunt cuvinte treifolosite
de la școală… în diferite domenii 5 În științifice:
ce domeniu în arheologie
se folosesc (sit), biologieacid
cuvintele (citoplasmă),
și sulfuric?
Vrem să vă dăruim câte o fereastră este un text
fizică (densimetru), lingvistică (substantiv), matematică douăa(ecuație), medicină (incizie) etc.
Locuțiunile sunt grupurile de cuvinte cu sens unitar în cadrul cărora termenii componenți își pierd sensul inițial,
3 Înlocuiește grupurile de cuvinte RADU scrise
– Da, colorat
aupe la cu
ora câte și ceva…

acele cunoștințe ale elevilor textele sau se rezolvă sinteză teoretică a celor
inedit. grupul
Limbajul
funcționând ca
popular
un singur
libere deeste
cuvânt.
limbajul
Locuțiunile
vorbit
valoarea
cotidian
morfologică
unitar, au în zonele
cuvintelor cu care sunt sinonime.
Ce să
de a6serurale. sensDe are verbul
exemplu: a coși din fragmentul
coșcogeamite de maiajos,
– „foarte mare“,
un sinonim potrivit.
Îmbinările cuvinte,
ELIZA – Și,
care pot trimite
de fapt,
la un sens
aveam
tendința
de gând
transforma
mergem
în locuțiuni,
în parc…
fiind
umbla lela – „a umbla fără rost“. În sens larg, limbajul popularextras se referă
dificilă delimitarea de acestea. De exemplu, aurul negru este o îmbinare liberă de cuvinte cu sensul de „petrol“.
dinșiAmintiri
Termenii științifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii științifice: în arheologie (sit), biologie (citoplasmă),
la limbajul dinurban nonstandard.
copilărie de IonLimbajul
Creangă?
154 4 Cepopular
părți de sevorbire
realizează sunt prin variantematematică
sinonimele regionale.
prin care Variația
înlo-regională
aimedicină se realizează
(incizie) etc.„De cu seară și prin pronunții
până regionale
după miezul (șinși
nopții am – „cinci“),
stat numai

pe care se pot construi noile exerciții de familiarizare cu descoperite în Explorare


fizică (densimetru), lingvistică (substantiv), (ecuație),
Limbajul popular este limbajul vorbit cotidian în zonele rurale. De exemplu: coșcogeamite – „foarte mare“, a
prin
cuit forme
umblagramaticale
grupurile de– „a
lela umbla fără(o
cuvinte făcut
scrise
rost“. – larg,
„a limbajul
colorat?
În sens făcut“, ei mersese
popular –limbajul
se referă și la „ei merseseră“),
într-o
urban fumăraie
nonstandard. construcții
Limbajul […] și sintactice
tot ne-au (ei s-ațânțarii.“
coșit dus – „ei s-au
dus“), prin
popular cuvinte specifice
se realizează prin varianteunei anumite
regionale. zone: laibăr
Variația regională se realizează(vestă) – Ardeal, blagă
prin pronunții (bogăție) – Banat etc.
regionale (șinși – „cinci“),
prin forme gramaticale (o făcut – „a făcut“, ei mersese – „ei merseseră“), construcții sintactice (ei s-a dus – „ei s-au

achiziții, urmărind în același tema, bazate pe învățarea


dus“), prin cuvinte specifice unei anumite zone: laibăr (vestă) – Ardeal, blagă (bogăție) – Banat etc.
Repere
AplicațiiAplicații

timp să stimuleze interesul prin descoperire


Locuțiunile sunt grupurile de cuvinte cu sens unitar în cadrul cărora termenii componenți își pierd sensul inițial,
1 Indică sinonime pentru locuțiunile din textele date. 3 Transcrie termenii științifici din textul dat și mențio-
grupul funcționând cajudeci
un lucrurile
singurde-a cuvânt. Locuțiunile cărui au valoarea morfologică a cuvintelor cu care sunt sinonime.
1 Indică asinonime
„[...] îi căuta săpentru locuțiunile din textelenează
fir-a-păr.“ date. domeniu îi3aparțin. Transcrie termenii științifici din textul dat și mențio-
Îmbinările libere de cuvinte, Ion Creangă,care
Amintiri pot trimite „Astăzi
la unisprăvesc
senstrigonometria,
unitar, aumâine tendința
până la prânzde a se transforma în locuțiuni, fiind
din copilărie
nează cărui domeniu îi aparțin.

elevilor pentru temele


a „[...]
dificilă îi căuta să
delimitarea judeci lucrurile de-a fir-a-păr.“ învăț din algebră combinațiile, binomul lui Newton și
b „Nu trebui de acestea.
să sape cine știe cât De să ajungă la o aurul
ca exemplu, negru
triunghiul esteDupă-masă
lui Pascal. o îmbinare sfârșesc liberă
algebra.“ de cuvinte cu sensul de „petrol“.
Termenii științifici sunt cuvinte
străveche galerie de mină.“
IonIoana folosite
Creangă, Amintiri în diferite
din copilăriedomenii „Astăzi
științifice:
Mircea Eliade,
isprăvesc
în arheologie
Romanul adolescentului miop
trigonometria, mâine până
(sit), biologie la prânz
(citoplasmă),
fizică (densimetru),
Nicolaie, Ferbonia
lingvistică (substantiv), matematică 4 Identifică(ecuație),
învăț din variația
medicină
un cuvânt care ilustrează
algebră (incizie)
regio-
combinațiile,
etc. binomul lui Newton și

abordate
b „Nu trebui să sape cine știe cât ca să ajungă
vorbit cotidian în zonele rurale. De exemplu: coșcogeamitesfârșesc
c „Pricoliciul îl privi mai cu băgare de seamă pe Tase
nalăla o
în textul triunghiul
a de la exercițiul 1. lui Pascal. După-masă algebra.“
Limbajul popular
și o bănuială îieste
încolţi înlimbajul
minte.“ – „foarte mare“, a
străveche galerie deAdina mină.“ 5 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Stabiliți sensul ur-
umbla lela – „a umbla fără rost“. În sens larg, limbajul
Popescu, Cartea Pricoliciului
mătoarelor popular se referă
cuvinte din diferite regiuni aleși labara-
țării: limbajul
Mircea Eliade,urban nonstandard.
Romanul Limbajul
adolescentului miop
Ioana Nicolaie, Ferbonia
popular se2 realizează prin variante regionale. Variația
Alcătuiește enunțuri cu următoarele locuțiuni: a-și
regională se realizează prin pronunții regionale (șinși – „cinci“),
bulă, hulub, lele, lubeniță, oleacă, păpăradă, a sudui.
băga mințile în cap, cine știe cine, cu capul în nori, des- Identifică
Dacă niciun elev din grupă nu4cunoaște un cuvânt care ilustrează variația regio-
sensul acesto-
prin forme gramaticale
c „Pricoliciul
chizător de îl privi(o
drumuri, mai făcut
învățare cu – „averzi
băgare
de minte, făcut“,
șide ei mersese
seamă
uscate. ra,pe Tase – în„ei
căutați-le merseseră“), construcții sintactice (ei s-a dus – „ei s-au
dicționar.
nală în textul a de la exercițiul 1.
dus“),38prin cuvinte specifice
și o bănuială îi încolţi în unei anumite zone: laibăr (vestă) – Ardeal, blagă (bogăție) – Banat etc.
minte.“
5 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Stabiliți sensul ur-
Adina Popescu, Cartea Pricoliciului
mătoarelor cuvinte din diferite regiuni ale țării: bara-
2 Alcătuiește enunțuri cu următoarele locuțiuni: a-și bulă, hulub, lele, lubeniță, oleacă, păpăradă, a sudui.

4
Aplicații
băga mințile în cap, cine știe cine, cu capul în nori, des- Dacă niciun elev din grupă nu cunoaște sensul acesto-
chizător de drumuri, învățare de minte, verzi și uscate. ra, căutați-le în dicționar.
1 Indică sinonime pentru locuțiunile din textele date. 3 Transcrie termenii științifici din textul dat și mențio-
38 nează cărui domeniu îi aparțin.
a „[...] îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr.“

Ion Creangă, Amintiri din copilărie


„Astăzi isprăvesc trigonometria, mâine până la prânz
învăț din algebră combinațiile, binomul lui Newton și
b „Nu trebui să sape cine știe cât ca să ajungă la o triunghiul lui Pascal. După-masă sfârșesc algebra.“
străveche galerie de mină.“ Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop
Ioana Nicolaie, Ferbonia
Parcursul manualului propune un itinerar de explorare a lumii din jur cu in- AMII static, de ascultare activă
strumentele specifice disciplinei limba și literatura română. Începem prin a vă și de observare dirijată a unei
invita într-o Călătorie în necunoscut, continuăm cu o perspectivă asupra valorilor imagini semnificative
umane esențiale – Aproape de ceilalți – și propunem apoi o incursiune în tărâ- Activitate animată, filmuleț sau
mul lăuntric – Harta sentimentelor. Cum în jur se petrec însă adeseori întâmplări scurtă animație
inexplicabile, explorăm mai departe Granițe între lumi și universul Lumii de pe Activitate interactivă, de tip
scenă. Călătorind, apar mereu prefaceri și în noi înșine; la final, le oferim tineri- exercițiu sau joc, în urma căreia
lor ocazia să se privească iarăși în oglinda Cunoașterii de sine. elevul are feedback imediat

6 unități de învățare

U4 Granițe între lumi U5 Lumea de pe scenă U6 Cunoașterea de sine


Lectură Textul narativ literar • Acțiunea, timpul și spațiul • Lectură Textul dramatic • Structura, rolul indicațiilor scenice, autorul • Lectură Textul liric • Limbajul poeziei • Metafora
Structura textului (fantasticul) • Textul multimodal (actualizare) • Enciclopedia Arta spectacolului • Personajul dramatic • Rolul dialogului • Dialogul în textul
scris și în spectacol • Dialogul în textul nonliterar • Interviul Interculturalitate Despre limba și cultura țărilor vecine
Interculturalitate Elemente de mitologie românească
Proiect de grup De la text la spectacol Comunicare orală Strategii de ascultare activă
Comunicare orală Structura textului narativ oral • Strategii de concepere și de comprehensiune
Comunicare orală Textul dialogat • Tracul comunicativ Limbă română Sintaxa propoziției
a textului oral
Pronumele personal • Pronumele personal de politețe • Pronumele reflexiv • Limbă română Numeralul • Posibilități combinatorii ale numeralului • Adverbul • Redactare Stil: naturalețe, armonie, varietate, originalitate, concizie
Limbă română
Pronumele și adjectivul pronominal posesiv • Pronumele și adjectivul pronominal Posibilități combinatorii ale adverbului (inclusiv atributul adverbial) •
Recapitulare
demonstrativ • Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât • Interjecția • Onomatopeele • Interjecția predicativă
Pronumele și adjectivul pronominal interogativ • Pronumele și adjectivul Evaluare
pronominal relativ • Pronumele și adjectivul pronominal negativ •
Redactare Tipare textuale de structurare a ideilor • Cererea
Adjectivul pronominal de întărire • Posibilități combinatorii ale pronumelui Recapitulare
și ale adjectivului pronominal (inclusiv atributul și atributul adjectival)
Evaluare
Redactare Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogat •
Integrarea părților

Recapitulare
Evaluare

din perspectiva celor 5 domenii de conținut


Limbă română Redactare Recapitulare Evaluare
n
 oțiuni de limbă   e tape și strategii de   folosirea în contexte noi   teste la final de unitate
redactare a diferitelor a achizițiilor dobândite  m etode complementare
tipuri de texte în unitatea de învățare (proiect, portofoliu,
autoevaluare)

în 7 pași didactici
Aplicații Interpretare Provocări Evaluare/Autoevaluare/
Portofoliu
Secvență care propune Secvență din cadrul lecțiilor Secvență care inițiază
numeroase situații de lectură în care se discută dialoguri interdisciplinare Secvențe ce propun criterii
de exersare, asigurând semnificațiile textului și punți spre realitate, de evaluare și sarcini de
transferul noilor solicitându-le elevilor redactare relevante pentru
achiziții în contexte gândirea critică și creativă urmărirea progresului
cât mai diverse în învățare al elevilor

5
Cuprins 

Interculturalitate/
Lectură
Proiect

UNITATEA I L1. T extul narativ literar în proză L7. Contacte


Cum e lumea de Veronica D. Niculescu / 10 culturale / 24
Călătorie în necunoscut L2. Narativul literar. Structură. Legarea secvenţelor narative / 14
L3. N aratorul, personajele, autorul. Enumeraţia / 16
1.3, 1.4, 2.1, 2.3, 2.4, 3.1, L4. S emnificaţiile textului / 18
3.4, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.2 L5. T extul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul / 20
L6. N oi pagini – alte idei
Amintiri din copilărie de Ion Creangă (fragment) / 22

Recapitulare și evaluare 42 – 44
UNITATEA II L1. T
 extul narativ literar Proiect de grup:
Popa Tanda de Ioan Slavici / 46 Valorile mele,
Aproape de ceilalți  tructura textului narativ / 51
L2. S valorile
 ijloacele de construcție a personajului. Repetiția / 53
L3. M comunităţii / 60
1.1., 1.2, 1.3, 2.2, 2.4, 3.2,  onflictul. Complexitatea personajului / 55
L4. C
3.4, 4.1, 4.2, 4.4, 5.1  emnificaţiile textului / 57
L5. S
L6. N
 oi pagini – alte idei
Inocenții de Ioana Pârvulescu (fragment) / 58
Recapitulare și evaluare 80 – 82
UNITATEA III L1. T
 extul liric L6. T
 radiţii și
Lacul de Mihai Eminescu / 84 obiceiuri legate
Harta sentimentelor  extul liric. Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor / 86
L2. T de sentimente
 imbajul figurat / 88
L3. L și emoții / 92
1.2, 1.4, 2.1, 2.3, 3.1, 3.3,  emnificațiile textului / 89
L4. S
4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.1 L5. N
 oi pagini – alte idei
Poveste sentimentală de Nichita Stănescu / 90
Recapitulare și evaluare 110 – 112

UNITATEA IV L1. T
 extul narativ literar L7. Elemente
Moara lui Călifar de Gala Galaction / 114 de mitologie
Granițe între lumi  cțiunea, timpul și spațiul. Structura textului (fantasticul) / 119
L2. A românească:
 ersonajele / 121
L3. P Baba‑Dochia
1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 2.4, 3.1,  emnificațiile textului / 123
L4. S și tradiția
3.3, 4.1, 4.4, 4.5, 5.1  extul multimodal (actualizare). Enciclopedia / 125
L5. T mărțișorului / 130
L6. N
 oi pagini – alte idei
Sfânta-Fecioară-a-Rândunelelor
de Marguerite Yourcenar (fragment) / 128

Recapitulare și evaluare 150 – 152

UNITATEA V L1. T
 extul dramatic Proiect de grup:
Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec / 154 De la text
Lumea de pe scenă  extul dramatic. Structura, rolul indicațiilor scenice, autorul / 160
L2. T la spectacol / 171
 rta spectacolului. Personajul dramatic / 161
L3. A
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 2.3,  olul dialogului. Dialogul în textul scris și în spectacol / 163
L4. R
2.4, 3.2, 3.4, 4.1, 4.3, 4.4  emnificațiile textului / 165
L5. S
 ialogul în textul nonliterar. Interviul / 166
L6. D
L7. N
 oi pagini – alte idei
Visul unei nopți de vară de William Shakespeare (fragment)/ 169
Recapitulare și evaluare 182 – 184

UNITATEA VI L1. T
 extul liric L5. Despre limba și
Harta de Marin Sorescu / 186 cultura țărilor
Cunoașterea de sine L2. Limbajul poeziei. Metafora / 188 vecine / 193
 emnificaţiile textului / 190
L3. S
1.1, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 3.2, L4. N
 oi pagini – alte idei
3.3, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.2 Cum să faci portretul unei păsări de Jacques Prévert / 191
Recapitulare și evaluare 202 – 204
Recapitulare finală 205 – 207
Comunicare orală Limbă română Redactare

L8. P
 rincipii de L9. F raza. Norme de punctuație / 28 L17. E
 tapele scrierii.
interacţiune în L10. Conjuncția / 30 Organizarea
comunicare / 26 L11. Derivarea / 32 unui text în
L12. C ompunerea. Familia lexicală / 34 funcție de situația
L13. Pleonasmul / 36 de comunicare / 40
L14. C ategoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice / 37
L15. Î mbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.
Limbaj popular. Variație regională a limbii / 38
L16. U tilizarea corectă a accentului. Variantele accentuale
admise/neadmise de normă / 39

L7. F
 apte și opinii.  erbul. Tipuri de verbe / 63
L8. V L14. Caracterizarea
Textul explicativ / 61  odurile și timpurile verbului / 66
L9. M personajului / 78
 orme verbale nepersonale: infinitivul și participiul / 70
L10. F
 orme verbale nepersonale: gerunziul și supinul / 72
L11. F
L12. P
 osibilități combinatorii ale verbului.
Circumstanțialul de cauză / 74
 ircumstanțialul de scop / 77
L13. C

L7. Atitudini  ubstantivul / 98


L9. S L14. Textul
comunicative / 94  repoziţia / 100
L10. P descriptiv / 108
L8. T extul descriptiv / 96  osibilităţi combinatorii ale substantivului / 102
L11. P L15. C omentarea unor
 djectivul / 104
L12. A pasaje dintr-un text.
 osibilităţi combinatorii ale adjectivului / 106
L13. P Descrierea unei
emoții / 109

L8. S
 tructura textului L10. P
 ronumele personal. Pronumele personal de politețe. L19. S
 tructuri textuale:
narativ oral / 132 Pronumele reflexiv / 134 secvențe de tip
L9. S
 trategii de  ronumele și adjectivul pronominal posesiv / 136
L11. P narativ, explicativ,
concepere și de  ronumele și adjectivul pronominal demonstrativ / 138
L12. P descriptiv, dialogat.
comprehensiune  ronumele și adjectivul pronominal nehotărât / 140
L13. P Integrarea
a textului oral / 133  ronumele și adjectivul pronominal interogativ / 141
L14. P părților / 148
 ronumele și adjectivul pronominal relativ / 142
L15. P
 ronumele și adjectivul pronominal negativ / 144
L16. P
 djectivul pronominal de întărire / 145
L17. A
L18. P
 osibilități combinatorii ale pronumelui și ale adjectivului
pronominal / 146

L8. Textul dialogat. Tracul L9. N umeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului / 174 L12. T
 ipare textuale de
comunicativ / 172 L10. A dverbul. Posibilități combinatorii ale adverbului / 176 structurare a ideilor.
L11. I nterjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă / 178 Cererea / 180

L6. S
 trategii de ascultare  intaxa propoziției / 197
L7. S L8. S
 til: naturalețe,
activă / 196 armonie, varietate,
originalitate,
concizie / 200
Unitatea I

Călătorie în necunoscut
1.3, 1.4, 2.1, 2.3, 2.4, 3.1, 3.4,
4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.2

Competențe generale și specifice

1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare prin receptarea


și producerea textului oral
1.1. Sintetizarea informaţiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative
din diverse texte monologate și dialogate
1.2. Prezentarea unor informaţii, idei și puncte de vedere, oferind detalii semnificative
și exemple relevante, în faţa unui public cunoscut, adoptând comportamente pa-
raverbale și nonverbale adecvate
Unitatea VI 1.3. Participarea la interacțiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare Unitatea II
activă și de negociere a informaţiei și a relaţiei cu interlocutorii
Cunoașterea Aproape
1.4. Evaluarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative, identificând strategii
de sine de ceilalți
personalizate în funcţie de profilul psihologic, de interesele și de nevoile fiecăruia
1.1, 1.4, 2.1, 2.2, 1.1., 1.2, 1.3,
2.3, 3.2, 3.3, 4.2, 2.2, 2.4, 3.2, 3.4,
4.3, 4.4, 4.5, 5.2 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri 4.1, 4.2, 4.4, 5.1
2.1. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri


3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de
scriere și selectare a unor structuri adecvate intenţiei de comunicare
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi
prezentate în faţa colegilor
3.3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale
3.4. Evaluarea comportamentelor și a atitudinilor eficiente sau adecvate de redactare,
aplicând în activităţile curente de redactare strategiile învățate, personalizate în
funcţie de profilul psihologic, de interesele și de nevoile fiecăruia

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și


scrise
Unitatea V Unitatea III
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelege-
Lumea rea și exprimarea clară și precisă a intenţiilor comunicative complexe Harta
de pe scenă sentimentelor
4.2. Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale și se-
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, mantice cu cele sintactice și morfologice din limba română standard 1.2, 1.4, 2.1, 2.3,
2.1, 2.3, 2.4, 3.2, 3.1, 3.3, 4.1, 4.2,
4.3. Aplicarea conștientă a regulilor și a convenţiilor ortografice și ortoepice pentru o
3.4, 4.1, 4.3, 4.4 4.3, 4.4, 4.5, 5.1
comunicare corectă
4.4. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din per-
spectivă morfosintactică, fonetică și lexicală
4.5. Dezvoltarea gândirii logice și analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice,
în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și inter­


național
5.1. Compararea unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
5.2. Compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare

Unitatea IV

Granițe între lumi


1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 2.4,
3.1, 3.3, 4.1, 4.4, 4.5, 5.1

8
U1 Călătorie în necunoscut
Lectură Textul narativ literar în proză  •  Structură. Legarea secvențelor narative  •
Naratorul, personajele, autorul  •  Enumerația  •  Textul nonliterar,
textul discontinuu  •  Anunțul

Interculturalitate Contacte culturale

Comunicare orală Principii de interacțiune în comunicare

Limbă română Fraza. Norme de punctuație  •  Conjuncția  •  Derivarea  •  Compunerea  • 


Familia lexicală  •  Pleonasmul  •  Categoriile semantice  • 
Confuziile paronimice  •  Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni  •  Fonetica  • 
Termeni științifici  •  Limbaj popular. Variație regională a limbii  • 
Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normă

Redactare Etapele scrierii  •  Organizarea unui text în raport cu situația de comunicare

Recapitulare
Evaluare
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

Lecţia 1. Textul narativ literar în proză

Pentru început Text de bază

1 Lucraţi în perechi. Priviți imaginile de mai jos și


asociați-le cu două dintre următoarele cuvinte:
aspiraţie, captivitate, libertate, neputinţă. Justifi­ Cum e lumea
cați-vă alegerile. de Veronica D. Niculescu
a c
Dimineaţa devreme, când încă nu mișcă nimeni
în toată grădina, un sunet infim trezește puiul de urs.
Dormea cu capul pe labe pe potecă, aproape de gard.
A deschis ochii și a văzut făptașul: un fluture roșcat
care poposise pe un ciulin, dincolo de gratii, făcând
b d tulpina uscată să trosnească. Este un fluture neobișnuit
de mare, cu aripi pestriţe, cum n‑a mai văzut niciodată.
Ursuleţul întinde gâtul și adulmecă mireasma dulce a
florii. Însă la fluture nu poate ajunge. Nu‑i simte atin-
gerea delicată pe vârful nasului. Doar gratiile reci, cu
vopseaua lor roasă.
2 Numește câte două sentimente pe care le asociezi De jur împrejur, liniște.
fiecărei imagini. Puiul de urs lovește cu labele din faţă în roata de
cauciuc atârnată de‑o sfoară. Întins pe spate, o privește
3 Ascultă textul alăturat în lectura profesorului. cum se leagănă, icnește a plictiseală și se uită iarăși
la fluture.
După un timp, apare îngrijitoarea cea grasă, împin-
gând roaba pe cărările grădinii zoologice. Le aruncă
de mâncare maimuţelor, porcului spinos și păunilor.
Face un pic de curăţenie prin fiecare cușcă, vorbind cu
animalele. Când ajunge la urși, pune sferturi de pâine
neagră și mere în toate jgheaburile de pe latura lungă
a cuștii, vorbind întruna. Așa vorbește ea, îngrijitoarea
Veronica D. Niculescu (n. 1968) cea grasă. Despre vreme și despre durerile de oase care
o supără acum, la capătul verii, când se simte toamna în
Este scriitoare și aer. Când vede că puiul de urs este treaz și se uită la ea,
traducătoare. A publicat se îndreaptă de spate, își pune mâinile în șold și îi zice:
volume de povestiri și — Ia uite, te‑ai trezit cu noaptea‑n cap, fetiţo. Păi, de
romane. Printre cărţile ce? Ce griji ai tu, să nu poţi dormi? Ia spune‑mi! Vezi că
sale se numără Orchestra nu spui? Tu n‑ai nicio grijă, de‑asta taci. Păi, cum să ai,
portocalie, Roșu, roșu, dacă ești doar un copil?
catifea, Simfonia Îngrijitoarea se apleacă peste roabă, ia de acolo o
animalieră, Hibernalia, pară zemoasă și i‑o întinde ursuleţului.
Spre văi de jad și sălbăţie. — Doar un copil, asta ești mătăluţă. Ia la mama! Știu,
În 2017, a publicat prima ușor nu ţi‑o fi nici ţie… Cine știe ce viaţă te așteaptă.
carte dedicată copiilor și Când mă uit la maică‑ta, mă ia cu fiori. E aici de atâ-
adolescenţilor, romanul ţia ani. Eu o știu de când era ca tine, așa. Și‑naintea ei
O vară cu Isidor, o poveste despre prietenie și a fost maică‑sa. Ei, bunică‑ta era un urs sălbatic rău.
libertate, în care este vorba despre aventurile Prost a sfârșit‑o ea, Bruna. Știu, știu… Ia și mănâncă,
unei fetiţe de 13 ani din București, care salvează fetiţo, zice îngrijitoarea.
un condor bătrân de la zoo. Apoi ursuleţul rămâne singur din nou. Și ce singur
A tradus numeroase cărţi din limba engleză, se simte în fiecare dimineaţă ca asta, când mama și
din opera unor scriitori celebri, precum ceilalţi doi pui dorm duși, cuibăriţi în grota din celălalt
Lewis Carroll și E.B. White. capăt al cuștii…
Cum e lumea este un text inedit. După ce termină para, își amintește de fluturele cel
mare. Se ridică pe labele din spate, întinde gâtul încolo

10
Lectură Textul narativ literar în proză L1

și‑ncoace, căutând să‑l mai vadă. Însă fluturele a sor- care par incredibile au adesea explicaţii dintre cele
bit tot ce era de sorbit din floarea mov a ciulinului și a mai simple.
plecat mai departe. Limpede este un singur lucru acum, când ursuleţul
„Departe“, își zice puiul de urs. Bianca gonește pe alee, pe urmele fluturelui: e splendid
Fiindcă, deși s‑a născut aici, știe că există o lume în lumea de dincolo de gratii! Pe partea dreaptă este
întreagă dincolo de cușca asta. De acolo, de departe, un lac lunguieţ, raţe sălbatice se trezesc și foșnesc în
vin sunete și mirosuri, nu doar sunetele de pe lacul desiș, iar în stânga e marginea pădurii. Șiruri de copaci
din preajmă, unde se plimbă vizitatorii cu barca dumi- își trimit umbrele lungi până departe, ca pentru a‑și
nica, și nu doar mirosurile de mici și de vată de zahăr marca teritoriul. Valea dintre pădure și lac este ca o
din acele duminici. E vorba de un departe mult mai palmă întinsă, oferind diamante: iarba este plină de
tainic și mai plin de promisiuni, care există în fiecare rouă. Ursuleţul aleargă îmbătat de fericire, scuturând
zi, nu doar în cele de sărbătoare. Acel departe pe care din căpșorul rotund, împingând cât poate de tare în
îl bănuiește orice fiinţă, mică sau mare, un loc mai labe și spărgând valuri de aer cu pieptul. Blăniţa îi saltă
larg, mai cuprinzător decât cel locuit, locul pe care în spinare ca un cojoc cu un număr prea mare.
fiecare dintre noi îl simte pulsând înăuntru, deși el, Când lacul se termină, se termină și pădurea.
locul, se află în afară. Acum, în luminișul tăiat de poteca pietruită ce face
Și puiul oftează de se clatină tulpina uscată a ciu- legătura între grădina zoologică și oraș, ursuleţul
linului. înaintează nestingherit. Nicăieri, niciun om. Bianca
S‑a născut, ca toţi puii de urs, în ianuarie. Medi- aleargă, aleargă, înnebunită de întinderea nesfârșită
cul veterinar a strigat încântat că este fetiţă. Datorită pe care a bănuit‑o în unele zile, pe care a visat‑o în
gulerașului alb, pe care nu‑l au decât puţini urși bruni, unele nopţi, dar pe care nu și‑a putut‑o închipui întoc-
i‑au pus numele Bianca. mai așa.
Bianca are acum șapte luni, e mai mare decât câi- Acum a ieșit de pe alee.
nii cu care vin oamenii în vizită la zoo, știe să se urce Acum a intrat într‑un parc.
în copacul din cușcă și are gheare lungi cât degetele Acum s‑a ascuns după un tufiș, așteptând să treacă
unui copilaș. E înnebunită după joacă. S‑ar juca toată un alergător cu căști la urechi.
ziua cu fraţii ei. Când însă ei dorm, ca acum, ea visează Acum aleargă printre tufe și copaci, strivind ierburi
cu ochii deschiși și se lasă fermecată de câte‑o nălucă înalte și ude, făcând tumbe, oprindu‑se ca să adulmece
venită de departe, de dincolo. Ca fluturele nemaiîntâl- ciuperci și să soarbă apa dimineţii adunată în scobitu-
nit vreodată. rile buturugilor groase.
Ursuleţul își suge o gheară și se gândește unde s‑o Acum se odihnește într‑un petic de soare, sprijinită
fi dus fluturele. Poate a rămas aici, după colţul cuștii, cu spatele de un ciot, cu labele din faţă întinse pe lângă
unde aleea face o buclă ce separă casa urșilor de corp, cu ochii larg deschiși și cu respiraţia tăiată.
pădure. Lumea de aici, de lumea de dincolo. Iar acum pornește din nou înainte, unde vede cu
ochii, pe lângă locul de joacă al copiilor, pe lângă căruţa
* miniaturală unde un ponei blond este deja înhămat
Ceea ce s‑a întâmplat în clipele următoare la Zoo și‑un bărbat mustăcios fumează așezat pe o bancă,
Sibiu nu avea să fie deslușit prea curând, deși lucrurile așteptându‑și clienţii, copilași pe care să‑i plimbe de jur

11
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

tare să plece. Să călătorească. Să vadă și alte locuri, să


cunoască și alte orașe, ba chiar alte ţări. De asta gonește
așa către Pașapoarte. E încântată că a fost invitată la
un festival de poezie în Serbia. În septembrie, o să‑și
citească poeziile pe o scenă de pe malul Dunării, în
Belgrad. Mara nu a văzut Dunărea decât o singură dată,
și atunci doar din tren.

*
Când urcă de pe malul pârâului și pășește pe asfalt,
Bianca intră în oraș.
E uluită de tot ce vede aici. De‑o parte și de alta sunt
case, cu grădini și garduri înalte. Puiul de urs se miră:
oamenii trăiesc de bunăvoie în cuști? Și cum se face că,
înaintând spre inima orașului, nu se vede niciun om
nicăieri? Pesemne că dorm în cotloanele lor. Dar iată că
tremură o perdea la o fereastră. Și încă una. Apoi apar
și oamenii, rari, unul ici, altul dincolo.
Un paznic doarme pe o bancă, la intrarea într‑un
cămin studenţesc. Puiul de urs se apropie și‑i adulmecă
împrejurul Parcului Sub Arini. Apoi pe malul șerpuit al ghetele, apoi pleacă tiptil mai departe.
pârâului Trinkbach, unde sunt mușuroaie de cârtiţă, O bătrână care mătură scările Tribunalului o vede
până sub un pod mititel. De aici până în orașul care se cu coada ochiului, însă crede că este un câine.
trezește mai este doar o azvârlitură de băţ. — Uuui, câtămai dulăul! Marș de‑aici! strigă ea.
În tot acest timp, „BREAKING NEWS: Un urs în liber-
* tate în centrul Sibiului!“. Uriaș, titlul curge pe toate
Cam în același timp, într‑o cameră din centrul Sibi- canalele de știri. Vestea, din ce în ce mai umflată, cir-
ului suna telefonul. Mara Dumitrescu tocmai se pregă- culă iute. Perdelele tremură tot mai des la ferestre. Ușile
tea să plece de‑acasă. și porţile se încuie precaut, pe dinăuntru. Clic, clic. Și
— Vai, ce bine că te‑am prins. E un urs în oraș! a iarăși clic, clic: pușca unui medic veterinar și a unui
strigat mama fetei. vânător, așteptând ivirea ursului în cătare.
— În oraș? Cum să fie? Ce urs?
— Este! Au zis la televizor. E alarmă. Să nu ieși din *
casă! a turuit mama. Când intră în curtea Direcţiei Generale de Pașa­
— Cum să nu ies, dacă trebuie să mă duc la servi- poarte, visând la luminiţele de pe Dunăre, Mara
ciu? Și trebuie să trec mai întâi pe la Pașapoarte. Iar Dumitrescu simte în aer o vibraţie ciudată, chiar îna-
exagerează la știri… inte să audă sau să vadă ceva.
— Nu, Mara, nu te duci nicăieri. Dă drumul la tele- Aude niște strigăte, dar înţelege târziu că se strigă
vizor și‑o să vezi! la ea.
După ce‑a terminat conversaţia, Mara a ezitat două Vede niște oameni sus, la ferestre, dar nu înţelege
clipe. A aruncat o privire spre telecomandă și una la ce vor de la ea.
ceas. Și a plecat imediat. — Ieși!
Trebuia să ajungă la bibliotecă la opt și jumătate, — Pleacă!
nu‑și permitea să întârzie, era angajată abia de o — Domnișoară, n‑auzi?! Du‑te de‑aici!
lună. Iar la Pașapoarte, la opt. Of, mama o considera — Trântește‑te la pământ!
și acum tot o fetiţă, deși a terminat facultatea în vara Sub bolta de la intrarea în curtea interioară, Mara
asta. O suna din Deva și dacă se anunţa un cutremur în încremenește privind la toţi oamenii ăștia. Par să fie
București. Îi înţelegea grijile, dar nici chiar așa. Acum, funcţionari, dar uite și niște jandarmi, poliţiști, uite și
asta mai lipsea. Un urs! Ce urs? O fi un urs în Brașov și doi oameni cu pușca la umăr.
mama a înţeles că e aici, la Sibiu. — Ce se întâmplă?… bâiguie fata.
La toate astea s‑a gândit Mara Dumitrescu, coborând Abia atunci, uitându‑se înainte, în locul către care
din cămăruţa ei cu chirie și ieșind în piaţeta pietru- sunt aţintite puștile, vede și ea.
ită din centrul vechi, unde era atât de liniște, încât se În capătul curţii, lângă zidul galben cu tencuială
auzeau porumbeii gângurind pe sub streșini. scorojită, într‑un ghiveci mare de lemn, scăldat în
Cândva, orașul acesta fusese pentru ea un terito- lumina soarelui, este ursul. Ridicat între mușcatele
riu necunoscut. Se simţise aici ca o străină. Acum însă curgătoare, pipăie cu labele din faţă peretele, căutând
îi știe fiecare cotlon. De la o vreme, își dorește foarte să‑l escaladeze cumva și să dispară de‑aici. Însă zidul

12
Lectură Textul narativ literar în proză L1

de îngrijitoarea cea bună, lângă roata de cauciuc, lângă


fraţi, lângă mamă. Să fugă!
Clic, se aude. Clic, iarăși.
Fără să mai stea o clipă pe gânduri, Mara se repede
spre urs chiar în clipa în care și ursul pare că dă să
fugă înspre ea.
— Foc! se aude un strigăt.
— Nu trageţi! strigă fata, cu o forţă pe care nu‑și
închipuise c‑o are.
Din câteva salturi, a și ajuns lângă el. Se pune cu tot
trupul ei subţirel în faţa animalului. Ursul, care părea
mai zdravăn când era ridicat pe labele din spate, s‑a
făcut mic acum, stă ghemuit în spatele ei, mârâind și
înfigându‑și ghearele în pământ.
O pală puternică de vânt străbate brusc curtea. Un
pocnet și pietrele din pavaj se înroșesc într‑o clipă.
— Nu, nu!… strigă Mara.
Dar nu, nu se poate să fi tras. S‑ar fi auzit mult mai
puternic. S‑or fi trântit niște ferestre, vreo ușă. Și nu, pe
pavaj nu e sânge. Vântul scutură mușcatele din ghiveci.
este înalt și imposibil de trecut. Ursuleţul pricepe și Petale lângă petale se aștern pe jos, în timp ce puștile
scâncește, privind peste umăr înapoi, în curtea pus- tremură pe umărul celor care încă așteaptă.
tie. Știe că este înconjurat de oameni acum. I‑a văzut — E doar un pui, le strigă fata, cu braţele deschise.
și i‑a auzit, sunt sus, de jur împrejur, strigă la el ca la o Nu vedeţi? Pare mare, dar e numai un pui!
arătare îngrozitoare: Îi tremură mâinile când spune asta și, fără să‑și dea
— Ursul! seama de ce, gândul îi zboară dintr‑odată la mama.
— Uite‑l! Urletele mulţimii se transformă în vorbe, apoi vor-
— Nu‑l pierdeţi din ochi! Să nu iasă viu de aici! bele‑n șoapte, șoaptele‑n răsuflări de ușurare:
Însă acolo, la intrare, este încă pustiu. Un singur — E‑un pui! se aude de ici și de colo.
om, chiar sub boltă, o fată mărunţică pe care poate c‑ar — Da, domnule, e numai un pui.
reuși s‑o păcălească, să treacă în goană pe lângă ea, — N‑o fi vrut decât să vadă și el cum e lumea…
să fugă pe unde‑a venit, străduţă cu străduţă înapoi, Lumea se uită la ursuleţ. Ursuleţul privește fermecat
prin parc, pe lângă omul cu ponei, pe lângă buturugi petalele roșii ale mușcatelor, purtate de vânt prin faţa
și ciuperci, prin valea presărată cu rouă, da, înapoi, pe ochilor săi înainte să se aștearnă pe jos. Seamănă atât
urmele fluturelui, și înapoi prin ușiţa uitată deschisă de mult cu fluturele pe urmele căruia a plecat de acasă!

Impresii după prima lectură

1 Completează, în caiet, tabelul de mai jos cu două situaţii din text care te‑au impresionat și menţionează emoţiile
pe care ţi le‑a provocat fiecare dintre acestea.

Situaţii Emoţii

2 Între emoţiile identificate de tine sunt și unele contradictorii? Precizează-le.

3 Lucraţi în perechi. Discutaţi despre alte modalități în care ar fi putut să reacționeze fata. Voi cum ați fi procedat?

4 Autoarea textului Cum e lumea, Veronica D. Niculescu, îţi adresează două întrebări. Formulează răspunsuri și tri-
mite‑i‑le pe adresa editurii.
a Ce asemănări ai observat între ursuleţul și fata din povestire?
b Ai dorit vreodată să pleci într‑un loc necunoscut, unde nu ai mai fost niciodată? Unde și de ce?

13
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

Lecţia 2. Narativul literar. Structură. Legarea secvenţelor narative

Explorare

Acţiunea, timpul și spaţiul


1 Lucraţi în grupe de 5 – 6 elevi, pentru a rezolva sarci- locuri ale desfășurării acţiunii. Menționează dacă
nile de mai jos. există vreun loc în care aceste personaje se întâlnesc.
a Delimitaţi textul Cum e lumea în zece fragmente
logice și identificaţi pentru fiecare cuvântul‑cheie. zoo Direcţia Generală de Pașapoarte
Scrieţi cuvintele‑cheie pe bileţele și lipiţi‑le pe
tablă, într‑un organizator de tipul celui dat.
piaţeta din centru Parcul Sub Arini

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10
cămăruţa tribunalul malul lacului

G1 6 Folosind aplicațiile Google Maps sau Google Earth,


urmărește drumul Biancăi de la zoo până în oraș.
Realizează în caiet o hartă a drumului, notând pe ea
G2
trei repere spațiale intermediare care nu sunt indi-
cate în text.
G3

G4

G5

S1, S2 ... S10 = secvențele textului; G1, G2 ... G5 = grupe

b Analizaţi cuvintele‑cheie găsite de colegii voștri și


observaţi dacă există diferenţe faţă de cuvintele pro-
puse de grupa voastră. Stabiliţi varianta care vi se
pare cea mai potrivită.
c Formulaţi ideile principale corespunzătoare cuvinte-
lor‑cheie stabilite.

2 În ce anotimp se desfășoară acţiunea? Justifică‑ţi răs-


punsul printr‑o secvenţă din text.

3 Alege varianta corectă, menționând pasajele din text


care te-au ajutat să răspunzi. Acțiunea se desfășoară:
a pe parcursul primelor ore ale dimineţii;

b pe parcursul după‑amiezii;

c pe parcursul unei zile. Legarea secvenţelor narative. Înlănţuirea.


Alternanţa
4 În text sunt menţionate numele a patru orașe din
România. Identifică‑le și precizează în care dintre 1 Selectează, din textul Cum e lumea, cuvinte sau gru-
acestea se desfășoară acţiunea. puri de cuvinte care asigură trecerea de la o secvenţă
narativă la alta.
5 Etichetele date indică locuri ale desfășurării acţiunii.
Transcrie‑le în caiet pe cele asociate aventurii Bian- 2 Identifică o secvenţă în care naratorul întrerupe firul
căi, în ordinea în care le explorează puiul de urs. Pre- narativ inițial și introduce un fir narativ nou. Ce cuvinte
cizează care personaj din text se asociază celorlalte utilizează pentru a face această trecere?

14
Lectură Narativul literar. Structură. Legarea secvenţelor narative L2

Repere

Textul narativ literar prezintă întâmplări imaginare, desfășurate într-o ordine logică și temporală.
Înlănțuirea este procedeul de juxtapunere, de legare între ele a secvențelor aceluiași fir narativ într-o ordine
cronologică a întâmplărilor. Trecerea de la o secvență la alta se poate face prin alăturare sau prin utilizarea unor
cuvinte, expresii, formule care asigură continuitatea: apoi, când, după aceea, după un timp, imediat după, la un
moment dat, în cele din urmă etc.
Alternanța este procedeul prin care două fire narative sunt prezentate ca desfășurându-se în paralel. Naratorul
împletește cele două șiruri de întâmplări, întrerupând un fir narativ, pentru a-l continua pe celălalt. În trecerea de
la un fir narativ la altul, naratorul poate utiliza unele cuvinte, expresii sau formule specifice: în acest timp, în același
timp, pe când se întâmplau acestea etc.

Aplicații

1 R.A.I. (Răspunde – Aruncă – Interoghează). Formu­ 3 Numește timpul verbal dominant în relatarea întâm-


lați ideile secundare ale textului. Un elev aruncă o plărilor. Care crezi că este efectul pe care îl generează
minge de pluș sau de hârtie și pune o întrebare al utilizarea acestui timp verbal?
cărei răspuns să reprezinte o idee secundară pentru
o secvenţă a textului. Elevul care prinde mingea răs- 4 Indică, din prima parte a textului, o secvenţă în care
punde la întrebare și aruncă mingea altui elev, formu- este utilizat un alt timp verbal. Care este rolul acestuia?
lând o altă întrebare, al cărei răspuns să reprezinte
o idee secundară corespunzătoare următoarei sec- 5 Care crezi că este rolul utilizării repetate a adverbului
venţe a textului. Notaţi în caiete ideile secundare la acum la începutul enunțurilor din secvența a șasea a
care ați ajuns. textului? Justifică-ți opțiunea.

2 Redactează rezumatul textului Cum e lumea de Vero- 6 Alege una dintre imaginile de mai jos, care ţi se pare
nica D. Niculescu, utilizând ideile principale și ideile că reprezintă cel mai bine raportul dintre firele nara-
secundare formulate la exercițiul precedent. tive ale textului. Justifică‑ţi alegerea.

a b c

Provocări

Caută pe internet informații despre Dumbrava Sibiului și fotografii cu aceasta. Alcătuiește un poster cu rezultatele
găsite, în care să surprinzi și unele detalii prezente în text.

Portofoliu

Imaginează‑ţi că ești Mara. Redactează o pagină de jurnal în care să relatezi experienţa pe care ai trăit‑o când ai sal-
vat puiul de urs, exprimându-ți emoțiile și reacțiile față de eveniment.

15
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

Lecţia 3. Naratorul, personajele, autorul. Enumeraţia

Naratorul, personajele, autorul

Explorare

1 Precizează dacă povestitorul întâmplărilor este o voce 3 Precizează la ce persoană este relatată întâmplarea.
anonimă, un martor sau un participant la acţiune. 4 Notează, în caiet, personajele care apar în text.
2 Cine este autoarea textului? Alege, dintre cărțile pe 5 Identifică, în ultima secvență a textului, un paragraf în
care le-a scris, una al cărei titlu ți se pare cel mai care mai multe personaje se comportă ca unul singur.
atractiv. Motivează‑ţi alegerea. Prin ce cuvânt sunt numite acele personaje?

Repere

Textul narativ literar este cel în care un narator relatează o povestire imaginară.
Naratorul este vocea anonimă sau personajul care relatează povestirea și este ima-
ginat de autor. Când este personaj, poate fi implicat în acțiune sau poate fi doar un mar-
tor neimplicat în aceasta. Dacă este personaj implicat, naratorul relatează povestirea la
persoana I. Atunci când naratorul este o voce anonimă, acesta povestește la persoana
a III-a. El privește din afară întâmplările, de deasupra, de obicei știind totul despre aces-
tea și despre personaje.
Personajele sunt ființele umane, animalele sau obiectele care îndeplinesc acțiunile
dintr‑un text narativ. Ele pot fi principale, secundare, episodice sau figuranți, în funcție
de contribuția pe care o au la desfășurarea întâmplărilor. Dacă un grup de mai multe per-
sonaje acționează ca unul singur, acestea au rol de personaj colectiv.
Autorul este o persoană care există în lumea reală, având o identitate concretă. Nara-
torul, personajele și întâmplările din textul narativ aparțin unei lumi imaginate de autor.
Lumile ficționale create de scriitori seamănă în grade diferite cu realitatea.

Enumerația

Explorare

1 Identifică în text pasajul în care sunt numite animalele 2 Ce semn de punctuație delimitează substantivele înși­
hrănite de îngrijitoare înaintea puiului de urs. ruite în pasajul de la exercițiul anterior?

Repere

Enumeraţia este figura de stil care constă în înșiruirea mai multor termeni de același fel (substantive, adjective,
verbe etc.), pentru a atrage atenția asupra aspectelor descrise, pentru accentuarea ideii exprimate sau pentru
detalierea imaginii prezentate. Termenii unei enumeraţii se despart prin virgulă. Uneori, termenii enumerației sunt
așezați la distanță unul de altul. Enumerația se poate combina și cu alte figuri de stil.

Aplicații

1 Ce legătură crezi că există între imaginea alăturată și


raportul narator – personaje?

2 Explică de ce naratorul știe ce se întâmplă simultan în


ambele fire narative din textul Cum e lumea.

16
Lectură Naratorul, personajele, autorul. Enumeraţia L3

3 Menţionează o întâmplare care ar fi lipsit din text dacă c Mara: „Of, mama o considera și acum tot o fetiţă,
relatarea s‑ar fi făcut:  a  din perspectiva puiului de deși a terminat facultatea în vara asta.“
urs;  b  din perspectiva Marei.
12 Ce sentiment al Biancăi se desprinde din fragmentul
4 Indică un pasaj în care naratorul se oprește din rela- „Și puiul oftează de se clatină tulpina uscată a ciulinu-
tare și reflectează asupra vieţii. lui.“? Alege dintre următoarele variante sau propune
un alt răspuns, motivându‑l:  a resemnare; b teamă;
5 Identifică în text secvenţa în care sunt menţionate tră- c tristețe.
săturile fizice ale puiului de urs și menţionează‑le.
13 Precizează ce rol are enumeraţia în fragmentul: „să
6 Privește ilustraţia de la pagina 12. Ce trăsături ale fugă pe unde‑a venit, străduţă cu străduţă înapoi, prin
puiului de urs sunt surprinse în text și nu sunt eviden- parc, pe lângă omul cu ponei, pe lângă buturugi și
ţiate în ilustraţie? ciuperci, prin valea presărată cu rouă.“
7 Explică prin ce se deosebește personajul principal din 14 Cetrăsătură comună au Mara și Bianca? Justifică‑ţi
text de celelalte personaje. răspunsul printr‑o secvenţă din text.
8 Îți amintești povestea lui Fram, din cartea la care se 15 Harta personajelor. Lucraţi în grupe de 4 – 5 elevi.
face referire mai jos? Prin ce se aseamănă Fram cu
Bianca? Ce diferențe există între cei doi urși? • Pe o foaie, scrieţi în centru numele personajului prin-
cipal. Adăugați, sub nume, trăsătura morală cea mai
importantă a personajului.
• Notaţi apoi, în jurul său, celelalte personaje din
text. Evidenţiaţi, prin săgeţi, legăturile dintre ele.
• Menţionaţi, pentru fiecare, statutul ocupat în text
(secundar, episodic, figurant, individual sau colectiv)
și câte o trăsătură morală. Puteţi introduce în planșele
voastre și desene.
• Prezentaţi planșele în faţa clasei.

16 Cestare de spirit a mulțimii se desprinde din dialogul


de mai jos? Alege dintre următoarele variante: furie,
îngrijorare, panică, spaimă.
Fram, ursul polar de Cezar Petrescu, „— Ieși!
ilustrație de Dan Ungureanu
— Pleacă!
— Domnișoară, n‑auzi?! Du‑te de‑aici!
9 Prin ce diferă ursuleţul Bianca de un ursuleţ obișnuit? — Trântește‑te la pământ!“
10 Indică figura de stil utilizată în fragmentul: „«Departe»,
17 Transcrie un dialog din text în care se exprimă furia
își zice puiul de urs“. În ce alte texte studiate sau citite mulțimii. De ce se manifestă oamenii în acest fel?
de tine ai mai întâlnit‑o?
18 Înfragmentul de mai jos este surprinsă schimbarea
11 Notează, în caiet, trăsăturile personajelor ce se pot de atitudine a mulțimii. Ce îi determină pe oameni
desprinde din fragmentele date. să-și schimbe perspectiva?
a Bianca:„Puiul de urs lovește cu labele din faţă în „Urletele mulțimii se transformă în vorbe, apoi vor-
roata de cauciuc atârnată de‑o sfoară.“ bele‑n șoapte, șoaptele‑n răsuflări de ușurare:
b Îngrijitoarea: „Doar un copil, asta ești mătăluţă. Ia la — E‑un pui! se aude de ici și de colo.
mama! Știu, ușor nu ţi‑o fi nici ţie...“ — Da, domnule, e numai un pui.“

Portofoliu

Rescrie ce se petrece în curtea Direcţiei Generale de T R


Pașapoarte din perspectiva Biancăi, la persoana I,
punând accent pe sentimentele puiului de urs. Com- Ce sentimente ale Biancăi sunt surprinse
pletează și observă modificările pe care le presupune Ce fapte sunt observate
această perspectivă, rescrierea (coloana R a tabelului
Ce fapte nu sunt observate
alăturat), față de textul Cum e lumea (coloana T).

17
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

Lecţia 4. Semnificaţiile textului

Interpretare

1 Titlul textului, Cum e lumea, nu este urmat de un semn 13 Aflaţi


în libertate, puii de urs nu fug niciodată departe
de punctuaţie. Ce intonaţie ţi se pare potrivită pentru de ursoaice. Cum îţi explici faptul că puiul de urs din
a‑l rosti? Ce crezi că a vrut să sugereze autoarea prin text fuge? Ce semnificaţie crezi că are fuga sa? Alege
acest titlu? varianta care ţi se pare potrivită și justifică‑ţi opţiunea:

2 Propune un alt titlu care ţi se pare potrivit pentru tex- a dorinţa de explorare;
tul Veronicăi D. Niculescu. Justifică‑ţi propunerea. b dorinţa de independenţă;

3 Îngrijitoarea afirmă despre puiul de urs că este „doar c dorinţa de libertate.


un copil“. Ce activităţi ale puiului de urs, specifice 14 Ţi s‑a părut dificil să alegi o variantă la exerciţiul ante-
copilăriei, identifici în prima secvenţă a textului? rior? De ce? Explică legăturile ce se pot stabili între
4 În basme, lumea de dincolo este cea în care trăiesc cele trei variante.
ființele fabuloase. De ce pentru Bianca ceea ce se află 15 Lucrați în perechi. Priviți imaginile date, care surprind:
în afara cuștii este „lumea de dincolo“?
a o ilustrație din cartea Sinbad marinarul, în care
5 De ce crezi că pe bunica Biancăi o chema Bruna? personajul principal, într‑una din călătoriile sale,
ajunge în Valea Diamantelor;
6 În opinia îngrijitoarei, Bianca nu are griji, fiind doar un
ursuleț. La ce fel de griji crezi că se referă femeia? b o fotografie din Diamond Valley, un loc din centrul
Nevadei, SUA.
7 Ești de acord cu opinia îngrijitoarei? Recitește primele
cinci secvențe din text. Care sunt grijile puiului de urs? a b

8 Precizează la ce crezi că se referă îngrijitoarea atunci


când afirmă: „Ușor nu ţi‑o fi nici ţie...“

9 Care este cel mai arzător vis al puiului de urs? Identi-


fică secvenţa în care este prezentat acest vis.

10 Bianca trăiește într‑o cușcă, la zoo. Crezi că acest fapt


determină visul ei sau visul ei ar fi fost același și în alte
împrejurări? Formulează‑ţi răspunsul, referindu‑te și
la fragmentul redat în continuare:

„... un departe mult mai tainic și mai plin de promi-


siuni, care există în fiecare zi, nu doar în cele de săr-
bătoare. Acel departe pe care îl bănuiește orice fiinţă, Locul în care aleargă Bianca este surprins în text ast-
mică sau mare, un loc mai larg, mai cuprinzător decât fel: „Valea dintre pădure și lac este ca o palmă întinsă,
cel locuit, locul pe care fiecare dintre noi îl simte oferind diamante: iarba este plină de rouă.“ Care din-
pulsând înăuntrul său, deși el, locul, se află în afară.“ tre cele două imagini vi se pare mai potrivită pentru a
ilustra acest loc? De ce?
11 Lucrați în perechi. În text se afirmă că „lucrurile care 16 Mara își dorește și ea foarte mult să plece, să explo-
par incredibile au adesea explicații dintre cele mai reze teritorii noi. Care sunt „gratiile“ simbolice cu care
simple“. Descoperiți la ce situație din text se referă se confruntă fata?
această observație. Fiecare dintre voi își amintește o
situație din propria experiență care confirmă această 17 Mara nu și‑a dorit să plece din Sibiu cât timp orașul
idee și i-o prezintă celuilalt. a fost pentru ea un „teritoriu necunoscut“. Cum îți
explici faptul că oamenii sunt atrași de călătorii în
12 În text se afirmă că „ceea ce s‑a întâmplat în clipele locuri noi?
următoare la Zoo Sibiu nu avea să fie deslușit prea
curând“. De ce crezi că naratorul amână oferirea unei 18 Când ajunge în oraș, Bianca se miră că „oamenii locu-
explicații despre fuga Biancăi? iesc de bunăvoie în cuști“. Ce semnificaţie crezi că are
această observaţie?

18
Lectură Semnificaţiile textului L4

19 Cum reacţionează majoritatea oamenilor din clădirea


Direcţiei Generale pentru Pașapoarte înainte și după
intervenția Marei? Identifică atitudinile acestora, ilus-
trându‑le cu exemple din text.

20 De ce crezi că Mara se gândește la mama ei atunci


când rostește replica „Nu vedeţi? Pare mare, dar e
doar un pui!“.

21 Privește pictura alăturată. Observă care este atitu-


dinea oamenilor și stabilește asemănări și deosebiri
între aceștia și cei din clădirea Direcţiei Generale pen-
tru Pașapoarte.

22 Identifică situațiile în care apare în text fluturele. Ce


semnificație crezi că are acesta?

23 De ce crezi că Bianca asociază petalele mușcatelor cu


fluturele, în ultimul enunț al textului?

24 Formulează un răspuns de 3 – 4 rânduri la întrebarea


„Cum e lumea?“, referindu-te la situațiile din textul Jules Scalbert (1851 – 1928), Jardin des Plantes
(Grădina botanică), ulei pe pânză
Veronicăi D. Niculescu.

Provocări

1 Imaginează-ți ce s-a întâmplat cu puiul de urs după ce a fost salvat de Mara, în acea dimineață. Redactează o narațiune
de 5 – 10 rânduri în care să surprinzi evenimentele ce au urmat.

2 Seria de filme de animaţie Madagascar, regizate de Eric Darnell și Tom McGrath și produse de DreamWorks Animation,
surprinde aventurile unor animale evadate de la zoo. Urmărește‑le împreună cu familia ta și alcătuiește un poster
în care să integrezi imagini și informaţii despre această serie de filme.

3 În trecut, termenul menajerie desemna locurile special amenajate în care erau ţinute animale vii, în semn de prestigiu
al celor care le dețineau, de obicei conducători importanți, sau pentru a fi prezentate publicului. Cea mai veche des-
pre care se cunosc date a existat în capitala Egiptului antic, Nekhen. Aceasta datează din jurul anului 3500 î.H. O alta
îi aparţinuse primei mari regine a Egiptului, Hatșepsut, în 1500 î.H. În vremurile moderne, prima grădină zoologică a
fost deschisă în 1793, la Paris. În România, prima grădină zoologică a fost deschisă în 1929, la Sibiu, în pădurea
Dumbrava. Alcătuiește o listă cu avantaje și cu dezavantaje ale existenţei grădinilor zoologice.

Elefant din India, în Jardin des Plantes (Paris), prima grădină zoologică modernă

19
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

Lecţia 5. Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul

Pentru început Text de bază

1 Precizează cum te‑ai pregăti pentru una dintre


situațiile de mai jos.
Programul
• Vrei să vizitezi Grădina Zoologică din Sibiu și ai
prefera să mergi acolo în Ziua Porților Deschise. Zilei Porților Deschise
Unde cauți informații despre data în care se
desfășoară și despre activitățile acestei zile? Grădina Zoologică Sibiu organizează vineri, 9 august,
• Vei călători din localitatea unde locuiești spre Sibiu, Ziua Porților Deschise, cu ocazia aniversării Zilei Inter-
împreună cu părinții tăi. Aceștia sunt de acord să naţionale a Grădinilor Zoologice și a Parcurilor. Pe par-
luați cu voi și alți colegi de școală, cu condiția să cursul zilei, intrarea va fi liberă atât pentru copii, cât și
vină însoțiți de părinții lor. Pentru a face publică oca- pentru adulți. Program de funcționare: 11 – 19.
zia, concepi un mesaj pe care îl lipești la avizierul Cum ajungeți la noi
școlii. Ce informații importante notezi în el?
Grădina Zoologică Sibiu se află în Pădurea Dum-
brava, la 5 km de centrul orașului, în direcţia Rășinari,
ANUNȚ pe Drumul Judeţean 106A.
Pentru a intra în Grădina Zoologică Sibiu, vizitatorii
pot utiliza atât intrarea dinspre Calea Dumbrăvii, cât și
pe cea dinspre cartierul Valea Aurie (de pe strada Ludoș).
Cu mașina
Din centrul orașului urmaţi Calea Dumbrăvii și indi-
catoarele spre grădina zoologică. Intrarea și parcarea
• Tu și ceilalți colegi, împreună cu părinții, veți se află vizavi de Hotelul Hilton.
călători cu trenul până la Sibiu. Din gară, va tre- Cu autobuzul
bui să vă descurcați pentru a ajunge la zoo. De
unde te informezi cu privire la mijloacele de Gară – Calea Dumbrăvii Viile Sibiului – 
(Grădina Zoologică Sibiu) Calea Dumbrăvii
transport pe care le poți utiliza?
(Grădina Zoologică Sibiu)
2 Citește textul alăturat. Traseu 13 Traseu 1

Impresii după prima lectură

Completează enunțurile de mai jos și notează‑le în caiet.

a Mi s‑a părut interesant că ... .

b Mi s‑a părut util textul, pentru că ... .

c Am reținut din text că ... .


d Nu am înțeles destul de clar ... .

e Cel mai important lucru pe care l‑am aflat este că ... .

Explorare

1 Precizează care este scopul acestui text. Alege dintre următoarele variante:
a  de a amuza;  b  de a convinge;  c  de a informa;  d  de a uimi.

2 Care este tema textului? Ce te‑a ajutat să te decizi asupra răspunsului?

3 Indică două informații importante pe care le-ai identificat în text.

20
Lectură Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul L5

4 Observă modul în care este organizată informația în text. Ce particularitate observi în ultima secvență a acestuia,
intitulată Cu autobuzul?

