INOVARE SUSTENABILĂ

PENTRU UN ORAȘ COLABORATIV

Emil BOC

Emil BOC
Conf. univ. dr., Departamentul de Științe Politice, Facul-
tatea de Științe Politice, Administrative şi ale Comunicării,
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România
Tel.: 0040-264-431.505
E-mail: boc@fspac.ro

Sustainable Innovation
for a Collaborative City

Abstract
In order to capitalize on the opportunities of-
fered by digital transformation, cities could generate
sets of actions and public policies in order to support
the construction and the development of local digital
ecosystems and also they could support technolog-
ical and social innovation.
Sustainable innovation brings into question the
impact of innovation, counting on principles related
to the idea of sustainability and having an inclusive
approach because it requires the solutions to be
generated in ways that include all stakeholders.
The development of Cluj-Napoca is defined in
terms of the quality of life of its inhabitants, pro-
posing a balance between economic growth and
social cohesion, a sustainable development of the
community.
Keywords: digital ecosystem, digital transfor- Revista Transilvană
mation, sustainable innovation, collaboration and de Ştiinţe Administrative
co-creation, smart city. 1(40) / 2017, pp. 3-12

3
1. Precizări introductive
La nivel global, o nouă paradigmă economică își face tot mai mult simțită prezența:
economia digitală sustenabilă (Rifkin, 2014, p. 2). Economia digitală sustenabilă aduce
modificări în toate sectoarele economice, aduce oportunități economice și creează lo-
curi de muncă, fiind, în același timp, o economie digitală responsabilă față de mediu.
Atributele de bază ale acestei noi lumi emergente sunt: utilizarea unor noi surse de
energie (energie regenerabilă), a unor noi moduri de transport (și nu mă refer doar la
aspectele tehnologice legate de transport), a unor noi tehnologii de comunicare (oamenii
pot colabora direct unul cu altul la nivel global într-o rețea care crește în fiecare zi) și
interacțiunea între dispozitivele inteligente (Rifkin, 2016, pp. 2-3).
În acest context global, orașele intră într-o nouă etapă a transformărilor care au
marcat evoluția lor în epoca modernă. Și astăzi, la fel ca acum mai bine de 100 de ani,
inovația tehnologică joacă un rol esențial. Tehnologia oferă soluții pentru a modifica
mediul în care oamenii trăiesc și serviciile pe care administrația și companiile private
le oferă, oferă soluții la probleme specifice în domenii cum ar fi transportul public,
siguranța publică, eficiența energetică, salubritatea, sănătatea, dezvoltarea economică,
întreținerea străzilor, relația cu cetățenii, crește capacitatea de a anticipa problemele
care-i afectează pe cetățeni în fiecare zi (Holdren et al., 2016, pp. 7-11).
Pentru a răspunde nevoilor comunității și pentru a ține pasul cu transformarea digi-
tală, administrația locală a municipiului Cluj-Napoca dezvoltă în prezent un ansamblu
de acțiuni care vor fi prezentate succint.

2. Transformarea digitală
Analizând procesele de transformare digitală și impactul lor asupra administrației,
organizațiilor și economiei, raportul Forumului european pentru politici în antreno-
riatul digital (Probst et al., 2016), arată o serie de dimensiuni cheie pentru activarea
proceselor de transformare digitală (Figura 1), cine sunt ambasadorii transformării
digitale (Figura 2) și care sunt aspectele asupra cărora părțile interesate ar trebui să se
concentreze pentru a sprijini transformarea digitală.
Administrația locală este doar unul dintre actorii implicați în și beneficiari ai trans-
formării digitale și joacă un rol de facilitator și de coordonator pe anumite segmen-
te. Cele patru dimensiuni fundamentale asupra cărora părțile interesate (inclusiv
administrația locală) ar trebui să se concentreze pentru a realiza transformarea digita-
lă, pentru a crea un ecosistem digital local și pentru a beneficia de rezultatele acestuia
sunt (Probst et al., 2016, p. 4):
• leadership și colaborare pentru crearea unui sistem de guvernanță „smart” a eco-
sistemului digital local;
• investiții în infrastructura tehnologică, în componenta hard a ecosistemului digital
local (poate fi costisitoare și dezvoltarea ei poate fi un proces de durată);
• asigurarea unui nivel de competențe digitale în rândul cetățenilor și existența unor
antreprenori capabili să accelereze procesul transformării digitale și să-l transpună
în activități cu impact în diversele ramuri ale economiei locale (companiile private,

