USMF “Nicolae Testemiţanu”

Examen de Licenţă în Rezidenţiat,

Specializarea „Reabilitare medicală, Medicină fizică”
Aprecierea nivelului de cunoştinţe a medicilor rezidenţi
etapa testare

VARIANTA VI

11. Care sunt elementele care intervin în aspectul general morfologic al corpului:
1a. atitudinea corpului
2b. creşterea în raport cu vârsta şi sexul
3c. dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vârstei şi sexului
4d. forţa musculară
5e. rezistenţa musculară
12. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral, pentru înclinările
sagitale:
1a. anterior de umăr
2b. lateral de trohanter
3c. de-a lungul liniei albe
4d. medial de condilii interni femurali
5e. la nivelul liniei Chopart
13. Care sunt muşchii care realizează flexia gambei:
1a. biceps femural
2b. drept anterior
3c. semitendinos
4d. semimembranos
5e. cvadriceps
14. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor abductori ai şoldului:
1a. se stabilizează pelvisul
2b. poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiul flectat
3c. poziţia AG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat
şi cu şoldul şi genunchiul membrului de sprijin flectate
4d. se palpează muşchii (pentru forţa 1) pe faţa anterioară a coapsei
5e. se palpează muşchii (pentru forţa 2) pe faţa laterală a coapsei
5. Care din următoarele tehnici aparţin imobilizării:
1a. poziţia de corecţie
2b. punerea în repaus
3c. posturile de facilitare
4d. contenţia
5e. contracţia izometrică
16. Stretchingul are următoarele avantaje:
1a. scade flexibilitatea ţesuturilor
2b. creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite mişcări
3c. determină relaxarea fizică şi psihică
4d. determină o conştientizare asupra propriului corp
5e. creşte riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport
6
17. Oricare dintre ortezele folosite în practica medicală trebuie să prezintă următoarele calităţi:
1a. grele, cu durabilitate scăzută
2b. confortabile, tolerate corespunzător
3c. acceptabile din punct de vedere cosmetic, mai ales pentru cele folosite la extremitatea
distală a membrului superior
4d. uşor de întreţinut şi de curăţat; simple, în sensul facilităţii (uşurinţei) montării /
demontării (“pus / scos”) corecte
5e. utile, să servească în realitate scopului propus, ajustabile diferitelor faze evolutive ale
suferinţei respective
18. Din săptămâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise:
1a. alergarea
2b. ridicare şi purtare de greutăţi mari
3c. şofatul
4d. exerciţii în lanţ cinematic închis pentru coordonare şi control motor al membrului inferior
5e. pedalare la cicloergometru
19. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se derulează în următoarea ordine:
1a. Mobilitatea → stabilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea
2b. Mobilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea → abilitatea
3c. Mobilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea
4d. Mobilitatea → stabilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată
5e. Mobilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea → stabilitatea

110. Pacientul cu tetraplegie posttraumatică are şanse de supravieţuire dacă nivelul

traumatismului vertebro-medular se situează:
1a. La nivelul vertebrei C1
2b. Sub nivelul vertebrei C2
3c. Sub nivelul vertebrei C3
4d. Sub nivelul vertebrei C4
5e. Sub nivelul vertebrei C5
111. Kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se începe imediat ce
pacientul participă efectiv la derularea programului şi este fundamentată pe:
1a. Exerciţii active cu rezistenţă maximă
2b. Exerciţii cu bastonul
3c. Exerciţii de facilitare şi inhibiţie neuromusculară
4d. Exerciţii desprinse din metodele Bobath şi Kabat
5e. Exerciţii de tip stretching rapid
112. Copilul normal aflat în primele 3 luni de viaţă se află în stadiul mişcărilor neorganizate sau
al primului model de flexie care se caracterizează neuromotor prin:
1a. Producerea unor mişcări fără scop
2b. Mişcări subordonate reflexelor tonice de postură
3c. Prezenţa reflexelor tonice simetrice
4d. Prezenţa reflexelor tonice asimetrice
5e. Postură simetrică cu predominanţa tonusului extensorilor
113. După ce a împlinit vârsta de 3 ani, copilul normal prezintă un control total al corpului fiind
capabil să:
1a. Urcă şi coboară scările cu alternarea picioarelor, având sprijin la balustradă
2b. Poate sta 4-8 secunde într-un picior şi poate sări, parcurgând 2 m
3c. Merge pe vârfuri distanţe lungi, la 5 ani
4d. Numai dup 7 ani poate să scrie, să deseneze, să decupeze, să coloreze
5e. Nu poate construi turnuri sau alte forme din cuburi
114. Paralizia cerebrală infantilă mai este denumită:
1a. Infirmitate motorie cerebrală
2b. Scleroză multiplă
3c. Paralizie spastică cerebrală
4d. Parkinsonism metabolic
5e. Distrofie musculară progresivă
1
15. Numiţi varietatea de energie-factor activ în ultrasonoterapie:
a.curent de frecvenţă înaltă
b.curent de impulsuri
c.energie mecanică
d.cîmpul magnetic
e.temperatura