5 Cine crezi că transmite informațiile din text? Cui i se adresează aceste informații?

Repere

Textul nonliterar se referă la aspecte ale realității. Acesta poate avea scopul de a informa, de a convinge, de a
amuza etc. Din categoria textelor nonliterare fac parte: afișul, anunțul, articolul de dicționar, articolul de ziar,
biletul, eticheta, fluturașul, interviul, invitația, reportajul etc. Textul nonliterar poate fi continuu sau discontinuu.
Textul continuu este organizat doar în enunțuri și paragrafe care au unitate de sens.
Textul discontinuu prezintă informații organizate:
a sub forma unor secvențe de text ce pot fi înțelese distinct, fără legătură între ele;
b sub forma unor liste, grafice, diagrame.
Textele discontinue pot fi: articole de dicționar, anunțuri, fluturași, calendare, gra­fice, liste, tabele, cuprinsuri,
scheme etc.
Anunțul este un text nonliterar prezent în locuri publice, în ziare, în reviste sau pe internet. Anunțul are ca scop
prezentarea unor informații despre produse sau servicii, în vederea utilizării sau achiziționării acestora. Titlul este
o componentă importantă a anunțului, pentru că acesta trebuie să atragă atenția asupra produsului sau serviciu-
lui oferit. De asemenea, descrierea produsului sau a serviciului trebuie să fie clară, succintă și să pună în evidență
caracteristicile cele mai importante.
Anunțul se construiește în jurul unor întrebări esențiale:
Ce?  – tema anunțului: obiectul, ființa, produsul, serviciul etc.;
Cum?  – prin ce modalitate se poate beneficia de ceea ce prezintă
anunțul;
Unde?  – locul unde sunt disponibile obiectul, ființa, produsul,
serviciul prezentate în anunț;
Când?  – în ce perioadă sunt disponibile obiectul, ființa, produsul,
serviciul prezentate în anunț.

Aplicații

1 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Alcătuiți postere în care 3 Anunțul citit conține o secvență în care este indicat
să integrați răspunsuri la cele patru întrebări esențiale, traseul cu mașina. Ce elemente vizuale crezi că ar
cu privire la anunțul de la pagina 20. Prezentați‑le în putea fi introduse în secvența respectivă, pentru a‑i
fața clasei. ușura conducătorului auto ajungerea la destinație?

4 Lucrați în grupele inițiale, de 4 – 5 elevi. Redactați


Ce? Cum? Unde? Când?
un anunț care să se refere la un eveniment ce se va
petrece în școala voastră. Completați pe o planșă un
organizator grafic în care să stabiliți mai întâi răspun-
2 Ce caracteristici ale anunțului citit permit încadrarea surile la cele patru întrebări esențiale, apoi redactați
sa în categoria textelor discontinue? anunțul propriu-zis.

Portofoliu Autoevaluare (L1 – L5)

Utilizând aplicația Google Maps, realizează o simu- Completează, în caiet, următoarele afirmații:
lare a traseului pe care îl parcurge un autoturism care • Din ceea ce am învățat, cel mai important
intră în Sibiu dinspre Brașov, pentru a ajunge la Zoo mi se pare ... .
ST
Sibiu. Rescrie secvența din anunț destinată drumului • Cel mai mult mi‑a plăcut activitatea ... . I N ITE
M
cu mașina, inserând numele unor străzi. Desenează • Cel mai dificil mi s‑a părut ... .
harta acestui traseu.

21
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

Lecţia 6. Noi pagini – alte idei

Text auxiliar

Călătoria este o formă de a descoperi lumea și mulți scriitori o abordează în operele lor. În povestirea Cum e
lumea de Veronica D. Niculescu, Bianca, puiul de urs, pornește într‑o astfel de călătorie și află lucruri noi, atât des-
pre ceilalți, cât și despre sine, unele fascinante, altele înfricoșătoare. Însă nu întotdeauna oamenii asociază explo-
rarea și călătoria cu bucuria de a cunoaște. Uneori, îndepărtarea de locurile cunoscute poate aduce și disconfort,
teamă sau melancolie, fiindcă apare dorul de casă.
Amintirile din copilărie de Ion Creangă au fost scrise în perioada 1881 – 1888 și au apărut inițial în revista
Convorbiri literare. Citește pasajele de mai jos, care surprind plecarea lui Nică de acasă, din satul Humulești
(astăzi, parte a orașului Târgu-Neamț), spre școala teologică de la Socola.

Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la


munte strămutat la câmp și pruncul, dezlipit de la
sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din
Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea
să plec la Socola1, după stăruința mamei. […] Și Iașii,
pe care nu‑i văzusem niciodată, nu erau aproape de
Neamț, ca Fălticenii. […] Dar acum se schimba vorba:
o cale scurtă de două poște2, de la Fălticeni la Neamț,
nu se potrivește c‑o întindere de șase poște, lungi și
obositoare, de la Iași până la Neamț. Căci nu vă pară
șagă3: de la Neamț până la Iași e câtu‑i de la Iași până
la Neamț, nici mai mult, nici mai puțin. […]
Și, scurtă vorbă, ne adunăm, cu rudele lui Zaharia,
cu ale mele, în ogradă la moș Luca, sărutăm noi mâna
părinților, luându‑ne rămas‑bun cu ochii înecați în Dar vai de masul nostru! Aici, pe prispa unui rotar,
lacrimi și, după ce ne suim în căruță, supărați și plânși, puțin de nu era să rămânem chiori. De cu seară și până
ca vai de noi, Luca Moșneagu, harabagiul4 nostru, dă după miezul nopții am stat numai într‑o fumăraie de
bici cailor […]. baligi, ca la carantină, și tot ne‑au coșit7 țânțarii.
După un scurt popas, făcut la podul de la Timișești, — Așa‑i viața câmpenească, zise moș Luca […]. Cum
de pe Moldova, pornim înainte spre Moțca și suim treci Siretul, apa‑i rea și lemnele pe sponci8; iar vara
încet‑încet codrul Pășcanilor. Apoi, din vârful acestui te înăduși de căldură, și țânțarii te chinuiesc amarnic.
codru, mai aruncăm, nemernicii5 de noi, câte‑o cău- N‑aș trăi la câmp, Doamne ferește!
tătură jalnică spre munții Neamțului: uriașii munți, Și așa, luându‑ne rămas-bun de la gazdă, care era
cu vârfurile ascunse în nouri, de unde purced izvoa- tot afară culcat, pe altă prispă, plecăm. Și cum ieșim
rele și se revarsă pâraiele cu răpejune, șopotind tai- în șleah9, părerea noastră de bine: întâlnim câțiva
nic, în mersul lor neîncetat, și ducând, poate, cu sine oameni, cu niște care cu draniță10, mergând spre Iași.
multe‑multe patimi și ahturi omenești, să le înece‑n Ne întovărășim cu dânșii, de frica lăieșilor11 din Rugi-
Dunărea măreață! noasa, și hai‑hai, hai‑hai, până‑n ziuă, iacătă‑ne în
— Ei, ei! măi Zaharie, zic eu, coborându‑ne la vale Târgul‑Frumos, unde‑am și înjunghiat câțiva harbuji12
spre Pășcani; de‑acum și munții i‑am pierdut din într‑ales, de ne‑am potolit, deocamdată, și foamea, și
vedere, și înstrăinarea noastră este hotărâtă cine știe setea. Apoi, după ce s‑au hodinit caii, am pornit înainte,
pentru câtă vreme! spre Podu‑Leloaie; și de aici, tot înainte spre Iași, mai
— Cum ne‑a fi scris de la Dumnezeu sfântul, zise mult pe jos decât în căruță, căci zmeii lui moș Luca se
Zaharia, cu glasul aproape stins, ș‑apoi rămase dus pe muiaseră de tot; și țăranii noștri, glumeți cum sunt ei,
gânduri tot drumul, până la Blăgești, peste Siret, unde ne tot șfichiuiau13 […].
ne‑a fost și masul6 în noaptea aceea.
7
a se coși (vb., reg. despre piele) – a se bășica, a se umfla.
1
Socola (s.f.) – mănăstire unde funcționa o școală teologică. 8
pe sponci (expresie cu valoare adv.) – în cantitate mică, puțin.
2
poștă (s.f.) – unitate de măsură a distanțelor, egală cu cca 20 km. 9
șleau (var. șleah; s.n.) – drum de țară, neamenajat, bătătorit de căruțe.
3
șagă (s.f.) – glumă. 10
draniță (s.f.) – bucată de lemn lungă de un metru.
4
harabagiu (s.m.) – căruțaș plătit să transporte mărfuri sau oameni. 11
lăieș (s.m.) – țigan nomad, care face parte dintr‑o ceată.
5
nemernic (s. și adj.) – (pop.) om vrednic de milă, sărman. 12
harbuz (s.m.) – pepene verde, lubeniță.
6
mas (s.n.) – popas. 13
a șfichiui (vb.) – a lovi scurt, a biciui, a plesni; (aici) a lua peste picior.

22
Lectură Noi pagini – alte idei L6

Discutarea textului

1 Cine este naratorul în fragmentul citat?

2 Care sunt celelalte personaje?

3 Explică toate comparațiile din primul enunț, prin care personajul își motivează dificultatea de a pleca de acasă.

4 Prima dintre comparații se referă la urși. Spre deosebire de textul Veronicăi D. Niculescu, în care Bianca fuge de
lângă mama sa, în textul lui Ion Creangă se afirmă că ursul nu se dă ușor scos din bârlog. Cum explici opoziția din-
tre cele două situații?

5 De ce crezi că naratorul afirmă că „de la Neamț până la Iași e câtu‑i de la Iași până la Neamț, nici mai mult, nici mai
puțin“? Ce efect asupra cititorului urmărește el să provoace prin această afirmație?

6 Precizează ce emoție sugerează replica „Ei, ei! măi Zaharie, zic eu, coborându‑ne la vale spre Pășcani; de‑acum și
munții i‑am pierdut din vedere, și înstrăinarea noastră este hotărâtă cine știe pentru câtă vreme!“.

7 Exprimă‑ți părerea despre imaginea apelor care duc „multe-multe patimi și ahturi omenești, să le înece în Dunărea
măreață“. De ce crezi că sunt asociate emoțiile și suferințele umane cu apele care curg spre vale?

8 Citește fragmentul de mai jos, extras din documentul care conține dispozițiile către popor ale generalului rus Pavel
Kiseleff, guvernator și președinte plenipotențiar al divanurilor Moldovei și Țării Românești în perioada 1829 – 1834,
date cu ocazia unei epidemii de holeră. Ce legătură poți stabili între acest citat și informația prezentă în textul lui
Ion Creangă?

„Noi guvernatorul principatelor Moldo‑Valahia, general adjutant Kiseleff, poruncim, și la a noastră poruncă
nu suferim crâcneală sau șovăire în aducerea la îndeplinire a tuturor celor citate aici: […] 4. Cuprinsul casei din
năuntru va fi fumegat cel puțin o dată pe săptămână, cu fum de ardei și, la găsire, cu pucioasă; lucrurile din casă
în fiecare zi, pernele, vor fi scoase la privirea soarelui.“

9 Menționează trei neajunsuri ale vieții oamenilor de la câmpie, identificate de moș Luca.

10 Ce trăsătură a țăranilor români este indicată de personajul narator în ultimul paragraf? Cum este exemplificată?

Portofoliu

Scrie un text despre impresiile tale cu ocazia unei călătorii într‑un loc pe care nu-l cunoșteai.

Biblioteci deschise

Pentru a descoperi și tu lumi necunoscute, prin ochii unor personaje deosebite, îți propunem cărțile de mai jos.

În romanul Viața lui Pi Tropice tâmpe este


de Yann Martel, un roman scris
protagonistul trăiește o de Florin Bican.
aventură extraordinară. Exploratorul Stanley
Vasul pe care se afla primește sarcina
împreună cu familia sa de a se prezenta
și care transporta multe la ambasada din
animale sălbatice Mombasa, unde i se
naufragiază. El rămâne spune că trebuie să
pe o barcă împreună cu salveze jungla de...
un tigru. Poate un copil amenințarea betonului!
să îmblânzească Aventurile lui Stanley
un tigru flămând? te vor amuza strașnic.

23
U1 Călătorie în necunoscut Interculturalitate

Lecția 7. Contacte culturale

Pentru început

Lucrați în perechi. Priviți cu atenție harta alăturată și


rezolvați sarcinile de mai jos.
a Selectați cinci orașe marcate pe hartă cu simbo­
lul . Menționați țările și continentul în care sunt
situate acestea.
b În 1985, a fost lansată competiția „Capitale euro-
pene ale culturii“. Harta alăturată evidențiază câteva
orașe desemnate astfel de capitale. Ce orașe din
România identificați? Căutați anii asocierii lor cu
statutul de capitale europene ale culturii.
c Formulați o opinie comună despre rolul unei capi-
tale europene a culturii și despre valorile pe care
credeți că trebuie să le promoveze.

Explorare

1 În județul Sibiu există comunități etnice de sași. Fie- agățată în podul răcoros și bine ventilat, ferită de
care comunitate etnică are propriile tradiții, unele râncezeală. Reguli nescrise și cinstea bine‑cunos-
intersectându‑se cu tradiții ale populației majoritare cută a sașilor făcea ca fiecare să‑și știe marfa și să
din țara în care trăiesc. Lucrați în perechi pentru a nu poftească la slănina vecinului. Pe șoricele table-
rezolva sarcinile de mai jos. lor [bucăților] de slănină se încresta numele familiei,
apoi se rânduiau în cârlige, după locul rezervat fie-
a căreia. Era și un semn de fală pentru sasul vrednic
să aibă cât mai multe table de slănină, albă ca untul
și cât mai groasă. Așa se știa că omul era gospodar,
avea animale bine grijite și casa îndestulată.“
Ce valori individuale și ale comunității sunt eviden­
țiate de această tradiție?

a Priviți
imaginea de mai sus și notați o tradiție care 2 Privește imaginile din josul paginii (b-d), cadre din
vă vine în minte legat de aceasta, specifică poporu- filmul Povești cu iz săsesc, realizat de TVR1, care
lui român. înfățișează obiceiuri din localitățile Viscri (județul
fragmentul dat, extras din articolul Și sătui,
b Citiți
Brașov), Saschiz (județul Mureș) și Mediaș (județul
și cu slănina‑n pod, scris de Mihaela Kloos‑Ilea și Sibiu). Ce îndeletniciri surprind cele trei imagini? Sunt
publicat pe site‑ul www.povestisasesti.ro. acestea specifice anumitor comunități etnice?

„Nu exista cetate săsească fără cunoscutul Turn al 3 Crezi că există vreo legătură între tradiții și îndelet-
Slăninilor – cămara satului. După ce se ținea câteva niciri? Se pot transforma îndeletnicirile în tradiții?
săptămâni la saramură, toată slănina sătenilor era Argumentează‑ți părerea.

b c d

24
Interculturalitate Contacte culturale L7

Repere

Cultura cuprinde setul de practici, credințe, valori, simboluri și tradiții, felurile de a trăi și de a înțelege lumea ale
grupurilor naționale, etnice și religioase.
Obiceiurile sunt caracteristice societăților și comunităților tradiționale și se referă la repetarea periodică, cere-
monială a unor evenimente, a unor practici, care se transmit de la o generație la alta, dintr‑un trecut străvechi.
Totalitatea obiceiurilor unei comunități îi asigură acesteia identitatea culturală distinctă și alcătuiesc patrimoniul
cultural al comunității. Acestea sunt atât religioase, cât și laice. Originea obiceiurilor este practic imposibil de loca-
lizat în timp.
Contactele culturale dintre comunități etnice învecinate au dus fie la preluarea unor obiceiuri, fie la îmbogățirea
unor obiceiuri deja existente. De altfel, multe obiceiuri ale unei comunități se regăsesc și la alte comunități sub
forme diferite, particulare.
Tradiția reprezintă păstrarea și conservarea conștientă a obiceiurilor în societățile moderne. Cuvântul, preluat
în limba română din limba franceză, își are originea în latinescul traditio, însemnând „transmitere mai departe,
înmânare“. Astfel, unele obiceiuri se pot pierde dacă societățile moderne nu le păstrează sub forma unor tradiții
conștientizate. Spre deosebire de obiceiuri, care funcționează în societățile ce le‑au dat naștere în mod natural,
tradițiile presupun un anumit „public“, se adresează și celor care nu aparțin comunității respective, dar care doresc
să îi cunoască particularitățile culturale.

Aplicații

1 Enumeră cât mai multe tradiții pe care le cunoști și clasifică‑le în două categorii: religioase și laice.

2 În județul Timiș, a cărui reședință de județ, municipiul Timișoara, a fost desemnată capitală culturală europeană
pentru anul 2021, există una dintre cele mai mari diversități culturale din România. Lucrați în perechi. Priviți foto-
grafiile de mai jos, care surprind detalii ale unor obiceiuri specifice unor comunități etnice din județul Timiș, și citiți
informațiile oferite despre acestea. Discutați despre asemănările și deosebirile dintre cele două obiceiuri și despre
alte obiceiuri pe care le cunoașteți, specifice românilor sau altor comunități etnice.

a b

Foto Opinia Timișoarei Foto AGERPRES

Chirvaiul sau Kirchweih‑ul este o sărbătoare a comu­ Lăzărița este o ceremonie închinată unei zeități vege-
nităților de șvabi, asemănătoare sărbătorii hramu- tale, specifică unei comunități de bulgari bănățeni.
lui (ziua sfântului ocrotitor al unei biserici). Aceasta Ceremonia coincide cu sărbătoarea Floriilor și se adre-
se întinde pe mai multe zile, cuprinde evenimente ca sează doar fetelor. Una dintre fete, numită Lăzărița, se
înălţarea pomului împodobit, marșul perechilor în port îmbracă în mireasă și împreună cu o ceată de alte fete
popular, precum și un bal. colindă la ferestrele caselor.

Provocări

1 Cele trei îndeletniciri surprinse în imaginile b – d, de la pagina anterioară, sunt obiceiuri sau tradiții? Explică.

2 Miniproiect. În grupe de 4 – 6 elevi, consultați dosarele de candidatură ale orașelor Sibiu și Timișoara, aflate pe
paginile de internet ale primăriilor celor două orașe, pe baza cărora au fost desemnate capitale culturale europene.
Realizați apoi proiectul unui dosar similar, pentru cel mai important oraș din județul vostru.

25
U1 Călătorie în necunoscut Comunicare orală

Lecția 8. Principii de interacţiune în comunicare

Pentru început

1 Privește imaginea alăturată și citește conținutul bule- Salut, Ana! Ce facem


lor de dialog. până la urmă, mergem
astăzi la zoo?
2 Lucrați în perechi. Continuați dialogul din imagine,
respectând următoarele reguli:
• nu veți depăși zece replici;
• în urma dialogului, băiatul și fata vor stabili că
Salutare, Adi!
merg la film, nu la zoo; Ce-ar fi să ne
mai gândim?
• veți folosi expresiile „sunt sigură că vei înțelege“ și
„te înțeleg“.

Explorare

1 Citește replicile de mai jos. Compară‑le cu replicile 2 Alege, pentru fiecare dintre replicile de la exercițiul 1,
din dialogul construit de voi. Ți s‑ar părea potrivite în varianta potrivită:
cadrul lui? De ce? a  informație falsă;  b  informație ilogică;  c informație
insuficientă (parțială);  d  informație fără importanță.
a   Adi, eu nu pot să stau
prea mult pe afară. 3 Ce atitudine a fetei indică replica „Ce-ar fi să ne mai
gândim?“? Alege dintre următoarele variante:
a indiferență; b obrăznicie; c politețe.
Adi, eu știu că în zilele ploioase
b  
este închis la zoo, că așa-i 4 Propune o replică rostită de Adi, care să conțină o
normal, nu? Se deschide numai
când se oprește ploaia. informație falsă, raportată la contextul de comunicare.

5 Propune o altă replică formulată de Ana, care să aibă


semnificația unui refuz.
Ana, apropo, am auzit
c   că și în alte orașe plouă! 6 Lucrați în perechi. Observați în ce măsură replica pro-
pusă de voi la exercițiul precedent modifică aspecte
precum politețea, fermitatea, tactul sau modestia.
Adi, mi‑e teamă să nu răcesc
d   de la umezeală și, 7 Există secvențe care indică politețea în dialogul pe
oricum, afară plouă.
care l‑ați construit? Care sunt acestea?

Repere

Pentru ca un dialog să se desfășoare în bune condiții, trebuie respectate două principii esențiale.
Principiul cooperării presupune contribuția interlocutorilor în cadrul conversației în conformitate cu scopurile
curente ale acesteia și este condiționat de respectarea a patru reguli:
1  informația oferită este suficientă pentru a atinge scopul conversației (nu se spune nici mai mult, nici mai puțin
decât este necesar);
2  informația oferită este adevărată (nu se minte și nu se folosesc informații neverificate, nedovedite);
3  informația oferită este relevantă (nu se deviază de la scopul general al conversației);
4  intervenția participanților la dialog este clară, logică, lipsită de ambiguități.
Principiul politeții se manifestă în două moduri:
• pozitiv, când pune în prim-plan interlocutorul și presupune complimente, flatări, mărci ale solidarității
de grup, exagerarea interesului față de interlocutor, exprimarea optimismului în raport cu interlocutorul,
empatizarea cu el, utilizarea numelui mic, a pronumelor de persoana a II-a, singular. De exemplu: Întot‑
deauna ai fost mai priceput/pricepută la ...; Sunt sigur/sigură că te vei descurca... etc.;

26
Comunicare orală Principii de interacţiune în comunicare L8

• negativ, când presupune distanță, rezervă față de interlocutor, evidențiind subordonarea, când presupune expri-
marea scuzelor, a regretului etc. De exemplu: Aș veni, dar, din păcate ...; Aș zice să mai așteptăm ...; Domnule
director, vă rog să îmi permiteți ...; Vă rămân dator ...

Aplicații

1 Ce replici de la exercițiul 1, rubrica Explorare, pot fi principiului politeții. Care a spe ede
ra a cr
modificate pentru a se adecva situației de comunicare dintre acestea se asocia- a în
țel a
date? Formulează variantele potrivite ale acestora. ză politeții pozitive și care
e ge a regreta ug
ar
celei negative? De ce? ab
2 Printre mărcile politeții pozitive se numără și utilizarea ăn
ui
cuvintelor care indică solidaritatea de grup. Explică 6 Folosește verbele din „sa-
rolul cuvintelor scrise evidențiat în enunțurile de mai lată“ în contexte diferite,
jos în respectarea principiului politeții. pentru a exprima politețe
a Lasă, frate, că mergem noi la zoo în altă zi!
pozitivă și politețe negativă.

b Colega, fii bun și dă-mi radiera ta! 7 Joc de rol. Lucrați în perechi. Alcătuiți un dialog în
c Măi tăticule, măi, tot nu ți‑ai terminat temele? care un elev să fie copilul, iar celălalt să fie părintele.
Copilul dorește să îl convingă pe părinte să îi cumpere
3 Lucrați în perechi. Faceți un inventar al altor cuvinte ultimul tip de smartphone apărut pe piață, iar părinte-
care indică solidaritatea de grup. le îl convinge să accepte o variantă mai puțin costisi-
toare. Câteva perechi de elevi prezintă dialogul în fața
4 Precizează pentru fiecare dintre replicile de mai jos clasei. Ceilalți elevi din clasă evaluează dialogurile, în
dacă ilustrează politețea pozitivă sau politețea nega- conformitate cu grila de mai jos.
tivă. Justifică‑ți opțiunile.
a Aș fi onorat, domnule director, să îmi acordați un CRITERII
interviu!
Informația este suficientă.
b Te rog, atenție la băltoace, să nu te uzi pe picioare!

c Ce hanorac frumos ți‑au cumpărat ai tăi! Informația este adevărată, poate fi dovedită.

d Mi‑ați putea acorda două minute? Nu mai multe! Informația este relevantă pentru temă.
e Toată recunoștința mea, domnule profesor!
Intervențiile sunt formulate clar, logic.
5 Folosirea persoanei a II-a, singular a verbului și uti-
Este respectat principiul politeții.
lizarea pronumelor de politețe exprimă respectarea

Provocări

Observă banda desenată de mai jos. Crezi că respectarea principiilor politeții este întotdeauna cea mai potrivită ati-
tudine? Justifică-ți opinia.

Domnule, vă rog să mă
scuzați, sunteți amabil
să‑mi aruncați colacul de
salvare? Din păcate, nu
știu să înot, iar ajutorul

AJUTOR! dumneavoastră ar veni


la țanc! Vă mulțumesc!

27
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Lecția 9. Fraza. Norme de punctuație

Pentru început

1 Privește imaginea alăturată și citește replicile din


E interesant
bulele de dialog. afișul, voi Eu l-am văzut.
merge la film! Un tânăr
2 Câte predicate există în replica fetei? Dar în replica supraviețuiește
unui dezastru pe
băiatului? mare și începe
o călătorie
3 Câte enunțuri există în replica fetei? Dar în replica aventuroasă,
alături de câteva
băiatului? animale; până
la urmă rămâne
4 Identifică un enunț simplu și unul complex în cele doar cu un tigru.
două replici.

5 Ce rol crezi că are virgula din replica fetei?

Explorare

1 Câte propoziții are enunțul complex din replica fetei? 4 Desparte în propoziții enunțul complex din replica
Indică-le și precizează dacă ar putea să existe și inde- băiatului, trăgând câte o bară oblică între acestea,
pendent, păstrându-și sensul deplin. după modelul următor:
E interesant afișul,1/ voi merge la film!2/
2 Precizează prin ce semn de punctuație sunt legate
cele două propoziții identificate în enunțul complex 5 Prin ce sunt legate între ele propozițiile ce alcătuiesc
din replica fetei. enunțul complex din replica băiatului?

3 Transformă enunțul complex din replica fetei în două 6 Precizează ce semn de punctuație ar putea înlocui
enunțuri simple. Explică în ce fel ai procedat. punctul și virgula din enunțul complex al băiatului.

Repere

Fraza este un enunț alcătuit din două sau mai multe propoziții.


Raportul care se stabilește între două sau mai multe propoziții de același fel dintr-o frază se numește raport de
coordonare. Coordonarea poate fi realizată prin joncțiune sau prin juxtapunere.
Joncțiunea este relația care se realizează cu ajutorul unor cuvinte specifice, numite conectori: așadar, ci, dar,
deci, iar, ori, sau, și etc. De exemplu: Pi vorbește cu tigrul și îl îmblânzește. Tigrul este fioros, dar Pi nu se sperie. Pi
privește în depărtare sau vorbește cu tigrul.
Juxtapunerea este relația care se realizează în absența unor cuvinte specifice, prin alăturarea propozițiilor. În
cazul coordonării prin juxtapunere, a doua propoziție este precedată în vorbire de o pauză, care se marchează grafic
prin virgulă. De exemplu: Pi doarme, tigrul doarme, oceanul doarme și el.
În fraze care conțin mai mult de două propoziții, unele dintre acestea pot fi coordonate atât prin juxtapunere, cât
și prin joncțiune.
Analiza unei fraze presupune următorii pași:
• identificarea predicatelor;
• identificarea elementelor de relație dintre propoziții (cuvinte de legătură sau semne de punctuație);
• împărțirea frazei în propoziții și numerotarea acestora;
• stabilirea relațiilor dintre propoziții.
Relația de coordonare poate fi ilustrată, într-o schemă, prin așezarea propozițiilor pe același nivel.
Pi se trezește,1/ tigrul se trezește 2/ și oceanul se află în jurul lor. 3/

1 2 3

juxtapunere joncțiune
și

28
Limbă română Fraza. Norme de punctuație L9

În frază, unele propoziții pot depinde ca sens de altele sau pot avea sens de sine stătător.
Propozițiile cu sens de sine stătător se numesc propoziții principale. Într-o frază există obligatoriu cel puțin o
propoziție principală.
Propozițiile care depind ca sens de altele se numesc propoziții secundare.
Raportul de coordonare se poate realiza atât între propoziții principale, cât și între propoziții secundare.

Tânărul ascultă vântul,1/ iar tigrul rage fioros.2/ iar


1 2
propoziție principală propoziție principală

Tânărul aude 1/ că bate vântul 2/ și că tigrul rage.3/ 1

propoziție propoziție propoziție și


principală secundară secundară 2 3

Punctul și virgula separă în frază propoziții independente sintactic, dar care au o legătură de sens. În vorbire,
punctul și virgula marchează o pauză mai lungă decât virgula. Opțiunea de a utiliza semnul punct și virgulă în locul
punctului sau al virgulei îi aparține autorului enunțului. De exemplu: Oceanul se întinde nesfârșit; gândurile lui Pi
sunt infinite.

Aplicații

1 Împarte în propoziții frazele următoare și precizează a Fatavedea cine stătea cu pușca la ochi și cine agita
care sunt propozițiile principale, respectiv propozițiile brațele.
secundare. b Puiulde urs nu știa care sunt dușmanii și care sunt
a Pe mare, furtunile apar când nu te aștepți. prietenii lui.
b Tigrul este animalul care a supraviețuit.
4 Alcătuiește fraze în care să utilizezi câte un verb de pe
2 Transcrie fiecare propoziție din frazele următoare, coloana din stânga și câte un verb de pe coloana din
extrase din Cum e lumea de Veronica D. Niculescu. dreapta, la moduri predicative. Realizează relația de
Analizează-le și precizează tipul de coordonare dintre coordonare dintre propoziții prin folosirea câte unui
propozițiile fiecărei fraze. conector extras de pe pânza bărcii.

a „Ursulețul întinde gâtul și adulmecă mireasma dulce


a înota a lupta
a florii.“
a rupe a salva
b „Îngrijitoarease apleacă peste roabă, ia de acolo o
pară zemoasă și i-o întinde ursulețului.“ a sări a mânca
ci
c „Pe partea dreaptă este un lac lunguieț, rațe săl- a pândi a strânge
batice se trezesc și foșnesc în desiș, iar în stânga e a cerși însă a spera
marginea pădurii.“ sau
d „Puiul de urs se apropie și-i adulmecă ghetele, apoi iar
pleacă tiptil mai departe.“ dar
e „I-a văzut și i-a auzit, sunt sus, de jur împrejur, strigă
la el ca la o arătare îngrozitoare.“
f „Aude niște strigăte, dar înțelege târziu…“

3 Realizează schema frazelor date. Indică felul propo­ 5 Transformă frazele construite la exercițiul 4, înlocu-
zițiilor între care se stabilește un raport de coordonare. ind fiecare conector cu punct și virgulă sau cu virgulă.

Portofoliu

Imaginează-ți că ești Pi și scrii un mesaj de ajutor pe care îl arunci, închis într-o sticlă, în mare. Redactează mesa-
jul, în 40 – 50 de cuvinte, având grijă să folosești coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune între propoziții și
să incluzi semnul de punctuație punct și virgulă.

29
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Lecția 10. Conjuncția

Explorare

1 Citește cu atenție enunțurile asociate fotografiilor și b Propozițiile pe care le leagă cuvântul colorat în al
răspunde apoi cerințelor. doilea enunț sunt principale sau secundare?
a Mama și puiul din imagi- c Precizează ce fel de propoziții sunt cele pe care le
ne sunt urși‑polari. Ur- leagă cuvântul marcat prin culoare în enunțul urmă-
soaica stă pe trepte și tor: Urșilor le place să se joace sau să doarmă.
bea apă. d Compară primul enunț de la exercițiul 1 cu enunțul:
Ursoaica, dar și puiul ei sunt urși‑polari. Ce observi?
b Trei urși privesc printre 2 Menționează care dintre variantele notate pe
gratii, dar al patrulea pri­ etichete se potrivesc raporturilor stabilite între
vește peste gard. propozițiile din enunțurile de mai jos.

concluzie echivalență excludere opoziție

c În captivitate, urșii lene-


a Citesc multe cărți, dar nu toate mă impresionează.
vesc sau se joacă.
b La ora zece sunt obosit, deci merg la culcare.

c Colegii mei joacă fotbal și merg la cinematograf.


d În pauze, colegele mele desenează sau discută di­
d Ursului Panda îi este foa­ verse subiecte.
me, deci mănâncă frunze e M-am documentat despre urși, așadar, le cunosc
de bambus. condițile de viață.
f Afară e soare, iar tu ai plecat de acasă cu umbrela.

3 Indică sinonime potrivite pentru cuvintele scrise


a Precizează ce părți de propoziție sunt, în primul colorat în enunțurile de la punctele a, b, d și e ale
enunț, cuvintele ursoaica, respectiv puiul. exercițiului anterior.

Repere

Conjuncția este partea de vorbire neflexibilă care leagă, în propoziție, două părți de propoziție de același fel
(subiecte, nume predicative, atribute, complemente), iar în frază, două propoziții de același fel sau diferite. De exem-
plu: și, iar, ca să, deoarece, căci etc.
Conjuncțiile sunt, după alcătuire:
• simple, când sunt alcătuite dintr-un singur termen (ci, dar, fie, iar, însă, ori, sau, și etc.);
• compuse, când sunt alcătuite din doi sau mai mulți termeni (ca să etc.).
Conjuncțiile care leagă două părți de propoziție de același fel sau două propoziții de același fel se numesc
conjuncții coordonatoare.
Conjuncțiile coordonatoare pot fi:
• copulative, când exprimă echivalența (și, nici);
• disjunctive, când exprimă excluderea sau alternanța (sau, ori, fie); când sunt în perechi, al doilea termen este
precedat obligatoriu de virgulă, de exemplu: Sau vii, sau pleci.;
• adversative, când exprimă opoziția (dar, iar, ci, însă, or); înaintea conjuncțiilor adversative se pune totdeauna
virgulă; conjuncția însă nu se izolează prin virgule când se află în mijlocul unei propoziții (Te-am căutat, însă nu
te-am găsit. Colegul tău a sosit, al meu însă întârzie.);
• concluzive, când arată o concluzie (deci, așadar); conjuncția deci nu se desparte prin virgulă în interiorul
propoziției (Am început deci lecția.), însă conjuncția așadar se desparte prin virgulă și în interiorul propoziției
(Am început, așadar, lecția.).
Unele conjuncții nu sunt coordonatoare și au rolul de a lega propoziții care nu sunt de același fel: că, să, dacă,
fiindcă, deși, încât etc.

30
Limbă română Conjuncția L10

Aplicații

1 Precizează felul conjuncțiilor din textele de mai jos, în 4 Alcătuiește câte un enunț potrivit pentru fiecare din-
funcție de forma lor. tre imaginile de mai jos, în care să utilizezi următoarele
conjuncții: și, dar, sau, deci.
a „Vasile avea în familia lui învăţători, medici, avocaţi,
dar și circari, marinari, chelneriţe și balerine care a c
trăiseră prin cele mai îndepărtate locuri.“
Laura Grünberg, Cocoloș Free Zone

b „Aeroplanul decolase din Regat și trecuse munții ca


să aducă vești de la frați.“
Simona Antonescu, b d
1 Decembrie 1918 – Mesaje peste munți

2 Pentru fiecare dintre conjuncțiile colorate în secvențele


de mai jos, extrase din textul Cum e lumea de Vero-
nica D. Niculescu, menționează dacă leagă părți de
propoziție de același fel sau propoziții de același fel.
a „Le aruncă de mâncare maimuțelor, porcului spinos
și păunilor.“ 5 Analizează conjuncțiile scrise colorat în textele de mai
b „[…] rațe sălbatice se trezesc și foșnesc în desiș, iar
jos, precizând pentru fiecare felul, atât după alcătuire,
în stânga e marginea pădurii.“ cât și după înțeles.
a „Serafim crescu, se căsători și avu un băiat.“
c „Acel departe pe care îl bănuiește orice ființă, mică
sau mare, un loc mai larg, mai cuprinzător decât cel K.J. Mecklenfeld, Pe aripi de vânt
locuit, locul pe care fiecare dintre noi îl simte pul-
b „Numele ăsta bizar
sând înăuntrul său, deși el, locul, se află în afară.“
I se trage, așadar,
d „O bătrână care mătură scările tribunalului o vede De la prea-măiastra-i artă
cu coada ochiului, însă crede că este un câine.“ De-a împături o hartă.“
e „Of, mama o considera și acum tot o fetiță, deși Florin Bican, Cocoloș Explorator
a terminat facultatea în vara asta.“
c „Se afla peste tot, invizibil, îl atingeai când te
f „Mara Dumitrescu simte în aer o vibrație ciudată, așteptai mai puțin, fie pe țărm, fie deasupra punții
chiar înainte să audă sau să vadă ceva.“ vegetale sau pe povârnișul din nord.“
Ioana Nicolaie, Flautivorul și scarabeul
g „Vede niște oameni sus, la ferestre, dar nu înțelege
ce vor de la ea.“ d „Am auzit de o fată care nu poate să doarmă cu
3 Menționează, pentru situațiile în care conjuncțiile de boabe de mazăre sub saltea, însă eu nu vreau să
la exercițiul anterior leagă propoziții, dacă este vorba dorm în general.“
de propoziții principale sau secundare. Adina Popescu, Terapia cu prințese

Provocări

Corectează greșelile din schimbul de mesaje de mai


jos. Explică în ce a constat fiecare greșeală.

Mergem la un film, sau vrei


să lenevești în casă?

Cred că va ploua astăzi deci


mai bine stăm în casă.

Bine dar e așa de plictisitor...

31
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Lecția 11. Derivarea

Explorare

1 Citește dialogul dintre băiat și bunicul său, apoi răs- a Care este partea comună a cuvintelor copil și
punde cerințelor asociate. copilaș?
— Bunicule, tu l-ai dus pe tata la grădina zooogică b Ce sunete s-au adăugat cuvântului copil pentru a
când era copilaș? se forma cuvântul copilaș? Unde s-au plasat aceste
— Oricărui copil îi place să descopere animalele! L-am sunete?
dus! Am fost toți trei, împreună cu tatăl meu. c Ce exprimă cuvântul copilaș? Alege dintre variantele
— Mi-ar fi plăcut să mergem toți patru. Ar fi fost și mai de mai jos. Justifică-ți alegerea.
mândru atunci că fiul lui are un nepoțel, iar el, un stră-
•  afecțiune • aversiune
nepot.
•  micșorare • obiectivitate

d Ce sunete s-au adăugat cuvântului nepot pentru


a se forma cuvântul strănepot? Unde s-au plasat
aceste sunete?
e Care este partea comună a cuvintelor nepot și
nepoțel? Ce diferență observi între cele două cu­
vinte, în privința părții comune a acestora?

2 Corectează cuvântul scris greșit în propoziția dată.


Bunicul mi-a spus o poveste neânchipuit de frumoasă.

Repere

Cuvântul de bază este elementul fundamental pentru formarea unor cuvinte noi. Rădăcina este alcătuită din
sunetele comune cuvântului de bază și tuturor cuvintelor obţinute de la acesta. Între cuvântul de bază și rădăcină
pot exista diferențe.

nepot – cuvânt de bază măr – cuvânt de bază verde – cuvânt de bază


nepoțel are rădăcina nepoț merișor are rădăcina mer a înverzi are rădăcina verz
Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate la sfârșitul rădăcinii. De exemplu, inimos
cuvântul inimos este format de rădăcina inim, căreia i se adaugă sufixul -os. rădăcină sufix
Sufixele sunt:
• gramaticale, când creează forme ale cuvintelor în vorbire, de exemplu: în forma verbală cumpărasem, grupul
de sunete -se- reprezintă sufixul timpului mai-mult-ca-perfect al modului indicativ;
• lexicale, când formează cuvinte noi (-aș din copilaș).
Pentru a identifica sufixul lexical, se utilizează forma de dicționar a cuvântului. De exemplu, pentru a afla sufixul
cuvântului copilașul, trebuie trecut cuvântul la forma de dicționar, copilaș, identificându-se sufixul -aș.
Sufixele diminutivale formează cuvinte care denumesc obiecte sau însușiri considerate de vorbitor mai mici decât
obiectele sau însușirile denumite de cuvintele de bază. Cuvintele obținute se numesc diminutive. Diminutivele au
de cele mai multe ori valoare afectivă.
Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii. Prefixele nu se scriu separat decât
în cazul prefixului ex- cu sensul de fost, de exemplu: ex-președinte.
Când un cuvânt de bază începe cu litera î, cuvintele derivate cu prefix de la acesta se scriu, după prefix, tot cu
această literă: neînceput.
Derivarea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul sufixelor și al
prefixelor adăugate rădăcinii.
Unele derivate sunt formate în același timp cu prefix și cu sufix. Acestea se numesc derivate parasintetice, de
exemplu a înlemni, care are prefixul în-, sufixul -i și rădăcina lemn.
Seriile derivative se formează când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat, de exemplu: grădină +
sufixul -ar grădinar + sufixul -ie grădinărie.

32
Limbă română Derivarea L11

Aplicații

1 Notează rădăcina și sufixul pentru fiecare cuvânt dat. 5 Încercuiește prefixele derivatelor date. Precizează ce
parte de vorbire este cuvântul de bază, în fiecare caz.
Cuvânt derivat Rădăcină Sufix
cercetaș a desperechea a împovăra neînțeles
frățește
locuibil
a preîntâmpina a răsciti strămoș
mulțime
sibian
6 Alcătuiește cât mai multe diminutive, pornind de la
tufiș cuvintele de bază de pe panou și utilizând sufixele
ursuleț notate în josul imaginii.
vizitator

2 Transcrie cuvintele derivate cu sufixe din textele băiat coș iepure


de mai jos. Indică sufixele cu care s-au format și mașină pantof pește
precizează care dintre cuvinte sunt diminutive.

a „Mă jucam cu vinovăţia asta inocentă, parcă


așteptând să văd cine o să câștige în cele din urmă:
minciunica sau adevărișorul.“
Călin-Andrei Mihăilescu, Pinochio 1

b „Ţin minte că în clasa întâi am fost ridicat din bancă


și pus să povestesc ce se întâmplă într-o ilustraţie
[...] agăţată de tablă – un băieţel și o fetiţă culegeau -aș -el -ior -ișor -uleț -uță
floricele într-o poieniţă de la marginea păduricii.“
Vlad Zografi, Sfârșitul cărților
7 Transcrie, din textul de mai jos, două cuvinte formate
c „Dar iată că, într-o zi, intră în anticariat o fetiţă. cu prefixe, două cuvinte formate cu sufixe și un derivat
Micuţă-micuţă, cu două codiţe […], cu șorţuleţul parasintetic. Încercuiește prefixele și sufixele. Preci-
șifonat și cu șiretul de la unul dintre pantofi târân­ zează care dintre cuvintele formate sunt diminutive.
du-se în urma ei ca o codiţă lungă-lungă.“
„A desfăcut punga cu dinţii și s-a uitat [...] la ei.
Caius Dobrescu, Cartea care mirosea urât
— Mai bine-i opărim înainte, a spus ea. Ca să-i dezin-
3 Identifică diminutivele din textul de mai jos. fectăm. Îmm? Ce zici?
Explică rolul afectiv pe care îl au. Și s-a uitat la el ușor derutată, cerându-i sincer o
părere.
„Dar sunt două poze pe care le iubesc. În prima Iosifel a înţeles «opărim», dar n-a înţeles «dezinfec-
din ele am cinci luni jumate. Iulie ’81. O rochiță cu tăm» și a întins mâna ca să ia dinţii.
ciupercuțe și volănașe, șosetuțe albe și o scufie […]. — Oare s-o topi plasticul ăsta? a zis ea în timp ce
Elena Vlădăreanu, Nu vreau poză! punea la fiert niște apă în ibricul de cafea.
— Ce le faci? a întrebat copilul.
4 Alcătuiește câte două derivate, unul substantiv și — Îi pun în apă fiartă, ca să moară microbii. Că-i bagi
celălalt adjectiv, pentru fiecare dintre cuvintele de în guriţă.
bază de mai jos. — Faci ceai? a întrebat el.
— Da! a zis mama [...]. Facem ceai de dinţi!“
bărbat copil sat student
Lavinia Braniște, Vampir de lapte

Provocări

Corectează greșelile din schimbul de replici de mai jos. Explică în ce a constat fiecare greșeală.
— Excampionul de judo a vizitat școala noastră?
— Da, a venit neânsoțit, ne-anunțat, pe neașteptate.

33
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Lecția 12. Compunerea. Familia lexicală

Explorare

1 Citește dialogul dintre un nepot și bunicul său, aflați la


zoo în fața unui panou.
Dragi vizitatori, despre mătasea-broaștei se
— Trebuia să îmi iau ochelarii ca să pot citi. Binevoiește știe că este un mediu de alge verzi care plutesc
deasupra apelor dulci stătătoare și adăpostesc
să citești tu cu voce tare! diverse microorganisme. Aceasta umple astfel
— Bine, bunicule, deși credeam că dumneata ești și spațiile de la trestii până la mal și grosimea
atotștiutor. ei permite puilor de lișiță, dar, bineînțeles, și
altor păsări mici să pășească pe sol. Aici puteți
admira și douăsprezece rațe moțate.
2 Care sunt termenii din care sunt alcătuite cuvintele
SPGZ Sibiu
scrise cu roșu în mesajul de pe panou? Ce sensuri au
separat termenii care formează cuvintele nou obținute?

3 Ce părți de vorbire sunt cuvintele scrise cu roșu? 6 Care sunt termenii din care este compus cuvântul
microorganism? Ce observi diferit la aceștia față de
4 Clasifică cuvintele scrise cu roșu în cuvinte formate termenii care intră în componența celorlalte cuvinte
prin:  a  alăturarea unor termeni;  b  subordonarea ter- identificate?
menilor unii față de alții.
7 Indică două cuvinte derivate de la cuvântul de bază
5 Ordonează termenii următori, punându-i la formele broască.
potrivite pentru situațiile în care intră unii în relație cu
alții, pentru a obține denumirea instituției care sem- 8 Elimină intrusul din seriile:
nează mesajul de pe panou: grădină, public, serviciu, a  copil, copilărie, copiliță, fetiță;
zoologică. b  verde, înverzit, înfrunzit, verdeață.

Repere

Compunerea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi, unind sau alăturând
doi sau mai mulți termeni diferiți. De cele mai multe ori, termenii care intră în componența unui cuvânt compus își
pierd sensul pe care îl au când există independent.
Procedeele de compunere sunt:
alăturarea când termenii din care este compus cuvântul nu depind unul de altul, de exemplu: câine‑lup,
despre, după-amiază, anglo-român, pușcă-mitralieră, Cluj-Napoca, de la, de pe lângă etc.
subordonarea când unul dintre termenii din care este compus cuvântul este în relație de subordonare față de
celălalt, de exemplu: coate-goale, capră-neagră, rea-voință, mătasea-broaștei, stea-de-mare,
Sighetul Marmației, Valea Călugărească, papă-lapte, pierde-vară, zgârie-brânză etc.
abrevierea (prescurtarea) H.G. (Hotărâre de Guvern), C.F.R. (Căile Ferate Române) etc.

Cuvintele compuse pot fi:


substantive verbe adjective pronume numerale adverbe prepoziții conjuncții

bunăvoință a binecuvânta cuminte dumneavoastră unsprezece așadar de pe lângă ca să


etc. etc. etc. etc. etc. etc. etc. etc.

Există și elemente savante de compunere, provenite din greacă și din latină, având circulație internațională:
auto‑ („de la sine, însuși, propriu“), bio‑ („referitor la viață“), geo‑ („referitor la pământ“), hidro‑ („referitor la apă“),
macro‑ („mare“), micro‑ („mic“), poli‑ („mai mulți“), pseudo‑ („fals“), tele‑ („departe, la distanță“), zoo‑ („referitor
la animale“) etc.
Abrevierea se poate face cu inițiale ale cuvintelor (ONU/O.N.U. – Organizația Națiunilor Unite), cu inițiale și frag-
mente de cuvinte (Tarom/TAROM – Transporturile Aeriene Române), cu fragmente de cuvinte (Petrom – „petrol“
și „românesc“) sau cu fragmente de cuvinte și cuvinte (Romgaz – denumire a unei companii de furnizare a gazelor
naturale în România).
Cuvintele obținute prin abreviere cu inițiale se scriu cu punct de abreviere sau fără punct de abreviere. Conform
DOOM2, este preferată scrierea fără punct.

34
Limbă română Compunerea. Familia lexicală L12

Nu toate abrevierile sunt cuvinte compuse. Unele abrevieri sunt prescurtări ale unor cuvinte obișnuite: N (nord),
dr. (doctor), art. (articol), ian. (ianuarie) etc.
Ortografia cuvintelor compuse este complexă. În cazuri de ezitare, se recomandă consultarea DOOM2.
Procedeele de compunere nu trebuie confundate cu ortografia cuvintelor compuse. Compusele care se scriu
într-un singur cuvânt pot fi formate atât prin alăturare (despre), cât și prin subordonare (binevoitor). Prezența sau
absența cratimei nu constituie un criteriu de clasificare a cuvintelor compuse.
Familia lexicală sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele formate de la un cuvânt de bază prin derivare,
prin compunere și prin trecerea unui cuvânt dintr-o clasă gramaticală în alta, cum sunt adjectivele provenite din
participiu.

Aplicații

1 Ce sensuri inițiale aveau termenii din care sunt obți­ cuvinte compuse. Explică ce sens dau cuvintelor
nute cuvintele următoare și care sunt sensurile cuvin- obținute aceste elemente savante.
telor obținute prin compunere?
•  bunăstare  •  ciuboțica‑cucului • cuminte
•  cumsecade • încurcă‑lume • papă-lapte
•  rareori • răufăcător auto‑ agenție
bio‑ avion
2 Menționează ce părți de vorbire sunt cuvintele com-
geo‑ campion
puse de mai jos.
hemo‑ caracterizare
hidro‑ degradabil
așadar a binecuvânta dumnealui macro‑ disciplinar
micro‑ fibră
multi‑ fizică
binemeritat înspre Câmpulung CEC pseudo‑ talent
vice‑ static

departe deseori dreptunghi triplusalt


7 Indică varianta corectă a compuselor din propozițiile
de mai jos, verificând și în DOOM2 cuvintele la care ai
3 Numește procedeul de compunere prin care s-au for- îndoieli.
mat fiecare dintre următoarele cuvinte: • Mi-a răspuns cu multă bună-cuviință/bunăcuviință.
•  Curtea de Argeș  •  locotenent‑major  •  navă‑satelit
•  Romarta  •  româno‑francez  •  Sângeorz‑Băi
• N-am fost la mare nici o dată/niciodată.
•  Valea Prahovei  •  zgârie‑brânză. • Nu l-am mai văzut de mult/demult.

4 Precizează care termen este subordonat celuilalt în • La cinematograf rulează un lung metraj/lungmetraj
cuvintele compuse de mai jos. de animație.

•  barba-țapului  •  bine‑venit  •  bou-de-baltă


• Din cauza unui scurtcircuit/scurt circuit nu am avut
•  galben-verzui  •  Gura Humorului  •  pierde-vară
curent câteva ore.
•  rea-credință  •  treizeci  •  traista‑ciobanului  • La munte, aerul era bine făcător/binefăcător.

5 Menționează ce modalitate de abreviere este utilizată 8 Alcătuiește familiile lexicale ale cuvintelor de
în alcătuirea următoarelor cuvinte compuse: Rompe‑ mai jos, precizând cel puțin câte trei derivate și
trol, SUA, Romexpo, DEX. câte un compus pentru fiecare.

6 Asociază-i fiecărui cuvânt aflat pe coloana din dreap- aer floare pădure școală
ta câte un element savant din stânga, pentru a obține

Provocări

Joc în perechi. Timp de două minute, scrieți cât mai multe cuvinte compuse prin abreviere pe care le cunoașteți,
inclusiv abrevieri ale numelor unor unități școlare din județul vostru. Faceți apoi schimb de caiete și încercați să
identificați instituțiile ale căror denumiri abreviate au fost notate de colegii voștri.

35
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Lecția 13. Pleonasmul

Explorare

1 Citește textele de mai jos. Ce greșeli de exprimare 3 În textul de mai jos, două cuvinte au același sens.
identifici în fiecare dintre cele două situații? Rescrie-l fără să elimini vreun cuvânt, ci doar adău-
a Andrei,pe mine mă apucă gând un termen, dintre: adică, câteodată, deoarece
o migrenă de cap când te sau probabil.
văd! Te rog să cobori jos! Este frumoasă lucrarea ta, se vede că îți place
b Am recitit din nou poves- să călătorești mult! Totuși, ai în ea o discrepanță, o
tirea despre ursulețul neconcordanță.
Bianca. Mi s-a părut foarte
superbă, mai ales pentru 4 Care dintre enunțuri conține o greșeală de exprimare?
că Bianca gândește. Am a Vă rog să mă iertați, sunt doar un băiețel mic, mai
redactat un scurt rezumat greșesc uneori…
al acesteia. b Vă rog să mă iertați, sunt doar un băiețel, mai
2 Identifică asocierile de cuvinte care oferă informații re- greșesc uneori…
petitive în enunțurile de mai sus. Corectează greșelile și c Vă rog să mă iertați, sunt doar un băiat mic, mai
explică, pentru fiecare situație, cum ai procedat. greșesc uneori…

Repere

Pleonasmul  este o greșeală de exprimare care constă în alăturarea unor cuvinte sau construcții care au un înțeles
identic sau asemănător, unul cuprinzându-se în altul. De obicei, pleonasmul este utilizat din neștiință, vorbitorii
necunoscând sensul originar al unor cuvinte: caligrafie frumoasă (gr. kalos „frumos“), a avansa înainte (fr. s’avancer
„a se apropia de un anumit punct“). Dintre situațiile care constituie pleonasme, mai frecvente sunt:
• stricta vecinătate a unor termeni cu același sens sau a doi termeni dintre care unul include sensul celuilalt:
brusc și deodată, continuă să fie menținută, sărbătorirea aniversării etc.;
• asocierea unor grade de comparație cu adjective fără grad de comparație: mai superior, foarte infimă, extrem
de sublim etc.;
• asocierea unui verb cu un adverb care-i dublează sensul: a prefera mai mult, a urma în continuare etc.
• asocierea dintre un derivat și un cuvânt care dublează sensul prefixului sau al sufixului: a conlucra împreună,
contraargument împotriva, ursuleț mic etc.
Unele pleonasme sunt acceptabile, având rolul de a întări o idee: cât vezi cu ochii, a îngheța de frig etc.

Aplicații

1 Corectează enunțurile date, eliminând pleonasmele. c cel mai optim, babă bătrână, conviețuiesc laolaltă;
•  Aavut o hemoragie de sânge destul de gravă.  •  Si­ d a avansa înainte, nesilit de nimeni, suprapunând
tuația mi se pare clară și evidentă.   •  Pentru astăzi peste.
se anunță o abundență mare de zăpadă.  •  Colecția
cea mai completă a tablourilor lui Grigorescu se află 3 Indică litera corespunzătoare enunțurilor corecte date
la Muzeul Național de Artă.  •  Am convenit de comun și corectează-le pe celelalte în caiet.
a  A revenit din nou asupra deciziei sale.   b  Matei îi
acord să facem o excursie.  •  Am restituit înapoi cărțile
la bibliotecă. șoptea încet la ureche, în timpul orei, colegei sale.
c  De Crăciun, întreaga clasă va împodobi cu ornamen-

2 Identifică seria care conține un intrus. te un brad.  d  Cu ocazia deschiderii anului școlar, di-
rectorul a rostit o scurtă alocuțiune.  e  Ajută-te singur,
a ceremonie solemnă, epilog final, sărbătorire festivă;
dacă nu te ajută nimeni!  f  Colegul meu a anticipat di-
b coexistă împreună, foarte superior, folclor popular; nainte extemporalul la fizică.

36
Limbă română Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice L14

Lecția 14. Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice

Explorare

1 Indică sinonimele cuvintelor scrise italic în fragmentul 5 Formulează două enunțuri cu sensuri diferite ale sub-
dat din textul Cum e lumea de Veronica D. Niculescu. stantivului ochi, altele decât cele de la exercițiul 1.
„Un sunet infim trezește puiul de urs. Dormea cu
capul pe labe pe potecă […]. A deschis ochii și a văzut
făptașul: un fluture roșcat care poposise pe un ciulin,
dincolo de gratii, făcând tulpina uscată să trosnească.
Este un fluture neobișnuit de mare, cu aripi pestrițe,
cum n-a mai văzut niciodată.“

2 Identifică, în textul de la exercițiul 1, două verbe care 6 Citește dialogul de mai jos. Precizează confuzia făcută
se află în relație de antonimie. și explică din ce motive crezi că apare.
3 Menționează diferențele dintre sensurile cuvântului — Temporar, firele narative se desfășoară simultan.
fluture în enunțurile:  a  Iată un fluture alb!  b Înotăto- — Vrei să spui temporal.
rul a câștigat la proba fluture.  c  Dan are fluturi în cap. — Dar e vreo diferență?

4 Explică ce raport există între cuvântul mare din textul 7 Alcătuiește enunțuri în care să ilustrezi sensurile
dat și cel din enunțul: Vara îmi place să merg la mare. cuvintelor confundate în dialogul de mai sus.

Repere

Sinonimele sunt cuvinte cu formă diferită și cu sens asemănător sau identic.


Antonimele sunt cuvinte cu formă diferită și cu sens diametral opus.
Sensul propriu al cuvântului este sensul comun, obișnuit, cunoscut de toți vorbitorii. Sensul propriu poate fi:
•  sens propriu de bază (Era înalt și avea umeri largi.);  •  sens propriu secundar (Am un sacou cu umeri prea largi.).
Sensul figurat al cuvântului este sensul cu valoare expresivă (A reușit în viață sprijinindu-se pe umerii altora.).
Omonimele sunt cuvinte cu aceeași formă și cu sensuri complet diferite.
Cuvintele care se pronunță la fel se numesc omofone, iar cele care se scriu la fel se numesc omografe.
Cuvântul polisemantic are mai multe sensuri, mai mult sau mai puțin apropiate, legate între ele.
Paronimele sunt cuvinte foarte asemănătoare ca formă, dar al căror înțeles este diferit: temporal („care se referă
la timp“) – temporar („pentru o perioadă de timp“), oral („rostit“) – orar („program stabilit pe ore“) etc. Paroni-
mele se deosebesc printr-un sunet sau cel mult două, uneori deosebirea constând în ordinea diferită a sunetelor
(a revela/a releva). Confuzia paronimică este o greșeală care constă în utilizarea unui cuvânt în locul paronimului
său. Nu orice cuvinte care au un sunet diferit sunt paronime, dacă nu generează și confuzii.

Aplicații

1 Rescrie enunțurile, înlocuind cuvintele scrise italic cu un virtuos/virtuoz al pianului.  c  Prietenul meu
sinonime contextuale potrivite, apoi cu antonime. este originar/original din Iași.  d  Suntem soli‑
Bianca este un ursuleț deștept.  b  A strigat aspru la
a 
dari/solitari cu cei care suferă.
Maria.  c  Primul gând a fost să se ascundă. 5 Alcătuiește enunțuri în care să ilustrezi sensul cu-
2 Alcătuiește propoziții în care să ilustrezi omonimia vintelor din perechile paronimice următoare: depen­
cuvintelor bandă, corn, galerie, magazin. dență/dependință, a enerva/a inerva, glacial/glaciar.

3 Scrie câte două enunțuri pentru a ilustra sensuri dife- 6 Joc în perechi. Scrieți un text împreună, fiecare dintre
rite ale cuvintelor polisemantice a deschide și uscat. voi continuând ideea formulată în enunțul anterior de
partener. Fiecare va folosi câte un cuvânt din urmă-
4 Alege paronimul potrivit pentru enunțurile date. toarele perechi paronimice: complement/compliment,
a  Compunerea are trei aliniate/alineate.  b Era familial/familiar, jantă/geantă, pronume/prenume.

37
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Lecția 15. Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.


Limbaj popular. Variație regională a limbii

Explorare

1 Citește schimbul de replici pe care îl au doi copii după


lectura textului Cum e lumea de Veronica D. Niculescu.
— Deci a pus la cale Bianca o călătorie… Cine știe ce
planuri a făcut...
— Pune-ți mai bine tu caietul în geantă! Și nu mai găsi
nod în papură fiecărui lucru!
— Ce punere la punct! Din când în când ai limba ca aci-
dul sulfuric!

2 În care dintre replici verbul a pune are sens distinct?


5 În ce domeniu se folosesc cuvintele acid și sulfuric?
3 Înlocuiește grupurile de cuvinte scrise colorat cu câte
un sinonim potrivit. 6 Ce sens are verbul a coși din fragmentul de mai jos,
extras din Amintiri din copilărie de Ion Creangă?
4 Ce părți de vorbire sunt sinonimele prin care ai înlo- „De cu seară și până după miezul nopții am stat numai
cuit grupurile de cuvinte scrise colorat? într-o fumăraie […] și tot ne-au coșit țânțarii.“

Repere

Locuțiunile sunt grupurile de cuvinte cu sens unitar în cadrul cărora termenii componenți își pierd sensul inițial,
grupul funcționând ca un singur cuvânt. Locuțiunile au valoarea morfologică a cuvintelor cu care sunt sinonime.
Îmbinările libere de cuvinte, care pot trimite la un sens unitar, au tendința de a se transforma în locuțiuni, fiind
dificilă delimitarea de acestea. De exemplu, aurul negru este o îmbinare liberă de cuvinte cu sensul de „petrol“.
Termenii științifici sunt cuvinte folosite în diferite domenii științifice: în arheologie (sit), biologie (citoplasmă),
fizică (densimetru), lingvistică (substantiv), matematică (ecuație), medicină (incizie) etc.
Limbajul popular este limbajul vorbit cotidian în zonele rurale. De exemplu: coșcogeamite – „foarte mare“, a
umbla lela – „a umbla fără rost“. În sens larg, limbajul popular se referă și la limbajul urban nonstandard. Limbajul
popular se realizează prin variante regionale. Variația regională se realizează prin pronunții regionale (șinși – „cinci“),
prin forme gramaticale (o făcut – „a făcut“, ei mersese – „ei merseseră“), construcții sintactice (ei s-a dus – „ei s-au
dus“), prin cuvinte specifice unei anumite zone: laibăr (vestă) – Ardeal, blagă (bogăție) – Banat etc.

