USMF “Nicolae Testemiţanu”

Examen de Licenţă în Rezidenţiat,

Specializarea „Reabilitare medicală, Medicină fizică”
Aprecierea nivelului de cunoştinţe a medicilor rezidenţi
etapa testare

Varianta IV

11. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular:
1a. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie
2b. relaxarea şi instruirea pacientului
3c. aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta
4d. aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei)
5e. aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă pentru pacient
22. Care sunt mişcările proprii ale umărului:
1a. antepulsie
2b. retropulsie
3c. extensie
4d. ridicare
5e. coborâre
13. Complexul articular al pumnului este format din:
1a. articulaţia mediocarpiană
2b. articulaţia radio-carpiană
3c. articulaţia carpo-metacarpiană
4d. articulaţia metacarpo-falangiană
5e. articulaţiile interfalangiene
14. Care sunt muşchii care realizează flexia gambei:
1a. biceps femural
2b. drept anterior
3c. semitendinos
4d. semimembranos
5e. cvadriceps
15. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu o excepţie. Care este aceasta:
1a. muşchii ischiogambieri fac flexia gambei
2b. poziţia AG pentru cvadriceps este în şezând la marginea planului de testare cu picioarele
atârnate
3c. pentru muşchiul gambier posterior se opune rezistenţă pe marginea externă a
piciorului
4d. pentru muşchiul iliopsoas se opune rezistenţă pe faţa anterioară a coapsei în treimea distală
5e. muşchiul iliopsoas face flexia coapsei pe bazin
16. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral, pentru înclinările
sagitale:
1a. anterior de umăr
2b. lateral de trohanter
3c. de-a lungul liniei albe
4d. medial de condilii interni femurali
5e. la nivelul liniei Chopart
17. La examinarea din spate se pot aprecia:
1a. linia tendoanelor ahiliene
2b. linia spinelor scapulare
3c. bolta longitudinală a piciorului
4d. bolta orizontală a piciorului
5e. relieful genunchiului
18. Bilanţul muscular are un sistem de cotare internaţională. Sistemul are scala:
1a. 0-1
2b. 0-5
3c. 0-10
4d. 0-100
5e. 0-3
19. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:
1a. mobilizarea liberă
2b. contracţia izometrică
3c. relaxarea musculară
4d. mobilizarea pasivă pură asistată
5e. mobilizarea auto-pasivă
110. Efectele jocului articular sunt:
1a. asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice
2b. asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial
3c. permite formarea de aderenţe în articulaţie
4d. transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
5e. efect antialgic
211. Avantajele contracţiilor izometrice:
1a. sunt foarte eficiente
2b. reduc edemul prin efect de pompă
3c. tehnica este simplă
4d. durata exerciţiilor este scurtă
5e. solicită articulaţiile
112. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun:
1a. viteza mişcărilor nu are importanţă
2b. durata exerciţiilor nu reprezintă un parametru de dozare
3c. urmărirea atentă, zilnică a semnelor de oboseală musculară
4d. durata exerciţiilor este un parametru de dozare
5e. la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului muscular simetric
 6
113. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin:
1a. urcatul scărilor
2b. alergare
3c. echivalentul metabolic
4d. covorul rulant
5e. bicicleta ergometrică
114. Parametrii urmăriţi în recuperarea după infarctul miocardic acut necomplicat sunt:
1a. frecvenţa cardiacă
2b. EKG
3c. tensiune arterială
4d. monitorizarea holter
5e. toţi parametrii de mai sus
115. Adaptările cardio-vasculare în repaus sunt:
1a. uşor cuantificabile
2b. greu cuantificabile
3c. exprimă un nivel crescut de fitness
4d. apar doar la anumiţi pacienţi, în funcţie de parametrii cardiaci iniţiali
5e. exprimă un nivel crescut al VO2 max
116. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:
1a. nu apar decât la pacienţii cu tulburări emoţionale
2b. sunt prezente la orice pacient
3c. sunt utile în managementul stresului
4d. sunt utile pentru creşterea performanţelor cognitive
5e. stimulează atenţia
117. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice:
1a. cu regiunea tenară
2b. cu faţa dorsală a degetelor, uşor flectate
3c. cu faţa dorsală a mâinii
4d. cu pumnul închis
5e. cu cotul
118. Principiul de bază, specificul terapiei ocupaţionale este:
1a. Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală, care este atrăgătoare
psihologic şi care îl solicită din punct de vedere somatic, psihic sau mental
2b. Stimularea şi dirijarea activităţilor
