ANALIZA IMPACTULUI SOCIAL

AL FESTIVALULUI UNTOLD
ASUPRA REZIDENȚILOR
MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Alina Maria PAVELEA

Alina Maria PAVELEA

Student masterand, Departamentul de Administrație
și Management Public, Facultatea de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării,
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România
Tel.: 0040-264-431.361
E-mail: pavelea_alina@yahoo.com
Revista Transilvană
de Ştiinţe Administrative
1(40) / 2017, pp. 78-95
Social Impact Analysis of the Untold
Festival on Cluj-Napoca City Residents
Abstract
In the last decades events and festivals were
used as economic growth tools. Given their eco-
nomic importance, most of the studies investigating
the impact of events and festivals were focused on
the economic impact, while the social impact was
under little scrutiny. Therefore, this article examines
the social impact that the Untold festival, one of
the biggest festivals in Romania, had on the host
community. In doing so it makes use of the Social
Representation Theory, which aims at identifying
the perceptions that exist in the community towards
the festival and the sociodemographic characteris-
tics of the people having these perceptions. The
main conclusion is that there are two groups in
the community, one that perceives negatively the
festival and one that perceives it positively. How-
ever, these groups do not differ based on their so-
ciodemographic characteristics, fact that hampers
the task of the municipality to reduce the negative
social impact.
Keywords: social impact, Social Representa-
tion Theory, Untold festival, Cluj-Napoca.

78
1. Introducere
Începând cu anul 1980 cultura a început să fie privită ca un bun economic, actorii
publici, dar nu numai, înțelegând rolul pe care aceasta îl poate avea în procesul de
dezvoltare economică (Olsen, 2012). Astfel, cultura a început să fie comercializată,
dezvoltându-se o adevărată industrie a culturii. Această industie a culturii are un rol
important la nivelul Europei, numai în anul 2009 aproximativ 6,4 milioane de persoane,
din 30 de țări europene fiind angajate în acest domeniu (Power, 2011).
O parte a industriei culturale este reprezentată de evenimente și festivaluri,
autoritățile publice manifestând interes față de acestea; principala rațiune pentru acest
interes și pentru sprijinul pe care îl acordă evenimentelor și festivalurilor este de na-
tură economică, acestea fiind utilizate ca un mod de a genera dezvoltarea economică
(Getz, 2010).
Datorită importanței economice pe care evenimentele și festivalurile o au, o mare
parte a studiilor cu privire la evenimente și festivaluri se concentrează pe impactul
economic al acestora, o mai mică atenție fiind acordată impactului pe care acestea îl
au asupra comunităților în care se desfășoară. O astfel de abordare se întâlnește și la
nivelul autorităților locale, acestea, urmărind creșterea economică, ajung să neglijeze
impactul pe care evenimentele și festivalurile îl au asupra rezidenților (Balduck, Maes
și Buelens, 2011), în ciuda faptului că acestea pot să afecteze populația în mod negativ.
Aceste aspecte nu afectează numai comunitatea, ci afectează, în mod indirect și suc-
cesul evenimentului sau festivalului, în sensul în care „atitudinile și comportamentul
[comunității] afectează satisfacția și experiența turiștilor care participă” (Chen, 2011,
p. 107). Cu alte cuvinte, consecințele negative pe care acestea le au asupra rezidenților
afectează comportamentul acestora și modul în care interacționează cu turiștii într-o
manieră negativă și, în acest mod, beneficiile pentru care autoritățile susțin organiza-
rea unor asemenea manifestări se pierd, existând posibilitatea ca turiștii să evite pe
viitor respectiva locație. Perceperea unui impact negativ de către rezidenți determină
opoziția acestora față de un anumit eveniment sau festival (Viviers și Slabbert, 2012),
această opoziție putându-se extinde și asupra altor manifestări existente în comunitate.
Astfel, relevanța studiilor privind impactul social al evenimentelor și festivalurilor
rezidă în faptul că acestea pot să ofere autorităților locale informații despre acțiunile
ce trebuie întreprinse pentru a crește suportul comunității față de evenimente și fes-
tivaluri.
Relevanța pentru realizarea unor astfel de studii la nivelul municipiul Cluj-Napoca
este dată de faptul că, la nivelul acestui oraș, cultura este considerată a fi un motor al
regenerării urbane; una dintre direcțiile strategice de dezvoltare constă în stimularea
industriilor cu potențial creativ, evenimentele și festivalurile reprezentând o parte sem-
nificativă a sectorului cultural local, numărul acestora aflându-se în continuă creștere1.
Unul dintre cele mai mari și mai vizibile festivaluri la nivel internațional este festivalul

1 Conform „Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2015”, [Online] http://cmpg.

ro/wp-content/uploads/2015/05/strategie-cluj-napoca-2014-2020.pdf.

79
Untold, la acesta au participat în anul 2015 peste 240.000 de persoane2, amploarea fă-
când necesară studierea impactului social al acestui festival.
Din considerentele prezentate mai sus, prezentul articol analizează impactul social
pe care festivalul Untold îl are asupra comunității gazdă, respectiv asupra comunității
din municipiul Cluj-Napoca, scopul cercetării fiind de a identifica percepțiile existente
în comunitate cu privire la festival.

2. Impactul social al evenimentelor și festivalurilor

2.1. Definiție
Rolul pe care evenimentele îl joacă în dezvoltarea economică a determinat studierea
evenimentelor și festivalurilor în special din perspectiva impactului economic pe care
acestea îl au asupra zonelor în care se desfășoară. Totuși, anumiți autori (de exemplu,
Getz, 2010; Robertson, Rogers și Leask, 2009) au atras atenția asupra necesității studi-
erii și a celorlalte categorii de impacturi ale evenimentelor și festivalurilor, cum este
impactul social, care pot să fie la fel de importante ca și impactul economic.
Impactul social al evenimentelor și festivalurilor cunoaște numeroase definiții, însă
o parte a acestora nu definesc exclusiv impactul social, ci și impactul cultural, care
ar trebui tratat ca o categorie distinctă. Principalul motiv pentru studierea separată
a celor două categorii de impacturi este legat de perioada de manifestare a acestora,
impactul social reprezentând consecințe pe termen scurt, în timp ce impactul cultural
se manifestă pe termen lung (Balduck, Maes și Buelens, 2011). Prin urmare, studierea
impactului social trebuie să se realizeze la o perioadă scurtă de timp după momentul
desfășurării evenimentului sau festivalului, în timp ce, pentru a putea măsura impac-
tul cultural este necesară trecerea unei perioade mai mari de timp, ceea ce determină
dificultatea studierii simultane a acestora.
În urma analizei literaturii de specialitate au fost identificate mai multe definiții ale
impactului social, însă în contextul acestei lucrări, impactul social este definit ca „[feno-
menul care se manifestă, la nivelul unei comunități prin] schimbări în condițiile sociale
(...), care pot să fie pozitive sau negative, care rezultă în mod direct sau indirect” (Grosbo-
is, 2009, p. 41) ca urmare a desfășurării evenimentelor sau festivalurilor. Această definiție
subliniază două aspecte: pe de o parte, faptul că schimbările cauzate pot să fie pozitive
sau negative, prin urmare impactul poate să ia două forme, iar, pe de altă parte, faptul
că aceste schimbări pot să fie cauzate în mod direct de către evenimente sau festivaluri
(de exemplu, zgomot) sau în mod indirect (de exemplu, dezvoltare economică).