Aplicații

1 Indică sinonime pentru locuțiunile din textele date. 3 Transcrie termenii științifici din textul dat și mențio­
a „[...] îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr.“
nează cărui domeniu îi aparțin.

Ion Creangă, Amintiri din copilărie


„Astăzi isprăvesc trigonometria, mâine până la prânz
învăț din algebră combinațiile, binomul lui Newton și
b „Nu trebui să sape cine știe cât ca să ajungă la o triunghiul lui Pascal. După-masă sfârșesc algebra.“
străveche galerie de mină.“ Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop
Ioana Nicolaie, Ferbonia
4 Identifică un cuvânt care ilustrează variația regio-
c „Pricoliciul îl privi mai cu băgare de seamă pe Tase nală în textul a de la exercițiul 1.
și o bănuială îi încolţi în minte.“
Adina Popescu, Cartea Pricoliciului
5 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Stabiliți sensul ur-
mătoarelor cuvinte din diferite regiuni ale țării: bara‑
2 Alcătuiește enunțuri cu următoarele locuțiuni: a-și bulă, hulub, lele, lubeniță, oleacă, păpăradă, a sudui.
băga mințile în cap, cine știe cine, cu capul în nori, des‑ Dacă niciun elev din grupă nu cunoaște sensul acesto-
chizător de drumuri, învățare de minte, verzi și uscate. ra, căutați-le în dicționar.

38
Limbă română Utilizarea corectă a accentului. Variantele accentuale admise/neadmise de normă L16

Lecția 16. Utilizarea corectă a accentului.


Variantele accentuale admise/neadmise de normă

Explorare

1 Citește dialogul de mai jos.


— Neavând ochelarii, era să citesc intim, în loc de infim.
— Dar de ce pronunți cu accent pe prima silabă? Nu
cred că e corect!
— Te contrazic. Uite, aici scrie că intim se pronunță fie
într-un fel, fie în altul.

2 Care crezi că sunt cele două moduri în care se poate


pronunța cuvântul intim?

3 În ce lucrare crezi că descoperă Matei modul de pro­


nunțare corectă a cuvântului?

Repere

Accentul este pronunțarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt. Accentul nu se notează cu semn special
decât în lucrările de specialitate, în care vocala accentuată se subliniază.
În limba română, accentul este liber, putând fi:  •  pe ultima silabă: fe-li-nar;  •  pe silaba penultimă: a-ler-gă-tu-ră;
pe antepenultima silabă: cra-ti-mă; pe a patra silabă de la sfârșit: chel-ne-ri-ță.
Variantele accentuale reprezintă situațiile în care se permite accentuarea fie pe o silabă, fie pe alta, fără a se
schimba sensul cuvântului. De exemplu: antic/antic, gingaș/gingaș. Variantele accentuale se datorează filierei prin
care vorbitorii consideră că a intrat cuvântul (profesor, pentru filiera germană, dar profesor pentru varianta france-
ză). Unele cuvinte nu permit variante accentuale, deși în vorbirea cotidiană acestea sunt utilizate; ele reprezintă
greșeli de pronunție. Corect este altădată, nu altădată; călugăriță, nu călugăriță; mârșav, nu mârșav etc.
Există și cuvinte care se scriu identic, dar se accentuează diferit și au sensuri diferite (omografe). Acestea nu intră
în categoria variantelor accentuale. De exemplu: acele/acele, torturi/torturi, companie/companie etc.
Accentul poate ridica dificultăți de exprimare. Se recomandă ca în situații de ezitare să se consulte DOOM2.

Aplicații

1 Joc. Lucrați în perechi. Discutați despre silaba pe care 4 Tombolă de cuvinte. Extrageți dintr-o pălărie câte un
cade accentul în cuvintele: butelie, caracter, colibri, cuvânt dintre următoarele: acvilă, bivoliță, bucluc,
simbol, prevedere, rucsac. În două minute, alegeți cătină, fenomen, ferigă, frânghie, furie, hulpav, iglu,
variantele pentru care optați. Confruntați-vă alegerile ianuarie, lipie, nuga, performer, rarisim, răzmeriță, vat‑
cu DOOM2. Alcătuiți topul câștigătorilor clasei. man, verigă. Pronunțați-l. Dacă l-ați accentuat corect,
treceți în dreapta pălăriei. Dacă ați marcat greșit accen-
2 Citește poezia Vară din volumul Se mută circul îna‑ tul, treceți în stânga. Elevii din dreapta poartă timp de o
poi de Marin Sorescu. Subliniază vocalele accentuate săptămână ecusoane de maeștri lingviști.
din fiecare cuvânt. Care dintre cuvinte ți-au creat
dificultăți în stabilirea accentului?
Autoevaluare (L9 – L16)
„Sar lăcustele, lelițe./Cheamă niște prepelițe/Puii
sprinteni din polog,/Merge soarele olog,/Doamne, că Completează, în caiet, următoarele afirmații:
încet se mișcă!/Trică zice-n deal din trișcă...“ • Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
ST
3 Selectează cuvintele din lista următoare care per- • Cel mai mult mi‑a plăcut activitatea ... . I N ITE
mit variație accentuală: anost, avarie, bolnav, crater, M
• Cel mai dificil mi s‑a părut ... .
firav, jilav, matur, precaut, taxi.

39
U1 Călătorie în necunoscut Redactare

Lecția 17. Etapele scrierii. Organizarea unui text


în funcție de situația de comunicare

Pentru început

1 Tu cum obții informații despre cărți, filme sau despre unde ai dori să călătorești?

2 Dacă ar fi să le prezinți colegilor tăi un mijloc prin care pot călători imaginar în locuri necunoscute, ce ai alege?
Alege dintre variantele:  a  un film despre locuri fantastice;  b  o carte de călătorii;  c  un blog de călătorii.
a b Arhiva revistei literare Faleze de piatră c
35 mai -13 ani
Posted in Cuvântul adolescentului by Hopernicus on 11/12/2010

Într-o seară, la o oră cam târzie, neavând ce face, am luat o carte de


pe un raft. Era “35 mai“ de Erich Kastner. Nici nu mă gândeam ca
n-am s-o las din mână decât după ce am s-o termin.
Autorul german, împletește realul cu fantasticul atât de bine în-
tr-o poveste trăznită, hazlie a unui școlar-Konrad, a unchiului său,
un farmacist cu obiceiuri alimentare neobișnuite și a lui Negro
Caballo, un cal de circ, care merge pe patine cu rotile. Toţi trei
pornesc într-o călătorie  imaginară, prin dulapul lui Ringelhuth,
Reunind voci celebre în distribuție, Hotel Transylvania în căutarea Mărilor Sudului, despre care Konrad trebuie să scrie
3  –  producția Sony Pictures Animation, va rula atât o compunere.
în varianta subtitrată, cât și în cea dublată în limba
română – în avanpremieră pe 11 și 12 iulie 2018, iar
din 13 iulie a.c., pe marile ecrane din toată țara.
Ce fac niste monștri plictisiți? Pleacă în vacanță. Și nu
orice vacanță, ci o croazieră de lux, în care au de gând

Text de Petre Ivan Text de Hopernicus www.vacante.net


www.ziarulmetropolis.ro revistacititordeproza.wordpress.com

Explorare

1 Care crezi că este scopul unor texte asemenea celor 4 Uită-te pe internet la un videoclip în care este prezen-
surprinse la rubrica Pentru început? tată o carte, ținând sonorul închis. Observă cu atenție
următoarele aspecte: decorul, mimica, gesturile,
2 Pe ce crezi că va cădea accentul în partea finală a tex- obiectele de recuzită utilizate.
telor, având în vedere scopul pe care l-ai precizat la
exercițiul anterior? 5 Menționează care sunt cele cinci etape ale redactării
unui text, așa cum le-ai învățat în clasa a V-a. Crezi
3 Ce însoțește textul în fiecare dintre cele trei capturi de că pentru realizarea videoclipului urmărit se respectă
ecran? De ce? etape similare? Explică.

Repere

Redactarea unui text presupune cinci etape succesive, care se numesc etapele scrierii. După pregătirea pentru
redactare (1) și scrierea ciornei (2), urmează etapele esențiale ale redactării.
Revizuirea (3) Editarea (4) Publicarea (5)

• Adaugi exemple și detalii. • Așezi titlul centrat. • Citești textul în fața


• Revizuiești claritatea ideilor, verificându-le logica (raporturile de tip • Rescrii textul, cu atenție unui auditoriu sau îl
cauză-efect). la inserarea imaginilor, publici într-o revistă
• Refaci topica unor fraze. a subtitlurilor și a sau pe un blog; în
• Te asiguri că ai folosit timpurile verbale corect și coerent. paragrafelor. cazul publicării, se
• Verifici dacă ai folosit cuvintele cu sensul potrivit. • Verifici corectitudinea pot adăuga imagini
• Verifici să nu existe repetiții sau pleonasme. ortografiei și a reprezentative.
• Înlocuiești unele cuvinte cu sinonime, pentru varietatea exprimării. punctuației.
• Te asiguri că ai utilizat cuvintele de legătură potrivite între fraze.

Recenzia este un text nonliterar ce are ca scop prezentarea unei opere literare sau științifice, cu comentarii și
aprecieri critice. Publicul-țintă al unei recenzii poate fi specializat sau nespecializat.
Prezentarea unui film sau a unui blog se adresează publicului larg și conține, de asemenea, comentarii și apre-
cieri critice.

40
Redactare Etapele scrierii. Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare L18

Pentru elaborarea unei recenzii sau a unei prezentări se respectă etapele structurării acesteia, mai precis:
- în partea introductivă, prezentarea unor informații generale;

Recenzie de carte Prezentare de film Prezentare de blog


›› cine este autorul ›› cine este regizorul ›› cine este autorul
›› ce a mai scris ›› ce filme a mai regizat ›› ce informații cunoști despre sta-
›› ce teme a mai abordat ›› ce teme a mai abordat tutul lui (ce vârstă are, cu ce se
›› cum a fost receptat de public ›› cum a fost receptat de public ocupă, ce pasiuni are etc.)
și de critica de specialitate și de critica de specialitate ›› dacă a mai scris sau mai scrie,
›› când a apărut cartea ›› când a apărut filmul unde publică
›› la ce editură a fost publicată ›› la ce casă de producție ›› când a înființat blogul
›› cine a tradus-o, dacă e cazul ›› cine sunt actorii ›› ce tematică abordează pe blog

- în cuprins:
• realizarea unui rezumat/prezentarea ideilor principale ale filmului/o prezentare generală a blogului;
• punerea cărții/filmului în relație cu alte creații ale celui care le-a semnat (scriitor/regizor);
• evitarea dezvăluirii unor detalii despre punctul culminant sau despre deznodământ, pentru a nu anula plăcerea
descoperirii lor de către public;
• evidențierea punctelor forte ale cărții/filmului/blogului;
• menționarea minusurilor, a neajunsurilor cărții/filmului/blogului;
• formularea unor aprecieri personale, subiective: ce a plăcut, ce nu a plăcut, căror așteptări le-a răspuns/nu le-a
răspuns, ce stare de spirit/emoții a provocat.
- în încheiere:
• formularea unei concluzii în care se indică impresia generală;
• formularea recomandării (pozitive, negative sau nuanțate) către public.
Recenzia sau prezentarea unui film ori a unui blog poate lua și forma unei înregistrări video, caz când contează:
• decorul: ce apare în cadrul în care se face filmarea;
• mimica: expresiile feței care însoțesc informațiile, criticile și aprecierile;
• gesturile: pot indica naturalețea, dezinvoltura, buna dispoziție etc.
• elementele de recuzită: cartea prezentată, coperta DVD-ului sau afișul filmului, alte cărți ale aceluiași autor etc.

Aplicații

1 Amintește-ți o carte, un film sau un blog pe tema călă- 6 Lucrați în perechi. Faceți schimb de texte și evalua­
toriilor sau a descoperirii lumii, pentru care ai vrea să ți‑vi‑le reciproc pe baza grilei date.
scrii o recenzie sau o prezentare. Stabilește ce scop ai,
ce public-țintă vizezi și răspunde la cele șase întrebări CRITERII DA NU
esențiale: cine? ce? când? unde? de ce? cum?.
Respectă părțile unei compuneri.
2 Realizează planul textului, notându-ți sub formă de
Oferă informații generale despre autor și
idei ce vei evidenția în fiecare parte. carte/film/blog.

3 Redactează ciorna textului. Concentrează-te asupra Prezintă pe scurt subiectul.


conținutului și a dezvoltării ideilor notate în plan.
Nu deconspiră informații care ar putea
4 Revizuiește-ți textul, conform tuturor aspectelor diminua interesul receptorilor.
prezentate în rubrica Repere.
Respectă regulile de așezare în pagină,
de ortografie și de punctuație.
5 Editează-ți textul ca produs final.

Provocări

1 Editează în format electronic textul elaborat la rubrica Aplicații și încarcă-l pe blogul personal/blogul clasei.
2 Miniproiect. Lucrați în perechi. Pe baza textului redactat, realizați o înregistrare video pe care să o publicați pe blo-
gul personal sau pe blogul clasei. În realizarea filmării, țineți cont de recomandările pentru acest tip de prezentare.

41
U1 Călătorie în necunoscut Recapitulare

Recapitulare

Citește fragmentul de mai jos, extras din proza scurtă Ursul de Mihail Sadoveanu și răspunde apoi la fiecare dintre
cerințe.

Din piscul de cătră Valea-Mare se văd depărtări


la deal pe apa Frumoasei, sau dincolo de ape, pe
clina1 dimpotrivă, unde suie alte înălțimi. Încă nu se
cunosc bine locurile. [...] E vorba să mergem într‑o
dimineață într-acolo, la păstrăvi. [...] Pavel-baci 2
rostește domol sunetele altor cotloane ale munților
și codrului. [...]
Între Sălane și pârăul Șerpilor, paște o mică ciur-
dă de junci3, sub călăuza unui păstor care se ridică
numai puțintel de la pământ în sus. E un copil de
zece ani: îl cheamă Petrică. Are în mână toiag. Chi-
uie la vitele lui, ca să nu treacă la plantații. [...] Cu- — Cine a întors capul?
rând nu-l mai aud: s-a pus între el și noi depărtarea — D-apoi cine? dihania! A lăsat juninca și a venit
și lenea soarelui. [...] după mine. Eu am dat fuga la brad și m-am suit în
Am auzit sau ni s-a părut că auzim un strigăt în brad. Dar nu era chiar un brad: era un brădui. [...]
depărtare? Un strigăt foarte slab, pe care l-am con- Vine la brad și prinde să-l scuture. Scutură tu, că
fundat cu tăcerea. A fost strigăt omenesc? Boncălui- nici nu-mi pasă, zic eu. Dar pe urmă am văzut că el
tul4 juncii l-am auzit, însă aproape deslușit. nu scutura. El se suia în brădui. Să știi dumneata că
Pavel-baci a stat atent, întorcând urechea și as- ursul se suie în brad ca omul. Însă eu, atuncea, nu
cultând. știam. Credeam că stă jos și scutură. Când numai ce-l
— Dumneata ai auzit ceva? văd sub picioarele mele. [...] Când am văzut că era
— Am auzit ceva vag, răspund eu. să mă apuce cu laba, mi-a venit așa o spaimă de la
— Dacă ai auzit, atunci trebuie să se fi întâmplat Dumnezeu și am răcnit din rărunchi6 cât am putut
ceva: dacă a mugit vita, nici strigătul copilului n-a eu de tare: „Vâi! mamă!“ Cât ce am răcnit eu „Vâi!
fost părere. [...] mamă!“ ursu’ n-a mai fost sub mine. Și-a dat drumul
Petrică păstorul a nimerit la casa prietinilor noștri jos și s-a dus la dracu’!
din Braniștea-Domnului, cu capul gol, cu părul vâl- Berta și paznicii, și domnii de la Braniște ascultau
voi și cu ochii rătăciți pe obrazu-i stropit de pistrui. pe copil fără să-l creadă. Părea că intrase într-o rătă-
— A dat ursul în junincile noastre! a strigat el. cire. Acuma zâmbea fără noimă, ca și cum nici el sin-
— Cum? Ce spui? l-a întrebat cu uimire Berta, ne- gur nu înțelegea și nu credea asemenea întâmplare.
vasta lui Petini paznicul. — Cum ai zis? râde Berta.
— A dat ursul! A dat ursul! A ieșit din râpă și a sărit — Am zis: Vâi, mamă!
peste Joiana noastră cea roșă. De-acum mă mustră și Râde și Petrică, arătându-și toți dinții.
mă bate mama că a stricat dihania juninca noastră — Să mergem să vedem, zic domnii. [...]
cea mai frumoasă. Iată urmele fiarei, în albia pârăului. Iată brădu-
— Cum se poate una ca asta? Ce spui tu, copile? iul în care s-a cățărat Petrică păstorul. De cătră vârf
A omorât-o? până la poale, trunchiul bradului e zdrelit de ghia-
— N-a omorât-o, strigă păstorașul, că nu l-am lăsat rele ursului, când s-a lăsat să cadă cu repeziciune la
eu. Dar de trăit nu cred să mai trăiască. Când am răcnetul neașteptat. S-a dus în râpă sărind alterna-
văzut că a apucat-o m-am dat asupra lui cu bâta. Și tiv cu dinaintea și cu dinapoia, și fuge și acuma. S-a
atunci ursul a vrut să mă mănânce pe mine! temut de mama lui Petrică: se pare că-i aprigă mu-
— Vai! Iisuse Hristoase! iere. Nu știu cum va răspunde înaintea ei băiatul de
— Când am țâpat 5 în el bâta, urmează Petrică, fapta sălbăticiunii.
și-am zbierat la el să lase pe Joiana pentru că-i a Pavel-baci îl sfătuiește.
noastră, el a stat și a întors capul cătră mine. — Când va fi să fie asupra ta primejdia astălaltă,
cheamă și tu ursu’. Atunci are să fugă maică-ta. Iar
1
clină (s.f.) – suprafață înclinată, coastă, pantă.
2
baci, pronunțat bá-ci (s.m., reg.) – bade, nene. tu vină iarăși la pârău și-ți vezi de treabă.
3
juncă (s.f.) – vacă tânără.
4
a boncălui (vb.) – (despre unele animale) a scoate mugete sau răgete
puternice. 6
rărunchi (s.m., pop.) – rinichi; expr. din rărunchi – cu putere, din tot
5
a țâpa (vb.) – a arunca, a azvârli. sufletul.

42
Recapitulare U1

1 Trageți la sorți cartonașe pe care sunt scrise următoa- 4 Ce crezi că vrea să sugereze afirmația: „Încă nu se
rele indicații: cunosc bine locurile.“?

5 Explică ce l-a determinat pe narator să îl numească


Eu sunt ... a Eu sunt ... b pe Petrică „păstor care se ridică numai puțintel de la
AUTORUL NARATORUL pământ în sus“.
• cine sunt? • cine sunt?
• în ce raport mă aflu • ce rol am în raport cu 6 Ce particularitate morală a lui Petrică se desprinde
cu textul Ursul? întâmplările din text? din afirmația „Când am văzut că a apucat-o m-am dat
• ce știu despre acțiunea • particip la acțiune? asupra lui cu bâta“?
din text? • ce știu despre
întâmplările relatate? 7 Indică figura de stil cu ajutorul căreia se realizează
• ce nu știu despre
întâmplările relatate? portretul lui Petrică în secvența: „cu capul gol, cu
părul vâlvoi și cu ochii rătăciți“.

Eu sunt ... c Eu sunt ... d 8 Menționează o particularitate fizică ținând de chipul


PETRICĂ BERTA lui Petrică.
• cine sunt? • cine sunt?
• ce rol am în raport cu • ce rol am în raport cu 9 De ce crezi că Petrică își strigă mama când este ata-
întâmplările din text? întâmplările din text? cat de urs?
• particip la acțiune? • particip la acțiune?
• ce știu despre • ce știu despre 10 Ce atitudine se desprinde din afirmația naratorului:
întâmplările relatate? întâmplările relatate?
„S-a temut de mama lui Petrică: se pare că-i aprigă
• ce nu știu despre • ce nu știu despre
întâmplările relatate? întâmplările relatate? muiere“? Alege dintre variantele date și justifică-ți
alegerea.
e f a  admirație;  b  amuzament;  c  neîncredere.
Eu sunt ... Eu sunt ...
PAVEL-BACI TIMPUL 11 Lucrați în perechi. Explicați semnificația replicii lui
• cine sunt? • ce interval/momente pun Pavel-baci din finalul textului: „Când va fi să fie asu-
• ce rol am în raport cu la dispoziția desfășurării
pra ta primejdia astălaltă, cheamă și tu ursu’. Atunci
întâmplările din text? acțiunii?
• particip la acțiune? • mă desfășor liniar sau fac are să fugă maică-ta.“
• ce știu despre și salturi înapoi?
întâmplările relatate? 12 Alcătuiește planul simplu de idei al textului.
• ce nu știu despre
întâmplările relatate? 13 Menționează principiul interacțiunii în comunicare
evidențiat în replica „Dumneata ai auzit ceva?“.
Eu sunt ... g Eu sunt ... h
14 Explică semnificația locuțiunii a dat fuga și precizează
SPAȚIUL ACȚIUNEA cu ce rol este utilizată de Petrică.
• ce locuri pun la dispoziția • când mă desfășor:
desfășurării acțiunii? în trecut, în prezent 15 Precizează modul de formare a cuvintelor: Valea-Mare,
sau în viitor?
dumneata, păstoraș, neașteptat, brădui.
• câte fire narative am?
• mă desfășor
16 Găsește intrușii în seria următoare: brad, braniște,
prin înlănțuire sau
prin alternanță? brădet, brădui, brâncă.

17 Construiește câte un enunț cu paronimele brad/bard.


Răspundeți în două minute întrebărilor de pe carto­
nașe. Prindeți cartonașele pe panouri afișate în clasă. 18 Transcrie, din text, două cuvinte care ilustrează vari­
Profesorul desemnează câte un elev pentru a pre- ația regională a limbii.
zenta rezultatele fiecărei categorii.
19 Selectează forma accentuată corect: botniță/botniță,
2 Precizează ce tip de text este povestirea Ursul de matriță/matriță, senil/senil.
Mihail Sadoveanu, având în vedere caracteristicile 20 Precizează tipul fiecărei propoziții din enunțul dat,
pe care le-ați urmărit prin rezolvarea sarcinilor de la menționează ce raport există între acestea și valoarea
exercițiul 1. Alegeți dintre variantele:  a  descriptiv lite- morfologică a cuvântului marcat.
rar; b  des­criptiv nonliterar;  c  narativ literar;  d  narativ „A ieșit din râpă și a sărit peste Joiana noastră.“
nonliterar.
21 Redactează, în 50 – 100 de cuvinte, o recenzie a
3 Cu ce ocazie a participat naratorul-personaj la întâm- unei cărți sau o prezentare a unui film în care per-
plările relatate? sonajele sunt animale.

43
U1 Călătorie în necunoscut Evaluare

Evaluare

Citește fragmentul de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată.

Cățelul – alb cu negru, un ochi acoperit de o pată muzicale ale satului, îi încărcau bateriile mai repede
albă ovală și celălalt de una perfect rotundă, neagră – decât acasă. Lui Mihai îi plăcea să se trezească în zori,
mătura cu coada praful din curte. Aștepta. Mihai ținea aproape odată cu bunicii, și să stea așa sub așternuturi,
în mâna stângă o bucată de plăcintă cu cartofi. Specia­ ascultând mișcările curții. Atunci era în mijlocul
litatea lui Buna. O ținea ridicată deasupra capului și lumii, toate se întâmplau în jurul său. Lumea întreagă
cățelul Ares se uita când la ea, când în ochii lui Mihai. îl aștepta pe el, se pregătea să-l primească așa cum se
Aștepta o comandă, dând nerăbdător din coadă. cuvine pentru o nouă zi. Lui Mihai îi plăcea să audă
— Salută! i-a cerut Mihai. acest ritual de gătire.
Cățelul s-a ridicat atunci în șezut, cu lăbuțele din În farfurie mai rămăsese o bucată mică din plă-
față lipite de pieptul blănos. Cu botul întredeschis, cinta bunicii. Ares se lingea pe bot, uitându-se la ea.
părea că zâmbește. […] „Haide, Mihai, dă-mi-o și pe aia“, păreau să spună ochii
Era o zi însorită care anunța o vară lungă, plină de lui. „Fac ce îmi spui tu, numai să mi-o dai.“ Băiatul se
lumină. Era bine în curtea bunicilor, în satul lor unde amuza teribil. El nu apucase decât să se lingă pe degete.
animalele își făceau glasul auzit mai mult decât oame- Și, chiar dacă îi era tare poftă, preferase ca prima plă-
nii. Adia un vânticel călduț dinspre ogorul și grădina cintă – încă fierbinte când i-o adusese Buna – să i-o
de zarzavaturi care se întindeau dincolo de marginea dea cățelului.
curții. Mirosea a promisiune, a spații deschise pe care — Bine, a ta este, i-a zis Mihai. Dar să nu afle Buna.
un băiețel de vârsta lui Mihai le cutreiera cu pasul lui Rostogolește-te!
mic, fără a putea ajunge vreodată la capătul lor. Cățelul alb cu negru s-a rostogolit în praf, stârnind
Mihai venise la bunici doar de două zile, dar deja norișori fini în aerul începutului de vară.
avea impresia că este acolo de o veșnicie. Întotdeauna
zilele erau mai lungi acolo, iar nopțile, cu toate sunetele Mircea Pricăjan, Pumn de fier

A. 60 de puncte
1 Transcrie, din textul dat, două diminutive. 6 puncte
2 Explică modul în care s-au format următoarele cuvinte din text: întotdeauna, veșnicie. 6 puncte
3 Scrie șase cuvinte din familia lexicală a cuvântului alb. 6 puncte
4 Delimitează în propoziții fraza de mai jos, menționează ce raport există între acestea
și valoarea morfologică a cuvântului scris italic.
„O ținea ridicată deasupra capului și cățelul Ares se uita când la ea, când în ochii lui Mihai.“ 6 puncte
5 Construiește un enunț în care grupul de cuvinte a se linge pe bot să fie folosit ca locuțiune. 6 puncte
6 Indică două repere spațiale și un reper temporal din textul dat. 6 puncte
7 Precizează tipul de narator din textul dat, ilustrându-ți opinia printr-un exemplu. 6 puncte
8 Menționează o caracteristică a satului în care locuiesc bunicii lui Mihai. 6 puncte
9 Prezintă o trăsătură a lui Mihai, care se desprinde din enunțul: „Și, chiar dacă îi era tare poftă,
preferase ca prima plăcintă – încă fierbinte când i-o adusese Buna – să i-o dea cățelului.“ 6 puncte
10 Explică, în 30 – 50 de cuvinte, enunțul: „Lumea întreagă îl aștepta pe el, se pregătea să-l primească
așa cum se cuvine pentru o nouă zi.“ 6 puncte

B. 30 de puncte
Scrie o recenzie de 100 – 150 de cuvinte, în care să prezinți impresiile tale despre un volum ilustrat care să conțină textul
Cum e lumea de Veronica D. Niculescu.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să ai un conținut adecvat cerinței;
• să incluzi informații generale despre autor;
• să prezinți pe scurt subiectul/despre ce este vorba în carte;
• să respecți normele de ortografie și de punctuație;
• să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în pagină și la scrisul lizibil.

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

44
U2 Aproape de ceilalți
Lectură Textul narativ literar  •  Structura textului narativ  •
Mijloacele de construcție a personajului  •  Repetiția

Proiect de grup Valorile mele, valorile comunității

Comunicare orală Fapte și opinii  •  Textul explicativ

Limbă română Verbul  •  Tipuri de verbe  •  Modurile și timpurile verbului  •


Forme verbale nepersonale  •  Posibilități combinatorii ale verbului (inclusiv
atributul verbal)  •  Circumstanțialul de cauză  •  Circumstanțialul de scop

Redactare Caracterizarea personajului

Recapitulare
Evaluare
U2 Aproape de ceilalți Lectură

Lecţia 1. Textul narativ literar

Pentru început Text de bază

1 Alege șase dintre valorile enu-


merate mai jos, care sunt impor-
tante pentru tine, și notează‑ți‑le Popa Tanda
în caiet, în fiecare parte dintr-un de Ioan Slavici
diamant al valorilor. Poți include
și o valoare la care ții, dar pe care
nu o regăsești între cele mențio­ I
nate aici. Ierte‑l Dumnezeu pe dascălul1 Pintilie! Era cântăreț
Altruism – faci tot ce poți pentru a‑i ajuta pe ceilalți. vestit […]. Era dascăl în Butucani, bun sat și mare,
Autocontrol – rămâi calm și rațional, chiar și atunci oameni cu stare și cu socoteală, pomeni și ospețe de
când alții te atacă verbal sau fizic. bogat. Iară copii n‑avea dascălul Pintilie decât doi: o
Compasiune – îți pasă de cei din jur, ești generos. fată, pe care a măritat‑o după Petrea Țapului, și pe
Cooperare – lucrezi bine alături de alții pentru a Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni.
atinge un obiectiv comun. Pe părintele Trandafir să‑l țină Dumnezeu! Este om
Corectitudine – îți respecți angajamentele. bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât
Curaj – faci ceea ce crezi că e corect, cu orice risc. chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să‑l ierte! și tot-
Onestitate – ești sincer și deschis, nu minți. deauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din
Perseverență – nu renunți, muncești din greu pen- carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir.
tru a‑ți realiza un vis și ai încredere în tine. Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege
Respect – cunoști și respecți drepturile, libertatea și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții.
Mult s‑a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui.
și demnitatea celorlalți.
Școlile cele mari nu se fac numai iac‑așa, mergând și
Responsabilitate – îți asumi reușitele și eșecurile,
venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. Iară cu capul
nu dai vina pe alții.
se lucrează mai greu decât cu sapa și cu furca. Dar toate
2 Pentru a deveni mai buni, toți avem nevoie de modele. s‑au făcut și nici n‑au rămas lucru zadarnic. Trandafirică
Discutați, în grupe de 4 – 5 elevi, despre cine sunt a ajuns popă în satul tătâne‑său, în Butucani, bun sat și
modelele voastre și ce apreciați la acești oameni. mare, oameni cu stare și cu socoteală, dar la pomeni și
la ospețe părintele Trandafir nu mergea bucuros.
3 Ascultă textul alăturat, în lectura profesorului. Minunat om ar fi părintele Trandafir dacă nu l‑ar
strica un lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru la
judecată: prea de‑a dreptul, prea verde‑fățiș. El nu mai
sucește vorba, ci spune drept în față, dacă i s‑a pus ceva
Ioan Slavici (1848 – 1925) pe inimă. […] Un om ca el nici doi ani n‑a putut să stea
în Butucani. Când una, când alta: o dată dă cu vorba în
Prozator, dramaturg și săteni, altă dată în protopop. […] Cu mult, cu puțin, părin-
jurnalist. A surprins în tele Trandafir fu trimis de la Butucani la Sărăceni – pen-
nuvelele și romanele tru buna înțelegere între credincioși.
sale viața satului Popă‑n Sărăceni? Cine știe ce vrea să zică popă‑n
transilvănean, într‑o Sărăceni! Dar așa‑i trebuie părintelui Trandafir! Cine
epocă în care societatea vrea să sară peste groapă arunce‑și mai nainte desagii
trecea prin schimbări peste ea. Părintele Trandafir n‑avea însă decât o nevastă
profunde. A pus accent și doi copii: desagii îi erau deșerți. Pentru aceea îi era
în scrierile sale pe valori atât de greu să sară din Butucani la Sărăceni.
morale fundamentale și
dezvăluie profunzimile *
sufletului uman. Pe Valea‑Seacă este un sat pe care oamenii îl numesc
În 1873 a scris nuvela Sărăceni. Un sat „Sărăceni“ pe o vale „seacă“: mai rău
Popa Tanda, citită, în 1874, la „Junimea“, societate nu poate să sune însămnarea unui loc.
cu un rol important în dezvoltarea culturii române. […] Primăvara, când se topește neaua în munți,
Nuvela a apărut în revista Convorbiri literare în iunie Răpița se supără, varsă o parte din mânia ei în cracul
1875, fiind publicată ulterior în volumul de debut de pe Valea‑Seacă, și asta încetează de a mai fi „seacă“.
al autorului, Novele din popor (1881).
1
dascăl (s.m.) – cântăreț de biserică, diac, cantor.

46
Lectură Textul narativ literar L1

În câteva ceasuri, Sărăcenii sunt numai prea bogați de vor fi sărăcenenii leneși, ei vor rămânea săraci și eu flă-
apă. Așa o pat aproape în fiecare an. Când sămănătu- mând!“ Își puse dar de gând ca să facă din poporenii5
rile din vale par mai frumoase, Valea‑Seacă minte cu săi oameni harnici. […]
numele și spală tot ce‑i pică în cale. […]
Sărăcenii? Un sat cum Sărăcenii trebuie să fie. Ici o *
casă, colo o casă… tot una câte una… Gardurile sunt de În cea dintâi duminecă, părintele Trandafir ține o
prisos, fiindcă n‑au ce îngrădi; uliță este satul întreg. predică înaintea oamenilor ce s‑au adunat în număr
Ar fi prost lucru un horn la casă: fumul află cale și mare ca să vadă pe popa cel nou. Nu este mai mare
prin acoperiș. Nici muruiala1 pe pereții de lemn n‑are mulțumire pentru omul ce dorește binele altora decât
înțeles, fiindcă tot cade cu vremea de pe dânșii. Câteva aceea când vede că este ascultat de către alții și că vor-
lemne clădite laolaltă, un acoperiș din paie amestecate bele lui prind rădăcini. […]
cu fân, un cuptor de imală2 cu prispa bătrânească, un [Părintele citește în acea zi evanghelia despre fiul risipitor
pat alcătuit din patru țapi3 bătuți în pământ, o ușă și le dă sfaturi oamenilor din Sărăceni, le arată cum pot lucra
făcută din trei scânduri înțepenite c‑un par cruciș și cu în fiecare anotimp pentru a ieși din sărăcie. Deși impresionați
altul curmeziș… lucru scurt, lucru bun. Cui nu‑i place de vorbele preotului, sătenii nu își schimbă obiceiurile; mai
să‑și facă altul mai pe plac. mult, ei încep să vină din ce în ce mai rar pe la biserică.]
În vârful satului, adecă la cel mai înălțat loc, este o
alcătuială pe care sărăcenenii o numesc „biserică“. Ce Dacă ar fi fost altfel de om, s‑ar fi oprit aci. Părin-
să fie asta? Este o grămadă de groși4 bătrâni, puși unii tele Trandafir e însă ca și capra în grădina cu curechi6.
peste alții în chip de pereți. […] Când îl scoți pe ușă, îți intră prin gard; când astupi
Chiar de la început, părintele Trandafir a înțeles un gardul, dai că sare peste gard și îți face mai multă
lucru: cum că în Butucani era mai bine decât în Sără- pagubă, stricând și streașina gardului. Dar țină‑l Dum-
ceni. Oamenii aveau câte ceva; iară de unde este poți nezeu! – e numai vorbă! – tot bun om rămâne părin-
lua. În Sărăceni însă toate încuietorile erau de lemn. tele Trandafir.
Și apoi părintele judeca: popa face treaba satului, iară — Așteptați! grăi el. Dacă nu veniți voi la mine, mă
satul să îngrijească de traista popii. […] duc eu la voi!
„Un lucru! își zise părintele mai în urmă. În satul Și apoi porni popa la colindă. Cât e ziua de mare,
sărac popa nici spice n‑are de unde culege. Câtă vreme gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii, acolo îi
ținea la sfaturi. La câmp dai de popă; la deal dă popa de
1
muruială (s.f.) – (reg.) tencuială cu lut amestecat cu apă.
2
imală (s.f.) – (reg.) lut de lipit, muiat cu apă.
3
țap (s.m.) – (reg.) par ascuțit, țăruș. 5
poporean (s.m.) – (arh.) 1. țăran, sătean; om simplu din popor. 2. eno­
4
gros (s.m.) – trunchi de copac tăiat, lung, retezat la capete și curățat de riaș, locuitor din parohie.
crengi; buștean; bârnă (groasă). 6
curechi (s.m.) – (reg.) varză.

47
U2 Aproape de ceilalți Lectură

Ei! spună om cu suflet: să nu se supere părintele


Trandafir? Ba să se mânie, greu să se mânie!
El s‑a și mâniat. A început să ocărască2 oamenii.
Cum a purces la sfaturi, la batjocuri, așa acum la ocări.
Unde prindea omul, acolo‑l ocăra.
Dar acuma n‑a dus‑o departe. La început oamenii
se lăsau ocărâți. Mai târziu, mai răspundeau și ei câte
ceva, așa, pe sub căciulă. În sfârșit însă, […] începură
și ei să ocărască pe popa.
De aici înainte trebile se încâlciră. […] Oamenii înce-
pură să spună popii vorba că nu se vor lăsa de râs și de
ocară, ci vor merge la episcopie și‑l vor scoate din sat.
[…] Așa a și mers; poporenii s‑au pus în car. La proto-
pop, și de acolo la episcopie. […]
Părintele Trandafir astă dată n‑a avut noroc să tragă
folos din răuvoitorii săi. Episcopul era un suflet bun […].
I s‑a făcut milă de bietul popă și i‑a dat dreptate, ocărând
pe poporeni.
Adecă tot în Sărăceni a rămas Popa Tanda.

*
[…] Părintele Trandafir avea acum […] o soție bol-
navă, trei copii mici, al patrulea de lapte, o casă numai
hârb; prin pereți se furișa neaua, cuptorul afuma și
acoperișul era tovarăș cu vânturile, iar hambarele
tine; mergi la vale, te întâlnești cu popa; intri‑n pădure goale, punga deșartă și sufletul necăjit. […]
tot pe popa îl afli. Popa la biserică, popa la mort, popa la
nuntă, popa la vecin: trebuie să fugi din sat dacă voiești II
să scapi de popa. Și unde te prinde te omoară cu sfatul.
Vrun an de zile a dus‑o părintele Trandafir cu sfatul. Sfânta Scriptură ne învață că întocmai precum plu-
Oamenii ascultau bucuros; le plăcea să stea de vorbă cu garul trăiește din rodul muncii sale, și păstorul sufle-
popa și chiar se prindeau de sfaturi. Atâta însă, și mai tesc, care slujește altarului, din slujba sa, de pe altar,
departe tot povestea cea veche: știau oamenii cum să să trăiască. Și părintele Trandafir și într‑asta era cre-
facă, dar nu făceau. Părintele se cam necăjea. De la o dincios către sfânta învățătură; el totdeauna a lucrat
vreme a fost sfârșit cu sfaturile. Nu era om în sat asu- numai pentru povățuirea sufletească a poporenilor săi,
pra căruia să nu fi descărcat întreaga sa învățătură: nu așteptând ca aceștia, drept răsplată, să se îngrijească de
mai avea ce să spună. traiul lui zilnic. Nu însă întotdeauna lumea este întoc-
„Ei! că nu e bine așa! grăi iarăși preotul. Nu merge mită după cum este scris și este poruncă […]. Din slujba
cu sfatul. Să‑ncep cu ceva mai aspru.“ sa părintele trăgea foarte puțin folos, atât cât nu era
Se începu batjocura. Unde afla un om, părintele destul, adecă: patru bucăți de pământ la țarină3, birul
Trandafir începea a‑l face de râs și a‑și bate joc de el de la poporeni și folosul de la cei născuți și cei morți.
în tot chipul. Trece pe lâng‑o casă, care nu e tocmai de Toate la un loc – nimic, fiindcă pe pământ nu răsare
ieri acoperită: „Măi! dar isteț om mai ești tu! – grăiește aproape nimic, birul nu este decât de nume, cei născuți
către stăpân – prin vârful casei ai ferestre. Tare iubești se botează de milă și celor morți li se face pomană de
lumina și sfântul soare!“ […] către popa.
Așa începe și o duce mai departe tot așa. A ajuns [Părintele Trandafir cumpărase o casă pustie și dără-
treaba într‑atâta, încât oamenii cale de‑o poștă se feresc pănată din apropierea bisericii, dar nu apucase să‑i aducă
din drumul popei. A ajuns ca și ciuma. Dar mai rău decât îmbunătățiri, fiind preocupat de soarta sărăcenenilor. Acum
toate este una: după atâta tândălitură1, oamenii i‑au pus el decide să se îngrijească de casa lui.]
numele „Popa Tanda“. Apoi Popa Tanda a și rămas. […]
Doi ani de zile au trecut fără ca părintele Trandafir În câteva zile toți patru pereții erau lipiți și muruiți.
să fi mișcat satul înainte […] Era lucru minunat: oame- Acum părintele ședea mai bucuros afară decât în casă,
nii cunoșteau binele, râdeau de rău, dar nu se urneau fiindcă din casă nu se vedea atât de bine muruiala
din loc.
2
a ocărî (vb.) – 1. a mustra, a certa, a dojeni; 2. a vorbi de rău, a defăima,
a denigra.
1
tândălitură (s.f.) – faptul de a tândăli; pierdere de vreme; umblare fără 3
țarină (s.f.) – 1. câmp cultivat; ogor, arătură. 2. (pop.) teritoriul unei
rost; a umbla tanda (expr.) – a umbla fără rost. comune care constă în pământ arabil, pășuni, păduri etc.

48
Lectură Textul narativ literar L1

casei; și era frumos lucru o casă muruită în Sărăceni.


[…] În cealaltă sâmbătă acoperișul era cârpit și tivit pe
vârf cu snopi de trestie, peste care erau întinse doauă
prăjini legate cu furci. Acum lucrul era chiar bun – și
nu scump. Oamenii treceau pe lângă casa popii, clăti-
nau din cap și ziceau câteodată: „Popa e omul dracului!“
Iară popa petrecea bucuros pe afară.
[Părintele Trandafir face gard și portiță, iar preoteasa se
bucură când vede aceste schimbări. Ea are ideea să sape stra-
turi, pentru a semăna ceapă, morcovi, fasole, cartofi și varză.
Curând, familia preotului se bucură de roadele grădinii lor.]

Iară sătenii treceau pe lângă casa popii, priveau


printre spini la straturile popii și‑și ziceau și astă dată: Ion Țuculescu (1910 – 1962), Margine de sat
„Popa e omul dracului!“
— Auzi tu, preoteasă, grăi acum popa. Oare n‑ar fi
bine să sămănăm păpușoi pe lângă gard și împregiu- Popa îl cumpără, fiindcă a câștigat o roată de la Mitru,
rul straturilor? ca adaos la calul spetit.
— Ba bine, zău așa! Mie‑mi place păpușoiul verde! Cozonac clopotarul se prinse să fie slugă la popa,
— Și mie, mai ales copt pe jăratec! fiindcă casa lui era numai la o săritură de aici. Popa
Lucru nou! Popa se‑ncungiură cu păpușoi. Îi râdea bătu apoi patru stâlpi la capătul casei, doi mai înalți, doi
inima când gândea cât se va face de frumoasă treaba, mai scurți, alcătui trei pereți de nuiele, făcu acoperiș
când giur împregiur păpușoiul va crește și va acoperi de șovar1, și grajdul fu gata.
spinii din gard, care începeau a nu‑i mai plăcea părin- În vremea asta, părintele Trandafir a îmbătrânit cu
telui. Dar tot vorba cea veche: un necaz naște pe celălalt. zece ani; dar întinerea când încărca preuteasa și copiii
În dosul casei era încă o bucată de loc, de vreo cinci ori în trăsură, da bici la cai și mergea ca să‑și vadă holdele.
mai mare decât aceea îngrădită. Asta nu mai ieșea din Sătenii îl vedeau, clătinau din cap și iarăși ziceau:
mintea popii. Pentru ce să stea goală? Oare n‑ar putea „Popa e omul dracului!“
el pune păpușoi și în dosul casei? [Părintele este nevoit să facă lese2 noi pentru căruță și,
În țarinile de pe față oamenii arau și sămănau, în devenind meșter la împletitul nuielelor, începe să vândă lese
sat însă neatins era pământul, pentru că aici era sat. la târg și să aibă câștig.]
Marcul Florii Cucului, vecinul popii, avea un plug
cam stricat... dar plug, iară Mitru Cătănaș, vecinul lui Ziua sfintelor Rusalii astă dată a fost zi bună. Pre-
Marcu, avea doi boi slabi și un cal spetit. Popa, Marcu, uteasa avea rochie nouă, cei trei mai mărișori aveau
Mitru, boii și calul împreună munciră o zi de dimineață păpucași din oraș, Măriuca cea mai micuță avea o pălărie
până seara; locul fu arat și semănat cu păpușoi. de paie cu două flori roșii, iară pereții erau albi chiar și pe
Popa de aci înainte sta mai bucuros în dosul casei. dinafară, ferestrele erau întregi, casa era luminoasă. […]
Era lucrul minunat și frumos – așa brazde și printre
brazde, pe ici și pe colea, câte un fir de păpușoi abia *
încolțit. Cu toate acestea, popa se scărpina câteodată, ba Vremile vin; vremile se duc: lumea merge înainte,
foarte adeseori, după ureche. Părea că tot îi mai apasă iară omul, când cu lumea, când împotriva ei.
ceva pe inimă. Era lucru greu, de care nu cuteza a se
prinde: pământurile din țarină. Până acum le‑a fost III
dat în parte; acum nu știa ce să facă cu ele. I‑ar fi plăcut
ca să le lucreze însuși. Să‑și vadă sămănăturile lui, să Drumul de țară vine din oraș, trece pe lângă
meargă la ele cu preuteasa, apoi la toamnă... Era lucru Valea‑Seacă și merge mai departe pe la Valea‑Răpiții.
foarte ademenitor! Unde se întâlnesc drumurile, la împreunarea celor
S‑a făcut multă vorbă cu preuteasa asupra aces- doauă văi, pe Răpița, este o moară, lângă Răpița este o
tui lucru. Trebuiau cai, trăsură, plug, slugă, grajd. rugă3, lângă rugă este o fântână, iar lângă fântână sunt
O mulțime de lucruri trebuiau. Iară popa nu se prea opt paltini frumoși. Locul acesta se zice: „La rugă la
pricepea la plugărie... Și totuși, straturile erau verzi, Sărăceni!“. De aici până la Sărăceni nu este decât cale
păpușoiul încolțea. Popa își întări gândul; luă rămășița de un ceas. Cu toate aceste, de câte ori vine din oraș,
din zestrea preotesei, care sta încă încuiată în ladă, și sărăceneanul se oprește aci, adapă caii și mai stă puțină
se apucă de muncă. 1
șovar (s.m.) – papură.
Plugul Marcului era bun pentru început. Un cal
2
leasă (s.f.) – împletitură de nuiele în formă de grătar, de coș, folosită în
diverse scopuri practice; (în text) partea din spate a căruței, unde
cumpără popa de la Mitru; alt cal se afla la un om din se punea fânul.
Valea‑Răpiții; Stan Șchiopul avea un car cu trei roate. 3
rugă (s.f.) – (reg.) cruce, troiță.

49
U2 Aproape de ceilalți Lectură

un car de poame; mai apoi vine unul cu împletituri,


altul cu un car de roate, doage, ori alt lemn lucrat. Iară
pe marginea drumului, din când în când, dă de petrarii
care ciocănesc din zori de zi până la apusul soarelui.
Astă cale nu e pustie!
Unde cotește valea și drumul, acolo sunt vărăriile1.
Aici apoi e târg întreg. Unii încarcă var, alții descarcă
piatră și lemne […] De la acest loc și satul se vede mai
bine. Grădinile sunt însă prea îndesate cu pomi; numai
printre crengi ori peste pomi vedem pe ici, pe colea,
câte o bucată din pereții și acoperemintele caselor. Casa
popii este tocmai lângă biserică: nici din asta nu vedem
însă decât cinci ferestri și un acoperemânt roșu cu două
hornuri. În față cu biserica e școala. […] Iară zidirea cea
mare, care se vede mai în vale, este primăria. […]
Toate s‑au schimbat; numai părintele Trandafir
a rămas precum a fost: verde, vesel și harnic. Dacă
părul cărunt și barba căruntă nu ar vesti vremea lui,
am crede că copilașii cu care se joacă înspre seară la
laița 2 cea de dinaintea casei sunt copilașii lui. Unul
dintre copilași, pe care l‑a ridicat ca să‑l sărute, îi fură
pălăria din cap și fuge cu ea năstașnic3. Măriuca des-
chide fereastra și strigă: „Trandafirică al mamei, nu
lăsa pe moș‑tătuca cu capul gol“. Apoi fuge de la fereas-
tră, pentru ca să prindă pe Ileana, care a furat ceapța4
bunichii, s‑a împodobit cu ea și vine să se fălească la
vreme, așteptând ca să vie vrun drumeț care să întrebe: moș‑tătuca. Moș‑tătuca râde din toată inima; îi place
„Ce sat e acela unde se vede biserica cea frumoasă cu gluma. Tocmai vine de la vecernie și părintele Coste, și
pereți albi și cu turn sclipitor?“ Fiind întrebat astfel, el prinde atât pe Ileana, cât și pe Măriuca, le sărută și apoi
își netezește mustățile și răspunde privind fălos spre se pune pe laiță lângă socrul său. […] „Bătrânule! na‑ți
acel loc: „Acolo sus pe Gropnița? Acela e satul nostru, căciula, nu sta cu capul gol!“ grăiește bunica, întinzând
Sărăcenii. Dar clopotele să le auzi: ce clopote sunt în căciula pe fereastră.
turnul acela!... S‑aude cale de trei ceasuri!“ […] Un om din sat trece, le poftește „bună odihnă“ și‑și
Drum ca acela care trece prin Valea‑Seacă înspre zice: „Ține‑l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui
Sărăceni giur împregiur nu este. Neted ca masa și Dumnezeu!“
vârtos ca sâmburele de cireșă. Se vede că sărăcene-
nii l‑au făcut de dragul lor. În dreapta și în stânga, tot 1
vărărie (s.f.) – loc unde se extrage piatra de var; loc unde se fabrică, se
zece‑cincisprezece pași unul de altul, sunt niște nuci depozitează sau se vinde varul.
stufoși, la care omul privește cu drag. […] Pe aicea 2
laiță (s.f.) (variantă pentru laviță) – bancă fixată la poarta caselor
sărăceneanul se simte acasă. […] Aproape la tot pasul țărănești.
3
năstașnic (adj.) – (reg.) vioi, zburdalnic, neastâmpărat.
întâlnește câte un cunoscut, cu care mai schimbă vorba 4
ceapță (s.f.) (variantă pentru ceapsă) – (reg.) mică bonetă sau scufiță
„de unde și până unde“. Ăsta duce un car de var, celălalt de pânză albă, bogat împodobită, cu ornamente țesute sau cusute.

Impresii după prima lectură

1 Notează primele tale impresii despre textul Popa Tanda, completând enunțurile din cele patru cadrane date.

Cel mai mult mi‑a plăcut … . Nu mi‑a plăcut … .

O trăsătură a personajului principal este … . Textul mi‑a amintit de … .

2 Discută cu colegul/colega de bancă dacă ați regăsit în textul Popa Tanda valori pe care le-ai selectat ca fiind
importante pentru voi în exercițiul introductiv. Indicați‑le și precizați cărui personaj îi sunt asociate.

3 Notează, în caiet, o valoare nouă pe care ai identificat‑o în text și confruntă‑ți răspunsul cu al colegilor de clasă.

50
Lectură Structura textului narativ L2

Lecţia 2. Structura textului narativ

Explorare

1 Investigație. Lucrați în grupe de câte trei elevi, pentru


a aprofunda diferite aspecte ale textului.

Grupa lingviștilor – Găsiți, în fiecare capitol din Popa


Tanda, cuvinte‑cheie care se referă la:
a locurile
în care se petrece acțiunea (substantive
comune sau proprii); precizați semnificația lor pen-
tru atmosfera în care se petrec întâmplările relatate;
b timpul în care se petrece acțiunea sau durata
acțiunii (substantive comune sau adverbe).

Grupa geografilor – Realizați harta satului Sărăceni.


a Alcătuiți
două variante: conform descrierii din pri-
mul capitol și conform descrierii din ultimul capitol.
Menționați și locul pe care îl ocupă biserica în sat.
b Indicați în ce regiune este situată acțiunea și
precizați pe ce vă bazați.
Aurel Ciupe (1900 – 1985), Grădină (detaliu)
Grupa istoricilor – Găsiți în text indicii referitoare la
epoca în care se petrec întâmplările. Grupa povestitorilor – Formulați ideile principale și
propuneți un titlu potrivit pentru fiecare capitol.
a Notați
pe o axă a timpului cele mai importante
momente din fiecare capitol al nuvelei. Grupa artiștilor plastici – Asociați una dintre cele
b Aproximați durata desfășurării întregii acțiuni.
două picturi de pe această pagină cu următoarea
secvență din text și motivați alegerea făcută:

„Părintele rămase uimit. Îi părea că asta ar fi


peste putință. Straturi în Sărăceni!... Dar câteva zile
capul îi era plin de straturi, de barabule, de curechi
și de fasole; așa, peste iar câteva zile, locul era
săpat, straturile erau făcute. Nu era ziuă în care atât
popa, cât și preoteasa să nu fi mers măcar de zece
ori la straturi, pentru ca să vadă dacă nu erau răsă-
rite semințele. Mare a fost bucuria într‑o zi [când
preotul a văzut că semințele au început să răsară].“

2 Un reprezentant al fiecărei grupe raportează în fața


clasei rezultatele investigației. Comparați de fiecare
dată concluziile unei grupe cu propriile voastre răs-
punsuri. Reformulați sau nuanțați‑vă concluziile, dacă
Micaela Eleutheriade (1900 – 1982), Grădina de zarzavat este cazul.

Repere

Textul epic este o operă literară bazată pe narațiune, în care un narator relatează întâmplări într-o succesiune
organizată logic și temporal și în care apar personaje care au diferite roluri în realizarea acțiunii.
Începând cu Antichitatea și mult după aceea, epicul a fost reprezentat de epopee, poem epic de mari dimensiuni,
în versuri, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice (Iliada și Odiseea, de exemplu). Ulterior, genul
epic s‑a îmbogățit cu alte specii în versuri (balada, legenda, poemul, fabula) și cu specii în proză (legenda,
basmul, povestirea, schița, nuvela, romanul).

51
U2 Aproape de ceilalți Lectură

Structura textului epic este predominant narativă, Structura unei narațiuni Structura unei narațiuni
având în centru acțiunea, cu accent pe evenimente pre- cu un singur episod cu mai multe episoade
zentate în desfășurare și într‑o succesiune bazată pe
Situație inițială
relația cauză‑efect.
În funcție de amploarea și complexitatea lui, un text Expozițiune/
epic poate conține una sau mai multe secvențe nara- Situație inițială Problema
tive legate între ele, în care pot fi identificate momen-
tele narațiunii sau etapele acțiunii. Intrigă/ Scopul acțiunilor
Un text epic poate conține un episod sau mai multe Element declanșator
(vezi schemele alăturate). Eveniment 1
În cadrul textului epic, descrierea are rolul de a cir- Desfășurarea acțiunii
cumscrie cadrul acțiunii, de a prezenta personajele sau Eveniment 2
de a sugera atmosfera în care se petrec evenimentele.
Punctul culminant
Apare, de obicei, în secvențele inițiale și finale și une- Eveniment 3…
ori pe parcursul desfășurării acțiunii, pentru a crea sus- etc.
pans. Deznodământ/
Rezolvare Rezolvare
Dialogul dezvăluie relațiile dintre personaje, gându-
rile sau atitudinile celor care rostesc replicile; uneori,
din dialog reiese felul în care evoluează acțiunea. Situație finală Situație finală

Aplicații

1 Completați, în perechi, organizatorul grafic dat. 4 Compară cele două descrieri ale satului, de la începu-
tul și de la sfârșitul nuvelei. Notează, într‑o diagramă
Venn, aspectele comune și pe cele diferite din cele
Timpul și spațiul două secvențe descriptive.
Personajele
acțiunii
Popa Tanda 5 Ce efect crezi că are plasarea simetrică, la începutul și
de Ioan Slavici la sfârșitul nuvelei, a celor două secvențe descriptive?
Problema
ce trebuie soluționată
Rezolvarea 6 Recitește primele cinci alineate ale textului și identi-
fică elemente ce anticipează întâmplări din text.

7 Cum percepi atitudinea naratorului față de eveni-


2 Alege, revăzând rubrica Repere, structura pe care o mente și personaje? Alege dintre următoarele vari-
crezi potrivită pentru nuvela Popa Tanda și notează în ante și justifică‑ți opțiunea:
caiet succesiunea momentelor narațiunii. Confruntă‑ți
apoi răspunsul cu al colegului/colegei de bancă. a detașată, prezentând punctul de vedere al unui
observator neimplicat în acțiune;
3 Textul nu începe prin descrierea circumstanțelor în
b marcată afectiv prin faptul că naratorul este și per-
care se petrece acțiunea, așa cum încep cele mai
multe narațiuni din secolul al XIX-lea. În prim‑plan sonaj, fiind astfel implicat în acțiune;
apare, încă din primul paragraf, personajul principal. c marcată afectiv prin simpatia/antipatia cu care sunt
De ce crezi că procedează astfel autorul? prezentate anumite personaje.

Provocări

1 Comentează următoarea situație: cineva întreabă pe un site dacă satul Sărăceni există pe hartă, iar altcineva îi răs-
punde că în județul Bacău există un sat cu acest nume. Crezi că satul de pe hartă are legătură cu cel din textul lui
Slavici? Justifică-ți răspunsul.

2 Imaginează‑ți că textul epic este un tren cu care călătorești prin toată lumea. Ce părți ale trenului crezi că ar putea
reprezenta elementele de narațiune, cele descriptive și dialogurile din textul epic? Justifică‑ți alegerile.

3 Scrie un text narativ care să conțină cel puțin două episoade.

52
Lectură Mijloacele de construcție a personajului. Repetiția L3

Lecţia 3. Mijloacele de construcție a personajului. Repetiția

Explorare

1 Realizează fișa de identitate a personajului principal, 4 Desenează o axă a timpului. Notează în ordine, deasu-
completând în caiet informațiile solicitate mai jos. pra axei, acțiunile părintelui Trandafir, menționate mai
jos, prin care încearcă să-i schimbe pe sărăceneni.
Nume
a Îi batjocorește pe oamenii leneși.

b Predică în biserică.

Stare civilă c Își repară casa, își face grădină, se îngrijește de


pământurile de pe câmp, face lese pe care le vinde
la târg.
d Umblă prin sat pentru a le da sfaturi sărăcenenilor.
Domiciliu
e Îi dojenește, îi mustră pe săteni.

5 Notează, dedesubtul axei, ce trăsătură reiese din


Profesie
fiecare acțiune a părintelui Trandafir, luată separat.
Menționează, în final, și trăsătura care decurge din
toate aceste acțiuni la un loc.
2 Precizează cine vorbește despre părintele Trandafir în
următoarele pasaje: 6 Asociază imaginile de mai jos cu acțiunile părinte-
lui Trandafir și explică pe ce indicii din ilustrații te‑ai
a „Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai bazat când ai făcut alegerea.
frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dum- a b
nezeu să‑l ierte! și totdeauna vorbește drept și
cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic
și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din
multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și
culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții.“
b „Popa e omul dracului!“

c „— Așteptați! grăi el. Dacă nu veniți voi la mine,


mă duc eu la voi!“

3 Ce trăsătură a preotului Trandafir reiese din pasajul de


mai jos? Indică figura de stil prin care este evidențiată.

„Dacă ar fi fost altfel de om, s‑ar fi oprit aci.


Părintele Trandafir e însă ca și capra în grădina cu
curechi. Când îl scoți pe ușă, îți intră prin gard; când 7 Ce atitudine a sătenilor reiese din replica „Popa e
astupi gardul, dai că sare peste gard și îți face mai omul dracului!“? Unde apare această replică în text,
multă pagubă, stricând și streașina gardului.“ după care fapte ale părintelui Trandafir? De câte ori
se repetă?

