Sunteți pe pagina 1din 33

PATRIMONIUL.

CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE

1. Cu ocazia dezbaterii procesului de divort, reclamanta B.C. solicită partajarea în cote egale a
următoarelor bunuri: a) un teren în suprafaţă de 2 ha situat în comuna T. b)actiunile detinute de soţul ei, B.M. la
societatea comercială “X” S.A. precum şi beneficiile cuvenite acestuia în calitate de acţionar.
In fapt, reclamanta arată că soţul său a fondat în 1996 împreună cu patru parteneri de afaceri societatea
comercială “X” S.A., aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei, reprezentand economiile familiei;pe
cale de consecinta, rezultă că şi acţiunile şi beneficiile sunt tot bunuri comune ale soţilor, ce urmează a fi
împărţite în mod egal.Cu privire la teren, este adevarat ca dreptul de proprietate i-a fost reconstituit paratului in
urma aplicarii Legii 18/1991, prin emiterea titlului de proprietate nr.y/1993, dar acest lucru s-a întâmplat în
timpul căsătoriei.
În replică, pârâtul susţine următoarele: este adevărat că a devenit acţionar fondator ca urmare a aportării
unui bun comun, însî în această materie sunt aplicabile dispoziţiile legii comerciale, Legea 31/1990; aceasta
prevede că în actul constitutiv al unei societăţi comerciale este specificat aportul fiecărui fondator si acţiunile
care i se cuvin în schimbul acestui aport, ceea ce constituie titlul sau de proprietate, acţiunile fiind bun propriu.
Cu referire la profit, pârâtul solicită ca reclamanta să argumenteze contributia sa la dobândirea acestuia, de
natură să justifice o împărţire în cote egale. Rezolvaţi cererea de partaj, cu arătarea problemelor de drept.

2. A, necăsătorit, înfiinţează în 2000 împreună cu cinci parteneri de afaceri societatea comercială “Z” S.A.
; în actul constitutiv este specificată contribuţia lui A la formarea noii entităţi juridice ( 500 milioane lei plus
folosinţa autoturismului personal), precum şi acţiunile deţinute ( 500 acţiuni nominale a 100.000 lei unitatea).
În octombrie 2001, B, partenerul străin al lui A, se hotărăşte să cumpere acţiuni ale S.C.”Z” S.A.S. c. “Z” S.A.
devine profitabilă la doi ani de la înfiinţare, astfel încât, după adoptarea bilanţului de către adunarea generală,
urmează împărţirea beneficiului sub forma de dividende.
a) Prezentaţi natura drepturilor patrimoniale şi titularul lor din momentul înfiinţării societăţii comerciale
şi până la distribuirea dividendelor.
b) Precizaţi cu cine trebuie să trateze B pentru a dobândi acţiuni.

3. A., căsătorit, primeşte de la părinţii săi, o donaţie în valoare de 20 000 de lei. Cu aceşti bani, el îşi
cumpără o casă care, însă, necesită o serie de reparaţii urgente. Pentru efectuarea acestora, el contractează de la
Banca X. un împrumut în valoare de 17 500 de lei, pe care îl garantează cu o ipotecă constituită asupra casei
respective. Totodată, el încheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y., o societate de profil, care se
obligă să îi plătească o indemnizaţie de asigurare de 15 000 de lei în cazul pieirii fortuite a casei.
Cu două săptămâni înainte de scadenţa împrumutului, casa este distrusă în totalitate ca urmare a unui
cutremur, iar A. nu are resurse de a achita nici datoria faţă de bancă, nici un alt împrumut, în valoare de 3 000
de lei, contractat de la B. pentru a achita o altă datorie contractată înainte de căsătorie, nici împrumutul în
valoare de 2 500 de lei contractat de la C. pentru a pleca în concediu împreună cu soţia.
Ţinând seama de împrejurarea că ultimele două datorii au devenit scadente la trei săptămâni după
cutremur, să se arate dacă vor fi satisfăcute creanţele menţionate.

4. În 1915 este publicat la Editura Globus din Bucureşti şi difuzat prin grija acesteia un roman poliţist al
autorului A, în baza unor contracte, încheiate între A. şi editură. Aceste contracte aveau ca obiect publicarea şi
difuzarea romanului pentru ediţia 1915. La 23.11.1996, Editura Globus publică şi difuzează în Ardeal şi Banat,
o a doua ediţie a romanului menţionat. La 25.06.2005, B. introduce o acţiune împotriva Editurii Globus
solicitând despăgubiri în valoare de 20 000 de lei, reprezentând valoarea tirajului celei de-a doua ediţii.
La cererea de chemare în judecată sunt anexate certificate de moştenitor din care rezultă că B. este unicul
succesor al lui X., decedat în 1958, iar acesta din urmă era singurul succesor al lui A, decedat în 1928.
Ce soluţie va pronunţa instanţa cu privire la excepţia prescrierii acţiunii invocată de pârâtă la primul
termen de judecată ? (a se vedea şi Legea nr.8/1996)

1
5.A,filosof, finalizează în septembrie 2000 lucrările la un manuscris de eseuri, în luna decembrie fiind
contactat de B, patronul unei case de editură, în vederea unei colaborări, părţile înţelegându-se ca viitoarea carte
sa apara în librării cel mai târziu în luna martie 2001.
La scurt timp după publicare, A are neplăcuta surpriza de a constata că o parte din ideile sale se regăsesc-
uneori în cadrul unor paragrafe întregi – într-o lucrare aparţinând lui X, de profesie analist sociologic, fără a se
face trimiterea corespunzătoare la opera sa .
a) Precizaţi natura drepturilor care rezultă din faptul scrierii şi al publicării carţii lui A.
b) Care este mijlocul juridic prin care A îl poate acţiona in justiţie pe X şi pe ce temei ?

Speţa 3
La data de 05 ianuarie 2012, A, în calitate de locator, şi B, în calitate de locatar, au încheiat un contract
de închiriere a garsonierei proprietatea lui A pentru o perioadă de 3 ani. În schimbul dreptului de folosinţă
transmis, B s-a obligat la plata către A a unei chirii lunare de 1.500 lei, semnificativ superioară valorii de piaţă a
acestui drept de folosinţă (aspect justificat de faptul cei doi sunt fraţi consangvini şi intenţia lui B de a-l ajuta de
A, care avea o situaţie dificilă din punct de vedere financiar). În contractul de închiriere era prevăzută o clauză
conform căreia B avea dreptul de a denunţa unilateral contractul oricând.
La data de 01.07.2012, C, părintele comun al celor doi decedează, iar A îi comunică lui B faptul că nu
doreşte să participe la dezbaterea procedurii succesorale a părintelui său, făcând acest gest şi ca urmare a
faptului că B l-a ajutat cu închirierea garsonierei sale. În plus, A îl informează pe B că urmează să părăsească
ţara pentru o perioadă de aproximativ 1 an. Fiind ocupat cu pregătirea călătoriei, A omite să facă o declaraţie de
renunţare la succesiunea tatălui său.
După plecarea lui A, B merge la notarul N unde solicită deschiderea procedurii succesorale de pe urma
tatălui său. Pentru a grăbi formalităţile, B nu-l mai informează pe notar de existenţa fratelui său, mulţumindu-se
cu promisiunea făcută de către acesta că nu va participa la procedura succesorală. Drept urmare, la data de
01.08.2012, B obţine certificatul de moştenitor de pe urma lui C, în care el figura ca unic moştenitor.
La data de 01.05.2013, A revine pe neaşteptate în ţară din pricina unor probleme medicale. Câteva zile
mai târziu, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, între cei doi fraţi are loc o altercaţie în urma căreia B este
spitalizat. Supărat în urma celor întâmplate, B, întrucât ştia că A avea în continuare nevoie disperată de bani
pentru a-şi plăti multele datorii, a denunţat unilateral contractul de închiriere.
A a introdus o cerere de chemare în judecată a lui B prin care a solicitat instanţei de judecată să constate
că B şi-a exercitat în mod abuziv dreptul de a denunţa contractul, cu scopul exclusiv de a-l prejudicia pe A, şi,
prin urmare, să îl oblige pe B la plata chiriilor aferente perioadei ulterioare acestei denunţări.
La rândul său, la data de 01.06.2013, A solicită instanţei competente constatarea nulităţii relative parţiale
a certificatului de moştenitor emis de către notarul N, întrucât el nu a fost menţionat în acest certificat, făcând în
faţa instanţei dovada acceptării tacite a succesiunii lui C. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată în legătură
cu fiecare cerere?
Soluţia: am propus această speţă din nevoia de a discuta şi despre regimul juridic la drepturilor
potestative:definiţie, imprescritibilitate (regula şi excepţia), în fine dacă sunt sau nu susceptibile de exercitare
abuzivă (în principiu, fiind vorba de situaţii juridice ca obiect al acestor drepturi, ele nu pot fi susceptibile de
exercitare abuzivă, deoarece o situaţie juridică nu poate fi exercitată abuziv – tratatul prof. Stoica).

DREPTUL DE PROPRIETATE

1. La 26.08.1996 A intenteaza impotriva lui B o actiune solicitand restituirea unui tablou pe care il
primise, cu titlu de mostenire, de la tatal sau.
In motivarea actiunii sale, reclamantul arata ca in ziua de 28.12.1965, la scurt timp dupa decesul tatalui
sau, C si-a insusit in mod fraudulos acest tablou pe care l-a vandut paratului dupa trei ani de zile, fara a i se
ascunde acestuia din urma imprejurarea ca nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului in discutie.
2
In replica, paratul sustine ca actiunea acestuia a fost introdusa dupa 30 de ani de pasivitate din partera
adevaratului proprietar si, ca atare, trebuie respinsa in temeiul art.1890 c.civ.
a)Precizati care sunt problemele de drept din speta. b)Solutionati cererea reclamantului.

2. A formuleaza actiune in justitie la 10.05.1994 pentru evacuarea paratilor B si C din imobilul situat in
strada Tacerii, nr.78, sector x, Bucuresti. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a obtinut recunoasterea
calitatii sale de proprietar asupra imobilului mentionat in luna septembrie 1993, in urma admiterii unei cereri de
revendicare de drept comun, fiind vorba de o nationalizare fara titilu valabil in favoarea Statului.
In apararea lor, paratii arata ca ocupa imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat cu ICRAL
“Unirea” la data de 12.10. 1980 astfel incat invoca art.I din Legea nr.17/1994 : “Contractele de inchiriere,
indiferent de proprietar, privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte, supuse normarii si inchirierii
conform Legii nr.7/1973...aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se prelungesc
de drept pe o perioada de 5 ani, in aceleasi conditii.”
Avocatul reclamantului invoca in instanta exceptia de neconstitutionalitate a art.I din legea 17/1994, el
contravenind articolelor 41 (1) si 135 (1) din Constitutie care prevad ocrotirea proprietatii private de catre Stat.(
a se citi si Decizia Curtii Constitutionale nr.30/6 aprilie 1994, in M.O.nr 100/18.04.1994)
a) Considerati ca este intemeiata exceptia de neconstitutionalitate ?
b) Ce atribut al dreptului de proprietate privata eate vizat prin prologarea legala a contractelor de
inchiriere?
c) Are vreo relevanta faptul ca reclamantul A nu a fost parte in contractul de inchiriere al paratilor ?

3. A introduce o cerere de chemare in judecata a lui B, reclamanta considerandu-se prejudiciata prin


publicarea unor scrisori de catre parat intr-o revista mondena.
In fapt, reclamanta arata ca s-a aflat cu B in relatii de prietenie in cadrul carora i-a relatat despre
corespondenta pe care a purtat-o cu X, un scriitor celebru, decedat recent; ca i-a imprumutat scrisorile semnate
de X numai pentru lectura personala, insa paratul a nesocotit intelegerea dintre ei, publicandu-le in revista al
carui patron este.
a) Mentionati ce drept are A asupra scrisorilor primite de la X.
b) Care este natura juridica si temeiul actiunii lui A ?
c) Rezolvati speta in ipoteza in care actinea ar fi fost introdusa in timpul vietii lui X. Ar fi putut acesta
introduce actiunea in justitie alaturi de A sau in mod separat ?

4. A formuleaza o actiune in justitie indreptata impotriva lui B pentru evacuarea imobilului-casa de locuit-
situat in strada Sperantei nr.35, sector x, Bucuresti.
In motivarea actuunii sale, reclamantul prezinta instantei titlul sau de proprietate, un contract de vanzare-
cumparare pe care l-a incheiat cu X la data de 15.10.1988, in timp ce paratul, sustine A, ocupa imobilul fara sa
aiba un titlu in acest sens.
B se apara, aratand instantei ca s-a mutat in locuinta in urma incheierii unui contract de inchiriere cu C, la
data de 10.10.1995, acesta din urma prezentandu-i un titlu de proprietate aparent valabil.
a) Solutionati cererea introdusa de A.
b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care B ar fi cunoscut, la data incheierii contractului de inchiriere,
ca nu trateaza cu adevaratul proprietar al imobilului.

5. Intre A si B intervine la 12.08.2000 un contract de inchiriere privind o casa de locuit, proprietatea lui A,
situata in strada 1 Mai, sector x, Bucuresti.
In primavara anului 2001, B face cunoscut printr-un anunt la mica publicitate ca inchiriaza o parte din
imobil. La adresa mentionata se prezinta X care se intereseaza daca B este proprietarul exclusiv al casei si-i
solicita sa prezinte un act doveditor in acest sens.In cele din urma, X se hotaraste sa ia legatura cu adevaratul
proprietar.
a) Considerati intemeiata atitudinea lui X ?
b) In ce conditii ar fi putut B sa inchirieze imobilul? Dar daca ar fi fost coproprietar ?
3
LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ

Speţa 1.
La 5.10.2009, prin Hotărârea Consiliului General al Mun. Bucureşti, s-a declarat utilitatea publică de
interes local a lucrării constând în executarea unui pasaj subteran, lucrare ce urma a se realiza pe terenul situat
în str. X, pe care se afla un bloc de locuinţe.
1. În condiţiile în care nu s-a efectuat o cercetare prealabilă a utilităţii publice, A se adresează
Tribunalului Bucureşti, solicitând anularea HCG, prin care s-a declarat utilitatea publică a lucrării menţionate.
La termenul de judecată, Mun. Bucureşti, prin apărător, arată că deşi nu s-a efectuat cercetarea prealabilă,
lucrarea a fost înscrisă în planurile de urbanism, iar utilitatea acesteia a fost pe larg justificată în Hotărâre, care
s-a publicat potrivit legii, precum şi în presă, demersul de realizare a lucrării beneficiind de un puternic sprijin
din partea opiniei publice. Ce va hotărî instanţa de judecată?

2. Consideraţi ipoteza iniţială. După declararea, în condiţiile legii, a utilităţii publice, precum şi
după efectuarea propunerilor de expropriere, blocul şi terenul pe care acesta era situat au fost expropriate în
baza hotărârii pronunţate de Tribunalul Bucureşti, prin care:
a) s-au stabilit despăgubiri mai mari decât indemnizaţia propusă de experţi şi decât cea propusă de Mun.
Bucureşti;
b) s-a dispus, la cererea expropriaţilor, exproprierea întregii suprafeţe de teren pe care se afla blocul (inclusiv
curtea), deşi Mun. Bucureşti a arătat că o suprafaţă de 40 mp nu era necesară executării lucrărilor şi putea
rămâne în proprietatea comună a celor 60 de expropriaţi;
c) instanţa a dispus punerea în posesie a Mun. Bucureşti şi evacuarea proprietarilor şi a locatarilor, cu începere
de la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti.
3. Exproprierea s-a realizat potrivit legii, hotărârea fiind pronunţată la 5.07.2010. La 5.08.2010,
Mun. Bucureşti a vândut imobilul către Y, fără a realiza lucrarea şi fără a-i notifica pe foştii proprietari. La
5.09.2010, Z, unul dintre foştii proprietari, a luat cunoştinţă de faptul că Y şi-a înscris dreptul de proprietate în
cartea funciară. În consecinţă, la 5.12.2010, Z a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Mun.
Bucureşti şi a lui Y, solicitând să fie substituit lui Y în contractul încheiat de acesta cu Mun. Bucureşti. În
apărare, Mun. Bucureşti a invocat nulitatea absolută a contractului încheiat cu Y.
a) Ce soluţie va pronunţa instanţa?
b) Instanţa a respins cererea lui Z la data de 1.11.2011. Z, împreună cu alţi foşti proprietari, vi se adresează
pentru o consultaţie juridică privind posibilitatea de a redobândi imobilul.

Speţa 2.
Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul aferent aflat în patrimoniul
societăţii comerciale “X S.A.” cu capital integral de stat este trecut în administrarea Ministerului Culturii.
Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii, imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi
Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea
de guvern şi de ordinul mai sus menţionat, Guvernul României, spre a aplana un eventual litigiu, oferă acesteia
o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă acestei sume.
Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine
anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit, precum şi, pe cale de consecinţă, restituirea în deplină
proprietate şi posesie a imobilului în discuţie.
Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers.

