UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

,,NICOLAE TESTEMIȚANU “ DIN REPUBLICA MOLDOVA

CATEDRA DE FILOSOFIE

Disciplina : Comunicare și Comportement

Tema : Consumul excesiv de alcool

Profesor : Banari Ion

Studentă : Lîsîi Liliana
Grupa : M 1706

Chișinău 2018

1
GENERALITĂȚI
Consumatorii de alcool au devenit în ultimii ani centrul atenției, mai ales datorită informațiilor
provenite din diverse studii/cercetări conform cărora alcoolul consumat în cantități moderate
pare a avea chiar efect benefic asupra organismului uman.
Această afirmație însă trebuie făcută cu prudență, deoarece este foarte dificil, dacă nu chiar
imposibil s-a stabilit limitele unui „consum moderat” de alcool; aceasta deoarece există o
toleranță la alcool diferită de la o persoană la alta; ceea ce pentru unii poate fi benefic, pentru
alții poate fi foarte dăunator, chiar fatal.
Sunt persoane care au consumat cantități mari de alcool, timp de 30-40 de ani, fără urmări grave,
în timp ce alții după un consum cronic, moderat de alcool timp de 10-15 ani au dezvoltat ciroza
hepatică.
Majoritatea oamenilor consumă alcool în diferite cantități și cu frecvența variată, doar circa 10%
dintre adulți fiind abstinenți in majoritatea țărilor lumii.
Dependența de alcool este cea mai răspîndită dintre problemele legate de consumul de droguri la
nivel mondial. O persoana din 13 este suspectă de alcoolism. Cîteva milioane de oameni beau
prea mult și riscă să abuzeze de alcool. Obișnuința de a consuma alcool este o problemă serioasă,
consumul excesiv de alcool fiind corelat cu o rată crescută a sinuciderilor, accidentelor și bolilor
grave.
Alcoolicii sunt sfătuiti să aibă cel puțin 3 zile pe săptamînă fără consum de alcool. Există
disponibile un spectru larg de programe de tratare a alcoolismului.
Consumul excesiv de alcool dăuneaza grav sănătătii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de
sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale si 15% din cazurile de înec. De
asemenea, este unul dintre factorii de divorț (unul din trei cazuri) și de molestare a
copilului (unul din trei cazuri).
Consumul de alcool poate favoriza apariția cirozei hepatice, poate sa afecteze negativ fătul și
poate fi asociat cu cancerul la sân la femei, cancerul cavității bucale, al esofagului,
al faringelui și laringelui. Pe termen lung, consumul abuziv de alcool poate avea numeroase
efecte negative, atat pe plan social, cît și asupra sănătății: agravează hipertensiunea arterială, ceea
ce creste riscul de accident vascular cerebral, favorizeaza afecțiunile cardiace (cardiomiopatia
dilatativa este una dintre afectiunile cardiace care poate apare la alcoolici), afectarea sistemului
nervos central si periferic, hepatita cronică, ciroza hepatică alcoolică,pancreatita acută sau
cronică sunt numai cîteva dintre afecțiunile în apariția cărora alcoolul poate fi implicat.

2
EFECTELE ALCOOLULUI
Alcoolismul are nenumarate efecte atît asupra persoanei în cauză cît și asupra celor din jur, și
vorbim de efecte ce țin de sfera psihologică dar și de efecte fizice. Abuzul de alcool este cauza
celor mai multe accidentări, inclusiv accidentele de masina, de pilda. O treime din accidentele
mortale sunt legate de consumul de alcool, fara a mai numara miile de răniți rezultăți în fiecare an.
Consumul de alcool, chiar și în cantități moderate crește foarte mult riscul de a avea
raporturi sexuale neprotejate, crescînd astfel riscul de îmbolnăviri. În unele cazuri apar "efecte"
mai complicate, din sfera sarcinilor nedorite.
Un alt efect neplăcut, periculos atît pentru persoană cît și pentru ceilalți, este violența și
agresivitatea. Sub influența consumului de alcool poți înterpreta greșit o remarcă sau un gest, ceea
ce poate duce la comportamente agresive și violență.
Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple:
 Alcoolul acționeaza în organism ca factor de stres: crește tesiunea arterial, sunt eliberate în
sînge, mai multe substanțe ca: lipide, zaharuri, cortizon.
 Organismul folosește energie pentru înlăturarea alcoolului din organism, energie care ar fi
fost necesara pentru buna lor funcționare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului,
"fură" 80% din oxigenul necesar functionării acestui organ. Astfel alcoolul devine un
"parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen
și suferă cel mai mult sub influența alcoolului.
 Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutriție. Organismul
este lipsit de proteine, substanțe minerale și vitamine. Pe lîngă reducerea aportului acestor
elemente importante din hrană, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a
capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul
folic, iar mai tarziu sodiu și apa.
 Produșii de înaltă toxicitate rezultați din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida)
afectează celulele nervoase.
 Incapacitatea progresivă a intestinului subțire de a absorbi substanțe vitale bunei
funcționări a organismului (vitamine în special A și C, săruri minerale), cauzează în timp
tulburări nervoase și tulburări cu origine somatică. Pierderea calciului, a fosfaților și a
vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase și la
cresterea pericolului de fracturare. Inflamațiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum
și fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sîngerări grave. Consumul permanent de
alcool crește de zece ori mai mult riscul de îmbolnavire de cancer esofagian.

