Sunteți pe pagina 1din 62

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI

CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Versiune pentru discuții

LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ

Curriculum
pentru clasele a V-a – a IX-a

Chişinău, 2019
CUPRINS

PRELIMINARII ..............................................................................................................................2
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI............................................................................................4
II. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ÎN RAPORT CU PONDEREA
PROCENTUALĂ A COMPETENȚELOR SPECIFICE DISCIPLINEI ..................................4
III. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI DISCIPLINAR ..............................5
IV. COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ .8
V. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ŞI A ORELOR,
RECOMANDATE PE CLASE .......................................................................................................8
VI. UNITAŢI DE ÎNVAŢARE .....................................................................................................20
CLASA A V-A .............................................................................................................................20
CLASA A VI-A............................................................................................................................26
CLASA A VII-A ..........................................................................................................................32
CLASA A VIII-A .........................................................................................................................38
CLASA A IX-A............................................................................................................................44
VII. SUGESTII DE TEXTE ..........................................................................................................50
7.1. Pentru autorii de manuale și pentru profesori .......................................................................50
7.2. Texte pentru memorizare.......................................................................................................53
7.3. Teme literare generice pentru realizarea unităților de învățare .............................................53
VIII. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE ...................54
8.1. Repere de desfășurare a demersului didactic ........................................................................54
8.2. Tipologia și specificul strategiilor didactice privind disciplina Limba și literatura română .55
8.3. Elemente inter-și transdisciplinare realizate la disciplina Limba și literatura română.........56
8.4. Specificul activităților de evaluare la disciplina şcolară Limba şi literatura română ..........58
8.5. Evaluarea centrată pe succes .................................................................................................59
8.6. Metode și tehnici de evaluare ................................................................................................59
BIBLIOWEBOGRAFIE ...............................................................................................................60

1
PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina Limba și literatura română, alături de manualul școlar, ghidul
metodologic, softuri educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare
și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014),
Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de
competențe pentru învățământul generale (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului
European și a Consiliului Uniunii Europene, privind competenețele-cheie din perspectiva
învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Limba și
literatura română reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a
demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul
de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Limba și literatura română fundamentează și ghidează activitatea
cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă
durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-
evaluare.
Disciplina Limba și literatura română, prezentată/ valorificată în plan pedagogic în
curriculumului dat, are un rol important în formarea/ dezvoltarea personalității elevilor, în
formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o
societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Limba și literatura română s-a ținut
cont de:
abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel
internațional;
necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor,
dar și la tradițiile școlii naționale;
valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și celor
specifice;
necesitățile asigurării continuității și conexiunii dintre cicluri ale învățământului general:
educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Evidenţiem schimbările/dezvoltările realizate:
Prezentarea conceptului de curriculum din perspectivă sistemică.
Precizarea nivelurilor taxonomice ale competenţelor școlare.
Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absolventului
nivelului gimnazial de învăţământ ca un nou concept cu valenţe semantice de finalitate a
sistemului de învăţământ, proiectat din premisa unităţii abordării psiho- și sociocentriste.
Reformularea competenţelor specifice disciplinelor, evidenţiind valorile și atitudinile
specifice predominante în concordanţă cu profilul absolventului claselor gimnaziale.
Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competenţe
specifice de integrare și transfer pentru fiecare disciplină de studiu. Corelarea numărului de
competenţe specifice cu valenţele și posibilităţile fiecărei discipline.
Redefinirea unităţilor de învăţare pornind de la statutul și binomul competenţelor care
devin un nou sistem de referinţă al finalităţilor de format, conţinuturile devenind mijloace
de formare a competenţelor.

2
Asigurarea unei structuri unice a unităţilor de învăţare pe clase, eșalonându-le la
majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita
activitatea de proiectare didactică eșalonată.
Revizuirea sistemelor de unităţi de competenţe (sub-competenţe) în contextul dinamic al
formării competenţelor specifice pe unităţi de învăţare, pe clase.
Eșalonarea sistemelor de finalităţi preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele a V -
a - a IX-a, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competenţelor specifice
disciplinei la finele nivelului gimnazial de învăţământ.
Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conţinuturilor pe discipline, pe
clase și unităţi de învăţare: sincronizări (Limba străină și Limba română), reconfigurări,
optimizări, descongestionări judicioase. Evidenţierea în cadrul unităţilor de conţinut a
termenilor specifici disciplinei care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului.
Asigurarea continuităţii în implementarea evaluării criteriale prin descriptori cu note
(ECDN) în învăţământul gimnazial prin listarea produselor școlare evaluabile în fiecare
unitate de învăţare.
Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-învăţare-
evaluare: dobândirea, înţelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achiziţiilor; realizarea
strategiilor de evaluare.
Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaţionalizare, europenizare,
tehnologizare etc. prin introducerea unor activităţi de învăţare și produse școlare care
valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”1;
Racordarea competenţelor specifice disciplinelor din aria curriculară „Limbă și
comunicare” la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi2;
Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învăţării experienţiale, a elementelor de
învăţare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judicioasă cu strategii
consacrate pentru vârsta școlară gimnazială.
Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare.
Ca noutate absolută mai apare și didactică oralului, căreia i se dedica o competență
distinctă.
Cel mai mare succes al exercițiului actual de dezvoltare curriculară, care e si cu titlu de
pionierat, îl reprezintă PROGRESIA cognitivă, formativă și atitudinală a competențelor cu
toate derivatele lor de context.

Curriculumul la disciplina Limba și literatura română cuprinde următoarele componente


structurale: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice
disciplinei, Unități de competențe, Unități de conținuturi, Activități și produse de învățare,
Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Lista bibliografică.

1
Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.
2
Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer. Volume complémentaire
avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.
3
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. orelor pe
Statutul săptămână
Nr. de ore
Aria curriculară Clasa
disciplinei anual
Obligatorie Limbă şi a V-a 6 204
comunicare a VI-a 6 204
a VII-a 5 170
a VIII-a 5 170
a IX-a 5 170

II. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ÎN RAPORT CU PONDEREA


PROCENTUALĂ A COMPETENȚELOR SPECIFICE DISCIPLINEI

Ponder Nr. orientativ de ore pe clase


Unităţi de conţinut dominante / integratoare ea
Nr. de ore anual
procen
Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa
tuală a V-a a VI-a a VII- a VIII- a IX-a
a a
204 204 170 de 170 de 170 de
ore ore ore ore ore
Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și 5% 7 6 5 6 7
culturale proprii în context național, manifestând curiozitate și
toleranță.
Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale 10% 17 15 11 13 13
în diverse situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi
coerenţă discursivă.
Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor 35% 52 55 41 41 41
literare şi nonliterare prin diverse strategii, demonstrând
spirit de observaţie şi atitudine creativă.
Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de 20% 15 15 11 12 11
diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativitate
şi responsabilitate pentru propria exprimare.
Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a 25% 52 55 41 40 42
normelor lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale,
semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând
corectitudine şi autocontrol.
Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice 5% 9 12 12 9 9
și de lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de
atitudine pozitivă şi interes.

4
III. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
Cu statutul de disciplină şcolară obligatorie pentru toate clasele şi fundamentală pentru
studiul celorlalte discipline şcolare, Limba şi literatura română integrează, în baza celor două
ştiinţe umaniste fundamentale: lingvistica şi ştiinţa literaturii, două domenii educaţionale:
educaţia lingvistică (EL);3 educaţia literar-artistică (ELA)4.
Curriculumulul de Limba și literatura română reprezintă documentul normativ
principal al tuturor acţiunilor educative, reprezentând finalităţile Educației Lingvistice și
Educației Literar-artistice (EL/ELA) şi reperele conceptuale pentru proiectarea şi desfăşurarea
independentă a tuturor acţiunilor demersului respectiv, în funcţie de condiţiile concrete ale
procesului educaţional, în aspectele:
 precizarea/adaptarea conţinuturilor EL/ELA la competenţele specifice şi a unităților de -
competenţe formate prin limba şi literatura română ca disciplină şcolară;
 selectarea/combinarea tehnologiilor EL/ELA;
 elaborarea, în această bază, a proiectelor didactice de lungă şi scurtă durată, ale altor
forme de activitate didactic-educaţională;
 desfăşurarea procesului educaţional în baza principiilor EL/ELA, aplicând
combinaţiile/sistemele optime, stabilite individual, de tehnologii specifice EL/ELA;
 proiectarea şi realizarea evaluării şcolare la fazele iniţială, curentă şi finală.
Funcţiile curriculumului la disciplina Limba și literatura română vizează activităţile de
predare - învăţare - evaluare în diversitatea lor formativă, asigurând interesul permanent al
elevului pentru performarea sa ca vorbitor şi cititor elevat, cult, pentru stimularea şi
dezvoltarea sa ca receptor/producător de mesaje şi interpret de texte diverse, ce au o
funcţionalitate evidentă în contextul actual.
Din perspectiva cadrelor didactice, în conformitate cu principiile literaturii/ artei,
comunicării şi receptării, cu principiile conceptului educaţional modern – învăţământul
formativ – Curriculumul la Limba şi literatura română solicită o nouă atitudine faţă de elev,
pe de o parte, tratându-l ca subiect al propriei formări comunicativ-lingvistice şi literar-
artistice, şi faţă de materiile predate (sistemele şi fenomenele limbii, operele şi fenomenele
literare), pe de alta, interpretându-le nu numai ca valori imanente, ci şi ca valori care sunt
produse prin activitatea de învăţare, comunicativă şi literară a elevilor (valoarea in actu).
De asemenea, documentul oferă profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii la
catedră, lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de
studiat, ci şi a integrării modulelor de conţinuturi şi a proiectării parcursului didactic-
educaţional.
Curriculumului la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă și care
reprezintă competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare,
care au și funcția de stabilirea a obiectivelor de evaluare finală.
Totodată, Curriculumul la disciplina Limba și literatura română orientează cadrul
didactic spre organizarea procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de
învățare (unități de competențe – unități de conținuturi – activități de învățare).
Curriculumul la disciplina Limba și literatura română are următoarele funcții: de
3
Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare şi dezvoltare a competenţelor de comunicare cultă, prin
cunoaşterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) şi angajarea elevului în producerea actelor comunicării.
Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culţi ai limbii române şi a premiselor pentru cunoaştere şi
comunicare în orice domeniu al vieţii umane.
4
Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de literatură, prin cunoaşterea
apropriată a unor opere şi fenomene literare de valoare şi prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor
texte literare şi interpretative.
Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică şi a premiselor pentru educaţia
artistic-estetică generală.
Obiectivele EL/ELA sunt formulate în termeni de competenţe comunicative/li- terare/lectorale (cunoştinţe,
capacităţi, atitudini), pe care urmează să şi le formeze elevii pe parcursul şcolarităţii, ajutaţi fiind de profesor.