Repere

Mijloacele de construcție a personajului sunt diverse. Acestea conturează profilul fizic și moral al personajului.
Trăsăturile unui personaj pot fi prezentate direct, din punctul de vedere al naratorului, al altor personaje sau al
personajului însuși.
Trăsăturile unui personaj pot rezulta indirect, din acțiunile și comportamentul său, din ceea ce spune și din felul
în care se exprimă, din vestimentație sau din mediul în care trăiește și chiar din numele său.
Repetiția este o figură de stil care constă în reluarea unor cuvinte, îmbinări de cuvinte sau enunțuri, cu scopul
de a fi evidențiate prin insistență sau de a întări o idee.

53
U2 Aproape de ceilalți Lectură

Aplicații

1 Ce semnificație are numele părintelui Trandafir? 7 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Priviți cu atenție cele
Dar porecla acestuia? două picturi de mai jos și decideți împreună, prin
discuții, care se potrivește mai bine cu descrierea
2 Lucrați în perechi. Completați tabelul de mai jos, copiat satului, din finalul textului.
în caiet, pentru a identifica trăsăturile personajului
principal, așa cum sunt acestea prezentate de narator, a
de alte personaje sau de personajul însuși.

Trăsătura Cine o prezintă Exemplu din text

3 Ce rol crezi că are repetiția „Popa e omul dracului!“ în


text? Ce idee subliniază?

4 Explică de ce replica săteanului din finalul textului,


„Ține‑l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui Dumne-
zeu!“, este diferită de cea pe care sărăcenenii o repetă
Dorin Apreutesei (n. 1958), Vedere sat Siliștea – Gumești,
pe parcurs. ulei pe pânză; colecție particulară

5 Ce epitet se repetă de mai multe ori când este vorba


despre părintele Trandafir? b

6 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Notați pe un poster


trăsăturile părintelui Trandafir. Puneți‑le în stânga pe
cele numite direct de narator sau de personaje și în
dreapta pe cele deduse de voi din numele, acțiunile,
cuvintele personajului. Observați în ce măsură tră-
săturile notate în cele două părți ale posterului sunt
similare sau dacă printre acestea apar unele contra-
dictorii. Trageți o concluzie privitoare la trăsăturile
dominante ale personajului.

Trăsături care reies Ion Grigore (1940 – 2016), Peisaj 9


Trăsături numite în text de
din numele, acțiunile,
narator sau de personaje
cuvintele personajului 8 Considerați că felul în care arată satul când preotul
este deja bătrân reflectă ceva din personalitatea aces-
tui personaj?

Provocări

1 Realizează un blazon al personajului principal, com- 2 Gândește‑te la personajul tău preferat, fie că este
pletând fiecare căsuță conform indicațiilor. vorba de un personaj dintr‑un text studiat la școală, fie
că ai ales un personaj din lecturile tale particulare. Rea-
NUMELE PERSONAJULUI lizează o diagramă Venn, prin care să evidențiezi trăsă-
turile pe care personajul ales le are în comun cu Popa
Calitatea principală Defectul principal Tanda și trăsăturile individuale ale fiecăruia dintre cele
două personaje.
Un alt O vietate/o plantă/
personaj literar o formă de relief
cu care îl asemeni care i se potrivește

Particularitățile Asemănări Particularitățile


Mottoul personajului lui Popa Tanda personajului preferat

54
Lectură Conflictul. Complexitatea personajului L4

Lecţia 4. Conflictul. Complexitatea personajului

Explorare

1 În text apar mai multe conflicte. ceea ce privește atitudinea pe care ar trebui s‑o mani-
a La început, este prezentat conflictul dintre părintele
feste față de săteni.
Trandafir și protopopul care îl transferă din Butu- 3 Personajul Popa Tanda nu are doar trăsături pozitive.
cani, în Sărăceni. De la ce pleacă acest conflict? El intră în conflict cu protopopul și cu sătenii, ceea ce
b Un alt conflict este cel dintre părintele Trandafir și îi afectează liniștea sufletească. Notează, într‑un gra-
sărăceneni. Explică din ce se naște acest conflict fic precum cel de mai jos, atât trăsăturile pozitive, cât
și ce motivații are fiecare parte pentru a reacționa și pe cele negative ale personajului. Care dintre aces-
într‑un anumit mod. Selectează citate din text pen- tea predomină?
tru a‑ți susține punctul de vedere.
Trăsături Trăsături
2 Identifică în text pasaje în care părintele Trandafir este pozitive negative
prezentat având stări, gânduri, emoții contradictorii în

Repere

Conflictul dintr‑un text epic reprezintă o ciocnire între două sau mai multe personaje sau o tensiune între atitu-
dini, concepții sau trăiri ale aceluiași personaj.
Conflictul poate fi exterior, când se manifestă între două personaje sau între personaj și societate, sau interior,
când reprezintă un zbucium interior, o pendulare a unui personaj între diverse stări, sentimente, emoții sau gânduri.
În funcție de felul în care evoluează pe parcursul unui text literar, personajele pot fi simple sau complexe.
Personajele simple nu se schimbă de‑a lungul unui text literar, fiind egale cu sine. Ele pot fi asociate cu imaginile
bidimensionale. Spre deosebire de acestea, personajele complexe evoluează, își schimbă trăsăturile pe par­
cursul textului și sunt surprinzătoare. Ele pot fi asociate cu imaginile tridimensionale, care au profunzime.

Aplicații

1 Ce fel de personaj reprezintă sătenii din Sărăceni?


2 Crezi că un conflict între o singură persoană și un sat
întreg este dificil pentru ambele părți sau doar pentru
una dintre părți? Explică acest dezechilibru numeric
eșecul repetat al părintelui Trandafir?

3 Care este momentul când părintele își dă seama că


strategia lui trebuie schimbată radical? În ce anume
constă această schimbare?

4 Cum explici schimbarea de comportament a unora


dintre săteni, care îl ajută pe preot în activitățile sale?

5 Ce gând crezi că revine în mod repetat în mintea


părintelui Trandafir atunci când caută soluții pentru a
aduce sărăcenenii pe drumul cel bun?

6 Care sunt gesturile sau comportamentele imprevizi-


bile ale părintelui Trandafir?

7 Ce fel de personaj îți sugerează tabloul alăturat: este


vorba de un personaj simplu sau de unul complex?
Argumentează-ți răspunsul.
Vincent van Gogh (1853 – 1890), Autoportret (1889)

55
U2 Aproape de ceilalți Lectură

8 Pentru a surprinde complexitatea personajului Popa b Puneți‑vă „lentilele“ psihologului. Identificați tem-
Tanda, alcătuiți grupe de 4 – 5 elevi și încercați să peramentul părintelui Trandafir, în funcție de trăsătu-
priviți personajul prin „lentile“ diferite. În funcție de rile care apreciați că‑l caracterizează. Este important
numărul de elevi din clasă, două sau mai multe grupe să aduceți argumente din text pentru a vă susține
pot avea aceeași sarcină. răspunsul.

a Puneți‑vă „lentilele“ astrologului. Identificați, în fie- c Puneți‑vă „lentilele“ unui angajator care vrea să
care zodie, trăsături care credeți că sunt și ale părin- identifice trăsăturile de lider ale părintelui Trandafir.
telui Trandafir. Stabiliți apoi semnul zodiacal căruia Ce fel de lider este preotul? Credeți că ar putea fi un
îi aparține. Este important să aduceți argumente din lider bun? Este important să aduceți argumente din
text pentru a vă susține răspunsul. text pentru a vă susține răspunsul.
a.
b.
COLERICUL SANGVINICUL
BERBEC TAUR GEMENI (furiosul) (energicul)
Plin de iniţiativă Tenace Charismatic
Dinamic Ferm Foarte talentat îndrăzneț echilibrat
Hotărât Pragmatic Perspicace direct vesel
Impulsiv Încăpăţânat Neliniștit fără teamă entuziast
lipsit de tact popular
hotărât superficial
RAC LEU FECIOARĂ dedicat dornic de nou
Intuitiv Optimist Perfecţionist
Sensibil Creativ Creativ
Sociabil Popular Inteligent
Practic Vivace Încăpăţânat

FLEGMATICUL MELANCOLICUL
BALANŢĂ SCORPION SĂGETĂTOR (timidul) (meditativul)
Intuitiv Descurcăreț Idealist
Aventuros Întreprinzător Compătimitor calm perfecționist
Indolent Puternic Încăpăţânat cumpătat emotiv
Indecis Dominant Lipsit de tact tenace sensibil
fire închisă precaut
independent rezervat
CAPRICORN VĂRSĂTOR PEȘTI
Muncitor Creativ Compătimitor
Încăpățânat Meditativ Adaptabil
Întreprinzător Excentric Supersensibil
Franc Încăpățânat Risipitor

c.

VIZIONARUL FUNCȚIONARUL CEL DISPUS LA DICTATORUL


Urmează‑mă Îmi pare rău, COMPROMISURI Când eu îți spun
OPT tipuri de lider

și vei descoperi planul nostru nu Ce ziceți? Poate ar să faci ceva, tu


ceva nou! prevede asta! trebui să votăm! întrebi doar cum
să execuți!

LIDERUL VESEL PAPAGALUL OPORTUNISTUL ANTRENORUL


Sunteți Strategia noastră Facem așa cum Trageți tare și dați
nemaipomeniți! este exact cea vrea șeful! 110%!
Cine vrea pizza? de data trecută.

Provocări

Pune‑te în pielea sau „în papucii“ personajului principal. Alege sarcina care îți este mai la îndemână.
a Scrie o pagină de jurnal, din care să reiasă ce fel de om ești.

b Prezintă‑te în fața colegilor într‑un monolog de un minut.

c Realizează o mimă sau o pantomimă prin care să exprimi una din trăsăturile tale.
d Desenează un autoportret, încercând să sugerezi o trăsătură morală pe care o consideri esențială.

56
Lectură Semnificaţiile textului L5

Lecţia 5. Semnificaţiile textului

Interpretare

1 Părintele Trandafir parcurge un drum dificil, sinuos, • copiii plecați se întorc întotdeauna la părinți;
până ajunge să vadă împlinită cauza pentru care luptă. • pocăința nu este niciodată inutilă sau prea târzie,
Comentează, din acest punct de vedere, următoarele cu condiția să fie sinceră;
replici, observând și locul lor în text:
• „Popa e omul dracului!“
• uneori oamenii pot învăța din greșeli mai mult
• „Ține‑l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui
decât credem.
Dumnezeu!“ 6 Privește pictura de mai jos, Întoarcerea fiului risipi‑
2 În text apar proverbe, zicători sau considerații gene- tor de Bernardino Licinio. Identifică personajele prin-
rale asupra unor situații de viață. Dintre cele selectate cipale și observă care este atitudinea tatălui și cea a
mai jos, pe care ai alege‑o ca motto pentru nuvela fiului risipitor. Ce personaje din nuvela Popa Tanda ar
Popa Tanda? Justifică‑ți opțiunea. putea fi asociate cu tatăl și cu fiul risipitor? Explică.

a „Omul sărac și mai are, și mai rabdă. Iară cu capul


se lucrează mai greu decât cu sapa și cu furca.“
b „Cine vrea să sară peste groapă arunce‑și mai
nainte desagii peste ea.“
c „Popa face treaba satului, iar satul să îngrijească de
traista popii.“
d „Sfânta Scriptură ne învață că întocmai precum
plugarul trăiește din rodul muncii sale, și păstorul
sufletesc, care slujește altarului, din slujba sa, de
pe altar, să trăiască.“
e „Vremile vin; vremile se duc: lumea merge înainte,
iară omul, când cu lumea, când împotriva ei.“

3 Ioan Slavici este un scriitor care crede că literatura


poate educa oamenii: „În gândul meu, rostul scrierii a
fost totdeauna îndrumarea spre o viețuire potrivită cu
Bernardino Licinio (1489 – 1549), Întoarcerea fiului risipitor,
firea omenească“. Formulează morala pe care o des- Muzeul Naţional de Artă al României, București
prinzi din textul Popa Tanda.

4 Ce semnificație are scena finală în care, alături de 7 Construiește un diamant al valorilor pentru părin-
părintele Trandafir și de soția sa, apar următoarele tele Trandafir, pe modelul celui de la pagina 46.
două generații ale familiei: fiica și nepoțeii? 8 Regăsești în diamantul părintelui Trandafir vreuna
5 Care crezi că este semnificația parabolei fiului risipi- dintre valorile tale? Numește‑o/numește‑le.
tor, rostită de părintele Trandafir în prima sa predică 9 Dezbateți în grupe de 4 – 5 elevi următoarea idee:
ținută în biserica din Sărăceni? Poți alege dintre Valorile părintelui Trandafir seamănă cu ale unui su-
variantele propuse sau poți formula alt răspuns: pererou precum Superman sau Spiderman. Aduceți
• cei care greșesc sunt întotdeauna iertați când își argumente pro și contra acestei afirmații. Prezentați
recunosc greșeala; apoi colegilor, printr‑un raportor, concluziile voastre.

Portofoliu Autoevaluare (L1 – L5)

1 Scrie o narațiune în care să relatezi despre un „părin- Completează, în caiet, următoarele afirmații:
te Trandafir“ actual, care și‑a ajutat semenii. • Din ceea ce am învățat, cel mai important
mi se pare ... .
ST
2 Alege un simbol și o culoare care crezi că pot fi aso- • Cel mai mult mi‑a plăcut activitatea ... . I N ITE
ciate cu nuvela Popa Tanda. Justifică‑ți opțiunea în M
• Cel mai dificil mi s‑a părut ... .
câteva rânduri.

57
U2 Aproape de ceilalți Lectură

Lecţia 6. Noi pagini – alte idei

Text auxiliar

Ai citit în prima parte a secțiunii de lectură despre un preot care încearcă și, în final, reușește să schimbe în bine
viața sătenilor din Sărăceni. Ai descoperit un om care a reușit să transforme o întreagă comunitate. Dar există și
oameni care fac minuni la scară mai mică, așa cum există și copii care vor să facă tot binele din lume, dar nu știu de
unde să înceapă. Află mai multe despre cum își construiesc oamenii valorile parcurgând fragmentul următor,
extras din romanul Inocenţii de Ioana Pârvulescu.
Citește fragmentele date și notează‑ți în caiet primele impresii: ce ți‑a plăcut în acest fragment, ce nelămuriri ai,
cu ce personaj te identifici, precum și părerea ta despre societatea secretă menționată în text.

Mama‑mare […] a scos din poșetă cinci carneţele cu La una din porţile mari, din lemn, de pe Strada Caste-
coperte ale căror desene imitau pielea de crocodil. lului, […] aveam un prieten: un câine‑lup sau, în orice caz,
Eram foarte atenţi la ce urmează. Și ne‑a spus că de azi o corcitură de ceva cu câine‑lup. După ce ne‑am contra-
vom face parte din SIL. E o societate secretă. Că a fost zis o zi întreagă în legătură cu numele cel mai potrivit,
la librărie să cumpere pentru fiecare un carneţel care am convenit să‑l botezăm Mitică sau Miticuţu (adică
nu trebuie pierdut, nici arătat. Miti‑cuţu). […] Cel mai liber câine pe care l‑am văzut vre-
[…] Nu oricine are calităţi suficiente ca să devină odată, și foarte inteligent. […] De câte ori treceam pe
membru SIL, asta e limpede. În casa noastră am fost acolo ca să urcăm pe Tâmpa, aveam grijă să‑i aducem
doar cinci din cei 12 locuitori […]. Cei cinci sunt, în ordi- ceva de mâncare, și uneori Miticuţu venea cu noi.
nea vârstei: mama‑mare, pe numele ei Ana‑Dora‑Sara, Într‑una din zile nu l‑am mai găsit la poartă. […] Din
care a fost iniţiatoarea și președinta de onoare a selec- vecini a ieșit o femeie care ni s‑a părut de la început rea
tei și exclusivistei societăţi. Dina, care a intrat la 11 ani, și ne cam intimida. Am întrebat‑o totuși de Miticuţu, ea
Doru, care a intrat la 9, Matei, la 6, iar eu, Ana, sunt a spus că nu‑l cheamă așa, ci Wolf, și că l‑au luat hinghe-
membră SIL de la 4 ani. […] rii. Ne‑a mai spus, fără milă, că l‑au dus să‑l omoare și
Cu un pix roșu, și el abia cumpărat, mama‑mare a că din pielea lui vor face mănuși. Cred că nu iubea câinii
scris pe toate carnetele Societatea SIL 5. […]. și pe copii nici atât, poate chemase chiar ea hingherii?
Pe ceea ce aș numi azi forzaţ1 sunt trecute scopurile Am mai văzut‑o, de câteva ori, și mereu cu groază. Ca
societăţii în general (pentru că erau și scopuri particu- membru SIL, te simţeai obligat s‑o îndrepţi pe scorpie,
lare). 1. sănătate, 2. bună purtare, 3. bună învăţătură, dar, vorba e, cum? Nu ne dădea nimic prin gând.
4. îndreptarea lumii. Toate scopurile sunt pe viaţă. Sco- [După ce unchiul copiilor îl salvează pe Miticuţu și îl
purile particulare erau cu apropo: să nu ne certăm unii aduce acasă, unde copiii au mare grijă de el, membrii SIL își
cu alţii, să vorbim politicos cu oamenii mari, să fim foarte amintesc de scopul lor final, acela de a îndrepta lumea. Ei își
ordonaţi. Aici mama‑mare ne‑a detaliat: când venim îndreaptă atenţia către femeia cea rea, bănuită a fi chemat
acasă să nu ne „aruncăm paltonul, sweaterul2, fularul, hingherii, și încep s‑o urmărească. După câteva zile în care
mănușile peste tot“, să avem un loc unde să le punem, răutatea femeii se confirmă prin felul cum se purta cu toată
mereu același. În privinţa sănătăţii erau expuse regulile lumea, femeia moare în somn.]
de igienă și un fel de reguli sportive și medicale pentru a
obţine un trup sănătos. Mama‑mare era nevastă de medic
și, în plus, făcuse studii pedagogice. La pagina I mai erau
înșirate patru lucruri, pe‑atunci de neînţeles, numite
„Virtuţile mele“: cumpătare, curaj, prudenţă, dreptate. […]
Scopul ultim, îndreptarea lumii, era grozav pentru
toţi. Ne‑am hotărât s‑o facem de îndată. Zile întregi am
tot căutat pe cine sau ce am putea îndrepta.
Curios, deși lumea e mare și strâmbă, și oamenii la
fel, mari și strâmbi, multă vreme n‑am găsit nimic și pe
nimeni demn de a fi îndreptat. Noi nu intram în discu-
ţie, firește. […] Până la urmă s‑a ivit un prilej.

1
forzaț (s.n.) – foaie liberă de hârtie, albă sau colorată, cu ajutorul
căreia se face legătura dintre blocul de carte și coperte.
2
sweater (lb. eng.), cu varianta în limba română sveter (s.n.) – pulover gros.

58
Lectură Noi pagini – alte idei L6

Ni s‑a părut o moarte prea ușoară pentru un om atât ăla și că în niciun caz nu trebuie să faci rău cuiva. „Păi
de rău, dar președinta societăţii a spus că nu trebuie să atunci, pe cine și cum să mai îndrepţi?“, am întrebat,
judecăm așa, că e rău și nu e demn de un membru SIL, pe bună dreptate, zic eu. „Cu voi trebuie să începeţi!“,
nu știm ce viaţă a avut femeia și de ce ajunsese în halul a spus mama‑mare ca și cum era un lucru evident.

Discutarea textului

1 SIL este o abreviere. Alege dintre variantele următoare pe cea care crezi că se potrivește descrierii societății
menționate în text și justifică‑ți opțiunea.  a  Societatea Inventatorilor Liberi;  b  Societatea Înțelepților Lumii;
c  Societatea (de) Îndreptat Lumea;  d  Societatea Isteților Lăudăroși.

2 Cine narează întâmplările și ce rol are în cadrul narațiunii: este doar observator sau este și personaj implicat în eve-
nimentele relatate? Menționează două trăsături ale acestuia, care reies din vorbele sau din comportamentul său.

3 Menționează personajul care își asumă rolul de a le transmite copiilor niște valori pentru toată viața. Notează două
trăsături ale acestuia, pe baza unor exemple din text.

4 Membrii SIL au câteva scopuri. Pe care dintre ele ți le‑ai asuma și tu?

5 Crezi că valorile pe care bunica le propune nepoților sub denumirea virtuțile mele pot conduce la realizarea scopu-
rilor SIL? Motivează‑ți răspunsul.

6 Care dintre aceste virtuți crezi că are cea mai importantă contribuție la „îndreptarea lumii“?

7 Identifică în text argumentul prin care bunica încearcă să‑i convingă pe copii că răzbunarea pe care voiau s‑o pună
în aplicare față de vecina cea rea nu este demnă de un membru SIL.

8 Mama‑mare îi sfătuiește pe copii să înceapă chiar cu ei „îndreptarea lumii“. Cum interpretezi acest sfat? Ce ar trebui
să facă nepoții, după părerea ta? Tu cum ai proceda în locul lor?

9 Consideri că valorile individuale sau valorile unui grup restrâns pot influența viața unei comunități? Redactează un
text de 10 – 15 rânduri, în care să‑ți argumentezi răspunsul.

Portofoliu

Realizează un diamant al virtuților membrilor SIL, așa cum rezultă acestea din text. Confruntă apoi diamantul
membrilor SIL cu diamantul valorilor tale.

Biblioteci deschise

Îți propunem și alte texte care pun în evidență asumarea unor valori ce te pot călăuzi în viață și care dezvăluie felul
în care se construiește relația cu ceilalți.

Vei putea descoperi în Volumul Laurei Grünberg


Bunica mi-a zis să-ți spun Să creștem mici
că-i pare rău, romanul îți dezvăluie ce soluții
autorului suedez Fredrik există dacă ești pe cale
Backman, nu doar să devii un omar, adică
personaje extraordinare un adult cam nesuferit,
(o bunică excentrică, fost care se ia prea în serios.
medic în zone calamitate, Omicii sunt gata să‑ți
o nepoată foarte isteață, dea sfaturi pentru
o comunitate ciudată a vindecarea omaritei și
vecinilor de bloc), ci și pentru salvarea lumii
cum să-i accepți pe cei de acreală, plictiseală
care sunt diferiți de tine. și lipsă de imaginație.

59
U2 Aproape de ceilalți Proiect

Proiect de grup. Valorile mele, valorile comunităţii

Sarcina de lucru
Alcătuiți grupe de câte 4 – 5 elevi. Este de dorit ca, în măsura posibilului, să existe grupe care să reprezinte
comunități diferite (în funcție de etnie, religie, culte religioase etc.). În cazul în care nu aveți o astfel de situație în
clasă, veți trage bilețele pe care sunt notate etniile și cultele religioase prezente în regiunea în care locuiți. Astfel,
fiecare grupă va prezenta două materiale referitoare la comunitatea selectată:
a un poster cu valorile comunității respective, sub forma unui diamant al valorilor;

b un document (de tip PowerPoint sau orice altă aplicație de realizare a prezentărilor) în care să propuneți acti­
vități de voluntariat prin care viața comunității respective poate fi îmbunătățită.

Timp de realizare: trei săptămâni

Pași pentru realizarea proiectului


Săptămâna I • voluntarul medic poate ajuta la reabilitarea unor
1 Decideți responsabilitățile fiecărui elev din grupă: instituții medicale sau la sprijinirea celor aflați în
cine va realiza documentarea privind comunita- suferință (vizitarea unor bătrâni singuri, oferirea
tea pe care trebuie să o prezentați, cine va face de alimente etc.);
posterul, cine va face prezentarea digitală, cine • voluntarul verde se ocupă de reciclarea materi-
va prezenta cele două materiale. alelor și de păstrarea curată a mediului în care
2 Căutați informații privind domeniile ac­ locuiește comunitatea;
tivității de voluntariat. Puteți porni chiar • voluntarul translator poate oferi ajutor la comu-
de la exemplele oferite în continuare: nicarea între membri ai comunității care vorbesc
limbi diferite, pentru că aparțin unor etnii diferite;
• voluntarul jurnalist poate lua interviuri privitoare
la tradițiile comunității și face cunoscute valorile
comunității prin articole, emisiuni radio sau TV,
postări pe bloguri etc.

Săptămâna II
1 Fiecare membru al grupei le prezintă colegilor
ce a descoperit pe parcursul investigației și ce
propuneri are.
2 Selectați cele mai bune idei și propuneri.

3 Pregătiți cele două materiale.


• voluntarul profesor poate sprijini copiii din comu-
nitate care au probleme de adaptare sau de Săptămâna III
învățare; 1 Prezentați proiectul vostru în fața colegilor.

• voluntarul multimedia poate fotografia sau filma 2 Discutați aspectele comune și pe cele diferite
locuri, tradiții, case, personalități ale comunității; privitoare la valorile comunităților studiate, așa
• voluntarul grafician poate îmbunătăți aspectul cum au fost acestea prezentate de colegi.
clădirilor deteriorate din comunitate; 3 Evaluați proiectele prezentate pe baza grilei:

CRITERII

Posterul prezintă idei clare privind valorile comunităților avute în vedere, evitând
stereotipurile.
Conținutul
Prezentarea digitală conține idei valoroase, care pot fi puse în aplicare și care pot
îmbunătăți viața comunității.

Prezentarea Ambele materiale au fost prezentate într‑un mod antrenant și atractiv.

60
Comunicare orală Fapte și opinii. Textul explicativ L7

Lecția 7. Fapte și opinii. Textul explicativ

Pentru început

1 Formulează oral două enunțuri despre părintele Trandafir. În primul menționează o faptă sau un comportament
al său identificate în text, iar în celălalt exprimă‑ți o părere despre fapta sau comportamentul respectiv.

2 Precizează pentru fiecare enunț din tabel dacă prezintă o certitudine sau o apreciere subiectivă, o părere.
1 2 3 4
Andrei este cel mai Azi-dimineață au fost Cele mai importante valori Andreea a obținut
deștept din clasă. 8° Celsius. sunt curajul și altruismul. punctaj maxim.

5 6 7 8
Satul acesta este frumos. Este cea mai bună carte Romanul a apărut Vremea este plăcută
a acestui autor. în 2 000 de exemplare. în dimineața asta.

3 Discutați în grupe de câte 4 – 5 elevi. Ce răspunsuri vă așteptați să descoperiți la întrebările de mai jos: unele
certe, măsurabile, care pot fi dovedite sau unele probabile, posibile?
• De ce planetele sunt rotunde?  •  De ce binele nu este o valoare pentru toți oamenii?  •  Cum se produce cu-
rentul electric?  •  Cum le vin scriitorilor ideile când creează un personaj?

Explorare

1 Identifică, în explicațiile următoare, secvențele în care dintre aceste planete sunt cât Jupiter, altele sunt
se oferă informații exacte și secvențele în care sunt cât Pământul nostru. Nu‑i ușor să vezi aceste pla-
exprimate opiniile autorilor. nete, mai ales pe cele care sunt de mărimea Pămân-
a „Noi folosim cuvântul bun sau bine pentru a descrie
tului. Luminozitatea lor este de un milion de ori mai
ceva ce ne place, ceva ce ne face viața mai bună și mică decât a stelei în jurul căreia gravitează. E ca
acele gesturi frumoase pe care oamenii le fac pen- și cum ai căuta un licurici în lumina unui reflector
tru alții. […] Bunătatea este foarte importantă, deoa- puternic.“
rece ea chiar face lumea noastră mai bună. Martin Rees, astronom al Casei Regale
Oamenii au început să discute despre ce presu- a Marii Britanii, De ce strălucește universul?,
pune bunătatea încă de când s‑au întrebat «Cum în vol. Întrebări mari de la cei mici… la care
este cel mai bine să ne purtăm și să‑i tratăm pe răspund niște oameni foarte importanți,
ceilalți?» Filosofii greci din Antichitate au început o îngrijit de Gemma Elwin Harris
dezbatere despre bunătate care continuă și azi. Ei
ne‑au învățat că bunătatea nu are legătură numai 2 Precizează ce anume predomină în fiecare text de la
cu faptele noastre, ci și cu modul nostru de gândire. exercițiul anterior: informațiile exacte sau opiniile.
[…] Când ne gândim dacă lucrurile pe care vrem să
le facem sunt bune, este bine să vorbim și cu alți
oameni, să aflăm cum gândesc și alte comunități, să
aflăm motivele pentru care consideră că ceva este
bun sau rău.“
Anthony C. Grayling, filosof, De unde vine binele?,
în vol. Întrebări mari de la cei mici… la care
răspund niște oameni foarte importanți,
îngrijit de Gemma Elwin Harris

b „Astronomii știu deja de secole că Pământul și cele-


lalte mari planete – Mercur, Venus, Marte, Jupiter,
Saturn, Uranus și Neptun – se învârt, toate, în jurul
Soarelui. […] În prezent astronomii au descoperit
că majoritatea stelelor pe care le vedem pe cerul
nopții au planete care gravitează în jurul lor. Unele

61
U2 Aproape de ceilalți Comunicare orală

Repere

În comunicare, sunt folosite enunțuri care includ trimiteri la fapte și opinii.


Faptele se referă la întâmplări, lucruri sau fenomene care există și pot fi observate, măsurate, dovedite. Acestea
prezintă certitudini. Cuvintele‑cheie care sunt asociate faptelor pot fi numerale, verbe precum a verifica, a înregis‑
tra, a dovedi, substantive ca document, raport, fotografie, martor.
Opiniile reprezintă puncte de vedere, păreri, judecăți personale referitoare la idei, comportamente, persoane etc.
Cuvinte‑cheie ce pot fi folosite în exprimarea opiniilor sunt: adjective ca bun, rău, plăcut, verbe precum a crede, a
considera, substantive ca interpretare, punct de vedere, perspectivă sau adverbe precum întotdeauna, niciodată.
Distingând faptele de opinii, identificăm intenția vorbitorilor, care poate fi de a informa asupra unor fapte sau
de a convinge că opinia lor este justă.
Textul explicativ prezintă cum sau de ce se întâmplă ceva și are scopul de a face pe cineva să înțeleagă aceste
lucruri. O explicație poate cuprinde atât fapte, cât și opinii.
Structura textului explicativ este următoarea:
Precizarea temei a Explicația formulată pe modelul: De ce? Pentru că... Formularea unei concluzii/
(la ce se referă explicația) b Explicația formulată pe modelul Cum? Astfel... a unei evaluări

Aplicații

1 Ștafeta faptelor și a opiniilor. În prima rundă, fiecare asta de materii nu sunt multe care să ne ajute în orice
dintre voi va spune rapid câte un fapt despre imaginea domeniu am alege. Nu avem ceea ce se numește soft
de mai jos. Cel care greșește iese din joc. În a doua skills. În schimb, eu cred că există o astfel de materie,
rundă, fiecare dintre elevi își va exprima opinia despre care ar putea fi integrată. În clasa a V‑a, eram genul
ceea ce vede în imagine. La fel ca în prima rundă, cel de elev care vrea să memoreze și să învețe cât mai
care greșește iese din joc. Jocul se termină după ce toți mult. Astfel, împins de părinți și de profesori, am ajuns
elevii au participat măcar o dată la fiecare rundă. la olimpiada de educație tehnologică (o materie care
presupune multă memorare) și am luat locul doi. […]
Anul următor nu puteam stagna, trebuia să iau locul
întâi la olimpiada de educație tehnologică. […] Mă duc
acolo, în sală, și nu fac nimic. Zero. Am fost distrus.
[…] Acea materie despre care vă vorbeam ar trebui să
explice cum să te dezvolți pe baza eșecului.“

Precizează ce model explicativ folosește vorbitorul.


Analizează dacă în prezentare predomină faptele sau
opiniile și trage o concluzie privind scopul comunică-
rii: de a informa sau de a convinge.

2 Urmărește prezentarea lui Adrian Covaci, intitulată 3 Explică, apelând doar la fapte, cum te pregătești tu
O materie care nu se predă la școală: eșecul, pe site‑ul pentru a avea performanțe școlare sau extrașcolare.
https://www.youtube.com/watch?v=eLq9VfJ5I2w
(consultat în 10 ianuarie 2019). Redăm mai jos înce- 4 Formulează o opinie cu privire la prezentarea lui Adrian
putul și câteva fragmente: Covaci și confrunt‑o cu opiniile altor colegi.

„Pentru noi, elevii, școala este locul în care ne con- 5 Evaluează‑ți activitatea din această oră, având în
sumăm un sfert din timp […] Dar din toată abundența vedere următoarea grilă:

CRITERII

Atunci când ascult sau urmăresc un discurs, fac diferența între fapte și opinii și înțeleg intențiile
de comunicare.

Pot prezenta explicații clare, apelând exclusiv la fapte.

Pot exprima puncte de vedere, apelând exclusiv la opinii.

62
Limbă română Verbul. Tipuri de verbe L8

Lecția 8. Verbul. Tipuri de verbe

Pentru început

1 Lucrați în perechi. Grupați verbele marcate prin


Sunt bucuros că am reușit
culoare din replicile celor doi copii în predicative și să îngrijim copacii din parc.
nepredicative.

2 Precizează care dintre verbele nepredicative identifi-


cate sunt auxiliare și menționează ce mod și ce timp
formează acestea.

3 Indică verbul copulativ din replicile date și men­


ționează numele predicative împreună cu care for-
mează un predicat nominal. Precizează partea de
vorbire prin care este exprimat de fiecare dată
Mai sunt totuși câteva
numele predicativ. locuri unde am fi utili.
Mă ajuți?
4 Formulează două enunțuri despre imaginea alătu- Suntem voluntarii verzi!
rată, folosind un verb predicativ și unul copulativ.

Tipuri de verbe

Explorare

1 Notează, în caiet, toate verbele predicative din artico-


lul alăturat. Teodor Albu este preot într‑un sat în care este multă
sărăcie. Asta l‑a determinat pe omul bisericii să nu
2 Alcătuiește un tabel în care să notezi verbele auxiliare lase soarta oamenilor din sat la voia întâmplării, așa
și pe cele copulative din articolul dat. că a ales să se implice în viaţa comunităţii.

3 Indică modul și timpul verbelor predicative identifi- În urmă cu trei ani, pre-
cate la exercițiul 1. otul Teodor Albu a consta-
4 Indică predicatele nominale din textul dat și prin ce tat că mulţi dintre copiii
parte de vorbire se exprimă numele predicativ. care locuiau în sat nu be-
neficiau de o masă caldă la
5 Precizează valoarea verbului a fi din exemplele urmă- ei acasă. Așa că a înfiinţat
toare: o asociaţie de binefacere
a Malala este o eroină a zilelor noastre.
și, prin intermediul ei, a în-
ceput să asigure în fiecare
b Aș fi ajutat pe oricine, dacă știam că are nevoie de zi câte un prânz celor mici.
mine. Astfel, când ies de la
c A fost în acea comunitate un individ care a schimbat școală, copiii vin la canti-
destinul tuturor. nă, unde primesc zilnic o acesta este îngerul lor pă-
masă caldă. zitor. Ei spun că, fără pă-
6 Prin ce se aseamănă preotul citat în articol cu părin- Oamenii din sat sunt fe­ rintele Teodor Albu, viaţa
tele Trandafir? Formulează un enunț cu un verb pre- riciți că îl au între ei pe pre- comunităţii ar fi mult mai
dicativ și un altul în care să incluzi un verb copulativ otul Albu și consideră că săracă.
pentru a evidenția asemănările dintre cei doi.

Repere

Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acțiunea, starea sau existența. Verbele sunt:
a predicative, când pot să alcătuiască singure predicat (El citește mult.);
b nepredicative, când nu alcătuiesc singure predicat.

63
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

auxiliare a avea a vrea a fi


Verbele nepredicative sunt:

(când intră în
indicativ, perfect compus indicativ, indicativ, viitor anterior (Vor fi aflat vestea
alcătuirea unor
(am lucrat); viitor standard deja, când vei veni la mine.);
moduri și timpuri
condițional‑optativ, prezent (vei lucra) și conjunctiv, perfect (Ce bine era să fi plouat!);
compuse)
(aș lucra) și perfect (aș fi lucrat). viitor anterior condițional‑optativ, perfect (Aș fi venit să te
(vei fi lucrat). ajut dacă mă rugai.).

copulative asociate obligatoriu cu un nume predicativ, formând împreună un predicat nominal;


fac legătura între subiect și numele predicativ: Sunt elev în clasa a VII‑a. Felicia este isteaţă.

Verbul a fi poate fi copulativ (Sunt curajos.), predicativ (Sunt multe cărți pe raft.) sau auxiliar (Aș fi plâns.)
Verbele predicative au funcția sintactică de predicat verbal atunci când au categoria modului.
Verbele copulative alcătuiesc, împreună cu numele predicativ, un predicat nominal atunci când au categoria
gramaticală a modului.

Alte verbe copulative

Explorare

1 Explică de ce nu este posibil enunţul: Mihai a devenit. 4 Completează oral enunţurile de mai jos cu substantive
Ce ai adăuga pentru ca acesta să capete sens? potrivite. Care sunt predicatele în propozițiile create?
a  Fericireaînseamnă … . b  O victorie înseamnă … .
2 Lucrați în perechi. Decideți care sunt predicatele în
c  Cooperarea înseamnă … .
exemplele de mai jos și menționați valoarea verbelor
a ieși, a ajunge și a se face în aceste enunțuri.
5 Descrie fotografia de la începutul acestei lecții, com-
a După ce termină cursurile de teologie, iese preot.
pletând enunțurile următoare cu adjectivele potrivite:
b Am ajuns olimpic, pentru că am învăţat mult.
a  Copiii par … . b  Cerul pare … . c  Copacii par … .
c Tata s‑a făcut avocat, ca toţi din familia lui.
6 Indică enunțul în care verbul a rămâne nu are valoare
3 Construiți enunțuri în care verbele a ieși, a ajunge și predicativă. Între ce cuvinte face legătura?
a se face să aibă valoare predicativă. Bunica a rămas frumoasă peste ani. Am rămas acasă.

Repere

Verbele copulative nu au sens deplin singure și cer obligatoriu un nume predicativ, pentru ca enunțul să aibă
înțeles. Verbul copulativ și numele predicativ alcătuiesc împreună un predicat nominal.
Verbele copulative cele mai frecvente sunt:
• a fi, când are alt sens decât „a se afla“, „a exista“, „a dura“ etc.: El este perseverent. Ana este pictoriță.;
• a deveni, care este întotdeauna copulativ: A devenit profesor. Ea a devenit obraznică.;
• a ajunge, a ieși, a se face când înseamnă „a deveni“: A ajuns faimoasă. S‑a făcut inginer. A ieșit paramedic.;
• a însemna, când nu are sensul „a nota“ și arată echivalența dintre subiect și numele predicativ: Prietenia
înseamnă respect necondiţionat.;
• a părea, când în propoziția din care face parte există subiect: Ei păreau veseli.;
• a rămâne, când are sensul „a‑și păstra calitățile, însușirile“: El a rămas nedumerit.

Aplicații

1 Identifică predicatele verbale și pe cele nominale e Vocația înseamnă dăruire. Însemnez în agendă ziua
din enunțurile de mai jos. mea de naștere.
a Am ajuns acasă. A ajuns persoană importantă. f Pare că zâmbește. Ea pare veselă.
b S‑a făcut cuminte. Supa s‑a făcut repede.
2 Precizează valoarea morfologică a verbului subliniat
c Tatăl meu este IT‑ist. Pe strada mea sunt plopi. în exemplul următor:
d Elevii au ieșit în curte. Amicii lui au ieșit ingineri. „Dar ţină‑l Dumnezeu! – tot bun om rămâne părintele.“

64
Limbă română Verbul. Tipuri de verbe L8

3 Analizează predicatele nominale din următoarele


Portofoliu
fragmente din nuvela Popa Tanda, după modelul de
mai jos.
•  „Trandafirică a ajuns popă în satul tătâne‑său, în Scrie‑i unui prieten des-
Butucani.“  •  „Câtă vreme vor fi sărăcenenii leneși, ei pre planurile tale privind
vor rămânea săraci …!“  •  „Toate s‑au schimbat; nu­ studiile și cariera, folo-
mai părintele Trandafir a rămas verde, vesel și harnic. sind cât mai multe dintre
verbele copulative indi-
„a ajuns popă“ – predicat nominal, alcătuit din verbul cate în rubrica Repere de
copulativ „a ajunge“, modul indicativ, timpul per- la pagina 64. Sublinia-
fect compus, persoana a III‑a, numărul singular + ză‑le. Schimbă caietul cu
numele predicativ „popă“, exprimat prin substantiv colegul/colega de bancă
comun, simplu, genul masculin, numărul singular, și evaluați-vă reci-
cazul nominativ, nearticulat proc textele.

Locuțiunea verbală

Explorare

1 Indică un sinonim pentru grupul de cuvinte colorat. 2 Ce parte de propoziție este substantivul cu popa, care
„Oamenii ascultau bucuros; le plăcea să stea de determină grupul de cuvinte scris colorat la exerci­
vorbă cu popa.“ (Ioan Slavici, Popa Tanda) țiul 1?

Repere

Locuțiunea verbală este grupul unitar de cuvinte, sinonim cu un verb, care are întotdeauna în componență un verb.
Locuțiunile verbale se comportă în propoziție ca verbul, fiind determinate de complemente. Ele nu pot fi deter-
minate de atribute, substantivele din componența lor fiind, de obicei, nearticulate.
Locuțiunile verbale al căror verb are categoria modului îndeplinesc în propoziție funcția sintactică de predicate
verbale. Locuțiunile verbale apar frecvent în limbajul oral.

Aplicații

1 Combină cuvintele date, astfel încât să obții locuțiuni 3 Lucrați în perechi. Identificați exemplele în care există
verbale. Poți folosi prepozițiile de mai multe ori. o locuțiune verbală și argumentați‑vă alegerea.
Alcătuiește apoi enunțuri cu acestea. a I‑a părut rău că a întârziat.

b A ajuns la sapă de lemn.

a băga a pune ă râs a sta c A tras folosul cel mai mare din această situație.
a m
se d Le‑am dat de veste imediat ce am ajuns.

4 Identifică locuțiunile verbale din exemplul de mai jos


și analizează‑le după modelul dat.
ă de
ă

inim la a face „Când mi‑l aduc aminte pe dânsul, mi se desfășoară


rb
vo

înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor.“


Ioan Slavici, Budulea Taichii
2 Indică verbe sinonime pentru locuțiunile verbale de
mai jos. „aduc aminte“ – locuțiune verbală alcătuită din verb,
modul indicativ, timpul prezent, persoana I, numă-
a da de‑a dura a da socoteală a spăla putina rul singular + adverbul „aminte“

„Unde afla un om, părintele Trandafir începea a-l face


de râs și a-și bate joc de el în tot chipul.“
a face din țânțar armăsar a da zor a lua la rost
Ioan Slavici, Popa Tanda

65
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Lecția 9. Modurile și timpurile verbului

Modurile

Explorare

1 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Citiți fragmentul 2 Propune un sinonim


de mai jos și notați în caiet, pe două coloane, verbele pentru locuțiunea ver-
predicative și pe cele copulative. bală din text.

Unii copii au o familie care ar da orice să îi spri- 3 Grupează verbele identi-


jine. Alții însă nu sunt la fel de norocoși, pentru că nu ficate în funcție de mod.
este nimeni lângă ei care să îi ghideze. Deși au por-
nit la drum la fel de încrezători ca orice alt copil, ei 4 Precizează modul fără
nu au avut sprijinul de care ar fi putut să beneficieze forme specifice pentru
în anumite momente dificile. Să fi primit doar puțin timp. Indică pentru ce
ajutor și ar fi reușit să nu rămână în urma celorlalți persoane au forme ver-
elevi din clasă. bele la acest mod.
Ai avut, cu siguranță, colegi cu o situație asemă- 5 Care dintre timpurile
nătoare, pentru că nu primiseră asistența necesară. indicativului nu este pre-
Ai putea încerca să-i ajuți. Acesta este momentul să zent în textul dat? Cum
devii voluntar. Astfel, le vei putea da o mână de ajutor explici lipsa acestuia?
colegilor tăi, care merită o nouă șansă. Nu-i lăsa să Formulează un enunț cu
abandoneze școala! Dăruiește-le puțin din timpul tău! un verb la acest timp al
Ajută-i să devină oameni împliniți! indicativului.

Repere

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acțiunea.
Verbele care au categoria gramaticală a modului își modifică forma după persoană și număr și au funcția sintac-
tică de predicat în propoziție. Cele patru moduri sunt:
Indicativul arată o acțiune sigură, reală De exemplu: Ei au plecat în excursie.
Imperativul arată o acțiune posibilă, realizabilă, exprimând un ordin, De exemplu: Plecați mai repede!
un îndemn, un sfat, o rugăminte
Conjunctivul arată o acțiune posibilă, realizabilă De exemplu: Vreau să plec acasă.
Condiționalul-optativ arată o acțiune posibilă, a cărei realizare depinde De exemplu: Aș pleca la munte.
de o condiție, sau o acțiune dorită

Indicativul

Explorare

1 Desenează în caiet un indicator asemănător celui de


mai jos și notează verbele la modul indicativ din tex- Un om călătorea cu trenul. La o hurducătură mai
tul dat în dreptul săgeţii potrivite. Reține că adverbul puternică, își pierde o sanda. Omul și-o scoate și pe
acum desemnează momentul vorbirii, prezentul. cealaltă și o aruncă.
Un altul, care stătea lângă el și asistase la gestul lui,
l-a întrebat de ce a făcut asta.
Acum — Ce să fac cu o singură sanda? răspunse omul.
Dacă va găsi cineva o singură sanda, la ce îi va folosi?
După
Măcar așa le va găsi pe amândouă.
Adaptare după Cele două sandale, din Jean-Claude Carrière,
Înainte de Cercul mincinoșilor. Povești filosofice din toată lumea

66
Limbă română Modurile și timpurile verbului L9

2 Precizează timpurile verbelor la modul indicativ din 6 Poate fi asociat proverbul „Lăcomia strică omenia.“ cu
textul de la exerciţiul 1. povestirea Cele două sandale? Explică.

3 Indică sufixele și desinențele următoarelor verbe din 7 Ce exprimă prezentul indicativului în proverbe? Poți
text: călătorea, aruncă, asistase, răspunse. alege dintre următoarele variante:

4 Care dintre formele de viitor (viitor standard, viitor • o acțiune petrecută în momentul vorbirii;
anterior sau viitor în trecut) este prezentă în text? • un adevăr general;

5 Formulează enunțuri cu formele de viitor care nu apar • o acțiune repetată în mod obișnuit;
în text. • o acțiune petrecută în viitor.

Repere

Indicativul este singurul mod care are forme pentru toate timpurile (prezent, trecut și viitor).
Prezentul arată desfășurarea acţiunii în momentul vorbirii. Sufixele de prezent (scrise cu roșu) sunt variate în
funcție de conjugare (cântăm, păreți, oferim, coborâm, lucrez, lucrează, povestesc, povestești, hotărăsc, hotărăști).
Prezentul este folosit și în enunțuri cu valoare de adevăr universal, în proverbe (Leneșul mai mult aleargă.) sau în
enunțuri care se referă la adevăruri științifice (Sistemul nostru solar este parte a galaxiei Calea Lactee.).
Trecutul arată desfășurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. Are patru forme:
• imperfectul exprimă o acţiune trecută, desfășurată în paralel cu o altă acţiune trecută; sufixele de imper-
fect sunt -a- și -ea- (cântam, cântai, cânta, cântam, cântați, cântau; păream, păreai, părea, păream, păreați,
păreau);
• perfectul compus indică o acţiune trecută, terminată în momentul vorbirii; este alcătuit din forme specifice ale
verbului auxiliar a avea (am, ai, a, am, ați, au) + participiul verbului de conjugat (lucrat, apărut, mers); unele
forme regionale includ particulele o și or la persoana a III-a singular și plural (o venit, or venit);
• perfectul simplu arată, în limba literară, o acţiune trecută și terminată în momentul vorbirii, fiind timpul poves-
tirii la persoana a III-a; sufixele de pefect simplu sunt: -a-, -u-, -se-, -i-, -â-; desinența de perfect simplu este
alcătuită din două părți: segmentul -ră- (cu realizare zero la singular) și un segment final pentru persoană și
număr, comun cu alte timpuri (lucrai, lucrași, lucră, lucrarăm, lucrarăți, lucrară); în româna actuală vorbită, se
folosește numai regional, în Oltenia, Banat și Crișana, exprimând un proces încheiat de curând (Abia venii.);
• mai-mult-ca-perfectul exprimă o acțiune trecută, terminată înaintea altei acțiuni trecute; este alcătuit din sufi-
xul de perfect simplu + sufixul -se- de mai-mult-ca-perfect + desinența compusă din două părți, la fel ca în
cazul perfectului simplu (lucrasem, păruseși, veniserăm, hotărâserăți).
Viitorul arată o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Are trei forme:
• viitorul standard, care are forme diferite pentru limba scrisă, alcătuite din verbul auxiliar a vrea + infinitivul
verbului de conjugat (voi veni), și pentru limba vorbită, unde se folosește verbul a avea + verbul de conjugat la
conjunctiv (am să ascult) sau o invariabil + conjunctivul verbului de conjugat (o să ascult); regional și familiar
se utilizează oi, ăi (ei, îi, oi), o (a), om, ăți (eți, îți, oți), or + verbul de conjugat la infinitiv (oi veni, ăi veni, or veni);
• viitorul anterior, care exprimă o acțiune viitoare, terminată înaintea altei acțiuni viitoare; este alcătuit din ver-
bul auxiliar a vrea + verbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat (va fi venit); este folosit rar în româna
actuală și întotdeauna în relație cu viitorul standard (Când Andra va ajunge la școală, orele vor fi început.);
• viitorul în trecut, care indică o acțiune viitoare desfășurată în trecut, în raport cu altă acțiune din trecut; este
alcătuit din imperfectul verbului a avea și conjunctivul verbului de conjugat (Abia după ce am citit cartea aveam
să înțeleg de ce mi-ai recomandat-o.)

Imperativul

Explorare

1 Citește sfaturile oferite celor care vor să devină volun- • Fii sincer, deschis și organizat!
tari și notează în caiet verbele la imperativ.
• Nu ezita să întrebi atunci când nu știi cum poți ajuta!
• Află mai întâi calitățile de care ai nevoie pentru a
deveni voluntar! Poate fi vorba de entuziasm, de • Fii curajos! De cele mai multe ori cel mai greu lucru
energie, de anumite aptitudini. în voluntariat este să faci primul pas.

67
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

2 Precizează la ce persoană sunt verbele la imperativ 4 Trece la forma negativă verbul din enunțul Fii sincer!.
din textul dat.
5 Formulează și tu un sfat pentru cei care vor să
3 Ce formă verbală nepersonală este folosită la forma devină voluntari, folosind un verb la modul impe-
negativă a imperativului, la persoana a II-a, singular? rativ, la persoana a II-a, plural.

Repere

Modul imperativ nu are forme specifice de timp. Are forme doar pentru persoana a II-a, singular și plural.
Are formă afirmativă (Vino! Veniți!) și formă negativă. Forma negativă, la persoana a II-a, singular, este alcătuită
din adverbul nu + verbul de conjugat la infinitiv (Nu veni!), iar la persoana a II-a, plural, din adverbul nu + imperati-
vul afirmativ (Nu veniți!).
La persoana a II-a, singular, verbul a fi are formele fii (Fii vesel!), respectiv nu fi (Nu fi trist!).

Modul conjunctiv

Explorare

1 Notează în caiet verbele la modul conjunctiv din


mesajul redat alături.

2 Indică timpurile verbelor la modul conjunctiv din tex-


Hei, Adi!
tul de la exercițiul 1.
Am încercat să te sun, dar nu aveai semnal. Să ți se
fi descărcat bateria? Voiam să te rog să-mi împrumuți
cartea pe care trebuie s-o citim pentru cercul de lectură.
Să știi că m-ai făcut curios după ce mi-ai spus despre ea.
Să nu uiți să mi-o aduci mâine, te rog!
Luca

3 Formulează un răspuns pentru Adi, folosind cel puțin


un verb la conjunctiv prezent și altul la conjunctiv per-
fect. Subliniază-le.

Repere

Modul conjunctiv arată o acțiune posibilă, realizabilă. Marca gramaticală a modului conjunctiv este conjuncția să.
Modul conjunctiv are două timpuri:
• prezent – arată o acțiune desfășurată în momentul vorbirii sau după momentul vorbirii; este alcătuit din
conjuncția să + forme identice cu cele de indicativ prezent ale verbului de conjugat, cu excepția persoanei a
III-a, singular și plural (să vin, să vii, să vină, să venim, să veniți, să vină);
• perfect – arată o acțiune desfășurată înainte de momentul vorbirii; este alcătuit din conjuncția să + verbul auxi-
liar a fi + participiul verbului de conjugat; are aceeași formă la toate persoanele, la ambele numere (să fi venit).

Modul condițional-optativ

Explorare

1 Notează în caiet verbele la modul condițional-optativ prinţișorul a spus […]: «Cel mai mult și mai mult eu
din fragmentul de mai jos, extras din textul Cel mai aș vrea să fiu... nemuritor.» […] Cine și-ar dori să fie
mult și mai mult, semnat de Simona Popescu. nemuritor, mă-ntrebam? Eu mi-aș fi dorit să-i salvez
„Și era vorba de-un nou-născut care urla ca din gură pe toţi, tot ce-am iubit […].“
de șarpe, nici că se oprea. […] și-atunci regele-tată-l 2 Precizează timpurile verbelor la modul condițional-op­
întrebă ce să-i dea, ca să tacă, ce vrea el, ce vrea? Iar tativ de la exercițiul 1.

68
Limbă română Modurile și timpurile verbului L9

Repere

Modul condițional-optativ are două timpuri:


• prezent – care arată o acțiune desfășurată în momentul vorbirii sau după momentul vorbirii; se formează cu
verbul auxiliar a avea + infinitivul verbului de conjugat (aș veni);
• perfect – care arată o acțiune desfășurată înainte de momentul vorbirii; se formează cu verbul auxiliar a avea
+ verbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat (aș fi venit).

Aplicații

1 Identifică modul și timpul verbelor din narațiunea 6 Trece la modul imperativ verbul din replica regelui.
următoare:
7 Rescrie paragraful care începe cu substantivul săra‑
„Un om sărman, care cerșea din poartă în poartă, a cul, înlocuind verbele la perfect compus cu:
zărit într-o bună zi o caleașcă de aur, iar în caleașcă a verbe la perfect simplu, modul indicativ;
stătea un rege frumos și surâzător. b verbe la timpul prezent al indicativului.
Săracul și-a spus de îndată în sinea lui: suferințele
mele au luat sfârșit. Simt că regele a venit aici doar 8 Compară cele trei variante ale aceleiași secvențe.
pentru mine. Am să primesc ceva din firimiturile ave- Care dintre ele sună învechit? Care ți se pare că redă
rii lui și am să duc de azi înainte o viață lipsită de griji. cel mai bine dinamica întâmplărilor relatate?
Într-adevăr, regele a oprit caleașca în dreptul lui.
Cerșetorul, care îngenunchease cu fruntea în țărână, 9 Pune-te în situația omului sărman și formulează un
s-a ridicat și l-a privit. Deodată, regele a întins o mână enunț în care să folosești verbe la modul condițio­
spre cerșetor: nal‑optativ pentru a spune cum ai fi procedat.
— Ce-mi dai? 10 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Identificați formele
Săracul, uimit și încurcat, n-a știut ce să-i răspundă. regionale ale verbelor din enunțurile date. Indicați pe
Vrea oare regele să glumească? Apoi, când a văzut hartă regiunea/regiunile unde credeți că sunt folosite.
chipul luminos al regelui și mâna întinsă, a scotocit în
traistă și a găsit câțiva pumni de orez. A luat un bob de
orez și i l-a dat regelui.
Seara, cerșetorul și-a golit traista și a găsit un bob de
aur. A început să plângă amar…
— Dacă știam, îi dădeam tot orezul…“
Adaptare după Cerșetorul și regele, în Jean-Claude Carrière,
Cercul mincinoșilor. Povești filosofice din toată lumea

2 Precizează care este timpul povestirii la persoana


a III-a cel mai frecvent utilizat în text.

3 Ce valoare a prezentului apare în următorul pro­


verb: „Cine dăruiește dobândește înzecit.“? a Ana o fost acasă ieri. Dar ei n-or trecut pe la ea.
b Văzui ce făcu, așa că plecai și eu repejor spre gară.
4 Ce formă a viitorului apare în text?
c Védem noi cum rezolvăm.
5 Indică un verb din text care se află la forma negativă. d Martorul să vie și să spuie cum a fost!

Provocări

1 Scrie o scurtă narațiune referitoare la o experiență personală, care să ilustreze proverbul „Prietenul la nevoie se
cunoaște“. Încercuiește verbele folosite pentru nararea evenimentelor și precizează timpul modului indicativ pentru
care ai optat. Poți alege între prezent, perfect compus sau perfect simplu.

2 Redactează, împreună cu un coleg/o colegă, zece reguli de bună purtare. Poți folosi, la alegere, verbe la modul
imperativ, forma pozitivă și forma negativă, sau verbe la modul conjunctiv, timpul prezent.

3 Ce planuri ai pentru următorul weekend? Răspunde folosind verbe la condițional-optativ și la modul conjunctiv.

69
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Lecția 10. Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul

Infinitivul

Explorare

1 Identifică verbele la infinitiv din exemplele de mai jos 3 Verbele la infinitiv din exemplele de la exercițiul 1
și compară forma acestora. îndeplinesc rolul de centru sau de adjunct? Precizează
• A respecta diversitatea este important.  •  Dorința ei funcțiile sintactice ale acestora.
este de a pleca în tabără în vacanța de iarnă.  • Poți 4 Lucrați în perechi. Precizați funcțiile sintactice ale ver-
intra și tu în asociația de voluntari.  •  Putem vorbi pe belor la infinitiv din exemplele de mai jos.
WhatsApp sau pe Skype în fiecare zi.
• A citi este o bucurie pentru mine.  • Poți ajuta și tu,
2 Precizează prin ce se deosebește forma infinitivului dacă ești dispus a petrece o oră la bibliotecă.  •  Ei se
colorată în exemplul următor de cele de la exercițiul 1: tem de a greși rezolvarea la teză.  •  Dorința lui de a
Dacă ar fi mai atenți la ore, ar avea mai mult de reuși este susținută de multă muncă.  •  Dorința Anei
câștigat. Fire-ar ei de aiuriți! este de a reuși în tot ce face.

Repere

Infinitivul denumește o acțiune sau o stare și reprezintă forma din dicționar a verbului. Infinitivul are două forme:
• forma scurtă, care poate apărea:
• cu prepoziția a: A ajuta este o dovadă de generozitate. Am preluat ideea lui de a face voluntariat.
• fără prepoziția a: Pot rezolva toate exercițiile.
• forma lungă, cu sufixul -re, care este învechită și rară, apare în forme inverse ale
condițional-optativului („Închinare-aș și n-am cui/Închinare-aș murgului“ – balada Toma conjugarea I
Alimoș). Această formă nu trebuie confundată cu substantivele obținute din verbe, care
a lucra
pot fi articulate și pot fi determinate de un adjectiv. (Precizarea profesorului este impor-
conjugarea a II-a
tantă. Am reținut importanta precizare.)
Infinitivul are marca a și sufixe diferite pentru fiecare conjugare a verbului (vezi alăturat a vedea
clasificarea conform Gramaticii de bază a limbii române): conjugarea a III-a
Verbele la infinitiv pot îndeplini următoarele funcţii sintactice: a râde
• subiect: A visa este minunat.
conjugarea a IV-a
• nume predicativ: Pasiunea lui este de a explora culturi diferite.
a vorbi
• complement direct: Pot învăța din greșeli. Învață a scrie corect!
• complement prepozițional: Se gândește la a da un mesaj. conjugarea a V-a
• atribut verbal: Andrei este mereu cuprins de teama de a vorbi în public. a hotărî

Participiul

Explorare

1 Precizează modurile și timpurile formate cu ajutorul 5 Am văzut ieri ecranizarea realizată


participiului în verbele din replicile celor patru copii. după legenda lui Robin Hood.
2 Ce parte de vorbire devin participiile scrise colorat în
replicile copiilor? Explică.

3 Notează forma negativă a următoarelor adjective pro-


venite din participii, după modelul făcut – nefăcut: Aș fi mers și
• citit • mâncat • aflat • visat • hotărât • copt • ars.
eu la cinema,
dar am avut Mai bine să fi citit
un program cartea înainte!
4 Arată cum sunt formate următoarele adjective prove- încărcat. Eu o să văd filmul după
nite din participii și explică ortografia acestora: nemai‑ ce voi fi citit romanul
scris de Gilbert.
încercat, nemaipomenit.

70
Limbă română Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul L10

Repere

Participiul arată o acțiune terminată, suferită sau îndeplinită de o ființă sau de un lucru.


