ing MINISTERUL a % INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ALBA EDUCATIEI [24 ] See. Gobriet Betnen, Nr. 7, Alba Ilia, 310009 NATIONALE Sy gh Telefon: 0258 817255, Fen: 0258 817663 we secretariat nailalbanotro, wwwis) albanet.ro NLS Sain. O4,42.000. SCRISOARE METODICA PENTRU iNVATAMANTUL PRESCOLAR DIN JUDETUL ALBA iN ANUL $COLAR 2018-2019 (RECOMANDARI METODOLOGICE) Cons racortcide ‘elo pot) elon em ac ncobservat, urcehile lor sunt Copii sunt en niste radare extrem de sensibile, Ochii lor nu tas nim intotdeauna pe receptie, iar mintea lor prelucreazi neobositi mesajele pe care le receptioneaza.” in anul scolar 2018-2019, vom continua realizarea obiectivelor educatei timpurii centrate pe copil, care prevede respectarea si valorizarea unicitati copilului, cu nevoile si interesele lui, acordarea de sanse egale la educatie gi dezvoltare, precum si formarea tnei personalitati autonome, tolerante, cooperante, responsabile, creative, capabile si fact alegeri si st decid pentru el. Cadrul didactic in parteneriat cu parintii, cu comunitates locala si ceilalti parteneri educationali, trebuie s& sustina dezvoltarea globala a copilului, sai satisfaca curiozitatile gi interesul superior al acestuia, si-i creeze oportunitati de invatare si cunoastere de sine gi a mediului ineonjurator, asigurandu-i {n acelagi timp starea de bine, precum gi bucuria gi placerea de a invata. Unul din obiectivele majore ale educatiei timpurii este imbundititirea puterii de intelegere a copilului si cultivarea dorinjei acestuia de a invata - fird efort, fird constrangeri, tn ritmul sila parametrii solicitati- in vederea asigurdrii sansei de succes personal. Asadar domeniul educational constituie pentru educatoare atét un cémp al actiunii practice, cat si un domeniu al observarii, al interpretirii conceptuale, in scopul amelioraii si optimizarii practieii educationale, Din acest motiy trebuie si avem permanent in vedere individualizarea invatarii si tratarea diferentiatt a copiilor in ceea ce priveste sarcinile de invatare propuse de educatoare, tnvatarea prin cooperare $i alte metode activ- participative care sa asigure valorificarea potenfialului maxim al fiecarui copil din gradinipa.I. APLICAREA CURRICULUM-UL Una dintre conditiile esentiale ale aplicarii unui curriculum centrat pe nevoile, interesele gi dezvoltarea lui globala, se refera la crearea unui mediu educational adecvat, care s& permita dezvoltarea libera a copilului si s8 puna in evident’ dimensiunea intercultural si pe cea a incluziunii sociale, De asemenes, in proiectarea si desfigurarea activitatilor de invatare, educatoarea are in vedere : -Cum construim o invatare eu sens? -Cum alegem proiectele si subiectele pentru o astfel de invitare? -Care sunt strategiile, metodele si mijloacele cele mai eficiente pentru realizarea invatarii? -Cum imi organizez. mediul educational pentru o invStare eficient&? Curricutum-ul pe care fl vom aplica anul acesta colar, poate fi ingeles ca totalitatea experienfelor de invajare a copitutu, a grddinita, cat si in afara ei, prin activitati de tip formal, nonformal sau extracurricular. Aplicares acestuia aduce cu sine unele schimbiiri in realizarea procesului de predare ~ Invajare — evaluare. Accentul trebuie pus pe dezvoltarea capacitatitor, deprinderilor,abilitailor, atitudinilor ce tin de dezvoltarea fizica (motricitate fina si grosiera, dezvoltarea senzorio-motorie, dar si stinatate, nutvifie, igiend si securitate personala), pe dezvoltarea socio-emotionala (a tri sia interacyiona cu alfi copii sau cu adult, a respecta diversitatea, a gestiona emofii, sentimente, atitudini,), pe atitudinile si capacitatile in invagare (curiozitate gi