5
conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Limba și literatura română; de
reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina data și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curriculare specifice
disciplinei Limba și literatura română, dintre componente structurale ale curriculumului
disciplinar, dintre standarde și finalitățile curriculare; de proiectare a demersului educațional/
contextual (la nivel de clasă concretă); de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Curriculumul la disciplina Limba și literatura română se adresează cadrelor didactice,
autorilor de manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate. De menționat,
că beneficiarul principal al acestui document este elevul (având un statut specific în acest
sens).
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar de limba și literatura română este
format din:
Competențe-cheie/transversale, care sunt o categorie curriculară importantă cu un grad
înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul
școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele
reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației
(2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei
Europene(2018). Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții
sociale, poartă un caracter pluri-/ inter-/ transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinelor derivă din competențele-cheie/transversale.
Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar
respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele clasei a IX-a. Raportate la limba și
literatura română, acestea sunt vizate în cadrul celor șase competențe specifice ale
disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare și
a produselor școlare recomandate și se referă, prioritar, la următoarele componente
lingvistice și literare: identitatea lingvistică și culturală a elevului în context național,
interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală; lectura și receptarea textelor
literare şi nonliterare prin diverse strategii; producerea textelor scrise de diferit tip, pe
suporturi variate, limba ca sistem și norme lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale,
semantice); experiențe lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de viață.
Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează
proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se
realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ţinând cont de Repartizarea
orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute
integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unităţi de învăţare și selectiv
– pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a
unităţilor de învăţare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de
competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.
Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea
competenţelor specifice, reprezentând etape în achiziţionarea/construirea acestora.
Unitățile de competențe sunt structurate şi dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare
dintre clasele a V-a - a IX-a pe parcursul unei unități de învățare/unui an şcolar, fiind
prezentate în curriculumul disciplinar respectiv.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaţionale prin care se urmărește realizarea
sistemelor de unităţi de competenţe proiectate pentru unitatea de învăţare dată. Respectiv,
se vizează realizarea competenţelor specifice disciplinei, dar și a celor
transversale/transdisciplinare.
Unităţile de conţinut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care
trebuie să intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unităţi de învăţare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de
contexte semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru

6
formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unităţii respective de învăţare. Cadrul didactic are
libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul
proiectării și realizării lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specificul clasei
concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Denumirea disciplinei în clasele a V-a – a IX-a este Limba și literatura română

În construcţia curriculară şcolară actuală pe deplin se justifică prezența unor competențe


centrate pe conexiunile cu viața, într-o manieră transdisciplinară, pentru că acest tip de
proiectare vizează, în principal, achiziţiile finale sesizabile ale învăţării, care, valorificate la
modul acţional şi racordat la aşteptările societăţii, formează certe trăsături de personalitate.
Într-un asemenea cadru pedagogic, Curriculumul la limba şi literatura română reprezintă un
concept integrator al disciplinei, redimensionat pe un parcurs didactic modern şi sistematic. În
plus, menţionăm că o competenţă apare ca structură piramidală, având la bază activităţile mai
multor discipline şcolare. Ea nu se formează la o singură disciplină, la o singură oră sau pe
parcurs de semestru. Dacă privim trama educaţională a elevului care vine din ciclul primar cu
anumite competenţe formate, ne dăm seama că studiul gimnazial al limbii şi literaturii române îi
va dezvolta competenţele de comunicare şi lectorale, iar gradul de dezvoltare a acestora va varia
de la un an la altul. Elevul îşi va completa vocabularul activ, va asimila termenii inerenţi
demersului analitic, va citi şi va comenta/interpreta numeroase texte literare şi nonliterare.
Totodată, achiziţiile de vocabular şi de lecturi nu se vor limita la orele de limbă şi literatură
română (şi istoria, şi matematica, şi ştiinţele contribuie la aceste achiziţii), nici nu se încheie la
orele de studiu instituţionalizat. În acest cadru, asimilarea unor tehnici de muncă intelectuală,
aplicate la orice oră, creează premisele pentru formarea şi dezvoltarea competenţei de a învăţa, a
şti să înveţi.
Autorii de manuale vor aborda conţinuturile educaţionale (materiile lingvistice/ de
comunicare, literare/lectorale) în manieră originală, având grijă să selecteze şi să structureze
materiile lingvistice/comunicative, textele literare/nonliterare (de bază şi auxiliare), subiectele
de comunicare, temele gramaticale, exerciţiile şi materialele ilustrative în baza principiilor
EL/ELA şi a timpului didactic (nr. ore/disciplină), stabilite prin acest document. Această cerinţă
va fi respectată şi la organizarea materiilor în unităţi de conţinut (module, părţi, capitole,
paragrafe, teme etc.), care vor fi concepute ca entităţi didactic-educaţionale ce integrează
următoarele domenii de referinţă: texte de bază şi auxiliare; subiecte de comunicare orală şi
scrisă; vocabular şi gramatică funcţională; ortoepie şi ortografie; punctuaţie şi stilistică; analiză
de text, elemente de semiotică şi hermeneutică literară.
Unităţile mici de conţinut (exerciţii, teme şi întrebări) se vor orienta spre un singur domeniu
de referinţă. Fiecare manual va propune materii suficiente pentru formarea/dezvoltarea
competenţelor specifice limbii şi literaturii române ca disciplină şcolară, pentru desfăşurarea
unor sisteme plenare de activitate lingvistică/comunicativă şi literară/ lectorală, precum şi
materii pentru evaluări şcolare iniţiale, curente şi sumative.
În acest fel, profesorii şi autorii de manuale vor reuşi să găsească modalităţile eficiente de
adaptare a procesului educaţional în gimnaziu la condiţiile particulare ale clasei şi ale
individualităţii elevilor. Acest fapt constituie o premisă concludentă pentru titlul de disciplină
şcolară de tip integrat, axată, preponderent, pe un demers educativ-formativ.
Modelul funcţional-comunicativ rămâne perspectiva definitorie în organizarea şi
desfăşurarea procesului educaţional la disciplină. Proiectarea/structurarea activităţilor
educaţionale, realizarea valorică a sensului didactic proiectat şi organizarea pertinentă a tuturor
tipurilor de evaluare a rezultatelor şcolare la disciplină va articula eficienţa celor două
componente specifice ale concepţiei lingvistice şi literare (EL/ELA).
Realizarea sistemelor de competenţe definite de curriculum se va manifesta în
comportamente comunicative culte, în activităţi şi atitudini literar-artistice şi estetice generale,
acestea reprezentând şi scopul atins al EL/ELA.

7
IV. COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ

Competențele specifice reprezintă sisteme integrate de cunoștințe, abilități, valori și atitudini,


pe care și le propune să le formeze/ dezvolte fiecare disciplină la nivelul învățământului gimnazial,
prin corelare cu întreaga perioadă de școlarizare [p. 24]5.

1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, manifestând


curiozitate și toleranță.
2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală, dovedind
coeziune şi coerenţă discursivă.
3. Lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit
de observaţie şi atitudine creativă.
4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativitate şi
responsabilitate pentru propria exprimare.
5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale,
semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol.
6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă
de atitudine pozitivă şi interes.

V. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A UNITĂŢILOR DE CONŢINUT


ŞI A ORELOR, RECOMANDATE PE CLASE

CLASA A V-A

Ponderea Nr.
Nr. de ore procentuală Unităţi de conţinut dominante / integratoare orientativ
anual de ore
204 ore 5% Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale 7
proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță
Limba română, limba maternă. 1
Elemente de cultură locală. 2
Limba română și valorile familiei mele. 2
Activități transdisciplinare 2
10% Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse 17
situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursivă
Situația de comunicare: Componentele procesului de comunicare. 3
Parametrii comunicării orale.
Dicţie: Optimizarea mecanismelor de articulaţie a sunetelor. 5
Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: cuvinte- 4
cheie, idei principale, temă, informaţii generale şi de detaliu.
Strategii de ascultare activă: Reguli de acces la cuvânt: întreruperi, 3
suprapuneri, luarea/predarea cuvântului, aşteptarea rândului la cuvânt.
Activități transdisciplinare 2
35% Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare şi 52
nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de
observaţie şi atitudine creativă
Cartea, obiect cultural. Structura cărții(copertă, cotor, pagina de titlu). 2
Text literar/ text nonliterar. 1
Opera epică: acțiune, personaj, timp, spațiu, narator. 2
Tema și ideea/ ideile textului (noțiuni). 1
Momentele subiectului/ etapele acțiunii. 2

5Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr.
432 din 29 mai 2017.
8
Planul simplu de idei. 1
Rezumatul textului epic. 2
Personaje pozitive și negative în basme. 1
Moduri de expunere: narațiunea, dialogul. 2
Specii literare: Legenda (faună și floră). 5
Povestea. 6
Snoava. 3
Povestirea 4
Ghicitoarea/ Frământarea de limbă. 3
Opera lirică. Elemente de versificație (vers, strofă, tipuri de strofe). 2
Poezia narativă. 4
Poezia lirică. 6
Figuri de stil: epitetul, comparația, personificarea, repetiția, 5
enumerația.
20% Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, 15
pe suporturi variate, manifestând creativitate şi responsabilitate
pentru propria exprimare.
Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere. 2
Prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; inserarea
unor desene, grafice, fotografii, scheme. 1
Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere. 1
Scrierea reflexivă.
Scrisoarea. 1
Felicitarea. 1
Scrierea imaginativă.
Compunerea. 3
Scrierea funcţională. 1
Mesajul telefonic. 1
Notiţele. 1
Orarul activităților. 1
Programul zilei. 1
Anunțul. 1
Glosarul.
25% Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor 52
lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea
actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Elemente de fonetică și ortografie 6
Alfabetul limbii române (actualizare). Tipuri de sunete. Vocală.
Consoană (actualizare).
Corespondența sunet – literă. Silaba (actualizare).
Accentul.
Normele ortografice de scriere a lui „â” și „sunt” în limba română.
Modificări în ortografia limbii române: DOOM -2, 2010.
Lexicul. Sinonime. Antonime. Câmpul lexical. Familia lexicală. 4
Morfologie
Substantivul: genul și numărul. 4
Tipuri de substantive: comun, propriu (actualizare).
Articolul hotărât şi nehotărât.
Verbul. Număr, persoană, mod și timp. 14
Moduri personale şi nepersonale. Privire generală.
Modurile personale: indicativul și imperativul.
Modurile nepersonale: infinitivul, participiul.
Timpurile modului indicativ: prezent, trecut, viitor.
Verbele auxiliare a avea, a vrea.
Aspectele timpului trecut. Imperfectul. Perfectul compus.
Ortografia verbului.
Adjectivul. Gradele de comparație. 3
Articolul demonstrativ.
Acordul adjectivului cu substantivul.
Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, pronumele 6
personal de politețe.
9
Categoriile gramaticale ale pronumelui: persoană, număr, gen.
Ortografia pronumelui.
Numeralul. Tipuri de numeral. Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. 3
Ortografia numeralului.
Organizarea frazei și a propoziției 3
Enunțul. Enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative.
Punctuația enunțului
Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată.
Propoziția afirmativă. Propoziția negativă.
Subiectul. Subiectul exprimat (simplu și multiplu). Acordul 2
predicatului cu subiectul.
Predicatul verbal. 3
Atributul. Noțiuni generale. 2
Complementul. Noțiuni generale. 2
5% Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de 9
lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de atitudine
pozitivă şi interes
Informații esențiale în lecturi și în comunicarea socială. 1
Rezumatul unui eveniment socio-cultural / a unei emisiuni TV/ 1
spectacol etc.
Textul literar/ nonliterar: tabele; scheme. Conținutul organizatorilor 1
grafici.
Cartea, un profesor pentru fiecare. 1
Interese/Preferințe de lectură. 1
Literatura și muzica. Activități transdisciplinare 4

Ateliere (lectură, scriere, discuție, transcurricular) 15


Evaluări/Analiza evaluărilor 21
*Evaluarea inițială
Ore pentru sinteze şi la discreţia profesorului. 16

CLASA A VI-A

Ponderea Nr.
Nr. de ore procentuală Unităţi de conţinut dominante / integratoare orientativ
anual de ore
204 ore 5% Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale 6
proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță
Limba română, limbă europeană. 2
Elemente de cultură locală și națională. 2
Activități transdisciplinare 2
10% Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse 15
situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursivă
Situația de comunicare: Tipuri/forme de comunicare. 2
Dicţie: Ritm și volumul vocii. 3
Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: 4
parafrazare, informații explicite și implicite, rezumare.
Strategii de ascultare activă: întrebările deschise și închise. 4
Regulile „de aur” ale ascultării.
Activități transdisciplinare 2
35% Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare şi 55
nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de
observaţie şi atitudine creativă
Cartea, obiect cultural. Structura cărții (cuprinsul, subsolul, 3
asteriscul).
Opera epică. 1
Narațiunea la persoana I și la persoana a III-a.

10
Personajele principale și secundare. 2
Tema și ideea principală, ideile secundare. 2
Planul dezvoltat de idei. 2
Momentele subiectului/ etapele acțiunii (actualizare). 2
Rezumatul textului epic (actualizare). 2
Moduri de expunere: narațiunea, dialogul (actualizare). 2
Descrierea.
Legenda. 3
Basmul. 4
Fabula. 3
Parabola. 3
Povestirea. 3
Romanul (pentru copii). 6
Proverbe și zicători. 2
Opera lirică. Eul liric. Elemente de versificație (tipuri de rimă). 3
Poezia lirică. 5
Pastelul. 3
Epitetul, comparația (actualizare). 3
Inversiunea. Hiperbola.
20% Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit 15
tip, pe suporturi variate, manifestând creativitate şi
responsabilitate pentru propria exprimare.
Etapele scrierii. Integrarea părților textului. 1
Redactarea ciornei şi a lucrării pe baza planului dezvoltat de idei 1
dezvoltat de idei
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă. 1
Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, 1
explicativ, narativ-descriptiv. 1
Scrierea reflexivă. 2
Felicitarea electronică. 1
Textul reflexiv.
Textul argumentativ. (simplu). \simpla argumentarea a textului 1
Scrierea imaginativă. 1
Descrierea. 1
Dialogul. 1
Scrierea funcţională. 1
Mesajul electronic. 1
Anunțul. 1
Rețeta.
E-mail.
Instrucţiunea.
25% Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor 55
lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea
actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Elemente de fonetică și ortografie 5
Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat.
Semivocala. Despărțirea în silabe.
Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/
neadmise de normă.
Modificări în ortografia limbii române: DOOM -2, 2010.
Lexicul. Sinonime parțiale. Sinonime totale. 4
Omonime. Cuvinte polisemantice.
Morfologie. Substantivul. Substantive colective. Substantive 8
11
defective. Cazul. Articolul genitival. Reguli de acord. Punctuația
vocativului.
Corelarea funcției sintactice cu cazul morfologic.
Verbul. Modul indicativ. Aspectele timpului trecut. Perfectul
simplu. Mai mult ca perfectul. 10
Modurile personale: conjunctivul și condiționalul – optativ.
Valorile morfologice ale verbului a fi (predicativ, auxiliar,
copulativ).
Ortografia formelor inversate ale verbului la condiționalul –
optativ.
Adjectivul. Gradele de comparație. Articolul demonstrativ. 3
Acordul adjectivului cu substantivul.
Pronumele. 5
Pronumele personal (flexiune cazuală).
Pronumele reflexiv (diferența între pronumele reflexiv și
pronumele personal). Construcții cu pronume reflexive.
Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv.
Pronumele de întărire și adjectivul pronominal de întărire.
Numeralul. Tipuri de numeral. Numeralul fracționar. Ortografia 3
numeralului.
Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de loc, de timp). 2
Prepoziția. Locuțiunea prepozițională. 2
Cazul.
Organizarea frazei și a propoziției 1
Clasificarea propoziției: actualizare.
Subiectul. Subiectul neexprimat (inclus și subînțeles). 2
Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi. Numele predicativ. 2
Acordul numelui predicativ.
Atributul. 2
Atributul adjectival. Atributul substantival.
Complementul. Complementul direct. Anticiparea și reluarea 2
prin clitice pronominale în cazul unor complemente.
Complementul indirect. Anticiparea și reluarea prin clitice 2
pronominale în cazul unor complemente.
Complementul circumstanțial de loc/ de timp/ de mod. Norme de 2
punctuație (virgula).
5% Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de 12
lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de atitudine
pozitivă şi interes
Comunicarea în jurul nostru 1
Comunicarea verbală, nonverbală și paraverbală 1
Diversitatea organizatorilor grafici pentru textul literar,
nonliterar. 1
Gramatica în organizatori grafici. 1
Codificarea și decodificarea informației 1
Cartea – obiect cultural. Structura cărții (cuprinsul, subsolul, 1
asteriscul).
Raftul de literatură artistică în biblioteca personală. 1
Avantajele lecturii în viaţa unui elev. 1
Literatura și pictura. Activități transdisciplinare 4

Ateliere (lectură, scriere, discuție, transcurricular) 11


Evaluare/Analiza evaluării 20
Ore pentru sinteze si la discreția profesorului 15

12
CLASA A VII-A

Ponderea Nr.
Nr. de ore procentuală Unităţi de conţinut dominante / integratoare orientativ
anual de ore
170 de ore 5% Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale 5
proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță
Unicitatea limbii române acasă și în lume. 1
Cultura națională și cultura țărilor din vecinătate. 1
Sărbători naționale 1
Activități transdisciplinare 2
10% Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse 11
situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursivă
Situația de comunicare: Deprinderi de comunicare (atitudine, 3
influențe, încredere, empatie). 2
Dicţie: Lectura la microfon.
Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: 4
clasificare, reformulare, repetare, conectori pragmatici; distincția
dintre fapt și opinie. 2
Strategii de ascultare activă: ecoul și tăcerea.
Activități transdisciplinare 2
35% Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare şi 41
nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de
observaţie şi atitudine creativă
Cartea, obiect cultural (momente din istoria cărții). 2
Opera epică. Autor, narator, personaj. 1
Planul simplu și dezvoltat de idei(actualizare). 1
Rezumatul textului epic cu elemente descriptive. 2
Clasificarea personajelor. 2
Moduri de expunere: narațiunea, dialogul, descrierea 2
(actualizarea). Monologul.
Legenda istorică. 3
Basmul cult. 4
Parabola. 3
Nuvela. 4
Romanul. 6
Proverbe și zicători.(actualizare) 1
Imnul. 2
Doina populară 2
Poezia lirică. 3
Metafora.
Antiteza. 3
Paralelismul sintactic.
20% Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, 11
pe suporturi variate, manifestând creativitate şi responsabilitate
pentru propria exprimare.