16. Numiţi forma de curent de impulsuri folosită în electrosomn

a.semisinusoidală
b.exponenţială
c.dreptunghiulară
d.sinusoidală
e.continuu

117. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular:
1a. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie
2b. relaxarea şi instruirea pacientului
3c. aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta
4d. aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia
supinaţiei)
5e. aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă pentru pacient
218. Care afirmaţii sunt adevărate pentru aprecierea mobilităţii scapulo- humerale:
1a. abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal
2b. anteducţia se realizează în plan sagital
3c. rotaţiile se realizează în jurul unui ax orizontal
4d. rotaţiile se realizează în plan orizontal
5e. anteducţia se realizează în plan frontal
119. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
1a. rotaţie spre interior
2b. orientare a palmei în sus
3c. rotaţie internă a pumnului
4d. orientare a palmei în jos
5e. orientarea palmei cu policele la zenit
20. Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, prevăd:
6a. poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru forţa 3, 4, 5
7b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
8c. pentru aprecierea forţelor 3-5, rezistenţa se opune în treimea distală a segmentului
spre capătul cursei de mişcare
9d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
10e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
221. Mişcarea de inversie a piciorului este realizată de următorii muşchi:
1a. gemenul intern
2b. gambierul posterior
3c. lumbricali
4d. extensor comun al degetelor
5e. flexorul comun al degetelor
222. Tehnicile anakinetice apelează la:
1a. mobilizare pasivă
2b. imobilizare
3c. posturare
4d. contracţie izometrică
5e. contracţie izotonă
223. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:
1a. mobilizării active reflexe
2b. mobilizării pasive
3c. kineziei statice
4d. mobilizării active voluntare
5e. tehnicilor anakinetice
324. Stretchingul are următoarele avantaje:
1a. scade flexibilitatea ţesuturilor
2b. creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite mişcări
3c. determină relaxarea fizică şi psihică
4d. determină o conştientizare asupra propriului corp
5e. creşte riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport
125. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de:
1a. 1 pe săptămână
2b. 2, 2-3 pe săptămână
3c. 5 pe săptămână
4d. 6 pe săptămână
5e. 10 pe săptămână
226. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se face după anumite reguli:
1a. exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de câteva ori pe zi, fără întrerupere,
până ce coordonarea este obţinută
2b. orice contracţie a muşchiului care nu este necesară unei activităţi date trebuie
evitată
3c. se vor utiliza explicaţii verbale, înregistrări cinematice, desene
4d. antrenamentul se opreşte la orice semn de oboseală sau plictiseală
5e. este necesară o forţă mare pentru o mişcare de precizie
327. Kinetoterapia respiratorie cuprinde:
1a. relaxarea
2b. posturarea
3c. gimnastica corectoare
4d. educarea tusei
5e. refacerea abilităţilor
128. Controlul şi coordonarea respiraţiei are următoarele componente:
1a. controlul ritmul respirator
2b. controlul volumului curent
3c. raportul intre timpii respiratori
4d. controlul fluxului de aer
5e. raportul gazelor din aerul inspirat
229. Obiectivele fazei a II-a şi a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:
1a. reantrenarea la efort
2b. readaptarea la viaţa cotidiană
3c. readaptarea socio-profesională
4d. nici una din variantele de mai sus
5e. pensionarea pacienţilor
130. Dintre factorii care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentul
aerobic, fac excepţie:
1a. vârsta
2b. sexul
3c. coeficientul de inteligenţă
4d. nivelul de fitness iniţial
5e. abilităţile individuale
131. Exerciţiul aerobic muscular poate fi:
1a. static
2b. dinamic
3c. izokinetic
4d. izometric
5e. izomorf
132. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor?
1a. creşte contractilitatea
2b. scade conductibilitatea
3c. creşte performanţa musculară
4d. scade performanţa musculară
5e. stimulează refacerea postefort
133. Vibraţiile se caracterizează prin:
1a. imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor
2b. se pot realiza manual
3c. se realizează numai cu aparate vibratorii
4d. stimulează circulaţia şi propriocepţia locală
5e. se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite
134. Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt:
1a. Limitate
2b. Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii
3c. Pacienţii neurologici
4d. Pacienţii cu afecţiuni senzoriale
5e. Foarte multe categorii de pacienţi
135. În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru:
1a. Metode sportive
2b. Metode esenţiale
3c. Metode neesenţiale
4d. Metode facultative
5e. Metode ajutătoare
36. Diagonala D2 flexie pentru extremitatea superioară (flexia, abducţia, rotaţie externă umăr)
din cadrul metodei Kabat nu se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale:
1a. Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna de aceeaşi parte
2b. Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna opusă
3c. Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de tenis
4d. Înotul pe spate
5e. Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal

137. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular:

1a. Menopauza
2b. Obezitatea
3c. Vârsta peste 50 ani
4d. Sexul feminin
5e. Rasa neagră
138. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul:
1a. Durerilor care nu cedează la tratament conservator
2b. Recidivelor frecvente
3c. Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici
4d. Apariţiei sau agravării unui deficit motor
5e. Apariţiei sindromului de „coadă de cal„
139. Care dintre următoarele mecanisme de producere ale disfuncţiei ventilatorii obstructive sunt
ireversibile:
1a. hipertrofia şi hiperplazia glandelor bronşice
2b. procesele fibrotice bronşice şi peribronşice
3c. atrofia peretelui bronşic şi pierderea de căi aeriene
4d. bronhospasm
5e. scăderea reculului elastic
140. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a presiunii coloanei
de aer care străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în sindromul obstructiv) prin
următoarele modalităţi:
1a. creşterea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate
2b. scăderea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate
3c. intrarea în contracţie a muşchilor inspiratori de rezervă (muşchi de obicei inactivi în
respiraţia de repaus)
4d. intrarea în contracţie a muşchilor expiratori (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de
repaus)
5e. intrarea în contracţie a muşchiului diafragm
241. Apariţia hipoxemiei exprimă instalarea insuficienţei pulmonare denumită:
1a. insuficienţă pulmonară parţială
2b. insuficienţă pulmonară de distribuţie
3c. insuficienţă pulmonară de perfuzie
4d. insuficienţă pulmonară totală
5e. insuficienţă pulmonară gravă
342. Dispneea este un simptom subiectiv definită ca o:
1a. senzaţie de tensiune toraco-pulmonară inadecvată
2b. percepere anormală a unei jene respiratorii
3c. senzaţie de disconfort abdominal
4d. percepere anormală a bătăilor inimii
5e. senzaţie de astenie fizică
143. Cauzele mai des întâlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt:
1a. Tromboza cerebrală
2b. Hemoragia intracerebrală sau subarahnoidiană
3c. Trombembolismul
4d. Tumora intracraniană
5e. Meningita virală
244. Paralizia cerebrală infantilă mai este denumită:
1a. Infirmitate motorie cerebrală
2b. Scleroză multiplă
3c. Paralizie spastică cerebrală
4d. Parkinsonism metabolic
5e. Distrofie musculară progresivă
145. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:
1a. curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă
2b. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi
muşchilor netezi
3c. singura formă de aplicare este cu un curent unic de medie frecvenţă
4d. curenţii de medie frecvenţă produc analgezie
5e. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase
146. Procedeul curenţilor interferenţiali:
1a. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
2b. se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
3c. prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă, dar cu amplitudine
variabilă
4d. prin interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă, între 1 şi 100 Hz
5e. la locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv
 6
247. Modalităţi de aplicare a undelor scurte
1a. metoda interfero- triplex
2b. metoda în câmp condensator
3c. metoda cu frecvenţe modulate
4d. metoda în câmp inductor
5e. metoda în cuplaj indirect
148. Băile calde includ:
1a. Baia de 36° C
2b. Baia cu valuri
3c. Baia de jumătate
4d. Baia de imersiune
5e. Baia de 37° C
249. Alegeţi răspunsurile corecte:
1a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafină pentru mâini şi
picioare, feşi parafinate, plăci de parafină
2b. Temperatura la care se utilizează este de 70°C
3c. Parafina are proprietăţi termopexice
4d. Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze, sechele posttraumatice ale aparatului
locomotor, articulaţii inflamate
5e. Se poate refolosi cu condiţia să fie sterilizată
150. Baia cu peria se efectuează la temperatura:
1a. De indiferenţă
2b. Rece
3c. Caldă
4d. Hipertermă
5e. Intens hipertermă

51. Arcul reflector formează următoarele lanţuri:

A Tracturile receptorii afective.
B Neuronii intermediari.
C Tracturile de conducere.
D Regiunile somatosensoriale şi somatomotorii a cortexului, tracturi aferente şi eferente.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

52. Organizarea funcţională a centrelor nervoase constă din:

A Structurile periferice-receptorii.
B Sistemele sensoriale-analizatorii.
C Porţiunile conductive a analizatorilor.
D Porţiunile corticale a analizatorilor.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

53. Celulele nervoase îndeplinesc următoarele funcţii:

A Recepţionează impulsurile nervoase .
B Transmit impulsurile nervoase.
C Sintetizează neuromediatori.
D Posedă proprietăţi de neuromicrie.
E Toate răspunsurile sunt corecte.
54. Sistemul nervos vegetativ asigură:
A Funcţia trofotropă.
B Funcţie ergotropă.
C Integrarea funcţiilor trofotropă şi ergotropă.
D Toate răspunsurile sunt corecte.