interes, initiativa, perseverenta, creativitate),aldturi de competenfele urmarite la domeniul dezvoltari cognitive, a limbajului si comunicar Procesul formativ —educativ pe care il desfagoara in activitatea cu prescolarii permite fiecarei educatoare si-si valorifice propria experient’ didactiod, originalitatea si creativitatea prin realizarea activitatilor cu caracter integrat, Astfel, activitiile integrate se pot organiza prin alternarea tuturor formelor de invatare, individual, in perechi, tn microgrup sau cu fntreage grupd. Obiectivele cadru gi de referinfé propuse de curriculum-ul pentru invapsméntul prescolar se pot realiza atat prin activitagi pe domenii experientiale de sine statatoare , cat si prin activitati cu caracter integrat, acestea din urmé perm id educatoarei o abordare complexa a temelor enunfate fn confinuturi. Activitajile ealizate in maniera integat& ofera copitlor posibilitatea de a se exprima liber, de 2 fi plasati in mijlocul acjiunii, de a realiza diverse construct in plan mental, de a investiga, dea crea, de a transpune 1m practica cele tnvajate, de a gist mijloace pentru o finalitate real, astfel c@ vitorul elev de mai tarziu se vva deprinde inc& de timpuriu cu strategia cercetari, isi va tnsusi metodele de muned stingifice, va invaja si creeze situatii problema, va emite ipoteze asupra cauzelor si relatilor in curs de investigatie. Aceste activitati las mai mmulta libertate de exprimare si actiune atét pentru prescolari, edt si pentru educatoare, care poste sisi construiasca un program zilnie tn fineyie de temele propuse, de perioada de semestru, de particularitatile colectivalui de copiiI. ORGANIZAREA MEDIULUI EDUCATIONAL Fiecare gridinifi trebuie sa fie pentru copii un spatiu dorit, cu activitati care si-i implice, si le ofere posibilitatea de a se dezvolta global, intro atmosfert deschisé, stimulatoare. De aceea fiecare educatoare trebuie si aiba in vedere organizarea mediului educational, in aga fel Iincat copili sé fie nerabdatori sa ajunga Ia grdinita, s4 fie o clas& primitoare,o clasé care si le stérneasct curiozitatea si imaginatia creatoare,ete, CE MESAJE TRANSMITE SALA TA DE GRUPA? CE VAD COPIM CAND INTRA? DE CE? CEE PE PERETI? DE CE? LA CE-I FOLOSESTE COPILULUI? CUM ARATA CENTRELE? CE MATERIALE PUNEM LA DISPOZITIA COPIILOR ? Intalnirea de dimineata Intélnirea de dimineayé este o activitate planificatd, gandita si organizata de educatoare, Momentul dureaz8 20-25 de minute, ocup’ un loc important in programul unei zile din grdinigé si este structurat, in mod traditional, pe patra componente: {72 7 — cee Salutul, = Impértisirea cu ceilalti Activitatea de grup. ae LSALUTUL Educatoarea poate introduce formule specifice de salut, eft mai distractive, atrdgatoare si mobilizatoare: Salutul in diferite timbi lerjectiile glumete, adjectivele descriptive, utilizarea unor sabloane verbale si non-verbale ( ficutul cu ochiul, clipitul din ochi, poenitul degetelor), cdntece, formule din folclorul copiilor( ,Ala-bala-portocala”, ,, Rin-tin-tin/ Ana-bana-din”), ghicitori, batai din palme, strangeri de mn, prezenterea reciprocé, folosind cuvinte formale sau personae, ransmiterea unui obiect- 0 minge, o sfoara, o piatr ‘care sunt salutate persoanele din cetc ( din 2 fn 2), adresarea unor jucairie, o hartie - din mana fn mana, ordines alfabeticg, saluul ‘matematic, schimbarea ordini complimente, Copiii pot fi ineurajati s8 descopere singuri si s& propuna diferite formule de salut. Orice propunere / sugestie a copiilor, oricat de nstrupnicd gi neobignuitd ar fi, va fi acceptata, Léudati si apreciata. Aceasti practica le dé curaj si ineredere.IMPARTASIREA CU CEILALTI A schimba impresii, opinii, pareri cu ceilalti, este, poate, momentul cel mai