13
Etapele scrierii
Rescrierea textului. 1
Tipare textuale de structurare a ideilor.
Rezumatul. 1
Textul cu elemente grafice specifice. 1
Redactare computerizată. 1
Tipare textuale de structurare a ideilor: comparaţie, analogie,
pro-contra; ordinea argumentelor în textul argumentativ. 1
Scrierea reflexivă: Textul argumentativ. 1
Scrierea imaginativă: Povestirea. 1
Descrierea (de localitate; de itinerar). 1
Scrierea metaliterară: Comentarea unor secvenţe. 1
Scrierea funcţională: Anunţul. 1
Completarea formularelor tipizate. 1
25% Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor 41
lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea
actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Elemente de fonetică și ortografie. 2
Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină, conținând
foneme nespecifice limbii române.
Modificări în ortografia limbii române: DOOM -2, 2010.
Lexicul. Sinonimia contextuală (inițiere) 6
Paronime. Confuzii paronimice.
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea,
compunerea.
Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, expresii frazeologice,
cuvinte compuse.
Câmpul derivativ.
Morfologie. Substantivul și articolul substantival: actualizare. 2
Verbul. Modurile nepersonale: 4
infinitivul, participiul. Actualizare.
Gerunziul, supinul.
Verbul copulativ a fi. Actualizare.
Alte verbe copulative (a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a
părea, a rămâne, a însemna).
Adjectivul. 2
Topica adjectivului. Adjectivul participial
Pronumele și adjectivele pronominale 6
Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ.
Pronumele interogativ și adjectivul pronominal interogativ.
Pronumele relativ și adjectivul pronominal relativ.
Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât.
Pronumele negativ. Adjectivul pronominal negativ.
Numeralul. Tipuri de numeral. 3
Numeralul multiplicativ. Numeralul distributiv.
Ortografia numeralului.
Adverbul. 2
Gradele de comparație ale adverbului.
Conjuncția 3
Locuţiunea conjuncțională.
Fraza. Coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune.
Conjuncții coordonatoare
Interjecția 1
Organizarea frazei și a propoziției 3
Fraza. Coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune.
Conjuncții coordonatoare. Norme de punctuație (virgula, punctul
14
și virgula).
Subiectul (actualizare) 1
Predicatul nominal. Alte verbe copulative (a deveni, a ajunge, a 2
ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna). Interjecția
predicativă.
Atributul. 2
Atributul adverbial, pronominal, verbal, exprimat prin
interjecție.
Complementul circumstanțial de cauză/ de scop. 2
Topica în propoziție. Norme de punctuație.
5% Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de 12
lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de atitudine
pozitivă şi interes
Prezentarea succintă a unui text citit independent/ a unui 1
eveniment socio-cultural/a unei întâmplări/ a unei emisiuni TV/
spectacol etc.
Informația din lecturi și mediul social. 1
Citind și comunicând învăț să învăț 1
Tipuri şi modele de organizatori grafici în format electronic. 1
1
Cartea - obiect cultural. Din istoria cărții.
1
Lectura şi preferinţele cititorului. 1
Modele comportamentale în textele literare. 1
Literatura și artele (teatru, pictură, dans, muzică) Activități 4
transdisciplinare:

Ateliere (lectură, scriere, discuție, transcurricular) 14


Evaluare/ Analiza evaluării 20
Ore pentru sinteze și la discreția profesorului 15

CLASA A VIII-A

Ponderea Nr.
Nr. de ore procentuală Unităţi de conţinut dominante / integratoare orientativ
anual de ore
170 de ore 5% Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale 6
proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță
Limba română azi. 1
Comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de 1
pretutindeni.
Cultura națională și cultura țărilor din vecinătate. Contacte 1
culturale.
Valori naționale și europene. 1
Activități transdisciplinare 2
10% Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în 13
diverse situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă
discursivă
Situația de comunicare: Argumentarea. 2
Dicţie: Discursul (Tehnici de respirație și controlul emoțiilor). 2
Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral:
perceperea ideilor, a punctelor de vedere, a intențiilor de 5
comunicare, a emoțiilor, a atitudinilor și a scopurilor
comunicative.
Strategii de ascultare activă şi de negociere a informaţiei şi a 2
relaţiei cu interlocutorii.

15
Activități transdisciplinare 2
35% Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare 41
şi nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de
observaţie şi atitudine creativă
Opera epică. Cronotopul. 1
Motivul literar. 3
Mesajul operei literare. 10
Rezumatul textului epic cu elemente descriptive (actualizare). 1
Nuvela. 4
Romanul. 10
Poezia lirică (versificația, măsura, ritmul: troheul, iambul, versul 10
liber).
Exclamația retorică. 2
Interogația retorică.
Invocația retorică.
20% Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit 12
tip, pe suporturi variate, manifestând creativitate şi
responsabilitate pentru propria exprimare.
Etapele scrierii. 1
Integrarea sugestiilor într-o nouă formă a textului
Prezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta 1
atenţia publicului.
Redactare computerizată. 1
Scrierea reflexivă.
Textul reflexiv 1
Scrierea imaginativă. 1
Descrierea (de interior; de obiecte). 1
Dialogul. 1
Scrierea metaliterară: 1
Comentarea unui text liric. 1
Eseul literar. 1
Scrierea funcţională. 1
Reportajul. 1
Cererea.
Anunţul de reclamă.
Invitația.
Afișul.
Rețeta.
Știrea.
25% Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor 40
lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea
actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Elemente de fonetică și ortografie: actualizare 5
Ortografia abrevierilor
Modificări în ortografia limbii române: DOOM -2, 2010.
Lexicul. Seriile sinonimice. 5
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: conversiunea.
Mijloace externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturi
lexicale.
Morfologie. Substantivul și articolul substantival: actualizare. 2
Verbul. Verbe tranzitive și intranzitive. 6
Diatezele verbului: activă, pasivă, reflexivă
Construcții cu pronume reflexive.
Ortografia formelor inversate ale verbului.

16
Pronumele și adjectivele pronominale. Actualizare. 2
Numeralul. Tipuri de numeral. 3
Numeralul colectiv. Numeralul adverbial. Ortografia
numeralului.
Adverbul. Locuțiunea adverbială. 3
Ortografia adverbului.
Organizarea frazei și a propoziției 2
Fraza. Subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin
pronume și adverbe relative.
Norme de punctuație.
Cuvinte/ construcții/ propoziții incidente. 2
Norme de punctuație.
Enunțuri eliptice. Construcții impersonale. Construcții eliptice. 2
Norme de punctuație.
Apoziția. Norme de punctuație la apoziție. 2
Complementul de agent. 2
Construcții cu pronume reflexive.
Complementul circumstanțial condițional. 2
Complementul circumstanțial concesiv. 2
5% Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de 9
lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de atitudine
pozitivă şi interes
Idei într-un discurs (a unui text citit independent/ a unui 1
eveniment socio-cultural/a unei întâmplări/ a unei emisiuni TV/
spectacol etc. ) 1
Textul în organizatori grafici.
Conţinutul şi designul organizatorilor grafici. 1
Literatura artistică şi experienţele şcolare/ de viaţă. 1
Literatura și cunoașterea de sine. 1
Literatura şi geografia. 4

Ateliere (lectură, discuție, scriere, transcurricular) 14


Evaluare/Analiză de evaluare 20
Ore pentru sinteze şi la discreţia profesorului. 15
CLASA A IX-A

Ponderea Nr.
Nr. de ore procentuală Unităţi de conţinut dominante / integratoare orientativ
anual de ore
170 de ore 5% Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și 7
culturale proprii în context național, manifestând curiozitate și
toleranță
Limba română, fenomen în evoluție 1
Pașaportul lingvistic al unui elev 1
Patrimoniul cultural național. 1
1
Valori culturale românești în lume. Contacte culturale
1
Personalitățile neamului
Activități transdisciplinare 2
10% Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în 13
diverse situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă
discursivă
Situația de comunicare: Negocierea. 1
Dicţie: Tehnici de discurs și moderare. 2
Strategii eficiente de concepere și de comprehensiune a textului 4
17
oral: compararea ideilor, a punctelor de vedere, a intențiilor de
comunicare, a emoțiilor, a atitudinilor și a scopurilor
comunicative.
Strategii eficiente de ascultare activă: ascultarea activă,
combativă și empatică. 4
Activități transdisciplinare 2
35% Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare şi 41
nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de observaţie
şi atitudine creativă
Folclorul și literatură populară. 5
Literatura populară și literatura cultă. 1
Textul dramatic. Comedia. 6
Balada. Balada cultă. 5
Poemul eroic. 5
Romanul fantastic. 6
Eseul (noțiune). 2
Poezia contemporană. 8
Anafora. 3
Aliterația. Asonanța.
Simbolul.
20% Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe 11
suporturi variate, manifestând creativitate şi responsabilitate
pentru propria exprimare.
Etapele scrierii 2
Elaborarea textului.
Tipare textuale de structurare a ideilor: comparaţie, analogie,
pro-contra; ordinea argumentelor în textul argumentativ –
Grafica textului.
Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.
Redactare computerizată
Scrierea reflexivă. 3
Textul argumentativ.
Eseul.
Scrierea imaginativă.
Descrierea (de fiinţe; de activităţi).
Portretul.
Scrierea metaliterară. 3
Comentarea unui text liric.
Comentarea unui fragment de text epic.
Rezumatul textului literar.
Scrierea funcţională. 3
CV-ul.
Anunțul publicitar.
Instrucțiunea.
Scrisoarea.
Articolul de presă.
Forumul de discuții.
Jurnal de călătorie.
Spotul publicitar.
Reportajul.
Recenzia.