55. Excitarea nociceptivă constituie:

A Excitarea receptorilor.
B Excitarea asociată durerii în dereglarea integrităţii pielii sau a ţesuturilor profunde.
C Dereglarea homeostazei pielii şi a ţesuturilor profunde.
D Dereglarea percepţiei.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

56. Centrul spinal al inervaţiei parasimpatice a vezicii urinare se află în segmentele:

A L5-S1.
B S1-S3.
C S3-S5.
D C6-C7.
E C7-D1.

57. Teoria universală a sistemelor funcţionale include următoarelor puncte puncte:

A Autoreglarea – principiul comun de organizare a sistemelor funcţonale.
B Ierarhia sistemelor funcţionale.
C Conlucrarea multilaterală a diferitor sisteme pentru atingerea unui scop.
D Prezenţa feed-back-ului.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

58.. Blocada coloanei vertebrale constituie:

A Limitarea mişcării în segmentul disco-vertebral.
B Limitarea mişcării referitor la axa verticală.
C Limitarea mişcării referitor la axa orizontală.
D Limitarea rotaţiei.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

59. Cauzele blocadelor sunt:

A Suprasolicitarea statică şi dinamică.
B Efort anormal.
C Traumă.
D Blocarea reflectore a segmentului disco-vertebral în urma iritării lui, de la bolile
organelor interne.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

60. Blocada în segmentul disco-vertebral învecinat se compensează cu:

A Hipomobilitate.
B Hipermobilitate.
C Osteoartroză.
D Spondiloză.
E Toate răspunsurile sunt corecte.
61. Semnele clinice a blocadelor funcţionale sunt:
A Limitarea mişcării.
B Lipsa mişcărilor de arcuire în segmentul blocat.
C Tensiune mărită în segmentul blocat.
D Toate răspunsurile sunt corecte.
E Tensiune mărită în ţesuturi

62. Semnele blocadelor funcţionale a segmentul disco-vertebral sunt:

A Durerea pe punctele paravertebrale.
B Limitarea mişcării în articulaţiile vertebrale.
C Existenţa anchilozei între osteofiţi.
D Osteoartroza.
E Îngustarea spaţiului intervertebral.

63. În urma manipulării colanei vertebrale pot apărea complicaţii ca:

A Fractura apofizei spinoase a vertebrei.
B Fractura corpului vertebrei.
C Hematom ligamentar.
D Ruperea herniei discale.
E Fractură de bazin.

64. Durata optimă de precontractură/tensiune maximă în RPIM:

A 7-10 sec.
B 20 sec.
C 30 sec.
D 40 sec.
E Nu contează.

65. Cea mai corectă consecutivitate a terapiei manuale:

A Mobilizarea, manipularea.
B Manipularea ,mobilizarea.
C RPIM, mobilizarea, manipularea.
D Manipularea.
E Manipularea ,mobilizarea, RPIM.

66. În terapia manuală termenul ‚’’ artron’’/”SDV”înseamnă:

A Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi aparatul ligamentar.
B Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi SNC.
C Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi aparatul muscular.
D Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi corpul vertebrelor învecinate.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

67. În terapia manuală termenul ‚’’ vertebron’’înseamnă:

A Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi disc.
B Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi SNC.
C Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi aparatul ligamentar.
D Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi aparatul muscular.
E Toate răspunsurile sunt corecte.
68. Mărirea amplitudei de mişcare într-o articulaţie înseamnă:
A Hipermobilitate patologică.
B Tipul cnstituţional al pacientului.
C Dobîndită aspectelor funcţionale.
D Nu este un semn clinic important.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

69. Mişcare în segment nu există în blocada funcţională de gradul:

A Zero.
B Întîi.
C Doi.
D Patru.
E Trei.

70. Scopul principal al manipulării:

A Refacerea funcţiilor articulaţiei intervertebrale.
B Înlăturarea blocadei funcţionale.
C Înlăturarea durerii.
D Profilaxia dereglărilor neurologice în osteohondroză.
E Toate răspunsurile sunt corecte.