3c. Creşterea şi menţinerea forţei musculare
4d. Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare
5e. Redobândirea controlului muscular
119. În metodologia de lucru în terapia ocupaţională se descriu următoarele „componente de
performanţă”:
1a. Activităţi de tip ADL
2b. Componenta senzomotorie
3c. Componenta cognitivă
4d. Componenta psihosocială
 5e. Componenta profesională
220. Importanţa analizării ADL-urilor în terapia ocupaţională rezidă în următoarele aspecte:
1a. Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de boală
2b. Nu exprimă nivelul de performanţă al unui individ
3c. Arată nivelul de performanţă al individului, ca o linie de pornire de la care pot fi
măsurate progresele sau regresele
4d. Reprezintă un ghid pentru modificările care trebuie făcute în activitatea de rutină a
individului
5e. Contribuie la precizarea diagnosticului funcţional şi a prognosticului, cu exprimarea
nivelului de incapacitate
121. Aspectele motivaţionale care permit încadrarea ortezelor în orteze statice sunt:
1a. menţinerea tonusului şi forţei musculare
2b. corectarea deformărilor din afecţiunile neurologice prin deficitul muscular
3c. prevenirea şi corectarea contracturilor musculare
4d. stretching-ul pasiv
5e. stabilizarea articulară analitică şi globală, mai precis în lanţ cinematic
122. Cele mai importante afecţiuni reumatismale cu localizare la nivelul centurii scapulare care
beneficiază de ortezare a umărului sunt:
1a. Capsulita adezivă sau umărul „îngheţat”
2b. Suferinţa articulaţiei acromioclaviculare
3c. Boli inflamator-imune
4d. Reumatismul abarticular
5e. Sindrom postcombustional
123. Luxaţiile cotului, fracturile diafizei humerale, ruptura ligamentului colateral ulnar, injuriile
cotului la sportivi beneficiază de ortezare şi reprezintă suferinţe de tip:
1a. neurologic
2b. reumastimale inflamatorii
3c. reumatismale degenerative
4d. postcombustionale
5e. ortopedico-traumatice
124. Principalele aspecte funcţionale care definesc cerebelul sunt:
1a. Aparat de timp-opreşte mişcarea la locul şi momentul dorit
2b. Aparat de învăţare-circuitele cerebelului se modifică prin experienţă
3c. Aparat de învăţare-inputurile repetate slăbesc sinapsele
4d. Aparat coordonator-integrează mişcările unor articulaţii într-un lanţ cinematic
complex şi coerent
5e. Aparat coordonator-nu influenţează semnificativ abilităţile
125. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se derulează în următoarea ordine:
1a. Mobilitatea → stabilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea
2b. Mobilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea → abilitatea
3c. Mobilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea
4d. Mobilitatea → stabilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată
5e. Mobilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea → stabilitatea
126. Testarea echilibrului din ortostatism activ se face cu ajutorul următoarelor teste:
1a. Testul întinderii membrelor superioare
2b. Testul controlului motor
3c. Testul „brânciului”
4d. Testul transferului, al deplasării ritmice a greutăţii corpului anterior-posterior, stânga-
dreapta
5e. Testul Romberg
127. Energia necesară pentru întreaga activitate musculară se extrage din:
1a. Glucoză
2b. Aminoacizi
3c. Acizi graşi liberi
4d. Lipide
5e. Enzime mitocondriale şi sarcoplasmatice
128. In situaţiile deficitelor mari de forţă musculară (valoare 0,1 sau 2 la testing muscular manual)
este necesar să se apeleze şi la:
1a. posturi declanşatoare de reflexe tonice
2b. întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi
3c. tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
4d. elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor
5e. se contraindică tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
129. În cazul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomandă:
1a. scădere ponderală, tonifierea stabilizatorilor genunchiului
2b. scădere ponderală, creşterea stabilităţii pasive şi active a genunchiului, încălţăminte
ortopedică corectoare, kinetoterapie
3c. corecţii ortopedice, kinetoterapie pasivă, termoterapie, reflexoterapie
4d. imobilizare în aparat gipsat, urmată de recuperarea mersului
5e. asigurarea stabilităţii pasive şi active a genunchiului, reeducarea mersului
130. Obiectivele recuperării sechelelor articulare posttraumatice sunt:
1a. combaterea durerii şi inflamaţiei
2b. refacerea mobilităţii şi stabilităţii
3c. evaluarea deficitului motor şi senzitiv