3
Sub incidența suferinței intră și mușchiul cardiac. Îmbolnăvirea acestui mușchi se numește
cardiomiopatie. De patru ori mai mulți alcoolici mor din cauza tulburărilor cardiace decît de ciroză.
Cele mai frecvente complicații somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele
toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronică, ciroza hepatică, polinevrita
periferică, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.
O alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos și psihicului. Inițial și
în doze mici se produce un efect stimulator (crește debitul verbal, dispar inhibițiile, crește gradul
de iritabilitate nervoasă) asupra psihicului. Acesta mai este numita și faza euforică sau excitantă a
consumului. Consumat în doze mai mari însa, alcoolul, are efect inhibitor (reacții slabe la stimuli
dureroși, capacitate de discernămînt slabă, atenție și memorie alterate). Efectele psihologice ale
consumului de alcool pot crea impresia depășirii stărilor de teama și inhibare, poate să facă
singuratatea mai suportabilă, pot diminua sentimentele de inferioritate.
Alcoolul produce însă distrugerea treptată a neuronilor iar asta se observă în timp mai ales
de către persoanele apropiate alcoolicului. Această reducere a numărului neuronilor cauzează și
reducerea performanțelor creierului, vizibile în scăderea funcției memoriei (apar lacune de
memorie), a capacității de gîndire, de ințelegere, pierderea simțului critic și a discernămîntului. Iar
consumul abuziv poate provoca în timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce pot
provoca pana la convulsii, delirium tremens sau la demență. Dependentul de alcool manifestă o
răceală emoțională, o alterare treptată a sentimentelor, indispoziții frecvente și schimbări bruște a
opiniilor.
Mai pot sa apară:
 neliniște interioară, iritabilitate;
 tulburări de somn, coșmaruri;
 depresie, frică, complexe de inferioritate ascunse uneori în spatele unei fațade de
grandomanie;
 lipsa de voință, promite dar nu-și ține promisiunea;
 izolarea și reducerea sferelor de interes;
 lipsa igienei corporale, decădere fizică și psihică.
Dependența de alcool cauzează în timp alterarea sentimentelor și relațiilor cu membrii
familiei, tulburarea relațiilor interpersonale la servici și în cercul de prieteni, reducerea
sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educației copiiilor, întîrzierea și absenta de la locul
de muncă, accidente de muncă și de circulație, delicventă, divorț, pierderea locuinței și a locului
de muncă.

4
Formele clinice

Profesorul american Elvin Morton Jellinek a realizat o clasificare a formelor de alcoolism:

 Alcoolismul alfa/α (faza prealcoolică) cu o durată care se întinde de la câteva luni până la
câțiva ani. Inițial alcoolul este consumat ocazional iar ulterior constant în scopul ameliorării
unui conflict intrapsihic sau a efectului anxiolitic. Nu se ajunge la dependența fizică.
 Alcoolism beta/β. Consumul abuziv de alcool este datorat obiceiurilor socioculturare.
Datorită abuzului pot apărea complicații medicale diverse.
 Alcoolism gamma/γ. Se constată pierderea controlului asupra cantității consumate, creșterea
interesului pentru procurarea alcoolului concomitent cu scăderea interesului general și
neglijarea îndatoririlor sociale și familiale (psihopatizare). Se identifică în mod constant un
tablou clinic de sevraj după 3-7 zile ce denotă instalarea dependenței fizice.
 Alcoolism delta/δ. Se caracterizează prin perioade de intoxicație prelungite ce favorizează
degradarea treptată a personalității, scăderea abilităților noetice până la apariția demenței și a
psihozelor alcoolice. Dependența fizică este foarte intensă, nepermițând suprimarea
consumului nici pentru 1-2 zile.
 Alcoolism epsilon/ε (dipsomania). Se caracterizează prin consum de alcool periodic în
cantități exagerate timp de câteva zile. Are un debut și un final brusc, cu intervale libere de
chiar luni de zile. Poate apărea în contextul unei patologii afective bipolare, al unei turburări
de somn asociate cu tulburări medicale/psihiatrice, tulburările de somn asociate cu tulburări
mentale, tulburări de personalitate sau în epilepsie. Dipsomania este considerată forma cea
mai gravă a alcoolismului.