important al [ntainirii de dimineata. Acum, copiii isi transmit, cu sinceritate, grijile, problemele, experientele proprii, parerile ja care au fost martori. despre un anumit eveniment, intampl Copiii tsi pot ardta, unul altuia, jucdrii, colecti / obiecte personale care au o anumité semnificatie iafa lor, stabilese data si ziua, ajutati de educatoare, vorbesc despre vreme /-anotimp. pentru ei, pentru Pot fi ajutafi cu intrebari: , Ce ai vazut in drum spre grddinita?” sau Vad c& mama te-a imbrécat mai gros J subjire, De ce?” Aceste intrebari au rolul de a demara discufia sau de a le oferi subiecte de discutie, punete de plecare pentru. convorbire libera. Pentru acest moment al Intalnirii de dimineaga se alege un povestitor care impirtigeste cu ceilalti un omnul eveniment, o experienta proprie, o intimplare importanta pentru el. Povestitorul poate fi numit zilei”. Ceilaifi asculta cu atentie ce spune povestitorul, apoi, pun intrebiri, comenteazA, isi expun, pe scurt, propria opinie, Copilul care a povestit réspunde la intrebati, Exist mai multe modalitati de a alege povestitorul: Copilul care-si sdrbatoreste ziua de nastere! copilul care va avea un fréjior/ cel la care s-a oprit o numéirtoare etc. Se poate folosi tragerea la sorti: povestitorul de azi, alege povestitorul de maine, ‘Momentul acesta este foarte important pentru ca permite realizarea unei intercunoasteri, ofer’ copiilor posibilitatea de a se face auziti de ceilalti, de a se exprima in fata celorlati si de @ capta aten colegilor, de a formula intrebari si rAspunsur, ti invafa 88 asculte, si géndeasca critic, s& faca schimb de impresii. Copii timizi devin mai increzatori, stind cA sunt respectafi, ascultai si Injelesi de colegi ACTIVITATEA DE GRUP Scope] celei de-a treia componente a intalnirii de dimineayt este crearea coez oii grapului, accentuarea coopera, includeri si participarii, Activitatea de grup incurajeaza exprimarea libera, comunicarea, invafarea social, intr-un mediu bazat pe incredere si sustinere. Fiecare membru al grapului se integreaza jucindu-se, cdnténd, Indnd parte, alituri de grup, la activitati distractive, plécute, non-competitive, Activitatea de grup promoveazi dezvoltarea unititii grupei, cooperarea gi rezolvarea unor probleme, alcatuirea unui repertoriu de céntece si poezii proprii grupei, ,cultivarea coordondri fizice, a agilitaqi sia rezistenfei la efort”. Activitatile, jocurile, céntecele, poeziile planificate, selectate pentru Activitatea de grup, trebuie sa indeplineasca céteva ceringe: = Sa implice actiune si migcares = SA constituie experienfe de comunicare/ matematice/stiintfice/ estetico-creative; = SA permit exersarea unor céntece/jocuri cu text $i ntjjocuri muzicale(de miscare/distractive: = SA respecte nivelul de maturitate al grupei:- Sa fie in concordanta cu tema proiectului aflat in derulare. Exemple de_activititi de grup: Céntece, jocuri muzicale, jocuri cu text gi cnt, activititi de limbaj, matematice, fizice si de migcare, jocuri distractive, jocuri intelectuale si sociale etc. 4, NOUTATILE ZILEI Obiectivul principal al acestui moment este furnizarea de informagii. Noutatile reprezinté mesaje scurte sidirecte, scrise sau desenate si afigate, astfel incét si fie vizibile pentru tof in acest moment al Intalnirii de dimineaga se pot face si anunuri verbale, scurte, clare, care fac trecerea la urmatoarele etape ale Programului zil Noutitile zi ie din grad ot cuprinde: © formula de salut specials, informatiicalendaristice, un mesaj despre 0 noua gi interesanté tema de discusie, informaii despre un eveniment care va avea loc gradiniga, 0 anumitd sarcina / cerinfa care trebuie urgent indeplinita, anunuri speciale, surprize, evenimente, Iintémplati