4
Figura 1: Dimensiuni cheie pentru activarea proceselor de transformare digitală
Sursa: Analiza PricewaterhouseCoopers, în Probst et al., 2016, p. 3

Figura 2: Ambasadori ai transformării digitale

Sursa: Analiza PricewaterhouseCoopers, în Probst et al., 2016, p. 5

5
 administrația, universitățile ar trebui să fie capabile să atragă talentele și antrepre-
norii care au abilitatea de a forma și de a susține ecosistemul digital al orașului);
• asigurarea accesului la date și la tehnologii pentru soluții aplicate la problemele
locale (aici se cuvine să fie avute în vedere, la nivel instrumental, diverse soluții
de „smart city” și platforme de tip „open data”, dar, pe fond, este vorba despre
democratizarea participării la creație și inovație).
Studii de caz reflectând experiențele a 27 de orașe și regiuni (Regional Innovation
Ecosystems. Learning from the EU’s Cities and Regions, 2016) arată că aplicarea tehnologiei
este doar un aspect al unui oraș inteligent („smart”), ținta fiind un oraș colaborativ,
un oraș în care toate părțile interesate (administrația, universitățile, mediul economic
și cetățenii) sunt elemente aflate în interacțiune într-un sistem de guvernanță partici-
pativă. Câteva dintre orașele cu o experiență relevantă în acest sens sunt: Amsterdam
(Van der Laan, 2016, pp. 42-43), Berlin (Dunger-Löper, 2016, p. 77) sau Espoo (Hertell,
2016, p. 107).
Cadrul colaborării se constituie din relațiile bazate pe încredere și respect reciproc,
din capacitatea de a învăța de la celălalt și de a realiza o sinteză a diferitelor valori
(Smith, Nuutinen și Hopkins, 2015, p. 114), capacitatea de a co-crea și generozitatea
de a împărtăși ideile (Cossetta și Palumbo, 2014, p. 230).

3. Inovarea sustenabilă
Obiectivul prioritar al oricărui oraș este funcționalitatea în termenii capacității de
a asigura accesul rezidenților la utilități și la servicii publice la prețuri rezonabile (sau
gratuit), ținând pasul cu standardele moderne de calitate a vieții și cu dezvoltarea teh-
nologiei (Etezadzadeh, 2016, p. 11). În practică, orașele sunt puse în fața unor probleme
complexe, care necesită abordări creative și inovative pentru a găsi soluții subsumate
unei dezvoltări durabile.
Hautamäki și Oksanen (2015, pp. 87-102) propun abordarea problemelor complexe
în termenii „inovării sustenabile”. Inovarea sustenabilă are o viziune holistică și evită
optimizările parțiale (Hautamäki și Oksanen, 2015, p. 91); are o abordare incluzivă,
deoarece consideră că soluțiile trebuie să fie generate în modalități care să includă
toate părțile interesate și cooperarea între toți partenerii este esențială (Hautamäki și
Oksanen, 2015, p. 92).
Inovarea sustenabilă aduce în discuție impactul inovării, pentru că un succes econo-
mic poate fi un succes strict dintr-o perspectivă instrumentală, fiind însoțit de un eșec
într-o perspectivă socială, din cauza impactului asupra practicilor sociale existente. Ino-
varea sustenabilă se bazează pe principii etice, sociale, economice și de mediu legate de
ideea de sustenabilitate. Inovarea sustenabilă include competitivitatea economică, fiind
însă, în același timp, legată de folosirea materialelor reciclabile, de eficiența energetică,
pe ansamblu de atenția pentru calitatea vieții (Hautamäki și Oksanen, 2015, pp. 93-94).
Conceptul de „inovare sustenabilă” atrage atenția asupra faptului că abordarea
transformării digitale nu se poate rezuma la aplicarea noilor tehnologii, ci trebuie să țină
cont de sensurile și valorile transmise. Tocmai de aceea orice proiect care își propune

6
să aducă o schimbare în oraș nu poate fi evaluat strict într-o perspectivă tehnologică
sau într-una economică, ci are nevoie de o evaluare și din perspectiva socială și din cea
culturală (Lombardi și Vanolo, 2015, p. 158).