Participiul ca formă nepersonală sau nonfinită intră în componența unor moduri și timpuri compuse, când este
precedat de un verb auxiliar: indicativ, perfect compus (am vorbit); indicativ, viitor anterior (voi fi vorbit); conjunctiv,
perfect (să fi vorbit); condițional-optativ, perfect (aș fi vorbit).
Participiul are sufixe specifice, cu realizări diferite în funcție de conjugare:
-at pentru verbele de conjugarea I (cântat, lucrat);
-ut pentru verbele de conjugarea a II-a (văzut, plăcut) și pentru unele verbe de conjugarea a III-a (trecut, făcut);
-s pentru unele verbe de conjugarea a III-a (mers, rămas);
-t pentru o serie restrânsă de verbe de conjugarea a III-a (copt, rupt);
-it pentru verbele de conjugarea a IV-a (citit, vorbit);
-ât pentru verbele de conjugarea a V-a (doborât, pârât).

Când apare independent, participiul devine adjectiv provenit din participiu și îndeplinește funcţia sintactică de
atribut adjectival (cartea citită, prietenei apropiate) sau de nume predicativ (Amintirile sunt plăcute.).
Forma negativă a participiului se obţine cu ajutorul prefixului ne- (neaflat, nedormit). Între prefixul ne- și partici-
piu se poate intercala semiadverbul mai (nemaiauzit, nemaivăzut).

Aplicații

1 Grupează verbele de mai jos în funcție de conjugare. 5 Notează participiul verbelor de la exercițiul 1 și subli-
Prin ce diferă forma infinitivelor de mai jos față de niază sufixele specifice acestei forme verbale neper-
forma de dicționar? sonale.
•  a asculta  •  a coborî  •  a dovedi  •  a durea  •  a cânta 6 Precizează verbele la participiu și adjectivele pro-
•  a doborî  •  a face  •  a învinge  •  a mânca  •  a merge venite din participiu din exemplele de mai jos.
•  a munci  •  a părea  •  a povesti  •  a urî  •  a vedea
Am colindat prin tot satul, până ce toată lumea a înțe­
2 Transformă prima parte a următoarelor enunțuri, les de ce acești copii încercați de nevoi trebuie să fie
folosind forme inverse ale condiționalului-optativ. Ce ajutați. I-aș fi ajutat și eu, dacă aș fi știut ce înseamnă
formă a infinitivului ai inclus în enunțul tău? un copil întristat de greutăţile vieţii.
a Ar mânca jar pentru a-i dovedi că are dreptate.
7 Lucrați în perechi. Menţionaţi modurile și timpurile for­
b Ar dormi până mâine ca să se odihnească. mate cu ajutorul participiului în exemplele date.
• Am vorbit cu toți colegii mei.  •  Vor fi văzut filmul când
3 Lucrați în perechi. Analizați verbele la infinitiv din
exemplele de mai jos, urmând modelul dat. vom merge în vizită la ei.  •  Să fi știut despre această
comunitate, aș fi încercat să fiu de folos.  •  Aș fi mers la
a A învăța este dorința lui cea mai mare.
ziua ei dacă m-ar fi invitat.  •  A vizitat muzeul din oraș.
b Am fost impresionată de ambiția ei de a reuși.
8 Lucrați în grupe de 3 – 4 elevi. Formulați enunțuri pen-
c Dorința mea este de a studia arhitectura. tru a explica zicătorile date, urmând modelul de mai
d M-am temut de a intra în rândul voluntarilor, dar jos. Precizați ce formă a infinitivului ați folosit.
acum sunt fericit că am reușit. •  „a avea ac de cojocul cuiva“  •  „a avea mai mult
e Oana are teama de a merge la dentist. noroc decât minte“  •  „a da mărgăritare porcilor“
•  „a despica firul în patru“  •  „a face pe cineva cu ou
„a învăța“ – verb predicativ, conjugarea I, infinitiv, și cu oțet“  •  „a face pe cineva de două parale“
funcția sintactică de subiect
„A avea ac de cojocul cuiva“ înseamnă
4 Alege forma corectă a verbelor la infinitiv din exem- a ști cum să pui la punct pe cineva.
plele următoare:
9 Imaginează-ți că faci parte din echipa de jurnaliști ai
a E greu a ști/a știi cum să procedezi în asemenea revistei on-line a școlii. Redactează un scurt articol, de
situații.  •  Poți veni/venii până la mine? maximum zece rânduri, despre o activitate de volunta-
b Mi-ar place/plăcea să merg la bunici.  •  A crezut că a riat, în care să folosești trei timpuri în care intră partici-
tace/a tăcea este cea mai bună strategie. piul. Subliniază-le.

71
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Lecția 11. Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul

Gerunziul

Explorare

1 Citește poemul-diamant în care este prezentat perso- 2 Observă sufixele specifice în următoarele verbe: pre‑
najul Popa Tanda. Ce fel de acțiune exprimă forme- dicând, părând, făcând, sfătuind, ocărând. Precizează
le verbale nepersonale din al treilea și din al cincilea la ce conjugare apare un sufix diferit.
rând? Poți alege dintre variantele:  a  o acțiune trecu-
tă;  b  o acțiune viitoare;  c  o acțiune în desfășurare. 3 Folosind sufixele de la exercițiul anterior, notează în
caiet gerunziul verbelor: a asculta, a clipi, a coborî,
a curge, a explica, a înțelege, a pârî, a vedea, a vorbi.
Popa Tanda
harnic, hotărât,
4 Trece la forma negativă verbele scrise colorat în poe-
predicând, sfătuind, dojenind,
mul de la exercițiul 1.
preot, soț, părinte, bunic
muncind, oferind, izbândind, 5 Lucrați în perechi. Indicați funcția sintactică a formelor
responsabil, apreciat, verbale subliniate în următoarele exemple:  • Andrei
un exemplu. vine spre noi plângând.  •  Ieșind din casă, a auzit un
zgomot ciudat.  •  Și-a scuturat părul șiroind de apă.

Repere

Gerunziul denumește o acțiune în desfășurare, fără referire precisă la momentul vorbirii.


Sufixele specifice de gerunziu sunt -ând (de exemplu: apărând, lucrând, mergând, hotărând) și -ind (de exemplu:
evidențiind, fugind, muncind, subliniind).
Gerunziul are formă afirmativă (de exemplu: auzind) și formă negativă (de exemplu: neauzind), obținută cu prefi-
xul ne-. Între forma de gerunziu și prefixul de negație se poate intercala semiadverbul mai (de exemplu: nemaiau‑
zind). Gerunziul poate primi clitice pronominale, care sunt atașate după verb (de exemplu: văzându-mă, văzând-o).
Când se acordă în gen, număr și caz cu substanti-
vul determinat, gerunziul devine adjectiv, construcția circumstanțial Cântă atingând clapele pianului cu grație.
numindu-se gerunziu acordat (de exemplu: A răspuns de mod
cu buzele tremurânde.). circumstanțial Trecând prin parc, a văzut-o pe Maria.
Verbele la gerunziu pot îndeplini funcţiile sintactice de timp
menționate în tabelul alăturat. atribut verbal Cu hainele fluturând, alerga spre pădure.

Supinul

Explorare

1 Citește mesajul primit de Andrei de la un vecin plecat


în concediu, pe care s-a oferit să-l ajute. Notează în
caiet formele verbale nepersonale scrise colorat.

Dragă Andrei, ca să-ți fie mai ușor de reținut, îți scriu o


listă cu ce ar fi de făcut cât sunt eu plecat:
• de scos câinele la plimbare de două ori pe zi;
• de strâns rufele puse la uscat;
• de luat storcătorul de fructe de la atelierul de reparații;
• de udat florile o dată la trei zile;
• de verificat cutia poștală la sfârșitul săptămânii.
Mulțumesc mult!
Nea Mihai

72
Limbă română Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul L11

2 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Comparați cuvintele


evidențiate prin culoare în mesajul de la exercițiul 1,
care reprezintă verbe la supin, cu infinitivul, participiul
și gerunziul. Aveți în vedere:
a ce fel de acțiune exprimă și de care dintre celelalte
două forme verbale nepersonale se apropie mai mult;
b structura; prin ce se aseamănă și prin ce diferă de
structura celorlalte două forme verbale nepersonale.

3 Ce funcții sintactice au primele două verbe la supin de


la exercițiul 1?

Repere

Supinul este o formă verbală nepersonală care denumește acțiunea, la fel ca infinitivul.


Supinul este alcătuit din prepoziție + forma de parti- subiect De spus e ușor, de făcut e mai dificil.
cipiu a verbului. Prepozițiile care pot intra în alcătuirea nume predicativ Îndemnul lui este de urmat.
supinului sunt: de, din, după, la, pentru etc.
atribut În supermarket se găsesc cartofi de copt,
Supinul are formă afirmativă (de exemplu: Justifica- verbal cartofi de prăjit și cartofi de fiert.
rea ei este de înțeles.) și formă negativă (de exemplu: complement Am terminat de citit, acum încep să scriu.
Justificarea ei este de neînțeles.). direct
Funcțiile sintactice ale supinului sunt menționate în complement M-am plictisit de așteptat în stație.
tabelul alăturat. prepozițional

Aplicații

1 Identifică verbele la gerunziu din exemplele urmă- 2 Identifică verbele la supin din exemplele următoare,
toare, extrase din nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici, extrase din romanul Inocenții de Ioana Pârvulescu, și
și analizează-le după modelul dat. analizează-le după modelul dat.
a „Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând a „Terminasem și eu de făcut, ce-i drept, cu ajutor,
și venind.“ pasta de pește.“
b „[…] sărăceneanul se oprește aci, adapă caii și mai b „Mama-mare s-a întrerupt din povestit.“
stă puțină vreme, așteptând ca să vie vrun drumeț…“ c „M-am sculat în picioare, să vin mai aproape, să văd
c „«Bătrânule! na-ți căciula, nu sta cu capul gol!» mai bine. O greșeală de neiertat.“
grăiește bunica, întinzând căciula pe fereastră.“ d „Părea ușor de înțeles, parcă știam deja esperanto.“
d „[…] el își netezește mustățile și răspunde privind „de făcut“ – verb predicativ, conjugarea a III-a, supin,
fălos spre acel loc…“. funcția sintactică de complement direct
e „I s-a făcut milă de bietul popă și i-a dat dreptate, 3 Alcătuiește câte un enunț pentru fiecare funcție sin-
ocărând pe poporeni.“ tactică a gerunziului și a supinului menționată la
„mergând“ – verb predicativ, conjugarea a III-a, ge- rubrica Repere. Schimbă apoi caietul cu colegul/
runziu, funcția sintactică de circumstanțial de mod colega de bancă și verificați-vă reciproc rezolvările.

Rând Structura poemului-diamant


Provocări
1 substantiv
1 Scrie un poem-diamant cu titlul Voluntarii. 2 adjectiv – adjectiv
Urmează modelul alăturat. 3 gerunziu – gerunziu – gerunziu
4 substantiv – substantiv – substantiv – substantiv
2 Notează cinci recomandări pentru a-ți îmbunătăți 5 gerunziu – gerunziu – gerunziu
abilitățile de redactare. Folosește supinul de fiecare 6 adjectiv – adjectiv
dată. 7 substantiv

73
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Lecția 12. Posibilități combinatorii ale verbului.


Circumstanțialul de cauză
Posibilități combinatorii ale verbului. Actualizare

Explorare

1 Identifică verbele care au categoria modului din urmă-


torul text:

Ideea de a sărbători în 6 octombrie Ziua Mondială


a Zâmbetului și a Faptelor Bune îi aparține artistului
american Harvey Ball. În 1963, o companie de asigu-
rări s-a gândit la nevoia de a găsi o modalitate de a
ridica moralul angajaților și a apelat la Ball. Artistul
a desenat celebrul Smiley face în doar zece minute;
„fața zâmbitoare“ cucerește rapid oamenii și devine 2 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi și rezolvați sarcinile de
simbol al bunăvoinței și al veseliei. Totuși, pentru că mai jos. Confruntați apoi soluțiile grupelor.
ajunsese prea comercial, Smiley face risca să-și piardă
a Grupați verbele identificate la exercițiul 1, având în
înțelesul original. De aceea, în 1999, Ball a propus
instituirea Zilei Mondiale a Zâmbetului și a Fapte- vedere funcția sintactică pe care o îndeplinesc în
lor Bune. În această zi, oamenii sunt veseli și fericiți, propoziție: predicat verbal sau predicat nominal.
pentru că pot sărbători distractiv și creativ zâmbetul, b Precizați prin ce sunt exprimate numele predicative
în școli, în spitale, în parcuri sau pe străzi. Mottoul din componența predicatelor nominale identificate
acestei zile îndeamnă la fapte bune: „Zâmbiți, faceți o anterior.
faptă bună și ajutați-i pe oameni să zâmbească!“
După http://stiri.tvr.ro/6-octombrie-ziua-zambetului‑si‑a­
c Extrageți din textul dat două propoziții cu subiecte
faptelor‑bune_822880.html#view, consultat la 1 martie 2019 neexprimate diferite, precizând felul fiecăruia.
d Identificați următoarele tipuri de complemente care
intră în relație cu verbele din textul de la exercițiul 1:
complement direct, complement indirect, comple-
ment prepozițional. Precizați părțile de vorbire prin
care se exprimă complementele identificate.
e Găsiți circumstanțialele de loc, de timp și de mod
care intră în relație cu verbele în textul de la exerci­
țiul 1. Precizați părțile de vorbire prin care se exprimă
circumstanțialele identificate.
f Găsiți, în text, două verbe la infinitiv care au funcții
sintactice diferite: de atribut verbal și de comple-
ment direct.

Repere

Verbul ocupă doar poziția de centru al grupului verbal atunci când are categoria modului. El poate îndeplini
funcția sintactică de:
• predicat verbal, când este exprimat prin verb predicativ;
• predicat nominal, când un verb copulativ se asociază cu un nume predicativ.
În calitate de centru, verbul la mod personal se poate combina cu:
• numele predicativ, care constituie o poziție sintactică distinctă în cadrul predicatului nominal și intră într-o
relație ternară cu verbul copulativ și cu subiectul, cărora li se subordonează;
• subiectul (exprimat sau neexprimat), care se află într-o relație de interdependență cu predicatul;
• diferite tipuri de complement, care se subordonează verbului și intră în alcătuirea grupului verbal:
›› complementul direct: Am văzut un film extraordinar ieri.
›› complementul prepozițional: A apelat la voluntari.
›› complementul indirect: Preotul s-a adresat sătenilor.

74
Limbă română Posibilități combinatorii ale verbului. Circumstanțialul de cauză L12

• diferite tipuri de circumstanțiale, care intră în componența grupului verbal:


›› circumstanțialul de loc: A intrat în biserică.
›› circumstanțialul de timp: Vine sâmbăta viitoare pe la noi.
›› circumstanțialul de mod: Ea îi ajută cu prietenie pe toți colegii săi.
Formele verbale nepersonale la infinitiv, supin și gerunziu pot îndeplini diferite funcții sintactice, dintre care
cele mai frecvente sunt:
• atributul verbal (dorința de a reuși, porumb de fiert, lacrimi șiroind);
• complementul direct (Pot învăța din greșeli. Am terminat de învățat.);
• complementul prepozițional (M-am plictisit de citit. Se teme de a repeta greșeala.).

Circumstanțialul de cauză

Explorare

1 Lucrați în perechi. Observați planșa din romanul grafic 4 Pune întrebările potrivite pentru a afla cauza unor
Zâmbește de Raina Telgemeier. Precizați unde credeți acțiuni în exemplele de mai jos. Subliniază cuvintele
că se petrece scena, cine rostește cele două replici și care răspund la întrebările tale.
în ce ordine. • A făcut niște greșeli de redactare din grabă.
• Sărăcenenii s-au înfuriat de atâta ocară.
• A plâns de bucurie, alinând copiii bolnavi.
• Neînvățând serios, nu poți lua notă bună la teză.
• Toată lumea l-a lăudat pentru reușită.

5 Privește imaginea și formulează enunțuri în care să


exprimi posibile motive pentru care fata zâmbește.
Folosește pentru exprimarea cauzei una dintre prepo­
zițiile de, din, pentru, după + substantiv.
2 Precizează dacă partea de propoziție scrisă cu roșu
constituie o complinire obligatorie, fără de care
propoziția nu are sens, sau una facultativă, care oferă
informații în plus. Justifică-ți răspunsul.

3 Ce crezi că exprimă partea de propoziție scrisă colo-


rat? Ai în vedere întrebarea la care răspunde.
din ce cauză a leșinat?

„Fiica mea tocmai a leșinat din neglijența voastră!!“

Repere

Circumstanțialul de cauză este un subordonat facultativ al unui verb și arată cauza unei acțiuni sau a apariției
unei însușiri.
Răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?.
Circumstanțialul de cauză poate fi exprimat prin:
• substantiv, pronume sau numeral în acuzativ, cu prepozițiile de, din, pentru, după: A plâns de emoție. Să nu te
superi pentru mine!
• adjectiv precedat de prepoziție: De zgârcit, nu le-a dat copiilor nimic.
• verb la gerunziu: Nelucrând tema, ai luat notă mică.
De obicei, circumstanțialul de cauză se află după elementul de care depinde: Cântă de bucurie.
Când este exprimat prin adjectiv precedat de prepoziție sau prin verb la gerunziu, circumstanțialul de cauză
(împreună cu determinatele sale) plasat în fața cuvântului de care depinde este urmat obligatoriu de virgulă:
De invidios, nu l-a felicitat. Nevăzând groapa, a alunecat.

75
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Aplicații

1 Citește textul de mai jos și notează în caiet predicatele 3 Precizează complementele directe, indirecte și pre­
verbale și pe cele nominale. poziționale, dintre cele colorate cu verde.

„O faptă bună pe zi“ 4 Menționează tipurile de circumstanțiale, dintre cele


colorate cu albastru.
Cum și-a propus un tânăr britanic să schimbe lumea
cu gesturi simple. Mii de oameni îl urmăresc pe net. 5 Identifică cele două circumstanțiale de cauză din text.
6 Propune prepoziții potrivite pentru spațiile goale, ast-
fel încât să obții circumstanțiale de cauză.
a … timiditate, nu a reușit să facă o demonstrație clară.

b … atâta ger, s-a făcut polei.

c A pierdut autobuzul … aiurit.


d A primit observații … greșelile de exprimare.

e … efortul depus pentru olimpiadă, a fost cam obosit.

7 Asociază acțiunile sau trăsăturile din prima coloană


Fiecare dintre noi poate să facă lumea un pic mai bună. cu posibilele cauze menționate în coloana a doua.
Fiind nemulțumit de isprăvile teribiliste cu care colegii săi Notează în caiet combinațiile realizate.
de generație se laudă pe internet, un tânăr britanic a por-
nit cu entuziasm proiectul „o faptă bună pe zi“. A decis să a La dentist, a urlat … . •  din milă
facă zilnic câte un gest frumos și, ca să-i inspire și pe alții, b L-a ajutat … . •  de încăpățânat
filmează totul și publică pe blogul lui. Are deja mulți fani, c A suferit … . •  de durere
dintre care unii îi urmează exemplul.
Proiectul lui Luke Cameron a început la un fast-food. Din d Are ochii roșii … . •  pentru fratele ei
grijă pentru o familie săracă prezentă acolo, tânărul a plă- e … nu a vrut să recunoască. •  după plâns
tit atunci masa acelei familii. Apoi, a donat o mulțime de
lucruri unei fundații de caritate, a făcut mâncare pentru 8 Precizează ce altă valoare circumstanțială în afară de
niște vecini în vârstă și a dăruit un trandafir unei fete pără- cea de cauză pot avea verbele la gerunziu din exem-
site de iubit. plele următoare:
a Văzând cățelul, Dana s-a speriat.
Adaptare după https://stirileprotv.ro/stiri/
international/o-fapta-buna-pe-zi-cum-si-a-propus- b Urcând scările, Alin a alunecat.
un-tanar-britanic-sa-schimbe-lumea-cu-gesturi- c Ascultând muzică foarte tare în căști, nu ne-a mai
simple-mii-de-oameni-il-urmaresc-pe-net.html, băgat în seamă.
consultat la 1 martie 2019
d Vorbind pe skype, a uitat de teme.

2 Indică, din al doilea paragraf al textului de la exerci­ e Ajutând necunoscuți, Sorin a consumat mult timp,
țiul 1, un subiect exprimat și unul neexprimat. dar a aflat multe despre sine.

Provocări

Redactează un articol pentru revista școlii despre o


faptă bună pe care ai făcut-o sau pe care o poți face
pentru comunitatea ta. Subliniază predicatele ver-
bale și încercuiește-le pe cele nominale. Precizează
circumstanțele faptei bune la care te referi, utilizând
circumstanțialele învățate. Subliniază-le conform
indicațiilor:
• circumstanțial de loc (galben);
• circumstanțial de timp (albastru);
• circumstanțial de mod (verde);
• circumstanțial de cauză (roșu).

76
Limbă română Circumstanțialul de scop L13

Lecția 13. Circumstanțialul de scop

Explorare

1 Citește prezentarea filmului Dă mai departe (Pay it 2 Lucrați în perechi pentru a rezolva sarcinile date.
forward). Notează în caiet verbele care determină a La ce întrebări răspund părțile de propoziție scrise
părțile de propoziție scrise colorat. colorat la exercițiul 1? Urmați modelul de mai jos.
în ce scop primește?
Trevor McKinney, elev în clasa a VII-a, primește
spre rezolvare o temă ciudată de la noul lui profesor Trevor primește spre rezolvare o temă.
de științe sociale. Pentru a schimba lumea, profeso-
b Indicați ce arată părțile de propoziție identificate la
rul îi provoacă pe elevi să găsească soluții. Varianta
lui Trevor se bazează pe o progresie: el ajută trei exercițiul precedent: o cauză, un scop, o modalitate.
oameni, care, la rândul lor, trebuie să facă fiecare c Precizați unde se situează, față de elementele de
câte o faptă bună pentru a ajuta alți trei oameni. care depind, părțile de propoziție scrise colorat.
Pentru aplicarea ideii sale, băiatul nu pregetă niciun
efort, iar rezultatele apar într-un cerc tot mai larg. d Completați enunțul Dă mai departe pentru…, preci-
zând cât mai multe scopuri pentru acest gest.

Repere

Circumstanțialul de scop este un subordonat facultativ al unui verb, arătând scopul (finalitatea) pentru care se
realizează o acțiune. Circumstanțialul de scop poate depinde de un verb care are categoria modului sau de o formă
verbală nepersonală: Au ieșit la strâns gunoaiele. Întrebările la care răspunde circumstanțialul de scop sunt: cu ce
scop?, în ce scop?. Circumstanțialul de scop poate fi exprimat prin:
• substantiv sau substitut al acestuia, precedat de prepoziție (Au muncit pentru ajutorarea comunității.);
• infinitiv cu prepoziție: Lucrează pentru a ajuta comunitatea.;  •  verb la supin: Au plecat la cules struguri.
Circumstanțialul de scop poate sta înainte sau după elementul de care depinde. Când stă înaintea acestuia,
circumstanțialul de scop se desparte prin virgulă de restul comunicării: Pentru a reuși, a făcut eforturi mari.

Aplicații

1 Identifică circumstanțialele de scop din prezentarea 2 Analizează circumstanțialele de scop din textul de la
autoarei volumului aflat la baza filmului Dă mai departe. exercițiul 1, după modelul dat.

„pentru a inspira“ – circumstanțial de scop, exprimat


CATHERINE RYAN HYDE este o autoare ameri- prin verb predicativ, conjugarea I, infinitiv, precedat
cană de succes, care scrie pentru a inspira încredere de prepoziția simplă „pentru“
și optimism oamenilor. Romanul Dă mai departe are
la bază un fapt real. Implicată într-un accident în care 3 Indică felul circumstanțialelor din enunțurile date.
mașina i-a luat foc, doi necunoscuți s-au grăbit pen- a S-a supărat pentru o vorbă. L-a sunat pentru a-i spu­
tru a o ajuta. Aceștia au plecat înainte ca ea să apuce ne o vorbă.
să le mulțumească, așa că a scris cartea pentru a le
b Pleacă în oraș, la cumpărături. Pleacă la magazinul
mulțumi tuturor anonimilor care fac fapte bune.
care s-a deschis recent.

Provocări Autoevaluare (L8 – L13)

Caută pe internet informații despre fapte bune făcute Completează, în caiet, următoarele afirmații:
de 2 – 3 vedete internaționale. Scrie apoi un articol de • Din ceea ce am învățat, cel mai important
10 – 15 rânduri despre fapta bună care te-a impresio- mi se pare ... . ST
I N ITE
nat cel mai mult, folosind trei circumstanțiale de scop. • Cel mai mult mi‑a plăcut activitatea ... . M
Subliniază-le. • Cel mai dificil mi s‑a părut ... .

77
U2 Aproape de ceilalți Redactare

Lecția 14. Caracterizarea personajului

Pentru început

1 Ce ai dori să afli despre un personaj dintr-o carte care


ți-a fost recomandată de un prieten? Poți alege una
sau mai multe variante dintre cele de mai jos sau poți
propune alte răspunsuri.
• vârsta •  statutul în familie/în societate
• preocupări •  trăsături fizice  •  trăsături morale

2 După ce ai citit cartea, conturul personajului începe să


devină mai nuanțat. Ce vei putea adăuga la informațiile
legate de personaj menționate la exercițiul 1?

3 Ce moment crezi că ar putea ilustra imaginea alătu-


rată? Cunoașterea unui personaj înainte sau după lec-
tură? Argumentează-ți răspunsul.

Explorare

1 Precizează trăsăturile morale ale preotului Trandafir d „Iarăsătenii treceau pe lângă casa popii, priveau
ce reies din fragmentele următoare: printre spini la straturile popii și-și ziceau și astă
dată: «Popa e omul dracului!»“
a „Este om bun; a învățat multă carte […] și totdeauna
vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din 2 Indică, pentru fiecare fragment de la exercițiul 1, mij-
carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir.“ loacele folosite în construcția personajului:
b „«Un lucru! își zise părintele mai în urmă. În satul a mijloace directe, prin numirea trăsăturilor persona-
sărac popa nici spice n-are de unde culege. Câtă jului de narator, de alte personaje sau de personajul
vreme vor fi sărăcenenii leneși, ei vor rămânea însuși, prin autocaracterizare;
săraci și eu flămând!»“ b mijloace indirecte, care sugerează trăsături ale per-
c „Și apoi porni popa la colindă. Cât e ziua de mare, sonajului ce rezultă din numele, faptele, gându-
gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii, rile, sentimentele, felul în care vorbește acesta, din
acolo îi ținea la sfaturi.“ relațiile cu alte personaje.

Repere

Caracterizarea personajului este o compunere în care sunt prezentate trăsăturile unui personaj dintr-o operă
literară, pe baza a ceea ce fiecare cititor reține drept relevant pentru personalitatea acelui personaj.
Într-o caracterizare, sunt analizate trăsăturile fizice și morale ale unui personaj, prin raportare la modalitățile de
construcție a acestuia, directe și indirecte, care pot ilustra diferite aspecte privitoare la el.
O caracterizare cuprinde referiri la:
• identitatea (numele și, eventual, porecla, vârsta, sexul) și statutul personajului (rolul său în familie, în societate),
locul și rolul său în operă;
• trăsăturile fizice ale personajului (figură, mimică, statură, gesturi, îmbrăcăminte etc.);
• trăsăturile morale ale personajului (numite de narator, de alte personaje, de sine însuși sau rezultate din acțiuni,
gânduri, comportament, limbaj, vestimentație, relații cu alte personaje);
• compararea cu alte personaje din același text sau din alte texte citite;
• semnificația personajului în cadrul operei și, mai larg, din perspectivă general umană.
Fiecare însușire a unui personaj trebuie justificată prin exemple din text. Elementele de construcție a personaju-
lui se subordonează, într-o caracterizare, trăsăturilor pe care le pune în evidență. Mijloacele de construcție sau de
caracterizare a personajului pot fi directe și indirecte.

78
Redactare Caracterizarea personajului L14

Aplicații

1 Realizează caracterizarea personajului Popa Tanda din d Scrie ciorna caracterizării, concentrându-te pe legă-
nuvela cu același nume de Ioan Slavici, urmând pașii tura dintre idei.
indicați mai jos. e Realizează revizia ciornei, răspunzând la următoa-
a Recitește exercițiile referitoare la personajul Popa rele întrebări.
Tanda pe care le-ai rezolvat anterior (paginile Am inclus tot ce era important pentru caracte-
53 – 56), pentru a-ți reaminti trăsăturile sale. rizarea personajului Popa Tanda?
b Schițează un plan al caracterizării, notând ideile pe
care le-ai putea include în fiecare paragraf, pornind Între idei există o legătură logică?
de la sugestiile de mai jos. Am inclus suficiente exemple și detalii pentru a
• Primul paragraf (introducerea) poate cuprinde contura o imagine complexă a personajului?
informații despre locul și statutul personajului în Există repetiții? Ar trebui să elimin ceva?
text (personaj principal/secundar etc.), elemente
relevante privind identitatea sa (numele și porecla, Trebuie să reformulez anumite idei, care nu mi
profesia etc.), parcursul personajului în nuvelă. se par clare când citesc textul?

• Al doilea paragraf poate include referiri la trăsăturile Există vreo informație discutabilă, pe care ar
fizice ale personajului; pentru fiecare trăsătură se trebui s-o verific?
vor da exemple din text, menționându-se mijlocul de
caracterizare și, dacă e cazul, figurile de stil folosite. Am pus citatele între ghilimele?

• Al treilea paragraf și următoarele două sau trei para- Am construit bine paragrafele, astfel încât fie-
grafe pot conține prezentarea celor mai importante care să introducă o idee nouă?
trăsături morale ale personajului, reieșite din carac- Am respectat normele ortografice și de punc­
terizarea directă și indirectă. Se vor da exemple din tuație?
text pentru fiecare trăsătură menționată.
f Scrie varianta finală a caracterizării.
• Penultimul paragraf poate include comparații între
personajul caracterizat și alte personaje din nuvelă 2 Evaluează-ți caracterizarea, având în vedere grila de
sau din alte texte citite. mai jos.

• Paragraful final (încheierea sau concluzia) poate


CRITERII
cuprinde o concluzie referitoare la valorile umane
reprezentate de personaj și părerea ta despre per- Caracterizarea are o structură
sonaj (ce îți place și de ce, ce nu-ți place și de ce, clară, cu o introducere, un cuprins
dacă este un personaj memorabil sau nu). și o încheiere.

Fiecare paragraf are o idee clară.


c Schimbă planul tău cu schița colegului/colegei.
Oferă sugestii de îmbunătățire a planului sau sem- Între paragrafe și în interiorul lor
nalează ideile care nu ți s-au părut clare. există o legătură logică între idei.

Am susținut cu exemple
convingătoare trăsăturile
personajului și am indicat
mijloacele directe și indirecte
de caracterizare.

Am reușit să conturez o
perspectivă clară asupra
personajului, oferind informații
privitoare la rolul său în text.

Am comparat personajul
cu alte personaje din nuvelă
sau din alte texte.

Mi-am exprimat un punct de


vedere față de valorile pe care
personajul le reprezintă.

79
U2 Aproape de ceilalți Recapitulare

Recapitulare

Citește fragmentele de mai jos, extrase din Povestea ceasului cu inimă de Vladimir Colin, și răspunde apoi la fiecare
dintre cerințe.

Trăia odată, demult, într-un oraș mare, un cea- — Piticuțule – spuse ceasornicarul, deschizând
sornicar bătrân, adică un meșter care face și drege sertarul – ia te uită ce ceas a găsit tata pentru tine…
ceasuri deșteptătoare, ceasornice, pendule și ornice — Ura-a-a! strigă piticul și, de bucurie , își azvârli
cu cuc. Într-o zi, plimbându-se printr-o pădure de la căciulița cât colo.
marginea orașului, văzu un ceas aruncat la rădăcina Apoi se grăbi să intre în noua locuință, unde se
unui stejar. Dar ce ceas? O minune de ceas! Era mare puse pe treabă de îndată, ciocănind cu multă tragere
cât un băiat sau o fetiță de patru ani, avea limbile de de inimă și făcând tic-tac, tic-tic-tac, așa cum numai
aur și cifrele de pietre scumpe. […] Îl privi din față, îl un pitic vrednic poate să facă. […]
privi din spate, apoi trase cu urechea. Dar ceasul nu Și măcar că meșterul așezase ceasornicul la vedere
făcea tic-tac. în vitrină și dăduse răvaș prin oraș, zilele treceau
— E stricat, de bună seamă, își spuse meșterul. Am fără să se ivească păgubașul. Dar, într-o zi, împă-
să-l iau eu, am să-l dreg și-o să vestesc în tot orașul, ratul ieși la plimbare și trecând prin fața dughenei
ca acela care l-a pierdut să și-l poată lua. văzu în vitrină ceasul cu limbi de aur și cifre de pietre
[…] Cum a ajuns acasă, ceasornicarul s-a pus pe prețioase. […] Ei, n-a mai avut ce face meșterul și i l-a
treabă, a desfăcut cutia ceasului și a văzut că ceasul nu vândut. Iar împăratul a luat ceasul și l-a așezat binișor
făcea tic-tac numai pentru că nu avea pitic. Nu știați? în sala tronului […].
Păi sigur, pe vremea aceea, în fiecare ceas locuia câte Din ziua aceea se petrecu însă un lucru tare ciu-
un pitic. El era cel care mișca roțile dințate și bătea cu dat. Primea, de pildă, împăratul pe câte un boier care
un ciocănel, făcând tic-tac, tic-tic-tac… ehei, nu oricine venea să se plângă că-l necăjesc țăranii. Abia îi spunea
era în stare să-l vadă! Nu-l puteau vedea decât cei care împăratul: „Vorbește! Îți dau voie să vorbești o oră…“,
făcuseră nouăzeci și nouă de fapte bune – și încă și că ceasul cu limbi de aur și arăta că ora trecuse! Pleca
aceia îl vedeau cu mare, cu nespus de mare greutate. boierul supărat, fără să apuce să deschidă măcar gura.
Dacă era atât de mic!... […] Dacă venea însă o văduvă, care îl învinuia pe bo­
Meșterul văzu, așadar, că ceasul cel minunat nu ier că-i fură și ultima bucățică de pâine, împăratul
merge pentru că n-are pitic. […] Dar ceasornicarul nu se îi spunea:
sperie și nici nu se amărî. Se potrivea numai bine căci, — Ei, vorbește și tu! Îți dau voie să vorbești o clipă…
iată, doar cu o zi în urmă cineva călcase din greșeală Și iată că după ceasul cu limbi de aur clipa ținea,
pe un ceas și – cum cel ce făcuse boroboața era un om ținea și nu se mai sfârșea… Pleca văduva numai când
mare și gras – ceasul se făcuse praf. Meșterul îl sco- spusese tot ce avea pe inimă!
sese mai mult mort decât viu pe bietul pitic al ceasului, Dacă au văzut așa, s-au strâns boierii într-o zi și
care plângea cu lacrimi uriașe cât o gămălie de ac. Și-l s-au dus la împărat.
vârâse deocamdată într-un sertar. […] — Măria Ta, nu se mai poate… Ceasul Măriei Tale
ne face viața amară. […] Nu mai putem trăi de răul lui.
Întâia oară nici n-a vrut să-i asculte împăratul. A
doua oară tot așa. A treia oară, l-a chemat pe meșterul
ceasornicar pentru a repara ceasul.
[…] (Meșterul) luă așadar ceasul, îl duse acasă și-l
desfăcu. Piticul ceasului stătea la datorie; nu dormea,
nu căsca și ciocănea harnic tic-tac, tic-tic-tac.
— Ce-i, piticuțule? întrebă meșterul. De ce se
plânge Măria Sa?
— Meștere, meștere – oftă piticul – ce să fac dacă
am o inimă? Inima ține cu oamenii nevoiași și nu-i
iubește pe boierii hrăpăreți… Atunci pun ceasul să
meargă mai încet sau mai repede, după cum cred eu
că-i bine.
Meșterul dădu din cap. Doar avea și el o inimă și-l
înțelegea tare bine pe piticul cel inimos! […] Și, cum
se frământa el așa, deodată își aduse aminte că în
orașul acela venise cu o zi în urmă un ceasornicar,

80
Recapitulare U2

despre care se zvonea că-i tare priceput. Se duse la el Tare s-au bucurat boierii și împăratul când li s-a
pentru a -i cere sfat. înfățișat ceasul cu limbi de aur și pitic de fier. L-au
— Las' pe mine! spuse acesta. […] așezat în sala tronului și de atunci din nou vorbiră
Și, cum era un om rău, care ținea să-l bucure pe boierii câte o oră, iar nevoiașii câte o clipă…
împărat, născoci un pitic de fier, atât de iscusit lucrat, Apoi, îmbătrânind, piticii din ceasornice se mu-
încât putea face tot ce făceau și piticii adevărați. La tară rând pe rând în țara poveștilor și în locul lor
fel ciocănea tic-tac, tic-tic-tac, la fel punea ceasul în fură așezați pitici de fier sau arcuri, lanțuri, pendu-
mișcare, dar… n-avea inimă. le și cuci.

1 Povestea ceasului cu inimă este un text care are trei 13 Identificăși analizează complementele și circum­
episoade narative legate prin înlănțuire. Delimitează stanțialele colorate în fragmentul următor. Indică și
aceste episoade în funcție de problema care trebuie elementele de care depind acestea.
rezolvată în cadrul fiecăruia și propune un titlu pentru „Și măcar că meșterul așezase ceasornicul la vedere
fiecare episod. în vitrină și dăduse răvaș prin oraș, zilele treceau fără
2 Identifică indicii de timp și de spațiu din text. Explică să se ivească păgubașul. Dar, într-o zi, împăratul ieși
semnificația faptului că aceștia nu oferă informații la plimbare […] și văzu în vitrină ceasul cu limbi de aur
exacte privind plasarea în timp și în spațiu a întâm- și cifre de pietre prețioase. […] Ei, n-a mai avut ce face
plărilor. meșterul și i l-a vândut. Iar împăratul a luat ceasul și
l-a așezat binișor în sala tronului […].“
3 Menționează personajele din text și grupează-le în
două categorii: personaje care fac fapte bune și per- 14 Precizează tipul celor patru circumstanțiale eviden­
sonaje cu un comportament negativ. țiate cu galben în text și precizează prin ce este expri-
mat fiecare.
4 Realizează o diagramă Venn în care să indici trăsăturile
comune și pe cele diferite ale bătrânului ceasornicar și 15 Realizează caracterizarea piticului din ceas, în 15 – 20
ale ceasornicarului nou sosit în oraș. de rânduri. Ai în vedere următoarele:

5 Ce trăsături ale regelui reies din faptul că este de par- • identitatea personajului, tipul personajului, locul pe
tea boierilor și nu are răbdare pentru ascultarea neca- care-l ocupă în text;
zurilor oamenilor sărmani? • trăsăturile fizice și morale ale personajului, care
reies din ce spune naratorul sau celelalte personaje
6 Numește o trăsătură fizică și două trăsături morale ale despre el, din comportamentul său și din felul în
piticului care locuiește în interiorul ceasului. Indică care gândește, simte și vorbește personajul;
pasajele din text relevante pentru trăsăturile respec-
tive. Menționează mijlocul de caracterizare folosit. • compararea cu alte personaje din același text sau
din alte texte citite;
7 Alege varianta considerată potrivită și jus­tifică-ți • semnificația personajului în cadrul operei și, mai
opțiunea. Piticul reprezintă:  a  „inima“ ceasu- larg, din perspectivă general umană;
lui;  b  „inima“ comunității;  c  „inima“ regelui.
• opinia ta despre personaj.
8 Ce persoane ar putea avea rolul piticului din ceas
pentru un conducător din zilele noastre sau pentru
o comunitate? Justifică-ți opinia în fața unui coleg.
Ascultă cu atenție și părerea colegului și comenteaz‑o.

9 Indică repetiția din secvența următoare și explică


rolul acesteia: „Meștere, meștere – oftă piticul – ce
să fac dacă am o inimă?“.

10 Notează, în caiet, un predicat verbal și un predicat


nominal din primul paragraf al textului. Analizează-le.

11 Precizează două forme verbale nepersonale diferite,


din primele două alineate ale textului. Indică funcția
sintactică pe care o îndeplinește fiecare.

12 Notează sinonime pentru următoarele locuțiuni ver-


bale din text: a da răvaș, a face viața amară, a-și
aduce aminte.

81
U2 Aproape de ceilalți Evaluare

Evaluare

Citește fragmentul de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată.

Nici nu se oprise trenul, că Olguţa și sărise iute de Numai vârfurile degetelor se ridicau uneori... și iar se
pe scară, [...] cum sărea și dimineaţa din pat pe covoraș. lăsau, și iar tresăreau de emoție ...
— Vai, Olguţa! vrei să mă îmbolnăvești? ţipă [...] Monica avea abia zece ani și purtase de trei ori
doamna Deleanu, alergând spre ea. [...] haina de doliu, pe care copilăria ei o îmbrăcase acum
În urma Olguţei se coborâră bagajele, [...] apoi dom- pentru ultima oară, fiindcă de acum înainte nu mai
nul Deleanu [...]; după el, cu mișcări liniștite și ochi avea pe nimeni... Rochia neagră, pentru moartea buni-
mari [...], privind și respirând vacanţa, Monica. cii, i-o făcuse doamna Deleanu...
— Îţi pare bine că ai venit la noi, Monica? o întâm- — Monica, ce culoare îţi place ţie mai mult?
pină doamna Deleanu, luând-o în braţe [...]. Ochii fetiţei priviră grav pe doamna Deleanu.
— Da. Prinzând privirea îndreptată asupra rochiţei de doliu,
Pălăria de pai, cu boruri rotunde și panglică nea- își plecă genele negre pe ochii de miere brună. [...]
gră, [...] îi alunecă pe spate, atârnându-i de gât. Doam- Lacrimi mari îi alunecară de-a lungul feţei... Mânu-
na Deleanu surâse părului descoperit: era auriu [...]. ţele ei strânseră rochiţa ca pe o păpușă primejduită.
— Pfuuu! izbucni Olguţa, dând cu ochii de Dănuţ. — Pui mic, pui mic, n-am vrut să te supăr!
Șopti ceva la urechea Monicăi. Îi luă capul mâhnit pe genunchi, pentru a -i mur‑
— Pfuuu! pufniră amândouă. mura descântecul cu vorbe dulci, inventat pentru
Deșteptat din posomorală și uitare, Dănuţ o măsură durerile copiilor și-ale îndrăgostiţilor. [...]
pieziș pe sora lui. [...] — Iartă-mă tante Alice, n-am să mai fac!... Îmi place
Între timp, doamna Deleanu se urcase în trăsură. albastrul, șopti Monica. [...]
— Bine, da’ cu mine nu vine nimeni? Drumul de foșnete și de miresme ducea spre cerul
— Eu, tante Alice, se oferi Monica. [...] apropiat − cu părul auriu, cu obrajii palizi, cu cozile
Picioarele Monicăi nu ajungeau până la podeaua pe spate, cu mâinile împreunate − pe Monica.
trăsurii; atârnau. Totuși, nu și le legăna. [...] Și mâi-
nile Monicăi pluteau liniștite pe genunchii împreunaţi. Ionel Teodoreanu, La Medeleni, volumul I

A. 60 de puncte
1 Analizează, din secvența evidențiată cu verde, un predicat verbal și un predicat nominal. 6 puncte
2 Notează un sinonim pentru locuțiunea verbală din enunțul: „Pfuuu! izbucni Olguţa, dând cu ochii de Dănuţ.“ 6 puncte
3 Precizează felul complementelor din exemplele:
a  „Doamna Deleanu surâse părului descoperit.“;
b  „dând cu ochii de Dănuţ“.;
c  „Mânuțele ei strânseră rochița“. 6 puncte
4 Alege varianta corectă. Circumstanțialele iute, dimineața, din pat, din prima frază, sunt, în ordine: 6 puncte
a  de timp, de loc, de mod;  b  de loc, de mod, de timp;  c  de mod, de timp, de loc.
5 Analizează circumstanțialele evidențiate cu galben în text. 6 puncte
6 Asociază personajele de pe primul rând cu statutul acestora, de pe rândul al doilea.
A Olguța; B  doamna Deleanu;  C Monica; D Dănuț.
a  mama Olguței și a lui Dănuț;  b  fratele Olguței;  c  sora lui Dănuț;  d  prietena Olguței. 6 puncte
7 Precizează o trăsătură a Olguței, care reiese din primul alineat al fragmentului dat. 6 puncte
8 Alege, dintre variantele de mai jos, răspunsul pe care-l consideri corect. Doamna Deleanu este:
a  o mamă și o soție grijulie, care are grijă doar de familia ei;
b  un om care luptă pentru binele comunității în care trăiește;
c  un om bun, care o ia sub protecția ei pe Monica, rămasă singură pe lume. 6 puncte
9 Notează două trăsături ale Monicăi, precizând și mijlocul de caracterizare prin care sunt evidențiate. 6 puncte
10 Exprimă-ți, în 6 – 10 rânduri, opinia referitoare la oamenii care îi ajută pe ceilalți, plecând de la ceea
ce face doamna Deleanu pentru Monica. 6 puncte

B. 30 de puncte
Redactează un text de cel puțin 200 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Monica, având în vedere fragmentul dat. În
redactarea textului tău, vei avea în vedere conținutul și structura specifice unei caracterizări, coerența și corectitudinea
exprimării, lizibilitatea și așezarea în pagină.
Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

82
U3 Harta sentimentelor
Lectură Textul liric  •  Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor  •  Limbajul figurat

Interculturalitate Tradiţii și obiceiuri legate de sentimente și emoții

Comunicare orală Atitudini comunicative  •  Textul descriptiv

Limbă română Substantivul  •  Prepoziția  •  Posibilități combinatorii ale substantivului (inclusiv


atributul substantival)  •  Adjectivul  •  Posibilități combinatorii ale adjectivului
(inclusiv atributul adjectival)

Redactare Textul descriptiv  •  Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții

Recapitulare
Evaluare
U3 Harta sentimentelor Lectură

Lecția 1. Textul liric

Pentru început Text de bază

1 Menționează elementul natural pe care l‑ai asocia


cu iubirea.
Lacul
2 Scrie în mijlocul unei foi cuvântul iubire. Notează în de Mihai Eminescu
jurul lui cuvinte care denumesc emoțiile exprimate
de tabloul reprodus mai jos.
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Și eu trec de‑a lung de maluri,


Parc‑ascult și parc‑aștept
Ea din trestii să răsară
Și să‑mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,


Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să‑mi scape;

Să plutim cuprinși de farmec


Sub lumina blândei lune – 
Vântu‑n trestii lin foșnească,
Unduioasa apă sune!
Gustav Klimt (1862 – 1916), Sărutul
Dar nu vine... Singuratic
3 Ascultă poezia alăturată, în lectura profesorului. În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.

Mihai Eminescu (1850 – 1889)


Impresii după prima lectură
Este cel mai important
poet român. Aparține 1 Ce ți‑a plăcut mai mult în poezie?
perioadei marilor clasici,
alături de Ion Creangă, 2 Te‑a nedumerit ceva?
I.L. Caragiale și Ioan 3 Care este imaginea din text pe care ai reținut-o la
Slavici. S‑a născut la prima lectură?
15 ianuarie 1850, la
Botoșani și a copilărit 4 Crezi că iubirea, în această poezie, aduce fericire sau
la Ipotești. A debutat suferință?
la 16 ani cu poezia
La mormântul lui
Aron Pumnul, dedicată Structura textului poetic
profesorului său de română. La puțin timp, a publicat
în revista Familia, condusă de Iosif Vulcan, poezia
Explorare
De‑aș avea… . A făcut parte din gruparea „Junimea“,
condusă de Titu Maiorescu. A murit la 15 iunie 1889,
la București. 1 Menționează artele de care ai apropia poezia. Justi­
Poezia Lacul, apărută la 1 septembrie 1876 în fică‑ți răspunsul.
revista Convorbiri literare, abordează două teme
predilecte ale poetului, dragostea și natura. 2 Ce elemente de organizare a textului în pagină îți per-
mit să spui că Lacul este poezie?

84
Lectură Textul liric L1

3 Lucrați în perechi. Completați, în caiete, un cadran ca


Cum se
cel alăturat. Pentru detalii despre ce reprezintă dese- Câte strofe numesc
nele, consultați varianta digitală a manualului. are textul? strofele cu
patru versuri?
4 Desparte în silabe primul vers din poezie, marcând
silabele accentuate. Grupează silabele accentuate și Ce măsură au
Ce fel de rimă
neaccentuate. Stabilește ce structură se repetă regulat versurile din
are poezia?
în vers. Ce îți sugerează această succesiune de silabe prima strofă?
accentuate și neaccentuate, veselie sau tristețe?

Repere

Poezia este un mod în care se îmbină cuvintele pentru a le da o sonoritate particulară prin folosirea armonioasă
a unor reguli ritmice, metrice și muzicale. Denumirea vine din limba greacă, de la poiesis, care înseamnă „facere“,
„creare“. Până în Evul Mediu, poezia a fost mereu asociată cu muzica.
Versificația sau prozodia se ocupă cu regulile de construcție a poeziei.
Versul este un rând dintr‑o poezie, sfârșit cu un spațiu gol. Versul poate începe cu literă mare sau cu literă mică.
Măsura reprezintă numărul de silabe dintr‑un vers. Aceasta poate fi scurtă, de 5 – 6, 7 – 8 silabe, sau lungă, de
12 – 18 silabe, existând și măsuri medii, de 9 – 11 silabe. Măsura poate fi constantă în toată poezia sau poate varia.
Strofa este o grupare de versuri, în număr variabil, despărțită de alte asemenea unități printr‑un rând alb (numit
blanc). Tipurile de strofă mai des întâlnite sunt cele cu două versuri (distih), cu trei versuri (terțină) sau cu patru
versuri (catren).
Rima constă în potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers, începând cu ultima vocală accentuată. Tipurile de rimă
dintr‑un catren sunt:
• rima împerecheată – rimează primul vers cu al doilea și al treilea cu al patrulea (a a b b);
• rima încrucișată – rimează primul vers cu al treilea și al doilea cu al patrulea (a b a b);
• rima îmbrățișată – rimează primul vers cu al patrulea și al doilea cu al treilea (a b b a);
• monorima – rimează toate versurile din strofă (a a a a).
Există și rimă imperfectă, când se potrivesc numai vocalele accentuate de la sfârșit de vers, consoanele fiind dife-
rite (creștet – veșted), și semirimă, când se combină încrucișat versuri cu rimă cu versuri fără rimă (a b c b).
Ritmul constă în succesiunea regulată și armonioasă a silabelor accentuate și neaccentuate dintr‑un vers.
Versurile moderne pot fi albe (când păstrează ritmul și măsura, dar nu au rimă) sau libere (când renunță la ritm
și rimă și au măsură variabilă).

Aplicații

1 Precizează tipul de rimă din catrenele de mai jos.


a „Peste vârfuri trece lună,
Codru‑și bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sună.“
Mihai Eminescu, Peste vârfuri

b „Ți‑aduci aminte cum pe‑atunci


Când ne primblam prin văi și lunci,
Te ridicam de subsuori 3 Găsește o rimă. Un elev iese în fața clasei și spune un
De‑atâtea ori, de‑atâtea ori?“ cuvânt la care ceilalți trebuie să găsească minimum
patru rime, după care se propune un alt cuvânt. După
Mihai Eminescu, De ce nu‑mi vii
cinci cuvinte, jocul se oprește. Câștigă elevul care
2 Ce măsură au versurile de la exercițiul precedent? găsește cele mai multe rime.

Provocări

Alcătuiește o listă cu trei melodii pe care le‑ai asocia poeziei Lacul de Mihai Eminescu. Justifică-ți opțiunile.

85
U3 Harta sentimentelor Lectură

Lecția 2. Textul liric. Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor

Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor în textul liric

Explorare

1 Culorile iubirii. Asociază iubirii o culoare, justificân­


du‑ți alegerea. Lipește apoi pe un panou în formă de
inimă o fâșie de hârtie cu acea culoare. optimism dragoste
seninătate

2 Explică diferența dintre sentiment și emoție, știind că


interes bucurie acceptare
sentimentul implică reacții mai puțin intense ale orga-
nismului, fiind o atitudine afectivă complexă a omului dominare anticipație
extaz
încredere supunere

față de realitate, de lungă durată și conștientizată. vigilență admirație

3 Dragostea este un sentiment sau o emoție? Justifică-ți iritare mânie furie teroare frică neliniște
alegerea.
silă uimire

4 Recitește poezia Lacul de Mihai Eminescu. Găsește în mâhnire


dispreț surpriză groază
figura prezentată alăturat cel puțin patru emoții (scrise dezgust

pe partea colorată) trăite de îndrăgostit și două senti- plictiseală tristețe distragere

mente (scrise în zona albă). Menționează versurile în


care sunt surprinse aceste emoții și sentimente. meditație

pesimism ură

5 Diagramă T. Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Realizați


o diagramă în care să grupați în pozitive și negative
emoțiile identificate la exercițiul precedent. Cercul emoțiilor, după Robert Plutchik

Repere

Transmiterea de emoții, sentimente și stări într‑o operă artistică se numește lirism.


Textul liric exprimă în special stări, sentimente, dar și idei, aspirații, fiind caracterizat de subiectivitate, pentru că
autorul inventează un univers ficțional ce reprezintă o percepție individuală asupra lumii.

Aplicații

1 Menționează dacă verbele la modul indicativ din prima 4 Explică rolul verbelor la modul conjunctiv din text,
și din ultima strofă în poezia Lacul redau o acțiune, o alegând dintre următoarele variante:  a sugerează
stare sau un sentiment. acțiuni posibile în viitor;  b  sugerează acțiuni dorite,
realizabile;  c  sugerează acțiuni imposibil de realizat.
2 Identifică verbele care surprind încordarea așteptării
îndrăgostitului. 5 Ce atitudini crezi că exprimă tăcerea și nemișcarea ce­
lor doi tineri?
3 Îndrăgostitul trăiește o stare de visare cu ochii deschiși,
imaginându-și întâlnirea cu iubita. Care sunt gesturile 6 De ce nu folosește tânărul cuvintele pentru a-și măr-
prin care acesta își mărturisește sentimentele? turisi sentimentele?

Caracteristicile textului liric

Explorare

1 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Găsiți, în poezia 2 Cui crezi că îi aparține vocea care se exprimă folosind
Lacul, părțile de vorbire la persoana I, singular persoana I, singular: autorului ca persoană din lumea
și plural. Ce semnificație dați utilizării acestora? reală sau unui îndrăgostit imaginar? Justifică‑ți opinia.

86
Lectură Textul liric. Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor L2

3 Explică de ce, în versurile de mai jos, persoana I, sin- persoane gramaticale, exclamații și interogații care nu
gular nu poate fi identificată cu autorul. așteaptă răspuns, substantive în vocativ:
a „sunt o motocicletă parcată sub stele, lângă vitrina
a „Și te‑ai dus, dulce minune,
magazinului de reparat televizoare. Ș‑a murit iubirea noastră –
din gang vine curent. sunt palidă slăbită.“ Floare‑albastră! floare‑albastră!…
Mircea Cărtărescu, O motocicletă parcată sub stele Totuși este trist în lume!“
Mihai Eminescu, Floare albastră
b „Sunt pipa unui scriitor;
b „Ș‑o să‑mi răsai ca o icoană
Se vede din întreaga‑mi mină.“
Charles Baudelaire, Pipa
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroană
4 Găsește în versurile următoare alte mijloace lexico-gra­ Unde te duci? Când o să vii?“
maticale prin care se exprimă vocea ficțională, ca alte Mihai Eminescu, Atât de fragedă…

Repere

Vocea care enunță discursul poetic este ficțională, existând numai în interiorul textului și reprezentând un sine
imaginar. Această voce nu este a autorului ca persoană cu existență reală, ci reprezintă o ipostază umană (îndră-
gostitul, copilul, geniul, inadaptatul, contemplatorul naturii, revoltatul etc.).
Subiectivitatea este vizibilă în utilizarea persoanei I, singular, care exprimă impresii personale, dar și a persoa-
nei I, plural, care sugerează ideea de cuplu sau de colectivitate. De asemenea, persoana a II‑a, singular și plural,
presupune comunicarea unor sentimente și idei individuale. Când textul este la persoana a III‑a, subiectivitatea se
observă în exclamații și interogații la care nu se așteaptă răspuns, în cuvinte care exprimă senzații, emoții, senti-
mente (ah!, vai!, of!).

Aplicații

1 Menționează ce emoții exprimă verbele suspin și sufăr 4 Ce semnificație dai scrierii cu italice a pronumelui prin
din ultima strofă a poeziei Lacul. Cum explici resem- care este numită fata îndrăgită?
narea îndrăgostitului? 5 Ce anume din gesturile imaginate de îndrăgostit dez-
2 Prin ce stări trece tânărul care așteaptă apariția per- văluie admirația față de fată și ce din gesturile ei ar
soanei dragi? arăta acceptarea prețuirii lui?
3 Explică de ce iubitei nu i se face un portret, rămâ­ 6 Selectează versul care sugerează armonia imaginată
nând o proiecție imaginară. între cei doi îndrăgostiți.

Provocări

Explică, din perspectiva mitului prezentat mai jos, expresia a‑ți găsi jumătatea.

Există un mit grecesc prezentat de filosoful Platon în


lucrarea Banchetul, numit mitul androginului. Se spune
că, la începuturi, oamenii nu arătau ca astăzi, fiind sfe-
rici ca aștrii și reprezentând o unitate alcătuită din băr-
bat și femeie. Puternice, aceste ființe i‑au înfruntat pe
zei, așa că Zeus i‑a cerut lui Apolo să‑i separe, pentru
a fi mai slabi. Cele două jumătăți, bărbatul și femeia,
s‑au pierdut în lume, tânjind nefericite să refacă uni-
tatea originară pierdută. Zeii l‑au trimis atunci pe
Eros, zeul iubirii, să ajute jumătățile pierdute să se
regăsească. Privind cele două jumătăți îmbrățișate,
Hefaistos este cel care le va uni, pentru că „dragostea
nu este altceva decât un nume pentru dorința noastră
pătimașă de a fi din nou întregi“ (Platon, Banchetul).

87
U3 Harta sentimentelor Lectură

Lecția 3. Limbajul figurat

Explorare

1 Alcătuiește o listă cu elementele cadrului natural din 7 Ce figură de stil din strofa a II‑a evidențiază că întâl-
poezia Lacul de Mihai Eminescu. nirea prezentată este numai proiecția unei dorințe, că
este o visare cu ochii deschiși? Justifică‑ți răspunsul.
2 Care sunt culorile prezente în text? Precizează elemen-
tele naturale asociate cu acestea și epitetele cromatice 8 Găsește consoana care se repetă în primele două ver-
prin care sunt prezentate. suri ale poeziei. Ce sugerează această repetiție?

3 În ce moment al zilei își imaginează tânărul că s‑ar 9 Indică vocala accentuată care se repetă în strofa a IV-a.
putea produce întâlnirea? Indică versul care te‑a ajutat Ce imită acest sunet?
să‑l identifici.
10 Stabilește ordinea obișnuită a cuvintelor din prima
4 Cadrul natural descris în prima strofă crezi că suge- strofă. Ce rol are schimbarea ordinii firești a cuvintelor
rează același moment? Justifică‑ți răspunsul. în propoziție?

5 Precizează felul epitetelor din strofa a IV‑a, rapor- 11 Precizează comparațiile din versurile date, selectate
tându‑te la partea de vorbire prin care se exprimă și la din Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu.
elementele pe care le descriu. Ce sugerează acestea? a „Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic.“

6 Identifică personificarea din prima strofă. Ce rol are? b „Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac.“

Repere

Epitetul este figura de stil care constă în determinarea unui substantiv sau a unui verb prin cuvinte ce evidențiază
însușiri deosebite ale obiectului sau ale acțiunii. Epitetul poate fi exprimat prin adjectiv („nuferi galbeni“), prin
adverb („să‑mi cadă lin pe piept“) sau prin substantiv ce indică nume de metale prețioase, pietre prețioase, materii
etc. („mândra glăsuire a pădurii de argint“ – Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu).
Personificarea este figura de stil prin care se atribuie însușiri omenești unor ființe necuvântătoare, unor lucruri
sau unor fenomene ale naturii. Personificarea se obține combinând un substantiv cu un verb care arată o acțiune
omenească („lacul… tresărind“), cu un adjectiv care arată o însușire omenească („blândei lune“) sau punând sub-
stantivul la cazul vocativ („Doină, doină, cântic dulce“ – Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor).
Comparația este figura de stil cu ajutorul căreia se exprimă un raport de asemănare între două persoane, obiecte
sau acțiuni, cu scopul de a evidenția unul dintre termeni. Între termenii comparației, apar prepoziții sau grupuri
unitare de cuvinte cu rol de legătură: ca, precum, cât, asemenea, aidoma, la fel ca, asemănător cu, întocmai ca etc.