18
25% Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor 42
lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea
actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Elemente de fonetică și ortografie: actualizare. 4
Modificări în ortografia limbii române: DOOM -2, 2010.
Lexicul. Seriile sinonimice 6
Mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne şi externe.
Privire de ansamblu.
Expresii frazeologice.
Morfologie. Părțile de vorbire (actualizare). 11
Funcțiile sintactice ale părților de vorbire.
Sintaxa. Fraza. Coordonarea și subordonarea. Actualizare. 7
Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă.
Norme de punctuație: actualizare.
Subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și
adverbe relative: actualizare.
Propoziția subiectivă. 14
Propoziția predicativă
Subordonata atributivă
Subordonata completivă directă
Subordonata completivă indirectă
Subordonatele circumstanțiale (de loc/ de timp/ de mod, de
cauză/ de scop/ condițională, concesivă).
Norme de punctuație în fraza cu propoziții subordonate.
5% Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de 9
lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de atitudine
pozitivă şi interes
Discursul (la textului citit independent, a unei emisiuni TV; film; 1
spectacol; cărţi citite independent; a unui eveniment socio-
cultural etc.)
Textul ştiinţific, literar (nonliterar) în organizatori grafici. 1
Comunicarea prin organizatori grafici. 1
Limbajul și literatura în internet. 1
Literatura - lecţii de viaţă (ghid) 1
Experienţe de lectură din viaţa unor personalităţi. 1
Literatura și istoria: Activități transdisciplinare 3

Ateliere (lectură, discuție, scriere, transcurricular) 12


Evaluare/analiza evaluărilor 20
Ore la discreție profesorului 15

19
VI. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
CLASA A V-A

Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național,


manifestând curiozitate și toleranță
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse
competenţă școlare recomandate
1.1. Deosebirea, la  Limba română, limba maternă. Activități:
nivel elementar, a  Elemente de cultură locală. Exerciții de argumentare a
conceptului de  Limba română și valorile familiei necesității de comunicare în limba
identitate etnică, mele. română;
lingvistică, culturală.  Temă transdisciplinară:Limba Monolog despre sine ca vorbitor al
1.2. Explicarea română și cultura națională limbii române;
conceptului de Exerciții de prezentare a
identitate etnică, importanței limbii pentru
lingvistică, culturală. dezvoltarea personală;
Terminologie specifică: identitate Prezentarea oportunităților limbii
etnică, lingvistică, culturală române etc.
Produse: pagina de jurnal;
prezentare orală; proiect de grup
interdisciplinar etc.
Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală,
dovedind coeziune şi coerenţă discursivă
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse
competenţă școlare recomandate
2.1.Identificarea Situația de comunicare Activități:
temei, a unor ● Componentele procesului de Extragerea informațiilor esențiale și
informații esențiale și comunicare. Parametrii identificarea stărilor/ emoțiilor/
de detaliu, comunicării orale. sentimentelor emițătorului de
informaţiilor explicite Dicţia detaliu din diferite mesaje orale;
și implicite, în diverse ● Optimizarea mecanismelor de Recunoaşterea vorbitorului din
tipuri de texte orale. articulaţie a sunetelor. diferite înregistrări audio, făcute de
2.2. Prezentarea orală, Strategii de concepere și de elevi, având drept criteriu o idee
pe baza unor repere comprehensiune a textului oral enunţată anterior de acesta;
date de profesor, a ● Cuvinte-cheie, idei principale, Recunoaşterea vorbitorul în baza
unor informații și a temă, informaţii generale şi de înregistrărilor;
unor idei. detaliu. Formularea ideilor principale și
Strategii de ascultare activă: secundare dintr-un mesaj oral;
● Reguli de acces la cuvânt: Activităţile de ascultare propriu-
întreruperi, suprapuneri, zisă şi de fixare a conţinutului
luarea/predarea cuvântului, mesajului: completarea unor
aşteptarea rândului la cuvânt. chestionare, a unor grile de
observare, exerciţii de identificare a
Terminologie specifică: comunicare, emiţătorului/ receptorului/
dicție, comprehensiune, ascultare activă. contextului comunicării etc.;
Exerciții de pronunție etc.
Produse: prezentări simple pe
teme date, povestiri, descrieri,
explicaţii, dialoguri între doi
participanţi, etc.

20
Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii,
demonstrând spirit de observație şi atitudine creativ
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse
competenţă școlare recomandate
3.1. Lectura Text literar/ text nonliterar
textului literar și Opera epică Activități:
nonliterar cu ● Acțiune, personaj, timp, spațiu,
identificarea narator. Lectura interogativă și expresivă a
componentelor de ● Tema și ideea/ ideile textului textului.
structură. (noțiuni). Lectura cu voce a textelor și a
3.2. Confirmarea ● Momentele subiectului/ etapele fragmentelor de texte.
înțelegerii unui acțiunii. Demonstrarea înţelegerii textului
text prin răspuns la ● Planul simplu de idei. prin răspuns la întrebări.
întrebări în baza ● Rezumatul textului epic. Identificarea în text a figurilor de
lui. ● Moduri de expunere: narațiunea, stil.
3.3. Rezumarea dialogul. Identificarea indiciilor de timp și
unui text narativ de spațiu.
mici proporții. Personajul literar Ordonarea secvenţelor narative
3.4. Recunoașterea ● Trăsături fizice și morale ale dintr-un text în vederea rezumării
figurilor de stil în personajului. (actualizare). acestuia.
limita unităților de ● Personaje pozitive și negative în Exerciții de interpretare a textului.
conținut. basme. Organizarea informaţiei/ a
3.5. Compararea termenilor în clustering.
personajelor Opera lirică Elaborarea de hărţi ale naraţiunii.
literare din ● Elemente de versificație (vers, Lectura pe roluri a dialogurilor.
perspectiva strofă, tipuri de strofe). Teatralizarea unor secvențe
valorilor. ● Poezia narativă. narative.
● Poezia lirică. Joc de rol: prezentarea
personajului.
Figuri de stil Memorarea unor texte lirice.
● Epitetul, comparația, personificarea, Evaluarea reciprocă a produselor
repetiția, enumerația. realizate.
Produse: Harta conceptuală.
Specii literare: Planul simplu de idei. Rezumatul.
● Legenda (faună și floră). Notițe de lectură. Poster. Agenda
● Povestea. de lectură. Aprecieri personale în
● Snoava. raport cu textul studiat. Dramatizări
● Povestirea. etc.
● Ghicitoarea/ Frământarea de limbă.
Terminologie specifică: personaj
literar, legendă, poveste, snoavă,
povestire, ghicitoare, frământare de
limbă, epitet, comparație, personificare,
repetiție, enumerație.

21
Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând
creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse
școlare recomandate
4.1. Scrierea corectă, Etapele scrierii Activități:
lizibilă a textelor ● Prezentarea textului: scrisul Exerciții de asociere
reflexive, funcţionale, de mână, așezarea în pagină; corespunzătoare text-imagine/
imaginative cu păstrarea inserarea unor desene, grafice, desen, scheme;
structurii şi a aspectului fotografii, scheme. Exerciții de dictare, urmărind
îngrijit. ● Planul simplu de idei. utilizarea semnelor de punctuaţie şi
4.2. Respectarea regulilor ● Părţile textului: introducere, de ortografie, în funcţie de intenţia
ortografice, ortoepice și de cuprins, încheiere. de comunicare şi de mesajul
punctuație în textul transmis;
produs. Scrierea reflexivă Exerciții de completare a diverselor
4.3. Aranjarea în pagină ● Scrisoarea. tipuri de texte, formulare tipizate;
a textului literar și ● Felicitarea. Revizuirea unor texte personale.
nonliterar. Atelier de scriere;
4.4. Completarea textelor Scrierea imaginativă Exerciții de relatare a unor
media/formularelor ● Compunerea – narațiune. experiențe personale, narațiuni
tipizate în cadrul e- ● Compunerea – descriere. ficționale, descrieri de obiecte;
comunicare. Elaborarea unui plan personal de
4.5. Relatarea, în scris, Scrierea funcţională lucru, urmărind corectarea
despre experienţe lectorale ● Mesajul telefonic. comportamentelor şi a atitudinilor
și de viață într-o formă ● Notiţele. ineficiente sau inadecvate.
accesibilă și clară. ● Orarul activităților. Exerciții de repartizare a rolurilor în
● Programul zilei. echipă (editor text, editor imagine,
● Anunțul. coordonator etc.).
● Glosarul. Elaborarea, în echipă/ individual, a
unor texte nonliterare cu ajutorul
Terminologie specifică: tehnologii informaționale.
introducere, cuprins, încheiere, Autoevaluarea textelor produse.
plan simplu de idei, notițe, glosar, Evaluarea reciprocă a textelor
scrisoare, felicitare. produse.

Produse: text literar; text


nonliterar; plan al activităților;
texte scrise de diferit tip etc.

22
Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice,
gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse
competenţă școlare recomandate
5.1. Identificarea Elemente de fonetică și ortografie Activități:
achizițiilor lexicale, ● Alfabetul limbii române Identificarea elementelor de limbă
fonetice, gramaticale (actualizare). Tipuri de sunete. dintr-un text, la prima vedere.
pentru înțelegerea și Vocală. Consoană (actualizare). Definirea sensului de bază al
exprimarea ● Corespondența sunet – literă. Silaba cuvântului uzual.
intențiilor de (actualizare). Exerciții de utilizare a dicționarului
comunicare și în ● Accentul.
explicativ.
textul studiat. ● Normele ortografice de scriere a lui
Identificarea informației necesare
în dicționarul ortografic.
5.2. Aplicarea „â” și „sunt” în limba română.
Exerciții de recunoaștere, de
deprinderilor de ● Modificări în ortografia limbii
completare, de înlocuire, de
realizare a intențiilor române: DOOM -2, 2010. transformare.
de comunicare Lexicul Exerciții de utilizarea adecvată a
dobândite. ● Lexicul. Sinonime. Antonime. terminologiei lingvistice.
5.3. Asimilarea Câmpul lexical. Familia lexicală. Exerciții cu caracter ludic.
regulilor ortografice Morfologia Interogare multiprocesuală.
și ortoepice în ● Substantivul și articolul Comentarea ortogramelor.
utilizarea structurilor substantival Analiza faptelor de limbă.
fonetice, lexicale și ● Substantivul: genul și numărul. Aplicarea regulilor studiate la
gramaticale. ● Tipuri de substantive: comun,
producerea textului scris.
Atelier de scriere.
5.4. Recunoașterea propriu (actualizare).
Atelier de vorbire.
structurilor ● Articolul hotărât şi nehotărât.
morfologice și ● Verbul. Număr, persoană, mod și
Produse: Dictarea de cuvinte/
sintactice pentru timp. Dictarea liberă/ Dictarea
exprimarea intenției ● Moduri personale şi nepersonale.
comentată / Dictarea preventivă. Grile
de comunicare. Privire generală. de analiză a faptelor de limbă. Grile
5.5. Utilizarea ● Modurile personale: indicativul și
de evaluare a actelor comunicative.
dicționarului imperativul. Autodictarea. Intenții de comunicare.
explicativ în ● Modurile nepersonale: infinitivul,
stabilirea participiul.
sensurilor cuvintelor ● Timpurile modului indicativ:
necunoscute și a prezent, trecut, viitor.
dicționarului ● Verbele auxiliare a avea, a vrea.
ortografic în scrierea ● Aspectele timpului trecut.
corectă a cuvintelor. Imperfectul. Perfectul compus.
5.6.Valorificarea ● Adjectivul. Gradele de comparație.
potențialului Articolul demonstrativ. Acordul
expresiv al părților adjectivului cu substantivul.
de vorbire ● Pronumele. Tipuri de pronume:
(substantiv, pronumele personal, pronumele
adjectiv) în textele personal de politețe.
studiate. ● Categoriile gramaticale ale
pronumelui: persoană, număr, gen.
● Numeralul. Tipuri de numeral.
Numeralul cardinal. Numeralul
ordinal. Ortografia numeralului.
Sintaxa
● Organizarea frazei și a propoziției
● Enunțul. Punctuația enunțului.