4. Tehnologie și inovare la Cluj-Napoca

Planificarea urbană nu mai este astăzi doar rezultatul interacțiunii între arhitectură,
inginerie, sănătate publică și sociologie, ci include informatică și tehnologii urbane,
folosirea energiilor regenerabile și creșterea eficienței energetice (Holdren et al., 2016,
pp. 23-24).
Termenul de „oraș inteligent” („smart city”) are o mulțime de definiții și nu există
o interpretare unanim acceptată a semnificațiilor sale (Franz, 2012, p. 29), chiar dacă
este foarte folosit atât în discursul public, cât și în lucrări de specialitate. Mai mult, în
discursul public este văzut uneori ca un panaceu universal la problemele orașelor.
Presupoziția care stă la baza celor mai multe abordări legate de acest subiect este
aceea că tehnologia contribuie la optimizarea felului în care cetățenii utilizează infra-
structura orașului și îi ajută în viața de zi cu zi (Lombardi și Vanolo, 2015, p. 149), fie
că vorbim despre energie regenerabilă și eficiență energetică (aspecte care, de obicei,
sunt puternic reliefate, Tokoro, 2016, pp. 3-4) sau despre mobilitate sau despre alte
fațete ale vieții urbane.
Viziunea stabilită la nivelul municipiului Cluj-Napoca este cuprinsă în strategia
pentru perioada 2014-2020, care definește dezvoltarea orașului în termenii „calității
vieții locuitorilor săi”, propunându-și să obțină un echilibru între creșterea economică
și coeziunea socială, un oraș mai eficient energetic, mai accesibil, cu o mobilitate urbană
mai bună, un oraș incluziv și sigur, cu o administrație locală eficientă, transparentă și
care răspunde în timp real la probleme, cetățeanul fiind un partener. Pe scurt, vorbim
despre o dezvoltare sustenabilă a comunității în contextul unui sistem de guvernanță
participativă.
Plecând de la această viziune, administrația locală a municipiului Cluj-Napoca
dezvoltă în prezent un ansamblu de acțiuni și politici publice care vor fi prezenta-
te succint în continuare, cu precizarea că vorbim despre un proces deschis, aflat în
desfășurare. Aceste acțiuni și politici publice pot fi grupate în 5 arii tematice: Energie și
mediu; Transport și mobilitate urbană; Relația cetățean – Primărie; Accesul la Internet;
Siguranța cetățeanului.
Este de precizat faptul că, la Cluj-Napoca, există de facto un sistem de guvernanță
participativă, dezbaterile publice și consultarea cetățenilor fiind elemente de bază în
administrarea orașului. Din 2016, Primăria are un Consiliu Consultativ IT&C format
din reprezentanți ai celor două clustere de profil.

4.1. Acțiuni sau proiecte cuprinse în aria tematică „Energie și mediu”

a. Dezvoltarea transportului în comun ecologic
• Achiziționarea a 10 autobuze electrice și construirea a 3 stații de încărcare (se află
în faza de achiziție publică);