La întreruperea consumului, se instalează sevrajul etanolic, care poate fi clasificat în 4 categorii,

în funcție de severitatea simptomelor și momentul apariției lor

1. Sevrajul etanolic minor (tremor) care apare în 6-12 ore de la ultima băutură și care se
manifestă prin tremor, anxietate, grețuri, vărsături și insomnie.
2. Sevrajul etanolic major (halucinații) care apare în 10-72 ore de la ultima băutură și care
se manifestă prin halucinații tactile, auditive și vizuale, tremor al întregului corp,
vărsături, diaforeză și hipertensiune. Prezența halucinațiilor este un factor predictor de
apariție a Delirium tremens.
3. Convulsiile care apar în 6-48 ore la pacienți care în mod normal nu au convulsii, prezinta
EEG normal și care se caracterizează prin crize tonico-clonice generalizate cu perioadă
postictus scurtă. Aproximativ 40% din pacienții cu sevraj etanolic au crize izolate, doar

5
 3% din pacienți evolează spre status epilepticus. Circa 33% din pacientii cu sevraj și
convulsii evolează spre Delirium tremens.
4. Delirium tremens (DT) este cea mai severă complicație a sevrajului etanolic și se
manifestă în general la 48-96 ore de la întreruperea consumului de alcool. Majoritatea
semnelor clinice care apar în DT sunt similare celor din sevrajul necomplicat, dar diferă
ca severitate: tremor, instabilitate vegetativă (hipertensiune și tahicardie), agitație
psihomotorie, stare confuzională, halucinații, febră.

Teorii explicative ale alcoolismului

"Printre teoriile formulate ce caută să explice alcoolismul se află și teoria "puterii" formulată de
McClelland (1972), în sensul ca acei barbati ce dovedesc o accentuată nevoie de a-și manifesta
forța, beau excesiv." (Vladimir Beliș, 1988)

Manifestările antisociale și agresiunile constatate ca stări premorbide în alcoolism sunt

argumente în sprijinul acestor concepții, aceste manifestări fiind săvârșite pentru a-și
proba propria forță, dorința de dominare. Lumea e concepută ca o competiție în care aceste
personalități morbide trebuie să câștige glorie să domine. Această structură psihică ar predispune
la alcoolism. După opinia specialiștilor, teoria este lipsită de consistență întrucât cazuistica avută
la dispoziție și testele psihologice au demonstrat că devin alcoolici și personalități refulate, slabe,
lipsite de voință, chiar diametral opuse tipului propus ca fiind predispus spre alcoolism.

Teoria "dependenței" se explică prin tendințele agresive și de afirmare a forței și sunt o

reacție sub care se ascunde de fapt necesitatea de a fi dependent de cineva, iar consumul de
alcool ar raspunde unei dorințe de căldură, confort și siguranță care înlătură sentimentul de
dependență.
Indiferent de caracterul mai mult sau mai puțin speculativ sau contradictoriu al acestor teorii, ele
trebuie privite ca încercări de lămurire a etiologiei și premiselor alcoolismului.
Agresivitatea si impulsivitatea sunt frecvente printre alcoolici; impulsivitatea care corespunde
conceptului de pierdere a activității inhibitorii, a fost găsită prezența în numeroase studii și
caracterizează personalitatea alcoolicului.
Comportamentul antisocial, tendința de a 'depăși limita" apare ca principala caracteristică a
personalității alcoolicului, în numeroase studii.
Alcoolicii apar de asemenea, ca având o comportare specifică în relațiile cu persoanele din jur,
observabilă și în stadiile prealcoolice la tineri: tendințele de extravertire, sociabilitate de tip
exhibiționist apar frecvent semnalate în aceste stadii, ca de altfel și pierderea sentimentelor de

6
afecțiune și prețuire pentru cei din jur, în pofida unei sociabilități aparente, pe care o manifestă
cei mai mulți dintre alcoolici.