23
● Enunțuri asertive, interogative,
exclamative, imperative.
● Propoziția simplă. Propoziția
dezvoltată. Propoziția afirmativă.
Propoziția negativă.
● Subiectul. Subiectul exprimat
(simplu și multiplu). Acordul
predicatului cu subiectul.
● Predicatul verbal.
● Atributul. Noțiuni generale.
● Complementul. Noțiuni generale.
Terminologie specifică: sinonime,
antonime, vocală, consoană, câmp lexical,
familie lexicală, consoană, silabă, accent,
substantiv, articol, verb, mod, adjectiv,
pronume, numeral, enunț, subiect, predicat
verbal, atribut, complement.

Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de


viață, dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse
competenţă școlare recomandate
6.1. Organizarea Comunicarea în acțiune Activități:
într-un plan simplu ● Informații esențiale în lecturi și Identificarea ideilor principale în
de idei a informației în comunicarea socială. secvenţe concrete de text scris/oral.
citite/ emisiunii TV; ● Rezumatul unui eveniment Exerciții de extragere a informației
a unui eveniment socio-cultural / a unei emisiuni din organizatori grafici, tabele,
socio-cultural prin TV/ spectacol etc. scheme.
resurse digitale. Limbajul și literatura, a învăța să Identificarea informației necesare
6.2. Exprimarea înveți (cuvintelor-cheie, idei principale,
experienţelor de ● Textul literar/ nonliterar: tabele; detalii) din organizatori grafici.
lectură prin texte scheme. Conținutul Interpretarea/ decodificarea
recomandate pentru organizatorilor grafici. organizatorilor grafici (semne,
gestionarea propriei Literatura, a învăța să fii simboluri, forme, culori etc.)
învăţări. ● Cartea, un profesor pentru Formularea întrebărilor/
fiecare. răspunsurilor în baza
● Interese/ Preferințe de lectură. organizatorilor grafici.
● Literatura și muzica. Discuții asupra lecturilor.
Lectura cu voce a textelor.
Generice pentru teme Lectura pe roluri a textelor
transdisciplinare: Imagini muzicale și dramatice.
literare; Natura în literatură și Exerciții de realizare a comparației
muzică; Mama în cântec și în lecturilor cu muzica.
literatură; Literatură, pictură și Discuţii de grup și conversaţii
muzică; Limba română cântată etc.6 asupra lecturii particulare etc.
Produse: Agenda de lectură,
agenda de notițe; planul simplu de
idei, proiecte individuale şi în grup,
test de lectură; fișe de lucru (orarul,
programul de activitate)

6
Notă. Profesorul împreună cu elevii aleg sau propun genericele.
24
La sfârșitul clasei a V-a, elevul poate:

 deosebi conceptul de identitate etnică, lingvistică, culturală;


 manifesta atenție și concentrare în procesul ascultării în diverse situații de comunicare;
 preciza componentele de structură a textului literar și nonliterar;
 rezuma un text literar de mici proporții;
 compara două și mai multe personajele literare din perspectiva valorilor;
 elabora texte scurte;
 aplica reguli ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și
gramaticale;
 recunoaște structurile morfologice și sintactice pentru exprimarea intenției de
comunicare;
 utiliza dicționarul explicativ și dicționarul ortografic în exprimarea orală și scrisă a
intențiilor de comunicare;
 demonstra experiențe lingvistice și de lectură în contextul disciplinelor școlare,

manifestând atitudini specifice predominante:

● curiozitate și toleranță;
● coeziune şi coerenţă discursivă;
● spirit de observaţie şi atitudine creativă;
● creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare;
● corectitudine şi autocontrol;
● atitudine pozitivă şi interes.

25
CLASA A VI-A
Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național,
manifestând curiozitate și toleranță
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse
competenţă școlare recomandate

1.1.Formularea Activități:
argumentelor despre  Limba română, limbă Conversația euristică;
limba română ca europeană. Proiectul de grup;
limbă maternă şi ca  Elemente de cultură locală și Colaborarea în echipă;
limbă de stat. națională. Excursia tematică despre cultura
1.2.Relatarea despre locală și jurnalul de impresii.
sine ca reprezentant al  Teme transdisciplinare:
comunităţii Produse: leaflet/ buclet tematic,
 Limba română în Europa
vorbitorilor de limba album foto digital sau imprimat etc.
 Obiceiuri și tradiții naționale.
română.
1.3. Asocierea
Terminologie specifică: cultură
experiențelor de viață
locală și națională, obiceiuri și
și de lectură cu
tradiții.
elemente specifice ale
culturii locale și
naționale.

Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală,


dovedind coeziune şi coerenţă discursivă
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse
competenţă școlare recomandate
2.1. Sintetizarea Situația de comunicare Activități:
informațiilor, a  Situația de comunicare: Tipuri/ Fixarea conținutului mesajelor audiate
intențiilor și forme de comunicare. cu ajutorul diverselor instrumente
atitudinilor Dicţia (chestionare, grile etc.);
comunicării din  Dicţie Formularea ideilor principale dintr-un
diverse tipuri de texte  Ritm și volumul vocii. mesaj transmis de către un prieten/
orale. coleg;
2.2. Adecvarea Strategii de concepere și de Exerciții de organizare, sintetizare a
normelor de etichetă comprehensiune a textului oral informațiilor;
verbală la diferite  Parafrazare, informații Exerciții pentru ritmul și volumul vocii
situaţii de comunicare explicite și implicite, etc.
orală. rezumare. Produse: discursuri monologate
Strategii de ascultare activă: (prezentări pe teme date, povestiri) și
dialogate (interacțiuni cu mai mulţi
 Întrebările deschise și închise.
participanţi), grile de evaluare a textelor
Regulile „de aur” ale
orale, înregistrări (audio/ video) cu
ascultării.
exerciții de dicție etc.
 Tematici recomandate pentru
proiectul de grup: Puterea
vorbirii/ Exerciții de dicție etc.
Terminologie specifică: ritm,
explicit, implicit, întrebări închise,
întrebări deschise.

26
Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii,
demonstrând spirit de observaţie şi atitudine creativă
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse
școlare recomandate
3.1. Confirmarea Text literar/ text nonliterar Activități:
înțelegerii textului literar Opera epică Lectura interogativă și expresivă a
și nonliterar prin prisma  Narațiunea la persoana I și textului;
componentelor de la persoana a III-a. Demonstrarea înţelegerii textului prin
structură.  Personajele principale și formulare și răspuns la întrebări.
3.2. Demonstrarea secundare. Identificarea cuvintelor-cheie din diferite
înțelegerii textului prin  Tema și ideea principală, texte;
formulare de întrebări în ideile secundare. Recunoaşterea reperelor spaţiale şi
baza lui.  Momentele subiectului/ temporale din diverse texte.
3.3. Rezumarea textului în etapele acțiunii Identificarea în text a figurilor de stil.
baza planului dezvoltat de (actualizare). Recunoaşterea modurilor de expunere
idei. utilizate într-un text narativ.
 Planul dezvoltat de idei.
3.4. Recunoașterea Povestirea subiectului unei opere epice,
figurilor de stil în limita  Rezumatul textului epic ținând cont de momentele subiectului.
unităților de conținut. (actualizare). Identificarea ideilor principale și
3.5. Compararea textelor  Moduri de expunere: secundare din text.
literare cu aceeași temă. narațiunea, dialogul Alcătuirea planului de idei prin enunţuri
(actualizare). Descrierea. proprii (informative şi interogative).
Personajul literar Povestirea în baza imaginilor (benzi
 Personaje principale și desenate).
secundare. Extragerea dintr-un text a elementelor
Opera lirică specifice, pentru a susţine o opinie
 Opera lirică. referitoare la informaţia asimilată.
 Eul liric. Exerciții de interpretare şi apropriere a
 Elemente de versificație valorii imanente a operei.
(tipuri de rimă). Înscenarea unor fabule.
 Poezia lirică. Pastelul. Lectura pe roluri a dialogurilor din textul
Figuri de stil narativ.
 Epitetul, comparația Identificarea tipului de rimă a diverselor
(actualizare). Inversiunea. lirice.
Hiperbola. Evaluarea în grup a produselor elaborate.
Specii literare Produse:
 Legenda. Produse: Rezumatul. Planul dezvoltat de
idei. Test de înțelegere a textului.
 Basmul.
Chestionarul (răspunsuri scrise / orale la
 Fabula. întrebări în baza textului. Povestirea
 Parabola. Povestirea. după imagini. Text creativ. Poster. Afiș
 Romanul (pentru copii). (prezentarea operei literare) etc.
 Proverbe și zicători.
Terminologie specifică:
personaj literar, legendă,
poveste, snoavă, povestire,
ghicitoare, frământare de
limbă, epitet, comparație,
personificare, repetiție,
enumerație, hiperbola
inversiunea