Speţa 3.
La data de 1 ianuarie 1996, A a introdus o cerere de chemare în judecată a Municipiului Bucureşti,
solicitând instanţei de judecată să oblige pârâtul la restituirea imobilului X, situat pe raza teritorială a pârâtului
– imobil expropriat la data de 1 iunie 1992. Conform susţinerilor reclamantului, imobilul îi fusese expropriat în
vederea lărgirii unei străzi, însă pârâtul nu făcuse nici până la data introducerii acţiunii vreun demers în sensul
începerii lucrărilor de lărgire.
4
1. Încadraţi juridic cererea reclamantului.
2. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?
3. Aceeaşi situaţie de fapt, dar acţiunea este introdusă la data de 1 decembrie 1994. Ce soluţie va pronunţa
instanţa de judecată?

1. X., cetăţean român, cu domiciliul în Bucureşti, doreşte să investească în domeniul construcţiilor. În


acest scop, el urmăreşte să achiziţioneze un teren în suprafaţă de cel puţin 90 ha. La 26.09.1999 X. îi
contactează pe A. şi B., coproprietarii unui teren agricol aflat în intravilanul comunei Mogoşoaia.
Acest teren are următoarea situaţie: a) este în suprafaţa totală de 110 ha; b) A. deţine o cotă-parte indiviză
de ½ care a fost dobândită printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 6 mai 1998, vânzător
fiind Y., cetăţean român domiciliat în Franţa; restul de ½ a fost dobândit de B. la data de 20 iunie 1997 în urma
unui contract de donaţie, donator fiind W., persoană fizică ce şi-a redobândit cetăţenia română la data de 25
iunie 1997. Ansamblul de construcţii pe care X. doreşte să-l edifice are un cost total (manopera+materiale de
construcţie) estimat la 10.000.000.000 de lei, iar suma totală pe care X. poate să o aloce pentru finalizarea
acestui proiect imobiliar este de 11.000.000.000 de lei.
A. oferă cota sa parte indiviză spre vânzare pentru un preţ de 200.000.000 de lei, în timp ce B. este de
acord să o doneze. Pe de altă parte, timpul estimat pentru efectuarea lucrărilor este de 24 de luni, iar X. doreşte
ca întregul fond imobiliar să fie dat spre exploatare cel mai târziu la 01.01.2002.
X. apelează la Dvs. în calitate de avocat specializat pe probleme imobiliare întrebându-vă:
a) dacă datele mai sus-menţionate sunt suficiente pentru a contura situaţia juridică a terenului;
b) care sunt etapele care trebuie parcurse şi condiţiile care trebuie îndeplinite ca proiectul să fie
finalizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;
c) dacă are resurse financiare suficiente pentru finalizarea proiectului, cu respectarea tuturor
prevederilor legale.

2. a) X, in calitate de chirias din anul 1980 al imobilului situat in Bucuresti, strada Belvedere nr.15, se
hotaraste sa faca uz de dreptul sau de cumparare a acestei locuintei, confirm art.9 din legea
nr.112/1995.Contractul de vanzare- cumparare se perfecteaza la 12.10.1997, cu plata integrala a pretului.
In luna martie 2002, X este sfatuit de un prieten arhitect sa inceapa lucrarile de consolidare a casei, a carei
constructie dateaza din 1930.Intrucat proprietarul nu detine lichiditatile necesare reparatiilor, este nevoie de
contractarea unui imprumut in valoare de 100 milioane lei.
Institutia de credit la care X a apelat pentru acordarea imprumutului insista pentru inscrierea unui drept de
ipoteca asupra imobilului, pentru garantarea creditului.Insa, consilierul juridic atrage atentia negociatorului
financiar, ca un asemenea contract de ipoteca, in caz de insolvabilitate a debitorului, devine inaplicabil,
deoarece nu s-ar respecta interdictia de inalienabilitate a imobilului cumparat in baza Legii nr.112/1995, art.9.
b)X contracteaza un imprumut de la Y,persoana fizica, in valoare de 200 milioane lei pentru
achizitionarea unui automobil BMW. Insa Y conditioneaza acordarea imprumutuluide inscrierea unui drept de
ipoteca in favoarea sa asupra imobilului proprietatea lui X, in urma cumpararii in baza Legii nr.112/1995.De
asemenea, el marturiseste interesul pe care o anumita persoana, care deocamdata doreste sa-si pastreze
anonimatul, il manifesta fata de locuinta proprietatea lui X, garantand ca in cazul nerambursarii creditului si al
executarii silite, va obtine un pret foarte mare, care sa-i permita achizitionarea unui apartament intr-o zona
centrala din Bucuresti.
1) Prezentati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a, b) ale spetei.
2) In calitate de avocat al lui X, aratati daca il sfatuiti sa incheie contractul de ipoteca in fiecare caz in
parte.

3. a) A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha. El intentioneaza sa
achizitioneze impreuna cu B si C- persoane care nu fac parte din familie- un teren de 300 ha.

5
b) A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha si in coproprietate cu B, in
cote-parti egale,un teren de 100 ha. A trateaza cu B in vederea cumpararii cotei acestuia din dreptul de
proprietate asuplra terenului.
1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a,b).
2) Verificati daca sunt respectate dispozitiile legale referitoare la dobandirea in proprietate a
terenurilor agricole.

4. Societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul la Munchen va investi in Romania in domeniul


constructiilor de masini; in acest sens, managerul companiei il contacteaza pe X, partenerul roman, la
1.02.1997, cerandu-i concursul pentru demararea afacerii.
La 15.02.1997, X trateaza in numele investitorului german cu A, proprietarul unui teren in extravilanul
Capitalei, pentru achizitionarea imobilului si construirea fabricii.O saptamana mai tarziu, A si X- in calitate de
reprezentant al companiei straine- se prezinta la notariat pentru autentificarea tranzactiei imobiliare.
Notarul refuza insa autentificarea, motivand ca o asemenea operatiune juridica este contrara Constitutiei ;
X ii prezinta legea speciala in materia investitiilor, O.G.nr.92/1997(M.Of. nr.380/30.12.1997), care in art.6
prevede ca orice investitor, persoana a juridica rezidenta sau nerezidenta, poate dobandi drepturi reale asupra
bunurilor mobile si imobile, iar potrivit art.2 lit.c, investitorul este persoana fizica sau juridica, rezidenta sau
nerezidenta, cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania, ori in strainatate, care investeste in Romania.
a) Comentati refuzul notarului de a autentifica contractul de vanzare-cumparare la data de 23.02.1997.
b) Solutionati speta in situatia in care notarul ar fi autentificat tranzactia imobiliara; care ar fi fost
soarta dreptului de proprietate al companiei germane dupa momentul modificarii O.G.nr.92/1997, in sensul
nerecunoasterii dreptului persoanelor juridice straine de a dobandi terenuri in Romania.
c) Rezolvati speta pentru ipoteza in care aceleasi parti s-ar fi prezentat la notar inainte de intrarea in
vigoare a Ordonantei Guvernului nr.92/1997.

5. Societatea comerciala “Bavariamobile”Romania SRL, cu sediul in Bucuresti, al carui unic asociat este
societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul in Munchen, achizitioneaza un teren in suprafata de 15 ha
de la X, persoana fizica, la data de 12.10.1995. Terenul respectiv este revendicat in justitie de catre A la data de
15.02.1996, acesta chemand in judecata S.C.”Bavariamobile” Romania SRL, actualul detinator al imobilului.
Comparand titlurile de proprietate ale partilor litigante, instanta de judecata admita actiunea in
revendicare a reclamantului, intrucat considera ca societatea comerciala parata este formata cu captial 100%
german, iar societatea comerciala din Munchen are, de asemenea capital strain in totalitate, situatie juridica ce
contravine Constitutiei.Este legala solutia instantei ?

6. La 12.10.2000, A ii doneaza o casa nepotului sau B,in varsta de 15 ani, cu conditia de a nu o instraina,
pentru a ramane in familie si pentru a se bucura de ea si generatia viitoare, fiind vorba de un imobil cu un stil
arhitectural deosebit si cu valoare sentimentala deosebita pentru donator.
a) In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre acesta a imobilului, indicati
subiectul de drept si mijlocul juridic prin care se poate sanctiona nerespectarea conditiei stipulate in contractul
de donatie.
b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost fixata pana la data in cara B ar
fi implinit majoratul.

7. La 25.05.1996, A. introduce o acţiune împotriva Consiliului Local al Oraşului X. solicitând


retrocedarea unui imobil care îi aparţinuse cu titlu de proprietate până în anul 1987. Reclamantul arată că în
acel an imobilul a făcut obiectul unei exproprieri pentru satisfacerea unui interes obştesc, şi anume construirea
unei staţii hidrometeorologice pe terenul unde era situat imobilul în cauză. În motivarea acţiunii se menţionează
că, până la data introducerii cererii de chemare în judecată, nu începuseră lucrările determinate în decretul de
expropriere. Acţiunea este motivată în drept pe dispoziţiile art.35 din Legea nr.33/1994.
a) Rezolvati cererea introdusa de A.
6
b) Precizati care este natura juridica a dreptului de retrocedare.
c) Solutionati conflictul de aplicare a legii in timp.

8. La 15.03 1999, Consiliul General al Municipiului Bucuresti formuleaza o cerere de expropriere


impotriva proprietarilor A, B si C, solicitand punererea de indata in posesia terenurilor apartinand acestora. In
motivarea actiunii, reclamanta invedereaza faptul ca exproprierea are loc in vederea efectuarii unei lucrari, in
regim de extrema urgenta, ce intereseaza ordinea publica si declara ca intelege, in cazul admiterii cererii sale
urmate de punerea de indata in posesie, sa consemneze pe numele expropriatilor sumele stabilite drept
despagubire, in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art.32 din
Legea nr.33/1995.
In replica, proprietarii ridica exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale in raport cu
art.41 alin. 3 din Constitutie, aratand, in acest sens, ca dispozitia constitutionala nu consacra posibilitatea unei
derogari de la caracterul prealabil al despagubirii acordate pentru expropriere. Ce solutie pronunta instanta si cu
ce motivare ?

9. A se ocupa cu construirea si testarea unor aparate de zbor fara motor, planoare. In aproprierea campului
de testare, B, vecinul sau, pe proprietatea sa ridica un numar de zece stalpi de lemn, inalti fiecare de 20 m ;
intrucat mai multe planoare au fost distruse intrand in acesti stalpi, A ii cere lui B sa-i inlature.
B se opune, invocand faptul ca poate dispune oricum de proprietatea sa.
A va solicita in calitate de avocat in legatura cu posibilitate introducerii unei actiuni in justitie impotriva
lui B. Care va fi temeiul acestei actiuni?

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

1. La 25 martie 1999 Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul aferent
aflat în patrimoniul societăţii comerciale “Caraimanul S.A.”, cu capital integral de stat, este trecut în
administrarea Ministerului Culturii.
Pe aceeaşi dată, prin ordin al Ministrului Culturii, imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii”
pe toată durata de existenţă a acesteia. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de
guvern şi de ordinul mai sus menţionat, la data de 1 aprilie 1999, Guvernul României, spre a aplana un eventual
litigiu, oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă
acestei sume, calculată între 25 martie 1999 şi 1 aprilie 1999.
Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine
anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit, precum şi, pe cale de consecinţă, restituirea în deplină
proprietate şi posesie a imobilului în discuţie.
Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers.
2. Sotii AV si AM au chemat in judecata pe ZS, ZA si Consiliul popular al orasului Viseu de Sus, pentru a
se constata ca au dobandit prin uzucapiune dreptul viager de folosinta asupra unei parcele de 540 mp din trenul
in suprafata totala de 2134 mp- inscris a cartea funciara a orasului- si dreptul de proprietate asupra constructiei
ce au edificat pe acest teren, dupa ce au fost inzestrati de antecesori.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca poseda terenul de 11 ani, de cand au fost inzestrati de
parintii reclamantei si ca, la randul lor, acesti antecesori au avut posesia de la data cand au facut schimb cu
coproprietarii tabulari ZS si ZA.
Judecatoria Viseu de Sus, prin sentinta civila nr.988 din 4 iunie 1980, a admis actiunea astfel cum a fost
formulata. Impotriva acestei sentinte, procurorul general a declarat rcurs extraordinar. (Decizia Sectiei civile
nr.954 din 23 iunie 1981, CD 1981, p.7 s.u.) Precizati motivele care au stat la baza recursului extraordinar. –
propr pub inalienabila (nedezmembrabila) si imprescriptibila achizitiv

7
3. Prin actiunea formulata, reclamantii VI si VA au chemat in judecata Consiliul local al municipiului
Timisoara, solicitand sa fie obligat sa le restituie terenul situat in Timisoara, str. Calea Sagului nr.99 inscris in
cartea funciara sub nr.4989.
In motivarea actiuni, reclamantii au sustinut ca prin Decretul nr. 65/1987 al Fostului Consiliu de Stat le-
a fost expropriat imobilul compus din teren si casa de locuit, iar ulterior constructiile au fost demolate, din teren
fiind afectata de detalii de sistematizare o suprafata de 300 mp, restul fiind liber. Din dosarul cauzei rezulta ca
dupa demolarea constructiilor expropriate au fost edificate blocuri de locuinte, terenul in litigiu fiind amplasat
intre blocuri, care il inconjoara in forma de careu.
Prin sentinta civila nr.1299/1997 Tribunalul Timis a respins actiunea ca neintemeiata; reclamantii au
declarat apel, sustinand ca terenului revendicat ii lipsesc amenajarile ce caracterizeaza o zona verde.
Solutionati apelul declarat impotriva sentintei tribunalului.

4. Regia Autonoma “X” a achizionat la 03.10.1996 zece autotirisme. Dupa o saptamana, regia a
constituit un gaj asupra acestor autoturisme pentru garantarea uni credit contractat cu Banca “Y”.
La 15.10.1996 prefectul judetului in a carui raza se afla sediul regiei a solicitat desfiintarea contractului
de gaj, pentru motiv de nulitate absoluta, invacand dispozitiile art.1 -”Restructurara activitatii regiilor autonome
are drept scop... administrarea bunurilor proprietate pubica”..-, ale art.5 –“Administrarea, de catre regia
autonoma, a bunurilor proprietate publica se face cu diligenta unui bun proprietar”- si al art.10 alin.2 din
Ordonanta nr.15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome-“Bunurile
proprietate publica, fiind potrivit art.135 din Constitutie inalienabile, se interzice regiilor autonome sa constituie
garantii de orice fel cu privire la acele bunuri”. Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ?
5. Sunteti avocat, iar A va infatiseaza urmatoarea situatie: la 30.03.1991, B, un prieten al sau, a decedat
si, intrucat, in speta, nu erau mostenitori, s-a emis certificat de vacanta succesorala. Profitand de impejurarea ca
statul nu a intrat in posesia unui teren ce facea parte din masa succesorala, A a inceput sa il stapaneasca pentru
sine, in mod efectiv cu incepere de la 12.11.1991.
Ministerul Finantelor, in numele statului, i-a trimis o notificare la 13.01. 1992, somandu-l sa predea
terenul si punandu-i in vedere faptul ca, in conformitate cu art.477 C.civ. coroborat cu art.1844 C.civ., posesia
sa, oricat de indelungata, nu i-ar permite dobandirea proprietatii prin uzucapiune. In plus, in notificare se arata
ca predarea imediata a terenului l-ar exonera de plata catre stat de daune-interese reprezentand contavaloarea
lipsei de folosinta a terenului intre data deschiderii succesiunii si data notificarii.
Ce solutie il sfatuiti sa adopte in continuare ?

MODALITĂŢILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Speta 1
Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor, un teren agricol in extravilan in suprafata de 30 de
ha in comuna Lunca, judetul T. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri in Bucuresti, B nu a avut timpul
necesar pentru valorificarea terenului, de acest aspect preocupandu-se A, de altfel, domiciliat in comuna.
Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei, culminand cu introducerea da
catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2002 impotriva fratelui sau, solicitand contravaloarea recoltei
culese de catre acesta in ultimii patru ani, proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra
terenului.
A se apara,considerand abuziva cererea reclamantului, care nu este in drept sa emita pretentii la recolta,
datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului fata de cultivarea terenului.In plus, paratul arata
ca B nu si-a indeplinit astfel obligatia de valorificare a terenurilor, astfel cum este ea reglementata prin Legea
nr.18/1991.
1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare la datele din speta..
2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor agricole ? Argumentati.
3)Solutionati cererea introdusa de reclamant.
8
Speta 2
Din anul 1997, A, B si C detin in coproprietate, in cote egale, un teren agricol – bun propriu al fiecaruia
dintre ei- in extravilanul comunei Lunca, in suprafata de 15 ha. In imediata vecinatate se afla o parcela de teren
agricol de 2 ha care si care apartine - de asemenea ca bun propriu- sotiei lui A,(S) si fratelui acesteia,F.
In urma decesului lui A, cauzat de un accident in 1998, intervine o intelegere intre B, C si S ( in calitate
de unica mostenitoare a defunctului) cu privire la teren, astfel incat fiecare sa se foloseasca cum crede de
cuviinta pentru o parte de 5 ha.
La 30.10. 2001 S intenteaza o actiune impotriva lui B, prin care solicitaobligaea acestuia la plata sumei de
60 de milioane lei, reprezentand contravaloarea recoltei pe anul 2001.
Reclamanta invedereaza instantei ca paratul a ocupat abuziv si a cultivat singur o suprafata de teren
compusa din partea de 5 ha care-i revenea potrivit intelegerii din 1998, plus o portiune de 0,7 ha din terenul pe
care reclamanta il detine du fratele sau ; fiind somat sa nu culeaga recolta de pe aceasta suprafata, paratul a
reactionat in mod violent, distrugand intreaga productie, inainte ca S sa o poata valorifica.
Paratul-reclamant B formuleaza cerere reconventionala, cerand obligarea reclamantei-parate S la plata
semintelor si a lucrarilor efectuate pe suprafata respectiva de teren.
Instanta admite in parte actiunea formulata de S, obligand paratul la plata sumei de 35 de milioane lei,
corespunzator recoltei de pe suprafata de 5 ha; pentru restul, instanta a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale
active a reclamantei.De asemenea, a fost respinsa cererea reconventionala a paratului-reclamant.
a) Comentati hotararea data, cu precizarea problemelor de drept din speta.
b) Care a fost temeiul respingerii cererii reconventionale ?