7
 • Strategia orașului privind dezvoltarea transportului în comun ecologic prevede
achiziționarea a 30 de autobuze electrice până în 2019 și instalarea mai multor
puncte de încărcare.
b. Iluminat eficient
• Iluminat inteligent în Parcul Central realizat prin proiectul european de reabilitare
a parcului;
• 510 aparate de iluminat cu tehnologie LED au fost montate pe străzi cuprinse în
proiecte europene;
• A fost implementat un sistem de telegestiune cu peste 1.500 de aparate de iluminat;
• Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public pe 22 de străzi și moderniza-
rea sistemului de iluminat în două clădiri ale Primăriei municipiului Cluj-Napoca
folosind tehnologia LED se află în faza de achiziție publică.
c. Eficiență energetică
• A fost elaborat Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă;
• Blocuri reabilitate termic din fonduri europene. Au fost reabilitate 41 de blocuri
cu 1.514 de apartamente în precedenta perioadă programatică, cel puțin 50 de blo-
curi cu 1.800 de apartamente vor fi realizate până în 2020. Primăria municipiului
Cluj-Napoca a câștigat Premiul Achizițiilor Publice Ecologice pe România pentru
proiectele privind reabilitarea termică a blocurilor;
• Reabilitarea a trei unități de învățământ preuniversitar a fost realizată printr-un
proiect european. Reabilitarea altor două unități de învățământ preuniversitar se
află în faza de achiziție publică;
• Regia Autonomă de Termoficare (RAT) desfășoară un program de modernizare a
centralelor și punctelor termice, precum și de înlocuire a rețelelor termice.
d. Management energetic
• Se află în derulare un program de creștere a eficienței energetice în clădirile
municipalității conform standardelor nZEB (nearly Zero-Energy Buildings);
• Este în derulare un program de evaluare energetică pentru toate clădirile publice
și stabilirea unor priorități de investii pe baza acestei evaluări;
• Implementarea unui sistem electronic de culegere lunară a datelor de consum de
la clădirile publice și realizarea unei baze de date a consumurilor de utilități;
• Monitorizarea și gestiunea punctelor de aprindere a iluminatului public;
• Organizarea unei proceduri comune de achiziție a energiei electrice pentru toate
clădirile municipalității, cu scopul obținerii unui preț mai favorabil;
• Organizarea unei structuri locale cu rol consultativ formată din experți proveniți
din câmpuri variate de interes din sfera eficienței energetice, din sectorul privat,
din cel public și din ONG-uri.
e. Facilități pentru clădirile verzi
• Clădirile eficiente energetic beneficiază de reducerea impozitului, măsură care a
fost premiată de către Romania Green Building Council.

8
f. Promovarea energiilor regenerabile
• Parteneriat cu Clusterul TREC – Transylvania Energy Cluster pentru un proiect
european care va genera un laborator/centru de testare de soluții inovative în do-
meniul energiei (generare, stocare și distribuție), ce se va construi pe o suprafață
de aproximativ 3,2 hectare (în zona Lomb). Între obiectivele proiectului se numără
instalarea a două puncte de încărcare gratuită a acumulatorilor pentru autobuze
și automobile electrice;
• Promovarea energiilor regenerabile în cadrul RAT (proiect pilot pentru celule fo-
tovoltaice);
• Implementarea unui sistem de senzori pentru monitorizarea poluării și zgomo-
tului;
• Identificarea de probleme legate de mediu care constituie amenințări la adresa
sănătății.

4.2. Acțiuni sau proiecte cuprinse în aria tematică „Transport și mobilitate urbană”
a. Sistem de ticketing
• Flexibilitatea în călătoria cu mijloacele de transport în comun;
• Montarea de panouri de afișaj ce furnizează informații legate de timpul estimat
de sosire în stație a mijloacelor de transport în comun;
b. Prioritizarea transportului în comun prin benzi dedicate
c. Încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta
• Este în funcțiune o rețea de stații self-service de închiriere de biciclete.

d. Achiziția de autobuze electrice

e. Facilități oferite cetățenilor
• Plata biletelor de autobuz prin SMS sau de pe aplicația mobilPay Wallet cu un
smartphone și respectiv plata online prin sistemul de ticketing;
• Plata parcărilor prin SMS;
• Vizualizarea numărului de locuri de parcare disponibile în parkinguri și la parcări-
le cu barieră, inclusiv predicții de eliberare a locurilor de parcare (aplicația pentru
dispozitive mobile este în teste).
f. Furnizarea de informații privind disponibilitatea în timp real a mijloacelor de trans-
port public pentru cei interesați – în stațiile de transport în comun și prin aplicație
pentru dispozitive mobile
g. Furnizarea de previziuni privind traficul în timp real
• Colectarea de informații din trafic prin intermediul senzorilor (sistem care trebuie
construit) și al camerelor, al sistemelor GPS de pe mijloacele de transport în comun,
colectarea de informații de la participanții din trafic prin intermediul dispozitivelor
mobile asupra situației reale și asupra oricărui incident.
h. Sistem inteligent de semaforizare la nivel de oraș.