27
Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativitate
şi responsabilitate pentru propria exprimare
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse școlare
competenţă recomandate

Activități:
4.1.Scrierea corectă, Etapele scrierii Exerciții de recunoaștere a tipurilor de
lizibilă și structurarea  Planul dezvoltat de idei. texte scrise.
textului literar și  Integrarea părților textului. Exerciții de adecvare a mesajului la
nonliterar.  Redactarea ciornei şi a lucrării situația și scopul de comunicare, prin
4.2.Aplicarea pe baza planului. selectarea unor cuvinte.
regulilor ortografice,  Rezumatul. Exerciții de asociere a unor texte cu o
ortoepice, de serie de diagrame, tabele, grafice date etc.
 Transformarea vorbirii directe
punctuație, Exerciții de identificare a aspectelor
în vorbire indirectă
gramaticale, a normei pozitive și negative în comportamentul
semantice în textul  Tipare textuale de structurare a manifestat în procesul redactării, pe baza
produs. ideilor: narativ, descriptiv, unor criterii date.
4.3.Aşezarea grafică explicativ, narativ-descriptiv. Atelier de scriere.
în pagină a textului Exerciții de concepere/realizare a unui
literar și nonliterar. Scrierea reflexivă text pe o temă dată.
4.4.Exprimarea, în  Felicitarea electronică. Scrierea unui text cu început/ cu sfârșit
scris, a unor  Textul reflexiv. dat, integrând secvențe narative în texte
informaţii, opinii,  Textul argumentativ. dialogate sau secvențe descriptive în texte
idei, sentimente narative.
pentru diverse tipuri Scrierea imaginativă Descrierea unui loc, a unei ființe reale
de texte.  Compunerea-descriere. și/sau imaginare, a unui obiect
4.5.Elaborarea  Dialogul. real/imaginar.
textelor nonliterare Exerciții de formulare a mesajului scris.
pentru e-comunicare. Scrierea funcţională Exerciţii de transformare/rescriere a unor
 Mesajul electronic. texte după criterii date.
 Anunțul. Scrierea rezumatului.
Exerciții pentru generarea ideilor care
 Rețeta.
urmează a fi incluse într-un text redactat
 E-mailul. în clasă sau acasă.
 Instrucţiunea. Scrierea, în echipă sau individual, a unor
naraţiuni, plecând de la cuvinte/
personaje date.
Terminologie specifică: textul Redactarea unui text pe baza
reflexiv, textul argumentativ, e-mail, informațiilor oferite de grafice, tabele,
instrucțiune, felicitare electronică, diagrame.
vorbire directă, vorbire indirectă. Exerciții de transpunere a unui text într-o
diagramă, într-un grafic sau într-un tabel.
Produse: rezumat, text narativ, text
descriptiv, text narativ-descriptiv, mesaj
electronic, anunț, rețetă, e-mail, etc.

28
Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice,
gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și
competenţă produse școlare
recomandate
5.1. Aplicarea Elemente de fonetică și ortografie
structurilor lexicale,  Modificări în ortografia limbii române: Activități:
fonetice, gramaticale DOOM -2, 2010. Exerciții de identificare a
și semantice pentru  Structura fonologică a cuvintelor: diftong, greșelilor de semantică,
înțelegerea în triftong, hiat. Semivocala. Despărțirea în fonetică și ortografie în
diverse situații de silabe. mesajele orale, scrise,
comunicare.  Utilizarea corectă a accentului. Variante electronice.
5.2.Compararea accentuale admise/ neadmise de normă. Exerciții de lecturare si
propriei exprimări și Lexicul interpretare a articolelor
a exprimării  Lexicul. lexicografice.
celorlalți în Identificarea sensurilor
 Sinonime parțiale. Sinonime totale.
comunicarea orală și cuvintelor necunoscute.
scrisă prin raportare  Omonime. Cuvinte polisemantice. Exerciții de precizare a
la normă. Morfologia sinonimelor, a antonimelor, a
5.3. Consolidarea  Substantivul. Substantive colective. omonimelor unor cuvinte.
regulilor ortografice, Substantive defective. Cazul. Articolul Exerciții de identificare a
ortoepice, genitival. Reguli de acord. Punctuația părților de vorbire.
de punctuație, vocativului. Exerciții de identificare a
gramaticale, a  Corelarea funcției sintactice cu cazul părților de propoziție.
normei semantice în morfologic. Comentarea ortogramelor.
realizarea intențiilor  Verbul. Modul indicativ. Aspectele Aplicarea cunoștințelor
de comunicare. timpului trecut. Perfectul simplu. Mai mult dobândite prin jocuri/
5.4. Corelarea ca perfectul. rebusuri.
competențelor  Modurile personale: conjunctivul și Exerciții de analiză
lingvistice cu condiționalul – optativ. gramaticală, conform
gândirea logică/  Valorile morfologice ale verbului a fi algoritmului dat.
analogică în (predicativ, auxiliar, copulativ). Exerciții de integrare a
comunicare.  Ortografia formelor inversate ale verbului cuvintelor explicate în
5.5. Utilizarea la condiționalul – optativ. contexte concrete.
dicționarului  Adjectivul. Gradele de comparație. Atelier de scriere.
(explicativ, de Articolul demonstrativ. Acordul Atelier de vorbire.
sinonime, de adjectivului cu substantivul.
antonime, de  Pronumele. Pronumele personal (flexiune
neologisme, de cazuală). Produse: dictarea de cuvinte/
expresii) dictarea liberă/ dictarea
 Pronumele reflexiv (diferența între
în stabilirea comentată / dictarea
pronumele reflexiv și pronumele
sensurilor cuvintelor preventivă/ autodictarea.
personal). Construcții cu pronume
necunoscute și a Intenții de comunicare.
reflexive.
dicționarului Analiza gramaticală. Test
ortografic în scrierea  Pronumele posesiv și adjectivul docimologic. Teste de
corectă a cuvintelor. pronominal posesiv. vocabular etc.
5.6. Valorificarea  Pronumele de întărire și adjectivul
potențialului pronominal de întărire
expresiv al părților  Numeralul. Tipuri de numeral. Numeralul
de vorbire fracționar. Ortografia numeralului.
(substantiv, adjectiv,  Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de
verb) în textele loc, de timp).

29
studiate și produse.  Prepoziția. Locuțiunea prepozițională.
 Cazul. Complementul prepozițional.
Sintaxa
 Organizarea frazei și a propoziției
 Clasificarea propoziției: actualizare.
 Subiectul. Subiectul neexprimat (inclus și
subînțeles).
 Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi.
Numele predicativ. Acordul numelui
predicativ.
 Atributul. Atributul adjectival. Atributul
substantival.
 Complementul. Complementul direct.
Anticiparea și reluarea prin clitice
pronominale în cazul unor complemente.
 Complementul indirect. Anticiparea și
reluarea prin clitice pronominale în cazul
unor complemente.
 Complementul circumstanțial de loc/ de
timp/ de mod. Norme de punctuație
(virgula).

Terminologie specifică: sinonime, omonime,


cuvinte polisemantice, diftong, triftong, hiat,
semivocala, accent, substantiv, articol, caz,
verb, mod, adjectiv, grad de comparație,
pronume, numeral, enunț, subiect, predicat
nominal, atribut, complement.

Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de viață,


dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes
Unităţi de Unităţi de conţinut Activități de învățare și
competenţă produse școlare recomandate
6.1. Ierarhizarea Limbajul, a învăța să acționezi Activități:
ideilor într-un text  Comunicarea în jurul nostru Exerciții de utilizare a
narativ a informaţiei  Comunicarea verbală, nonverbală și comunicării verbale,
citite/ emisiunii TV; paraverbală nonverbale și paraverbale
film; spectacol; a Limba și literatura, a învăța să înveți Selectarea şi discernerea
unui eveniment  Diversitatea organizatorilor grafici pentru informaţiilor relevante din
socio-cultural; text textul literar, nonliterar. organizatori grafici pentru
de revistă/ ziar prin  Gramatica în organizatori grafici. temele studiate
resurse digitale. Interpretarea organizatorilor
 Codificarea și decodificarea informației
6.2. Prezentarea grafici (semne, simboluri,
Literatura, a învăța să fii
experiențelor de forme, culori etc.)
 Cartea – obiect cultural. Structura cărții
lectură în contexte Exerciţii de ordonare a
(cuprinsul, subsolul, asteriscul).
școlare prin texte informaţiei prin transferul din
recomandate.  Raftul de literatură artistică în biblioteca text în tabel, schemă, diagramă
personală. şi invers.
 Avantajele lecturii în viaţa unui elev. Reacția cititorului
 Literatura și pictura. Lectura cu voce a textelor
30
Exerciții interogative
Generice pentru teme transdisciplinare7: Exerciții de realizare a
Lumea în viziunea mea și a altora; Chipul femeii în comparației dintre literatură și
pictură și literatură; Lumea cu ochii mei; Citesc și pictură.
pictez; Galeria de lecturi pictate. Discuţii de grup și conversaţii
asupra lecturii particulare etc.
Produse: Planul de idei.
Povestirea după propriu plan
de idei. Proiecte individuale şi
în grup. Test de lectură.
Prezentarea verbala. Sarcini
scrise etc.

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul poate:

• relata despre sine ca reprezentant al comunităţii vorbitorilor de limba română.