2.2. Tipuri de impact social al evenimentelor și festivalurilor

Este necesar a fi menționat faptul că această lucrare nu își propune să prezinte o listă
exhaustivă a tuturor tipurilor de impacturi, deoarece acestea variază de la comunitate
la comunitate (Robertson, Rogers și Leask, 2009), un impact resimțit de o comunitate

2 Vezi [Online] www.agerpres.ro/cultura/2015/10/21/cluj-untold-festival-se-asteapta-la-300-000-

de-participanti-in-2016-14-39-14.

80
poate să nu fie resimțit și de alte comunități. Spre exemplu, privatizarea spațiului public
este un impact resimțit la nivelul comunității Cluj-Napoca ca urmare a desfășurării
festivalului Untold, acesta a fost resimțit datorită contextului în care festivalul a fost
organizat, și anume faptul că acesta s-a desfășurat în Parcul Central, ceea ce a făcut ne-
cesară închiderea accesului în parc. S-a recurs la această măsură pentru a evita situațiile
în care anumite persoane participă la festival fără a achiziționa bilet.
Impactul social al evenimentelor și festivalurilor se prezintă în diferite forme, acestea
putând fi clasificate în funcție de două caracteristici, respectiv în funcție de modul în
care sunt afectați rezidenții și în funcție de nivelul la care se resimte impactul.
În funcție de nivelul la care se resimte impactul, acesta se clasifică în impact resimțit
la nivel comunitar și impact resimțit la nivel individual. Având în vedere faptul că pre-
zenta lucrare își propune să investigheze impactul social resimțit la nivelul comunității,
în continuare va fi prezentat numai acesta, fără a prezenta modul în care impactul social
se manifestă la nivel individual.
În funcție de modul în care sunt afectați rezidenții, acesta se clasifică în impact social
pozitiv și impact social negativ. În literatura de specialitate sunt utilizate diferite expre-
sii pentru a face referire la acestea. Dacă unii autori vorbesc despre „beneficii și costuri
sociale” (Delamere, 2001, p. 3), alții se referă la un „impact pozitiv și negativ” (Deery și
Jago, 2010, p. 17), în timp ce alți autori preferă să vorbească despre „consecințe sociale
pozitive și negative” (Reid, 2007, p. 91), considerând că termenul impact are conotații
negative. Indiferent de modul în care acestea sunt numite, este evident că putem să
vorbim despre două manifestări ale impactului social al evenimentelor și festivalurilor,
adică benefice sau dăunătoare pentru comunitate.
La nivel comunitar impactul social pozitiv se resimte prin: îmbunătățirea imaginii
comunității, recunoașterea pozitivă a comunității, îmbunătățirea identității comunitare,
creșterea simțului de comunitate, îmbunătățirea calității vieții în comunitate (Delamere,
2001), creșterea mândriei comunității (Pranic, Petric și Cetinic, 2012).
Evenimentele și festivalurile îmbunătățesc imaginea comunității, acestea influențează
modul în care comunitatea este privită de persoanele din afara acesteia, dar și modul în
care este privită de membrii ei, aceasta devenind mai atractivă pentru turiști, imaginea
comunității fiind definită ca „suma credințelor, ideilor și impresiilor pe care o persoa-
nă o are [despre comunitate]” (Crompton, 1979 apud Mogollón, Fernandez și Duarte,
2014, p. 87). Acest aspect este legat de recunoașterea pozitivă a comunității, în sensul
în care ideile și impresiile persoanelor despre comunitate se modifică în sens pozitiv,
dar și de îmbunătățirea calitații vieții în comunitate, deoarece o imagine îmbunătățită
a comunității face ca numărul turiștilor să crească, aceștia aducând bani în comunitate,
fapt care contribuie la creșterea economică și astfel la creșterea calității vieții.
Creșterea simțului de comunitate – sense of community – este un alt impact pozitiv
al evenimentelor și festivalurilor. Simțul de comunitate reprezintă „calitatea relațiilor
umane care face posibil ca oamenii să trăiască împreună într-un mod sănătos și sustena-
bil” (Aref, 2011, p. 20). Astfel, putem afirma că prezența evenimentelor și festivalurilor
în comunitate contribuie la crearea și consolidarea relațiilor interumane și, în acest mod,

81
contribuie la existența unui mediu benefic pentru membrii comunității, care se simt ca
făcând parte din comunitate.
Cu toate că susținătorii studierii impactului social al evenimentelor și festivalurilor
critică orientarea excesivă asupra impacului economic al acestora existentă în litera-
tura de specialitate (de exemplu, Getz, 2010), impactul economic, respectiv: creșterea
oportunităților de angajare, stimularea economiei prin intermediul banilor introduși de
turiști în comunitate, creșterea oportunităților pentru afacerile locale (Fredline, Deery și
Jago, 2006), dezvoltarea / îmbunătățirea infrastructurii (Pranic, Petric și Cetinic, 2012), nu
poate fi ignorat în momentul studierii impactului social al evenimentelor și festivalurilor.
Aspectele economice sunt urmărite de diverși autori (de exemplu, Fredline, Deery și
Jago, 2006), deoarece modul în care indivizii percep contribuția pe care evenimentul sau
festivalul o are asupra dezvoltării economice este relevantă, acesta putând determina
modul în care impactul social al evenimentului sau festivalului este resimțit.
Este important de menționat faptul că, în literatura de specialitate, aceste aspecte
nu sunt măsurate efectiv, în sensul în care nu sunt realizate calcule pentru a determi-
na măsura în care evenimentul sau festivalul a contribuit la dezvoltarea economică,
urmărindu-se doar identificarea opiniei rezidenților cu privire la acestea.
Impactul social negativ resimțit la nivel comunitar se manifestă prin: întreruperea
rutinei normale a comunității, supraîncărcarea comunității datorită influxului mare de
turiști, aglomerația din mijloacele de transport în comun, suprautilizarea facilităților
reacreaționale (Delamere, 2001), scăderea numărului locurilor de parcare disponibi-
le, nepotrivirea festivalului cu cultura comunității, creșterea congestionării traficului
creșterea nivelului de zgomot, poluarea mediului înconjurător (Fredline, Deery și Jago,
2003).
Impactul social negativ poate să apară în situația în care evenimentul sau festivalul
nu este organizat în mod corespunzător (Reid, 2007). Astfel, organizatorii, în special
autoritățile publice al căror scop este de a reprezenta interesele cetățenilor, trebuie să
aibă în vedere faptul că respectiva manifestație poate să afecteze comunitatea.