Speta 3
A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv, 75% o casa compusa din 4 camere plus
dependinte. A a lucrat in strainatate timp de 10 luni in cursul anului 2002, iar B s-a confruntat cu urmatoarele
probleme legate de imobil:
a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul, existand pericolul ca apa de ploaie sa patrunda in casa,
fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de
constructi necesar pentru a schimba acoperisul.A s-a opus unei asemenea investitii majore, sfatuindu-l pe B
doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat.
b)In timp ce se afla in vacanta, in luna august, casa este ocupata de catre X, varul lui A, care se pretinde a
fi adevaratul proprietar al imobilului; B se vede nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare, cerandu-i
in acest sens concursul lui A; acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna, temandu-se sa nu-
si deterioreze relatiile de familie.
1) In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte?
2) Daca A si B, in caz de neintelegere, ar ajuge la partajul judiciar al imobilului, ce modalitate de
impartire s-ar impune fata de datele din speta ?

Speta 4
La 15.11.2000 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei sa-i oblige pe
acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul dreptului de folosinta comuna.
Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1, in urma
contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X la 14.05.2000, iar paratii sunt proprietarii aparatamentelor de
la ultimul nivel al blocului, fiind singurii care folosesc uscatoria aflata la acelasi etaj.
Paratii se opun admiterii actiunii, invocand urmatoarele argumente:
a) reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii, demersul sau nefiind
sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc;
b) nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a carui folosinta o solicita, deoarece in
contractul de vanzare-cumparare nu figureaza si spatiul in litigiu, ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in
proprietate.( Decizia civila nr.1558 din 26.08.2001 a Curtii de Apel Iasi in “Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi”,

9
Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p.22-23)Solutionati actiunea introdusa de reclamant, analizand si apararea
formulata de parati.

1. În urma decesului lui A, survenit la 24.06.1998, au rămas ca moştenitori B şi C, masa succesorală


conţinând un apartament situat în Piteşti. La o săptămână de la eliberarea certificatului de moştenitor, B vinde,
în nume propriu, apartamentul către D, care intră de îndată în posesia acestuia.
Ce fel de acţiune credeţi că ar trebui să introducă C, cunoscând faptul că este interesat să obţină în cele
din urmă posesiunea legitimă şi exclusivă asupra apartamentului ?

2. La 12.10.1998 A introduce o acţiune în justiţie împotriva lui C solicitând obligarea pârâtului la


restituirea unui apartament. În susţinerea acţiunii, reclamantul depune la dosarul cauzei contractul de vânzare-
cumpărare prin care el şi B au dobândit apartamentul la 13.09.1998, în coproprietate după cum urmează : A, o
cotă-parte ideală de 85%, B o cotă-parte ideală de 15%. Faţă de această situaţie, ce argumente credeţi că ar
putea opune C pentru a solicita respingerea acţiunii ? Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ?

3. A, B, C si D formuleaza o actiune de partaj impotriva lui E cu privire la podul imobilului in care


fiecare dintre acestia este tiularul unui drept de proprietate asupra unuia dintre cele cinci apartamente.
In sustinerea actiunii, reclamantii invedereaza faptul ca, de la bun inceput, folosirea efectiva a podului a
fost impartita in mod egal, pe cale conventionala, intre cei cinci proprietari de apartamente, neivindu-se
niciodata diferende intre ei cu privire la acest aspect.Aceasta situatie de fapt, in opinia reclamantilor, justifica,
de altfel, posibilitatea efectiva a unei imparteli in natura a bunului.
Paratul se opune admiterii actiunii, aratand ca art.728 C.civ. are in vedere coproprietatea temporara; or, in
speta, se solicita partajarea unui bun aflat in coproprietate fortata, bun a carui destinatie, si anume, aceea de a
pune in valoare apartamentele ca bunuri principale, determina caracterul esentialmente perpetuu al acestei
coproprietati, caracter ce ar putea fi inlaturat numai prin acordul copartasilor.
Solutionati actiunea reclamantilor.

4. La 25 mai 1994, A, în vârstă de 15 ani, şi B cumpără, în coproprietate, o locuinţă. Potrivit art.4 din
contract, B “poate cere partajul atunci când A va împlini vârsta majoratului, pentru ca acestuia din urmă să-i fie
asigurată, pe această cale, o locuinţă stabilă pentru ultimii 3 ani de liceu”. La 15 aprilie 1995, A decedează,
lăsându-l ca unic moştenitor pe tatăl său, Y. La 15 mai 1995, B introduce împotriva lui Y acţiune în partaj. Este
admisibilă acţiunea în raport cu art.4 mai sus-menţionat ? Argumentaţi răspunsul.

5. La data de 1 iunie 1977 S.I. a chemat in judecata pe S.A. si A.V. solicitand a se dispune obligarea
acestora la plata sumei de 49.707 lei, reprezentand contravaloarea chiriilor incasate pe perioada 1970-1977
pentru un imobil situat in Bucuresti.
In motivarea actiunii, reclamantul arata ca este coproprietar, impreuna cu paratii, asupra imobilului in
litigiu, avand o cota de ½ din dreptul de proprietate; ca o parte din imobil a fost locuit de parati,, iar cealalta
parte a fost inchiriata unitatii “X” ; ca in perioada 1970-1977 paratii au incasat chiria, fara sa-i plateasca partea
care i se cuvenea potrivit dreptului de accesiune conformart.483 c.civ.
Judecatoria sectorului x din Bucuresti a respins actiunea cu urmatoarea motivare:”imparteala chiriei se
poate solicita numai odata cu actiunea privind iesirea din indiviziune; ca pentru a putea promova o asemenea
actiune, indiferent de partajarea bunului aflat in indiviziune, ar trebui sa se faca dovada imposibilitatii
exercitarii actiunii in partaj din cauze obiective, independente de vointa celor indreptatiti sa o ceara, ceea ce in
speta nu s-a dovedit; ca, in fine, reclamantul nu a cerut iesirea din indiviziune.”
a) Precizati care sunt problemele de drept din speta.
b) Care este temeiul de drept al actiunii reclamantului?
c) Comentati hotararea pronuntata.

10
6. Judecatoria sectorului s. a admis actiunea formulata de reclamanta A impotriva paratului B, obligandu-l
pe acesta sa lase libera folosinta terenului in litigiu si sa-si ridice constructia edificata pe teren.
Instanta de fond a retinut ca terenul in suprafata de 120 mp era detinut initial in coproprietate de catre B
si fratii acestuia X si Y, in cote-parti egale; intre acestia a avut loc o invoiala consfiintita de Judecatorie prin
sentinta civila nr.157/1997, avand urmatorul continut:”Suprafata terenului revine in metraj de persoana de 40
mp si suntem de acord ca partea lui X sa fie folosita de B, conform intelegerii dintre ei”.
In martie 1998, B a inceput lucrarile de edificare a unei constructii ce acoperea 80% din suprafata
intregului teren.
Ulterior, in septembrie 1998, Y a vandut partea sa de 40 mp lui A, care in luna noiembrie a aceluiasi an a
introdus actiunea ( ale carei capete de cerere au fost mai sus mentionate) impotriva lui B.
a) Prezentati problemele de drept din speta.
b) Solutionati cererea introdusa de A.

DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Speţa 1.
La data de 01 octombrie 2011, A, proprietarul unui imobil alcătuit din livadă şi construcţie, a constituit un
drept de uzufruct viager în favoarea lui B şi C – soţi, B fiind prietenul din copilărie al lui A. La data de 01
octombrie 2012, B a decedat.
D, fiul şi unicul moştenitor al lui B, a solicitat obligarea lui A la plata de 10 RON – valoarea a ½ din
chiriile (obţinute în urma închirierii unei camere a construcţiei) aferente perioadei decembrie 2011- ianuarie
2013 - sumă încasată de A de la chiriaş după decesul lui B.
Într-un proces paralel, A a solicitat instanţei de judecată, în contradictoriu cu C, obligarea pârâtei la
predarea imobilului, motivat de faptul încetării dreptului de uzufruct. În subsidiar, A a solicitat instanţei de
judecată restrângerea dreptului de uzufruct al lui C într-o proporţie de ½, implicând stabilirea sa asupra uneia
singure dintre cele două camere ale construcţiei.

1. Ce soluţii vor pronunţa instanţele pentru fiecare dintre cererile de chemare în judecată?
2. Aceeaşi situaţie de fapt. Căsătoria dintre B şi C este anulată. În ce măsură această anulare poate avea
consecinţe asupra contractului de constituire a dreptului de uzufruct?

Speţa 2.
A a redactat un testament prin care a dispus ca toată averea pe care o are să revină, la moartea sa,
prietenului său B, iar uzufructul acestei averi, prietenului său C. La puţin timp după redactarea testamentului, A
a decedat. Printre elementele cuprinse în activul succesoral al lui A se regăsea şi un drept de creanţă pe care
defunctul îl avea împotriva lui T, generat de un contract de împrumut cu dobândă încheiat între cei doi.
1. Cui trebuie să îi achite T dobânzile generate de împrumut?
2. Cui trebuie să îi achite T suma împrumutată în momentul în care obligaţia de restituire a acesteia va
deveni exigibilă?
3. Cui trebuie să îi achite T penalităţile de întârziere prevăzute în contract pentru ipoteza întârzierii în
executarea obligaţiei de restituire a sumei împrumutate?
4. a. Aceeaşi ipoteză, dar cu următoarele modificări: A încheie un contract de donaţie prin care transmite
nuda proprietate asupra întregii sale averi lui B, iar uzufructul viager al acestei averi lui C. Printre elementele
patrimoniale ale lui A să găseşte şi un contract de împrumut sumă de bani încheiat de către A în calitate de
debitor şi D în calitate de creditor, împrumut garantat cu o ipotecă imobiliară asupra unui imobil al lui A. În
cazul în care C refuză plata datoriei către D, care sunt mijloacele juridice pe care B le are la îndemână pentru a
stinge debitul?
b. Care ar fi fost soluţia în cazul în care A i-ar fi constituit uzufructul lui C printr-un contract cu titlu
oneros?
11
c. Care ar fi fost situaţia dacă nuda proprietate şi uzufructul s-ar fi constituit printr-un legat?
d. Aceeaşi ipoteză de la lit.c, dar cu următoarele modificări: în legatul său, A dispune constituitrea în
favoarea lui E a unei rente viagere. În caz de neexecutare a obligaţiei de a plăti renta, împotriva cui va putea
acţiona E pentru a-şi asigura plata rentei? La rândul său, prin ce mijloace se va putea apăra pârâtul?
5. Care va fi soluţia dacă A îi constituie lui C un uzufruct cu titlu particular asupra imobilului ipotecat în
favoarea lui D, printr-o donaţie autentică înscrisă în CF?

Speţa 3.
La data de 1 ianuarie 2010, A şi B au dobândit, prin moştenire, un teren. Acest teren a fost partajat în
natură între cei doi, fiecare devenind, în urma partajului convenţional încheiat, proprietarul unui lot distinct de
teren. Lotul de teren atribuit lui A era lipsit de ieşire la un drum public.
Pe cale de consecinţă, A a încheiat un contract cu C prin care acesta din urmă i-a recunoscut dreptul de a
trece prin curtea sa în vederea accesării drumului public şi şi-a asumat obligaţia de a-l informa de îndată cu
privire la existenţa contractului pe D, căruia îi constituise un drept de uzufruct asupra imobilului său până la
data de 1 ianuarie 2020. În acelaşi înscris sub semnătură privată, A a menţionat că, "având în vedere relaţiile
strânse de prietenie care îl leagă de C, îi acordă acestuia servitutea constând în pescuirea pe iazul aflat pe
terenul său".
După citirea contractului, D l-a înştiinţat pe A că urmează să pescuiască în iazul acestuia în duminica
următoare, prevederi legale exprese conferindu-i o asemenea posibilitate.
Aflând despre refuzul lui A de a-i permite utilizarea iazului, D a construit un gard care împiedica trecerea
lui A pe terenul obiect al dreptului de uzufruct.
În aceste condiţii, A a introdus o cerere de chemare împotriva lui B, C şi D, solicitând instanţei de
judecată, în principal, să îi stabilească dreptul de a trece pe terenul lui C şi, în subsidiar, dreptul de a trece pe
terenul lui B în scopul accesării drumului public.
În cadrul procesului, B s-a apărat susţinând că terenul lui A nu mai prezintă caracterul de loc înfundat.
Moştenitorii lui D, decedat în cursul acestui litigiu, au formulat la rândul lor o cerere de obligare a lui A
să le permită folosirea iazului.
1. Cum va soluţiona instanţa de judecată acţiunea?
2. Este pretenţia moştenitorilor lui D întemeiată?

Speţa 4.
Terenul 1 este grevat de un drept de servitute de trecere în favoarea terenului vecin, 2, drept exercitat pe o
alee betonată. La 1 ianuarie 1970, A, singurul moştenitor al proprietarului terenului 1, cumpără terenul 2.
La data de 1 ianuarie 2005, în urma unui anunţ publicat de A pe internet, B cumpără terenul 1, iar C
cumpără terenul 2, fără ca vreunul dintre ei să vadă bunul cumpărat înainte de semnarea contractului translativ
de proprietate.
În urma unei vizite făcute pe terenul 2, C observă aleea care făcea legătura, prin terenul lui B, între
proprietatea sa şi o şosea şi începe să o folosească.
Aflând despre acest lucru, B introduce o cerere de chemare în judecată a lui C prin care solicită obligarea
acestuia la încetarea trecerii pe terenul său.
1. Cum se poate apăra C şi ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?
2. În urma respingerii acţiunii lui B, acesta vă solicită o consultaţie în legătură cu modurile de acţiune pe
care le are la dispoziţie împotriva lui C; B vă aduce la cunoştinţă şi faptul că C şi-a deschis un magazin pe
terenul 2 şi foloseşte aleea pentru a transporta marfă pe acel teren cu camioane mari – care distrug aleea şi
terenul aflat pe marginea sa. Ce conţinut va avea această consultaţie?

12
Speţa 5.
La 1.10.2011, printr-un contract încheiat în formă autentică, P i-a vândut lui S un teren în suprafaţă de 500
mp. Prin acelaşi contract, P i-a vândut lui T construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată pe o suprafaţă de 200 mp
din acel teren.
1. Întrucât notarul public a omis să solicite efectuarea formalităţilor de publicitate, la 2.10.2011, T a
solicitat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a unui drept de superficie
asupra întregului teren. Registratorul de carte funciară a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra
construcţiei, dar a refuzat înscrierea superficiei, motivând că, în conformitate cu art. 888 C. civ., înscrierea în
cartea funciară se face în baza actului autentic notarial, or, în cazul de faţă, nu există un act autentic notarial
care să constate constituirea unui drept de superficie. Sesizată cu plângere împotriva încheierii registratorului,
judecătoria a dispus intabularea superficiei asupra terenului, astfel cum s-a solicitat de către T. Este corectă
soluţia instanţei?
2. Aveţi în vedere situaţia descrisă iniţial. La data de 5.10.2011 T şi-a înscris drepturile în cartea funciară.
La 10.10.2011, în urma unui cutremur, construcţia s-a ruinat. Imediat după curăţarea zonei, T a început să
construiască o nouă casă, pe o suprafaţă de 300 mp. Întrucât T a refuzat să dea curs solicitărilor sale în sensul
sistării lucrărilor, S s-a adresat instanţei de judecată, cerând obligarea lui T la desfiinţarea lucrărilor deja
efectuate pe teren. Ce soluţie va pronunţa instanţa? Cum aţi formula obiectul acestei cereri de chemare în
judecată?
3. Aveţi în vedere situaţia descrisă iniţial. După înscrierea drepturilor în cartea funciară, T i-a constituit lui
Q un drept de uzufruct asupra construcţiei. Q şi-a înscris dreptul în cartea funciară. La moartea lui T, în baza
testamentului acestuia, construcţia i-a revenit în proprietate lui S. În aceste condiţii, S i-a interzis lui Q să
utilizeze casa. Q a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva lui S, solicitând ca acesta să fie obligat
să-i permită să folosească imobilul. În apărare, S a arătat că, în primul rând, constituirea unui uzufruct asupra
casei presupune şi acordarea unui drept de folosinţă asupra terenului, or, T era doar superficiar şi nu putea
dezmembra dreptul de proprietate asupra terenului, precum şi că, în al doilea rând, în orice caz, Q nu poate
formula o acţiune confesorie împotriva proprietarului însuşi. Ce va hotărî instanţa?
4. Ce prerogative intră în conţinutul dreptului de superficie? Care sunt diferenţele esenţiale dintre
drepturile de uzufruct, de uz şi de abitaţie?