deosebite. Sugestii metodice: *Mesajele de la Noutitile zilei vor fi ctite de educatoare sau de aceasta impreund cu copiii. + Noutafile prezentate copiilor au un format ,previzibil, prestabilt, bogat in formule, vocabular si confinut”, Educatoarea va crea ocazii ca prescolar Nout s&-gi aducd contributia la elaborarea mesajelor din ailei. * Informaile gi provocarile lansate de educatoare pe tot parcursul anului vor fi in concordant eu interesele copiilor si cu scopurile / obiectivele curticulare. BENEFICULE {NTALNIRU DE DIMINEATA: intalnirea de dimineafa face parte din grupul ‘metodelor centrate pe copil. Beneficiile acestor metode sunt clare gi demonstrate tn mod curent de cei care le folosese. Acest moment dintr-o zi reprezinta ,, modul in care ne dori sa fie comunitatea si societatea in care trai’, de aceea un prim beneficiu este socializarea copilului, De asemenea, foarte importante sunt familiarizarea cu reguli si responsabilitayi, comunicarea si cooperarea de grup, respectul ssi grija fai de ceilalji, precum si cultivarea spiritului critic, Intalnirea de dimineata contribuie la .crearea claselor responsabile gi protectoare”, le intdrirea relatillor dintre familie gi grdinifa gi la crearea unei atmosfere pozitive in sala de grup. Formatul acestei practici faciliteaza participarea gi implicarea activa a copiilor, incurajeaz& atitudinile si comportamentele democratice, educd toleranta si acceptarea. Intalnirea de dimineati mai poate euprinde: Asistentul insigne pentru asistenti Calendarul lunar , Meteo(calendaral naturii) Grafice diverse (fete /baieti, copii prezenti/absenti) Zilole saptimanii, cAfi ani ai, calendar aniversar ? eteACTIVITATILE LA LIBERA ALEGERE Organizaté pe zone, centre de interes, centre de activitate sau arii de stimulare (asa cum au fost denumite in timp si tn functie de specificul grupei) sala de grupa devine un cadru adecvat situatiilor de invafare si obtinerii experientei. Prin felul in care este amenajaté, ea oferd copilului ocazii si se simta bine fn intimitatea lui, stimulandu-i interesul si inviténdu-1 la invajare prin descoperire si explorare. Sala de grupa fi vorbeste copilului prin ceea ce ofert ca posibilitate de actiune si experienti. Aflat in fata mai multor posibilititi, copilul este invitat s8 aleaga ceea ce i se potriveste si sa decid. Libertatea pe care o las programa actuala cadrelor didactice in amenajarea mediului educational pentru intalnirea de dimineata, pentru Jocuri si activitai le libera alegere, pentru activitatile de dezvoltare personal sau pe domenii experientiale, permite fiecdrei educatoare si tind seama de conditiile particulare ale zonei, ale gridinitei, ale spatiului fizic al clasei, ale materialelor didactice de care dispune si de interest copiilor. Din acest motiv le nivelul judejului am intalnit o varietate de modele puse in practic& si anume: ~ grupe cu 2-3 spatii amenajate in sala de clasa, dar materialele puse la indeména copiilor sunt insuficiente si mu respecta tematica siptamanala sau tematica proiectuluis -sali th care sectorizarea este multipl& si dotet& corespunzitor ; -sali de grup in care fiecare sald este un atelier( centru de interes) si copiti pot opta in ce saléi pot merge dimineapis -sali de grupa( foarte putine) unde este mimata sectorizarea prin afige, inst find materiale puse la dispozitia copiilor. Prin organizarea spatiului grupei pe centre de interes, procesul de invatare este unul activ, de socializare, in care copiii interactioneazi direct cu materialele, cu alti copii, cu adult, individual, ia perechi sau in grapuri miei. Este bine s4 oferim situatii, contexte variate de joc si invafare, care s&-1 stimuleze pe copil si-i dezvolte