4d. refacerea abilităţilor
5e. recomandări privind tratamentul balneo-climatic
131. Pentru evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor
periferici) se poate recurge la:
1a. căldură
2b. electrostimularea muşchiului denervat
3c. atele de postură
4d. curenţi de medie frecvenţă
5e. mobilizări active şi active cu rezistenţă
132. Pentru prevenirea escarelor la pacienţii cu leziuni posttraumatice medulare se vor recomanda:
1a. întoarcerea pacientului la fiecare 3 ore
 2b. inspectarea tegumentului de către pacient
3c. protejarea împotriva căldurii excesive
4d. evitarea traumatismelor prilejuite de transferuri şi ridicări
5e. electroterapie antialgică şi vasculoactivă, masaj decontracturant
133. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fără smulgeri osoase presupune:
1a. imobilizare în aparat gipsat
2b. diapulse, roentgen-terapie
3c. electroterapie excitomotorie
4d. posturi antideclive pe perioada imobilizării în aparat gipsat
5e. mobilizări ale degetelor, genunchiului şi şoldului
134. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele, cu excepţia:
1a. Combaterea durerii
2b. Reeducarea respiratorie
3c. Recuperarea mobilităţii articulare şi a tonusului muscular
4d. Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular
5e. Ameliorarea circulaţiei locale
135. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin:
1a. Indicele Schöber
2b. Indicele tragus-acromion
3c. Indicele Ott
4d. Indicele menton-stern
5e. Indicele occiput-perete
136. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
1a. Durere la nivelul genunchiului
2b. Redoare de inactivitate
3c. Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faţa anterioară a coapsei
4d. Mers şchiopătat
5e. Parestezii pe faţa anterioară a coapsei
137. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombară sunt următoarele:
1a. Reeducarea respiratorie
2b. Combaterea durerii
3c. Corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti
4d. Restabilirea controlului adecvat al mişcării
5e. Profilaxia recidivelor
138. Reperele clinice ale bronşitei cronice sunt:
1a. tusea
2b. cefalee
3c. expectoraţia
4d. febra şi frisonul
5e. semnele sindromului obstructiv în funcţie de gradul disfuncţiei ventilatorii
139. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu
perturbarea schimburilor gazoase alveolare-unul dintre procesele fiziopatologice determinate de
sindromul obstructiv-sunt:
1a. reeducarea raportului inspir / expir
 2b. scăderea obstrucţiei dinamice din expir
3c. corectarea inegalităţii de distribuţie
4d. oxigenoterapia
5e. ventilaţia mecanică
140. Rostogolirea la un copil normal cu vârsta de cel puţin 3 luni este posibilă deoarece:
1a. Pe măsură ce se dezvoltă tonusul de extensie scade influenţa reflexelor tonice cervicale
2b. Creşte tonusul muşchilor flexori ai gâtului
3c. Adoptă cu multă uşurinţă decubitul dorsal, cu flexie membrelor
4d. Stă în decubit ventral, cu bazinul pe planul de sprijin, se susţine pe antebraţe şi coate,
cu palmele deschise, în pronaţie
5e. Persistenţei reflexului Moro
141. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie:
1a. determină efecte calorice
2b. determină scăderea rezistenţei
3c. determină efecte luminoase
4d. determină scăderea conductibilităţii
5e. determină efecte electromagnetice
142. Masurarea excitabilităţii unui nerv/muschi se face prin:
1a. închiderea unui curent continuu
2b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
3c. aplicarea unui stimul subliminal
4d. aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“
5e. aplicarea unui stimul triunghiular
143. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt:
1a. efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate
2b. analgetic
3c. miorelaxant-antispastic
4d. activarea metabolismului
5e. nici una de mai sus
244. Sunt false următoarele afirmaţii:
1a. la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de
vestimentaţie
2b. undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemakere, sau obiecte metalice
3c. se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină
4d. se evită zonele cu sensibilitate cutanată
5e. pacientul trebuie supravegheat permanent
145 Termoterapia contrastantă cuprinde:
1a. Hidroterapia mică
2b. Hidroterapia mare
3c. Hidrofoare
4d. Cataplasme
5e. Cura Kneipp
146. Baia de sare are următoarele efecte:
1a. Creşte capacitatea de apărare a organismului
 2b. Efect hemostatic
3c. Antiinflamator
4d. Creşte eliminarea de acid uric
5e. Vasodilataţie cutanată