1)La 23 septembrie 1961 printr-un act încheiat în formă autentică, A., proprietarul unui teren în suprafaţă
de 1.000 m2 situat în intravilan şi a cărui latură nordică se afla la şosea vinde lui B., C. şi D. în cote indivize
egale un lot de 600 m2 situat în partea dinspre latura sudică a terenului, latură la care lotul se învecinează cu o
altă proprietate.
Conform art.4 din contract, “vânzătorul recunoaşte cumpărătorilor dreptul de a trece pe terenul său pentru
a ieşi la şosea în baza art.620 C.civ.”. În fapt, cumpărătorii nu au intrat în posesia terenului vândut până în anul
2000 când D. a vândut cota sa indiviză către X. Acesta din urmă a intrat în posesia terenului după 2 ani de la
încheierea contractului.
În încercarea de a ieşi la şosea pe terenul ce aparţinuse lui A. şi care, între timp, fusese vândut lui Y., X. a
întâmpinat rezistenţa acestuia din urmă, motivată de faptul că dreptul de trecere pretins nu fusese menţionat nici
în contractul dintre dintre D. şi X. şi nici în cel încheiat între A. şi Y.
Arătaţi ce acţiune ar putea introduce X. pentru a obţine trecerea pe terenul lui Y.

2) Fiind deranjat de faptul că A., vecinul său, îşi exercită abuziv dreptul de a trece pe terenul său spre a
ajunge la stradă, B., proprietarul terenului pe care se face această trecere, blochează, la data de 13.01.1958,
accesul lui A. pe acest din urmă teren, zidind poarta ce făcea legătura dintre terenuri.
A. îl somează pe B. să renunţe la această măsură angajându-se, totodată, să-şi exercite, pe viitor, trecerea
în condiţii mai convenabile pentru B., însă, în condiţiile în care acesta din urmă nu se conformează, A. încheie,
după doi ani, cu alţi doi proprietari de terenuri din vecinătate, X. şi Y., o convenţie prin care obţine dreptul de a
trece pe acele terenuri pentru a ajunge la aceeaşi stradă, în următoarele condiţii : trecerea se face numai între

13
orele 10,00-11,00 şi 18,00-19,30, pentru o sumă lunară egală cu chiria ce se plăteşte pentru un apartament cu
două camere dintr-un cartier rezidenţial.
La 22.01.1992, A. vinde terenul său lui B. Cumpărătorul intră în posesie fără a schimba situaţia în ce
priveşte poarta zidită dintre cele două proprietăţi. După trei ani, B. vinde acelaşi teren lui X. care, la două
săptămâni de la încheierea contractului, solicită vânzătorului să îi asigure accesul la stradă, reamenajând poarta
în mod corespunzător poarta dintre cele două terenuri. Faţă de refuzul lui B., X. introduce o acţiune în justiţie.
Care este natura acţiunii, ce apărări ar putea formula pârâtul spre a obţine respingerea ei, ce soluţie va
pronunţa instanţa şi cu ce motivare ?

3) La 25.02.1993 se încheie, printr-un înscris sub semnătură privată, un contract de constituire a dreptului
de uzufruct asupra unui teren agricol, între A. şi B. Conform contractului, B. beneficia de acest drept până când
fiul său, X. împlinea vârsta de 25 de ani, sub condiţia de a urma studiile universitare, considerându-se că, de la
acea dată, X. nu ar mai fi avut nevoie de veniturile tatălui său pentru se întreţine.
Cu un an înainte de a împlini vârsta arătată, X. decedează. După doi ani de la acest deces, W.,
moştenitorul lui A., introduce o acţiune prin care solicită obligarea lui B. la predarea terenului, precum şi la
plata contravalorii folosinţei terenului de care a fost lipsit de la data decesului lui X.
Pe cale de cerere reconvenţională, B. se opune la admiterea acţiunii în ce priveşte contravaloarea lipsei de
folosinţă şi, în plus, pretinde să fie lăsat a culege pentru sine ultima recoltă şi, de asemenea, să fie despăgubit
pentru investiţia efectuată constând în instalarea unui sistem modern de irigaţii.
Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ?

4)La 25 ianuarie 2003 X. şi Y. vă solicită o consultaţie cu privire la diferendul dintre ei, pe de o parte, şi
Q., proprietar al unui teren agricol, pe de altă parte. În fapt, acesta din urmă a constituit la 23 septembrie 1996
un drept de uzufruct în favoarea lui A. pe termen de 10 ani.
La 1 ianuarie 1997, fără a cere în prealabil acordul lui Q., A. a încheiat cu B. un contract de arendare
având ca obiect terenul agricol respectiv. Prin contract se stabilea o arendă anuală de 30 milioane lei care
trebuia să fie plătită pe data de 31 decembrie a fiecărui an.
Pe 21 iunie 2001, A. decedează, lăsând ca moştenitori pe X. şi Y. şi fără a fi încasat vreo sumă de bani în
baza contractului de arendare. Aflând la 5 ianuarie 2003 despre existenţa uzufructului şi a arendării, X. şi Y. îi
cer lui B. plata unei sume de 180 de milioane lei cu titlu de arendă pentru perioada 1997-2002. B. se opune la
această cerere arătând că a plătit deja această sumă lui Q. cu două zile în urmă.
Arătaţi argumentat ce fel de acţiune ar putea să introducă X. şi Y. pentru a intra în posesia sumei pretinse
şi evaluaţi şansele de admitere a acestei acţiuni.

5. a) Intre A si B intervine la 18.10.1995 un contract de uzufruct viager cu privire la un imobil- casa de


locuit-, proprietatea lui A.
In septembrie 1997, la intoarecerea din concediul petrecut in strainatate, B il gaseste pe X instalat in casa
impreuna cu intreaga lui familie, pretinzand ca ar fi adevaratul proprietar al imobilului.
B este nevoit sa formuleze actiune in justitie impotriva lui X, solicitand sa i se lasa in deplina posesie
imobulul respectiv.Avocatul paratului cere instantei introducerea in cauza a lui A, cosiderandu-l pe B doar un
detentor precar ce nu are calitatea procesuala activa necesara.
1) Analizati apararea paratului conform careia uzufructuarul are calitatea unui detentor precar.
2) Ce fel de actiune are la indemana uzufructuarul impotriva tertilor ?
3) Dar nudul proprietar ?
4) In situatia in care imobilul- obiect al uzufructului – ar fi fost ocupat de A (nudul proprietar), aratati ce
actiuni ar avea la indemana B ( titularul dreptului de uzufruct).

6. A il actioneaza in justitie pe B in temeiul art.612 C.civ, solicitand obligarea paratului de a inchide


ferestrele pe care le-a deschis cu nerespectarea distantei de 19 decimetri si,in plus, la distanta care-i permite o
vedere panoramica a proprietatii reclamantului.
14
In cursul dezbaterilor, B invedereaza instantei ca ferestrele respective nu intra sub incidenta prohibitiei
legale invocate de catre A , intrucat au dimensiuni relativ reduse, de 40/30 cm, fiind deschise in peretele podului
casei sale; de asemenea, paratul cere respingerea actiunii pe considerentul ca reclamantul nu a dovedit
prejudiciul suferit.
Analizati apararea lui B.
Solutionati cererea introdusa de A.

7. In primavara anului 2000, in urma unei inundatii, A ii cere vecinului sau B un drept de trecere pe
proprietatea acestuia, pentru a avea acces la drumul public.
Intrucat cei doi proprietari vecini nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil, A solicita instantei sa se
pronunte in legatura cu nasterea unui drept de trecere in favoarea sa, aratand ca este in masura sa-i ofere lui B –
ca si despagubiri, in temeiul art.616 C.civ.- o parcela de teren pe care o detine in sat. B isi motiveaza
impotrivirea pe faptul ca nu intotdeauna drumul lui A catre calea publica este impracticabil, acesta depinzand de
sezoanele ploioase.
a) Il poate obliga instanta pe B sa accepte parcela da teren ca despagubire?
b) Se poate naste un drept de servitute din datele spetei ?

8. a) Intre A si B intervine la 14.10.1970 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata
privind deschiderea de catre B a unei ferestre spre proprietatea apartinand lui A la o distanta mai mica decat cea
prevazuta in Codul civil. In primavara anului 1972, cu ocazia unor reparatii majore la casa sa, B deschide o a
doua fereastra spre proprietatea vecinului sau.
La 15.06.2002, X, mostenitorul lui A, ii pune in vedere lui B ca nu a respectat titlul de constituire a
servitutii. Cum se poate apara B fata de aceasta acuzatie ?
b)La 12.10.1970 A dobandeste - printr-un contract inheiat sub semnatura privata- dreptul de a trece pe jos
prin curtea vecinului sau B pentru a avea acces spre padurea din apropiere.Un an mai tarziu, A isi cumpara o
trasura si impreuna cu familia sa, la fiecare sfarsit de saptamana se indreapta cu respectivul mijloc de transport
spre padure.
In primavara anului 2003, constatand ca o portiune din terenul sau este grav deteriorata datorita urmelor
adanci lasate de rotile trasurii lui A, B ii interzice sa mai travereseze altfel dect pe jos curtea sa.
Cum il sfatutiti pe A sa procedeze ?
1)Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze (a si b).
2)Exista vreo diferenta in ceea ce priveste solutionarea lor in fiecare caz in parte?

9. Sotii AB si AC au contractat la 15.10.1992 cu X instrainarea apartamentului lor, cu clauza de a


continua sa locuiasca in imobil, pana la sfarsitul vietii lor.In 1999 intervine decesul lui AB, iar X se instaleaza
intr-o parte a imobilului; AC introduce o actiune in justitie impotriva acestuia pentru apararea dreptului sau de a
folosi intreaga locuinta.
a)Calificati natura juridica a actiunii lui AC si termenul inlauntrul caruia poate fi introdusa cu succes.
b)Precizati ce drept poate invoca paratul pentru a-si motiva ocuparea imobilului .
c) Solutionati cererea introdusa de AC.

10. Prin actiunea inregistrata sub nr.x/2000depusa la judecatoria sectorului y din Bucuresti, reclamantul A
a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare a unui imobil -casa de locuit- incheiat cu paratul B,
contract autentifiat sub nr.1290/25.08.1998.
In motivarea cererii sale, reclamantul arata ca B nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul
mentionat, si anume, de a respecta folosirea de catre A – cu titlu viager- a unei camere plus dependinte din
imobil; A demonstreaza cu martori ca paratul ii aplica rele tratamente cu scopul de a-l determina sa paraseasca
imobilul.
a)Calificati dreptul pe care il are reclamantul asupra imobilului in litigiu.
b)Ce actiune are la indemana A pentru apararea dreptului sau?Solutionati cererea lui A.

15
11.a) Intre A si B s-a incheiat la 15.10.1972 un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un teren
intravilan proprietatea lui A, urmat de predarea ternului si de plata pretului.
Imediat dupa incheierea respectivului act juridic, B incepe lucrarile la construirea unei case de locuit; in
decembrie 1973 A decedeaza, iar mostenitorii lui nu sunt de acord sa perfecteze contractul cu B, astfel incat, in
1976 acesta formuleaza o actiune in justitie pentru a fi recunoscut ca proprietar asupra imobilului format din
teren plus constructie.
a) Rezolvati problemele de drept din speta, cu observarea legilor aplicabile.
b)Solutionati speta potrivit legislatiei actuale.

12. a) In anul 2000, sotii AB si AC – proaspat casatoriti- se hotarasc sa inceapa lucrarile de construire a
unui imobil tip vila pe terenul care a fost donat de parintii lui Ab acestuia in 1995. O parte din materialele de
constructie au fost donate de catre nasii familiei A, care sunt asociati la o firma de constructii, cealalta parte
urmand a fi achizitionata de catre soti impreuna.
1) Prezentati ce drepturi au sotii asupra terenului si respectiv, asupra constructiei.
2) Raspundeti la aceeasi cerinta pentru ipoteza in care materialele de constructii ar fi fost procurate de
catre AB inca din anul 1998.

MODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETĂŢII

Speţa 1
A şi B încheie un antecontract în temeiul căruia B se obligă să îi vândă lui A un teren aflat pe strada X în
schimbul preţului de 100.000 lei. Antecontractul este înscris în cartea funciară în aceeaşi zi. A intră în
stăpânirea materială a terenului la momentul încheierii antecontractului, moment în care îi plătește lui B preţul
aferent terenului. După intrarea în stăpânirea materială a terenului, A obține o autorizație de construire și începe
edificarea unei case pe acesta.
După finalizarea construcției de către A, B încheie cu C un contract de vânzare-cumpărare a imobilului,
teren și construcție, aflat pe strada X, în schimbul unui preţ de 300.000 de lei. Contractul este înscris în cartea
funciară în aceeaşi zi. C încearcă să intre în stăpânirea materială a imobilului, însă A refuză să îl părăsească.
A formulează, în contradictoriu cu B, o cerere de chemare în judecată prin care solicită instanţei de
judecată obligarea pârâtului la plata valoarea materialelor şi preţul muncii aferente edificării casei.
În cadrul acestui proces, B formulează următoarele apărări;
- A este de rea-credință și că nu poate cere despăgubiri,
- atâta timp cât terenul a fost vândut lui C, eventuala cerere de despăgubiri ar trebui formulată împotriva
acestuia.
1. Analizați apărările lui B și arătați ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată.
2. Presupunând că instanţa de judecată ar admite cererea formulată de A, care este momentul în raport cu
care se va aprecia cuantumul despăgubirilor solicitate?
3. În calitate de avocat al lui A, ce altă soluție îi puteți oferi în vederea soluționării conflictului juridic
ivit ?

Speţa 2
După decesul lui AB, survenit la 5 octombrie 2011, fiul și unicul moștenitor al acestuia, AC, a luat în
stăpânire imobilul care i-a aparținut lui AB, fără a se înscrie, însă, în cartea funciară (în care AB a figurat, în
continuare, ca proprietar). Începând cu luna decembrie a anului 2011, AC a început efectuarea de lucrări asupra
imobilului, în vederea realizării a două balcoane, a unei terase exterioare și a unei piscine interioare. Piscina și
terasa au fost terminate în luna mai 2012, costând 15.000 și, respectiv, 10.000 de lei, iar balcoanele au fost
terminate în luna august 2012, costând, fiecare, 10.000 de lei.
În data de 10 iunie 2012, lui AC i s-a comunicat o acțiune în revendicarea imobilului în cauză, depusă de
X la Judecătoria Sectorului 1 din București, la 5 iunie. Acțiunea a fost admisă la primul termen de judecată, din
16
data de 5 iulie 2012. Ulterior, hotărârea a rămas irevocabilă în urma respingerii căilor de atac. De asemenea, X
a cerut înscrierea în cartea funciară a modificărilor imobilului (semnând cererea de înscriere în calitate de
proprietar al întregului imobil, incluzând modificările).
În data de 18 septembrie 2012, AC vi se adresează pentru o consultație juridică cu privire la sumele a
căror restituire o poate obține de la X, pentru lucrările efectuate. În acest sens, AC vă prezintă un raport de
evaluare făcut de o societate de investiții imobiliare, prin care se constată că îmbunătățirile făcute de AC au
mărit valoarea imobilului după cum urmează: piscina cu 25.000 de lei, terasa cu 15.000 de lei, iar fiecare balcon
cu câte 12.000 de lei.
Care este conținutul consultației acordate lui AC? Aveți în vedere, motivat, următoarele repere:
1) Încadrarea în drept a pretențiilor lui AC;
2) Buna-credință sau reaua-credință a lui AC;
3) Sumele pe care AC le poate recupera efectiv de la X.