2.3. Teoria reprezentărilor sociale

În literatura de specialitate au fost identificate două teorii utilizate de către autorii
care studiază impactul social al evenimentelor și festivalurilor, respectiv teoria schimburi-
lor sociale, care își propune să explice modul în care impactul social de formează și teoria
reprezentărilor sociale, care își propune să identifice percepțiile existente în comunitate
cu privire la evenimente și festivaluri. Având în vedere faptul că prezenta cercetare
își propune să identifice modul în care rezidenții municipiului Cluj-Napoca percep
festivalul Untold, cea din urmă teorie a fost aleasă pentru a investiga impactul social.
Teoria reprezentărilor sociale își are originea în domeniul psihologiei sociale. Aceas-
tă teorie a fost adaptată la contextul turismului de către Pearce, Moscardo și Ross în
lucrarea „Tourism Community Relationship” (1996), fiind utilizată pentru a identifica
reprezentările sociale ale turismului și pentru a identifica principalele caracteristici ale
persoanelor care au o anumită reprezentare a turismului.

82
 În încercarea de a defini reprezentările sociale, autorii menționează faptul că re-
prezentările sociale „nu reprezintă simple „opinii despre”, „imagini a” sau „atitudini
către”, ci „teorii” sau „ramuri de cunoștințe” de sine stătătoare, pentru descoperirea
și organizarea realității” (Pearce, Moscardo și Ross, 1996, p. 38). Acestea, prin inter-
mediul a două procese numite ancorare și obiectivizare, ne permit să clasificăm și să
ne facem o imagine despre lucrurile care nu ne sunt familiare (Pearce, Moscardo și
Ross, 1996); astfel, reprezentările sociale, prin raportarea la lucrurile deja conoscute,
permit cunoașterea și înțelegerea aspectelor pe care nu le-am întâlnit, cu care nu ne-am
confruntat înainte.
Acestă teorie este cu precădere utilizată pentru a înțelege situațiile conflictuale dintre
grupuri sau a anticipa apariția unor situații conflictuale, conflictele reflectând „o lipsă
de [înțelegere] a reprezentărilor sociale sau o deficiență în reprezentările care sunt
schimbate și comunicate în fiecare zi” (Moscovici, 1988 apud Pearce, Moscardo și Ross,
1996, p. 92). Prin utilizarea acestei teorii în contextul impactului social al evenimen-
telor și festivalurilor se poate preveni apariția unor conflicte, prin identificarea repre-
zentărilor sociale ale comunității care găzduiește respectivul eveniment sau festival.
Având în vedere faptul că, de regulă, conflictele apar în situația în care în comunitate
există „reprezentări polemice” (Pearce, Moscardo și Ross, 1996, p. 92), identificarea
unor reprezentări sociale contradictorii atrage atenția autorităților competente asupra
necesității luării unor măsuri cu scopul modificării reprezentărilor sociale negative,
reprezentările putând fi modificate.
Prin urmare, teoria presupune existența în interiorul comunității a mai multor gru-
puri care se diferențiază în funcție de reprezentările sociale pe care le au față de turism
sau, în acest caz, față de evenimente sau festivaluri. Pentru a determina reprezentările so-
ciale este necesară gruparea persoanelor în funcție de impactul pe care acestea îl resimt.
Conform autorilor, numărul reprezentărilor sociale cu privire la turism dintr-o co-
munitate este egal cu numărul grupurilor identificate în comunitate. Numărul aces-
tora poate să difere de la o comunitate la alta, autorii prezentând rezultate pentru
comunități în care au fost identificate două reprezentări (pozitivă/negativă) sau trei
(suport puternic, suport moderat, fără suport) (Pearce, Moscardo și Ross, 1996). Ast-
fel, în situația în care vor fi identificate două grupuri în comunitate, vom conclude că
în cazul comunității studiate există două reprezentări sociale ale impactului social al
festivalului Untold, iar pentru a caracteriza aceste reprezentări va fi investigat modul
în care grupurile se diferențiază în funcție de variabilele utilizate pentru a măsura
impactul social.
Autorii care folosesc acestă teorie pentru a explica impactul social al evenimentelor
și festivalurilor utilizează analiza cluster, aceasta grupând persoanele în funcție de va-
riabilele dorite (de exemplu, Small, 2007; Fredline și Faulkner, 2000; Freadline, Deery și
Jago, 2006). O preocupare a acestora este determinarea modului în care anumite varia-
bile (socio-demografice, distanța la care persoanele locuiesc față de locul de desfășurare
al evenimentului / festivalului, nivelul de implicare) influențează reprezentările sociale
pe care persoanele le au, însă autorii teoriei atrag atenția asupra faptului că „abordarea
reprezentărilor sociale presupune definirea asemănărilor de opinie în primul rând și

83
apoi explorarea variabilelor demografice ale grupurilor care au aceste opinii” (Pearce,
Moscardo și Ross, 1996, p. 107). Prin urmare, este necesară determinarea existenței unor
similitudini în perceperea impactului pentru a confirma teoria, iar apoi investigarea
modului în care variabilele amintite anterior influențează diferențele de percepere. Este
necesară cercetarea modului în care aceste variabile influențează perceperea impactului,
deoarece poate oferi informații organizatorilor evenimentelor și festivalurilor, entități
publice sau private, cu privire la categoriile de persoane cărora acțiunile de reducere
a impactului negativ ar trebui să se adreseze.
Există numeroase studii cu privire la modul în care distanța dintre locul în care
persoanele locuiesc față de zona în care evenimentele și festivalurile se desfășoară
afectează perceperea impactului acestora, dar aceste studii au ajuns la rezultate contra-
dictorii. Small, Edwards și Sheridan (2005) au analizat literatura de specialitate, identi-
ficând aceste contradicții. Astfel, aceștia au identificat studii care ajung la concluzia că
o distanță mai mică față de locul de desfășurare al activității turistice determină per-
ceperea unui impact negativ, dar și studii care arată contrariul, și anume că o distanță
mai mică față de activitatea turistică influențează perceperea unui impact pozitiv al
turismului (Small, Edwards și Sheridan, 2005). Unii autori au afirmat că persoanele care
locuiesc până la 1,5 km distanță față de locația evenimentului sau festivalului tind să
aibă o atitudine negativă cu privire la acesta, în timp ce persoanele care locuiesc la mai
mult de 5 km distanță sunt, de regulă, neinteresate de acele evenimente și festivaluri
(Fredline, Deery și Jago, 2006). Prin urmare, conform acestor autori, persoanele care
locuiesc la o distanță între 1,5 km și 5 km vor avea atitudini pozitive față de evenimente
sau festivaluri. Aceste contradicții nu fac altceva decât să evidențieze necesitatea realiză-
rii de studii care să clarifice acest aspect. Astfel de studii pot oferi factorilor decizionali
informații cu privire la locul în care organizarea evenimentelor și festivalurilor ar trebui
să se facă, mai ales că această decizie are și implicații economice, studii economice de-
monstrând faptul că localizarea influențează impactul economic al evenimentului sau
festivalului (Saayman și Saayman, 2006). Localizarea evenimentului sau festivalului în
centrul orașului, regiunii etc., presupune șanse mai mari ca banii cheltuiți de turiști să
rămână în comunitate, în timp ce localizarea acestora la zone periferice crește șansele
ca banii să ajungă la comunități învecinate.
Caracteristicile socio-demografice sunt, de asemenea, utilizate în literatura de spe-
cialitate pentru a explica modul în care membrii comunității percep impactul social
al evenimentelor și festivalurilor. Cu toate că analiza făcută de Andriotis și Vaughan
(2003) asupra studiilor care se axează pe caracteristicile socio-demografice arată că
acestea explică puțin sau deloc percepția respondenților față de turism, studii mai re-
cente arată că sexul influențează perceperea impactului social al turismului (Mensah,
2012). De asemenea, anumiți autori (Kim și Patrick, 2005 apud Balduck, Maes și Buelens,
2011) au obținut rezultate care arată că persoanele mai tinere au resimțit un impact mai
negativ comparativ cu persoanele în vârstă. Totuși, anumite studii au ajuns la concluzii
contrare, respectiv la faptul că persoanele mai în vârstă percep un impact mai negativ
comparativ cu cele mai tinere, în sensul în care persoanele de peste 35 de ani (aceasta