47. Aplicarea TM la pacienţii cu sindroame neurologice vertebrogene:

A Indicat.
B Contraindicat.
C Parţial indicat.
D Indicat doar la o durere acută.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

48. Aplicarea TM în traumele vertebrale acute:

A Indicat.
B Parţial indicat.
C Indicat după două săptămîni după traumă.
D Contraindicat.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

49. Aplicarea TM în traumele articulare:

A Indicat.
B Contraindicat.
C Indicat peste o săptămînă.
D Indicat după două săptămîni.
E Indicat parţial.

50. Aplicarea TM la pacient cu bazin oblic:

A Posibil.
B Imposibil.
C Parţial indicat.
D Indicat după întrebuinţarea metodelor ortopedice.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

51. Aplicarea TM este posibilă la următoarele grade de blocare funcţională după K. Lewit.:
A gr.I.
B gr.II.
C gr.III.
D gr IV
E Corect punctele A;B;C;

52. Aplicarea TM după înlăturarea chirurgicală a herniei de disc:

A Contraindicat.
B Contraindicat.
C Parţial indicat.
D Posibil după 12 luni după intervenţie.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

53. Cauzele complicaţiilor TM sunt:

A Diagnosticarea insuficientă a pacientului.
B Necompetenţa medicului în vertebro-neorologie.
C Necunoaşterea tehnicilor TM.
D Neefectuarea celorlalte metode de întărire a efectului TM.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

54. Complicaţiile în cazul medicilor insuficient pregătiţi sunt determinate de:

A Puterea prea mare.
B Puterea prea mică .
C Alegerea greşită a tehnicilor de mobilizare şi manipulare.
D Necunoasterea tehnicilor de mobilizare si manipulare.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

55. TM este contraindicată în următoarele procese:

A Tumoarea coloanei vertebrale, măduvei spinării şi creerului .
B Procese inflamatorii ale măduvei spinării, encefalului cît şi a mebranelor lor.
C Boala Behterev în stadiul tîrziu al bolii .
D Infarctul miocardic.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

56. Indicaţiile TM :
A Cervicalgia.
B Dorsalgia.
C Scolioza.
D Blocada funcţională grI.
E Lombalgia cronică cu blocadă funcţională.

57. Dagnosticul diferenţial al lumbalgiilor se efectuiază prin:

A Examen neurologic.
B Renghenograma regiunii lombo-sacrate.
C Tpotamentul în regiunea rinichilor.
D Ultrasonografia rinichilor, vizicii urinare, prostatei, uterului.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

58. În cazul durerilor cervicale şi vertije se indică:

A Analiza generală a sîngelui .
B Renghenograma din lateral a coloanei vertebrale cervicale.
C Diagnostic neurologic.
D Doplerografia arterelor vertebrale şi venelor .
E Toate răspunsurile sunt corecte.

59. Când avem dureri în zona lombară şi a membrului inferior trebuie să facem:
A Vizualizarea spatelui şi picioarelor.
B Palparea arterei membrului inferior.
C Vizualizarea venei membrului inferior.
D Renghenograma regiunii lombare.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

60. Amplitudinea extensiei coloanei vertebrale în normă este de:

A 30 grade.
B 40 grade.
C 50 grade.
D 60 grade.
E 70 grade.

61. Amplitudinea lateroflexiei coloanei vertebrale în normă este de:

A 30 grade.
B 40 grade.
C 50 grade.
D 60 grade.
E 70 grade.

62. Amplitudinea flexiei coloanei vertebrale în normă este:

A 30 grade.
B 40 grade.
C 50 grade.
D 60 grade.
E 90 grade.

63 Funcţia muşciului romboid mic este:

A Flectează capul şi coloana cervicală înainte.
B Depărtează scapula de coloană.
C Ridică scapula, dar cînd scapula este fixată înclină coloana cervicală înapoi spre partea sa.
D Apropie scapula de colană oblic înauntru şi în sus.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

64. Funcţia muşchiului semimembranos :

A Extensia coapsei, flectează gamba şi o roteşte înăuntru.
B Îndreaptă trunchiul şi flectează coapsa.
C Extensia coapsei, flectează gamba şi o roteşte înafară.
D Supinează şi abduce coapsa.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

65. Rotaţia în coloana cervicală în normă este de:

A 90 grade .
B 80 grade.
C 75 grade.
D 70 grade.
E 50 grade.

66. Mişcarea în articulaţia sacro-iliacă se efectuază:

A Anterior-posterior.
B Verticală.
C Anterior-posterior şi verticală.
D Sagital.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

67. Flexia coloanei lombare în normă este de:

A 80 grade.
B 100 grade.
C 40 grade.
D 110 grade.
E 120 grade.

68. Extensia în colaona lombara în normă este de:

A 20 grade.
B 35 grade.
C 40 grade.
D 100 grade.
E 110 grade.

69. Lateroflexia în regiunea lombară este de:

A 30 grade.
B 35 grade.
C 40 grade.
D 60 grade.
E 100 grade.

70. Mişcarea de rotaţie a coloanei lombare este de :

A 30 grade.
B 35 grade.
C 60 grade.
D 10-15 grade.
E 70 grade.