Aplicații

1 Identifică, în strofa a III‑a, epitetul care se combină 3 Selectează repetițiile din text și arată ce exprimă.
cu altă figură de stil. Care este aceasta?
4 Compară cele două ipostaze ale lacului, care
2 Explică rolul plasării la începutul enunțului a epitetului asigură simetria textului, referindu-te la reacția
singuratic din ultima strofă. acestuia față de trăirile îndrăgostitului.

Provocări

Fiecare elev scrie propria definiție a dragostei, folosind o figură de stil, ca în exemplele de mai jos. Realizați un panou
cu toate definițiile din clasă.
„Iubire, bibelou de porțelan, „Am iubit iubirea pură,
Obiect cu existența efemeră.“ Floare roșie pe gură
Ion Minulescu, Romanță fără ecou Și în inimă arsură.“
Nicolae Labiș, Am iubit…

88
Lectură Semnificațiile textului L4

Lecția 4. Semnificațiile textului

Interpretare

1 De ce crezi că tânărul din poezia Lacul alege un loc „Simbolismul lunii este corelat cu acela al soare-
izolat de lume pentru a se gândi la iubirea sa? lui. Caracterele fundamentale sunt două și derivă,
2 Există, în text, trei cercuri protectoare, create de natu- pe de o parte, din faptul că luna este lipsită de
ră în jurul îndrăgostiților. Identifică‑le. lumină proprie și nu este decât o reflectare a soare-
lui, pe de alta, din aceea că traversează diferite faze
3 Poți asocia cu un obiect luciul apei lacului? Ce se și își schimbă forma.[…] În această dublă calitate,
poate vedea în luciul apei, raportându‑te la planul luna este simbolul transformării și al creșterii.[…]
ceresc și terestru? Ce crezi că simbolizează lacul? Timp de trei nopți, în fiecare lună, ea e moartă,
dispare. Apoi, reapare și sporește în strălucire.[…]
4 Alege, dintre simbolurile date ale nufărului, pe cele Luna este pentru oameni simbolul acestei treceri
care ți se par mai potrivite în text. Justifică‑ți alegerea. de la viață la moarte și de la moarte la viață.“
• abundență • armonie • bucurie • frumusețe
Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri
• perfecțiune • puritate • renaștere • viață

5 Ce fel de spațiu reprezintă barca pentru îndrăgostiți, 8 De care moment din evoluția universului amintesc
în poezia Lacul? întunericul nopții, apa lacului, lumina lunii? Cum inter-
pretezi titlul poeziei din această perspectivă?
6 Găsește o altă semnificație a bărcii, ținând seama de
faptul că luntrea lui Caron leagă, la greci, lumea vie 9 Explică, urmărind pe verticală peisajul, legătura dintre
de lumea lui Hades, stăpânul împărăției subterane planul terestru și planul celest în poezia Lacul. Ce rol
a morților. are luna în relația de iubire?

7 Citește fragmentul dat, privitor la simbolismul lunii. 10 Dragostea înalță și purifică, devenind o forță ordona-
Explică felul în care, prin iubire, omul învinge moar- toare, ce dă armonie și sens lumii. Pe cine poate iubi
tea, se transformă și se eternizează. omul și ce semnificație dai fiecărui fel de dragoste?

Provocări

În ansamblul sculptural Calea eroilor de la Târgu-Jiu, creat de Constantin Brâncuși, iubirea joacă un rol important.
Asociază semnificațiile următoare cu fiecare dintre piesele acestui complex (imaginile a – c):

1 iubirea care poate învinge timpul și condiția umană limitată de moarte; c


2 eternizarea omului prin șirul nesfârșit al urmașilor;
3 mișcarea ciclică și de neoprit a timpului în cursul celor 12 luni ale anului.

a b

Portofoliu Autoevaluare (L1 – L4)

Prezintă, într‑o jumătate de pagină, un cuplu celebru Completează, în caiet, următoarele afirmații:
de îndrăgostiți din literatură. Discută cu alți colegi • Din ceea ce am învățat, cel mai important
de clasă și alegeți patru cupluri diferite, pe care să mi se pare ... . ST
I N ITE
le prezentați din scaunul autorului la evaluarea por- • Cel mai mult mi‑a plăcut activitatea ... . M
tofoliilor. • Cel mai dificil mi s‑a părut ... .

89
U3 Harta sentimentelor Lectură

Lecţia 5. Noi pagini – alte idei

Text auxiliar

Ai aflat în prima parte a secţiunii de lectură că există texte lirice în care se exprimă reacția omului față de diferite
aspecte ale vieţii, precum natura, timpul, moartea. Dragostea ca sentiment uman fundamental a fost cântată din
Antichitate până astăzi. Nichita Stănescu (1933 – 1983), unul dintre cei mai mari poeţi români, a abordat această
temă din perspectiva autocunoașterii, a conștientizării fiecărei trăiri și a înţelegerii mecanismelor de creaţie poetică.
Citește poezia Poveste sentimentală, din volumul O viziune a sentimentelor (1964), și menţionează o asemănare
cu privire la trăirea emoțiilor și a sentimentelor între textul acesta și Lacul de Mihai Eminescu.

Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des,


Eu stăteam la o margine a orei,
tu – la cealaltă,
ca două toarte de amforă.
Numai cuvintele zburau între noi,
înainte și înapoi.
Vârtejul lor putea fi aproape zărit,
și, deodată,
îmi lăsam un genunchi,
iar cotul mi-l înfigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinată
de căderea vreunui cuvânt,
ca pe sub laba unui leu alergând.
Cuvintele se roteau, se roteau între noi,
înainte și înapoi,
și cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, într-un vârtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput. Ion Ţuculescu (1910 – 1962), Deplasare

Discutarea textului

1 Ce sens dai afirmației „ne vedeam din ce în ce mai des“?

2 Precizează pe cine desemnează pronumele personale eu și tu.

3 Menţionează cu ce sunt comparați îndrăgostiţii în poezia Poveste sentimentală. Numește mitul la care fac trimitere
această comparație și imaginea amforei.

4 De ce crezi că nu există un loc de întâlnire a îndrăgostiţilor? Momentul întâlnirii este ziua sau noaptea? Motivează-ți
opinia.

5 Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi. Comparaţi această poezie cu Lacul de Mihai Eminescu, referindu-vă la impresiile pe
care vi le creează absența sau prezența cadrului natural în cele două texte.

6 Cum își comunică iubirea îndrăgostiţii? Ce îţi sugerează cuvintele zburau și vârtejul?

7 Motivează de ce unele cuvinte nu mai „zboară“, „căzând“ pe pământ. Poți alege dintre variantele următoare:
a cuvintele au devenit clișee, fiind foarte cunoscute, obișnuite, iar destinatarul nu le dă importanță, pierzându-le;
b cuvintele nu pot exprima toată complexitatea sentimentului și „cad“ înainte să ajungă la destinatar.

8 Ce consecinţă are căderea vreunui cuvânt? De ce efectele căderii cuvintelor seamănă cu alergarea unui leu?

9 Compară emoțiile și sentimentele îndrăgostitului din această poezie cu acelea ale îndrăgostitului din poezia Lacul
de Mihai Eminescu.

90
Lectură Noi pagini – alte idei L5

10 Precizează ce exprimă repetiţia din versul următor: „Cuvintele se roteau, se roteau între noi“.

11 Ce sugerează repetiţia adverbelor „înainte și înapoi“? Care este urmarea mișcării cuvintelor?

12 Ce rol are utilizarea timpului imperfect în text?

13 Explică titlul poeziei, raportându-te la caracteristicile textelor lirice și epice.

14 Ce exprimă folosirea versurilor libere?

15 Ce îți sugerează ultimele două versuri ale poeziei privitor la forța iubirii?

16 În ce fel se produce eternizarea prin dragoste în acest text? Prin ce se deosebește de Lacul lui Mihai Eminescu?

Provocări

Citește rezumatul de mai jos, care prezintă mitul lui Orfeu. Găsește o legătură între acesta și poezia Poveste senti‑
mentală de Nichita Stănescu, în care iubirea duce la eternizarea artistului prin creaţie.

Orfeu era, la greci, un poet ce fermeca prin cântecele sale


acompaniate de liră toate fiinţele, până și pietrele. După unii,
era fiul lui Apolo, zeul care i-ar fi dăruit și lira. Venit din Tracia,
s-a îndrăgostit de nimfa Euridice, însă fericirea lui nu a durat,
fiindcă Euridice moare mușcată de un șarpe.
Orfeu a plâns-o mult și a hotărât să meargă în infern și să‑l
înduplece pe Hades să i-o redea. Zeii i-au îndeplinit rugă-
mintea, punând totuși o condiţie: Orfeu să nu o privească pe
Euridice nicio clipă înainte să ajungă la lumina zilei. Îndo-
indu-se că în spatele lui era Euridice, chiar înainte de a face
ultimul pas pentru a ieși din infern, Orfeu întoarce capul și Jean Baptiste Corot (1796 – 1875),
Orfeu scoţând-o pe Euridice din infern
astfel își pierde pentru totdeauna iubita.

Portofoliu

Caută pe internet imagini cu opere de artă plastică inspirate de mitul lui Orfeu și realizează un colaj cu acestea,
pe care să-l prezinţi colegilor tăi.

Biblioteci deschise

Pentru a descoperi și alte creații lirice din literatura universală și română, îţi propunem două volume de poezie de
dragoste.

Antologia Mare-i ziua


Francesco Petrarca fără tine cuprinde versuri
(1304 – 1374), precursor ale primilor poeți români,
al Renașterii, a influențat Ienăchiță Văcărescu, Anton
prin scrierile sale atât Pann, și continuă cu nume
literatura italiană, cât mari din perioada pașoptistă,
și literatura universală. Vasile Alecsandri,
Volumul Canțonierul, Ion Heliade Rădulescu,
tradus de Eta Boeriu, îi Grigore Alexandrescu.
este dedicat Laurei, pe Vei putea citi și creații
care o consideră un izvor de la sfârșit de secol XIX
de virtute și căreia îi poartă și din prima jumătate
o prietenie spirituală. a secolului al XX-lea.

91
U3 Harta sentimentelor Interculturalitate

Lecția 6. Tradiţii și obiceiuri legate de sentimente și emoții

Pentru început

1 Linia valorică. Au apărut, mai ales în ultimele decenii, zile


dedicate sărbătoririi emoțiilor și sentimentelor. De exemplu:
• Ziua Internațională a Fericirii, sărbătorită din 2012 în
20 martie;
• Ziua Internațională a Respectului, sărbătorită din 2008 în
18 septembrie;
• Ziua Internațională a Amabilității, sărbătorită din 1998 în
13 noiembrie, când se sărbătorește și bunătatea;
• Ziua Internațională a Toleranței, sărbătorită din 1995 în
16 noiembrie.
Consideri că este bine sau nu să se sărbătorească asemenea
zile? Scrie pe un bilet răspunsul tău. Grupează‑te cu elevii
care au aceeași opinie, într‑o parte a clasei. Discută cu ceilalți din grupul tău și stabiliți două argumente pe care să
le prezentați colegilor de clasă care sunt de altă părere, pentru a‑i convinge să vi se alăture.

2 Există un sentiment al cărui nume este greu de tradus în alte limbi, dorul. Din 2015, în 13 mai se sărbătorește în
România Ziua Dorului. Când ți-a fost dor de cineva sau de ceva ultima dată?

Explorare

Lucrați în grupe de 4 − 5 elevi. Discutați despre cânte- Știu Vreau să știu Am învăţat
cele populare în care se exprimă sentimente. Completați
primele două rubrici ale tabelului dat și prezentați-le
celorlalte grupe. Citiți apoi informațiile de mai jos.

Dorul este un sentiment complex care exprimă o dorință puternică de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a
reveni la o stare emoțională care te‑a marcat, fiind un amestec de bucurie, tristețe, suferință. Este un cuvânt care
prin multiplele sale sensuri exprimă viața afectivă profundă și bogată a românilor, atașați de comunitatea în care
trăiesc, de țară, de persoanele apropiate. Cuvântul vine din latina populară, de la dolus, care însemna durere fizică
și morală, dar în română se îndepărtează de la sensul originar, căpătând o semnificație specială. În poezii lirice spe-
cifice folclorului românesc, numite doine, dorul este un cuvânt‑cheie, ca în fragmentele următoare:
a „Mult mi‑e dor și mult mi‑e sete c „Coborând din deal în vale d „Frunză verde mărăcine,
Să văd frunza‑n codru verde, Mi‑a ieșit doru‑n cărare. Nimic se prinde de mine!
Să mai strâng vreo șapte cete!“ Doru prinde‑a mă‑ntreba: De când dorul m‑a lovit
Flori alese din poezia populară
Doru‑mi‑i de cineva? Minţile mi‑au rătăcit;
Eu la dor am prins a‑i spune: De când dorul m‑a cuprins
b „Cine n‑are dor pe luncă — Măi dorule, măi nebune! Sufletul mi s‑a aprins!“
Nu ști’ luna când se culcă Mai văzut‑ai om pe lume Poezii populare ale românilor,
Și noaptea câtu‑i de lungă!“ Să nu‑i fie dor de nime?“ Vasile Alecsandri
Doine și strigături din Ardeal, Izvoare fermecate,
J.U. Jarnik și A. Bîrseanu Cicerone Theodorescu

Dorul se asociază, adeseori, în folclor cu sentimentul de iubire, de care este legat unul dintre miturile fundamen-
tale ale culturii române moderne, mitul Zburătorului. Imaginat ca o fiinţă fantastică malefică, simbolizând criza ado-
lescentină, Zburătorul apare doar noaptea, ca un șarpe cu aripi, ca o flacără sau ca un zmeu, intrând în casă pe horn,
pe gaura cheii, prin crăpăturile ușii sau ale ferestrelor și transformându-se într-un flăcău frumos. Fetele chinuite de
Zburător slăbesc și se îmbolnăvesc de „lipitură“, fiind salvate de babe prin descântece.
Mitul este amintit prima dată de Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei și a fost valorificat de Ion Heliade
Rădulescu în balada Zburătorul. Mihai Eminescu a folosit acest mit în Călin (file din poveste) și în Luceafărul.

92
Interculturalitate Tradiţii și obiceiuri legate de sentimente și emoții L6

În mediul folcloric, există și obiceiuri legate de


apariția sentimentului de iubire, cele mai cunoscute
fiind cele de Dragobete, sărbătorit la 24 februarie.
Acesta este considerat un protector al iubirii, la fel ca
Eros. Dragobetele este un obicei local și simbolizează
renașterea naturii primăvara, când păsările își găsesc
perechea. În această zi, prin tradiție, fetele și băieţii
merg la pădure ca să adune flori. La prânz, tinerii joacă
„zburătoritul“. Fetele fug și băieţii aleargă să le prindă
ca să le sărute.
În societatea contemporană, au apărut și obiceiuri
împrumutate din culturile occidentale, așa cum este
Ziua Îndrăgostiților, sărbătorită în 14 februarie, de felicitări făcute din dantelă și satin, cu mesaje de dra-
Sfântul Valentin, cel care îi căsătorea pe îndrăgostiţi. goste.
Tradiţia vine din zona anglo‑saxonă, unde 14 februa- Sentiment uman definitoriu, iubirea este un simbol
rie se numea „ziua căsătoriei păsărilor“, anunţând pri- al armoniei și al cunoașterii lumii în cultura română și
măvara. Încă de pe la 1800, tinerii își trimiteau atunci în cea europeană.

Repere

Sentimentele și emoțiile legate de anumite obiceiuri și tradiții sunt prezente frecvent și în lirica și epica populară,
fiind adeseori surse de inspirație pentru operele culte.
Doina este opera lirică a folclorului românesc prin care se redau sentimente variate (dor, dragoste, revoltă etc.).
Expresie a unui sentiment individual, doina capătă valoare general umană, transformându‑se într‑un dialog al omu-
lui cu întreaga lume. Mai greu de definit din punct de vedere literar, sub aspect muzical doina este o melodie cu
scară unitonală și ritm liber. George Enescu considera că dorul, sentimentul cel mai des cântat în doină, este o
„caracteristică originală a cântecelor românești“. Valoarea doinei a fost recunoscută în 2009, când a fost inclusă de
UNESCO în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credințele populare despre originea universului, a fenomenelor
naturale, despre zei și eroi legendari. Mircea Eliade arată că mitul plasează întâmplările într‑un timp al „începuturi-
lor“ în care ființe supranaturale acționează în vederea apariției unei noi realități, ce poate fi un comportament uman,
o specie vegetală, un fenomen natural.
Ritualul este un ceremonial desfășurat după anumite reguli, într‑un cadru solemn, în momente importante ale
existenței umane (nașterea, căsătoria, moartea), în anumite etape ale muncilor tradiționale (semănat, recoltat), la
trecerea de la un anotimp la altul. În cultura română, ritualul este strâns legat de folclor și se însoțește de cântece,
rar de versuri recitate, ca în cazul plugușorului sau al orațiilor de nuntă.

Aplicații

1 Precizează ce sentiment dominant este transmis în Tot cu doina mă mai țin.


versurile doinei de mai jos. Ce relație se stabilește între Doina cânt, doina șoptesc,
sufletul omului și doină? Tot cu doina viețuiesc.“
„Doină, doină, cântic dulce! Poezii populare ale românilor, culegere de Vasile Alecsandri
Când te‑aud nu m‑aș mai duce.
Doină, doină, viers cu foc! 2 Reuniţi‑vă în grupele iniţiale și completați a treia rubri-
Când răsuni eu stau în loc. [...] că din tabelul de la pagina 92. Un reprezentat al grupei
Doina zic, doina suspin, prezintă fișa voastră în fața clasei.

Provocări

Citește mitul lui Eros și Psyche din Prima mea carte de mitologie ori dintr-un alt volum care istorisește mituri. Rezumă
narațiunea și prezint‑o din scaunul autorului.

93
U3 Harta sentimentelor Comunicare orală

Lecția 7. Atitudini comunicative

Pentru început

1 Citește replicile din imaginile a și b. Ce sentimente 2 Ce atitudine exprimă reacţia fetei? Dar atitudinea
exprimă în fiecare băiatul care oferă floarea? profesoarei din ilustrație, față de un fost elev?

Doamnă
Roxana, profesoară,
pentru tine, cu respect
cu simpatie! pentru ce am
Ei, ca să vezi, învățat de la
ce coleguț dumneavoastră! Ce buchet frumos!
drăguț... Mulţumesc!
a b

Respectul și toleranţa în comunicare

Explorare

1 Precizează ce fel de politeţe, pozitivă sau negativă, — M-am gândit să-i facem o surpriză Roxanei de ziua ei.
manifestă fata și profesoara. Care sunt mijloacele lin­ — Da’ de ce? Că…
gvistice de încurajare sau de descurajare a băiatului? — Taci, mă, că vreau să văd ce zice!
2 Menţionează mijloacele lingvistice de manifestare a — Ce nu-ţi convine? Roxana ne-a ajutat mereu…
respectului, folosite de băiat în dialogul cu profesoara.
4 Formulează câteva reguli ale unui dialog în care să se
3 Ce replici dovedesc intoleranță în dialogul alăturat? manifeste respect și toleranţă faţă de interlocutori.

Repere

În funcţie de relaţiile dintre participanţii la dialog, acesta este:


• dialog formal, când respectă anumite reguli de desfășurare, participanţii având poziţii anterior stabilite; se uti-
lizează formule de adresare protocolare, afectivitatea este redusă și enunţurile sunt elaborate;
• dialog informal, când se folosesc diverse teme fără anumite reguli, participanţii neavând anterior poziţii stabilite;
se utilizează formule de adresare apropiate, se exprimă afectivitatea, enunţurile nu sunt așa de elaborate.
Respectul se poate manifesta prin:
• utilizarea de formulări-clișee ce trimit la statutul social al receptorului; de exemplu: domnule director;
• folosirea de pronume de politeţe; de exemplu: dumneavoastră, dumneata etc.;
• folosirea de forme verbale reverenţioase; de exemplu: utilizarea persoanei a II-a, plural faţă de o singură per-
soană, înlocuirea modului imperativ cu modul conjunctiv, folosirea modului condițional-optativ etc.
Toleranţa se manifestă printr-un comportament care să permită participarea tuturor la dialog. Pentru aceasta,
cei care discută trebuie:
• să accepte puncte de vedere diferite și să manifeste curiozitate față de părerile altora;
• să se stăpânească să reacţioneze verbal și nonverbal în timpul unei replici;
• să nu-i jignească pe cei cu păreri diferite, încercând să le înțeleagă perspectiva asupra subiectului;
• să cedeze cuvântul după o replică rezonabil de lungă;
• să nu se îndepărteze de la subiect, dovedind flexibilitate și adaptându-se la situații noi.

Modalitatea de exprimare și de recunoaștere a emoţiilor

Explorare

1 Precizează mijloacele paraverbale și verbale prin care se transmite emoţia în enunţurile de mai jos.
a  Pentru mine e floarea?  b  E o floare… pentru mine.  c  O, e o floare pentru mine!  d  Floa-rea… e pentru mine?

94
Comunicare orală Atitudini comunicative L7

2 Menţionează prin ce se transmite emoţia în fiecare dintre imaginile date.


a b c

3 Ascultă melodia Cine iubește și lasă a Mariei Tănase (c) și menţionează modalitățile de transmitere a emoţiei.

Repere

Emoţiile pot fi exprimate sau recunoscute din gesturi, mișcări ale corpului, mimică, intonație interogativă, aser-
tivă, exclamativă. Emoţiile se pot transmite și prin alte modalităţi lingvistice: inversiune, pauză, repetiţie, folosirea
unor cuvinte care exprimă stări sufletești (vai, ah, o etc.), silabisire.

Aplicații

1 Indică tipul de dialog din exemplele de mai jos, în b Un elev intră în secretariatul școlii pentru o adeve-
funcție de participanți. Ce elemente verbale te-au aju- rinţă, dar secretara, ocupată, nu îl remarcă.
tat să stabilești felul dialogului?
CRITERII – Respect
a — Nu vă supăraţi, domnule profesor, am de făcut un
proiect despre dor în poezia românească. Aţi putea folosirea de formule reverenţioase și de
să-mi recomandaţi niște texte? formule de politeţe
— Cum să nu! Poţi să citești Mai am un singur dor și utilizarea adecvată a verbelor
O, rămâi… de Mihai Eminescu, Dorul și Dorul-dor de
Lucian Blaga, Cântec de dor de Nichita Stănescu. A! folosirea de mijloace nonverbale și
paraverbale potrivite
Și ceva mai narativ, La oglindă de Coșbuc.
— Mulţumesc, domnule profesor!
CRITERII – Toleranţă
b — Bună ziua! Am o comandă on-line de livrat pentru
dumneavoastră. Vă găsesc în Sabinelor, 15? acceptarea de păreri diferite și
— Da, în cât timp ajungeți? manifestarea curiozității și a empatiei
— În cinci minute sunt acolo! față de interlocutori
— Vă aștept! Mulţumesc! centrarea pe subiect, cu intervenții
c — Salut! Am venit să-mi dai și mie laptopul tău până rezonabil de lungi și adaptate la context
mâine, c-al meu s-a stricat și am maaare nevoie de folosirea de mijloace nonverbale
niște chestii de pe net. și paraverbale
— Ţi-l dau. Da’ numa’ până mâine!
— Bine, mă! Promit! Hai, salut! 3 Cele patru colțuri. Lucrați în patru grupe, plasate în
cele patru colțuri ale clasei. Două grupe formulează
2 Joc de rol. Jucați cele două situații propuse. Colegii câte un argument pro și celelalte două câte unul contra
voștri vă vor evalua, utilizând grilele date. pentru următoarea problemă: Este nevoie să-ți exprimi
a Trei elevi din consiliul elevilor merg să discute cu sau nu vizibil sentimentele față de cei din familie? În
directorul în vederea organizării unei activităţi cul- urma prezentărilor, elevii se pot regrupa după argu-
turale despre tradiţiile românești. mentul cel mai puternic.

Provocări

Urmărește pe internet filmul Minunea (2017), ecranizare a romanului lui R.J. Palacio, și găsește zece situații în care
emoțiile și atitudinile de respect și toleranță sunt exprimate nonverbal.

95
U3 Harta sentimentelor Comunicare orală

Lecția 8. Textul descriptiv

Explorare

1 Joc. Sunetele emoţiilor. Pronunţă sunetele sau cuvin- 3 Descrie oral înfățișarea fetei din fiecare imagine de la
tele prin care omul poate exprima bucuria, tristețea, exercițiul precedent, urmărind pentru fiecare emoție
frica, surpriza. identificată:

2 Menţionează ce emoţii exprimă fata din imaginile • ținuta capului;


de mai jos. • ridicarea sau coborârea colțurilor gurii;
• închiderea sau deschiderea gurii;
a c
• gradul de deschidere a ochilor;
• poziția sprâncenelor;
• ridicarea obrajilor;
• prezența unei cute între nas și colțurile gurii;
• apariția și poziționarea crețurilor de pe frunte;
• felul în care sunt ținute mâinile.

b d 4 Povestește cum te-ai simțit într-o situație trăită de


tine în care cei din jur au putut să-ți citească pe față
emoțiile, pozitive sau negative. Ce crezi că ai fi putut
face pentru a te stăpâni și a nu ți se citi pe chip inten-
sitatea trăirii?

5 Lucraţi în grupe de 4 – 5 elevi. Descrieţi chipul băia-


tului din imaginea de mai jos, completând mai întâi, în
caiet, schema dată. Un reprezentant al grupei va face
descrierea oral, pe baza schemei completate.

SUBIECTUL DESCRIS
chip

Element Element Element Element Element


component component component component component
ochi gură nas frunte păr

Proprietate Proprietate Proprietate Proprietate Proprietate


visători

Element Element
component component
gene buze

Proprietate Proprietate
lungi

Element
component
sprâncene

Proprietate
arcuite

96
Comunicare orală Textul descriptiv L8

6 Exprimă-ţi impresia despre imaginea băiatului de la Cu șorțul negru prins în brâu,


exerciţiul precedent, adăugând două figuri de stil tex- O pierd din ochi de dragă.“
tului descriptiv elaborat de grupa din care ai făcut George Coșbuc, Numai una
parte. Cum ți se pare textul nou, față de primul?
Citește și versurile de mai jos, care conțin figuri de c „Aramă grea ca vinul – părul,
stil privind elemente ale corpului. sprâncenele ușor piezișe,
a „Ea se uită... Păru-i galben,
o cută verticală pe frunte,
Fața ei lucesc în lună, vădind trecutul de răstriște.“
Lucian Blaga, Portret
Iar în ochii ei albaștri
Toate basmele s-adună.“ d „Și viața mea se iluminează,

Mihai Eminescu, Crăiasa din povești sub ochiul tău verde la amiază,
cenușiu ca pământul în amurg.
b „Pe umeri pletele-i curg râu –  Oho, alerg și salt și curg.“
Mlădie ca un spic de grâu, Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează

Repere

Descrierea prezintă caracteristicile unui obiect, ale unei fiinţe ori ale unui peisaj pentru a-i oferi destinatarului o
reprezentare asupra acestora. Descrierea poate fi:
• obiectivă, când oferă informaţii conforme cu realitatea;
• subiectivă, când oferă informaţii care constituie impresii personale ale celui care face descrierea, putând să
exprime sentimentele și emoțiile resimțite.
În realizarea unei descrieri, mai întâi se numește obiectul descris, apoi se indică elementele componente ale aces-
tuia și proprietăţile particulare ale lui sau ale elementelor componente, precizând impresia generală lăsată de acesta.
Descrierea obiectivă se face doar la persoana a III-a, iar cea subiectivă mai ales la persoana I. Pentru descrierea
subiectivă, pot fi folosite și persoana a III-a și a II-a.
În descrierea obiectivă, limbajul este neutru, cu vocabular specializat, fără figuri de stil. În descrierea subiectivă,
limbajul conține figuri de stil.

Aplicații

1 Descrie oral un coleg/o colegă de clasă, referindu-te


la chipul acestuia/acesteia. Ceilalţi elevi ar trebui să
ghicească din prima încercare despre cine este vorba.

2 Realizează o descriere subiectivă orală a ochilor unei


persoane îndrăgite. Folosește o comparație și două
epitete care să arate culoarea și forma ochilor.

3 Descrie oral figura persoanei din imaginea alăturată. My


Este vorba despre actriţa Audrey Hepburn, în rolul Fair
principal din My Fair Lady (1964), ecranizare după Lady
piesa de teatru Pygmalion de George Bernard Shaw.

Provocări

Mitul lui Pigmalion și al Galateei este mitul creatorului îndrăgostit de propria operă. Pigmalion a fost un rege din
Cipru, cu un mare talent de sculptor. Îndrăgostit de o sculptură a sa ce înfățișa femeia ideală pentru el, Afrodita
îi dă viață acelei statui, Galateea, și Pigmalion se căsătorește cu ea. Există și ecranizări ce valorifică acest mit.
Caută pe internet filmele My Fair Lady (1964) și The Makeover (2013). În My Fair Lady, profesorul Henry Higgins
îl reprezintă pe Pigmalion și Eliza Doolitle, o florăreasă modestă, pe Galateea. În The Makeover, rolurile se inver-
sează, profesoara fiind Hannah Higgins, iar cel transformat, Eliot Doolitle, un simplu comerciant. După ce vezi fil-
mele recomandate, descrie colegilor tăi schimbarea fizică a celor două personaje principale care o întruchipează
pe Galateea.

97
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Lecția 9. Substantivul

Pentru început

Joc. Scrie, în două minute, cât mai multe substantive comune și proprii din câmpul lexical al sentimentelor.
Câștigă cel care dă cele mai multe exemple de ambele tipuri.

Substantivul – actualizare

Explorare

1 Citește versurile de mai jos și menţionează sentimen-


tele pe care le exprimă.
„Mă scald în zi ca un copil în râu.
N-am ieri, nici mâine, și voioasă-n uliţi
privesc cum trece soarele cu suliţi,
și mă gândesc la vară și la grâu.

Voi scrie despre-acea necruţătoare


bucurie de-a fi tânăr sub soare;
cu fruntea lângă cer voi scrie despre viaţă.
Tu sărută-mi cartea, dimineaţă…“
Magda Isanos, Mă scald în zi
7 Menţionează, din textul de mai jos, substantivele for-
2 Analizează substantivele scrise italic în versurile date, mate prin compunere, indicând tipul compunerii.
precizând și funcţia lor sintactică.
În mine era un valvârtej de emoţii și, deși eram un
3 Menţionează cazul și funcţia sintactică a substantive- gură-cască, amuţisem la vederea blocului-turn în care
lor scrise italic în textul următor: se afla sediul BCR-ului.
Le-am vorbit colegilor mei de clasă despre plăcutul 8 Găsește cuvintele de la care s-au format prin derivare
sentiment al solidarităţii. Această legătură dintre noi substantivele de mai jos. Ce observi în privința genului
înseamnă interese și responsabilităţi comune. substantivelor obținute cu ajutorul sufixelor?
4 Indică substantivul colectiv din textul de la exerciţiul • doctoriţă • elevă • gâscan • lupoaică • mireasă
precedent. • prinţesă • răţoi • româncă

5 Explică modul în care s-au format următoarele sub- 9 Precizează cuvântul care nu apare în limbajul obișnuit,
stantive colective: adunătură, aluniș, frunzăraie, rufă‑ utilizat în versurile de mai jos.
rie, studenţime, tineret, trifoiște. „Soţul Girafei, domnul Giraf,
6 Identifică substantivele nonnumărabile din ver- E controlor de linie la firma «Telephone & Telegraph».“
surile de la exerciţiul 1, indicând felul acestora. Alexandru Mușina, Domnul Giraf

Repere

Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, însușiri, acţiuni,
stări sufletești, în sens larg, obiecte. Substantivele sunt:
•  comune, când denumesc clase de obiecte de același fel;  •  proprii, când denumesc individualităţi.
Substantivele pot fi simple și compuse. Substantivul este de trei genuri: masculin, feminin și neutru. În limba
română, se pot forma substantive feminine de la masculine și invers, cu ajutorul unor sufixe, numite sufixe moţionale.
Există substantive nume de animale, de funcţii sociale etc. care au o singură formă pentru masculin sau feminin.
De exemplu: albină, călăuză, crap, elefant, părinte, rector, star, vultur.
Substantivele au două numere: singular, când indică un obiect, și plural, când indică două sau mai multe obiecte.
Există substantive numărabile și nonnumărabile. Cele nonnumărabile pot fi: defective de plural (singularia
tantum), adică au numai singular (jale), și defective de singular (pluralia tantum), adică au numai plural (zori).

98
Limbă română Substantivul L9

O categorie separată a substantivelor nonnumărabile sunt substantivele masive, care denumesc materii și care își
păstrează caracteristicile, chiar dacă sunt împărţite, existând o diferenţă de sens între cumpăr ulei (materia) și am
luat trei uleiuri diferite (sortimente).
Substantivele colective au formă de singular și înţeles de plural. Pot fi obţinute și prin derivare cu sufixe.
Substantivele pot fi nearticulate și articulate cu articol hotărât sau cu articol nehotărât.
Substantivul are cinci cazuri:
• nominativ, când este subiect și nume predicativ;
• acuzativ, când este complement direct, complement prepoziţional, circumstanțial și atribut prepoziţional;
• dativ, când este complement indirect;
• genitiv, când este atribut genitival (uneori, precedat de articol genitival);
• vocativ, când arată o chemare, o atenţionare și nu îndeplinește funcţie sintactică.

Locuţiunea substantivală

Explorare

Găsește un sinonim pentru grupurile de cuvinte scrise colorat în enunţul dat.


Constat cu părere de rău că nu toţi prietenii mei au tragere de inimă pentru învăţat.

Repere

Locuţiunea substantivală este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un substantiv și se comportă în pro-
poziţie ca substantivul, fiind determinat de atribut. Cele mai multe locuţiuni substantivale provin din locuţiuni ver-
bale în care verbul este substantivizat.

Aplicații

1 Indică pluralul substantivelor compuse date. b „Cum n-oi mai fi pribeag

• cal-putere • câine-lup • dreptunghi • după-amiază
De-atunci înainte,
• floare-de-colţ • locotenent-colonel • mamă-mare
M-or troieni cu drag
• nou-născut • ONG • prim-ministru • răufăcător
Aduceri-aminte.“
Mihai Eminescu, Mai am un singur dor
2 Selectează substantivele colective din lista de mai jos.
• alunel • colectiv • dăscălime • făget • flotă • roi
6 Transformă locuţiunile verbale de mai jos în locu-
• frunzucă • ierbărie • juriu • maldăr • stejăriș
ţiuni substantivale.
•  a băga de seamă  •  a duce cu vorba
3 Precizează sufixele cu ajutorul cărora s-au obţinut prin •  a lua la rost  •  a pune la cale  •  a rămâne în urmă
derivare unele substantive colective de la exerciţiul 2. •  a scăpa din vedere  •  a trage pe sfoară

4 Formează feminine sau masculine de la substantivele:


avocat, broască, curcă, preot, șoarece, șofer, tigru, 7 Analizează substantivele din versurile date, indicând
ţăran, vrabie, zmeu. și funcţia lor sintactică.
„De ce nu răsare iarba verde și fragedă
5 Identifică locuţiunile substantivale din versurile date. Pe spinarea fierbinte a fiarelor din pădure?
a „În taina farmecelor sale De ce nu le cresc pomilor aripi
E-un «nu știu ce» ș-un «nu știu cum».“ Și păsărilor rădăcini?“
Mihai Eminescu, De-or trece anii… Ana Blandiana, Întrebări

Provocări

Scrie o poezie, punând întrebări asemănătoare celor de la exerciţiul 7. Subliniază substantivele, precizându-le cazul.

99
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Lecția 10. Prepoziţia

Felul prepoziţiilor

Explorare

1 Precizează felul prepoziţiilor din textul de mai jos.


Alex a venit în clasa noastră de la o școală din Brașov
și pare foarte timid. Nu vorbește cu băieţii și pe fete le
ocolește. În recreaţie nu participă la discuţiile noastre.
Îl voi invita la patinoar în mallul de lângă blocul meu.

2 Menționează funcția sintactică a cuvintelor în fața


cărora se află prepozițiile identificate la exercițiul pre-
cedent. Ce rol au prepozițiile?

3 Precizează în care dintre exemplele alăturate prepozi- •  Îl aștept pe Alex.  •  Pun merele pe masă.  •  Mergem la
ţiile au sens și în care au numai rol de legătură. patinoar.  •  Stau lângă mall.  •  Fac un gest de prietenie.

Repere

Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care leagă un atribut, un complement sau un circumstanţial de cuvân-
tul determinat. Prepoziţiile sunt:
• simple, când sunt alcătuite dintr-un singur termen: cu, de, în, la, lângă etc.;
• compuse, când sunt alcătuite din doi sau mai mulţi termeni: de la, de pe, de pe la, de pe lângă, despre, înspre etc.
Unele prepoziţii sunt purtătoare de sens (sub, lângă, spre, în etc.), altele au numai rol de legătură (de, la, cu etc.).
Unele prepoziţii au sens în anumite contexte (Stă pe scaun.), iar în alte contexte sunt lipsite de sens (Îl aștept pe el.).

Locuţiunea prepoziţională

Explorare

Înlocuiește cu o prepoziţie grupurile de cuvinte scrise colorat în textul de mai jos, făcând modificările necesare.
Am încercat să mă port frumos faţă de Alex, pentru că am înţeles reţinerea lui cu privire la integrarea într-un colec-
tiv nou. De azi, voi fi mai des în preajma colegului meu pentru a ne împrieteni.

Repere

Locuţiunea prepoziţională este grupul unitar de cuvinte care se comportă ca o prepoziţie.


Nu trebuie confundate cu locuţiuni prepoziţionale grupurile ce conţin adverbe care îndeplinesc separat funcţie
sintactică, de tipul: aproape de ..., departe de ..., alături de ... .
Locuţiunile prepoziţionale nu trebuie confundate cu asocierile libere de cuvinte care au tendinţa de a deveni locu-
ţiuni, dar care, permiţând asocierea cu un adjectiv, dovedesc slaba coeziune a grupului: din cauza (din importanta
cauză), cu scopul (cu scopul mărturisit), din punct de vedere (din punct de vedere economic).

Regimul cazual al prepoziţiei și al locuţiunii prepoziţionale

Explorare

1 Ce caz crezi că cer prepoziţiile scrise colorat în textul M-am împrietenit cu Alex. Am luptat contra ironiilor
alăturat? Justifică alegerea cazului. colegilor de clasă. Mă port așa grație educației primite.

100
Limbă română Prepoziţia L10

2 Identifică locuțiunile prepoziționale din textul alătu- Referitor la Alex, în loc de vorbe prefer faptele. Am
rat. Ce caz crezi că cer acestea? patinat de-a lungul gheții când ne-am întâlnit.

Repere

Prepoziţiile și locuţiunile prepoziţionale cer în limba română cazurile:


• acuzativ, majoritatea prepoziţiilor (către, cu, din, de, după, în, la, pe, prin etc.) și locuţiunile prepoziţionale care
au ca ultim termen o prepoziţie de acuzativ (faţă de, în loc de, în afară de, conform cu etc.);
• genitiv, prepoziţiile asupra, contra și cele provenite din adverbe prin articulare (deasupra, dedesubtul, înain‑
tea, înăuntrul etc.) și locuţiuni prepoziţionale ca în faţa, în spatele, în mijlocul, în urma, în jurul, în preajma etc.;
• dativ, prepoziţiile datorită, mulţumită (provenite din participii), graţie (provenită din substantiv).
Cuvintele asemenea, aidoma, așijderea, conform, contrar, potrivit sunt adverbe și nu pot fi încadrate în clasa
prepozițiilor.
Într-o enumerare de substantive în cazul genitiv cerute de o prepoziţie sau de o locuţiune prepoziţională specia-
lizată, articolul genitival apare înaintea fiecărui termen: Ninsoarea s-a abătut asupra satelor, a orașelor, a câmpiilor.
În felul acesta, prepoziţiile care cer genitivul se pot deosebi de cele care cer dativul.

Aplicații

1 Grupează prepoziţiile din text în simple și compuse. 3 Menţionează locuţiunile prepoziţionale din exemplele
„O altă poveste cu aripi, foarte frumoasă, se află într‑o date, precizând cazul cerut de acestea.
poezie. […] Se numește Albatrosul și a fost scrisă de • Ne-am plimbat de-a lungul străzilor înzăpezite.  • În
Charles Baudelaire. E vorba acolo despre un albatros urma mașinilor, rămâneau dâre de apă.  •  Locul de
care ajunge pe puntea unui vapor. […] Pare o pasăre joacă din spatele blocului este pustiu.  •  În faţa maga-
care se încurcă în propriile-i aripi, fără nicio legătură cu zinului din colţ, am întâlnit-o pe Anca.
splendoarea din timpul zborului. […] Ei, și Baudelaire îl
compară pe poet cu albatrosul. Adică poetul […] e un 4 Alege prepoziţia potrivită pentru enunţurile date.
om ca toţi oamenii, mai stângaci ca semenii lui. […] Și •  Am fost omis după/de pe listă.  •  Iau caietul după/
totul vine de la sensibilitatea lui neobișnuită.“ de pe bancă.  •  Închid telefonul, fiindcă sunt pe/în
După Simona Popescu,
avion.  • Merg în/la Brașov.  • Distanţa între/dintre casa
Pește-pasăre și alte povești cu aripi și lacrimi
mea și școală este mică.  •  Și-a pus căciula pe/în cap.

2 Precizează cazul cerut de prepoziţiile din textul dat. 5 Corectează enunţurile de mai jos.
•  Am aflat pe știri despre accident.  •  Unii stau mult
M-am bucurat că ieri a ieșit soarele pe cer și deasupra
casei noastre au zburat vrăbii, ascunse până în acel pe telefon.  •  S-a limitat în a răsfoi cartea.  •  Sunt per-
moment în magazia din curte. Datorită ciripitului lor soane care trăiesc după o zi pe alta.  •  Știe franceză de
m-am înveselit. Împotriva așteptărilor mele, nu s-au fragedă pruncie.  •  Suferă cu ficatul și ţine regim.  • Pe
năpustit asupra boabelor puse înaintea ferestrelor. pauza publicitară, am sunat-o pe Anca.  •  Am făcut o
prezentare pe tema prieteniei.  •  La primăvară, păsă-
rile călătoare vor zbura deasupra câmpiilor, râurilor,
munţilor, dealurilor pentru a veni acasă.  • Mulţumită
îndrumărilor profesorilor, a încurajărilor părinţilor și a
ajutorului prietenilor, a câștigat concursul.  •  În ceea ce
privesc afirmaţiile lui, nu aţi formulat obiecţii.

Provocări

Este greșită adăugarea la prepoziția ca a conjuncției și pentru evitarea cacofoniei: L-am ajutat ca și coleg de clasă.
Eronată este și extinderea acestei construcții când nu apare o cacofonie: Ca și prieten, sunt săritor. Astfel de greșeli se
evită prin reformularea enunțului și prin utilizarea altor prepoziții sau locuțiuni prepoziționale: L-am ajutat în calitate
de coleg de clasă. Drept coleg de clasă, l-am ajutat. Ca prieten, sunt săritor. Folosirea grupării ca și este permisă când
în enunț apare comparativul de egalitate: Sunt la fel de înalt ca și Dan. Ascultă pe internet melodia trupei Taxi intitu-
lată Ca și, în care se ironizează folosirea excesivă a acestei exprimări greșite. Găsește în presă o astfel de greșeală.

101
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Lecția 11. Posibilităţi combinatorii ale substantivului

Explorare

1 Identifică substantivele cu funcţie sintactică de su-


biect din textul de mai jos, precizând felul subiectului.

Mihai este un elev foarte bun, dar m-a speriat


ieșirea lui furioasă de ieri, când am primit rezulta-
tele la teza de la limba română. A trântit penarul pe
podea, a rupt niște pixuri ale prietenilor lui, a ţipat
la Alina, i-a spus cu ciudă Anei că este mai deștept
decât ea. Orgoliul și dorinţa de a lua numai notă
maximă i-au provocat această reacție.

2 Menţionează felul subiectelor neexprimate din al doi- 7 Ce funcţie sintactică și ce caz crezi că au substan-
lea enunţ al textului de la exercițiul precedent. tivele scrise colorat în enunţurile date?

3 Indică substantivul cu funcţie sintactică de nume pre- • Profesorul Georgescu este înţelegător.  •  Acordarea
dicativ din textul de la exerciţiul 1, precizându-i cazul. de premii elevilor merituoși este importantă.

4 În ce caz crezi că sunt substantivele cu funcţia sintac- 8 Menţionează funcţia sintactică și cazul substantivelor
tică de nume predicativ din propoziţiile date? care sunt adjuncţi ai verbului în enunţurile date.
•  Am un rucsac frumos.  •  Îi împrumut Mariei un pix.
•  Problema lui este de autoeducaţie.  •  Dan este contra
•  El s-a năpustit asupra colegilor săi.  •  Mă gândesc
proiectării nemulţumirii tale asupra altora.  •  Nota este
în funcție de pregătirea ta. la excursia plănuită.  •  Emil stă lângă fereastră.  •  Ana
pune cartea deasupra băncii.  •  Dan aleargă în jurul ca-
5 Menţionează substantivele centru din textul de la reului de sport.  •  Plecăm la mare în iulie.  •  A muncit
exerciţiul 1, precizând funcţia sintactică a adjuncţilor zile întregi.  •  Au sosit acasă înaintea mamei.  •  Mihai
acestora și partea de vorbire prin care se exprimă. așteaptă cu răbdare.  •  Am spart paharul dintr-o gre­
șeală.  •  Am învăţat pentru teză.
6 Precizează cazul substantivelor care sunt atribute
substantivale prepoziţionale în exemplele de mai jos. 9 Precizează ce parte de vorbire determină complemen-
tul prepoziţional din propoziţia de mai jos.
•  Arată respect faţă de părinţi.  •  Aruncă pixurile di­
de ce plini?
năuntrul penarului.  •  Scaunul din faţa băiatului este
roșu.  •  Reușita graţie ajutorului primit l-a bucurat. Pomii se încovoaie plini de chiciură.

Repere

Faţă de un verb centru cu funcţia sintactică de predicat, substantivul are două funcţii sintactice speciale: subiect
și nume predicativ. Subiectul intră cu predicatul verbal sau nominal într-o relaţie de interdependenţă, adică verbul
impune substantivului cu funcția de subiect cazul nominativ, iar subiectul impune verbului predicat persoana și
numărul. Subiectul poate fi exprimat și neexprimat.
Subiectul exprimat simplu, când are un termen;

multiplu, când are doi sau mai mulţi termeni coordonaţi între ei.
Subiectul neexprimat subînţeles, când a fost exprimat anterior în enunţ, apărând la persoana a III-a, singular și plural;
inclus, când poate fi dedus din desinenţa verbului la persoana I și a II-a, singular și plural.

Numele predicativ intră în componenţa unui predicat nominal și poate fi exprimat prin substantiv în cazul:
• nominativ; Ana este o prietenă bună.;
• acuzativ cu prepoziţie/locuțiune prepozițională; Penarul este din plastic.; Reacția este cu privire la purtarea lui.;
• genitiv cu prepoziţie/locuțiune prepozițională; El este contra conflictelor.; Ea este de partea Inei.

În calitate de centru, substantivul are adjuncţi care îndeplinesc funcţia sintactică de atribut. După partea de vor-
bire prin care se exprimă, atributul poate fi: substantival, pronominal, adjectival, verbal, adverbial.

102
Limbă română Posibilităţi combinatorii ale substantivului L11

Atributul substantival poate fi:


Felul atributului Cazul substantivului atribut Exemplu
atribut substantival genitival genitiv fără prepoziţie Cartea copilului e pe masă.
atribut substantival prepoziţional acuzativ cu prepoziţie și Cartea de la bunica este frumoasă.
locuţiune prepoziţională Atitudinea faţă de colegi este nepotrivită.
genitiv cu prepoziţie și Lupta contra violenţei este importantă.
locuţiune prepoziţională Catedra din faţa băncilor este nouă.
dativ cu prepoziţie Succesul datorită perseverenţei este lăudabil.
atribut substantival în nominativ nominativ Orașul Brașov este frumos.
atribut substantival în dativ dativ Predarea limbii române străinilor este dificilă.
fără prepoziţie Dan este vecin verișoarei mele.

Ca adjunct al verbului și al adjectivului, substantivul are următoarele funcţii sintactice:


complement direct când stă în cazul acuzativ fără prepoziţie Citesc o revistă. Îl văd pe Dan.
sau cu prepoziţia pe
complement indirect când stă în cazul dativ Îi dau băiatului un sfat.
complement prepoziţional când stă în cazul acuzativ sau genitiv Mă gândesc la vacanţă. Ina este capabilă
cu prepoziţie de efort. Luptă contra violenţei.
circumstanţial de loc când stă în cazul acuzativ sau genitiv cu Pune cărţile în bibliotecă. Caută pixul dedesubtul
prepoziţie sau locuţiune prepoziţională caietelor. Se joacă în spatele blocului.
circumstanţial de timp când stă în cazul acuzativ sau genitiv Am stat la bunici trei săptămâni. A ajuns după
cu prepoziţie sau fără prepoziţie profesor. A venit înaintea dirigintei.
circumstanţial de mod când stă în cazul acuzativ cu prepoziţie Scrie fără grabă.
circumstanţial de cauză când stă în cazul acuzativ cu prepoziţie E roșu de furie.
circumstanţial de scop când stă în cazul acuzativ cu prepoziţie Mergem la cumpărături.

Aplicații

1 Identifică substantivele cu funcţie sintactică de su- pauză, plimbă-te în jurul casei, discută cu un prieten
biect și de nume predicativ din enunţurile date. despre un subiect interesant, apleacă-te asupra unei
•  Frustrarea este starea afectivă negativă cauzată
cărţi și reia lucrul cu plăcere.  •  Gândește-te la bucu-
de nereușita de a-ţi îndeplini dorinţele.  •  Supărarea, ria reușitei!  •  Dovedește-le părinţilor și colegilor tăi că
neliniștea, îngrijorarea, agresivitatea sunt reacţii la poţi să termini un proiect început!  •  Mergi la bibliotecă
frustrare.  •  Fericirea și reușita în viaţă nu depind însă pentru documentare și citește lucrări de specialitate!
de dorinţele imediate și răbdarea, buna cunoaștere 4 Analizează substantivele din fragmentul de mai jos,
a puterilor proprii, controlul emoţiilor, renunţarea la după modelul dat.
ţinte de neatins în momentul prezent sunt soluţii pen-
tru câștigurile valoroase și de durată.  •  Adolescentul „Duduia Lizuca putu să-și usuce lacrimile. Apoi,
de azi crede că telefonul mobil este ca aerul, blugii observă, aproape, pe prietenul ei Patrocle și-i zâmbi.
sunt doar din cea mai recentă colecţie, tricoul este cu Patrocle era un căţel roșcat, care începu a-i linge
imprimeu modern.  •  Când tânărul se va înţelege pe mâna, plină încă de șerbet de portocale. După ce o
sine, vor dispărea tristeţea, nervozitatea, agresivitatea curăţi, se întoarse pe labele dinapoia trupului, se
și va fi fericit. înălţă și își puse capul pe pieptul fetiţei. Cucoana
Emilia și madam Neicu tocmai ieșeau din cameră și
2 Menționează funcția sintactică a adjuncților substan- se îndreptau spre portiţa de la stradă. Bătrâna puse
tivelor centru de la exercițiul precedent. mâna în creștetul copilului:
— Ce ai, fetiţo, întrebă ea. Ai plâns?
3 Precizează ce funcţie sintactică au substantivele Lizuca respinse mâna și rămase în fața casei.“
adjuncţi ai verbelor din enunţurile de mai jos.
După Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată
•  Fătemele singur!  •  Nu abandona lucrul din furie,
pentru că trebuie să știi că toţi am trăit momente „duduia“ – substantiv comun, simplu, genul feminin,
asemănătoare.  •  Muncește pentru atingerea ţinte- numărul singular, cazul nominativ, articulat cu arti-
lor propuse și ai răbdare!  •  Dacă te simţi obosit, fă o colul hotărât „-a“, funcția sintactică de subiect

103
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Lecția 12. Adjectivul

Felul adjectivelor și gradele de comparaţie

Explorare

1 Identifică adjectivele propriu-zise și adjectivele pro- care nu au grade de comparaţie. Precizaţi la ce grad
venite din alte părţi de vorbire din textul de mai jos. sunt adjectivele din prima categorie.

5 Explică formarea superlativului absolut în cazul adjec-


Mama mi-a făcut o bucu-
rie foarte mare, fiindcă mi-a tivelor scrise colorat în exemplele date.
luat rochia roșie dorită din •  Costumul meu de schi este formidabil de căl-
toamnă. Preţurile crescânde duros.   •  Maria este din cale-afară de generoasă.
îngreunează achiziţia unui •  Jacheta este frumoasă foc, dar scumpă de speriat.
asemenea articol și peri- •  Ce frumoasă rochie ai!  •  Prăjitura este dulce, dulce.
oada reducerilor finale este
cea mai bună pentru a-ți lua 6 Ce efect are antepunerea adjectivului în versurile date?
produse șic. „Dar pentru noi ninsoarea calmă
Dă suflet albelor albine.“
2 Precizează dacă adjectivele identificate la exer­ Constanţa Buzea, Mim fără lumină
cițiul precedent sunt variabile sau nu, indicând
numărul de forme flexionare al celor variabile. 7 Indică mijloacele de formare a adjectivelor date.
a căldicel  •  cenușiu  •  dulcișor  •  fugar  •  fumuriu  •
3 Menţionează cum se realizează acordul adjectivelor gălbui  •  mărginaș  •  necinstit  •  osos  •  părintesc  •
cu substantivele determinate. slăbuţ  •  străvechi  •  școlar  •  tomnatic
4 Lucraţi în perechi. Grupaţi adjectivele de la exerciţiul 1 b atotștiutor  •  cumsecade  •  instructiv-educativ  • 
în adjective care au grade de comparaţie și adjective româno-francez  •  roșu-aprins  •  roz-oranj

Repere

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușirea unui obiect în sens larg.
Adjectivul determină un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau numeral cu valoare pronominală).
Adjectivele pot fi: propriu-zise (emoţie puternică) sau provenite din verb la participiu (rochie cumpărată), din verb
la gerunziu (lumânare fumegândă) sau din adverb (oameni bine).
Adjectivele sunt:
• variabile, când își modifică forma de vorbire; în funcţie de gen și de număr au patru forme flexionare (bun), trei
forme flexionare (grijuliu) și două forme flexionare (limpede);
• invariabile, când nu își modifică forma în vorbire (bordo, ditamai).
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Gradele de comparație Exemple, explicații
pozitiv bun

comparativ de egalitate construit cu grupurile de cuvinte tot atât de, la fel de,
tot așa de, deopotrivă de – tot atât de bun

de inegalitate de superioritate construit cu adverbul mai – mai bun


de inferioritate construit cu adverbele mai și puţin – mai puţin bun
superlativ relativ de superioritate construit cu articolul demonstrativ cel, cea, cei, cele
și adverbul mai – cel mai bun

de inferioritate construit cu articolul demonstrativ cel, cea, cei, cele


și adverbele mai și puţin – cel mai puţin bun

absolut de superioritate construit cu adverbele foarte, tare, prea – foarte bun


de inferioritate construit cu adverbele foarte, tare, prea și puţin –
foarte puţin bun

104
Limbă română Adjectivul L12

Mijloace expresive de redare a superlativului absolut Exemple


adverbe legate de adjectiv prin prepoziţia de grozav, nemaipomenit, neînchipuit, așa, atât, oricât de bun
verbe la supin puse după adjectiv frumoasă de speriat, de nespus
grupuri locuţionale din cale-afară de, cu totul și cu totul, peste măsură de bun
adjective puse înaintea adjectivului și legate de adjectiv prin putred de bogat; chinuitor de rece
prepoziţia de
adverbe provenite din substantive singur cuc, sănătos tun, foc de frumoasă
adverbele ce și cât în enunțuri exclamative Ce bun tort! Cât de frumoasă fată!
repetarea adjectivului, a unor vocale sau consoane din adjectiv, acrrru, buun, fru-moa-să
silabisirea adjectivului
prefixe (prea-, răz-, arhi-, extra-, super-, ultra-) și sufixe (-isim) ultraparfumat, rarisim

Există adjective care nu au grade de comparaţie, pentru că:


• sunt la origine, în limba latină, comparative sau superlative: superior, maxim, anterior, suprem, extrem etc.;
• însușirea este negradabilă: viu, complet, veșnic, unic, principal etc.;
• sensul cuvântului nu permite comparaţia: acvatic, biologic, petrolifer etc.
Adjectivul stă, de obicei, după substantiv, dar poate sta și înaintea acestuia. Când stă înaintea substantivului,
adjectivul preia, în cele mai multe contexte, articolul hotărât de la substantivul determinat: Bunul tată mă ocrotește.
Adjectivele pot fi obţinute prin derivare cu sufixe (amărui, băieţesc, darnic etc.) și prefixe (nedemn, subacvatic)
și prin compunere (galben-pal, cumsecade).

Locuţiunea adjectivală

Explorare

1 Găsește un sinonim pentru grupurile scrise colorat. 2 Indică partea de vorbire determinată de grupurile de
Ana este o fată foarte de treabă, nu e cu nasul pe sus. cuvinte scrise colorat la exerciţiul precedent.

Repere

Locuţiunea adjectivală este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjectiv și se comportă în propoziţie
ca adjectivul. Locuţiunile adjectivale pot avea grade de comparaţie.

Aplicații

1 Transcrie textul dat în caiet, făcând acordul adjecti- Reţetă a bucuriei


velor dintre paranteze cu substantivele determinate.
Ieri, (hazliu) băieţi din clasa mea ne-au înveselit, pro- ›› Să ai o atitudine pozitivă faţă de lume,
punându-ne să spunem ce ne sugerează (cenușiu) admirând o zi însorită, mâncând o plăcintă
nori de pe (trist) cer de iarnă (târziu). Mi s-a părut că gustoasă, purtând un tricou șic, discutând
văd fluturi (străveziu), peștișori (argintiu), sălcii (ple‑ cu un prieten cumsecade!
tos), elefanţi (greoi), pisici (jucăuș). Aștept (vesel) și ›› Fii respectuos și amabil cu cei care te
(cald) primăvară ca să reluăm (provocator) joc. înconjoară!
›› Oferă-le o mare parte din timpul liber
2 Identifică locuţiunile adjectivale din rețeta alăturată. apropiaților!
3 Analizează adjectivele din textul rețetei, după mode- ›› Fii foarte atent să-ţi satisfaci fel de fel de
lul dat. nevoi, dar nu sări peste cal!
›› Dezvoltă-ţi talentele înnăscute, fixează‑ţi
„pozitivă“ – adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru un scop de seamă în viaţă, învaţă lucrurile
forme flexionare, se acordă în gen, număr și caz cu cele mai noi, fii modest, echilibrat și mai
substantivul „atitudine“ (feminin, singular, acuza- puțin nerăbdător!
tiv), gradul de comparație pozitiv

105
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Lecția 13. Posibilităţi combinatorii ale adjectivului

Adjectivul adjunct

Explorare

1 Observă imaginea alăturată și citește replica fetei,


care discută cu mama ei. Indică funcţia sintactică pe
care o au adjectivele.

2 Precizează de ce părţi de vorbire depind adjectivele


identificate la exerciţiul precedent. În ce fel de grupuri
intră adjectivele ca adjunct?

3 Menţionează adjectivul centru din replica fetei.


Prietenii îmi spun că am un comportament ciudat,
4 Identifică părţile de vorbire determinate de adjective fiindcă uneori sunt visătoare și alteori sunt foarte
din enunțurile mai jos, precizând felul adjectivelor. veselă. Par capabilă de emoţii mai puternice decât ale
lor și… și… când îl văd pe un anumit băiat mă fâstâcesc.
• Pentru un adolescent, o notă proastă poate fi o
nenorocire. • Emoţiile crescânde l-au copleșit.
• Dumneata înalt, vino la mine! • Trei mai prietenoși l-au încurajat.

Repere

Adjectivul se combină în propoziție cu alte cuvinte, fiind adjunct sau centru.


În calitate de adjunct, adjectivul are funcţia sintactică de:
•  atribut adjectival în grupul nominal;  •  nume predicativ în grupul verbal.
Atributul adjectival poate determina:
• un substantiv: Fata s-a bucurat de nota mare.;
• un pronume: Dumnealui mai îndrăzneţ a vorbit.;
• numeral cu valoare pronominală: Doi mai triști scriu poezii.
Atributul adjectival se poate exprima prin:
• adjectiv propriu-zis, la orice grad de comparaţie: El are o dispoziţie schimbătoare.;
• adjectiv provenit din verb la participiu: Emoţia trăită l-a îmbujorat.;
• adjectiv provenit din verb la gerunziu (gerunziu acordat): Vocea tremurândă i-a dezvăluit emoţia.;
• adjectiv provenit din adverb: Dan este un băiat bine.
Numele predicativ se află într-o relaţie ternară, depinzând de subiect și de verbul copulativ: El pare vesel.