initiative, imaginatia, creativitatea, simturile, deoarece nevoile copilului cerinfele lui pentru educatie sunt diferite, educatia adrestindu-se fiecdrui copil in parte si nu copiilor, in general. Diversitatea organizarii centrelor de interes pentru activititile la liber alegere nu se giseste numai in numérul acestora, care trebuie sa fle minim trei, ci si in denumirile acestora: BIBLIOTECA (lumea literelor, a povestilor); STIINTA (matematic’ distractiva, colful numerelor, casuta animalelor, gtiinge ale naturii, prietenul meu calculatorul); JOC DE ROL ( micul actor, clsuta plpusii, buedtitia mea); CONSTRUCTIL NISIP $I APA. ARTA ( micul pictor, micii muzicieni, etc); JOC DE MAS:BIBLIOTECA Centrul ,.Biblioteca” este spatiul in care copiti isi exerseazit limbajul sub toate aspectele sale (vocabular, gramaticd, sintaxi, intelegerea mesajului) in timp ce comunick (verbal si nonverbal) sau asimileaza limbajul scris. Desi se adreseaza preponderent domeniului DEZVOLTAREA LIMBAJULUL si COMUNICARIT, prin sarcinile formulate fn acest centr, contributile asupra dezvoltitii globale sunt ‘multiple si pot include: dezvoltarea motricitatii fine, dezvoltarea abilitajilor de interactiune cu copiti de varsta apropiata, promovarea sanatafi si nutritiei, ca gi exersarea unor capacitati si atitudini fn invajare (curiozitate gi interes, intiativa, persistent in activitate, creativitate). Centrul ,Biblioteca” trebuie si fie de dimensiuni medii, dotat cu peme, baldachine, covorase, scaune, 0 masé de scris si desenat unde copiii pot scrie felicitari sau chiar cay In acest Centru copifi creeazé povesti cu ajutorul marionetelor si a papusilor pe degete care pot fi inregistrate $i apoi audiate cu toati grupa. La masa de confectionat cérf, copiii deseneazi, seriu dar m ales, dicteazi educatoarei intimplari, povesti, despre familille lor sau despre ei. Copii autori igi pot prezenta propria carte grupului, inainte ca aceasta si fie inclusd in colectia biblioteci timuleaza sa reeazi texte pe care educatoarea la inceput le noteazi, apoi, pe masura ce i si exprime ideile, le ofera posibilitatea s& Ie scrie singuri, prin copiere, cu litere de tipar sau la tabla magneticd. Invajarea serisului se face spontan, ca rispuns la intrebarile ce provin din necesitatile reale ale copilului. Poate fi organizati pe zone: + Zon& permanenta-carti pentru copii mici Zon’ tematic& (de ex) -Ursule brun, Enciclopedii animale Zon’ depozit~ cirti tematice, metodlcl MATERIALE SUGERATE: # covor; permite; baldachins “BIBLIOTECA | oT Sige = omast de seris; ARTI FICTIUNE, © carfialese atent; © scaunul povestitoruluis “BIBLIOTECA © raft pentru cari; * instrumente de seris; coli; caiete; cariocas 6 CARH NOW ICT Lone + Imagini din povesti;cuburi cu povesti; citi de colorat . © tabla magneticds BIBLIOTECA | E liter din autocolant, tere decupate dn iar, revistegbaleie ay IE | © cd- uri cu muzica gi povestis ‘© masti, ecusoane reprezenténd personaje sau costume simple pentru dramatizariSTIINTE: In Centrul ,$tiinte” este util s& existe: an spatiu penta expunerea permanentd a materialelor din natura (ghinde, pietre, scoici, seminte, + fructe, legume, cereale, colectii de insecte, ierbare); -mulaje din plastic reprezentand animale sau pisatis+ -un loc pentru animale vii (acvariu cu pesti sau cu broscute testoase, suport de sticla pentru + hamster sau porcusor de Guineea, colivie pentru papagali sau perusi); -un loc pentru instrumentele de investigatie care s& serveascd activitailor de tip experimente fizice si chimice (magneti, oglinzi, recipienti, obiecte de masurare, prisma, termometru, clepsidra ete.); -un loc pentru plantele de interior sau cele semainate si plantate de copii; un loc pentru pliante, imagini, plange, alase de