84
fiind ultima categorie pentru variabila vârstă, utilizată în acest studiu) au acordat note
mai mari pentru afirmațiile referitoare la impactul negativ al festivalului și note mai
mici pentru afirmațiile referitoare la impactul pozitiv (Dinaburgskaya și Ekner, 2010).
Rezultate similare au fost obținute de Small (2007), conform căruia respondenții mai
tineri au resimțit un impact pozitiv, iar persoanele care s-au încadrat în categorii de
vârstă mai mari au resimțit un impact mai negativ.
În ceea ce privește modul în care nivelul educației influențează perceperea impactu-
lui social al evenimentelor și festivalurilor, studiile arată faptul că un nivel mai ridicat
al educației este asociat cu percepții pozitive față de impactul acestora (de exemplu,
Small, 2007; Dinaburgskaya și Ekner, 2010).

3. Metodologie
Pentru a identifica percepțiile existente în comunitate cu privire la festival s-a apelat
la o metodă cantitativă, și anume sondajul de opinie, prin intermediul instrumentu-
lui chestionarul. Eșantionarea utilizată a fost de conveniență, fiind selectați cetățenii
municipiului Cluj-Napoca care locuiesc pe o rază de cel mult 10 km față de locul de
desfășurare al festivalului, pentru a putea verifica modul în care percepția impactului
social al festivalului este influențată de distanța dintre locul de desfășurare a festivalului
și zona în care respondenții locuiesc.
Tehnica utilizată pentru aplicarea chestionarelor a fost față în față, s-a apelat la
această tehnică, pe de o parte, pentru că nu necesită resurse financiare și de timp deo-
sebite, iar pe de altă parte, pentru că utilizarea acestei tehnici crește șansele ca numărul
respondenților să fie mai mare.
Instrumentul de cercetare a fost realizat pe baza a două scale consacrate în literatura
de specialitate, respectiv Festival Social Impact Attitude Scale elaborată de Delamere (2001)
și Social Impact of Events Scale – SIES, elaborată de Fredline, Deery și Jago (2003). Acesta
a fost compus dintr-o serie de 26 de afirmații, respondenții fiind rugați să precizeze
măsura în care sunt de acord cu acestea prin acordarea unor note între 1 și 7, 1 însem-
nând dezacord puternic, iar 7 însemnând acord puternic. Trebuie menționat faptul că
au fost inserate variabile care nu existau în scalele originale, dar care sunt relevante din
perspectiva festivalului studiat, și anume cele referitoare la restricționarea circulației
pe durata festivalului și restricționarea accesului în Parcul Central.

4. Analiza și interpretarea datelor

Au fost aplicate un număr de 92 de chestionare, încercându-se ca la nivelul
eșantionului să se păstreze structura populației studiate din perspectiva variabilelor
socio-demografice. Astfel, între structura eșantionului și structura populației nu există
diferențe mari din perspectiva sexului, din totalul eșantionului, 47,8% este reprezentat
de persoanele de sex masculin, femeile reprezentând un procent de 52,2%, la nivelul
municipiului femeile reprezentând 47,07% din totalul populației, iar bărbații repre-
zentând 52,93%3.

3 Conform datelor disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică, pentru anul 2016.

85
 În ceea e privește vârsta respondenților, s-a constatat existența unor diferențe, exis-
tând categorii de persoane subreprezentate la nivelul eșantionului, precum cea a per-
soanelor sub 20 de ani (la nivelul eșantionului reprezintă 4,3%, în timp ce la nivelul
municipiului această categorie reprezintă 16,47%) și cea a persoanelor între 41-50 de ani
(la nivelul eșantionului reprezentând 10,9%, în timp ce la nivelul municipiului aceasta
ajunge la 16,37%). La polul opus se găsesc persoanele aflate în categoria 21-30 de ani
care sunt suprareprezentate (la nivelul eșantionului reprezintă 26,1%, iar la nivelul
populației studiate această categorie reprezintă 12,69%). De asemenea, persoanele din
categoria de vârstă 31-40 de ani sunt suprareprezentate în cadrul eșantionului (la ni-
velul municipiului reprezintă un procent de 18,86%, în timp ce la nivelul eșantionului
această categorie reprezintă 26,1%).
În ceea ce privește nivelul de educație și nivelul veniturilor persoanelor respondente,
nu a fost posibilă realizarea unei comparații între structura eșantionului și structura
populației studiate, deoarece pe site-ul Institutului Național de Statistică nu există
date disponibile pentru anul 2016. Trebuie totuși menționat faptul că o mare parte a
respondenților, respectiv 68,5% au absolvit învățământul superior, în timp ce cel mai
mare procent al respondenților, respectiv 36%, au venituri de peste 2.500 de lei lunar.
Respondenții au fost rugați să aproximeze distanța dintre zona în care locuiesc și
locul în care festivalul Untold s-a desfășurat. Astfel, un procent mare al respondenților,
respectiv 33,7%, locuiesc la o distanță de mai puțin de 1 km, între celelalte distanțe nu
există diferențe mari între procentaje, 14,1% dintre respondenți locuind la distanțe
între 2-3 km și 3-4 km, iar 10,9% dintre respondenți locuiesc la distanțe între 4-5 km
și peste 5 km.
În ceea ce privește participarea la festival, cea mai mare parte a respondenților,
respectiv 67,4% nu au participat în nicio zi la festival, din totalul de 32,6% al celor care
au participat, 14,1% au participat o zi, 1,1% au participat în două zile de festival, 4,3%
au participat la trei din cele patru zile de festival și 13% au paticipat în toate cele patru
zile ale festivalului. Putem astfel afirma că în cadrul eșantionului nu există un echilibru
între persoanele care au participat și persoanele care nu au participat la festival.
S-a considerat necesară identificarea opiniei respondenților cu privire la locația
festivalului, desfășurarea acestuia în Parcul Central Simion Bărnuțiu făcând necesară
restricționarea accesului în parc, fapt care a stârnit nemulțumiri în rândul cetățenilor4,
argumentul acestora fiind că Parcul Central face parte din spațiul public și astfel acce-
sul persoanelor nu ar trebui să fie îngrădit. Astfel, 65,2% dintre respondenți consideră
că festivalul ar trebui să se desfășoare în aceeași locație, în timp ce 34,8% consideră că
festivalul ar trebui să se desfășoare într-o altă locație.
Mediile răspunsurilor obținute pentru afirmațiile prin care s-a măsurat impactul
social sunt prezentate în tabelul de mai jos. Astfel, putem observa că afirmațiile prin care
s-a măsurat impactul pozitiv care au obținut mediile cele mai mari sunt cele referitoare