9
4.3. Acțiuni sau proiecte cuprinse în aria tematică „Relația cetățean – Primărie”
a. Aplicație de raportare a incidentelor/problemelor din oraș (în teste);
b. Plata taxelor și impozitelor locale online: prin portalul Primăriei și prin portalul
național ghiseul.ro;
c. Plata taxelor locale cu dispozitive inteligente (cu ajutorul QR-codurilor);
d. Urmărirea online a rezolvării oricărei cereri depuse online sau la ghișeu (inclusiv
numele funcționarului la care este cererea în lucru);
e. Programarea căsătoriilor online (a fost folosită de peste 15.000 de cupluri);
f. Programarea online a transcrierilor de acte civile;
g. Plata online a amenzilor: de circulație, a celor acordate de poliția locală, a amenzilor
aflate în executare silită;
h. Plata online a taxelor fără debit ce privesc starea civilă și evidența populației;
i. Plata online a taxei de liberă trecere (și eliberarea autorizației de liberă trecere);
j. Plata online a taxelor de urbanism;
k. Preluarea de cereri și sesizări specifice: solicitare amplasare panouri publicitare și
bannere; solicitare organizare manifestații/evenimente publice; serviciul gestiune
autorizații pentru parcări; sesizare mașini abandonate; sesizare câini comunitari; se-
sizare cerșetori; sesizare rampe clandestine;
l. Programarea online a ocupării terenurilor din cadrul Bazei Sportive Gheorgheni;
m. Modificarea site-ului Primăriei în sensul transformării lui într-o platformă pentru
interacțiunea cetățenilor cu instituția;
n. Plata cu cardul și plata prin aplicații pentru dispozitive inteligente pentru parcările
publice;
o. Aplicație pentru turism (inclusiv tururi ghidate ale orașului).

4.4. Acțiuni sau proiecte cuprinse în aria tematică „Acces la Internet”

• Puncte de acces wireless gratuit la Internet. Există astăzi WiFi gratuit în Piața Unirii,
pe B-dul Eroilor, în Centrul de Informare Turistică și în Parcul Central. Portalul
este disponibil în limbile: română, maghiară, engleză, franceză, germană.

4.5. Acțiuni sau proiecte cuprinse în aria tematică „Siguranța cetățeanului”

a. Sistem de monitorizare a traficului cu camere video;
b. Control inteligent al iluminatului public;
c. Analiza datelor pentru a lua măsuri care să reducă diferite tipuri de accidente rutiere.

5. Concluzii
Orașe, regiuni și țări sunt prinse astăzi într-o competiție globală care vizează atrage-
rea de resurse și talente care să valorifice potențialul transformării digitale. Chiar dacă
trebuie să aibă mereu în vedere cadrul mai larg în care sunt incluse, orașele pot să își
planifice coerent viitorul și pot genera ansambluri de acțiuni și politici publice care să
sprijine construcția și dezvoltarea ecosistemelor digitale locale, pot sprijini inovarea
tehnologică și socială.

10
 Folosirea tehnologiei pentru a găsi soluții inovative la problemele curente și pentru a
genera dezvoltare economică este importantă, dar soluțiile durabile sunt acelea în care
toate părțile interesate (administrația, universitățile, mediul economic și cetățenii) sunt
implicate într-o rețea de guvernanță participativă. Administrația orașelor trebuie să fie
mereu deschisă la orice inițiativă care ar putea îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor
și procesele de lucru ale instituției.
Schimbarea și inovarea fac parte din viața cotidiană a orașelor, chiar dacă schim-
barea poate fi costisitoare în multe feluri. Tocmai de aceea este dezirabil ca orașele să
împărtășească unele cu altele modelele de bune practici și experiențele legate de felul
în care abordează transformarea digitală și procesele de inovare.