anatomie, botanica, zoologie, enciclopedii un loc pentru echipamente de masurare, jocuri cu numere, dominouri, puzzle, jocurile Lotto, jocurile matematice,rigle, rule, cdntare tip balanti, piese Lego sau Duplo, table magnetice cu numere ete, Materiale sugerate: © ghivece, pahare, lédite, tivite, semine aflate inmugurite, seminge de gréu, orz, ovaz, etc. diferite stadii de dezvoltare, crengute inflorite, # colectie de roci, insectar, ierbar, acvariu, microscop, termometra, magnet; © enimale vii (acvariu cu pesti sau cu broscufe testo: © mulaje din plastic, reprezentind animale sau paséris © seturi de c&rfi, planse cu imagini de la poli, ecuato} si locomotie, despre univers, etc. © atlase de anatomie, botanic, zoologie, enciclopedii table magnetice cu numere, monede, coli, probleme ilustrate, instramente de sori, cte. © Lupe ,Benzi colorate transparente , Cifte © Enciclopedii, Imagini cu planete, meserii, animale, plante, Corpul uman ‘© Bucaji de muschi, Set ingrifire planta ; © Harti RO (lors, fauna) © Masi luminoas’ ‘© Set eprubete, STEMARTA: Pe langa bucuria, emotiile si satisfactiile copiilor, Centrul ,,Arte” le ofera celor mici cadrul in care ei invata si comunice, stimulandu-le curiozitatea, imaginatia, creativitatea, dar gi spiritul de initiativa. In Centrul ,,Arte” copii exerseaza pictura cu degetele, cu buretele, cu dopuri sau rulouri de carton, imprima materiale textile, picteazi cu ceara, modeleaza din aluat, plastilina gi lut, confectioneaza colaje, pipusi din pungi de hértie, din sosete sau manusi si alte juctrli. Aici pot diseuta despre art8, despre ce sentimente le trezeste experienta artisticd. Materialele de care beneficiaz copiii in acest centru, au rolul de a oferi satisfactia obfinerii unui produs propriu, printr-un efort imbinat cu plicerea de a lucra, de a se cexprima pe sine. In acest Centru copitul dobindeste: -cunostinge si deprinderi elementare de utilizare a insirumentarului de ler; -abilitatice tin de motricitatea find si senzorio-motorie; itjativa, perseverenja in activitate, creativitate; -abilitati de comunicare prin limbajul artistic; -expresivitate emotional si social’; -deprinderi igienice privind conditille de muncé. ‘Materiale sugerate: © Pentru desen, pictura: creioane colorate, creioane cerate, carioca, creioane negre, acuarele, pensule, palete, bejigoare, vase pentu api, stampile, servetele, periute pentru stropit, coli desen, coli colorate de diferite dimensiuni, pléci de faiang’, pana, feséturi, frunze, lipici, aracet, © Pentru modelaj: past de modelat (plastilina, argila, Iut ‘moale, coci), scobitori, bete de chibrituri, plangete, forme cu diferite modele, Pentru activititi practice: coli glacee, carton de diferite culori, fome si dimensiuni, lipici, aracet, palete, betigoare, fire de land, buciti de panz8, blana, resturi de picle, dopuri, cutti de chibituri, sabloane, foarfece, hartie de impachetat, reviste, ziare, materiale din natura, sfrmaCOLTUL CASUTEV JOCUL DE ROL, Centrul ,Coltul Casutei / Joc de Rol” este spatiul in care DEZVOLTAREA SOCIOEMOTIONALA se regiseste din plin, Dar copiii cdnd se joaci in acest Centru utilizeazi limbajul, comunicd, rezolva probleme, reactualizeaza informatiile despre lume si le reorganizeazat prin interactiunile cu medi Prin jocul in acest Centru copiii refac locuri, intémplari care le sunt familiare; imith comportamentul pirinfilor sau joac& roluri ale unor personaje cunoscute; reproduc Tumea asa cum 0 inteleg ei, inventeaza gi interpreteaz situatii bazate pe roluri reale sau imaginare. Copiii isi crecazi o lume a lor cu ajutorul cXreia incearc& s® inteleaga realitatea, rezolva probleme pe care le tntélnese in viata de zi cu zi, repeta, reinterpreteaza gi retriese experienfe, Acest centru gazduieste jocuri cu un spectra larg de tipul celor ,De-a...