4 Vezi [Online] www.romaniacurata.ro/protest-orasul-e-al-tuturor-primaria-si-untold-isi-bat-joc-

de-tine/.

86
la promovarea Clujului ca destinație turistică, îmbunătățirea imaginii comunității și
creșterea vizibilității comunității datorită expunerii media. Toate aceste afirmații sunt
legate de modul în care comunitatea este privită de cei din afară, acest fapt este relevant
deoarece, pentru a maximiza impactul social pozitiv al festivalului, autoritățile trebuie
să acționeze cu preponderență asupra acestui aspect. La polul opus se află afirmațiile
referitoare la crearea de noi locuri de muncă și îmbunătățirea calității vieții în comu-
nitate, acestea obținând mediile cele mai mici.
În ceea ce privește afirmațiile prin care s-a măsurat impactul negativ al festivalului,
mediile cele mai mari au fost obținute de afirmațiile privind congestionarea traficului,
scăderea numărului locurilor de parcare disponibile și supraîncărcarea comunității.
Toate aceste afirmații privesc numărul mare al persoanelor care vin în comunitate
pe durata festivalului. Pentru a reduce impactul negativ al festivalului Untold este
necesar ca autoritățile să acționeze în special asupra acestor consecințe negative, prin
măsuri care să reducă aglomerația în trafic. Afirmațiile care au obținut mediile cele mai
mici sunt legate de reducerea intimității comunității, poluarea mediului și nepotrivirea
festivalului cu cultura municipiului, aceste impacturi negative fiind resimțite cel mai
puțin de către cetățeni.
Tabel 1: Mediile afirmațiilor
Nr. Afirmație Medie
1 Festivalul promovează Clujul ca destinație turistică. 5,54
2 Festivalul îmbunătățește imaginea comunității din care fac parte. 5,47
3 Expunerea media datorată festivalului crește vizibilitatea comunității la nivel internațional. 5,46
4 Comunitatea câștigă recunoaștere pozitivă datorită festivalului. 5,43
5 Din cauza festivalului congestionarea traficului a crescut. 5,21
6 Numărul locurilor de parcare disponibile a scăzut pe durata festivalului. 5,16
7 Festivalul contribuie la dezvoltarea economică a comunității. 5,15
8 Comunitatea mea este supraîncărcată pe timpul festivalului. 5,01
9 Facilitățile recreaționale ale comunității sunt suprautilizate pe durata festivalului. 5,01
10 Banii pe care turiștii îi cheltuie pe durata festivalului contribuie la stimularea economiei. 4,99
11 Festivalul îmbunătățește identitatea comunitară. 4,98
12 Festivalul contribuie la creșterea simțului de comunitate. 4,92
Aglomerația din mijloacele de transport în comun crește până la un nivel inacceptabil pe
13 4,71
durata festivalului.
14 Festivalul întrerupe rutina normală a membrilor comunității. 4,70
15 Datorită festivalului oportunitațile pentru afacerile locale au crescut. 4,68
16 Nivelul de zgomot crește până la niveluri inacceptabile pe durata festivalului. 4,66
17 Festivalul mă ajută să le arăt celorlalți de ce comunitatea mea este unică. 4,61
18 Restricționarea circulației pe durata festivalului afectează comunitatea. 4,61
19 Pe durata festivalului prețul pentru anumite bunuri și servicii a crescut. 4,57
20 Festivalul ajută la îmbunătățirea calității vieții în comunitate. 4,40
21 Banii publici cheltuiți pentru organizarea festivalului ar trebui folosiți în alte scopuri. 4,37
22 Festivalul contribuie la crearea de noi locuri de muncă. 4,18
23 Drepturile cetățenilor sunt încălcate prin restricționarea accesului în Parcul Central. 4,12
24 Numărul mare de turiști reduce intimitatea comunității. 3,92
25 Festivalul duce la poluarea mediului. 3,77
26 Festivalul nu se potrivește cu cultura municipiului Cluj-Napoca. 3,47