Speţa 3
În 1960 statul a preluat în mod abuziv un teren și o construcție cu destinație de fabrică care se afla pe
acesta. În 1998, societatea comercială X cumpără de la stat terenul și construcția respectivă. În 2001 societatea
comercială X edifică o altă construcție din cărămidă cu destinația de atelier și cinci construcții din tablă cu
destinația de magazie. Din cauza condițiilor economice nefavorabile, atelierul este lăsat în paragină și nu mai
poate fi folosit nici conform destinației inițiale, nici într-un alt scop.
În 2007 A, moștenitorul unic al proprietarului imobilului (teren și construcție) la momentul preluării
abuzive de către stat, introduce o acțiune în revendicare, iar în martie 2012 A obține o hotărâre judecătorească
irevocabilă în favoarea lui.
A vi se adresează în calitate de avocat și vă informează că dorește să afle care este regimul juridic
aplicabil construcțiilor (atelier și magazii) aflate pe terenul său, respectiv dacă poate să obțină folosința
imobilelor.
În consultația pe care o oferiți, aveți în vedere, motivat, următoarele aspecte:
a) Încadrarea în drept a pretențiilor lui A;
b) Legea aplicabilă;
c) Buna-credință sau reaua-credință a societății X;
d) În cazul în care societatea X este de bună-credință, care sunt despăgubirile pe care A ar trebui să
le plătească.

Speţa 4
La data de 1 ianuarie 2000, A, în calitate de vânzător, şi B, în calitate de cumpărător, au încheiat un
contract de vânzare-cumpărare, în formă autentică, cu privire la un imobilul din Bucureşti (dobândit de A prin
moştenire cu 2 ani de zile în urmă de la Y), efectele contractului urmând să se desfiinţeze dacă A ar fi obţinut, la
vreun moment dat, un serviciu în Bucureşti.
La data de 1 februarie 2000, C a introdus o acţiune în revendicare împotriva lui B, motivată prin faptul că
imobilul, în realitate, îi aparţine reclamantului cu următoarea motivare: din eroare au fost deschise două cărţi
funciare paralele pentru acelaşi imobil, ceea ce a determinat inducerea în eroare atât a lui A, cât şi a lui B, cu
privire la calitatea lui Y de proprietar al imobilului. În realitate, în fapt, Y a preluat posesia imobilului lui C în
anul 1960 și a deschis ulterior o carte funciară paralelă a imobilului în cauză.
1. Acţiunea în revendicare a fost respinsă, pe motiv că B a dobândit proprietatea imobilului prin
uzucapiunea scurtă. Comentați soluția instanței cu privire la acest aspect, având în vedere că C a locuit în
București din 1980.
2. La data de 1 ianuarie 2013, A a obţinut un post în Bucureşti şi s-a instalat în imobil. La data de 1
februarie 2014, C a introdus o nouă acţiune în revendicare, de data aceasta, împotriva lui A. A se apără arătând
că atât el, cât și B au posedat împreună imobilul. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată cu privire la
apărarea lui A ? Dar pe fondul acțiunii?

17
Speţa 5
La data de 01.10.2011, A, înscris în cartea funciară încheie un contract de vânzare-cumpărare cu B, prin
care A se obligă să transmită proprietatea asupra imobilului său X situat în București. În aceeași zi, B se înscrie
în cartea funciară. La data de 25.10.2011, B încheie un contract de donație cu C prin care se obligă să transmită
proprietatea asupra aceluiași imobil. În aceeași zi, C se înscrie în cartea funciară.
La data de 30.10.2015, A introduce o acțiune în instanță prin care obține desființarea contractului său
încheiat cu B, iar la data de 10.10.2016 introduce o acțiune în revedicare împotriva lui C. În calitate de avocat al
acestuia, formulați argumente în apărarea lui C.

Speţa 6
La data de 02.10.2011, A primește de la C o bicicletă pe care se obligă să o păstreze cât timp C este plecat
să își facă studiile de masterat în străinătate. C este de acord ca A să folosească bicicleta în acest timp.
1. La data de 10.10.2011, A îi face cadou fratelui său B bicicleta primită de la C. La întoarcerea sa
în țara, văzând că A nu se mai află în posesia bicicletei, la data de 05.10.2014, formulează o acțiune în
revendicare împotriva lui B. În cadrul acestei acțiuni, B se apără arătând că acțiunea lui C trebuie să fie respinsă
întrucât el nu cunoștea faptul că posesor de bună-credință, iar în subsidiar arată că au trecut 3 ani de la data la
care C a ieșit din posesia bunului. Ce soluție va pronunța instanța?
2. La data de 07.10.2011, D, crezând că B a primit o motoretă cadou de ziua lui, se înțelege cu B
să cumpere cadoul primit de B de la A pentru suma de 500 de lei, bani pe care îi și plătește la momentul
încheierii înțelegerii. La momentul predării, D realizează că obiectul vânzării a fost o bicicletă și nu o motoretă,
dar păstreză motoreta pentru a avea garanția că B îi va da banii înapoi.
După mai multe discuții purtate între ei, B și D se înțeleg să își restituie bunurile primite din cauza
neînțelegerii existente, sens în care semnează și un înscris la data de 05.11.2011. Cu toate acestea D refuză să îi
plătească suma de 500 lei lui D, iar pentru acest motiv D nu îi restituie bicicleta.
La data de 08.12.2013, C, proprietarul bicicletei, introduce o acțiune în revendicare împotriva lui D. D se
apără arătând că el este proprietar conform art. 937 alin. 1 C.civ. În subsidiar, D se apără arătând că dacă
acțiunea în revendicare urmează să fie admisă, D nu poate fi obligat la restituirea acestuia cât timp C nu îi
plătește prețul pe care el l-a plătit lui B, respectiv suma de 500 de lei. Ce soluție va pronunța instanța?

1) La 18.11.2005 A. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. solicitând restituirea unui


videocasetofon. În susţinerea pretenţiilor sale, reclamantul arată că pârâtul a cumpărat bunul de la C. la
11.04.2005, iar acesta din urmă, la rândul său, îl cumpărase cu o lună în urmă de la A., proprietarul originar al
bunului. De asemenea, reclamantul înfăţişează hotărârea judecătorească pronunţată la 12.07.2005 prin care se
desfiinţa pentru error in substantiam contractul încheiat între A. şi C. şi se dispunea repunerea părţilor în
situaţia anterioară. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare?

2) La 24.09.2005 A. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. solicitând restituirea unui C.D.-player.
În apărarea sa, pârâtul invocă art.1909 alin.1 C.civ. arătând că a cumpărat bunul de la C. la data de 14.07.2005.
B. a preluat bunul după trei săptămâni de la încheierea contractului deoarece prezenta anumite deficienţe ce
trebuiau în prealabil remediate de către vânzător. C. nu era însă adevăratul proprietar al bunului -- fapt pe care
pârâtul nu îl cunoştea la momentul cumpărării bunului -- deoarece el îl deţinea de la reclamant cu titlu de
depozit, scadenţa obligaţiei de restituire fiind fixată la 26.09.2005.
Cu două luni înaintea intentării acţiunii de faţă, B. asistase la o discuţie purtată între reclamant şi C. în
care cel dintâi îi punea în vedere celui de-al doilea să nu întârzie restituirea bunului, împrejurare pe care, de
altfel, pârâtul nu o contestă în instanţă.
Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare?

3) La 24.10.2005 A. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. solicitând restituirea unui cuptor cu
microunde. Din probele administrate în cauză rezultă că la 23.10.2004 reclamantul a închiriat cuptorul lui C.,
dar cu două zile înainte de restituirea bunului către A., D., o terţă persoană l-a furat, după care l-a vândut

18
pârâtului. Pârâtul invocă buna sa credinţă, solicitând respingerea acţiunii în temeiul art.1909 alin.1 C.civ. Ce
soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ?

4) A. vă consultă în calitate de avocat în următoarea speţă : la 12.11.2005 B. a formulat împotriva sa o


acţiune în justiţie solicitând ca A. să îi restituie în deplină proprietate şi posesie un teren, precum şi să demoleze
construcţia, formată din patru etaje ridicată de posesorul-pârât pe acest teren în perioada iunie-octombrie 2002.
În susţinerea pretenţiilor sale privitoare la teren, reclamantul a făcut proba dreptului său de proprietate, iar, în ce
priveşte capătul de cerere referitor la construcţie, a invocat art.494 alin.2 C.civ.
În acest sens, reclamantul a depus la dosarul cauzei notificarea pe care i-a trimis-o lui A. la 25.09.2002
prin care îi punea în vedere că el (B.) este adevăratul proprietar al terenului şi că, dacă va continua să
construiască şi ultimele două etaje ale construcţiei, îl va obliga la demolare, conform Codului civil. În condiţiile
în care A. a ignorat această notificare finalizând construcţia cu toate cele patru etaje proiectate, B. a solicitat
instanţei să dispună obligarea lui A. la demolarea construcţiei.
Pe de altă parte, conform expertizei efectuate în cauză, valoarea investiţiei efectuate de constructor se
cifrează la 70.000 euro, iar sporul de valoare al întregului fond ca urmare a ridicării construcţiei este de 100.000
de euro. Expunându-vă această situaţie de fapt, A. vă pune la dispoziţie, în plus, o scrisoare trimisă de B. către
fratele lui la 13.05.2002 prin care îi spunea acestuia din urmă că este îngrijorat de intenţia lui A., de care aflase
din diferite surse, de a ridica o construcţie pe terenul său după ce intrase în posesia acestuia în urmă cu trei ani,
pe baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu X., un terţ neproprietar.
A. vă solicită, în final, să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină în raporturile cu B. cea mai bună
poziţie posibilă faţă de dispoziţiile legale aplicabile.

5.)La 23.10.1989 A. încheie un contract de vânzare-cumpărare cu B. având ca obiect un teren din Curtea
de Argeş. Pe data încheierii contractului, A. primeşte suma convenită ca preţ, iar B. intră în stăpânirea terenului.
După doi ani, cumpărătorul ridică, prin efort propriu, o construcţie pe terenul menţionat. La 24.08.1993
B. obţine o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă prin neapelare, prin care, pe de o parte, se constată
nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 1993 pe temeiul că bunul nu se afla în
circuitul civil, iar, pe de altă parte, având în vedere faptul că acel contract era valabil ca antecontract de
vânzare-cumpărare, se pronunţă, în temeiul art.1073 şi 1077 C.civ., o hotărâre judecătorească "ce ţine loc de
titlu".
La 13.11.1994, construcţia ridicată pe terenul menţionat piere în urma unui incendiu provocat, din
neglijenţă, de X. Faţă de împrejurarea că la o săptămână de la acest fapt, B. introduce o acţiune în justiţie
împotriva lui X. solicitând obligarea acestuia din urmă la plata de daune-interese pentru prejudiciul cauzat, X.
vă solicită să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină respingerea pretenţiilor lui B.
Care sunt argumentele pe care le veţi invoca spre a atinge acest obiectiv ?

6. La 15.03.2000, A si B au semnat un acord in vederea incheierii ulterioare a unui contract prin care A
sa dobandeasca terenul si fundatia unei constructii apartinand lui B, prilej cu care s-a platit o parte din pret si s-
a predat terenul lui A, care imediat a inceput lucrarile de ridicare a vilei(p+2 etaje).
La 10.02.2001, A primeste o notificare prin care B il instiinteza ca s-a razgandit in privinta perfectarii
contractului de vanzare-cumparare intrucat un alt cumparator I-a oferit un pret considerabil mai mare, astfel
incat intelege sa-I restituie acontul primit.
Prin cerea de chemare in judecata introdusa la 30.03.2002, A solicita cheltuieli reprezentand sporul de
valoare al intregului imobil conform Codului civil..Paratul B se opune, sustunand ca reclamantul este
constructor de rea-credinta, el continuand lucrarile si dupa primirea notificarii.
Rezolvati cererea introdusa de A, cu aratarea problemelor de drept si cu analiza apararii formulate de
parat.

7.La 15.05.2001 X il actioneaza in justitie pe Y pentru plata contravalorii constructiei( p+1etaj) edificata
pe terenul proprietatea acestuia din urma.
19
Din actele depuse la dosar, rezulta ca la 10.02.1996 X a intrat in posesia terenului in urma incheierii
unui contract de vanzare cumparare cu W, care s-a prezentat ca find proprietar, dar care a fost evins de catre Y
printr-o actiune in revendicare asupra aceluiasi teren, introdusa la 22.03.1996 si ramasa definitiva si irevocabila
la 18.021997.
Reclamantul X arata ca bazandu-se pe titlul sau de proprietate datat 10.02.1996, a inceput imediat
lucrarile la fundatia constructiei, neavand cunostiinta de existenta unei situatii litigioase asupra terenului.In
apararea sa, paratul Y solisita demolarea constructiei pentru urmatoarele argumente: in primul rand,reclamantul
este de rea-credinta, intrucat a fost notificat la 25.02.1997, cand i s-a cerut incetarea lucrarilor, fara sa dea insa
curs acestei notificari;in al doilea rand, el, paratul, se afla intr-o stare de insolvabilitate financiara, urmare a
procesului costisitor purtat impotriva lui W.
a) Precizati drepturile si obligatiile subiectelor de drept X si Y.
b) Solutionati cerera introdusa de X,analizand si apararea formulata de Y.

8)În anul 1943, A.C. şi A.T. au cumpărat împreună de la S.M. un teren situat în localitatea Snagov-Sat
fiecare plătind câte ½ din preţul terenului. În anul 1945 A.T. emigrează în S.U.A., iar A.C. se stabileşte pe
terenul cumpărat.
În anul 1964 F.D. introduce o acţiune în revendicare împotriva lui A.C. demonstrând că la data încheierii
contractului de vânzare-cumpărare S.M. nu era adevăratul proprietar.
A.C. se apără invocând uzucapiunea. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cum o motivează ?

9)La data de 21 mai 1999 Reclamanta A a introdus o actiune in justitie impotriva paratilor B si C, cu
urmatoarele capete de cerere:
a)- validarea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat de reclamanta cu X, defunctul tata al
paratilor;
b)- anularea titlului de proprietate nr.280/17 mai 1994 emis pe numele paratilor cu privire la ternul
contractat de reclamanta cu autorul paratilor.
Paratii au formulat cerere reconventionala, solicitand instsntei anularea antecontractului de vanzare –
cumparare incheiat de reclamanta cu tatal lor, deoarece, la data incheierii acestuia,nu era emis titlul de
proprietate asupra terenului.
In fapt, instanta retine ca la 20 martie 1991 intre A si X s-a incheiat un act sub semnatura privata, prin
care X a convenit sa-i vanda lui A suprafata de 1,5 ha,existand mentiunea ca actul respectiv va ramane valabil
pana la data intocmirii actului autentic de instrainare; acesta insa nu s-a incheiat pana la data de 20 iunie, data
cand a intervenit decesul lui X, iar titlul de proprietate a fost emis ulterior in beneficiul mostenitorilor pentru un
teren in suprafata de 7 ha.
In sustinerea cererii sale, reclamanta arata ca actul de vanzare-cumparare fiind incheiat in martie 1991,
este anterior emiterii titlului de proprietate, astfel ca acesta nu putea sa cuprinda si suprafata de teren de 1,5 ha
ce formase deja obiectul instrainarii.
Instanta de fond admite in parte actiunea reclamantei numai cu privire la validarea antecontractului de
vanzare-cumparare, dandu-i caracter de act autentic; mentine titlul de proprietate emis in 1994, respingand
capatul de cerere referitor la anularea lui.
Impotriva sentintei judecatoriei paratii declara apel, considerand-o inaplicabila,pentru ca se mentin doua
titluri de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren( actul de vanzare-cumparare autentificat de instanta si
titlul de proprietate prin care lis-a reconstituit dreptul de proprietate).( Curtea de Apel Iasi, dec.civ.1374/1999,
nepublicata)
Precizati modul si momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu.
Solutionati apelul declarat de parati.

10. Prin actiunea introdusa la 4 mai 1977, reclamantii CG si CM au chemat in judecata Statul roman prin
Ministerul de finante, Consiliul popular al municipiului Bucuresti si ICRAL Colentina, pentru a fi obligati sa le
lasa in deplina proprietate si posesie un imodil situat in Bucuresti, strada Rozelor, sector 2, sustinand ca paratii -
care invoca in favoarea lor existanta unei hotarari judecatoresti de trecere a imobilului in proprietatea statuluui
20
in baza Decretului nr.111/1951 - detin in realitate imobilul fara drept, iar in plus, hotarearea invocata nu le este
opozabila( reclamantilor).
Din actele dosarului, se constata ca reclamantul CM a cumparat, in timpul casatoriei cu CG, mobilul in
litigiu de la NV si AV, prinactul de vanzare –cumparare autentificat la Notariatul de Stat Bucuresti, sub
nr.2933/1951 si transcris la grefa tribunalului Ilfov.Dupa obtinerea dreptului de proprietate, reclamantii au platit
impozitul pe cladire si asigurarile ADAS.
Cu toate acestea, in decembrie 1951, Sectia financiara a chemat in judecata pe fostii proprietari, cerand
treceea imobilului in proprietatea statului in temeiul Decretului nr.111/1951.
Fostul tribunal popular Bucuresti a admis actiunea Sectiei financiare si a dispus trecerea imobilului in
proprietatea statului prin sentinta civila 218/1952.
Din copia dovezilor de comunicare catre fostii proprietari NV si AV, care au figurat ca parti in proces, se
constata ca sentinta tribunalului le-a fost comunicata in octombrie 1958, iar Cosiliul popular prin decizia
248/1959 a transerat imobilul in administrarea ICRAL Colentina.
In aparare, consilierul juridic al paratilor sustine ca in cauza opereaza in favoarea statului prescriptia
achizitiva de 10 ani, prevazuta de art.1895 c. civ., deoarece statul si-a exercitat posesia pe acest interval de timp,
pe baza bunei-credinte si a hotararii judecatoresti ce constituie justul- titlu.( Din decizia civ.17/13 august 1979
a Tribunalului Suprem, C.D.1979, p.32s.u.)
a) Solutionati cererea reclamantilor, cu prezentarea problemelor de drept si a apararii formulate de
consilierul juridic.
b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi introdusa nu in anul 1977, ci in anul 1997 intre
aceleasi parti.