"Chiar dacă apar schimbări ale personalității în stadiul de alcoolism față de stadiile de
prealcoolic, semnificația etiologică a dimensiunilor personalității ce caracterizează pe alcoolic
este încă neclară. Spre exemplu nu se poate conchide că aspectele de dependență implicate în
alcoolism își au explicația în constatările că alcoolicii sunt independenți în copilărie și devin
dependenți ca adulți." (Vladimir Beliș, 1988)

Alcoolicii au fost găsiți în multe studii de psihologie ca fiind puternic atrași de mama,
ceea ce dupa unii ar constitui un argument pentru teoria dependenței, iar după alții pentru teoria
"puterii", aceasta deoarece în ambele teorii alcoolicul ar avea o identitate masculină inadecvată.
Teoria dependentei pare totusi sa explice mai bine de ce consumă alcool un individ cu o
personalitate caracterizată de aspecte de masculinitate exagerată. Alcoolul rezolvă conflictul
legat de dependență, reduce anxietatea, produce satisfacerea unor tendințe infantile, sentimentul
de confort, securitate și putere.
Adepții teoriei "puterii" se întreabă de ce tendințele agresive și comportamentul antisocial,
trăsături de personalitate caracteristice în alcoolism și prealcoolism trebuie legate motivațional
de fenomenul psihic al dependenței și nu ca expresie a punerii în valoare a unor tendințe reale
spre forță, spre putere.

O altă teorie care încearcă să explice alcoolismul, fiind și cea mai cunoscută și înțeleasă,
care este teoria reducerii tensiunilor psihice, care însa s-a constat adesea că nu își gasește
aplicabilitate în toate cazurile de alcoolism, aspect verificat în diferite tipuri și moduri de viață.
Anxietatea pe care o are alcoolicul apare a fi mai degraba efect decât cauza.
Studii asupra gemenilor uni- și bivitelini, asupra unor sugari, a unor copii adoptati au pus în
evidenta rolul factorilor genetici.
" Transmiterea ereditară ar fi evidențială pentru următorii parametri ai abuzului de alcool și ai
alcoolismului cronic; apetența patologică pentru alcool, dependența fiziologică și alterarea
conștiinței în stare de beție." (Vladimir Beliș, 1988)
Numeroase teorii care încearcă să explice etiologia alcoolismului se referă în special la factorii
fiziopatologici și mai ales la cei psiho-sociologici.
Rolul carențelor alimentare, a subnutriției a fost demonstrat experimental la șobolani, care în
condiții de post preferau soluții alcoolice. Același rol poate sa-l joace și carența în vitamina B1.

7
 Existența unor familii de alcoolici, sau a gemenilor univitelini alcoolici, aduce în discuție
posibilă etiologie genetică. A fost demonstrată și existența unei toleranțe înnascute la alcool, iar
fenomenul de dependență a putut fi transmis la generații succesive, experimental.
În ceea ce privește factorul psihic, teoria reflexelor condiționate, deși explică repetarea
consumului după obținerea satisfacției, nu lămurește de ce oricine care consumă ocazional alcool
pentru reducerea temporara a unei stări tensionale sau conflictuale, devine neaparat un alcoolic.
În timpul curelor de dezintoxicare, alcoolomania ar trebui să dispară, dacă am admite etiologia
reflex-condiționată.
Cercetări extinse au dovedit existența unei personalități psihopatologice a băutorilor,
caracterizată prin deficit moral sau caracterial, fenomene de inadaptabilitate la mediul social sau
familial, precum și tulburări în viața sexuală, toate determinând un dezechilibru psiho-afectiv de
intensitate diferită. Majoritatea alcoolicilior sunt persoane lipsite de voință, cu labilitate afectivă
marcată.
Un rol important în etiologia alcoolismului îl au o serie de factori sociali care trebuie considerați
cel puțin favorizanți; ușurința cu care pot fi procurate băuturile alcoolice, obiceiurile consumării
în grup și în diferite ocazii a băuturilor alcoolice.
Concepțiile potrivit cărora ar exista o legătură între nivelul de trai și alcoolism nu trebuie
absolutizate, alcoolicul nefiind neapărat un individ cu posibilități financiare reduse.
Faptul ca alcoolismul apare în majoritatea cazurilor la oameni de vârsta medie afectați mai mult
de traume psihice și stări stresante, comparativ cu tinerii, este relevant pentru rolul jucat de
factorii sociali în geneza alcoolismului dar și pentru nivelul ridicat pe care-l are orice dorință la
această vârstă.
Cu cât consumul de alcool începe mai târziu cu atât mai repede se instaleaza toleranța și
dependența indicând rezistența mai mare a organismului tânăr față de alcool.
Variatele reacții somato-psihice, care scad rezistența și facilitează apariția alcoolismului ca
boală, trebuie avute în vedere, prin analogie cu orice afecțiune posibilă.