87
 Pentru a identifica grupurile existente în interiorul comunității a fost realizată o
analiză cluster, acesta permițând identificarea modului în care persoanele din eșantion
se grupează în funcție de anumite variabile. Având în vedere faptul că pentru a deter-
mina reprezentările sociale este necesară gruparea persoanelor în funcție de impactul
pe care acestea îl resimt, variabilele introduse în analiză vor fi cele prin intermediul
cărora a fost măsurat impactul festivalului (cele 26 de afirmații).
Pentru formarea grupurilor a fost utilizată o procedură ierarhică, respectiv metoda
lui Ward (Ward’s method). Deoarece în momentul în care realizăm o analiză cluster pro-
gramul SPSS nu dispune de coeficienți sau teste care să ne ofere informații cu privire la
numărul de grupuri care ar trebui reținut, acest lucru este decis de către cel care realizează
analiza. Pentru a decide asupra acestui aspect, a fost analizată dendograma obținută,
relevantă fiind „distanța la care cazurile se combină” (Mooi și Sarstedt, 2011, p. 254).
După cum se poate observa, cazurile s-au grupat în două mari grupuri, distanța la
care grupurile s-au format fiind relativ mică. De asemenea, se observă faptul că gru-
purile nu sunt simetrice, în sensul în care unul dintre grupuri cuprinde 59 de cazuri,
în timp ce celălalt cuprinde numai 33 cazuri. Astfel, s-a decis să fie reținute 2 grupuri.
Pentru a interpreta rezultatele analizei au fost realizate independent t-test. S-a ales
folosirea independent t-test-ului, cu toate că acesta se folosește de regulă în momen-
tul în care avem un design experimental, deoarece acesta compară mediile pentru
două grupuri, arătând dacă între acestea există diferențe semnificative (Field, 2009), iar
diferențele dintre mediile grupurilor este ceea se dorește a se afla în acest caz. Analiza-
rea valorilor obținute în urma realizării independent t-test-ului permite caracterizarea
grupurilor identificate, echivalente cu reprezentările sociale existente în comunitate.
În urma comparării grupurilor rezultate din perspectiva mediilor obținute pentru
afirmațiile care se referă la impacturi pozitive ale festivalului, s-a constatat faptul că
grupul 1 are o medie a răspunsurilor mai mare comparativ cu grupul 2, ceea ce înseam-
nă că grupul 1 are un acord mai puternic față de aceste afirmații, respectiv resimte un
impact pozitiv al festivalului mai puternic comparativ cu grupul 2. În ceea ce privește
afirmațiile referitoare la impacturi negative ale festivalului, situația este opusă, în sensul
în care grupul 2 are o medie a răspunsurilor mai mare comparativ cu grupul 1, care
semnifică faptul ca grupul 2 resimte impactul negativ al festivalului mai puternic. S-a
constatat de asemenea, că între mediile valorilor obținute pentru cele două grupuri
există diferențe semnificative din punct de vedere statistic.
Prin urmare, au fost identificate două grupuri în comunitate, între acestea existând
diferențe semnificative din punct de vedere statistic în privința afirmațiilor prin care
a fost măsurat impactul social al festivalului, respectiv există diferențe semnificative
între modul în care acestea percep impactul social al festivalului Untold. Grupul 1 se
caracterizează prin faptul că percepe un impact pozitiv al festivalului, în timp ce grupul
2 percepe un impact negativ al festivalului. Datele arată faptul că în cazul comunității
studiate există o reprezentare socială pozitivă și o reprezentare socială negativă a fes-
tivalului. Astfel, grupul 1 va fi numit în continuare „grupul pozitiv”, iar grupul 2 va
fi numit „grupul negativ”.

88
Figura 1: Dendograma

89
 Având în vedere faptul că autorii care au adaptat teoria reprezentărilor sociale
menționează că „abordarea reprezentărilor sociale presupune definirea asemănărilor
[communality] de opinie în primul rând și apoi explorarea variabilelor socio-demo-
grafice ale grupurilor care au aceste opinii” (Pearce, Moscardo și Ross, 1996, p. 107), în
continuare urmează a fi prezentat modul în care grupurile se diferențează în funcție
de aceste variabile, în acest scop fiind realizate asocieri între variabilele demografice
și grupurile identificate.
Tabel 2: Caracterizarea grupurilor
Grupul pozitiv Grupul negativ
Variabile Hi-pătrat
(%) (%)
Am participat în toate zilele 58,3% 41,7%
Am participat 3 zile 100,0% 0,0%
Participare Am participat 2 zile 100,0% 0,0% 0,351
Am participat 1 zi 76,9% 23,1%
Nu am participat 59,7% 40,3%
Sub 1 km 48,4% 51,6%
Între 1 și 2 km 53,3% 46,7%
Între 2 și 3 km 61,5% 38,5%
Distanță 0,025
Între 3 și 4 km 69,2% 30,8%
Între 4 și 5 km 90,0% 10,0%
Peste 5 km 100,0% 0,0%
Feminin 68,8% 31,2%
Sexul 0,335
Masculin 59,1% 40,9%
Până la 20 de ani 100,0% 0,0%
21-30 de ani 54,2% 45,8%
31-40 de ani 66,7% 33,3%
Vârsta 0,064
41-50 de ani 60,0% 40,0%
51-60 de ni 36,4% 63,6%
Peste 61 de ani 84,2% 15,8%
Învățământ gimnazial 0,0% 100,0%
Învățământ liceal/profesional 88,2% 11,8%
Educație 0,075
Învățământ post-liceal 54,5% 45,5%
Învățământ superior 60,3% 39,7%
Sub 1.000 de lei 64,3% 35,7%
Între 1.001-1.500 lei 66,7% 33,3%
Venit Între 1.501-2.000 lei 53,8% 46,2% 0,963
Între 2.001-2.500 lei 61,5% 38,5%
Peste 2.500 lei 64,5% 35,5%

Se poate observa faptul că nivelul participării este mai ridicat în cazul grupului
pozitiv; astfel, din totalul celor care au participat 4 zile, 58,3% fac parte din acest grup,
din cei care au participat 3 și 2 zile, un procent de 100% fac parte din acest grup, iar din
totalul celor care au paticipat 1 zi, 76,9% fac parte din acest grup. Cu toate că așteptarea
este ca un procent mai mare al celor care nu au participat să facă parte din grupul ne-
gativ, aceasta nu este confirmată de date, numai 40,3% dintre cei care nu au participat
făcând parte din acest grup. Acest fapt sugerează lipsa unei relații între variabile, fapt
confirmat de valoarea coeficientului Hi-pătrat, care este 0,351, sugerând lipsa unei relații
semnificative din punct de vedere statistic între partcipare și grupurile identificate.

90
Prin urmare, nivelul de participare la festival nu influențează modul în care impactul
festivalului este resimțit de către rezidenți.
În ceea ce privește modul în care distanța la care persoanele locuiesc influențează
perceperea impactului, așteptarea este că persoanele care locuiesc la o distanța mică
percep un impact negativ, acestea fiind cele afectate de consecințele imediate ale festi-
valului (de exemplu, zgomot), iar persoanele care locuiesc la o distanța mai mare percep
un impact pozitiv. Prin urmare, se așteaptă ca grupul pozitiv să fie compus dintr-un
procent mai mare al persoanelor care locuiesc la o distanță mai mare, iar grupul negativ
să fie compus dintr-un procent mai mare al persoanelor care locuiesc la o distanță mai
mică. Datele confirmă acestă asumpție, grupul pozitiv fiind format în procent de 48,4%
din persoane care locuiesc la o distanță de sub 1 km, procentul celor care fac parte din
grupul pozitiv crescând pe măsură ce distanța crește, ajungând la 100% în cazul celor
care locuiesc între 5 și 10 km. Valoarea coeficientului Hi-pătrat arată existența unei
relații semnificative între variabile, însă valoarea coeficientului Lambda este în acest caz
0,011, care sugerează existența unei relații foarte slabe între distanța la care persoanele
locuiesc și modul în care percep impactul social.
În ceea ce privește asocierea între sexul respondenților și grupurile identificate,
pentru a sugera existența unei relații între variabile, unul dintre grupuri ar trebui să
cuprindă un procent mai mare al persoanelor de un anumit sex, iar celălalt grup să
cuprindă un procent mai mare al persoanelor de sex opus. Analiza datelor sugerează
inexistența unei relații, grupul pozitiv cuprinzând un procent mai mare atât al persoa-
nelor de sex masculin (59,1%) cât și al persoanelor de sex feminin (68,8%), comparativ
cu grupul negativ, valoarea coeficientului Hi-pătrat confirmând acest lucru.
Referitor la modul în care vârsta influențează perceperea impactului social, asumpția
este că persoanele tinere resimt un impact pozitiv, în timp ce persoanele în vârstă re-
simt un impact negativ, cele din urmă fiind, de regulă, mai puțin interesate de astfel
de manifestări. Datele arată că grupul pozitiv este format în cea mai mare parte din
persoane tinere, categoriile până în 20 de ani, între 21-30 de ani, 31-40 de ani și 41-50 de
ani făcând parte din acest grup într-un procent mai mare comparativ cu grupul nega-
tiv. Categoria de vârstă 51-60 de ani face parte din grupul pozitiv în procent de 36,4%,
fapt care pare a susține acestă asumpție, însă se remarcă faptul că grupul de vârstă de
peste 61 de ani face parte din acest grup în procent de 84,2%, care sugerează o lipsă a
relației între aceste variabile. Totuși, se remarcă faptul că între aceste variabile nu există
o relație semnificativă din punct de vedere statistic. Drept urmare, vârsta persoanelor
nu influențează modul în care impactul social este resimțit.
Datele obținute în urma realizării asocierii dintre nivelul educației respondenților și
grupurile identificate în comunitate pot sugera existența unei relații între variabile, în
sensul că persoanele care au absolvit învățământul gimnazial și care au, astfel, un nivel
al educației scăzut, fac parte din grupul negativ, în timp ce persoanele cu un nivel de
educației crescut fac parte din grupul pozitiv într-un procent mai mare. Totuși, acest
fapt nu este confirmat de coeficientul Hi-pătrat, valoarea acestuia este 0,075, care este
peste pragul de semnificație statistică, astfel că nivelul educației nu influențează modul
în care persoanele resimt impactul social.