11.La 16 iunie 1978, sotii BG si BC au chemat in judecata Consiliul popular al orasului Viseu de Sus,
pentru a se constata ca sunt proprietarii, prin uzucapiune, a unei portiuni din terenul inscris in Cartea funciara
nr.3466 sub numarul topografic 5390/2 si sa se dispuna inscrierea parcelei in cartea funciara sub un numar
topografic nou.
Reclamantii au motivat ca poseda terenul din 1947 in baza unui contract sub semnatura privata din 24
august 1945, prin care au cumparat parcela de teren de la descendentii proprietarului FS, inscris in cartea
funciara si de la care statul a preluat o parte din imobil, incluzand si portiunea in litigiu.
Consilierul juridic al Consiliului popular a solicitat respingerea actiunii, pe motiv ca timpul de prescriptie
nu s-a implinit in favoarea reclamantilor, in principal datorita intrarii in vigoare a Legii nr.59/1974.
Judecatoria Viseu de Sus a admis actiunea reclamantilor, considerand ca acestia sunt indreptatiti a uni
posesiunea lor cu posesia autorului lor,pana la intrarea in vigoare a legii din 1974.( Din decizia civila 2100/20
nov.1979 a Sectiei civile a Tribunalului Suprem, CD 1979, p.40 s.u.)
a) Prezentati problemele de drept din speta.
b) Este corecta solutia judecatoriei ? Motivati raspunsul.

12) Prin actiunea introdusa la 24 oct.1976, la Judecatoria Barlad, reclamantul TG a chemat in judecata pe
paratul CG, solicaitand obligarea acestuia de a-i lasa in deplina deplina proprietate si posesie un teren cu
suprafata de 1000 mp, situat in Barlad.
Reclamantul a motivat ca terenul mentionat este proprietatea sa, ca l-a dobandit prin cumparare de la AT,
conform actului de vanzare-cumparare din 7 nov.1949 ; a mai aratat ca tarenul a fost luat in stapanire pe nedrept
de catre parat, deoarece acesta a cumparat de la acelasi proprietar nu terenul din litigiu, ci un alt teren, vecin cu
acesta.
In replica, paratul sustine ca poseda terenul in discutie din martie 1959, ca in urma incheierii contractului
de vanzare-cumparare a ocupat intregul teren- inclusiv parcela de 1000 mp revendicata de TG – si a fost chemat
in judecata de vanzatorul AT; ca prin decizia civila nr.536/1959 fostul Tribunal regional Iasi a constatat, prin
interpretarea actului de vanzare-cumparare, ca suprafata de teren cumparata are la drumul public latimea de 20
m, iar nu de jumatate din aceasta latime ; ca intrucat actul lui de cumparare a fost interpretat in sensul aratat, el,
paratul, urmeaza sa fie considerat posesor de buna-credinta al bunului revendicat de reclamant, situatie in care
21
in favoarea lui opereaza uzucapiunea de 10 ani, conform art.1895 c.civ.(Din Decizia Sectiei civile nr.139/24
ian.1979 a Tribunalului Suprem, CD 1979, p.42 s.u.)
Prezentati problemele de drept din speta.
Solutionati cererea reclamantului, analizand si apararea formulata de parat.

13) Reclamanta A a formulat actiune in justitie impotriva paratilor B, C si D avand urmatoarele capete de
cerere:
a) sa se constate ca a dobandit, ca efect al prescriptiei achizitive, dreptul de proprietate asupra
imobilului situat in Bucuresti, str. Apusului nr.34 format din teren in suprafata de 300mp si o casa de locuit ;
b) sa se anuleze contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr.92/1996, incheiat intre B in calitate
de vanzator si D in calitate de cumparatoare.
c) sa se evacueze paratii de la adresa mentionata.
Reclamanta sustine ca la 26 oct.1957 a cumparat de la X, prin contractul autentificat sub nr.1200/1957,
imobilul din litigiu pe numele fiului sau B, care la acea data avea 18 ani, abia terminase liceul si care nu a
contribuit cu nimic la plata pretului imobilului.Din momentul cumparararii, reclamanta arata ca s-a stabilit in
locuinta, exercitand continuu posesia asupra acesteia; din 1957 si pana in prezent a adus imbunatatiri
imobilului, a a chitat impozitele, a inchiriat camere diversilor chiriasi.
La scurt timp de la achizitionarea imobilului, paratul B s-a casatorit si a locuit impreuna cu sotia, C, intr-
un apartament repartizat de unitatea la care era angajat.
In luna aprilie 2000, paratul B s-a instalat in imobil pe motivul unor neintelegeri cu sotia ; dupa o vreme
s-au impacat, aducand-o si pe ea in casa.
Reclamanta probeaza cu martori ca paratii manifesta fata de ea o comportare necorespunzatoare; prin
intermediul unui avocat a aflat ca paratul a incheiat un contract de vanzarea imobilului in litigiu, catre fiica sa,
prin care s-a prevazut ca A are un drept de uzufruct, impreuna cu B si C .
A sustine ca respectivul contract s-a incheiat in frauda legii, intentia paratului fiind de a reactiva un drept
de proprietate pe care l-a pierdut prin nelocuirea timp indelungat in imobil.
Prin sentinta civila nr.y/2001, judecatoria a admis actiunea formulata; paratii au declarat apel, criticand
solutia ca fiind nelegala si netemeinica.
Solutionati apelul, cu prezentarea motivelor si a problemelor de drept.

14) In septembrie 2003 A a chemat in judecata Consiliul popular al comunei X si a cerut sa se constate ca
a dobandit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren agricol in suprafata de 8 ha.
Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a cumparat ternul in litigiu de la B la data de 12. 10.1992, care-l
detinea in temeiul unei adeverinte de proprietate.
Reclamantul isi motiveaza actiunea prin faptul ca titlul sau de proprietate este desfiintat ca urmare a
anularii adeverintei de proprietate a autorului sau, deoarece comisia de aplicare a Legii 18/1991 si-a dat seama
ulterior ca a eliberat adeverinta pentru o suprafata mai mare decat ceea ce i se cuvenea de drept lui B.
a) Prezentati problemele de drept din speta.
b) Motivati solutia pe care o va pronunta instanta.
c) Solutionati speta pentru ipoteza in care A ar fi cunoscut la momentul achizitionarii terenului
despre anulabilitatea adeverintei de proprietate a autorului sau.

15) La 15.08 2000, A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B, avand drept obiect constatarea
dreptului sau de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra locuintei sale compusa din 3 camere plus
dependinte.
Reclamantul arata ca locuieste din imobil din 1980, unul in care, cu prilejul casatoriei sale, tatal sau, X,
i-a daruit ca zestre casa din litigiu.A solicita instantei unirea posesiei sale cu cea a autorului sau X.Din datele
dosarului rezulta ca X a stapanit imobilul intre 1965-1980, in baza unui contract de vanzare-cumparare incheiat
cu Y ( tatal paratului B) la 14.10.1965.
Prin intampinare, B invedereaza instantei ca respectivul contract de vanzare-cumparare nu a fost valabil
incheiat, fiind anulabil pentru vicii de cosimtamant in persoana vanzatorului, fapt constatat in 1967 pritr-o
22
hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.De asemenea, B arata ca in calitate de unic mostenitor a lui Y
nu a putut pune in aplicare hotararea mentionata, fiind plecat in strainatate un timp indelungat.In consecinta,
paratul se opune admiterii actiunii lui A.
a) Se poate baza A pe inzestrarea facuta de tatal sau, ca si titlu de proprietate a imobilului ?
b) Este in interesul lui B sa invoce nevalabilitatea contractului din 1965 ?
c) Precizati daca instanta poate dispune unirea celor doua posesii .
d) Solutionati speta in cazul in care contractul de vanzare-cumparare din 1965 ar fi fost valabil.
e) Rezolvati speta in ipoteza in cae imobilul in litigiu ar fi fost un teren

16) La 20.08.1995 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B pentru a se constata dobandirea
dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren agricol in suprafata de 6 ha.
Din datele dosarului rezulta ca intre A si antecesorul paratului, X, a intervenit in 1963 o intelegere
consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind achizitionarea terenului in litigiu.
Paratul B se opune admiterii cererii invocand urmatoarele motive:
- in primul rand, arata ineficienta actului juridic incheiat in 1963, deoarece nu a fost urmat niciodata de
incheierea unui contract in forma autentica, asa cum prevedea legislatia vremii( Decretul nr.151/1950);
- in al doilea rand, in anul 1974 au intervenit legile nr.58 si nr. 59 cu privire la scoaterea terenurilor din
circuitul civil.
a) Analizati motivele invocate de parat.
b) Prezentati care este relevanta legilor din 1974 asupra dobandirii prin uzucapiune a dreptului de
proprietate asupra terenurilor.
c) Solutionati cererea reclamantului.

POSESIA
Speţa 1.
A La data de 05 ianuarie 2012, A a cumpărat de la X, angajatul său, un imobil, ameninţându-l pe acesta că
îl va da afară de la serviciu dacă nu va consimţi la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. La data de 1
aprilie 2012, A a vândut imobilul către B. La data de 1 februarie 2013, B a vândut imobilul către C.
Imediat după cumpărarea imobilului de către C, profitând de lipsa acestuia din localitate în timpul unui
concediu, D, vecinul său, s-a instalat în acest imobil, împreună cu tot restul familiei sale şi, la scurt timp după
aceea, i l-a închiriat lui E.
La data de 1 mai 2013, C a introdus o acţiune posesorie împotriva lui E, prin care a solicitat instanţei de
judecată să îl oblige pe pârât la restituirea stăpânirii materiale a imobilului. În cadrul acestei acţiuni, E a invocat
următoarele mijloace de apărare:
 neîndeplinirea condiţiei ca reclamantul să fi posedat imobilul cel puţin un an de zile anterior
deposedării,
 violenţa prin care A a preluat posesia imobilului, de natură să afecteze atât posesia acestuia, cât şi a
succesorilor săi în drepturi,
 E este de bună-credinţă, el crezând că a încheiat contractul de închiriere cu proprietarul imobilului,
 E este un simplu detentor precar, iar nu un posesor al imobilului.

1. Ce va decide instanţa de judecată cu privire la fiecare dintre aceste mijloace de apărare?


2. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?
3. În ce condiţii ar fi putut ca acţiunea promovată de C împotriva lui E să aibă succes?

B. Instanţa de judecată a respins acţiunea posesorie introdusă în condiţiile expuse la pct. I. În consecinţă,
C a introdus, în contradictoriu cu D, o acţiune în revendicarea imobilului, formulând şi o cerere de restituire, de
către D, a chiriilor încasate de la E. D a solicitat respingerea acţiunii şi, în subsidiar, cel puţin respingerea
cererii privitoare la restituirea chiriilor cât timp el le-a încasat cu bună-credinţă. Conform susţinerilor lui D, el
23
beneficiază de prezumţia legală de bună-credinţă reglementată în Codul civil şi, întrucât C nu a administrat nici
un mijloc de probă în vederea răsturnării acestei prezumţii, urmează să fie tratat ca posesor de bună-credinţă al
bunului. Ce va decide instanţa de judecată?

Speţa 2.
La data de 1 ianuarie 2012, A a închiriat de la X un imobil compus din casă şi livadă pentru o perioadă de
patru ani, îndeplinind formalităţile de publicitate imobiliară prevăzute de lege. La data de 1 februarie 2012, A a
vândut imobilul închiriat lui B – care nu cunoştea lipsa calităţii lui A de proprietar al imobilului.
Crezându-se proprietar, mai întâi, B a reuşit, la data de 1 martie 2012, să închirieze casa lui C pe o
perioadă de trei ani în schimbul unei chirii de 12 RON pe lună (deşi valoarea de piaţă a dreptului de folosinţă
transmis era de 10 RON pe lună). Conform convenţiei dintre părţi, chiria era plătită anticipat, o dată la trei luni.
Apoi, B a cultivat livada cu meri – operaţiune care l-a constat 50 RON. În anul 2013, B a cules o jumătate
dintre mere şi le-a vândut, contra sumei de 100 RON, lui D, deşi valoarea acestora era de 110 RON. B nu a
reuşit însă să culeagă şi cealaltă jumătate de mere, drept pentru care acestea au putrezit. În anul 2014, B a
vândut merele, la data de 1 martie 2014, înainte de culegerea lor, lui E, în schimbul unei sume de 250 RON – pe
care a încasat-o integral la încheierea contractului.
La data de 1 aprilie 2014, X a introdus o acţiune în revendicare împotriva lui B şi C, solicitând instanţei
de judecată obligarea pârâţilor la restituirea stăpânirii materiale a imobilului, precum şi obligarea lui B la
restituirea fructelor produse de bun sau, după caz, a contravalorii acestora.
1. Este B de bună sau de rea-credinţă?
2. a. Ce soluţie ar pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care B ar fi de bună-credinţă?
3. a. Ce soluţie ar pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care B ar fi de rea-credinţă?
b. B, temându-se că va fi considerat de rea-credinţă, vă solicită acordarea unei consultaţii juridice în
cadrul căreia să îi expuneţi cum ar putea obţine o rezolvare a acestei situaţii într-o manieră cât mai avantajoasă
pentru el în această ipoteză. Care ar fi conţinutul acestei consultaţii?

1) La 29.10.2005 A. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. solicitând obligarea pârâtului la


restituirea în deplină proprietate şi posesie a unui apartament, precum şi la plata sumei de 1000 de euro. În
susţinerea pretenţiilor sale, reclamantul face dovada dreptului său de proprietate asupra apartamentului.
De asemenea, A. menţionează că la 29.05.2004 între B. şi C. se încheiase un contract de închiriere pe
termen de un an, C. obligându-se la plata unei chirii de 100 lei/lună. În fapt, chiriaşul a plătit, în mod anticipat,
chiria datorată pentru toată durata contractului, iar locatorul a acceptat această plată.
Pârâtul se opune la admiterea capătului de cerere privitor la restituirea imobilului arătând că la 12.05.2005
a cumpărat apartamentul de la X. care l-a indus în eroare prezentându-i un contract de donaţie, în care X. figura
ca donatar, dar semnătura donatorului, aşa cum relevase instanţa penală în baza unor cercetări declanşate după
01.06.2004, fusese falsificată de însuşi donatarul.
Totodată, B. susţine că instanţa, chiar dacă ar dispune restituirea apartamentului către reclamant, nu ar
putea admite capătul de cerere referitor la restituirea sumei de 1000 de euro, întrucât a fost de bună-credinţă
atunci când a cumpărat de la X.
Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ?

2) La 22.01.1997 A. introduce o acţiune în justiţie solicitând obligarea lui B. la restituirea posesiei unui
imobil. Reclamantul învederează că la 23.08.1996 pârâtul a intrat în posesia imobilului fără acordul său, după
doi ani de la data la care X. intrase în posesia imobilului ameninţându-l pe pârât cu moartea.
În replică, pârâtul face proba dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu printr-o hotărâre
judecătorească, rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 14.03.1992, care consacra dobândirea de către B. a
dreptului de proprietate prin uzucapiune împotriva lui X. În plus, pârâtul menţionează că, la data ultimei sale
intrări în posesie, A. nu era decât locatarul lui X., în temeiul contractului încheiat între cei doi, pe durată
nedeterminată, la 23.06.1996. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ?

24
3)In 1997 A ii doneaza lui B, nepotul sau, cetatean italian, printr-un act sub semnatura privata, o casa de
locuit, situata in Bucuresti, strada Orizontului nr.112.Ulterior,in 1998,B,printr-un mandatar din capitala,
inchiriaza partial casa lui C.
In februarie 2000,D intenteaza o actiune in justitie cu urmatoarele capete de cerere:
-restituirea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului din strada Orizontului, nr,112, el considerandu-
se adevaratul proprietar;
-contravaloarea chiriei pe care B a incasat-o de la C precum si a celei pe care A a perceput-o de la X,in temeiul
unui contract de inchiriere valabil in perioada 1994-1996.
Luand cunostinta de cererea introdusa de catre D, C refuza sa-i mai plateasca chirie lui B; in consecinta,
acesta din urma il actioneaza in justitie pentru a fi obligat sa execute indatorirea de plata a chiriei.

a) Prezentati problemele de drept din speta.


b) Solutionatati cererile introduse referitoare la plata chiriei si a restituirii chiriilor deja percepute.