Bibliografie:
1. Cossetta, A. și Palumbo, M., „The Co-production of Social Innovation: The Case of
Living Lab”, în Dameri, R.P. și Rosenthal-Sabroux, C. (editori), Smart City – How to
Create Public and Economic Value with High Technology in Urban Space, Cham: Springer
International Publishing, 2014, pp. 221-235.
2. Dameri, R.P. și Rosenthal-Sabroux, C. (editori), Smart City – How to Create Public and
Economic Value with High Technology in Urban Space, Cham: Springer International Pub-
lishing, 2014.
3. Dunger-Löper, H., „Berlin. A Pioneer in the Creative Industry and Open Ecosystems”,
în Comitetul Regiunilor, Regional Innovation Ecosystems. Learning from the EU’s Cities
and Regions, Bruxelles, 2016, pp. 71-78.
4. Etezadzadeh, C., Smart City – Future City? Smart City 2.0 as a Livable City and Future
Market, Wiesbaden: Springer Fachmedien, 2016.
5. Franz, Y., „Smart or Not Smart: What Makes a City Intelligent?”, în Widmann, H. (ed-
itor), Smart City. Viennese Expertise Based on Science and Research, Viena: Schmid Verlag,
2012, pp. 28-34.
6. Hautamäki, A. şi Oksanen, K., „Sustainable Innovation: Competitive Advantage for
Knowledge Hubs”, în Lappalainen, P., Markkula, M. şi Kune, H. (editori), Orchestrating
Regional Innovation Ecosystems. Espoo Innovation Garden, Aalto University în cooperare
cu Laurea University of Applied Sciences și Built Environment Innovations RYM Ltd,
2015, pp. 87-102.
7. Hertell, S., „Espoo Innovation Garden. Northern Hotspot of Youth, Innovation and
Startups”, în Comitetul Regiunilor, Regional Innovation Ecosystems. Learning from the
EU’s Cities and Regions, Bruxelles, 2016, pp. 103-110.
8. Holdren, J.P. et al., Report to the President: Technology and the Future of Cities, Executive
Office of the President, President’s Council of Advisors on Science and Technology,
Washington, D.C., 2016.
9. Lappalainen, P., Markkula, M. şi Kune, H. (editori), Orchestrating Regional Innovation
Ecosystems. Espoo Innovation Garden, Aalto University în cooperare cu Laurea University
of Applied Sciences și Built Environment Innovations RYM Ltd, 2015.
10. Lombardi, P. și Vanolo, A., „Smart City as a Mobile Technology: Critical Perspectives
on Urban Development Policies”, în Rodríguez-Bolívar, M.P. (editor), Transforming

11
 City Governments for Successful Smart Cities, Cham: Springer International Publishing,
2015, pp. 147-161.
11. Probst, L., Frideres, L., Pedersen, B. și Lonkeu, O.-K. (editori), Blueprint for Cities and
Regions as Launch Pads for Digital Transformation, Strategic Policy Forum on Digital
Entrepreneurship, 2016.
12. Comitetul Regiunilor, Regional Innovation Ecosystems. Learning from the EU’s Cities and
Regions, Bruxelles, 2016.
13. Rifkin, J., Digital Europe: The Rise of the Internet of Things, The Ushering in of the Third
Industrial Revolution and the Integration of the EU Single Market. 2015-2020, Bethesda, MD:
The Foundation on Economic Trends, 2014.
14. Rifkin, J., Smart Regions, Smart Cities: A Digitally Interconnected and Ecologically Sustainable
Third Industrial Revolution across the European Union, 7th European Summit of Regions
and Cities, Bratislava, 2016.
15. Rodríguez-Bolívar, M.P. (editor), Transforming City Governments for Successful Smart
Cities, Cham: Springer International Publishing, 2015.
16. Smith, K., Nuutinen, A.M. și Hopkins, C., „The Promise of RCEs: Collaborative Models
for Innovation, Sustainability, and Well-Being”, în Lappalainen, P., Markkula, M. și
Kune, H. (editori), Orchestrating Regional Innovation Ecosystems. Espoo Innovation Gar-
den, Aalto University în cooperare cu Laurea University of Applied Sciences și Built
Environment Innovations RYM Ltd, 2015, pp. 103-119.
17. Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, Cluj-Napoca: Cluj Manage-
ment and Plannig Group, 2014.
18. Tokoro, N., The Smart City and the Co-creation of Value. A Source of New Competitiveness
in a Low-Carbon Society, Tokyo: Springer Japan, 2016.
19. Van der Laan, E., „Amsterdam. Innovation Capital 2016”, în Comitetul Regiunilor,
Regional Innovation Ecosystems. Learning from the EU’s Cities and Regions, Bruxelles, 2016,
pp 36-43.
20. Widmann, H. (editor), Smart City. Viennese Expertise Based on Science and Research, Viena:
Schmid Verlag, 2012.

12