91
 Asocierea dintre venitul persoanelor și grupurile identificate nu sugerează existența
unei relații între variabile, atât persoanele cu un nivel al venitului scăzut, cât și per-
soanele cu un nivel al venitului ridicat făcând parte într-un procent mai mare din
grupul pozitiv, comparativ cu grupul negativ. Pentru a sugera o relație între variabile,
așteptarea este ca persoanele cu un nivel al venitului redus să facă parte dintr-un grup,
iar persoanele cu un nivel al venitului ridicat să facă parte din grupul opus. Valoarea
coeficientului Hi-pătrat este în cazul acestei asocieri 0,963, valoare care se situează peste
pragul de semnificație statistică, astfel că între aceste variabile nu există o relație sem-
nificativă din punct de vedere statistic, respectiv venitul nu influențează reprezentările
sociale existente în comunitate cu privire la festival.
Cu toate că variabilele socio-demografice, menționate de către autorii care au adaptat
teoria reprezentărilor sociale, și celelelalte variabile identificate în literatura de specia-
litate (nivelul implicării și distanța față de locul de desfășurare) nu influențează repre-
zentările sociale existente în comunitate, considerăm că această teorie a fost confirmată
de datele obținute în urma realizării analizei cluster, în comunitate fiind identificate
două reprezentări sociale cu privire la festival.

5. Concluzii
În primul rând, s-a constatat că în ciuda faptului că autoritățile au încercat să pre-
vină problemele legate de creșterea congestionării traficului sau a scăderii locurilor
de parcare, aceste probleme au fost cel mai puternic resimțite de către respondenți.
La polul opus, cel mai puternic resimțite beneficii generate de festival sunt cele referi-
toare la modul în care comunitatea este privită de cei din afară, respectiv promovarea
municipiului Cluj-Napoca ca destinație turistică, îmbunătățirea imaginii comunității și
creșterea vizibilității comunității datorită expunerii media. Se remarcă, de asemenea,
faptul că procente însemnate ale respondenților susțin organizarea festivalului anual,
păstrarea locației festivalului, dar și că respondenții nu consideră că restricționarea ac-
cesului în Parcul Central încalcă drepturile persoanelor, aceste date sugerând existența
unui suport al membrilor comunității față de festival.
În al doilea rând, în urma realizării analizei cluster s-a constatat faptul că la nivelul
comunității studiate există două reprezentări sociale ale festivalului Untold, o repre-
zentare pozitivă și una negativă, fiind identificate două grupuri, unul caracterizat prin
faptul că percepe un impact pozitiv al festivalului, iar cel de-al doilea caracterizat prin
perceperea unui impact negativ al festivalului, astfel fiind numite „grupul pozitiv” și
„grupul negativ”. De asemenea, între grupurile identificate și variabilele socio-demo-
grafice nu există relații semnificative din punct de vedere statistic, respectiv variabilele
socio-demografice nu influențează resimțirea impactului social al festivalului.
Se poate concluziona că impactul social resimțit de către respondenți este, în gene-
ral, unul pozitiv, pe de o parte pentru că afirmațiile referitoare la beneficiile generate
de impact au obținut medii mai mari comparativ cu afirmațiile referitoare la costurile
produse de festival, iar, pe de altă parte, pentru că grupul pozitiv, rezultat în urma
realizării analizei cluster, este mai mare comparativ cu grupul negativ, primul fiind
format din 59 de cazuri, în timp ce cel de-al doilea cuprinde numai 33 de cazuri.

92
 Aceste rezultate atrag atenția asupra necesității de a adopta unele măsuri pentru
reducerea impactului negativ, în cazul unor reprezentări polemice, precum cele identi-
ficate, existând riscul de a apărea conflicte între persoanele care au aceste reprezentări
(Pearce, Moscardo și Ross, 1996).
Cu toate că autorii teoriei reprezentărilor sociale menționează faptul că reprezen-
tările sociale se diferențiază în funcție de variabilele socio-demografice, respectiv în
funcție de vârstă, sex, venit, educație, distanța la care persoanele locuiesc față de locul
de desfășurare al evenimentului / festivalului și nivelul de implicare, datele obținute
arată faptul că la nivelul comunității studiate grupurile nu se diferențiază în funcție
de aceste variabile. Acest fapt are două implicații, atât pozitive cât și negative. Pe
de o parte, îngreunează sarcina autorităților locale de a lua măsuri pentru a reduce
impactul negativ. Cunoașterea caracteristicilor persoanelor care resimt un impact so-
cial negativ permite realizarea unor acțiuni orientate spre persoanele care corespund
respectivelor caracteristici. Pe de altă parte, datele rezultate arată că variațiile de per-
cepere a impactului între categoriile de persoane nu sunt mari, respectiv indică faptul
că există premisa pentru a crea suport pentru festival în cadrul tuturor persoanelor,
indiferent de vârstă, sex sau distanța la care locuiesc față de locul de desfășurare al
festivalului.