Adjectivul centru

Explorare

1 Menţionează adjectivele centru din enunţurile date.


•  Olga este bucuroasă de reușita lui Dan, la olimpiada
de chimie.  •  Încrederea în sine este necesară adoles-
cenţilor.  •  El este apt de a câștiga sprijinul colegilor de
clasă.  •  Anca a fost fericită la bunici.  •  Sorin este bol-
nav de două zile.  •  El este ușor buimac.  •  Mama l-a
certat pentru paharul spart din neatenţie.  •  Testele
proiectate pentru autocunoaștere sunt utile.

2 Precizează ce părţi de propoziţie determină adjecti-


vele centru de la exerciţiul precedent și prin ce parte
de vorbire sunt exprimate acestea.

106
Limbă română Posibilităţi combinatorii ale adjectivului L13

Repere

În calitate de centru, adjectivul este determinat de:


complement prepoziţional El este plin de griji. El este hotărât de a spori influenţa lui asupra prietenilor.
El este vrednic de respect.
complement indirect Ea este recunoscătoare colegilor de clasă.
circumstanţial de loc Ea este veselă la petreceri.
circumstanţial de timp El este îngândurat de zile bune.
circumstanţial de mod Este un copil frumos sufletește.
circumstanţial de cauză Ana este slabă de nemâncată.
circumstanţial de scop Este foarte atentă pentru a înţelege lecţia.

În calitate de centru, adjectivul are dublu rol, putând fi, în același timp, adjunct și centru, de exemplu: Fata sur‑
prinsă de emoţiile ei vorbește cu mama. Adjectivul surprinsă este adjunct pentru substantivul fata și centru pentru
complementul prepoziţional de emoţiile.

Aplicații

1 Identifică atributele adjectivale din textul dat, preci-


zând felul adjectivelor prin care se exprimă.

Influenţa puternică a grupului asupra adoles-


centului aflat în căutarea identităţii personale se
poate observa în marea plăcere de a petrece tim-
pul liber cu prietenii. Dorinţa crescândă de a cum-
păra haine gata de la firme celebre pentru a arăta
bine exprimă preocuparea majoră pentru accepta-
rea de către ceilalţi.

2 Indică adjectivele care sunt nume predicative în enun-


ţurile de mai jos.
•  Băieţii au fost mai prietenoși cu membrii echipei senioră la o curte medievală cu o artă desăvârșită.
de fotbal decât cu participanţii la cros.  •  Adina pare Era stăpâna plină de capricii care putea decide
foarte timidă.  •  Ce tânăr a rămas bunicul!  •  Sportivul după voie în privinţa vieţii și inimii slujitorului ei. […]
ar fi ajuns mai puternic dacă se antrena mai mult. Întrucât liceul «Gheorghe Lazăr», așezat în centrul
Bucureștiului, strângea elevi de pe o rază foarte mare,
3 Precizează adjectivele centru din enunţurile date. aveam neșansa ca, după terminarea orelor de școală,
• Dorinţa de independenţă a adolescenţilor este să apucăm în direcţii diferite.“
demnă de stimă.  •  Sprijinul părinţilor este util tinerilor Gabriel Liiceanu, Crinii din clasa întâi de liceu
încă nesiguri de capacităţile lor.  •  Întinsă în patul din
camera ei, se simte în siguranță.  •  Era voios pentru „scundă“ – adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru for­
nota mare de la lucrare.  •  El era trist de două săptă- me, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul
mâni.  •  A fost amabilă pentru a face o bună impre- „o fată“ (feminin, singular, nominativ), gradul pozi-
sie.  •  El avea un comportament puțin obraznic. tiv, funcţie sintactică de atribut adjectival

4 Menţionează ce părţi de propoziţie depind de adjecti-


Autoevaluare (L9 – L13)
vele centru de la exerciţiul precedent.

5 Analizează adjectivele din fragmentul următor, Completează, în caiet, următoarele afirmații:


după modelul dat. • Din ceea ce am învățat, cel mai important
„Era o fată mai degrabă scundă, cu pielea incredibil mi se pare ... . ST
I N ITE
de albă. Eu aveam pielea la fel de albă, numai că eram • Cel mai mult mi‑a plăcut activitatea ... . M
brunet. […] Era extrem de exigentă. Își juca rolul de • Cel mai dificil mi s‑a părut ... .

107
U3 Harta sentimentelor Redactare

Lecția 14. Textul descriptiv

Pentru început

Realizează-ți oral un portret, găsind câte un adjectiv pentru a-ți prezenta ochii, părul, mâinile și talia. Creează o
comparație pentru o trăsătură a ta de caracter pe care o consideri importantă.

Explorare

Observă tabloul alăturat și răspunde cerintelor.


a Ce impresie îți lasă tabloul?  •  Ce detalii remarci
la ochi (culoare, formă, expresie)?  •  Cum sunt
nasul, buzele, fruntea?  •  În ce fel evidențiază coa-
fura chipul femeii?  •  Care este poziția mâinilor și
ce exprimă acestea?  •  Ce haine poartă? Cum ți se
par bijuteriile?  •  Ce se vede în planul îndepărtat și
ce îți sugerează?  •  Care crezi că sunt trăsăturile ei
morale cele mai importante? Ce elemente din pic-
tură îți sugerează aceste trăsături de personalitate?
b Realizează o listă cu detaliile pe care ai vrea să le
prezinți. Notează adjective, verbe sinonime, figuri
de stil care te-ar ajuta să le prezinți, ca în modelele:
Ochi: vii, pătrunzători, triști, melancolici etc.
Tânăra poartă/s-a îmbrăcat cu/s-a înveșmântat cu/
și-a pus/are o rochie albă.
Are un șal subțire ca o boare de vânt.
c Alcătuiește un plan al descrierii tinerei din tablou.
Redactează o ciornă în care să faci descrierea tinerei Constantin Lecca (1807 – 1887),
Portretul Ecaterinei Manu
în 150 – 300 de cuvinte.

Repere

Pentru a redacta descrierea unei persoane, a unui obiect sunt recomandabile pentru stabilirea conținutului:
• realizarea unei scheme cât mai exacte a elementelor componente și a proprietăților acestora;
• precizarea unor detalii semnificative vizând chipul, statura, îmbrăcămintea, în cazul unei persoane;
• indicarea, pentru descrierea unei persoane, a unor trăsături morale sugerate de înfățișarea fizică, a unui com-
portament, a unor emoții trăite de persoana respectivă;
• menționarea unei impresii lăsate asupra celui care face descrierea.

Aplicații

Verifică prima variantă a textului, transcrie-o și apoi autoevaluează-te pe baza grilei de mai jos.

TEXTUL DESCRIERII

Prezintă tânăra din tablou, surprinzându-i chipul, statura și îmbrăcămintea, trăsăturile de personalitate.

Are exprimare clară, corectă, expresivă.

Respectă structura textului descriptiv, referindu-se la elementele și la proprietățile subiectului descrierii.

Respectă normele de ortografie și de punctuație, este așezat corect în pagină și are scrisul lizibil.

108
Redactare Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții L15

Lecția 15. Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții

Explorare

1 Numește emoția dominantă descrisă în textul dat.


„... Să fie o dimineaţă copilăroasă și moale
Prin care, trecând, lumina să scoată
Foșnet de frunză uscată;
Să miroasă-n odaie
A creioane ascuţite prelung
Și-a hârtie neîncepută; […]
Bucuroasă, buimacă,
Să trag pe mine o haină,
Să ies năucită în stradă
Cu picioarele goale-n pantofi Camil Ressu (1880 – 1962),
Și să întreb fericită: Portret de fată (detaliu)
Știţi cumva în ce an suntem?“ • explicați utilizarea verbelor la conjunctiv;
Ana Blandiana, Dorința
2 Ce alte emoții identifici? • redactați o primă formă a textului, apoi revizuiți-o.

3 Ce fel de text literar este: epic sau liric? De ce? 5 Descrie o emoție trăită de tine în copilărie. Pentru
aceasta, elaborează o ciornă în care:
4 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Comentați primele șase • să precizezi momentul trăirii emoției, starea de spi-
versuri ale textului Dorința: rit, dacă erai singur/singură sau cu cineva;
• formulați o idee generală despre versurile date; • să prezinți, mai întâi, o impresie generală asupra
• găsiți o legătură între dimineață, lumină și hârtia momentului care ți-a produs emoția;
neîncepută; • să menționezi detaliile (obiecte, arbuști, flori etc.)
• precizați simțurile implicate în descrierea emoției; care te fac să-ți amintești de acea emoție;
• identificați figurile de stil și precizați ce sugerează; • să folosești persoana I, singular și timpul trecut.

Repere

În comentarea unor pasaje dintr-un text literar, este recomandabil să se aibă în vedere următoarele aspecte:
• citirea cu atenție a întregului text și stabilirea dacă este liric sau epic, pentru a fi abordat în mod specific;
• identificarea ideilor din fragmentul dat, care pot fi relaționate cu întregul text sau cu alte lucrări;
• prezentarea semnificației textului și relaționarea acesteia cu figurile de stil sau cu alte mijloace de expresie;
• oferirea de exemple convingătoare din textul dat și susținerea afirmațiilor cu citate introduse corect;
• utilizarea unui limbaj clar, concis, sobru, fără exprimări metaforice, aprecieri superlative, enunțuri exclamative,
expresii tocite prin uz.
În descrierea unei emoții personale, sunt recomandabile:
• precizarea momentului în care s-a produs;
• trecerea de la impresii generale la detalii particulare;
• folosirea persoanei I, numărul singular și a timpului trecut.
În ambele tipuri de compuneri, trebuie să fie respectate normele de redactare și scrisul să fie lizibil.

Aplicații

1 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Transformați ciorna ela- 2 Descrie, într-o compunere de 150 – 300 de cuvinte,
borată la exercițiul 4, Explorare, într-un text de 5 – 10 pe baza ciornei elaborate la exercițiul 5, Explorare, o
rânduri în care să reuniți toate observațiile grupei și să emoție trăită de tine. Schimbă textul și discută-l cu un
prezentați semnificația versurilor date. Un reprezentant coleg de clasă. Revizuiește-l pe baza sugestiilor pri-
al grupei citește comentariul din scaunul autorului. mite. Transcrie-l și apoi afișează-l pe un panou.

109
U3 Harta sentimentelor Recapitulare

Recapitulare

Citește fragmentele de mai jos, extrase din poezia Pelerinaj sentimental de Otilia Cazimir și răspunde apoi la fiecare
dintre cerințe.

Grădina mea – grădina copilăriei mele –


Avea odată straturi și alei.
Pe brazde negre înfloreau pansele
Și le stropeau pe înserat bătrânii mei
C-o stropitoare verde, smălțuită.
Erau pe-aicea flori de mărgărită
Și micșunele1 cu parfum de mosc2...

Grădina noastră... n-o mai recunosc.


Dar prin perdeaua de cireși și nuci,
Mă cheamă-n umbră casa părasită. [...]

E tot sub streșini cuibul rândunicii,


Și poate că-i aceeași rândunică.
M-apropii, cu sfială și cu frică:
În casa asta mi-au murit bunicii...
Și simt că-n zâmbetul meu tânar port
Surâsul lor, de-atâta vreme mort.

La ușa ce se vaietă prelung


Mă-ntâmpină parfum închis și greu,
Și-n pragul putred, din trecut, m-ajung
Vechi amintiri din ceea ce-am fost eu.

Odăile pustii mi se arată


Atât de mari cum îmi păreau odată, Păianjenul tăcerii țese moi
Pe vremea când le măsuram, tiptil, Și diafane pânze de mătasă
Cu pași mărunți și șovăielnici de copil. Și, răstignită pe păreții goi,
Era atât de nalt pe-atunci plafonul scund, Singurătatea stăpânește-n casă. [...]
Și ușile erau atât de grele
Când încercam să mă ascund, Și-mi pare că, de m-aș întoarce fără veste,
Ținându-mi răsuflarea, după ele... Ar răsări, când s-ar deschide ușa,
Un zâmbet grav și dulce de bunică,
De-atâta colb, ferestrele-s opace. Doi ochi mirați și palizi de brândușă
Pe brazda-ngustă-a picăturilor de ploaie Și-un cuvios parfum de levănțică.
Pătrunde cenușie în odaie,
În raze lungi, lumina care moare. Cu glas tremurător și ușurel,
Bunicul m-ar chema-n iatac3 la el.
Și – uite: nu mai are niciun geam Cu mâini subțiri, m-ar ridica în brață.
Fereastra lângă care așteptam, Aș aștepta să iasă din scrinul4 vechi de nuc
Înfrigurată și nerăbdătoare, Feliile de pâine cu dulceață
Întâiul fulg molatic de ninsoare. Și vrafurile cărților cu poze
În care-aș regăsi, sub scoarțe moi de piele,
În colț era oglinda veche și pătrată. Poveștile copilăriei mele.
În apa-i de lumină înghețată Și pe divanul înflorat cu roze
Puneau de-a pururi înserările târzii Aș adormi-n iatacul cald și bun,
Fantome plutitoare, fumurii. În miros de gutui și de tutun...
1
micșunea (s.f.) − plantă erbacee, cu flori parfumate, galbene-aurii.
3
iatac (s.n.) − cameră mică de culcare, dormitor.
2
mosc (s.n.) − substanță folosită în parfumerie și medicină, cu miros
pătrunzător și plăcut, secretată de masculul moscului, animal 4
scrin (s.n.) − dulăpior cu mai multe sertare suprapuse în care se ține
originar din Asia. mai ales lenjerie; comodă.

110
Recapitulare U3

1 Ce stare ți-a produs lectura textului? De ce emoție • În grădină sunt multe flori.
personală îți amintește? • De jur împrejurul casei, zboară rândunele.
2 Numește patru emoții, stări sau sentimente trăite • Lucrurile sunt neschimbate înăuntrul casei.
de cel care se întoarce în locurile copilăriei. • Am avut o copilărie fericită datorită bunicilor.
3 Indică două modalități de exprimare a subiectivității 17 Extrage din poezie câte două adjective cu patru, cu
în textul dat și exemplifică-le. trei și cu două forme.
4 Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Identificați în textul 18 Explică formarea adjectivelor date, selectate din text.
dat 4 – 6 epitete și două personificări, menționând ce
sugerează acestea. nerăbdător molatic fumuriu ușurel

5 Precizează care sunt locurile evocate și care dintre ele


declanșează rememorarea copilăriei. Cum arată aces- 19 Analizează adjectivele din versurile de mai jos, indi-
tea când sunt revăzute peste ani? când și funcția sintactică a acestora.

6 Care sunt simțurile prin care sunt evocate locurile „Pe vremea când le măsuram, tiptil,
copilăriei? Exemplifică prin versuri din text. Cu pași mărunți și șovăielnici de copil.
Era atât de nalt pe-atunci plafonul scund,
7 Comentează ultimele două versuri din strofa a doua. Și ușile erau atât de grele
Când încercam să mă ascund,
8 Lucrați în perechi. Completați, în caiete, un tabel ase- Ținându-mi răsuflarea, după ele... “
mănător celui dat. Confruntați-vă răspunsurile cu cele
ale colegilor voștri dintr-o altă grupă. Reuniți-vă două 20 Menționează locuțiunile adjectivale din enunțul de
perechi. Realizați o planșă pe care un reprezentant al mai jos, precizând și gradul de comparație al acestora.
grupei de patru elevi să o prezinte în fața clasei. Bunicii mei erau oameni foarte de treabă și tare la
Emoțiile și stările provocate Emoțiile și stările locul lor.
în copilărie de locurile și provocate la maturitate
obiectele din casă de locurile și obiectele 21 Realizează oral portretul unuia dintre bunicii tăi sau
din casă al altei persoane care ți-a ocrotit copilăria.

22 Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte în


care să descrii bunicii evocați în textul Pelerinaj sen‑
9 Care sunt figurile protectoare ale copilăriei, așa cum timental.
reiese din poezia Pelerinaj sentimental?

10 Menționează care sunt, în ultima strofă a poeziei,


lucrurile ce amintesc de vremea copilăriei. Ce semni­
ficație crezi că au?

11 Stabilește tipul de rimă din catrenele poeziei.

12 Ce măsură au versurile din prima strofă?

13 Indică funcția sintactică a substantivelor din fragmen-


tul dat.
„Erau pe-aicea flori de mărgărită
Și micșunele cu parfum de mosc...“

14 Menționează ce fel de locuțiuni există în următorul


enunț:
Omul este copleșit de aduceri-aminte în fața casei
bunicilor.

15 Analizează substantivele din strofa a VI-a, precizând


și funcția sintactică a acestora.

16 Precizează cazul cerut de prepozițiile și locuțiunile


prepoziționale din enunțurile date.
• În decurs de câțiva ani, casa s-a dărăpănat.

111
U3 Harta sentimentelor Evaluare

Evaluare

Citește fragmentul de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată.

Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu


Deasupra lumii sufletului meu.
Izvoarele s-au luminat și sună
Oglinzile ritmându-și-le-n dans,
Și brazii mei vuiesc fără furtună
Într-un amețitor, sonor balans,
În vii vibrează struguri străvezii –
Cristalurile cântecelor grele –
Și stropi scăpărători de melodii
Ca roua nasc în ierburile mele.
Eu curg întreg în acest cântec sfânt:
Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.
Nicolae Labiș, Primele iubiri

A. 60 de puncte
1 Identifică substantivele din al doilea vers din textul dat, precizând cazul și funcția sintactică a acestora. 6 puncte
2 Indică numărul de forme flexionare al adjectivelor sonor și străvezii. 6 puncte
3 Construiește două enunțuri în care adjectivul greu să fie, pe rând, la comparativ de egalitate și la superlativ
absolut. 6 puncte
4 Menționează felul și numărul de forme al adjectivelor îndrăgostit și scăpărători, indicând cazul și funcția
sintactică a acestora. 6 puncte
5 Precizează funcția sintactică a cuvintelor un curcubeu și fără furtună. 6 puncte
6 Numește sentimentul dominant exprimat în versurile date și explică felul în care se răsfrânge asupra
naturii. 6 puncte
7 Alege litera corespunzătoare răspunsului corect.
Epitetul grele sugerează că este vorba de:
a cântece greu de executat;
b cântece greu de înțeles;
c cântece pline de emoții puternice. 6 puncte
8 Transcrie comparația din text, arătând ce îți sugerează. 6 puncte
9 Explică sensul pe care îl are cuvântului curcubeu în textul dat. 6 puncte
10 Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultimele două versuri din textul dat. 6 puncte

B. 30 de puncte
Redactează o compunere de cel puțin 150 de cuvinte, în care să descrii un prieten.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să precizezi detalii semnificative privind chipul, statura, îmbrăcămintea obișnuită a persoanei alese;
• să menționezi două trăsături morale sugerate de înfățișarea sa și un comportament obișnuit al prietenului tău;
• să folosești în compunerea ta patru epitete și o comparație;
• să respecți normele ortografice și de punctuație;
• să ai o așezare în pagină corectă și un scris lizibil.

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

112
U4 Granițe între lumi
Lectură Textul narativ literar  •  Acțiunea, timpul și spațiul  • 
Structura textului (fantasticul)  •  Textul multimodal (actualizare)  •  Enciclopedia

Interculturalitate Elemente de mitologie românească

Comunicare orală Structura textului narativ oral  •  Strategii de concepere și de comprehensiune


a textului oral

Limbă română Pronumele personal  •  Pronumele personal de politețe  •  Pronumele reflexiv  •


Pronumele și adjectivul pronominal posesiv  •  Pronumele și adjectivul pronominal
demonstrativ  •  Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât  • 
Pronumele și adjectivul pronominal interogativ  •  Pronumele și adjectivul
pronominal relativ  •  Pronumele și adjectivul pronominal negativ  • 
Adjectivul pronominal de întărire  •  Posibilități combinatorii ale pronumelui
și ale adjectivului pronominal (inclusiv atributul pronominal și atributul adjectival)

Redactare Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogat  • 


Integrarea părților

Recapitulare
Evaluare
U4 Granițe între lumi Lectură

Lecţia 1. Textul narativ literar

Pentru început Text de bază

1 Lucrați în grupe de 5 – 6 elevi. Notați pe bilețele de


culori diferite locurile din prima coloană și pe alte
bilețele momentele din a doua coloană, apoi trageți Moara lui Călifar
la sorți câte unul din fiecare categorie. Discutați ce de Gala Galaction
evenimente stranii, inexplicabile s‑ar putea petrece
în acel loc și în acel moment. Un reprezentant al
grupei va prezenta răspunsurile în fața clasei. În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz
moara lui Călifar. Se privea, de când se ținea minte
• într‑o pădure • în timpul unei în bătrânii satului din cealaltă margine a pădurii, și
furtuni Călifar era „moș Călifar“ din vremi uitate. Moșnegii din
• lângă un lac Alăutești își aminteau de înfățișarea‑i sură, de ochii lui
• într‑o noapte
cu lună plină ce iscodeau tăios din stuful sprâncenilor și de moara lui
• într‑o clădire cu strașina de‑un stânjen1. Flăcăii, ce îndrăzniseră să
veche, părăsită • într‑o zi cețoasă înfrunte până în celălalt capăt pădurea grămădită între
de toamnă Alăutești și moară, văzuseră cu ochii flăcăilor de acum
• acasă, în propria
• în timpul unei optzeci de ani. Dincolo de moară începea Căpriștea: un
cameră
sărbători pământ pietros, scorburos și plin de mărăcini, în care
religioase numai Necuratul trăgea brazdă cu coarnele.
• într‑un cartier
într‑o zi toridă În Alăutești, în nopțile de vreme rea, torcătoarele
mărginaș al •
unui oraș de vară spuneau, înviind focul, că moș Călifar își vânduse
sufletul Satanei pentru nu știu câte veacuri și viață;
2 Care dintre răspunsurile de la exercițiul precedent că Ucigă‑l‑Crucea întinsese în iazul morii, sufletelor
ți‑a plăcut cel mai mult? În funcție de ce criterii ai creștinești, un laț vrăjit; și că morarul procopsea2, cu
ales? bogățiile cu care Diavolul ispiti pe Domnul Hristos,
pe oricine le poftea și venea ca să le ceară. Dar lațul
3 Ascultă textul alăturat în lectura profesorului. diavolesc astfel se înnoda pe sufletul celui ce râvnise
procopseala necurată, că acesta își sărea din minți.
Gala Galaction (1879 – 1961) Bunătățile cu care îl hărăzea Vicleanul erau atât de
multe și bucuria cu care îl gâdila era așa de ascuțită,
Pe numele adevărat că nenorocitul îndrăzneț, perpelindu‑se ca un câine
Grigore Pișculescu, încăierat de viespi și râzând smintit în fericirea lui
Gala Galaction a fost drăcească, venea de‑a rostogolul către iaz și oticnea3
scriitor, preot, profesor în el. Iazul și moara lui Călifar erau o născocire a întu-
de teologie și publicist. nerecului. Acest iaz, în care moara se privea de vea-
În calitate de teolog, curi, nu era un iaz ca orișicare, pentru că pe fața lui
a realizat cea mai nu se izvodea4, niciodată, nicio undă. De‑a pururi, fața
frumoasă traducere lui sta linsă, limpede, înghețată, ca un stei5 de sare
a Bibliei, împreună străvezie, într‑un ram de trestii și de sălcii. Zăgazul6,
cu preotul Vasile Radu, ce se înălța în coasta morii, era – spuneau creștinii
publicată în 1938. înfiorați – întărit pe dedesubt cu oasele acelora pe
În perioada interbelică, care îi ispitiseră comorile Satanei și veniseră la Căli-
a scris numeroase articole în ziarele vremii. far ca să‑i procopsească. Moara sta, sub învelișul ei cu
Ca scriitor, a publicat nuvele și povestiri (De la noi strașina de un stânjen, ca un cap cu gânduri rele, sub
la Cladova, În pădurea Cotoșmanei, La Vulturi!, o pălărie trasă peste ochi. Nimeni nu văzuse moara
Gloria Constantini, Copca Rădvanului etc.), romane în umblet. Morarul măcina numai pentru stăpânu‑său
(Roxana, Doctorul Taifun, Papucii lui Mahmud), note 1
stânjen (s.m.) – unitate de măsură pentru lungime, folosită înaintea
de călătorie. Literatura sa vorbește, în general, despre introducerii sistemului metric, care a variat, după epocă și regi-
consecințele dramatice ale pasiunilor omenești. une, de la 1,96 m la 2,23 m.
2
a (se) pricopsi/procopsi (vb.) – a (se) îmbogăți.
Moara lui Călifar a fost prima povestire scrisă 3
a oticni (vb.) – (reg.) a cădea.
de Gala Galaction și a apărut în 1902 în revista 4
a se izvodi (vb.) – a se contura, a apărea, a lua ființă.
Literatură și artă română. 5
stei (s.n.) – (rar) bolovan.
6
zăgaz (s.n.) – stăvilar, baraj.

114
Lectură Textul narativ literar L1

Nichipercea – și cine știe pe ce vreme. Se spunea Stoicea vedea bine că nu se putea căpătui în sat la el;
însă că, atunci când Călifar ridica stăvilarul și slo- și de multă vreme gândurile lui pribegeau prin negura
bozea pe scoc1 cimpoiul apei, apa fluiera cum fluieră pădurii spre moara lui Călifar.
un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău2, [apa] se „Adicăte, ce ar fi să fac o încercare?... Ce am și ce‑o
scurgea în spumegai3 de sânge. Și câte nu se mai spu- să pierd? Părinți nu, rude nu, drag nu sunt nimănui...
neau! Câți îndrăzneți, din sat și de pe aiurea, furați de În lumea întreagă, sunt eu de capul meu... De altă parte,
minți, prostiți de Naiba și sorbiți de iazul fermecat, slab de înger nu mă știu; stafii și pricolici4 n‑am văzut
nu erau de pomenire șezătorilor din Alăutești! Și frica niciodată, de atâta vreme de când pasc eu cireada sa-
nevoiașilor se înghesuia pe lângă vatra pâlpâitoare; tului, pe la Saele, pe la Cimitirul Vechi, prin Câmpul
iar curajul voinicilor stătea drept, cu mâna în pieptar: Pârcălabului și pe unde vreai... Ce vorbă! Să te smintești
nouros, gânditor și pare că gata de‑o încercare. când ai vedea înainte‑ți prăpăd de comori și de odoa­
Printre cei voinici era și Stoicea. Stejar în port, oțel re5. Numai să le simt în mână, că știu eu cum să mă port
în braț, isteț cât vrei; însă copil din flori, biet Stoicea: și cu Călifar și cu stăpânu‑său... M‑am hotărât: mâine
nici tu tată, nici tu mamă, nici tu stare părintească. de dimineață slobod cireada în luncă și‑o iau razna,
Îl găsise răposatul popa Radu, în tinda bisericii, la o prin pădure, spre moara lui Călifar.“
lună după moartea preotesei, și‑l luase în casa‑i pus- Și Stoicea așa a făcut. A doua zi, când soarele se
tiită. Dar Stoicea nu se făcuse nici de șase ani și popa învârtea și se suia, rotoghilă6 arsă de foc, pe dealul
Radu își urmase soţia în pământ. De atunci sărmanul Alăuteștilor, Stoicea băgă cireada în luncă, aruncă ipin-
Stoicea crescuse pe la pragurile tuturor – copil din geaua7 pe umăr, ciomagul pe ipingea, și pieri, într‑un
flori și de pripas. Și azi era voinicul Stoicea. Dar cine fluier, pe sub goruni.
te vrea de ginere, când ai crescut din mila satului și
când păzești vitele celor cu fete de măritat? De aceea 4
pricolici (s.m.) – duh rău în care se presupune că se transformă unii
oameni (mai ales după moarte) și care ia înfățișarea unor animale;
1
scoc (s.n.) – canal, jgheab prin care curge apa pentru a pune în miș­ vârcolac.
care roata morii. 5
odor (s.n.) – aici, obiect de mare preț, giuvaier.
2
făcău (s.n.) – roată de moară. 6
rotoghilă (s.f.) – (rar) sferă, glob.
3
spumegai (s.n.) – (rar) spumă murdară, urâtă. 7
ipingea (s.f.) – manta bărbătească.

115
U4 Granițe între lumi Lectură

— Mai bun lucru, moș Călifare!


— Mulțumim d‑tale, nepoate. Ce vânt te‑a suflat pe
sub atâta negureală de pădure și te‑a dat de‑a dura până
la moară la mine?
— Moș Călifare, am auzit că ești un vraci cum nu
s‑a dovedit, ca unul care procopsești pe oricine vine
să te roage să‑l procopsești. Iată, pentru una ca aiasta
am venit și eu.
— Bine, fătule, să te procopsesc. Îngăduie‑mi să ter-
min de ferecat aiastă piatră; mai am să‑i dau câteva cio-
cane. Dar cum te cheamă? Și trebuie să‑ți fie foame... Te
poftesc să mănânci cu mine, că nici eu n‑am mâncat.
Am ciorbă de știucă și o mămăligă aproape întreagă.
(Iată că am sfârșit.) Până una‑alta, fă de te spală, căci
ai scuturat pe tine toți păinjinarii din pădure... Vezi,
pe scara aceea.
Stoicea dădu spre iaz, sprijinindu‑se în ciomag și
intră în scara putredă, ispitind‑o cu luare‑aminte din
vârful ciomagului și dintr‑al opincii. „Moș Călifar – un
unchiaș hârbuit5! Îl scutur de zilele ce i‑au mai rămas,
dintr‑o palmă! Iazul care nu face unde – dar astea ce‑s?
Vorbe de babe! Să mă spăl și să las copilăriile.“ După ce
se spălă pe mâini, își făcu pumnii găvane6, îi cufundă
în iazul rece și, scoțându‑i plini de apă și de murmur,
îi azvârli în obraji...
A, ce vis întârziat! Stoicea sare de pe ipingea și
înțelege cum că l‑au deșteptat picăturile reci ale unei
ploi vijelioase, izvodite pe neașteptate din seninul
mințitor al zilei. „M‑am păcălit cu socoteala mea: soa-
Prin pădure nu erau poteci. Stoicea mergea pe rele, în loc să‑mi ajungă până la ochi și să mă trezească,
de‑a‑ntregul. Pe unde agurizarii1 înfrăţeau prea strâns a tras peste mine țolul ist greoi și leorcăit. Ce te faci
și‑l încurcau, Stoicea scotea cuţitul. Punctul către care acum? Sub stejar nu stau, că e rău de trăsnet. Încotro
se îndrepta era miazănoapte. Din câte auzise, dacă s‑o iau: înainte, spre moara lui Călifar, ori înapoi spre
țineai drept spre miazănoapte, într‑o jumătate de zi sat? Pe ce vreme o fi? Bre, ce vijelie! Auzi cum se frâng
ajungeai la moară. După multă și anevoioasă cale, Stoi- moșnegii pădurii. Să mă întorc spre sat și să tai ziua de
cea ieși într‑un luminiș, în mijlocul cărui un stejar lăsa azi pe răbojul7 celor pierdute.“
brațe noduroase și bătrâne peste un norod de dediței2.
[Stoicea se rătăcește în pădure, în vreme ce furtuna se
Ostenit și pare‑că uns la inimă de aleanul florilor,
Stoicea își muie mijlocul, își întinse ipingeaua și se întețește, speriind animalele și păsările. Mânat de vijelie,
ajunge în locuri pe care nu le recunoaște, dar reușește să‑și
culcă, cu soarele la sfârcul opincilor: „Când mi‑o veni
găsească adăpost într‑o scobitură adâncă de sub un deal. Un
până la ochi o să mă deștept“. Stoicea dormi un pui de
glas de copilă speriată îl face să sară din ascunzătoare, tocmai
somn cât se târăște umbra de un stat de om, și când
la timp pentru a o salva pe fata boierului Rovin, Tecla, de furia
razele îl înțepară în pleoape se deșteptă. Se sculă învi-
unei ursoaice rănite de glonț în timpul vânătorii. Recunos-
orat și se afundă iar în întunericul pădurii și printre
făcliile pe care soarele le turna, întoarse cu flăcările în cător, boierul Rovin îi oferă lui Stoicea o slujbă la curtea sa.]

jos. Când trecuse bine de amiază, lui Stoicea îi năzări, Și ajunge, el, Stoicea, văcarul din Alăutești, sluga
printre copacii ce dădeau devale, o sclipitură ca de cea mai de aproape, omul de toată încrederea și vechi-
brici. Era iazul morii lui Călifar. Merse ce mai merse lul8 peste toți vechilii moșiilor boierului Rovin, numai
și moara i se făcu înainte. Moara – ca orice moară; în câțiva ani. Dar norocul îi fusese mai prietin decât
dar iazul pare că sta sub ea prea luciu și prea sloi. Pe îndrăznise ca să viseze, căci domnița Tecla se îndrăgi
pod, morarul fereca3 piatra: barbă sivă4, sprâncene de de Stoicea pe viață și pe moarte; și boier Rovin, neavând
mușchi uscat, nasul – cioc de cucuvaie.
5
hârbuit (adj.) – hodorogit.
1
agurizar (s.m., lit. aguridar) – lăuruscă, viță sălbatică. 6
găvan (s.n.) – (pop.) scobitură, adâncitură.
2
dedițel (s.m.) – plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase și cu flori 7
răboj (s.n.) – bucată de lemn în formă cilindrică pe care, în trecut, se
mari, albastre‑violete, cu proprietăți colorante și farmaceutice; însemnau, prin crestături, diferite calcule, socoteli; ◊ expr. a șterge
adormițele, dediță. de pe răboj – a da uitării; a ierta.
3
a fereca (vb.) – aici, a zimțui ca să macine mai bine. 8
vechil (s.m.) – (în trecut) persoană care supraveghea și administra
4
siv (adj.) – de culoare sură, cenușie; (despre părul oamenilor) cărunt. munca de pe o moșie; om de încredere al unui moșier.

116
Lectură Textul narativ literar L1

în sârg4 nevasta și copiii și ce ți‑e mai scump din câte


ai, și să fugi spre munți, că de două zile a intrat în țară
pârjolul tătăresc și se apropie ca mama crivățului.
Vătășelul n‑apucase să sfârșească bine vorba, și de
pretutindeni năvăliseră în curte argații, pândarii și cio-
banii moșiei, răcnind cu toții: „Tătarii! Tătarii!“
[Stoicea se pregătește să apere conacul: revarsă apa
heleșteului într‑un șanț de apărare, întărește ușile cu drugi
de fier, poruncește ca oamenii să se înarmeze.]

Boier Stoicea intră și el în casă, prin ușile cele mari,


groase de o palmă; le închise, le zăvorî și încrucișă pe
ele drugii de fier. Apoi din scară strigă către coconi:
— Niculceo, Andrei, Zamfire, aduceţi‑mi, dragii
tatei, hangherul5, buzduganul și chimirul6 cu pistoa-
le. Eu străjuiesc aici, cu voi, pe la ferestre.
Boier Stoicea își simți inima în piept, când zări de-
parte, în fundul iatacului7, printre cizmele prinse în
hora primejdiei, pe jupâneasa Tecla îmbrățișându‑și
coconașii. Dar ceasul era grabnic. Poruncile abia i se
îndepliniseră; Stoicea aruncase prin toată casa, din pod
și până în beciuri, ochi de vultur și porunci de mâna a
doua, când, întors în scară, văzu, prin fereastra de dea-
supra ușii, pe tătari izvorând din zare în roiuri negre
și apropiindu‑se ca umbra unui nor. Caii lor săriră
ogărește peste șanțurile înecate și iată‑i pe dușmani,
hâzi și crunți, clocotind împrejurul casei. Din feres-
trele cu zăbrele dese, de sub strășini, din pridvoare,
coconii și argățimea împușcară în tătari. Boier Stoicea
ce face, îi dădu pe Stoicea; îl făcu ginere și‑l așeză bun se încredință că ușa slugărească, zdravăn întărită pe
stăpân în cea mai mare din moșiile rovineștene. Și dinăuntru și apărată aprig de șușanele8, nu putea să
iată‑l pe Stoicea: boierit de vodă, cinstit de o lume fie străpunsă de dușmani; dar ușa boierească, peste
întreagă, iubit de nevastă, norocos în copii, norocos care se vărsa învelitoarea prispei, îngriji9 pe Stoicea.
în roadele pământului, norocos în toate celea, ca în Și într‑adevăr, tătarii, la adăpost de gloanțe, tăbărâră
poveste! Căci copiii lui Stoicea creșteau bărbaţi și pe ea. Topoarele lor cădeau ca grindina.
mândri: căci văcăria lui păștea în suhaturi1 pe care — Spurcații o să spargă ușa, cât e de groasă. Veniți,
de‑abia le înconjurai în trei zile de umblet; căci oile feții mei, să scoatem scara și s‑o întărim în ușă.
lui albeau izlazul până în zare, ca omătul. Și zilele lui Boier Stoicea se repezi pe scară în jos; dar când fu
Stoicea treceau voioase, pline, limpezi, dar repezi ca să ajungă pe treapta din urmă, din ușa de stejar, în care
unda pârâului de munte și ca visul. Câteodată, prea răpăiau topoarele tătărești, îi suflă în față un vânt așa
arare, parcă își aducea aminte de ceea ce fusese: „Eu de tare că‑l azvârli înapoi și‑l dădu în vine... Iar un glas
sunt Stoicea, copilul lepădat care crescui pe la ușile de cucuvaie și de luare în râs îi îngheță ficații:
străine? Eu sunt cel care mă hotărâi într‑o zi să mă — Bre, ce tărie de flăcău!... căci ce s‑a izbit cu un
duc la morarul Călifar ca să mă procopsească?... Noro- pumn de apă în ochi, îmi căzu ca un boboc de gâscă...
cul mi‑a ieșit înainte la drumul jumătate; și, în loc de Stoicea se ridică în două picioare, răjghinate10 de trei
moara lui Călifar, am nimerit în brațele domniței Tecla coți unul de altul, și holbă împrejuru‑i niște ochi de
și într‑o boierie cât două.“ Însă Stoicea n‑avea vreme smuls din somn și de ieșit din minți...
să se prea gândească la trecutul lui, căci zilele îi tre- — Unde sunt? Ce s‑au făcut tătarii?
ceau senine și repezi. — Ce tătari, nepoate?
Dar într‑o zi, intră în curtea lui Stoicea, pe un cal — Unde mă aflu eu?... Unde e casa mea? Unde sunt
în spume, un vătășel2 din partea lui socru‑său, boie- slugile mele?
rul Rovin.
— Boier Stoiceo, sărutămu‑ţi dreapta, așa te îndeam­ 4
în sârg (loc. adv.) – iute, repede; îndată, imediat.
5
hangher (s.n., lit. hanger) – pumnal mare, încovoiat.
nă zornic3 boierul Rovin, socrul boieriei tale, să‑ți ridici 6
chimir (s.n.) – brâu lat de piele prevăzut cu buzunare.
7
iatac (s.n.) – (înv. și reg.) cameră mică de culcare, dormitor.
1
suhat (s.n.) – pășune, izlaz. 8
șușanea (s.f.) – (înv.) pușcă lungă.
2
vătășel (s.m.) – aici, mesager. 9
a îngriji (vb.) – aici, a îngrijora.
3
zornic (adv.) – grabnic. 10
răjghinat (adj., lit. răzghinat) – crăcănat.

117
U4 Granițe între lumi Lectură

— Te‑ai dezmeticit? Eu sunt moș Călifar, și tu Stoicea


din Alăutești; ai venit ca să te procopsesc. Ce zici...
te‑am procopsit?
— Tecla mea! Copiii mei! Casa mea! Averea mea! Vai
de mine și de mine!
— Vezi bine, toate aistea‑s procopseala pe care mi‑ai
cerut‑o. Ți‑am făcut pe plac.
Stoicea sfredelea în pământ cu ochii. În sfârșit își
recunoscu ciomagul rezimat în scară, își simți obrajii
uzi și‑și strânse mințile‑i trântite de calul necuratu-
lui. În câteva clipite, cât își aruncase în obraz un pumn
din apa fermecată, diavolul îl purtase în șea pe întinsul
unui vac2 de om; îl măturase în furtună, îl întâlnise cu
Tecla și cu boierul Rovin, îl însurase, îl îmbogățise, îl
boierise... și suflase în visul lui ca într‑o beșică, nimi-
cindu‑l!
Stoicea se aplecă și‑și luă ciomagul.
Batjocoritor, morarul se înțepenea pe stinghiile
podului ca o uriașă cucuvaie sură.
— Jivină drăcească, vreau să intru în iad legat
într‑un tei3 cu tine!
— Ce pomană ți‑ai face! Sunt trei sute de ani de când
port în oase o viață blestemată și sunt afurisit4 să nu
pot să mor decât omorât.
— Ține atunci!
Creierii vrăjitorului se sleiră pe pod. Stoicea se duse
pe zăgaz și, cu capul înainte, spintecă adâncul străveziu.

— Ce casă, ce slugi, nepoate?


— Unde e nevasta mea, Tecla, fata boierului Rovin,
copiii mei, moșia mea, averea mea?...
— Vino‑ți în simțiri, nepoate Stoicea. Ești la moara lui
Călifar; ai venit din Alăutești ca să te procopsesc.
Stoicea ascultă gură‑căscată și cu ochi de tâmp: apoi,
apucându‑se cu mâinile de păr, își zgâţână capul ca pe 2
vac (s.n., lit. veac) – interval de timp de o sută de ani; secol.
o tivgă1 din care ai vrea să scoți un gărgăune. 3
tei (s.n) – fibră din scoarță de tei, folosită la legat și la fabricat sfori,
frânghii, rogojini.
1
tivgă (s.f., lit. tigvă) – craniu, țeastă. 4
afurisit (adj.) – blestemat.

Impresii după prima lectură

1 Completează, în caiet, cadranele de mai jos. Schimbă caietul cu colegul/colega de bancă pentru a vă compara
răspunsurile.

Mi s‑a părut surprinzător … . Textul mi‑a provocat o stare de … .

Nu am înțeles din text … . Textul mi‑a adus aminte de … .

2 Care dintre sugestiile cuprinse în cadrane ți s‑a părut cel mai greu de completat? Au existat dezacorduri între tine
și colegul/colega de bancă? Explică de ce.

3 Dificultatea lecturii poate proveni și din multitudinea termenilor populari și regionali. Precizează varianta lite-
rară a următoarelor cuvinte din text, transcrise în ordinea apariției lor: strașina, întunerecul, adicăte, arare,
zgâțână, gărgăune, rezimat, șea, beșică.

4 Dacă ai fi ilustrator de carte, ce imagine ți s‑ar părea potrivită pentru coperta unei cărți care să conțină Moara lui
Călifar? Descrie‑o în câteva rânduri.

118
Lectură Acțiunea, timpul și spațiul. Structura textului (fantasticul) L2

Lecţia 2. Acțiunea, timpul și spațiul. Structura textului (fantasticul)

Explorare

Acțiunea
1 Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Ordonați evenimentele 5 Nor de cuvinte. Care din-

neobișnuită
din lista de mai jos în succesiunea apariției lor în text. tre adjectivele notate ală-
a deșteptarea din vis, în pădure, sub o ploaie rece;
turat crezi că descriu cel mohorâtă bizară

misterioasă
b deșteptarea din vis, în pădure, sub razele soarelui;
mai bine atmosfera de
la începutul povestirii? calmă agreabilă
c deșteptarea din vis, la moară, lângă moșneag; Motivează‑ți alegerea. înfricoșătoare
d împlinirea dorinței lui Stoicea: bogăție, căsătorie;
6 Selectează din primele două paragrafe cuvintele și
e întâlnirea cu moș Călifar; expresiile care sugerează timpul evocat de poveștile
f lupta cu tătarii; bătrânilor satului și ale femeilor care torc în șezători.

g omorârea vrăjitorului; 7 Care este durata întâmplărilor:


h plecarea lui Stoicea spre moara lui Călifar; a care se petrec „cu adevărat“;

i rătăcirea prin pădure în timpul furtunii; b care au loc în planul visului?

j uciderea ursoaicei și salvarea domniței Tecla;


k scufundarea lui Stoicea în adâncurile lacului;
Structura textului (fantasticul)
l spălatul cu apă din iaz. 1 Ce elemente comune cu basmul apreciezi că există în
povestirea Moara lui Călifar? Ce aspecte sunt diferite?
2 Delimitează, din lista de la exercițiul precedent, eve-
nimentele care se petrec în fapt cu Stoicea și cele pe 2 În funcție de experiența ta de lectură, crezi că citi-
care doar și le imaginează, sub vraja lui moș Călifar. torul/ascultătorul unui basm este mirat sau luat prin
surprindere de prezența elementelor ciudate în acest
3 Menționează motivul pentru care Stoicea se decide să text?
plece de acasă.
3 Ce sentimente ai încercat în raport cu textul lui Gala
4 Selectează din text un fragment care arată în ce con- Galaction? Poți alege din lista de mai jos.
stă, după flăcău, „procopseala“.
• bucurie • frică • încordare • îngrijorare
5 Ce alt deznodământ ar fi putut avea povestirea? • nesiguranță • satisfacție • teamă • uimire

Indică pasajele care te-au emoționat.


Timpul și spațiul
4 Precizează ce ființe fabuloase sunt amintite de‑a lun-
1 Refaceți grupele alcătuite anterior. Desenați pe o coală gul textului. În ce alte opere artistice le‑ai mai întâlnit?
o hartă a locurilor unde se desfășoară evenimentele
din povestire. Prezentați lucrările în fața clasei. 5 În ce fel ar putea fi înțeles enunțul „Am văzut un film
fantastic“? Ce semne de punctuație ai putea folosi la
2 Notează două trăsături neobișnuite atribuite apei din finalul acestuia, pentru a clarifica cele două sensuri?
iazul morii.

3 Drumul spre moară trece printr‑o „pădure stră-


veche“, fără poteci. Cu ce simbol se poate asocia
pădurea? Întâmplările confirmă această asociere?

4 Numește figurile de stil cu ajutorul cărora este prezen-


tată moara lui Călifar în fragmentele date. Ce suge-
rează fiecare dintre acestea?
a „Moara sta, sub învelișul ei cu strașina de un stânjen,
ca un cap cu gânduri rele, sub o pălărie trasă peste
ochi.“;

b „Acest iaz, în care moara se privea de veacuri… “.

119
U4 Granițe între lumi Lectură

Repere

Termenul fantastic provine din franțuzescul fantastique și din latinescul phantasticus, care, la rândul lui, își are
originea în limba greacă, unde phantastikos însemna „imaginar“, „iluzoriu“. Termenul semnifică, în literatură și în
alte arte (pictură, cinematografie etc.), un anumit gen de opere, în care într‑un cadru verosimil se petrec evenimente
ce nu se supun logicii obișnuite. Atât cititorul, cât și personajele au dubii, ezită între a da evenimentelor o explicație
logică sau a le oferi o explicație supranaturală.
Acțiunea prozelor fantastice, spre deosebire de basme, se desfășoară într‑o lume similară cu a noastră, în care
apar, în mod surprinzător, fenomene imposibil de explicat. Evenimentele sunt ancorate în realitatea cotidiană, dar
atmosfera este stranie și provoacă neliniștea, prin apariții și zgomote ciudate, deplasări ale unor obiecte, dere-
glări ale timpului, comportamente ieșite din comun etc.
Spațiile desfășurării acțiunii pot fi nefaste – pustietăți, cimitire, locuri izolate, case abandonate etc.
Finalul acestor texte este neașteptat și ambiguu, nu se optează pentru nicio explicație; poate fi nefericit, uneori
tragic (moartea personajelor).

Aplicații

1 Satul Alăutești pare a se afla la marginea lumii civili- • Cadrul spațio‑temporal este ancorat
Situația în cotidian, dar apar indicii ale
zate, dincolo de care se întinde un teritoriu necunos- inițială neobișnuitului.
cut, plin de pericole, bântuit de forțele răului. Indică
• Uneori, spațiul acțiunii este propice
elementele specifice unui spațiu malefic din fragmen- manifestărilor fantasticului (locuri
tele care descriu moara și iazul. nefaste).

2 Explică în ce fel se produce, în narațiune, trecerea de • Eroul ia cunoștință de un avertisment


Intriga sau de o interdicție, de care nu ține
la planul realității cotidiene la planul ireal și invers. Te
cont; le ia în râs ori încalcă involuntar
poți referi la:
interdicția.
a cadrul spațial în care au loc aceste treceri;

b evenimentele în sine;
• Eroul este antrenat într‑o serie de
Desfășurarea
c tehnica folosită de narator pentru legarea secven­ evenimente cu caracter fantastic.
acțiunii
țelor narative.

3 Pentru ambiguitate, naratorul suprapune două


desfășurări epice, bazate pe efectul visului de a • Acțiunea ajunge într‑un moment
șterge granița dintre real și imaginar. Identifică‑le. Punctul
de tensiune maximă.
culminant
• Eroul nu înțelege ce i se întâmplă
4 De ce crezi că se întrerupe brusc visul lui Stoicea? Dis­ și e cuprins de frică sau de panică.
cută cu colegul/colega de bancă despre posibila
cauză, apoi notați în caiete variantele găsite.
• Se revine brusc la planul realității
Deznodământul
5 Alcătuiește, în caiet, o schemă similară celei alăturate, cotidiene, dar evenimentele rămân
neexplicate pe de‑a‑ntregul.
care prezintă specificul textului narativ fantastic, înlo-
cuind precizările din coloanele orizontale cu momen-
tele subiectului din povestirea Moara lui Călifar.

Portofoliu

Trilogia Stăpânul inelelor (1954 – 1955) al cărei autor


este J.R.R. Tolkien și seria Harry Potter (1997 – 2007)
de J.K. Rowling aparțin fantasy‑ului modern. Ținând
seama de întâmplările petrecute în acest gen de carte,
crezi că fantasy-ul se bazează mai curând pe miracu-
los, așadar este mai apropiat de basm, sau se bazează
pe fantastic? Justifică‑ți opinia într‑un text de aproxi-
mativ 100 de cuvinte.

120
Lectură Personajele L3

Lecția 3. Personajele

Explorare

1 Completează, în caiet, tabelul de mai jos, notând per- 7 Numește câteva calități pe care le dovedește Stoicea
sonajele din povestire, conform cerințelor. în viața pe care o primește ca „procopsire“. Justifică‑le
cu exemple din text.
Personaje individuale Personaje colective
8 Ce personaj fantastic este amintit în text, pe lângă
personajele umane?
în plan în planul în plan în planul
„real“ visului „real“ visului 9 Identifică în careul de mai jos cele șapte denumiri sub
care apare diavolul în povestirea Moara lui Călifar. De
2 Indică personajele principale ale textului. Ce fel de ce crezi că oamenii se feresc, în general, să‑i pronunțe
personaje pot fi considerate celelalte? numele?

3 Precizează cui îi aparține perspectiva asupra persona- V B O N R T S C B L F G Z


jelor din secvențele de mai jos. M S L A J N P D R I V T N

Moș Călifar A U V I C L E A N U L R I

a „Moșnegii din Alăutești își amin- C R O B K N Y F I Q T O C


teau de înfățișarea‑i sură, de N D F A L M P R C H D U H
ochii lui ce iscodeau tăios din
stuful sprâncenilor“; E L G X O N U M T P I Z I

b „Morarul măcina numai pentru C E S A T A N A L O A D P


stăpânu‑său Nichipercea“; U R T M G I Z R P E V T E
c „barbă sivă, sprâncene de mușchi R A D U L P G S I X O D R
uscat, nasul – cioc de cucuvaie“;
A K L V I R D O V M L V C
d „Moș Călifare, am auzit că ești un
vraci cum nu s‑a dovedit…“. T E C X B G T U S A B R E

U C I G Ă ‑ L C R U C E A
Stoicea
L A J T R O D E F L P I R
a „Stejar în port, oțel în braț, isteț
cât vrei; însă copil din flori,
10 Ce a obținut Călifar, intrând în slujba diavolului?
biet Stoicea: nici tu tată, nici tu
mamă, nici tu stare părintească. Referă‑te și la ultima lui replică.
[…] Și azi era voinicul Stoicea.“; 11 Identifică pasajul în care Stoicea se convinge că nu
b „Părinți nu, rude nu, drag nu sunt are nimic de pierdut dacă face o înțelegere cu moș
nimănui... În lumea întreagă, Călifar. Discutați în grupe de 4 – 5 elevi aspectele de
sunt eu de capul meu... De altă mai jos, apoi comparați concluziile la care ați ajuns.
parte, slab de înger nu mă știu…“; a Personajulare sau nu argumente solide să por-
c „Și iată‑l pe Stoicea: boierit de vodă, cinstit de o nească spre moară?
lume întreagă, iubit de nevastă, norocos în copii, b Cealte posibilități ar fi avut pentru a obține ce își
norocos în roadele pământului, norocos în toate dorea?
celea, ca în poveste!“.
12 Joc de rol. Avocatul personajelor. Propuneți o pere-
4 Indică mijloacele de caracterizare utilizate în frag- che de vorbitori. Alegeți unul dintre cele două per-
mentele citate la exercițiul 3. sonaje principale. Pe baza argumentelor extrase din
5 Ce ai constatat privitor la înfățișarea lui moș text, „avocatul“ formulează o opinie favorabilă des-
Călifar de-a lungul a sute de ani? pre personaj, iar celălalt elev îl contrazice. După 2 – 3
perechi de replici, elevii schimbă rolurile. Restul cla-
6 Care sunt secvențele din text în care cele două perso- sei notează eventualele modificări de opinie intere-
naje interacționează? Analizează ce gândesc, ce spun sante sau punctele de vedere nou apărute. Puteți
și cum se comportă unul cu celălalt. repeta exercițiul, cu alți interlocutori.

121
U4 Granițe între lumi Lectură

13 Numeroase scrieri fantastice se caracterizează prin


prezența diavolului care încearcă să‑i ispitească pe
oameni, oferindu‑le bogăție, cunoaștere, dragoste,
fericire, nemurire, noroc, putere, renume, tinerețe,
statut social etc., dar prețul plătit este sufletul celui
care cedează acestei tentații, condamnat apoi la mun-
cile iadului. Pentru că în inima omului se dă o luptă
necontenită între bine și rău, uneori diavolul are câștig
de cauză. De exemplu, într‑o legendă populară ger-
mană din secolul al XV‑lea, reluată de J.W. Goethe
în poemul dramatic Faust (1808), doctorul Faust,
un savant, își dă seama la sfârșitul vieții de fragili-
tatea cunoștințelor obținute și regretă că și‑a sacri-
ficat tinerețea stând în laborator, printre multe cărți
și experimente. Ademenit de diavolul Mefistofel,
Faust acceptă să‑și vândă sufletul, pentru a obține în
schimb îndeplinirea tuturor dorințelor. Această temă
literară este denumită pactul faustic sau pactul cu
diavolul și este comună mai multor culturi.
Crezi că în Moara lui Călifar relația dintre personaje este
construită pe tema pactului cu diavolul sau Stoicea este
victima propriilor sentimente (dorința de a se îmbogăți
rapid și ușor, prin mijloace vrăjitorești, nesăbuința)?
Argumentează‑ți punctul de vedere. Ary Scheffer (1795 – 1858), Faust în atelierul său (~1840)

Repere

Personajele dintr-o proză fantastică pot fi plasate uneori în opoziție, ele fiind:


• un protagonist care intră în contact cu supranaturalul;
• un antagonist care îl ispitește pentru a-i face rău.
Personajele din povestirea Moara lui Călifar reprezintă aceste două ipostaze: Stoicea este flăcăul orfan, sărac,
ademenit de gândul îmbogățirii, iar Călifar este vrăjitorul care le oferă tinerilor nesăbuiți iluzia că le‑ar putea împlini
orice dorință.
Evenimentele care nu pot fi înțelese apelând la legile lumii obișnuite sunt cele legate de visul lui Stoicea. Atât
personajul, cât și cititorul ezită între două explicații posibile: fie morarul i‑a oferit cu adevărat o altă viață, lungă și
fericită, pe care a întrerupt‑o brusc, fie flăcăul, obosit de drum, a avut un moment de amăgire a simțurilor.

Aplicații Portofoliu

Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Realizați, pe o foaie, o Pe baza schemei realizate în clasă la rubrica Aplicații,
schemă pentru fiecare personaj principal al povestirii redactează caracterizarea personajului Stoicea din
Moara lui Călifar de Gala Galaction. Moara lui Călifar de Gala Galaction, în minimum
150 de cuvinte. În compunerea ta, vei avea în vedere:
Cum arată? • să evidențiezi trăsăturile personajului și să le ilus-
trezi cu exemple adecvate, selectate din text;
• să numești două mijloace de caracterizare a perso-
Cum se comportă najului ales;
Numele
Ce își dorește? cu celălalt
personajului • să ai un conținut adecvat cerinței;
personaj?
• să respecți limitele de spațiu indicate;
• să respecți normele ortografice și de punctuație;
Ce spun alte personaje
despre el? Dar naratorul? • să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la
așezarea în pagină și la felul cum scrii.

122
Lectură Semnificațiile textului L4

Lecția 4. Semnificațiile textului

Interpretare

1 Vocea colectivă pe care o preia naratorul în prima 3 Care este, în opinia ta, motivul pentru care naratorul
parte a textului este atribuită nu numai moșnegilor preia punctul de vedere al colectivității? Discută cu
din Alăutești, ci și „torcătoarelor“ care spun povești în colegii, alegând dintre variantele următoare pe cea pe
șezători. Ce crezi că simbolizează aceste femei? Alege care o consideri potrivită:
dintre variantele de mai jos. • naratorul vrea să stârnească interesul cititorilor
• înțelepciunea • experiența • tradiția • destinul pentru întâmplările ulterioare, pregătind atmos­
fera;
• naratorul dorește să ofere un pretext credibil pen-
tru plecarea lui Stoicea din sat;
• naratorul devine și el o voce a comunității și a
tradiției creștine, dorind să demonstreze, prin
întâmplarea lui Stoicea, efectul negativ al asocierii
cu diavolul.

4 Citește fragmentul de mai jos, extras din Noul Tes-


tament, apoi identifică în textul povestirii referința
biblică.
„1. Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie
ispitit de către diavolul. […]
8. Din nou diavolul L‑a dus pe un munte foarte înalt și
I‑a arătat toate împărățiile lumii și slava lor.
9. Și I‑a zis Lui: Acestea toate Ți le voi da Ție, dacă vei
cădea înaintea mea și Te vei închina mie.
10. Atunci Iisus i‑a zis: Piei, satano, căci scris este:
«Domnului Dumnezeului tău să te închini și Lui singur
să‑I slujești.»“
Biblia, Evanghelia după Matei, 4, 1‑10, Editura Institutului
Cele trei moire, tapiserie flamandă (~ 1520), Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
Victoria and Albert Museum, Londra

2 Moirele, la vechii greci, pe nume Clotos, Lachesis și


Atropos, erau divinități care călăuzeau destinele oame-
nilor. Se mai numesc și torcătoare pentru că una tor-
cea, alta depăna, iar ultima tăia firul vieții unui muritor.
Identifică, în imaginile date, care dintre moire toarce,
care deapănă și care taie firul vieții unui muritor.

John Melhuish Strudwick (1849 – 1937), Firul de aur (1885)

Aleksandr Ivanov (1806 – 1858),


Ispitirea lui Hristos, Galeriile Tretiakov, Moscova

5 Consideri că moș Călifar și‑a ținut sau nu făgăduiala


de a‑l înavuți pe flăcău? Justifică‑ți părerea.

6 Finalul povestirii suportă mai multe interpretări, fapt


specific prozei fantastice. Discutați în grupe de câte
4 – 6 elevi și argumentați variantele preferate (sau
propuneți altele), apoi prezentați concluziile voastre.

123
U4 Granițe între lumi Lectură

• Uciderea morarului poate fi: b Stoicea îi ia locul lui Călifar, intrând în slujba dia-
a o eliberare (nu doar așteptată, ci și provocată de volului, fiindcă moara avea nevoie de un alt vră-
moșneag) din blestemul sutelor de ani de slujire jitor care să atragă sufletele celor dornici de
a diavolului; bogății lumești;

b o pedeapsă din partea flăcăului furios, care a pri- c flăcăul speră încă să găsească o comoară în
mit numai iluzia îmbogățirii și care crede că astfel adâncurile lacului vrăjit.
înlătură din lume răul;
7 Gala Galaction spunea că la baza Morii lui Călifar se
c o capcană în care cade Stoicea, pregătită de dia- află o poveste balcanică pe care el a auzit‑o, copil
vol pentru a‑și rândui alt slujitor la moară. fiind, de la tatăl său. Ce anume crezi că l‑a impresio-
• Gestul lui Stoicea, care „se duse pe zăgaz și, cu nat pe copilul de odinioară?
capul înainte, spintecă adâncul străveziu“ ar putea
însemna că: 8 Are povestirea un mesaj moral? Dacă vei considera că
are, formulează‑l într‑un enunț.
a Stoicea se sinucide, înțelegând că a comis o
crimă și temându‑se că puterea blestemului îl 9 Discută cu colegul/colega de bancă despre ce l‑ar
poate subjuga și pe el; putea ispiti pe un om din zilele noastre.