8
TRATAMENT

Tratamentele sunt variate, deoarece există mai multe perspective de alcoolism. Cei care se
apropie alcoolismul ca o afecțiune sau o boală se recomandă tratamente diferite. Cele mai multe
tratamente se concentreză pe sprijinirea oamenilor să întrerupă consumul de alcool, urmat de o
formare de viață și/sau sprijin social pentru a-i ajuta să reziste o revenire.

Din moment ce alcoolismul implică mai mulți factori care încurajează o persoană să-și continue
băutul, ele trebuie sa fie abordate diferit pentru a preveni cu succes o recidivă. Un exemplu de
acest tip de tratament este detoxifierea, urmată de o combinație de terapie de susținere și
participarea la grupuri de auto-ajutor.

Detoxifierea de alcool

Dezintoxicare de alcool sau “detoxifierea” pentru alcoolici este o oprire bruscă a consumului de
alcool împreună cu înlocuirea de medicamente, cum ar fi benzodiazepinele , care au efecte
similare pentru a preveni retragerea de alcool .

Detoxifierea nu trateaza de fapt alcoolismul, și este necesar să urmezi programul de detoxifiere

cu un program de tratament adecvat pentru dependența de alcool sau de abuz pentru a reduce
riscul de recidivă.

Alcoolismul are efecte negative grave asupra funcției creierului; în medie, este nevoie de un an
de abstinență pentru a recupera deficitele cognitive efectuate cauzate de abuzul cronic de alcool.

Psihologic

Un centru regional de servicii pentru Alcoolicii Anonimi .

Diferite forme de terapie de grup sau psihoterapie pot fi utilizate pentru a face față problemelor
psihologice care stau la bază, care sunt legate de dependența de alcool, precum și să ofere
competente de prevenire a recidivei. Reciproc-help abordarea de grup-consiliere este una dintre
cele mai comune modalități de a ajuta alcoolicilor menține sobrietate. Alcoolicii Anonimi a fost
una dintre primele organizații formate pentru a oferi consiliere reciproc, neprofesioniști, și este în
continuare cea mai mare. Altele includ LifeRing Secular de recuperare , SMART recuperare ,
Femei pentru Sobrietatea , și organizații seculare pentru Sobrietate.

9
Tratamentul de intreținere include:

 educația corespunzătoare legată de consumul de alcool;

 consilierea psihologica individuală și de grup, pentru a reevalua problemele legate de
consumul excesiv de alcool;
 terapia cognitiv-comportamentală;
 terapia motivațională (stabilirea unui plan corespunzător pentru a evita consumul de
alcool;
 programul de recuperare în 12 pași, oferă sprijinul necesar unei recuperări complete;
 integrarea într-un grup de susținere, precum Alcoolicii Anonimi (AA); aceste grupuri
recomandă deseori și prezența membrilor familiei (în special în cazul adolescentțlor
care sunt tratați pentru dependența de alcool).

Administrarea medicației adjuvante:

 disulfiram, este un medicament care reduce efectele “plăcute” date de alcool și

induce, de asemenea, anumite simptome neplacute (greața) declansate odată cu
consumul de alcool;
 naltrexone, care reduce placerea secundară consumului de alcool;
 acamprosate, scade dorința de a consuma alcool;
 topiramate, este un medicament folosit în tratamentul crizelor epileptice.

Un numar destul de mare de alcoolici, prezintă după un anumit interval, recidiva simptomelor
datorate consumului de alcool. Chiar și în acest caz, nu este recomandat ca persoana în cauză să
renunțe la tratament. Este posibil ca în cazul recidivelor, să se repete anumiți pași din program,
dar acest lucru nu înseamnă că este periclitat succesul tratamentului.

10
CUPRINS

GENERALITĂȚI ............................................................................................................................................... 2
EFECTELE ALCOOLULUI ................................................................................................................................. 3
Formele clinice .......................................................................................................................................... 5
Teorii explicative ale alcoolismului ........................................................................................................ 6
TRATAMENT.................................................................................................................................................. 9
Detoxifierea de alcool .................................................................................................................................. 9
Psihologic ...................................................................................................................................................... 9
Tratamentul de intretinere .......................................................................................................................10
Administrarea medicatiei adjuvante: ........................................................................................................10
CUPRINS ......................................................................................................................................................11
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………………………….……..12

11
Bibliografie

http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/efectele-consumului-de-alcool-asupra-
organismului_1227

https://sanatatea.com/pub/deprinderi-daunatoare/2200-efectele-alcoolului-asupra-
organismului.html

http://www.doctor.info.ro/efectele_alcoolului_asupra_psihicului.html

http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/172

http://www.qreferat.com/referate/asistenta-sociala/ALCOOLISMUL443.php

10.05.2018

12