(familia, farmacia, cabinetul ‘medical, magazinul, gospodinele)”, atat cu subiecte din viata cotidiant, cét si extrase din basme gi povesti sJocul de rol” fi ajut& pe copii si se transforme din petsoane egocentrice in persoane capabile s& comunice cu alti. Participand 2ilnic la activ fle din acest eentru, copilul invaté s& se concentreze, si-si si dezvolte exerseze imaginatia, si pund in practic’ ik noi, s& practice comportamente de grup §i capacitatea de control asupra lumii in care tréieste. Prin diversitatea activitatilor ce se desfiigoard in acest Contre, coy + s&-gi exprime gi si-gi gestioneze emotile; + s& comunice cu inteles cu ceilalti; + 8 foloseasca mediul (obiecte, costumafii) pentru exprimatea ideilor si utilizarea cunostintelor; + s8-si adapteze comportamentele la contexte specifice; + s& relationeze eficient cu colegii si cu adultii prezenti tn Centrus + sd accepte diversitatea, Materiale sugerate: + papusi; # truse de bucdtirie; #trusa de coafor; © trusa de medic; trust de electrician; © trusi de mecanie; © halate; © sortulete; © basmalutes © bonetes* costume specifice unor personaje din povesti. CONSTRUCTIE: Centrul ,Construcfi trebuie sé fie destul de mare pentru ca un grup de cétiva copii s8 poata hucra aici impreundi sau flecare separat ford ca santierele lor sf se intersecteze. E de preferat si existe un covor care sé acopere podeaua, pentru a reduce zgomotu! ficut de blocurile de lemn sau cele de plastic in cadere, iar copiti gi adulfii vor putea sta mai comod., In jocul de aici, individual sau in grup, copii sunt incurajati s& descopere cuburi de diferite marimi i forme, pentra a construi diverse structuri. Central trebuie dotat si cu jucatii de tip mijloace de locomotie, de diferite marimi, Dezvoltandu-si gandirea ereatoare, imaginatia, copiii igi formeazA concepte stiintifice, matematice referitoare la mérime, forma, {naltime, volum, spatiu, directie, echilibru, stabilitate, balans, masurare, numératoare, asemiinare, diferenti, ordonare. El trebuie si cuprinda: 3 zone: _zonfi permanent Zona tematica _Zonit de deporit Materiale sugerate: © Lego, cuburi de lemn, cuburi din plastie; prisme, © betisoare; tuburi de carton, buturugi tite fn forma deg © cutii de chibrituri;eutii de carton de diverse mérimi; © materiale di © c&rimizi mari de plastic/lemn, jocuri manipulative , set Cox JOC DE MASA Centrul jocurilor de masti este preferat atat de baieti cat si de fetije prin diversitatea materialetor folosite si care fi dezvolta in domeniul afectiy, fizic, cognitiv, al limbgjului si al comunicarii si urmareste: + coordonarea ochi-ména; sdezvoltarea musculaturii mici; + capacitatea de discriminare vizuala, + deprinderi de imbinare, triere, esezare in ordine, clasificarg + perceptiile despre culoare, mérime, forma; + capacitatea de a rezolva situatii problematice; + coperarea in realizarea unor produse colective Materialele trebuie piistrate fn ordine, tn cutii - cogulete speciale, puse la loc vizibil in asa fel {neat copiti si-gi le poati alege in functie de tema aleasa sat propusd. Materiale sugerate:jocuri de cooperare; © jocuri in bucajele cu diferite grade de dificultate; + jocuri incastre cu diferite forme; * cuburi mici colorate; © domino / loto cu imagini; © carfide joc; jocul umbrelor, din jumatate intreg.etes © diferite materiale care se pretea7a la sortare gi combinate: seminfe, smburi, pietre, boabe. NISIP SI APA in sala de grupai sau pe un coridor , copiilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a explora senzafia atingerii nisipului si apei(sau alte materiale:faina, orez, boabe de fasole, porumb) si fiecare sali ar