Provocări

Lucrați în grupe de 4 – 6 elevi. Alcătuiți planul simplu de idei al unui text narativ pe o temă fantastică. Puteți să vă
inspirați din ideile care se află în portalurile ilustrate.

comoara
necurată
demon cuvânt
deochiul magic
moartea
dilatarea/oprirea elixir
stafie
timpului
oglindă
strigoi
îmbătrânirea
semn
umbră bruscă
magic
vampir secretul interzis
talisman
visul prevestitor

Portofoliu

1 Scrie un text narativ de minimum 150 de cuvinte în care să dezvolți planul simplu de idei conceput la rubrica Pro‑
vocări, în cadrul grupei tale. Compară apoi compunerea ta cu cele ale colegilor din grupă și discutați împreună
diferențele apărute.

2 Povestitorul Jean-Louis Le Craver făcea următoarea diferență între fantastic și miraculos:

Sună la ușă. Deschideți. Un om cu cap de cal pășește înăuntru.


Dacă leșinați, este vorba despre fantastic.
Dacă îl întrebați „Ceai sau cafea?“, este vorba despre miraculos.

Compune o posibilă continuare la anecdota lui Jean-Louis Le Craver, un text de aproximativ 100 de cuvinte, alegând
una dintre cele două variante oferite mai sus.

124
Lectură Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia L5

Lecţia 5. Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia

Pentru început

1 Citește fragmentele date din Moara lui Călifar și extrage informații despre această pădure imaginară: ce specii de
arbori, plante și animale trăiesc acolo, care este aspectul general al pădurii, ce vechime au copacii etc.

„Prin pădure nu erau poteci. Stoicea „Dar Stoicea nu‑și mai găsi urmele
Pădurea
mergea pe de‑a‑ntregul. Pe unde în pădure și se rătăci. Cu cât da să se
din Alăutești
agurizarii înfrăţeau prea strâns și‑l îndrepteze, cu atât se pierdea mai mult
încurcau, Stoicea scotea cuţitul.“ prin niște curpeni* încâlciţi, prin niște
viroage** în care putrezeau copaci
„De la o vreme băgă de seamă că, trăsniţi și printre niște gropniţe din
împreună cu el și tot devale, mergeau care ieșeau, cum ies coastele din stârv,
„După multă și anevoioasă cale,
de zor, furișându‑se de după stufuri, rădăcini nălbite și întoarse.“
Stoicea ieși într‑un luminiș, în mijlocul
droaie de jigănii cu patru picioare:
cărui un stejar lăsa braţe noduroase și
cerbi, căprioare, vulpi, ba chiar și lupi.
bătrâne peste un norod de dediţei.“ * curpen (s.m.) – mlădiță lungă și subțire a
[...] Ereţii* fugeau și ei.“
viței‑de‑vie sau a altei plante agățătoare, care
se încolăcește sau se agață de alte plante.

* erete (s.m.) – pasăre răpitoare de zi. ** viroagă (s.f.) – vale mică, râpoasă.

2 Ai văzut vreodată o pădure seculară, în realitate sau în fotografii? Dacă da, spune ce impresie ți‑a lăsat; dacă
nu, caută imagini pe internet și apoi explică prin ce se aseamănă cu pădurea descrisă de Gala Galaction.

3 Privește captura de ecran de mai jos, reprezentând pagina dedicată Codrului secular Runc de pe Wikipedia, enci‑
clopedia liberă, accesată la data de 6 septembrie 2018, și citește informațiile.

Text de bază

125
U4 Granițe între lumi Lectură

Impresii după prima lectură

1 Lectura paginii ți s‑a părut dificilă sau nu? În cazul unui răspuns afirmativ, explică dacă dificultatea se referă la
informații în sine, la termenii utilizați sau la urmărirea relației dintre text și imagini.

2 Când descoperi un subiect care te interesează, cum procedezi pentru a afla mai multe informații despre el?

Explorare

1 Care sunt aspectele importante discutate în text? 4 Precizează ce reprezintă ultima secțiune, situată în
Explică în ce fel le‑ai identificat. josul paginii și intitulată Note.

2 Precizează câte un motiv pentru care crezi că ar accesa 5 Din ce categorie de texte face parte pagina Codrul
această pagină:  a  un elev de vârsta ta;  b  un turist; secular Runc? Alege dintre variantele următoare și
c  un pădurar;  d  un fotograf profesionist. justifică‑ți răspunsul:  • literar/nonliterar; • conti-
nuu/discontinuu/multimodal.
3 Cuvintele și grupurile de cuvinte evidențiate cu albas-
tru se numesc hiperlinkuri. Explică ce rol au acestea, 6 Articolul de pe Wikipedia este nesemnat. Cine ar fi
folosindu‑ți experiența de lucru pe internet. putut posta acest articol?

Repere

Enciclopedia este o lucrare de referință care conține informații sistematizate și detaliate din toate ramurile
cunoașterii (enciclopedie universală/generală) sau dintr‑un singur domeniu (enciclopedii de artă, istorice, mitolo-
gice, științifice, tehnice etc.). Din cauza cantității enorme a informațiilor, enciclopediile generale cuprind, de regulă,
mai multe volume, organizate alfabetic sau tematic. Enciclopedia poate exista în format tipărit pe hârtie sau digital.
Textul enciclopedic este, de regulă, multimodal: în enciclopediile tipărite, explicațiile sunt însoțite de imagini
(fotografii, desene, hărți etc.). În cazul enciclopediilor on-line sau în format electronic, informațiile provin din chiar
mai multe moduri de expresie: lingvistic (textul explicativ), vizual și auditiv (animații, fragmente muzicale sau
cinematografice etc.), uneori gestual, utilizatorii putând interacționa cu anumite interfețe (înregistrări accesibile
printr‑un cod QR, hărți interactive) și accesa hiperlinkuri către alte documente, cu mai multe informații.
Un articol enciclopedic cuprinde, ca orice text științific, trimiteri bibliografice la lucrările utilizate.
Wikipedia este o enciclopedie on-line, creată în 2001, care cuprinde peste un milion de articole pe subiecte
variate, în foarte multe limbi. Oricine poate contribui la crearea și/sau modificarea informațiilor de pe acest
site, de aceea, câteodată, pot exista erori, iar informațiile trebuie mereu verificate și din alte surse.

Aplicații

1 Lucrați în perechi. Completați, în caiete, enunțurile 2 Explică relația dintre mesajul verbal și elementele com­
lacunare de mai jos: ponente ale paginii de internet:
a Codrul secular Runc este situat în județul … , pe teri-
fotografii hartă
toriul administrativ al comunei … .
b Suprafața lui este de …. bară de meniu (lista de comenzi pe care
programul le poate executa)
c Granița dintre județele Neamț și Bacău se află pe …
codrului Runc.
3 Crezi că informațiile de pe Wikipedia despre codrul
d În vecinătate, se află mănăstirile … și … .
secular Runc sunt complete? Dacă ai dori să știi și alte
e Cel mai apropiat oraș este … . amănunte despre acest codru secular, unde ai căuta?
f Rezervația a fost înființată în anul … . 4 Privește, în pagina alăturată, extrasul din lucrarea
g Specia protejată este … . enciclopedică Hai să descoperim Patrimoniul UNESCO
h Vârsta unor arbori poate fi de … de ani.
din România, coordonată de Adriana Scripcariu (Școala
Agatonia, Piscu, 2017).

126
Lectură Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia L5

• Ce informații noi sau diferite de ceea


ce știai ai aflat din aceste articole?
• Menționează din ce tip de enciclope-
die face parte textul:
a generală;

b tematică.

• Precizează cărui tip de receptor îi


este adresat textul:
a unui cititor de vârsta ta;

b unui cititor adult.

Motivează‑ți răspunsul.
• Ce poți vedea dacă accesezi codul QR?
• Explică relația dintre textele care
însoțesc:  a fotografiile; b desenele.

5 Care este, după tine, motivul succe-


sului pe piață al enciclopediilor, în
lumea de azi? Poți alege dintre vari-
antele de mai jos.
a curiozitatea publicului, stimulată
de abundența de informații care îi
parvin prin intermediul presei și al
internetului;
b dorința de a rămâne informat într‑o
lume în continuă schimbare;
c accesibilitatea informațiilor;
d simpla dorință de a cumpăra o
lucrare impozantă, care înfrumuse­
țează biblioteca.

Portofoliu Regulile citării în notele de subsol


• carte: Prenume Nume autor, Titlul cărții (traducere
Miniproiect transdisciplinar. Lucrați în grupe de câte de …), loc, editură, an, p. sau pp.;
4 – 6 elevi. Scrieți un articol de tip enciclopedic pentru • volum colectiv: Prenume Nume autor (ed. sau
site‑ul școlii despre un personaj mitologic românesc coord.), Titlul cărții, loc, editură, an, p. sau pp.;
care ar locui într‑o pădure seculară (iele, Muma‑Pădurii,
un pricolici, un uriaș, un vasilisc, o zână etc.). Pentru • capitol în volum colectiv: Prenume Nume autor(i),
aceasta, este important: „Titlul capitolului sau articolului“, în Titlul cărții, Pre-
nume Nume (ed. sau coord.), loc, editură, an, pp.;
• să respectați caracteristicile unui text enciclopedic;
• articol de revistă: Prenume Nume autor, „Titlul arti-
• să culegeți informații din diferite surse; colului“, Numele revistei, volum, nr., an, http://adre-
• să citați informațiile conform regulilor oferite alăturat; sadeinternet, p. sau pp. (accesat la data ...).
• să adaptați informațiile la vârsta cititorilor posibili,
reformulând, adăugând o imagine sau, dacă este
posibil, folosind un link la alt site, pentru definiție; Autoevaluare (L1 – L5)
• să redactați informațiile concis și corect;
• să pregătiți postarea on-line la orele de TIC; Completează, în caiet, următoarele afirmații:
• Din ceea ce am învățat, cel mai important
• să publicați articolele pe site‑ul școlii. mi se pare ... . ST
I N ITE
• Cel mai mult mi‑a plăcut activitatea ... . M
• Cel mai dificil mi s‑a părut ... .

127
U4 Granițe între lumi Lectură

Lecţia 6. Noi pagini – alte idei

Text auxiliar

Mulți scriitori explorează, în operele lor, fața văzută și nevăzută a lumii, căutând să descifreze inexplicabilul care
apare uneori în manifestările naturii și ale oamenilor. Plăcerea de a închipui întâmplări neobișnuite, cu personaje
misterioase și forțe necunoscute provine, poate, din convingerea oamenilor că există un sens ascuns al existenței,
dincolo de realitatea banală.
În cele ce urmează, vei descoperi un text al scriitoarei franceze Marguerite Yourcenar, Sfânta‑Fecioară‑a‑Rându‑
nelelor, apărut în volumul Povestiri orientale (1938), care vorbește despre cum se pot armoniza învățăturile creștine
cu credințele păgâne în ființe fantastice.
Citește fragmentele de mai jos, completând un jurnal cu dublă intrare, în care să îți notezi gândurile și impresi-
ile. Transcrie în prima coloană pasajele care ți‑au atras atenția și explică în a doua coloană ce te‑a impresionat în
pasajul selectat.

[Călugărul Therapion sosește în Grecia, la începuturile [Seara, își face apariția Fecioara Maria, sub chipul unei
creștinismului, hotărât să destrame credința oamenilor în femei obișnuite, pe care Therapion nu o cunoaște. La între-
vechile zeități. Supărat că oamenii, deși cred în Isus, vene- barea ei, călugărul îi spune că așteaptă moartea nimfelor,
rează deopotrivă și nimfele1, Therapion declanșează un ade- pentru ca apoi să domnească în ținut pacea lui Dumnezeu.]
vărat război: taie platanul zânelor, dă foc câte unui măslin
bătrân și peste tot înfige cruci în pământ. Nimfele caută adă-
— Cine îți spune că în pacea Domnului nu sunt
post într‑o vale pustie, cu câțiva pini și o grotă unde obișnuiau
cuprinse și nimfele, ca și căprioarele, ca și turmele de
să se adăpostească de furtuni. Therapion îi mobilizează pe capre? răspunse femeia. Oare nu știi că, la început, pe
oamenii din sat să construiască în fața grotei o capelă, pentru când făcea lumea, Dumnezeu a uitat să dea aripi unor
a zidi zânele în peșteră.]
îngeri, care astfel au căzut pe pământ și s‑au statornicit
prin păduri, ca neam al nimfelor? Iar alții s‑au așezat
Se bucura la gândul că înainte să răsară luna nouă pe un munte, unde au devenit zeii olimpieni.
plânsetele vor înceta și că nimfele, răpuse de foame, [...] Femeia își puse mâna pe umărul lui și îi vorbi
nu vor mai fi decât o necurată amintire. Se ruga să vină cu gravitate:
cât mai repede clipa, pentru că, fără voia lui, i se făcuse — Călugăre, lasă‑mă să intru în peștera aceasta.
milă și era înciudat de slăbiciunea asta rușinoasă. Peșterile îmi sunt dragi și‑mi este milă de aceia care
caută în ele adăpost. Într‑o peșteră l‑am născut pe fiul
1
nimfă (s.f.) – (în mitologia greacă) fiecare dintre divinitățile apelor, ale
pădurilor, ale crângurilor și ale munților, considerate fiice ale lui meu și tot într‑o peșteră l‑am încredințat fără teamă
Zeus. morții, ca să se nască pentru a doua oară, înviind.
Pustnicul se dădu la o parte, s‑o lase să treacă. […]
În întuneric se auziră vaiete mai ascuțite, piuituri
și ceva ca un foșnet de aripi. Femeia vorbea cu nimfele
într‑o limbă necunoscută, poate aceea a păsărilor sau
a îngerilor. În scurtă vreme ea se ivi din nou alături de
călugăr, care nu contenise să înalțe rugăciuni.
— Privește, călugăre, și ascultă.
De sub veșmântul ei ieșeau nenumărate sunete,
mărunte, țipătoare. Îl desfăcu, iar călugărul Therapion
văzu că ducea în cutele hainei sale sute de tinere rându-
nele. Ea își deschise larg brațele, ca pentru rugăciune,
lăsând păsările să‑și ia zborul. Apoi spuse, iar glasul
ei era limpede ca un sunet de harfă:
— Mergeți, copiii mei.
Rândunelele, libere, au zburat în cerul serii, înscri-
ind pe el, cu ciocul și cu aripile, semne de neînțeles.
Bătrânul călugăr și femeia le‑au urmărit o vreme cu
ochii, apoi aceasta îi spuse sihastrului:
Sandro Botticelli (1445 – 1510), Cele trei grații, — Se vor întoarce în fiecare an, iar tu o să le dai adă-
detaliu din tabloul Primăvara (1482) post în paraclis. Rămâi cu bine, vrednice Therapion.

128
Lectură Noi pagini – alte idei L6

[...] Călugărul Therapion a coborât în sat, iar a doua să se uite, cu duioșie, la jocurile și iubirile lor, prin
zi, când s‑a întors să slujească liturghia, a găsit peștera care prihana1 nimfelor se mântuia în neprihănirea
nimfelor plină de cuiburi de rândunele. Au revenit apoi rândunelelor.
în fiecare an; intrau și ieșeau din biserică, harnice Traducere din limba franceză de Petru Creția
să‑și hrănească puii ori să‑și întărească sălașurile
de lut. Therapion se oprea adesea din rugăciune ca 1
prihană (s.f.) – (rar) faptă care încalcă morala, vină morală; păcat.

Discutarea textului

1 Schimbă jurnalul tău cu jurnalul colegului/colegei de bancă și discutați impresiile voastre de lectură.

2 Lucrați în grupe de câte șase elevi. Aruncați un zar și răspundeți la întrebarea asociată cu punctele de pe fața acestuia.

Unde se petrece întâmplarea? Cărei categorii de personaje îi aparțin nimfele?


În ce epocă sunt plasate evenimentele? Cine relatează întâmplarea?
Cine este personajul principal al povestirii? Ce etape ale acțiunii recunoști în fragment?

3 Indică motivul pentru care călugărul Therapion este atât de pornit împotriva nimfelor.

4 Selectează fragmentul în care Sfânta Fecioară explică apariția nimfelor pe pământ.

5 Cu ce personaje din mitologia românească pot fi asemănate nimfele?

6 Motivează, pe baza textului, rostul miracolului pe care‑l face Maria.

7 Lucrați în perechi. Decideți dacă Therapion este personaj pozitiv sau negativ, luând ca reper variantele date.
a Călugărul este orbit de credința sa și de rolul pe care și l‑a asumat: să curețe pământul de creaturile vechii mito-
logii. Nu arată îndurare nimfelor, își reprimă mila, iar modul în care vrea să le distrugă este crud.
b Călugărul crede sincer că misiunea lui este salvarea sufletelor credincioșilor și nu dorește ca nimfele să le pună
în pericol mântuirea, toate acțiunile lui având acest scop înalt.
c Călugărul înțelege din cuvintele Mariei că toate creaturile îi aparțin lui Dumnezeu și devine protector al rândunelelor.

8 Precizează două caracteristici ale fragmentului care permit încadrarea lui în categoria legendelor mitologice.

Portofoliu

Citește o legendă românească despre originea rândunelelor și scrie un rezumat al acesteia.

Biblioteci deschise

Cărțile următoare îți propun continuarea călătoriei prin lumi imaginare, în care fantezia nu are limite.

Din enciclopedia Îngeri,


Cronicile din Narnia zmei și joimărițe de
de C.S. Lewis relatează, Carmen Mihalache, Ana
în cele șapte volume ale Pascu, Cosmin Manolache
seriei, aventurile unor copii și Ciprian Voicilă vei afla
care joacă un rol important informații despre feluritele
în conducerea regatului făpturi ale mitologiei
fictiv al Narniei, unde românești, despre
animalele vorbesc, datini, superstiții,
iar magia este plante sau animale
un fapt obișnuit. cu însușiri speciale.

129
U4 Granițe între lumi Interculturalitate

Lecția 7. Elemente de mitologie românească:


Baba‑Dochia și tradiția mărțișorului

Pentru început

1 Explică modul în care crezi că s‑a format cuvântul mărțișor. Verifică apoi în DEX dacă ipoteza ta s‑a confirmat.

2 Ai primit sau ai oferit vreodată un mărțișor? Când? Ce semnifică pentru tine acest obiect și gestul de a‑l dărui?

Explorare

1 Citește fragmentul următor, extras și adaptat din După informații etnografice2 mai vechi, mărțișorul
lucrarea Calendarul țăranului român. Zile și mituri de se confecționa din două fire răsucite de lână colorată,
Ion Ghinoiu, apoi notează în caiet răspunsurile la albă și neagră, și se făcea cadou în ziua din luna mar-
întrebările de mai jos. tie când apărea pe cer Luna Nouă3. Aromânii4 puneau
mărțișorul în ajunul zilei de 1 martie, adică în seara
„Prima lună a calendarului roman, cu începutul de zilei de 28 sau 29 februarie. Obiceiul mărțișorului
an la 1 martie, este dedicată lui Mars, zeul războiului. este inseparabil de tradiția Dochiei, o bătrână urâ-
cioasă care, înșelată de vremea bună de la începu-
tul lunii martie, pornește spre pășunile montane cu
turma de oi sau de capre. Poartă nouă sau douăspre-
zece cojoace (număr egal cu lunile anului), scoțând
câte unul pe zi din cauza ploii care le îngreuna. În
ziua a noua sau a douăsprezecea, rămasă doar în ie,
este surprinsă de un ger năprasnic și îngheață, împre-
ună cu turma ei. Firul mărțișorului ar fi fost tors de
Baba‑Dochia în timp ce urca la munte cu oile. Firul sau
ața toarsă înseamnă timpul care se scurge neîncetat:
Ursitoarele torc firul vieții omului la naștere, Dochia
toarce firul anului la început de primăvară. Obiceiul a
fost atestat în toate teritoriile locuite de românii nord
și sud‑dunăreni.“
Mărțișorul este funia care adună și împletește
cele 365 de zile într‑un șnur bicolor, simbolizând
2
etnografic (adj.) – care aparține etnografiei, știință ce se ocupă cu stu-
diul culturii materiale și spirituale a unui popor (obiecte create,
iarna și vara, făcut cadou la 1 martie, străvechi în- datini, credințe, stil de viață etc.).
ceput de an agrar. El este un calendar simbolic 3
Luna Nouă – momentul apariției pe cer a primei seceri lunare vizibile;
confecționat din două fire colorate în alb și roșu, la crai‑nou.
4
aromân (s.m.) – persoană care face parte dintr‑o ramură a poporu-
care s‑a adăugat apoi un obiect artizanal. La înce- lui român; care vorbește dialectul aromân; care trăiește în sudul
putul secolului al XX‑lea mărțișorul se făcea cadou Peninsulei Balcanice (prin Epir și Macedonia).
copiilor, fete și băieți, în dimineața zilei de 1 martie,
înainte de răsăritul soarelui. Șnurul mărțișorului, de a Cine primea mărțișoare, la începutul secolului al
care se agăța o monedă de argint sau de aur, se purta XX‑lea?
legat la mână, uneori era prins în piept sau la gât b Când era oferit acest cadou?
până la o anumită sărbătoare a primăverii (Mucenici,
Florii, Paște, Arminden) sau până la înflorirea unor c Câtă vreme trebuia purtat mărțișorul?
arbuști și pomi fructiferi (măceș, porumbar, tranda- d Ce rol avea acest obiect?
fir, păducel, ci­reș etc.), când se agăța pe ramurile în- e Ce simbolizează culorile șnurului? Ar mai putea avea
florite. Cei care primeau mărțișorul credeau că nu vor și alte semnificații?
fi pârliți de soare în timpul verii, că vor fi sănătoși și
frumoși ca florile, plăcuți, drăgăstoși, bogați și no­ f Care este legătura dintre mărțișor și Baba‑Dochia?
rocoși, feriți de boli și de deochi1. g Cu cine este asemănată Baba‑Dochia? De ce?

1
deochi (s.n.) – stare de rău fizic sau boală provocată de puterea 2 Prezintă obiceiurile legate de mărțișor păstrate în
(magică) a unei priviri răutăcioase, invidioase. zona în care locuiești.

130
Interculturalitate Elemente de mitologie românească L7

Repere

Elemente de mitologie românească se regăsesc în credințele, datinile, superstițiile, basmele și legendele cre-
ate de popor. Mitologia noastră conține nenumărate ființe fabuloase, care protejează sau amenință omul și, în
consecință, trebuie respectate, îmbunate sau ocolite și care au sărbătorile lor specifice. Aceste făpturi, provenind
dintr‑un amestec de credințe păgâne și creștine, reprezintă:
• personificări ale timpului (Baba-Dochia, lunile anului), ale forțelor naturii (Muma‑Pădurii, Moș Crivăț, uriașii,
Vântul‑Turbat), ale înțelepciunii (ursitoarele, solomonarii), ale sorții (Norocul, Piaza‑Rea);
• duhuri curate și necurate (ielele, îngerii, sfinții, strigoii, zburătorul, zânele);
• personaje de basm (Sfarmă‑Piatră, Strâmbă‑Lemne, Statu‑Palmă‑Barbă‑Cot);
• plante miraculoase (alunul, busuiocul, iarba‑fiarelor, mătrăguna) și animale năzdrăvane (ariciul, boul, lupul).
În cultura veche, mărțișorul nu este un simplu obiect artizanal, ci un obiect încărcat de semnificații. Mărțișorul
protejează ființa care îl poartă, într‑un moment sensibil: începutul anului agrar. Baba-Dochia reprezintă timpul
vechi, care trebuie să moară simbolic, pentru a se putea reînnoi.

Aplicații

1 Mărțișorul este astăzi și un obiect-bijuterie. Cu ce pe care este imprimată imaginea unui mărțișor. Ana-
simboluri îl asociezi? lizează imaginile date, apoi precizează:  •  Ce inscripții
sunt gravate pe fețele monedei?  • Cum explici
2 Identifică sărbătorile amintite în text și precizează, prezența fulgilor de zăpadă și a soarelui?
pentru fiecare, dacă este o sărbătoare cu dată fixă sau
cu dată mobilă.
Aversul Reversul
3 Ce asemănare există între ursitoare și Baba‑Dochia? monedei monedei

4 În care altă credință populară se reflectă faptul că


Baba‑Dochia a avut nouă sau douăsprezece cojoace?
6 Obiceiul mărțișorului există și la alte popoare din jurul
5 Mărțișorul este o sărbătoare importantă și în Republica nostru: albanezi, bulgari, greci, macedoneni, sârbi și
Moldova, unde Banca Națională a pus în circulație, unguri. Citește informațiile din tabel și stabilește ce
începând cu 2015, o monedă comemorativă din argint este comun mărțișoarelor din spațiul est‑european.

Albanezi Bulgari Greci Macedoneni


Verore este confecționat din Martenița, în formă de șnur cu Mărțișoarele sunt bicolore Martinca, făcut din
bumbac, mătase sau lână, păpuși (alb – băiatul, roșu – fata), (alb‑roșu; alb‑albastru; lână, in sau mătase,
șnurul fiind, de regulă, bicolor este împletit de cea mai bătrână roșu‑auriu), tricolore este bicolor (alb‑roșu;
(alb‑roșu). Este purtat de femeie din casă. Se prinde la (alb‑roșu‑albastru) ori alb‑negru) sau tricolor
tineri necăsătoriți (femei și mână, unde se păstrează până monocrome (fir roșu, panglică (alb‑roșu‑negru) și se
bărbați, creștini și musulmani când este văzută prima pasăre, roșie). Cu o seară înainte de poartă în ultima seară a
deopotrivă). Se pune în 14 apoi se pune sub o piatră. Dacă 1 martie, firul este lăsat în lumina lunii februarie. În prezent
martie (sărbătoare națională, ulterior acolo sunt furnici sau lunii sau a stelelor, pentru a se se întâlnesc și mărțișoare
Ziua Verii). La sfârșitul zilei, gândaci, este semn bun. Martenița încărca magic. cu figuri antropomorfe.
șnurul se agață de ramurile se poate atârna de ramurile unui În unele insule, se poartă inele În anumite sate,
copacilor sau de tufișuri, copac înflorit sau de un trandafir. sau mărgele, în loc de mărțișoare. mărțișorul se arunca pe
pentru ca păsările să‑l Baba Marta vine în casele Mărțișoarele puteau împodobi, o apă curgătoare, pentru
folosească la clădirea oamenilor care nu poartă mărțișor de asemenea, ferestrele sau ușile ca răul să plece odată
cuibului. și aduce spiritele rele. casei, pentru a feri de deochi. cu apa.

Portofoliu

1 Documentează-te despre tradiția mărțișorului în altă cultură decât cele din tabelul de mai sus și scrie o scurtă pre-
zentare, la care poți adăuga imagini.

2 Prezintă, într-o pagină, o altă variantă a legendei despre Baba-Dochia. Întreabă-ți familia și cunoscuții sau
caută într-o enciclopedie ori pe internet.

131
U4 Granițe între lumi Comunicare orală

Lecția 8. Structura textului narativ oral

Pentru început Explorare

1 Ai avut, atunci când erai mic/mică, un prieten imagi- 1 Privește imaginea alăturată, apoi descrie‑o, menționând
nar? Prezintă‑l, pe scurt: cum se numea, cum arăta, ce face fetița, unde se află, ce i se întâmplă, cine o
ce‑i plăcea, ce nu‑i plăcea, cum vă petreceați timpul. amenință, ce deduci din postura războinică a ursule­
2 Ai trăit vreodată o întâmplare stranie, care să‑ți pro- țului, care este atmosfera generală.
voace fiori? Povestește‑o succint, precizând cum 2 Ce crezi că este real și ce este imaginar în scena în­
te‑ai simțit, dacă ai învățat ceva din acea întâmplare. fățișată? Cum alege fotograful să redea visul fetei?
Justifică‑ți părerea.

3 Imaginează‑ți că ești persoana din fotografie. Poves­


tește‑le părinților, pe scurt, întâmplarea respectivă,
menționând:
a locul și timpul acțiunii;

b participanții;

c succesiunea de evenimente;
d deznodământul;

e o posibilă semnificație a întâmplării.

Repere

Narațiunea orală reprezintă una dintre cele mai frecvente modalități de comunicare folosite în interacțiunea soci-
ală. Deși divers ca formă, textul narativ oral are câteva elemente de bază, care rămân neschimbate:
• prezentarea împrejurărilor acțiunii servește la a oferi informații ascultătorului despre persoana implicată, locul,
timpul și situația relatată („Cine? Când? Unde? Ce a făcut?“);
• desfășurarea întâmplărilor cuprinde evenimentul/seria de evenimente povestite („Apoi ce s‑a întâmplat?“);
• deznodământul întâmplării relatate („Cum s‑a terminat?“);
• evaluarea exprimă atitudinea, implicită sau explicită, a povestitorului față de situația narată, semnificația pe
care o atribuie întâmplării („Ce semnificație are această întâmplare?“). Fiind bazate pe experiența personală,
narațiunile orale sunt povestite, în general, pentru a da un sens întâmplărilor trăite, nu pentru a relata o suc-
cesiune de acțiuni.
Uneori, povestitorul folosește anumite modalități pentru a întoarce perspectiva în prezent: „Cam așa a fost.“,
„Atât.“, „Asta e tot.“

Aplicații

Lucrați în perechi. Propuneți 2 – 3 situații narative care să ilustreze tema granițelor dintre lumi (un vis ciudat, o
coincidență bizară etc.), apoi distribuiți‑vă rolurile astfel: în calitate de vorbitor, relatează‑i colegului/colegei de
bancă o întâmplare inspirată de una dintre situațiile propuse, la persoana I sau la persoana a III‑a; în calitate de
ascultător, evaluează narațiunea orală pe care o asculți conform criteriilor de mai jos. Schimbați apoi rolurile.

CRITERII

Narațiunea cuprinde detalii despre persoane, despre locul și timpul acțiunii.

Discursul prezintă o succesiune de acțiuni care au un deznodământ.

Naratorul folosește persoana I sau persoana a III‑a și subliniază semnificația întâmplării.

Comunicarea este expresivă și suscită interesul ascultătorului.

132
Comunicare orală Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral L9

Lecția 9. Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral

Explorare

1 Privește ilustrația alăturată și citește conținutul bule-


lor de dialog. Când nu te urmăresc
fantomele, te supraveghează
tablourile de pe holuri...
2 Observă cu atenție cele două replici. În ce constă
asemănarea dintre replica lui Harry Potter, în raport
cu prima replică?

3 Precizează acțiunile ființelor nevăzute la care se


Mai mult, când nu te
referă elevii. Care crezi că este rolul sinonimelor utili- iscodesc fantomele
zate pentru a descrie aceste acțiuni? și tablourile, te
examinează colegii
4 Identifică grupul de cuvinte care face legătura între de sub pelerina
magică! Hi! Hi!
cele două replici. Ce exprimă acesta?

Repere

Părțile componente ale unui act de comunicare trebuie să fie unitare. Legătura dintre enunțurile care alcătuiesc
un text oral se poate asigura prin mai multe procedee:
• repetare integrală sau parțială a elementelor lexicale (Am așteptat în același loc. Așteptarea n‑a durat mult.)
sau repetare a unor structuri sintactice (Lucian a citit mult și a reflectat, David a citit mult și a aplicat). 
• reformulare, adică repetare într‑o formă diferită a unui conținut identic, prin:
›› folosirea sinonimelor: Stăteau într‑o casă dărăpănată.→ Locuința lor era dărăpănată.
›› transformarea adjectivului în substantiv: Orașul nostru este cunoscut pentru patrimoniul cultural bogat. →
Orașul nostru este cunoscut pentru bogăția patrimoniului său.
›› transformarea verbului în substantiv: Este interzis să traversezi pe roșu. → Traversarea pe roșu este interzisă.
›› schimbarea formei verbului: Echipa școlii noastre a câștigat medalia de argint. → Medalia de argint a fost
câștigată de echipa școlii noastre.
• prezența unor cuvinte sau grupuri de cuvinte care realizează legătura de sens între enunțuri și contextul în care
are loc comunicarea. Acestea se numesc conectori și pot exprima: confirmarea (într‑adevăr), explicația (pentru
că, de aici, de aceea), concesia (totuși, cu toate acestea), rectificarea sau clarificarea (de fapt, în fine, mai bine
zis), obiecția (dar, păi), dezacordul (dimpotrivă, însă), concluzia (așa că, așadar, deci), adaosul (în plus, mai
mult, de altfel, și), schimbarea temei de discuție (în schimb, iar) etc. De exemplu: La muzeu am învățat multe.
În plus, ne‑am simțit foarte bine.

Aplicații

1 Reformulează oral enunțurile de mai jos, folosind care să continue relatarea, folosind un conector, și
procedee diferite. tot așa, până se termină istorisirea. O altă serie de
•  Jobenul magic sortează elevii din primul an.  • Buf­ colegi va relua exercițiul, fiecare formulând în alți ter-
nițele sunt responsabile de aducerea corespondenței la meni povestirea întâmplării. Numește o asemănare și
castel.  •  Echipa lui Harry a câștigat meciul de vâjthaț. o diferență constatate între cele două variante orale.

2 Precizează ce exprimă conectorii din enunțurile date.


• Nu a spus nimic. Cu toate acestea, a văzut tot ce s‑a
întâmplat.  •  Ai citit toate cărțile acestui autor, așa că
poți să‑mi recomanzi una.  •  Era destul de neatent la
ora de chimie. În fine, era atent doar la ce îl interesa.

3 Alege o întâmplare cunoscută de toată clasa. Începe


să o povestești, apoi numește un coleg sau o colegă

133
U4 Granițe între lumi Limbă română

Lecția 10. Pronumele personal. Pronumele personal de politețe.


Pronumele reflexiv

Pentru început

Identifică pronumele personale, pronumele personale de


politețe și pronumele reflexive din textul dat, precizând și sub-
stantivele pe care le înlocuiesc.

Se spune că filmul își are rădăcinile în somn și că ne reflectă


visele. Filmul Avatar surprinde un viitor în care se creează
hibrizi între pământeni și umanoizii de pe Pandora, făcând ca
granița dintre ei să dispară și ca universurile lor să se îmbine.
Mi‑a plăcut ideea și mi‑am imaginat cum va fi un astfel de vii-
tor. Dumneavoastră ați văzut filmul? Îmi închipui că da.

Pronumele personal

Explorare

1 Precizează persoana, numărul, cazul și funcția sintac- 3 În care dintre enunțurile de mai jos cliticul anticipează
tică a pronumelor personale identificate mai sus. sau reia forma accentuată? Motivează‑ți răspunsul.
a Pe Adrian nu l‑a impresionat filmul Avatar.
2 Care dintre aceste pronume sunt folosite cu forma
neaccentuată? b I‑am descris bunicii umanoizii de pe Pandora.

Repere

Pronumele este partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv. Pronumele personal desemnează dife-
ritele persoane care participă la actul comunicării. Pronumele personal are următoarele categorii gramaticale:

persoană număr gen caz forme


persoana singular (doar la persoana cazuri ca la substantiv; doar la cazurile Ac. și D. au două
I, a II‑a și și plural; a III‑a): masculin la G. – forme doar pentru persoana a III‑a; serii de forme: accentuate și
a III‑a; și feminin; la V. – forme doar pentru persoana a II‑a; neaccentuate (clitice)

Pronumele personal are, în general, aceleași funcții sintactice ca substantivul.


În unele situații, când fac parte din anumite expresii, de exemplu a nimerit‑o bine, ce să‑i faci, pronumele perso-
nale nu au funcție sintactică, având valoare neutră.
Formele neaccentuate ale pronumelui personal dublează complementul direct și complementul indirect. Cliticele
(formele neaccentuate ale pronumelui personal) dublează formele accentuate ale pronumelui, anticipându‑le (L‑am
văzut pe Alex.; I‑am dat Alexandrei.) sau reluându‑le (Pe Mihai l‑am văzut.; Alexandrei i‑am dat DVD‑ul.).

Pronumele personal de politețe

Explorare

1 Ce persoană, număr, caz și funcție sintactică are pro- Dumnealui vrea să afle cum arată Na’vi, umanoizii de
numele personal de politețe identificat în textul de la pe Pandora, dar dumneaei știe mai multe.
rubrica Pentru început?
3 Identifică cuvintele și grupurile de cuvinte care indică
2 Precizează persoana, numărul și genul pronumelor respectul:  •  Mătăluță vii la film?  •  Excelența Sa a
personale de politețe din următorul enunț: participat la premieră.  •  Dânșii nu au fost la film.

134
Limbă română Pronumele personal. Pronumele personal de politețe. Pronumele reflexiv L10

Repere

Pronumele personal de politețe indică respectul față de o persoană și are:


forme număr gen caz

doar pentru persoana a II‑a și a III‑a singular și plural (doar la persoana a III‑a) masculin și feminin ca la substantiv

Formulele reverențioase sunt, de fapt, locuțiuni pronominale și se ortografiază cu majuscule la ambii termeni:
Excelența Voastră, Maiestatea/Majestatea Voastră, Sfinția Voastră, Sanctitatea Voastră etc.
Pronumele personale de politețe și locuțiunile pronominale au aceleași funcții sintactice ca substantivul.

Pronumele reflexiv

Explorare

1 Care pronume reflexive identificate în textul de la ru­ 3 În care dintre enunțurile de mai jos pronumele îți este
brica Pentru început sunt forme proprii ale acestuia? Dar personal și în care este reflexiv? Argumentează‑ți răs-
forme împrumutate de la pronumele personal? punsul.
a Îți cumpăr bilet la film.
2 Precizează persoana, numărul și cazul pronumelor re-
flexive identificate la rubrica Pentru început. b Îți cumperi bilet la film.

Repere

Pronumele reflexiv exprimă identitatea de persoană și de număr dintre obiectul asupra căruia se exercită direct
sau indirect acțiunea verbelor și subiectul acestora.
Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana a III‑a și pentru cazurile dativ și acuzativ.
Pronumele reflexiv are forme accentuate și neaccentuate (clitice).
Caz Forme accentuate Forme neaccentuate Mă întreb. Mă întreabă.

Ac. (pe) sine se, s‑ persoana I persoana I persoana I persoana a III‑a

P P
singular singular singular singular
D. sie, sieși își, și
pronume reflexiv pronume personal
La persoana I și a II‑a, singular și plural, se utilizează formele pronumelor personale. Acestea sunt pronume
reflexive când au aceeași persoană și același număr cu persoana și cu numărul verbului.

Aplicații

1 Găsește pronumele personale din textul de mai jos și 4 Notează, în caiet, pronumele personale, pronu-
menționează pentru fiecare persoana, numărul, cazul, mele personale de politețe și pronumele reflexiv
forma și funcția lor sintactică. din fragmentul selectat mai jos.
Eroul filmului Animale Fantastice și unde le poți
găsi este magizoologul Newt Scamander. Aflat la „Reparatorul‑Șef îl scoase imediat din trusa de
sfârșitul călătoriei care l‑a purtat prin lumea întreagă, prim ajutor pe care o avea mereu la îndemână.
el ajunge la New York, unde pierderea animalelor lui — Așa, acum să‑l ștergem binișor pe față! con-
magice îl aruncă într‑un vârtej de întâmplări. tinuă Vises. Să vedem dacă nu e cineva cunos-
cut... Dar... dar... chiar că vă știu foarte bine. Așa,
2 Construiește un dialog alcătuit din patru replici în care încă puțin... De necrezut! Dumneavoastră, domnule
să folosești două locuțiuni pronominale care exprimă Asproc?!... Ce... ce faceți aici?
politețea. — Îmi recuperez depozitele, Profesore. Că doar
3 Transcrie textul de mai jos, corectând greșelile. n-o să-mi las invențiile pe mâna voastră.“

Mia plăcut filmul și miaș dori să m‑ai merg o dată. Și lui Ioana Nicolaie, Ferbonia
Mihai ia plăcut și lam rugat să i‑a bilete pentru mâine.

135
U4 Granițe între lumi Limbă română

Lecția 11. Pronumele și adjectivul pronominal posesiv

Pronumele posesiv

Explorare

1 Ce exprimă grupurile de cuvinte scrise cu roșu și


Costumul meu este simplu, ale
verde, din bulele de dialog? voastre sunt mai complicate.

2 Ce substantiv înlocuiește cuvântul scris cu roșu, în fie- Costumul


care dintre cele trei replici? La cine se referă cuvintele este al tău?
scrise cu verde?

3 Indică, pentru fiecare exemplu dat, ce situație îi cores-


punde, selectând câte o variantă din fiecare coloană.
•  al meu  •  ale tale  •  a noastră  •  ai noștri
Nu, a mea este
un singur posesor un singur obiect posedat doar masca...

mai mulți posesori mai multe obiecte posedate

Repere

Pronumele posesiv este alcătuit dintr‑un grup de cuvinte care înlocuiește atât numele obiectului posedat, cât și
numele posesorului, evidențiind relația dintre obiectul posedat și posesor. Alcătuirea pronumelui posesiv:
pronume semiindependent al meu formă specifică a posesivului
înlocuiește obiectul posedat înlocuiește posesorul/se referă la participantul la schimbul verbal

Pronumele semiindependent se modifică în funcție de genul și numărul substantivului care denumește obiectul
posedat.
Forma specifică a posesivului se schimbă după persoana și numărul posesorului.
Pronumele posesiv nu are forme pentru persoana a III‑a plural. În comunicare, în locul acestora se folosesc for-
mele de genitiv plural ale pronumelui personal. Formele pronumelui posesiv sunt:
un singur posesor mai mulți posesori
posesor persoana persoana persoana persoana persoana persoana
obiect posedat I a II‑a a III‑a I a II‑a a III‑a

N.‑Ac. masc. al meu al tău al său al nostru al vostru


un singur obiect posedat ‑
fem. a mea a ta a sa a noastră a voastră

masc. ai mei ai tăi ai săi ai noștri ai voștri


mai multe obiecte posedate ‑
fem. ale mele ale tale ale sale ale noastre ale voastre

masc. alor mei alor tăi alor săi alor noștri alor voștri
D.‑G. mai multe obiecte posedate ‑
fem. alor mele alor tale alor sale alor noastre alor voastre

Pronumele posesiv nu are forme de singular la cazurile genitiv și dativ.

Funcțiile sintactice ale pronumelui posesiv

Explorare

Lucrați în perechi. Precizați cazul și funcția sintactică minute.  •  Am intrat în sală după ai tăi.  •  Mihai a
pentru pronumele posesive din enunțurile de mai jos. cântat ca ai mei.  •  Biletele de la ai săi au rămas pe
• Ai mei sunt la carnaval.  •   Masca aceasta este masă.  •  Le‑am dat alor tăi costumul cel verde.  • Cos-
a ta.  •  I‑am găsit pe ai mei.  •  Mă gândesc la ai tumele alor voștri sunt la garderobă.  • Pentru ai voștri
noștri.  •  De la ai tăi până la mine nu faci decât cinci sunteți capabili de orice sacrificiu.

136
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal posesiv L11

Repere

Pronumele posesiv (alcătuit din pronumele semiindependent și formele specifice ale posesivului) poate avea
toate funcțiile sintactice ale substantivului: subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect,
complement prepozițional, circumstanțial de loc, de timp, de mod, atribut pronominal genitival, atribut pronominal
prepozițional.

Adjectivul pronominal posesiv

Explorare

1 În schimbul de replici al copiilor din imaginea de la • Prietenul meu s‑a costumat pentru carnaval.
pagina anterioară, există un cuvânt scris cu mov. Este • Prietena mea s‑a costumat pentru carnaval.
acesta pronume posesiv? Motivează‑ți răspunsul. • Prietenii mei s‑au costumat pentru carnaval.

2 Ce parte de vorbire determină fiecare cuvânt scris colo- 3 Care este funcția sintactică a cuvintelor scrise colorat
rat în enunțurile alăturate? De ce diferă forma acestora? la exercițiul anterior?

Repere

Când determină un substantiv ce numește obiectul sau obiectele posedate, cu care se acordă în gen, număr și
caz, pronumele posesiv devine adjectiv pronominal posesiv.
Adjectivul pronominal posesiv desemnează ființa care are caracterul de posesor.
Funcția sintactică a adjectivului pronominal posesiv este de atribut adjectival.

Aplicații

1 Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise „pe ai mei“ – pronume posesiv, un singur posesor (per-
italic, din următoarele enunțuri: soana I), mai multe obiecte posedate (genul mas-
a Telefonul său a sunat îndelung.
culin, numărul plural), cazul acuzativ, precedat de
prepoziția simplă „pe“, funcția sintactică de comple-
b Telefonul lui a sunat îndelung.
ment direct
2 Identifică pronumele posesive și adjectivele pronomi- 4 Analizează, după modelul dat, adjectivele pronomi-
nale posesive din dialogul de mai jos: nale posesive din textul de mai jos.
— I‑ai văzut cumva pe ai mei? „— De gândurile mele nu răspund, îmi întoarse ea răs-
— Nu, dar colegii mei spuneau că i‑au văzut intrând la punsul mâhnit. Dar, ca să fiu mai sigură, am să‑ți dau
bibliotecă. Alor tăi le place să citească. însoțitori câinii mei credincioși.
— Da. În plus, profesoara noastră ne‑a recomandat Și, fără să mai aștepte învoirea mea, chemă cele patru
niște cărți... Uite, colega mea de bancă a început deja animale care se iveau în preajma ei, mă recomandă
să citească Stăpânul inelelor, iar prietenul meu a înce- pe rând, încredințându‑mă fiecăruia cu poruncă să‑mi
put primul volum din seria Harry Potter. lingă mâna și să se culce la picioarele mele.“

3 Analizează pronumele posesive din enunțurile de mai V. Voiculescu, Căprioara din vis
jos, după modelul dat. „mele“ – adjectiv pronominal posesiv, se acordă în
•  I‑am văzut pe ai mei pe fereastră.  •  Planul alor gen, număr și caz cu substantivul „gândurile“ (neu-
săi era să citească o carte pe săptămână.  • Mi‑am tru, plural, acuzativ), mai multe obiecte posedate,
pierdut stiloul. Mi‑l împrumuți pe al tău?  •  Tu vei un singur posesor (persoana I), funcția sintactică de
merge cu colegele tale, noi mergem cu ale noas- atribut adjectival
tre.  •  Cățelul este al tău.  •  Privirea sa este tristă, a ta
este veselă.  •  Alor voștri le plac cireșele.  •  Nu m‑am 5 Transcrie enunțul dat, corectând greșelile.
mai gândit la ale mele.  •  În urma înțelegerii noastre, Colega mia i‑a chemat pe a‑i voștrii la spectacol.
cartea va deveni a mea. Diriginta s‑a sa bucurat.

137
U4 Granițe între lumi Limbă română

Lecția 12. Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ

Pronumele demonstrativ

Explorare

1 Înlocuiește cu un substantiv cuvântul colorat din dese-


nul de alături. Ce gen, număr și caz are substantivul?

2 Citește dialogul de mai jos.

— Astea sunt noile modele de mături? Aceea roz


îmi place.
— V‑o recomand pe cealaltă, fiindcă asta are
numai două viteze. Modelul folosit de mine este
același.

3 Grupează toate cuvintele scrise colorat conform crite-


riilor următoare:
a se referă la un obiect aflat mai aproape de vorbitor 4 Cu ce poți înlocui cuvântul scris italic din enunțul
sau la un obiect aflat mai departe de vorbitor; următor: O vezi pe cea de alături?
b arată diferențierea față de un alt obiect;
5 Indică, în dialogul de la exercițiul 2, formele folosite în
c se referă la un obiect identic cu alt obiect. vorbirea curentă și formele folosite în scris.

Repere

Pronumele demonstrativ înlocuiește numele unui obiect, indicând totodată apropierea sau depărtarea obiectului
în spațiu sau în timp, identitatea sau diferențierea acestuia față de alte obiecte.
Pronumele demonstrativ are mai multe serii de forme, aparținând variantei scrise sau vorbite a limbii (cele
aparținând variantei vorbite sunt notate pe al doilea rând în tabel).
• Pronumele demonstrativ de apropiere • Pronumele demonstrativ de depărtare

Masculin Feminin Masculin Feminin


Caz Caz
singular plural singular plural singular plural singular plural

acesta, aceștia, aceasta, acestea, acela, aceia, aceea, acelea,


N.‑Ac. N.‑Ac.
ăsta ăștia asta astea ăla ăia aia alea

acestuia, acestora, acesteia, acestora, aceluia, acelora aceleia, acelora,


D.‑G. D.‑G.
ăstuia ăstora ăsteia ăstora ăluia ălora ăleia ălora

• Pronumele demonstrativ de identitate • Pronumele demonstrativ de diferențiere

Masculin Feminin Masculin Feminin


Caz Caz
singular plural singular plural singular plural singular plural

N.‑Ac. același aceiași aceeași aceleași N.‑Ac. celălalt ceilalți cealaltă celelalte

D.‑G. aceluiași acelorași aceleiași acelorași D.‑G. celuilalt celorlalți celeilalte celorlalte

Pronumele demonstrativ este lipsit de categoria persoanei.


Pronumele asta se folosește în limba literară cu valoare neutră, când nu se referă la persoane: Nu mi‑ai spus asta!
Cel, cea, cei, cele reprezintă un tip special de pronume demonstrative, cu formă scurtă (numite semiindepen‑
dente), atunci când înlocuiesc un substantiv și sunt determinate de un atribut (cea verde, cei de acolo, cel de argint,
cele de la tine) sau de o propoziție secundară (Cel 1/ care te‑a chemat 2/ este directorul 1/).
Pronumele demonstrativ îndeplinește aceleași funcții sintactice ca substantivul.

138
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ L12

Adjectivul pronominal demonstrativ

Explorare

1 Citește bulele de dialog din ilustrația alăturată și pre- Unde o fi formula aia magică?
cizează pe cine determină cuvintele scrise colorat. În cartea asta sau în celălalt
volum? ...Și motanul ăla
2 Ce loc ocupă cuvintele scrise colorat față de substan- nu mi‑e de niciun folos!
tivele pe care le determină: înainte sau după acestea?

3 Precizează formele folosite în vorbirea curentă. E aceeași poveste


mereu... Iar o să
4 Indică genul, numărul și cazul cuvintelor colorate. greșească rețeta!
Cum le‑ai aflat?

Repere

Pronumele demonstrative devin adjective pronominale demonstrative atunci când însoțesc un substantiv cu care
se acordă în gen, număr și caz.
Dacă stau înaintea substantivului determinat, adjectivele pronominale demonstrative de apropiere și de depăr-
tare au, de regulă, o formă fără -a final (acest, acel băiat; acea fată; acești, acei băieți; aceste, acele fete). Postpuse,
au întotdeauna o formă cu -a final (băiatul acesta, acela; fata aceea; băieții aceștia, aceia; fetele acestea, acelea).
Adjectivele pronominale demonstrative de diferențiere pot sta atât înainte, cât și după substantivul determinat,
fără să-și schimbe forma. Adjectivele pronominale demonstrative îndeplinesc funcția de atribut adjectival.
În limbaj popular, cel, cea, cei, cele sunt adjective pronominale demonstrative (semiindependente) când determină
un substantiv cu care se acordă în gen, număr și caz: „Pe cel deal, pe cel colnic/Trece mândru un voinic.“ (Folclor)

Aplicații

1 Identifică pronumele și adjectivele pronominale de- • E de aceiași/aceeași statură ca mine.


monstrative din enunțurile date, precizându‑le felul. • Dați‑mi o prăjitură dintr‑asta/dintr‑astea!
a Asta este colecția mea de insecte.
• Fata aceea/aceia a venit și la ziua ta.
b Le‑am atras atenția acelora în legătură cu biletele.
5 Analizează pronumele și adjectivele pronominale
c Întârzierea celorlalți colegi ne‑a deranjat. demonstrative din textul de mai jos, precizându‑le
d Privește‑le pe fetele acelea din stânga! felul, genul, numărul, cazul și funcția sintactică.
e La întâlnirile de luni vin mereu aceiași cursanți.
„O dată pe an, acele vrăjitoare care au obținut rezul-
f Colegul tău de bancă este acela? tate deosebite participă la o întrunire condusă de Cea
g Cum procedezi într‑o situație ca asta?
Mai Mare Vrăjitoare din Lume. Aceasta este o creatură
atotputernică. Celelalte se tem de ea. Se spune că la
2 Precizează genul, numărul, cazul și funcțiile sintactice acele hoteluri unde se cazează, apar broaște în căzile
ale pronumelor și adjectivelor demonstrative identifi- de baie. Acestea pot fi zvonuri, dar cine poate ști cu
cate la exercițiul precedent. adevărat? Cei de la hotel păstrează secretul asupra
acestor reuniuni.“
3 Identifică valoarea morfologică a cuvintelor scrise ita-
Adaptare după Roald Dahl, Vrăjitoarele
lic în enunțurile:
• Ne‑am mirat de cele întâmplate. „acele“ – adjectiv pronominal demonstrativ de depăr-
• Zâna cea bună a făcut o vrajă. tare, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul
„vrăjitoare“ (feminin, plural, nominativ), funcția sin-
• La casele cele și‑a făcut cuib o barză. tactică de atribut adjectival
• Îl cunosc bine pe cel de lângă scenă.
„aceasta“ – pronume demonstrativ de apropiere, ge­
4 Alege forma corectă a pronumelor și a adjectivelor nul feminin, numărul singular, cazul nominativ,
pronominale demonstrative scrise italic. funcția sintactică de subiect

139
U4 Granițe între lumi Limbă română

Lecția 13. Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât

Explorare

1 Citește reclama alăturată și înlocuiește cu substantive


Fiecare copil își dorește o aniversare
cuvintele scrise cu verde.
unică, la care să participe toți prietenii
săi. Unii vor dans și karaoke, alții – câteva
2 Ce exprimă cuvintele scrise cu verde?
jocuri de societate. Mulți vor petreceri
3 Menționează care dintre cuvintele scrise cu verde tematice fanteziste, la care să devină
altcineva: supererou, vampir sau zână.
sunt simple și care s‑au format prin compunere.
Și câte și mai câte își poate dori un copil!
Noi oferim soluții ingenioase
4 Cu ce cuvânt poți înlocui grupul scris cu albastru?
pentru orice dorință a copilului
5 Menționează în care caz stau și ce funcții sintactice au dumneavoastră! Sunați-ne!
cuvintele colorate cu verde.
7 Recunoaște greșelile din următoarele enunțuri:  • Am
6 Identifică partea de vorbire care determină cuvintele primit vre‑o scrisoare?  •  Orcare ar fi alegerea ta, o voi
scrise cu roșu în textul reclamei. Înlocuiește aceste respecta.  •  Fiecare v-ați dus unde ați vrut.  • Obținerea
cuvinte cu o altă parte de vorbire. Ce constați? a multor premii ne motivează.

Repere

Pronumele nehotărât este un tip de pronume care nu dă informații precise asupra obiectului denumit de substan-
tivul pe care îl înlocuiește. Ca alcătuire, există două tipuri de pronume nehotărâte:

simple atât, unul, altul, mult, puțin, tot, cutare


compuse altceva, altcineva, careva, ceva, cineva, câtva, fiecare, oricare, oricine, orice, oricât, vreunul

Locuțiunea pronominală nehotărâtă este grupul de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă gramatical ca un
pronume nehotărât: cine știe cine, nu știu ce, te miri cine etc. Gramatica de bază a limbii române (Editura Acade-
miei, 2016) include printre pronumele nehotărâte cuvintele amândoi, ambii, tustrei, câteșitrei, încadrate în mod
tradițional în clasa numeralelor: Amândoi au plecat. (N.‑Ac.); Amândurora le‑a plăcut excursia. (D.‑G.)
Pronumele nehotărât are aceleași funcții sintactice ca substantivul.
Când determină un substantiv și se acordă cu acesta în gen, număr și caz, pronumele nehotărât devine adjectiv
pronominal nehotărât, îndeplinind funcția sintactică de atribut adjectival.
Toate pronumele și adjectivele pronominale nehotărâte compuse se scriu într‑un singur cuvânt: vreun/vreo (nu
vre‑un, vre‑o). În compusele cu ori‑, trebuie respectat i de la sfârșitul primei silabe: oricare, orice (nu orcare, orce).
Atunci când este subiect, pronumele fiecare impune acordul la singular: Fiecare dintre voi știe acest lucru.

Aplicații

1 Identifică pronumele nehotărâte din enunțurile de 3 Modifică enunțurile de la exercițiul 1, așa încât să
mai jos și clasifică‑le după alcătuire. conțină adjective nehotărâte în loc de pronume. Ex-
a Vezi vreunul pe raftul de sus?  b  Mulți îndrăznesc să plică în ce fel ai procedat.
se opună.  c  Te poți așeza lângă oricare.  d  Știe atâ- 4 Precizează cazurile și funcțiile sintactice ale pronume-
tea!  e  Au hotărât alții pentru el.  f  Să nu afle altcineva lor de la exercițiul 1.
secretul!
5 Corectează greșelile din enunțurile de mai jos.
2 Menționează pronumele și adjectivele pronominale • Fiecare dintre noi am trecut pe strada asta.
nehotărâte din textul de mai jos. • Spune‑le amândoura că sunt invitați.
Am dat fiecărui coleg o invitație. M‑aș bucura să • Orice om îi este teamă de necunoscut.
vină toți, dacă nu au de făcut altceva, fiindcă am • Am telefonat, din greșeală, unei altei persoane.
pregătit multe surprize. Oricine se va distra! • Te-a însoțit vre-o colegă?
• Îmi convine orcare oră propui.

140
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal interogativ L14

Lecția 14. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ

Explorare

1 Menționează ce fel de enunțuri sunt, după scopul 3 Precizează ce parte


comunicării, cele în care apar cuvintele scrise colorat în de vorbire determină
dialogul de mai jos. cuvântul scris colorat
— Pe cine ai întâlnit la aniversare? în replicile de mai jos.
— Pe colegii noștri din clasa paralelă. Ce figuri! — Câți invitați au venit
— Care a înveselit mai mult atmosfera? la petrecerea aniver-
— Dan. Cui crezi că i-a făcut o farsă? sară?
— Sarei? La ce s-a gândit glumețul ăsta? — Au venit mulți invi­
— La o fantomă. Ia, ghicește! A cui idee a fost, de fapt? tați. Nu știu exact.
— A Dianei, nu?
4 Care este valoarea
2 Înlocuiește cuvintele scrise colorat cu acelea date morfologică și ce
ca răspuns la întrebare. Indică funcția sintactică în funcție sintactică are
enunțurile astfel obținute a cuvintelor care le-au înlo- cuvântul mulți, dat ca
cuit pe cele colorate. răspuns?

Repere

Pronumele interogativ ține locul substantivului așteptat ca răspuns la o întrebare. Pronumele interogative sunt:
care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte. Aceste pronume apar numai în enunțuri interogative, fiind plasate, de obicei, la
începutul acestora. Funcția sintactică a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvântului așteptat ca răs-
puns la întrebare.
subiect subiect

Cine vorbește? Vorbește Ana.


Funcțiile sintactice ale pronumelui interogativ sunt: Ac. nume predicativ Din ce era costumul?

Caz Funcție sintactică Exemplu circumstanțial de loc Spre ce ai mers?


N. subiect Cine a venit? circumstanțial de timp După cine ai sosit?

nume predicativ Cine au fost invitații? circumstanțial de mod Precum cine s-a purtat?
Ac. complement direct Pe cine ai remarcat? D. complement indirect Cui i-ai dat fructele?

complement prepozițional Despre ce ați vorbit? G. atribut pronominal genitival Al cui costum ți-a plăcut?

Când determină un substantiv și se acordă cu acesta în gen, număr și caz, pronumele interogativ devine adjectiv
pronominal interogativ. Funcția sintactică a acestuia este de atribut adjectival.

Aplicații

1 Precizează forma corectă a enunțurilor date. prieten te-a chemat?  •  La câți ai apelat pentru aju-
• Ce-s/Ce-i cu florile astea?  •  Cine plecați/pleacă tor?  •  Ce floare preferi?  •  Cărui prieten i-ai spus ade-
acasă?  •  A cui/A lu’ cine este farfuria?  •  Care/Pe care vărul?
ai gustat-o? „pe cine“ – pronume interogativ, cazul acuzativ, pre-
2 Analizează pronumele și adjectivele pronominale cedat de prepoziția simplă „pe“, funcția sintactică
interogative din enunțurile de mai jos, după modelele de complement direct
date. „câte“ – adjectiv pronominal interogativ, se acordă în
•  Pe cine ai sunat?  •  Câte prăjituri ai mâncat?  • Ce gen, număr și caz cu substantivul „prăjituri“ (femi-
ai gustat?  •  Cine a sunat?  •  De care te temi?  •  Cui îi nin, plural, acuzativ), funcția sintactică de atribut
scrii?  •  Înspre cine mergi?  •  Ce a devenit Ina?  • Care adjectival

141
U4 Granițe între lumi Limbă română

Lecția 15. Pronumele și adjectivul pronominal relativ

Pronumele relativ

Explorare

1 Indică substantivele pe care le înloc