Sunteți pe pagina 1din 2

Neurotransmitatorii

Neurotransmitatorii sunt substante chimice localizabile la nivelul sistemului nervos, dar si la alte nivele
ale organismului (de exemplu la nivelul glandelor), cu ajutorul carora se opereaza codarea si
transmiterea impulsului nervos intr-o maniera chimica.

In functie de efectul pe care il produc, neurotransmitatorii pot fi excitatori sau inhibitori.


Neurotransmitatorii excitatori propaga impulsul nervos catre urmatorul neuron, activandu-l, pe cand cei
inhibitori actioneaza in felul opus, inhiband neuronul.Adrenalina si noradrenalina sunt doua exemple de
neurotransmitatori excitatori, pe cand acidul gama-aminobutiric (GABA) este un exemplu de
neurotransmitator inhibitor.

Din punct de vedere structural, neurotransmitatorii pot fi aminoacizi (GABA, glutamatul), peptide
(vasopresina), amine biogene (norepinefrina, dopamina, serotonina) sau purine (adenozina, ATP).

Serotonina este un neurotransmitator ce poate avea atat effect excitatory, cat si efect inhibitor.Din
punct de vedere structural, este o amina (mai precis face parte din clasa indolaminelor) si este secretata
in diverse regiuni ale sistemului nervos central, in tractul gastrointestinal si cardiovascular.Are un rol
important in contractia musculaturii netede, dilatarea capilarelor si cresterea permeabilitatii vaselor
mici.La nivelul sistemului nervos central, serotonina (in doze optime) induce starea de calm si fericire
(nivelurile scazute ale serotoninei contribuie semnificativ in starile depressive, pe cand nivelurile mari
de serotonina pot cauza anxietate) si induce o stare de satietate, reducand apetitul.In rolul excitator,
serotonina produce senzatia de placer, iar in rolul inhibitor este implicate in aparitia somnolentei, inhiba
sensibilitatea la durere si agresivitatea, inhiba foamea si regleaza apetitul.Numeroase medicamente
psihotrope au la baza functionarii lor serotonina, aceasta fiind una din cele mai utilizate substante cu
efect antidepresiv.

Dopamina este un neurotransmitator din clasa monoaminelor, fiind regasita in special in substanta
neagra, sistemul simbic si in cortexul prefrontal.Dopamina este puternic implicata in mecanismul de
recompensa al creierului (din acest motiv, numeroase droguri produc o secretie crescuta de dopamina),
iar un nivel scazut de dopamina este asociat cu incapacitatea omului de a simti placere (anhedonia) si cu
depresia.De asemenea, dopamina are un rol important in controlul motor, in motivatie, in
neurofiziologia sexualitatii si in functiile executive ale creierului. In creierul uman exista aproximativ
400,000 de neuroni dopaminergici, rolul lor fiind deosebit de important in toate aceste functii ale
sistemului nervos.Cand acesti neuroni dopaminergici se degradeaza, apar afectiuni precum boala
Parkinson sau boala Huntington, afectiuni ce afecteaza balansul si coordonarea motorie, dar si functiile
cognitive.

Acetilcolina este, din punct de vedere structural, o amina.In doze mici, faciliteaza transmiterea sinaptica
la nivelul sistemului nervos central, pe cand in doze mari are un efect excitator in unele zone si totodata
un efect inhibitor in alte zone cerebrale.Acetlilcolina este implicate in memorie, invatare, tulburarile
afective si de somn.Asupra memoriei are un efect puternic, astfel incat scaderea nivelului de
acetilcolina este asociata cu tulburarea Alzheimer.

Noradrenalina (denumita si norepinefrina) face parte din punct de vedere structural din clasa
monoaminelor si este un neurotransmitator ce are atat efect inhibitor, cat si efect excitator.Se regaseste
in special la nivelul trunchiului cerebral, cerebelului, hipotalamusului si cortexului.Are un rol semnificativ
in invatare, in gradul de alerta la nivelul sistemului nervos central, in aparitia senzatiei de foame si in
reglarea dispozitiei.Totodata, noradrenalina coordoneaza raspunsul de tip “lupta sau fuga” prin efectele
asupra ritmului cardiac, tensiunii arteriale si activitatii gastrointestinale.

Adrenalina (denumita si epinefrina) face parte din categoria catecolaminelor si este secretata de glanda
suprarenala ca raspuns la stres.Ca si norepinefrina, joaca un rol important in raspunsul de tip “lupta sau
fuga”, determinand cresterea frecventei cardiace, cresterea pulsului si a presiunii sanguine.Este
esentiala in reglarea atentiei, un nivel scazut de adrenalina fiind asociat cu dificultatea de concentrare si
cu oboseala.In schimb, un nivel crescut de adrenalina poate cauza anxietate si insomnie.

S-ar putea să vă placă și