trebui s& fie dotati cu suporturi pentru nisip sub diverse forme, cuve din plastic, ligheane, deoarece copii se simt atrasi de nisip si apa, indiferent de varsté. Masa cu nisip si apa trebuie s& alld, pana la ‘alia copilului, iar podeaua unde aceasta este plasata trebuie acoperita deoarece se risipeste nisip si apa gi devine alunecoasi. La dispozitia copiilor trebuie puse prosoape, maturi gi firage pentru a strénge nisipul si apa, ori de cate ori este nevoie. Masa cu nisip trebuie pusé intr-un loc mai retras, mu in drumul copiilor, deoarece pot transporta pe ine&lfminte nisip, sau pot aluneca din cauza apei. Din acest motiv si materialele de curdfenie trebuie agezate la indeména copiilor gi acestia trebuie invatati sa le foloseasca. Materiale sugerate: © suporturi pentra nisip sub diverse forme, © cuve din plastic, ligheane, + prosoape, maturi si irage,lopatele, + Set vase de masurat, palnie, strecurétoare * Boabe de fasole, porumb, fain’ de mal © Material din natura, substante lichide sau solid , ore, VIATA PRACTICA (la alegere)- seturi pentru: ‘© Agezarea mesei-chit agezare mast © Curdtarea castravetilor-chit de curttare + Legatul sortului, siretului (rame ou material) » incheiatul nasturilor( rame de exersat) Inchiderea unor cutii cu capace de diverse form: ‘© Pregatirea bagajului pentru excursie(rucsac)'* Cutii pentru depozitarca alimentelor in frigider/congelator, maturatul, adunatul gunoiului . IILSTRATEGI DIDACTICE $I MIJLOACE DE INVATAMANT UTILIZATE LA CLASA Concluziile observarilor directe sau in urma discutiilor cu metodisfii, cu. membrii Consiliului Consultativ, referitoare la aplicarea unor metode si strategii didactice inovative, sunt completate de problemele constatate de directori in timpul asistenfelor la clasa si schimburilor de experienta cu alte judefe din fara, care ne indreptafesc s& considerdm c& trebuie si revenim cu seriozitate asupra studi prezentarii in comisiile metodice a metodelor de lucru cu prescolarii, ca mijloc de ridicare a calitatii procesului instructiv educativ din gridinita. Ne dorim acest Iueru in primul rand pentru educatoarele debutante, dar si pentru cele care utilizeaza cu preponderenta metodele traditionale, verbalismul excesiv al educatoarei in detrimental copiilor, precum si lipsa de stimulare a copiilor in participarea direct si activa'in procesul de invatare, datorit& folosirii metodelor expositive in defavoarea celor activ participative. In privinta mijloacelor didactice utilizate, a materialelor didactice si echipamentelor, se poate face precizarea cé existé o diversitate foarte mare a situafilor intalnite in practicd. Materialele gi echipamentele care insofese explicatiile educatoarei $i procesul de invaiare al copiilor variaza de la insuficiente, vechi, deteriorate, inadecvate temei studiate, pana la existenta unora care se bucura de toate atributele calitative si cantitative, adecvate scopului, eficiente si innovative, care permit individualizarea invayarii gi cooperarea dintre copii in realizarea sarcinilor de invatare. ‘Nu va cere nimeni ca de maine sa revolutionam gradinifele, mediul educational, strategiile didactice utilizate la clasa, mijloacele de invagamant, ete, dar este bine sa stim care sunt cerintele unui {invaimant de calitate gi cum putem flecare, in functie de factor interni si externi, sf realizim aceste Iueruri, Recomandim o mai bund colaborare cu parintii, cu scoala coordonatoare, cu autoritatile locale, ou ONG-uri, agenti economici care pot sustine proiecte de dotare a gridinitelor cu material didactic, pentru eficientizarea actului educational din gridinita si ridicarea calititii procesului instructiv educativ. Inspector pentru educatie timpurie Prof. Aurora Vartei