Bibliografie:
1. Andriotis, K. and Vaughan, D.R., „Urban Residents’ Attitudes towards Tourism De-
velopment: The Case of Crete”, 2003, Journal of Travel Research, vol. 42, pp. 172-185.
2. Aref, F., „Sense of Community and Participation for Tourism Development”, 2011, Life
Science Journal, vol. 8, nr. 1, pp. 20-25.
3. Avram, M.S., ,,Cluj: Untold Festival se așteaptă la 300.000 de participanți în 2016”,
21 octombrie 2015, [Online] disponibil la adresa www.agerpres.ro/cultura/2015/10/21/
cluj-untold-festival-se-asteapta-la-300-000-de-participanti-in-2016-14-39-14, accesat la
data de 3 ianuarie 2016.
4. Balduck, A.L., Maes, M. și Buelens, M., „The Social Impact of the Tour de France: Com-
parisons of Residents’ Pre- and Post-event Perceptions”, 2011, European Sport Manage-
ment Quarterly, vol. 11, nr. 2, pp. 91-113.
5. România Curată. Cu Ochii pe Voi (blog), ,,Protest: Orașul e al tuturor! Primăria și Untold
își bat joc de tine”, 29 iulie 2015, [Online] disponibil la adresa www.romaniacurata.ro/
protest-orasul-e-al-tuturor-primaria-si-untold-isi-bat-joc-de-tine/, accesat la data de 5
ianuarie 2016.
6. Chen, S.C., „Residents’ Perceptions of the Impact of Major Annual Tourism Events
in Macao: Cluster Analysis”, 2011, Journal of Convention & Event Tourism, vol. 12, pp.
106-128.
7. Deery, M. și Jago, L., „Social Impacts of Events and the Role of Anti-Social Behaviour”,
2010, International Journal of Event and Festival Management, vol. 1, pp. 8-28.
8. Delamere, T., „Development of a Scale to Measure Local Resident Perceptions of the
Social Impacts of Community Festivals”, 2001, [Online] disponibil la adresa http://lin.
ca/sites/default/files/attachments/CCLR9_11.pdf., accesat la data de 10 octombrie 2015.

93
9. Dinaburgskaya, K. și Ekner, P., „Social Impacts of the Way Out West Festival on the Res-
idents of the City of Göteborg”, 2010, [Online] disponibil la adresa https://gupea.ub.gu.
se/bitstream/2077/22602/3/gupea_2077_22602_3.pdf, accesat la data de 1 noiembrie 2015.
10. Field, A., „Cluster Analysis”, 2000, [Online] disponibil la adresa www.statisticshell.
com/docs/cluster.pdf, accesat la data de 6 decembrie 2015.
11. Field, A., Discovering Statistics Using SPSS (and Sex and Drugs and Rock ‘n’ Roll), Sage
Publications Inc., 2009.
12. Fredline, E. și Faulkner, B., „Host Community Reactions. A Cluster Analysis”, 2000,
Annals of Tourism Research, vol. 27, nr. 3, pp. 763-784.
13. Fredline, L., Deery, M. și Jago, L. „Host Community Perceptions of the Impact of Events.
A Comparison of Different Event Themes in Urban and Regional Communities”, 2006,
[Online] disponibil la adresa http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download;jsession
id=DD8747CD07BBD11EC1AC57FF7B712E10?doi=10.1.1.625.9403&rep=rep1&type=pdf,
accesat la data de 12 octombrie 2015.
14. Fredline, L., Deery, M. și Jago, L. „The Development of a Generic Scale to Measure the
Social Impact of Events”, 2003, Event Management, vol. 8, pp. 23-37.
15. Getz, D., „The Nature and Scope of Festival Studies”, 2010, International Journal of Event
Management Research, vol. 5, nr. 1, pp. 1-47.
16. Grosbois, D., „Assessing the Socio-Cultural Impact of Special Events: Frameworks,
Methods, and Challenges”, 2009, Journal of Tourism Challenges and Trends, vol. 2, nr. 2,
pp. 39-52.
17. Mensah, C, „Residents’ Perception of Socio-Economic Impacts of Tourism in Tafi Atome,
Ghana”, 2012, Asian Social Science, vol. 8, nr. 15, pp. 274-287.
18. Mogollón, J.M.H., Fernandez, J.A.F. și Duarte, P.A.O., „Event Tourism Analysis and
State of the Art”, 2014, European Journal of Tourism, Hospitality and Recreation, vol. 5, nr.
2, pp. 83-102.
19. Mooi, E. și Sarstedt, M., A Concise Guide to Market Research. The Process, Data, and Methods
Using IBM SPSS Statistics, Springer, 2011.
20. Olsen, C.S., „Re-thinking Festivals: A Comparative Study of the Integration/Marginal-
ization of Arts Festivals in the Urban Regimes of Manchester, Copenhagen and Vienna”,
2012, International Journal of Cultural Policy, vol. 19, nr. 4, pp. 1-20.
21. Pearce, P.L., Moscardo, G. și Ross, G.F., Tourism Community Relationships, Emerald
Group Publishing, 1996.
22. Power, D., „Priority Sector Report: Creative and Cultural Industries”, The European
Cluster Observatory, Paper nr. 16, 2011.
23. Pranic, L., Petric, L. și Cetinic L., „Host Population Perceptions of the Social Impacts of
Sport Tourism Events in Transition Countries: Evidence from Croatia”, 2012, Interna-
tional Journal of Event and Festival Management, vol. 3, pp. 236-256.
24. Primăria Municipiului Cluj-Napoca, „Strategia de Dezvoltare a Municipiului
Cluj-Napoca 2014-2010”, [Online] disponibil la adresa http://cmpg.ro/wp-content/up
loads/2015/05/strategie-cluj-napoca-2014-2020.pdf, accesat la data de 16 decembrie 2015.
25. Reid, S., „Identifying Social Consequences of Rural Events”, 2007, Event Management,
vol. 11, pp. 89-98.

94
26. Robertson, M., Rogers, P. și Leask, A., „Progressing Socio-Cultural Impact Evaluation
for Festivals”, 2009, Journal of Policy Research in Tourism, Leisure and Events, vol. 1, nr.
2, pp. 156-169.
27. Saayman, M. și Saayman, A., „Does the Location of Arts Festivals Matter for the Eco-
nomic Impact?”, 2006, Regional Science, vol. 85, nr. 4, pp. 569-584.
28. Small, K., Edwards, D. și Sheridan, L., „A Flexible Framework for Evaluating the So-
cio-Cultural Impacts of a (Small) Festival”, 2005, International Journal of Event Manage-
ment Research, vol. 1, nr. 1, pp. 66-77.
29. Small, K.E., „Understanding the Social Impacts of Festivals on Communities”, teză de
doctorat, 2007, [Online] disponibil la adresa http://researchdirect.uws.edu.au/islandora/
object/uws:6308, accesat la data de 28 noiembrie 2015.
30. Viviers, P.A. și Slabbert, E., „Towards an Instrument Measuring Community Percep-
tions of the Impacts of Festivals”, 2012, Journal of Human Ecology, vol. 40, nr. 1, pp.
197-212.

95