4.a) In ianuarie 1999 A ii vinde un imobil- casa de locuit – lui B, urmandca pretul sa fie platit in termen
de un an de zile.
In luna mai a aceluiasi an, B inchiriaza casa lui C, fixand o chirie de 100 $ lunar, plata facandu-se in
mod anticipat pe un an de zile.
Cum pana in primavara anului 2000 B nu-si executase obligatie de plata a pretului vanzarii-cumpararii,
A introduce in luna august 2000 o actiune in rezolutiunea vanzarii, solicitand totodata si si restituirea
contravalorii chiriei percepute de la C.
B se apara, aratand ca el ar trbui considerat posesor de buna-credinta pana in momentul introducerii
cererii de chemare in judecata si invoca in favoarea sa dispozitiile art.485.c.civ.
b)In ianuarie 1999, A ii vinde lui B, la un pret mult sub nivelul pietei,un imobil de locuit, urmand ca B
sa-l primeasca pe X( fiul lui A) in calitate de avocat stagiar la firma sa de avocatura.
In martie 1999, B inchiriaza casa lui Y, fixand o chirie de 150 $ lunar, plata facandu-se in mod anicipat.
Deoarece pana in anul 2000 B nu si-a indeplinit promisiunea facuta cu ocazia vanzarii-cumpararii,A
solicitain justitie desfiintarea contractului si restituirea chiriilor perecepute de la Y.
Cerinte.
1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a,b) ale spetei.
2) Solutionati cele doua cereri referitoare la restituirea contravalorii chiriilor percepute de catre B
in fiecare caz in parte.

5. Intre A. cioban – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator a intrvenit un acord verbal la


15 octombrie 1999 privind instrainarea a unui numar de 15 oi; conform intelegerii dintre ei, animalele vor
ramane in turma lui A pana cand B va fi finalizat lucrarile de construire a unor noi dependinte de pe langa
gospodaria sa, in jurul lunii septembrie 2000.
In ianuarie 2000, intervine decesul lui A, astfel incat, fiul sau, C, este nevoit sa se intoarca in satul natal
pentru a continua munca tatalui sau.
In toamna aceluiasi an, B ii pune in vedere lui C sa-i predea cele 15 oi impreuna cu mieii nascuti intre
timp, in primavara.Neintelegerile dintre ei se soldeaza cu introducerea de catre B a unei actiuni in justitie pentru
a-si valorifica in natura dreptul sau de proprietate asupra animalelor.
Instanta admite in parte actiunea, in sensul ca nu-i recunoaste reclamantului vreun drept asupra mieilor.
a) Analizati problemele de drept din speta.
b) Este corecta solutia instantei? Motivati raspunsul.

6. La 15.10 2002, A introduce o actiune in justitie impotriva lui C, solicitand sa elibereze apartamentul
pe care el ( reclamantul) il detine cu titlu de inchiriere, in urma unui contract incheiat cu B la data de
20.10.2000.

25
Reclamantul arata ca in timp ce-si petrecea concediul in strainatate, paratul a profitat de absenta sa si s-a
instalat in imobil in vara anului 2001.In replica, C se apara sustinand ca a cumparat apartamentul de la B la data
de 10.04.2001, necunoscand existenta contractului de inchiriere.
Instanta respinge actiunea introdusa de A ca fiind prescrisa.
a) Precizati natura juridica a actiunii reclamantului.
b) Este corecta solutia instantei ? Motivati.

7. Printr-o cerere de chemare in ludecata indreptata impotriva lui B, A solicita ca paratul sa fie obligat a-
i lasa in deplina proprietate si posesie un imobil-casa de locuit- precum si chiriile pecepute in urma incheierii
unui contract de locatiune intre B si C.
Prin intampinare, B invedereaza instantei ca detine imobilul in baza testamentului olograf emis de T la
data de 20 10.1997.
Reclamantul isi intemeiaza dreptul de proprietate de asemenea pe un testament al lui T, datat 15.12.
1999 din care rezulta ca este beneficiarul mortis causa al imobilului respectiv; In plus, A depune la dosar o
scrisoare a lui B datata 12.08.1999, in care acesta isi manifesta ingrijorarea in legatura cu o serie de dispute
grave pe care le avea cu T, acesta din urma amenintandu-l cu scoaterea lui din testament.
Prin avocatul sau, B este de acord cu admiterea in parte a actiunii- in ceea ce priveste recunoasterea lui
A in calitate de proprietar- si se opune admiterii capatului de cerere referitor la restituirea chiriilor .
Care este solutia instantei si cu ce motivare ?

8.Din 1996, fratii A si B sunt mostenitorii averii tatalui lor, X, compusa din mai multe bunuri mobile si
imobile ; intre cei doi apar neintelegeri cu privire la stapanirea bunurilor succesorale, astefel incat, in 1996 A il
actioneaza in justitie pe B, solicitand instantei obligarea acestuia la a –i elibera casa de vacanta pe care a
ocupat-o fara vreun drept impreuna cu familia sa, de aproape un an de zile.
In apararea sa, paratul sustine ca intelege sa se comporte doar ca un comostenitor al tatalui lor, iar daca
A reclama vreun drept exclusiv asupra imobilului, trebuie sa produca o dovada in acest sens.
a) Precizati cae este natura juridica si temeiul actiunii reclamantului.
b) Aratati ce fel de dovezi trebuie sa aduca reclamantul in sustinerea cererii sale.
c) Solutionati actiunea in justitie.

9. a)In cadrul unei actiuni intemeiate pe art.674 C.pr.civ., A este chemat in judecata de catre B pentru a-i
lasa in deplina folosinta si posesie un teren agricol.
In cursul dezbaterilor, A sustine ca a ocupat in mod legal terenul in litigiu, fiindu-i atribuit de catre
organele locale competente in aplicarea Legii 18/1991 si prezinta in acest sens adeverinta de proprietate si
procesul –verbal de punere in posesie.
Instanta admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata.
Este legala aceasta hotarare ? Motivati raspunsul.
b) In aceste conditi, A se hotaraste sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B, cu privire la
acelasi teren, la aceeasi instanta de judecata, prezentand drept titlu de proprietate adeverinta de proprietate.
Prin hotarare motivata, instanta respinge actiunea lui A, invocand din oficiu exceptia autoritatii de lucru
judecat, inrucat s-a pornit un nou proces intre aceleasi parti cu privire la acelasi bun.
Este corecta solutia instantei ? Motivati raspunsul.

10. A introduce o actiune in justitie impotriva lui B in temeiul art.674. C.pr.civ., considerand ca paratul
ii tulbura folosinta si posesia terenului agricol t1.
In cadrul apararii sale, B isi motiveaza patrunderea pe teren prin faptul ca a castigat un proces de
revenicare impotriva lui X, fapt consemnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, pusa in
executare prin intermediul executorului judecatoresc.
In replica, A sustine ca nu a avut cunostinta de existenta procesului cu privire la terenul in litigiu.
Instanta respinge actiunea lui A, pe considerentul ca o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie
nu poate fi ignorata, ea trebuind adusa la indeplinire.
26
a) Este corecta solutia instantei ? Argumentati.
b) Considerati ca A ar fi trebuit sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B ?

PUBLICITATEA IMOBILIARĂ
Speţa 1
La data de 10.10.2011, A vinde lui B un imobil printr-un act autentificat de notarul public. Vânzătorul nu
îşi îndeplineşte obligaţia de a preda înscrisurile necesare cumpărătorului pentru înscrierea acestuia în cartea
funciară, prin urmare, B nu se poate intabula în cartea funciară ca şi proprietar.
1. Ce mijloc juridic are B la îndemână pentru a se putea intabula în CF? În ce termen se prescrie acţiunea
lui B?
2. Aceeaşi situaţie de fapt cu următoarea completare: profitând de neintabularea lui B în CF, A vinde
bunul lui C la data de 25.10.2011, tot printr-un contract autentificat de notarul public, (C fusese informat
anterior de către soţia lui B că acesta a cumpărat imobilul de la A). C se intabulează în CF ca proprietar la data
de 05.11.2011. La 15.12.2011, B este informat despre faptul că C a cumpărat imobilul de la A. Ce mijloc juridic
are B la îndemână pentru a-şi putea apăra dreptul dobândit în faţa lui C?
3. Aceeaşi situaţie de fapt de la punctul 1 cu următoarele modificări: după încheierea contractului cu B, A
vinde la data de 20.10.2011 bunul lui D (care nu cunoştea de existenţa vânzării către B) şi ulterior, la
05.11.2011 vinde bunul lui E (care, de asemenea nu avea cunoştinţă nici de vânzarea către B şi nici de vânzarea
către D).
a. În condiţiile în care nici D nici E nu efectuează formalităţile de publicitate imobiliară, cum se va
soluţiona conflictul dintre aceştia? Cum se va soluţiona conflictul existent între D, E şi B?
b. Admiţând că D era de bună credinţă, dar că E cunoştea de existenţa vânzării către D, iar E s-a înscris în
CF înaintea lui D prin exercitarea unor ameninţări asupra persoanei registratorului de CF cu prilejul înscrierii
lui D, cum se va soliţiona conflictul dintre D şi E? Care va fi efectul pe carte funciară al acţiunii lui D?
c. Care ar fi fost efectul acţiunii intentată de către D dacă atât el cât şi E ar fi fost creditori ipotecari?
4. Asemănări şi deosebiri între acţiunea în prestaţie tabulară şi acţiunea în acordarea rangului preferenţial.

Speţa 2
A în calitate de creditor şi B în calitate de debitor (comerciant) încheie la data de 10.10.2011 în formă
autentică, un contract de împrumut sumă de bani garantat cu o ipotecă imobiliară asupra unui teren al lui B. La
14.10.2011, ipoteca de rang I în favoarea lui A este intabulată în CF. Termenul contractului stipula restituirea
integrală a împrumutului fără dobândă la data de 10.10.2012. La scadenţă însă, A îl informează pe B că îi refuză
plata, motivând că B trebuie să-i achite şi o obligaţie anterioară scadentă, dar negarantată prin ipoteca
respectivă. Între timp, aflându-se în negocieri avansate cu creditorul C pentru extinderea activităţii comerciale,
B întrevede posibilitatea obţinerii unui credit din partea lui C, dar numai sub condiţia impusă de C ca acesta să
dobândească o ipotecă de rang I asupra terenului lui B.
1. Ce mijloc juridic are B la îndemână pentru a-i oferi lui C o ipotecă de rang I asupra terenului său?
2. În cazul art.912 NCC, din ce cauză consideraţi că legiuitorul a edictat 2 termene diferite pentru radierea
drepturilor condiţionale suspensive şi rezolutorii?
3. Care este diferenţa între situaţia de la art.904 şi cea de la art.906 din NCC?

Speţa 3
A deţine un imobil neînscris în CF. În urma decesului lui A survenit la data de 10.10.2011, unicul
moştenitor testamentar al acestuia, B, obţine un an mai târziu de la notarul public certificatul de moştenitor de
pe urma autorului său. Interesat să-şi valorifice drepturile succesorale astfel dobândite, B efectuează
formalităţile de cadastru şi publicitate imobiliară şi vinde printr-un act autentic notarial la 11.11.2011 bunul lui
C. la 14.11.2011, C se intabulează în CF, deşi contractul încheiat între el şi B este lovit de o cauză de nulitate
27
relativă pe care atât notarul public cât şi registratorul de CF nu o sesizează. Ulterior, la data de 11.11.2013, C
vinde prin act autentic imobilul lui D, dobânditor de bună-credinţă. D se înscrie în CF la data de 14.11.2013. La
05.11.2014, B introduce împotriva lui C o acţiune în anulabilitate, dublată şi de un capăt secundar de cerere
privind rectificarea CF în favoarea sa, B făcând dovada necomunicării către el a Încheierii de intabulare a lui C
în CF.
La 07.11.2014, F introduce acţiunea în petiţie de ereditate contra lui B şi obţine desfiinţarea certificatului
de moştenitor emis pentru B (testamentul olograf lăsat de A fiind declarat ca fals ca urmare a expertizei
grafoscopice), în urma hotârârii judecătoreşti definitive, F urmând a fi considerat ca unicul moştenitor veritabil
al lui A.

1. Este necesară intabularea în CF a certificatului de moştenitor obţinut de B de pe urma lui A, în situaţia


în care B nu ar fi fost interesat să vândă? Dar dacă imobilul ar fi avut deja deschisă CF?
2. a. Care sunt caracterele acţiunii în rectificare introdusă de B?
b. Care va fi soluţia instanţei în ceea ce priveşte acţiunea introdusă de către B?
c. Care ar fi fost soluţia dacă D ar fi dovedit că B a primit Încheirea de intabulare a lui C în CF?
d. Care ar fi fost soluţia dacă C i-ar fi donat bunul lui D, iar B ar fi introdus acţiunea la 15.11.2014?
3. Se poate apăra D împotriva pretenţiilor lui F invocând contra acestuia aplicarea principiului
moştenitorului aparent în materie de CF?
4. a. Aceeaşi situaţie ca la pct 1, cu următoarea modificare: A nu decedează, iar B se înscrie în CF în
frauda drepturilor lui A, prin falsificarea unei procuri autentice prin care acesta îl împuternicea să vândă
apartamentul. B vinde în mod valabil lui C care este de bună-credinţă. Ce acţiune va putea introduce A la data
de 12.11.2016 pentru protecţia dreptului său şi cum se va putea apăra C contra pretenţiilor lui A?
b. Asemănări şi deosebiri între principiul publicităţii materiale şi uzucapiunea tabulară.

1.Intre A, in calitate de vanzator si B, in calitate de cumparator se incheie la 25.10.1999 un contract de


vanzare –cumparare printr-un act sub semnatura privata cu privire la un apartament situat in Bucuresti,
dobanditorul intrand in posesie la cateva zile de la semnarea actului.
Ulterior,la 10.02.2000, A doneaza acelasi apartament lui C, dobanditor de buna credinta, aceasta ultima
stramutare fiind singura urmata de inscrierea in cartea funciara.
Precizati mijlocul juridic prin care B poate obtine recunoasterea dreptului sau asupra imobilului in cauza,
tinand cont de faptul ca C ii opune lipsa formei autentice a titlului lui B precum si neideplinirea formalitatilor
de publicitate.

2. La 18.10 2002 A – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator- s-au prezentat la notarul


N pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare a unei case si a terenului aferent
Notarul consemneaza ca instrainatorul isi dovedeste calitatea de proprietar al imobilului invocand o
posesie neintrerupta de peste 30 de ani, prezentand si certificatele de atestare fiscala din care rezulta ca imobilul
se afla in patrimoniul lui A din 1970.
Judeacatorul de carte funciara refuza insa efectuarea intabularii, invocand lipsa de dovada a dreptului de
proprietate a instrainatorului.
Este legal refuzul judecatorului ? Argumentati.

3. A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un teren: partile s-au inteles ca la


data autenrificarii contractului sa se plateasca o parte din pret, si anume, sumade 30 de milioane lei, urmand ca
restul de 18 milioane lei sa fie platit peste un an de zile.
a) Considerati ca plata partiala a pretului trebuie mentionata in actul notarial de autentificare ?
b) Cum se va proceda la intabularea in cartea funciara intr-o asemenea situatie ? Este nevoie de o
mentiune speciala?

28
4.A, B si C au cumparat un teren agricol in comuna Lunca, jud.T., in cote egale, in suprafata de 30 ha.
a)Cum se va face intabularea in cartea funciara cu caracter nedefinitiv a dreptului de proprietate
respectiv?
b)Avand in vedere ca partile au folosit si cultivat fiecare cate 10 ha de teren, considerati ca se va putea
solicita ulterior inscierea in cartea funciara in mod separat a acestor portiuni de 10 ha ? ( a se vedea art.136
Regulament...)

5. A si B se prezinta la biroul de carte funciara de pe langa judecatoria x pentru intabularea dreptului de


proprietate referitor la o casa plus terenul aferent gospadariei: cererea de intabulare este insotita de contractul de
vanzare –cumparare autentificat si de masuratorile cadastrale.
Instrainatorul A sustine ca a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in virtutea art.23 din Legea
nr.18/1991; judecatorul de carte funciara, prin incheiere motivata, respinge cererea de intabulare, pe
considerentul ca vanzatorul nu si-a dovedit dreptul de proprietate, intrucat nu a prezentat ordinul prefectului de
atribuire a terenului aferent gospodariei, conform art.36 ali.6 din Legea nr.18/1991.
Este legala respingerea cererii de intabulare ?

6. La15.o4.2000, intre A si B intervine un contract de vanzare –cumparare referitor la o casa de locuit plus
terenul aferent, operatiune urmata d eintabularea dreptului pe numele cumparatorului.
a) La 10.11.2003 A va solicita sfatul in calitate de avocat, intrucat urmareste sa obtina desfiintarea
cotractului pe motivul neindeplinirii d ecatre B a unei obligatii contracutale.
Cum il sfatuiti pe A sa actoineze ?
b) B stramuta cu titlu gratuit dreptul sau de proprietate asupra imobilului rspectiv asupra lui C, la 12.10 .
2002, efectuandu-se totoodata si inscrierea in caretea funciara a acestei tranzactii.
X, mostenitorul lui A, este interesat sa solicite pe cale judecatoreasca desfiintarea contractului incheiat
intre autorul sau si B in anul 2000. Ce motive poate invoca X si care este modalitatea juridica de a actiona ?

APĂRAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE

Speta 1
P împrumută un autoturism de la S pentru a duce din satul de unde acesta din urmă este originar mai
multe lăzi de struguri la un producător local de vin, T, de la care primise banii în avans pentru struguri.
A. Constatând că strugurii aduși sunt într-o avansată stare de degradare și că nu sunt adecvați
valorificării în scopul convenit, T îi reține autoturismul cu care a transportat strugurii până când P îi restituie
banii primiți. S îi cere lui P să îi predea autovehiculul iar P se scuză că îi predase drept garanție respectivul
vehicul. S îl cheamă în judecată pe T, revendicând autoturismul.
B. Ajungând la ferma lui T, acesta îi propune lui P să îi vândă și autoturismul iar P acceptă. După o
lună de la data la care îl împrumutase, S îi cere lui P să îi predea autovehiculul. P arată că respectivul vehicul nu
mai este la el. S revendică de la T respectivul vehicul.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?
Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?

Speta 2
P a achiziționat un laptop primind de la magazinul de produse electronice factură pentru acesta. Pierzând
factura și certificatul de garanție, acesta îi relatează lui S că laptop-ul respectiv se defectase iar S îl determină
să-i predea aparatul în vederea efectuării reparaţiilor necesare. Acesta din urmă, pretextând că poate valorifica
garanția în absența documentelor corespunzătoare, refuză să ia bonul de casă (care încă se găsește la P) sub
argument că nu îi este necesar în acest scop. S vinde bunul lui T.

29
P îi cere aparatul lui S după două săptămâni de la data la care i-l predase dar acesta îi replică faptul că
laptop-ul nu se află la el ci la T. P formulează acţiune în revendicare împotriva lui T solicitând ca acesta să fie
obligat la restituirea bunului. T se apară afirmând că P trebuie să dovedească faptul că a dobândit bunul cu nu
mai mult de trei ani în urmă, în considerarea faptului că modul în care a pierdut laptop-ul a fost prin
înșelăciune. Dimpotrivă, în absența acestui argument, se prezumă că a trecut termenul de trei ani prevăzut de
art. 937 (2) NCC iar el, T, este prezumat proprietar.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?
Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?

Speta 3
P primește în dar de ziua ei, la 1 aprilie 2009, o jachetă de piele de culoarea oului de rață marca Versace.
În seara de 15 octombrie 2009, în timp ce se afla la o petrecere la niște cunoscuți, jacheta de piele îi este furată
de către S din cuierul aflat în holul casei. S îi dă jacheta surorii sale, T care o poartă o perioadă de timp și o
vinde la târgul de obiecte vechi în data de 12 octombrie 2012, predând jacheta dar neprimind decât jumătate din
preț de la cumpărătoare Quartus, restul primind în data de 16 octombrie 2012. P întâlnește întâmplător pe
Quartus în timp ce purta jacheta și recunoaște obiectul vestimentar, demonstrând că este a sa întrucât pe
căptușeală în interior era scris cu marker permanent de culoare albastră inițiala prenumelui său, C. Întrucât
Quartus refuză să i-o predea benevol, P o cheamă în judecată.
Aceeași situație ca și în cazul de mai sus, dar Quartus cumpără la târgul de obiecte vechi, plătind integral
prețul și primind bunul în data de 10 octombrie 2012.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?
Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?

Speta 4
La data de 12 octombrie 2002 P cumpără de la S pe care îl consideră cu bună credinţă proprietar o casă de
lemn cu elemente de cărămidă precum și curte, în total un teren de 280 mp situat în orăşelul de munte X.
La 19 martie 2005 T cheamă în judecată pe P pentru a fi obligat să-i lase în deplină proprietate şi posesie
casa şi terenul descrise mai sus, arătând drept titlu de proprietate testamentul lui S, între timp decedat, testament
întocmit la 10 mai 2002, prin care îl instituia legatar asupra imobilului pe T și susținând că nu poate să îi fie
opus contractul prin care a cumpărat P bunul respectiv de la S. În timpul procesului A arată că imobilul a fost
complet distrus la 2 februarie 2004 în urma unui incendiu provocat de un fulger care a lovit casa în timpul unei
furtuni şi că respectiva casă nu era asigurată.
Cum soluţionează cauza instanţa şi cum motivează soluţia?

Speta 5
La data de 10 decembrie 2012, reclamantul P a chemat în judecată pe pârâtului S, pentru ca prin hotărârea
ce se va pronunţa instanţa să dispună:
1) obligarea pârâtului să îi lase în deplină proprietate şi posesie imobilul – teren şi construcţie,
alcătuită din două corpuri, A şi B – situat în Bucureşti, str. Plantelor nr. 18, Sectorul 2;
2) obligarea pârâtului să demoleze corpul B al construcţiei, reprezentând o anexă a corpului A, în
care se află o seră şi un garaj;
3) să se dispună rectificarea cărţii funciare corespunzătoare imobilului prin radierea pârâtului, care
figurează ca proprietar, şi înscrierea sa în această calitate.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a dobândit casa prin moştenire, împreună cu sora sa, T, de la
mătușa lor, decedată în anul 1989, depunând în acest sens certificatul de moştenitor şi contractul de vânzare-
cumpărare pe numele mătușii, datând din anul 1946. Datorită condiţiilor social politice din România,
reclamantul a emigrat în Canada în anul 1987, iar sora sa – în Germania, în anul 1988. Reclamantul a revenit în
România abia în anul 2007, când au început demersurile pentru recuperarea proprietăţii, dar obţinerea
30
înscrisurilor de la Arhivele Statului a durat foarte mult. Astfel a constatat că, prin manevre frauduloase, numitul
Quartus, şi-a preconstituit un titlu de proprietate asupra imobilului în litigiu, înscriindu-l în cartea funciară în
anul 2003, după care l-a vândut numitului Quintus în anul 2004, iar acesta l-a vândut pârâtului în anul 2007.
Aceasta din urmă a renovat construcţia şi i-a adăugat corpul B. Mai arată reclamantul că a formulat singur
acţiunea, deoarece sora sa nu a revenit în ţară şi nici nu este interesată de recuperarea proprietăţii, deoarece are
o situaţie materială foarte bună în Germania.
În subsidiar, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii pentru cota reprezentând ½ din imobil, cât i s-ar fi
cuvenit în proprietate exclusivă.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând:


1) în principal, respingerea acţiunii reclamantului, ca inadmisibilă, deoarece aceasta ar trebui
formulată de ambii coproprietari;
2) într-un prim subsidiar, respingerea acţiunii, deoarece rectificarea cărţii funciare nu mai poate fi
cerută deoarece el a dobândit imobilul cu titlu oneros şi bună credinţă, iar de la înscrierea autorului său Quintus
în cartea funciară au trecut mai mult de trei ani;
3) într-un al doilea subsidiar, dacă acţiunea va fi, totuşi, admisă:
a. să se respingă cererea reclamantului de demolare a corpului B, deoarece el a avut calitatea de
constructor de bună credinţă;
b. reclamantul să fie obligat să îi plătească suma de 400.000 de lei, reprezentând contravaloarea
renovării corpului A şi a edificării corpului B.
În motivarea celor solicitate, pârâta a arătat că a dobândit imobilul cu bună credinţă, întemeindu-se pe
cuprinsul cărţii funciare şi a avut calitatea de constructor şi de posesor de bună credinţă, ceea ce justifică pe
deplin solicitările sale.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

Speta 6
P a introdus o acțiune prin care revendică un imobil aflat în posesia lui S. Acesta a invocat, sub un prim
aspect, excepția puterii de lucru judecat, arătând hotărârea irevocabilă prin care acțiunea posesorie introdusă de
P împotriva sa a fost respinsă. De asemenea, pârâtul arată că P își întemeiază pretențiile pe un înscris sub
semnătură privată, și anume o promisiune de vânzare pe care S a făcut-o în favoarea acestuia în care se
prevedea atât obligația de a încheia contractul de vânzare cât și obligația de a întabula în favoarea promitentului
cumpărător, vânzarea nefiind niciodată perfectată iar dreptul în favoarea lui P astfel întabulat.
Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

1. La 23 februarie 1998, la câteva ore după ce cumpărase un radiocasetofon primind în acest sens o
factură doveditoare de la un magazin specializat, A. îl pierde în zona centrului Capitalei. B. îl găseşte şi îl aduce
la el acasă, folosindu-l în interes propriu.
Nemulţumit de uzura acumulată în timp, la 18 februarie 2001, B. se duce la talcioc unde se înţelege cu X.
asupra condiţiilor şi preţului de vânzare a radiocasetofonului. Deoarece X. nu avea asupra sa suma cuvenită cu
titlu de preţ, predarea radiocasetofonului de la B. la X. are loc după 5 zile, când se plăteşte şi preţul.
În ziua executării celor două prestaţii, A. află identitatea celui care a găsit radiocasetofonului şi se
deplasează la domiciliul acestuia cerând restituirea, însă B. îl informează că l-a predat deja lui X. Peste alte 5
zile, A. introduce împotriva lui X. o acţiune prin care solicită restituirea radiocasetofonului în deplină
proprietate şi posesie, depunând la dosarul cauzei factura de provenienţă a bunului şi consemnând în mod
irevocabil la dispoziţia pârâtului o sumă egală cu preţul la care acesta din urmă a cumpărat bunul.
Ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare?

2. Sotii AB si AC locuiesc impreuna de peste zece ani in casa din strada Orhideei nr.69, Bucuresti.In vara
anului 2002, pe cand se intorceau din vacanta, spre surprinderea lor l-au gasit instalat in casa pe X, un var
31
indeparatat de-al domnului AC; intrusul reclama un drept asupra imobilului, al carui temei ar fi un testament
redactat de T la 12.10.1989.
In consecinta, AB formuleaza o actiune in revendicare impotriva lui X, prezentand ca titlu de proprietate
contractul de vanzare –cumparare datat 14.11.1990, incheiat intre el si sotia sa, pe de o parte ( in calitate de
cumparatori) si T, pe de alta parte,in calitate de vanzator.
a) Solutionati cererea introdusa de catre AB,cu precizarea problemelor de drept inerente..
b) Rezolvati speta in conditiile in care obiectul revendicarii l-ar fi constituit un tablou, sustras de X din
casa familiei AB.
c)Rezolvati speta in situatia in care AB, AC si X ar fi cumparat impreuna – in cote parti egale- imobilul
de la T.

3. Gradinarul A ingrijeste curtea si gradina lui B de peste treizeci de ani.In primavara anului 1972 i s-a
defectat masina de tuns iarba, astfel incat ii cere permisiunea lui B sa foloseasca masina acestuia, pentru a-si
putea onora obligatiile de serviciu fata de ceilalti proprietari din cartier.
La scurt timp, B decedeaza, iar mostenitorul sau,X, afla abia in 2002 – citind o scrisoare mai veche de-a
tatalui sau- ca utilajul respectiv se afla inca la A.Datorita valorii sentimentale a bunului respectiv, ii pune in
vedere batranului gradinar sa il predea.
A se apara, fiind sfatuit de nepotul sau, student la Drept, sa sustina ca a dobandit dreptul de proprietate
prin uzucapiune, in favoarea sa implinindu-se teremnul de treizeci de ani stipulat de art.1890 C.civ.
Ia aceste conditii, X introduce o cerere de chemare in judecata a lui A, solicitand sa-i lase in deplina
proprietate si linistita posesie bunul respectiv ; in ceea ce priveste sustinerea paratului, X afirma in fata instantei
ca uzucapiunea reglementata prin 1890 C.Civ. se refera exclusiv la bunuri imobile.
a a)Solutionati actiunea in justitie introdusa de X.
b b)Rezolvati speta in ipoteza in care gradinarul ar fi decedat, iar in calitate parat ar fi fost chemat in
judacata mostenitorul acestuia, Y. Are vreo imortanta buna sau reaua credinta a acestuia ?
c
d 4.A intenteaza o actiune in justitie impotriva lui B la 12.10.2000 solicitand instantei ca paratul sa fie
obligat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie un imobil.In sustinerea pretentiei sale, reclamantul
produce contrctul autentic de vanzare-cumparare prin efectul caruia a dobandit proprietatea asupra imobilului si
evidentiaza ca, dupa cinci ani de la incheierea acestui contract, paratul a intrat in mod nelegal si abuziv in
posesia imobilului.
B se apara invocand articolul 973 C.civ. si afirmand, pe acest tmei, faptul ca in realitate contractul produs
de reclamant este fata de el un res inter alios acta, care, in aceste conditii, nu ii este opozabil.
a) Ce solutie pronunta instanta?
b) Considerati ca solutia depinde de un anumit aspect- neprecizat in speta ?

5. La 15.11.1996, A formuleaza o actiune in justitie impotriva Consiliului general al municipiului


Bucuresti, pentru a i se lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul- casa de locuit- din strada Roma,
nr.32, Bucuresti. Reclamanta isi dovedeste dreptul sau de proprietate pe baza testamentului olograf al tatalui
sau,X, decedat in anul 1989 si cae, la randul sau, detinea imobilul in temeiul contractului de vanzare-cumparare
autentificat sub nr.1230/1960.
Consilierul juridic al paratei sustine ca in evidenta Consiliului imobilul figureaza ca trecand in
proprietatea statului in baza Decretului nr.223/1974, la data de 10.09.1976.Instanta, invocand rolul sau activ in
cadrul procesului civil, constata ca potrivit art. 4 din Decretul nr.223/1974, un imobil trecea in proprietatea
statului pe data emiterii unei decizii administrative.
Reclamanta invedereaza instantei ca nici ea, nici autorul ei nu au luat cunostinta de existenta unei
asemenea decizii adminstrative, iar parata nu a fost in masura sa produca o dovada in acest sens.
a) Precizati modul si momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului.
b) Care considerati ca era functia deciziei administrative ?
c) Solutionati cererea introdusa de reclamanta.

32
6. a) Prin actiunea civila nr.x/12.01.1996, reclamantii A si B au actionat in justitie Consiliul general al
municipiului Bucuresti pentru a le lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in strada Zorilor,
nr.16, sector 1, compus din parter plus doua nivele.
In motivarea actiunii, reclamantii arata ca imobilul a fost nationalizat prin Decretul nr.92/1950, aflandu-
se la acea data in proprietatea tatalui lor, X, si care figura in listele –anexa la decret la pozitia 190; de asemenea,
A si B sustin ca Decretul nr.92/1950 a fost aplicat gresit cu privire la proprietatea autorului lor,, intrucat acesta
era in acea perioada asistent universitar la Facultatea de Filosofie, nefiid, asadar, industrias, bancher sau mare
comerciant.
Instanta constata ca data introdecerii actiunii de revendicare, a intrat deja in vigoare Legea nr.112/1995-
care reglementeaza situatia juridica a imobilelor cu destinatia de locuinte trecuta in proprietatea statului-, astfel
incat respinge actiunea formulata.Impotriva acestei sentinte, recalamantii au formulat apel.
1) Aratati care sunt motivele de apel care pot fi sustinete de reclamanti.
2) Solutionati apelul.
b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Hotararii
Guvernului nr.11/1997.Ar fi fost diferita solutia ?
c) Rezolvati speta in ipoteza in care, cu doua saptamani inainte de publicarea Decretului
nr.92/1950 si a listelor-anexa in Buletinul oficial, imobilul ar fi fost donat reclamantilor printr-un contract
autentificat si transcris in registrele de transcriptiuni.

7. La 15.08.1999 A formuleaza o actiune in justitie impotriva Societatii comerciale “X” pentru a elibera
imobilul situat in Bucuresti, strada Apusului, nr.12, asupra caruia reclamanta sustine ca are un drept de
proprietate rezultand contractul de vanzare-cumparare, autentificat si transcris in registrul de transcriptiunui la
10.02.1960.
In cadrul apararii, paratul solicita instantei introducerea in cauza a unitatii de administrare a cladirilor
din fondul de stat- ICRAL- care i-a reparizat imobilul in litigiu.
Juristul chematei in garantie nu contesta faptul ca ICRAL-ul nu detine un titlu de proprietate, insa
considera ca statul a dobandit dreptul de proprietate prin posesia indelungata, de peste treizeci de ani.
In subsidiar, juristul solicita sa se constate ca imobilul a trecut in proprietatea statului ca urmare a
aplicarii Decretului nr.218 /1960 pentru modificarea Decretului nr.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si
care, in articolul III prevedea :”dreptul la actiune avand ca obiect restituirea, in natura sau prin echivalent, a unu
bun intrat, inainte de data publicarii sale, in posesia statului, in aceea a unei organizatiii cooperatiste sau a
oricarei organizatii obstesti, fie fara nici un titlu, fie in cadrul procedurii prevazute de Decretul nr.111/1951, se
prescrie prin doi ani socotiti da la data cand a avut loc intrarea in posesie.”
Analizati apararea chematei in garantie.
a) Precizati care sunt problemele de drept ridicate prin aplicarea art.III din Decretul nr.218/1960.
b) Solutionati actiunea introdusa de reclamant.

33

S-ar putea să vă placă și