• prezenta informații, idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale.
• demonstra înțelegerea unui text literar și nonliterar prin formulare de întrebări în baza lui;
• rezuma un text în baza planului dezvoltat de idei;
• va compara două și mai multe texte cu aceeași temă.
• elabora texte reflexive, funcţionale, imaginative.
• aplica structurile lexicale, fonetice, gramaticale și semantice pentru înțelegere în diferite
situații de comunicare;
• compara propria exprimare și exprimarea celorlalți în comunicarea orală și scrisă;
• aplica regulile ortografice, ortoepice, de punctuaţie, gramaticale, a normei semantice în
realizarea intențiilor de comunicare;
• selecta şi discerne informaţii relevante la tema în varii contexte.

manifestând atitudini specifice predominante:


• curiozitate și toleranță;
• coeziune şi coerenţă discursivă;
• spirit de observaţie şi atitudine creativă;
• creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare;
• corectitudine şi autocontrol;
• atitudine pozitivă şi interes.

7
Notă. Profesorul împreună cu elevii aleg sau propun genericele.
31
CLASA A VII-A

Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național,


manifestând curiozitate și toleranță
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
1.1.Acceptarea ideilor  Unicitatea limbii române acasă și în Activități:
despre apartenența la lume. Comunicare monologată;
istoria, cultura, limba şi  Cultura națională și cultura țărilor Comunicare dialogată;
literatura română. din vecinătate. Exerciții de redactare;
1.2.Prezentarea opiniilor  Sărbători naționale. Scriere reflexivă;
despre istoria, cultura, Masa rotundă;
limba şi literatura Teme transdisciplinare: Limba română Atelier de discuție;
română. în localitatea mea (lexic, frazeologie, Jurnal de impresii.
1.3.Relatarea despre sine daliecte etc.) Dialog cultural Produse: proiect de grup/
ca reprezentant al individual dedicat sărbătorilor
culturii naționale naționale, proiect de cercetare
Terminologie specifică: cultura
națională, cultura țărilor din vecinătate, ghidată; vizită culturală.
sărbătoare națională

Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală,


dovedind coeziune şi coerenţă discursivă
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
2.1. Utilizarea variatelor Situația de comunicare Activități:
strategii de ascultare  Deprinderi de comunicare: Lectura cu voce tare;
activă și negociere în atitudine, influențe, încredere, Antrenament de dicție;
diverse situații de empatie. Exerciții de citire a limbajului
comunicare orală. Dicţia nonverbal;
2.2. Prezentarea  Dicția Interpretarea gesturilor,
documentată a unor  Lectura la microfon. atitudinilor;
informaţii, idei, Conversații euristice despre
sentimente şi puncte de Strategii de concepere și de conceperea și
vedere în texte orale. comprehensiune a textului oral comprehensiunea textelor
 Clasificare, reformulare, repetare, orale;
conectori pragmatici; distincția Prezentarea documentată a
dintre fapt și opinie. unui punct de vedere sub
forma unui e-mail trimis
Strategii de ascultare activă profesorului;
 Ecoul și tăcerea. Audierea unor prezentări și
luarea de notițe, realizând
Tematici recomandate pentru Proiect asocieri între ceea ce ştie și
de grup: ceea ce află nou interlocutorul,
Tehnici de comunicare nonverbală privitor la o temă;
Primi paşi în controlul emoţiilor etc. Parafrazarea unui mesaj dintr-
un text oral;
Joc de rol pe o temă dată,
urmat de discuţii privind
intenţiile de comunicare,
emoţiile şi atitudinile
comunicative; etc.

32
Produse: prezentări cu
deschideri spre alte domenii ale
cunoașterii, interviul, discuţii
cu doi sau mai mulţi
interlocutori pe teme propuse
de elevi; conversații
înregistrate etc.

Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii,
demonstrând spirit de observaţie şi atitudine creativă
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
3.1. Explicarea relației Text literar/ text nonliterar Activități:
dintre componentele de Opera epică Lectura analitică a textului.
structură a textului.  Opera epică. Autor, narator, Identificarea și explicarea
3.2. Formularea mesajului personaj. noţiunilor studiate.
textului literar.  Planul simplu și dezvoltat de idei Extragerea informațiilor
3.3. Rezumarea unui text (actualizare). esențiale și de detaliu dintr-un
narativ cu elemente  Rezumatul textului epic cu text studiat.
descriptive. elemente descriptive. Exerciții de interogare
3.4. Comentarea figurilor  Moduri de expunere: narațiunea, reciprocă.
de stil în baza parametrilor dialogul, descrierea (actualizarea). Selectarea şi discernerea
propuşi. Monologul. informaţiilor relevante pentru
Personajul literar temele studiate.
 Clasificarea personajelor. Reprezentarea grafică a liniilor
Opera lirică de subiect în textul epic.
 Doina populară Exerciții de diferenţiere între o
 Poezia lirică. operă epică şi o operă lirică.
Figuri de stil Exerciții de clasificare a
 Metafora. personajelor.
 Antiteza. Exerciți de transformare/
 Paralelismul sintactic. completare a textului.
Exerciţii de justificare a unor
Specii literare
puncte de vedere pe teme
 Legenda istorică.
diferite.
 Basmul cult.
Exerciții de utilizare a
 Parabola. narațiunii și descrierii în
 Nuvela. situații cotidiene de
 Romanul. comunicare.
 Proverbe și zicători.(actualizare). Exerciții de descriere a unor
 Imnul. obiecte.
Terminologie specifică: personaj literar, Produse: Planul simplu și
legendă, poveste, snoavă, povestire, dezvoltat de idei. Harta
ghicitoare, frământare de limbă, epitet, textului. Grile de autoevaluare
comparație, personificare, repetiție, privind înțelegerea textului.
enumerație, metafora, antiteza, paralelism Poster. Revistă orală.
sintactic.

33
Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând
creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
4.1.Scrierea regularităților Etapele scrierii Activități:
structurii textuale a  Rescrierea textului. Exerciții de recunoaștere a
diverselor tipuri de texte.  Tipare textuale de structurare a tipurilor de texte scrise în e-
4.2. Exersarea regulilor ideilor. comunicare.
ortografice, ortoepice, de  Rezumatul. Adecvarea textului scris la
punctuație, gramaticale, a  Textul cu elemente grafice diverse situații de comunicare.
normei semantice în textul specifice. Exerciții de delimitare a
produs.  Redactare computerizată. etapelor de scriere.
4.3.Dispunerea în pagină a  Tipare textuale de structurare a Atelier de scriere.
textului literar și ideilor: comparaţie, analogie, Elaborarea unui text
nonliterar. pro-contra; ordinea argumentativ prin respectarea
4.4.Formularea, în scris, a argumentelor în textul convențiilor.
unor idei, argumente, argumentativ. Exerciții de elaborare a textelor
opinii în textele proprii. Scrierea reflexivă în funcție de situația de
4.5.Redactarea textelor în comunicare.
 Textul argumentativ.
Word cu respectarea Exerciții de comentare a unor
Scrierea imaginativă
structurii și a semnelor de pasaje din textele citite.
 Compunerea-narațiune.
punctuație. Exerciții de descriere a
 Compunerea-descriere. localității, a itinerarului.
Scrierea metaliterară Exerciții de scriere a ideilor,
 Comentarea unor secvenţe. lecturare a imaginilor.
Scrierea funcţională Redactarea unor compuneri
 Anunţul. narative și descriptive, pe
 Completarea formularelor diverse teme.
tipizate. Comentarea scrisă a
secvenţelor din textele studiate.
Redactarea structurată a unui
Terminologie specifică: textul text.
argumentativ, itinerar, tipare textuale, Exerciții de redactare
computerizată.
Prezentarea unei cărți citite sau
a unui film, în scris, valorificând
tehnologia modernă și utilizarea
internetului într-o manieră
responsabilă.
Produse: rezumat, text
argumentativ, anunț,
comentariul secvențelor
textuale, descriere de localitate,
descriere de itinerar etc.

34
Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice,
gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
5.1. Corelarea structurilor Elemente de fonetică și ortografie. Activități:
lexicale și semantice cu  Scrierea și pronunțarea Explicarea cuvintelor prin
cele sintactice și cuvintelor de origine străină, intermediul dicționarelor.
morfologice în diverse conținând foneme nespecifice Exerciții de scriere si de
situații de comunicare; limbii române. pronunțare a cuvintelor de
5.2. Aplicarea regulilor  Modificări în ortografia limbii origine străină.
ortografice și ortoepice în române: DOOM -2, 2010. Identificarea categoriilor
comunicarea orală și Lexicul gramaticale ale părților de
scrisă prin raportare la  Sinonimia contextuală (inițiere) vorbire
normă; Exerciții de recunoaștere a
 Paronime. Confuzii paronimice. părților de propoziție.
5.3. Respectarea normei  Mijloace interne de îmbogățire a Construirea enunțurilor în
ortografice, ortoepice, de vocabularului: derivarea,
punctuație, semantice și parametrii dați.
compunerea. Construirea enunțurilor cu
gramaticale a limbii  Îmbinări libere de cuvinte,
române literare; unitățile date.
locuțiuni, expresii frazeologice, Interpretarea/comentarea/analiza
5.4.Exprimarea intențiilor cuvinte compuse.
de comunicare prin faptelor de limbă din textul dat.
 Câmpul derivativ. Comentarea scrisă a diferențelor
valorificarea
● Morfologia semantice între cuvintele
competențelor lingvistice înrudite.
 Substantivul și articolul
și a gândirii logice; Atelier de scriere.
substantival: actualizare.
5.5.Utilizarea Atelier de vorbire.
dicționarului (explicativ,  Verbul. Modurile nepersonale:
infinitivul, participiul.
de sinonime, de antonime,
Gerunziul, supinul. Actualizare. Produse: Dictare explicativă.
de neologisme, de expresii Dictare comentată.
şi locuțiuni, de paronime)  Verbul copulativ a fi.
Actualizare. Autoevaluarea. Teste de
în stabilirea sensurilor ortografie. Teste de vocabular.
necunoscute și a nuanțelor  Alte verbe copulative (a deveni,
Prezentări orale. Lucrări de
de sens ale cuvintelor și a a ajunge, a ieși, a se face, a
creație. Portofoliul. Proiect de
dicționarului ortografic în părea, a rămâne, a însemna).
grup. Proiectul.
scrierea corectă a  Adjectivul.
cuvintelor;  Topica adjectivului. Adjectivul
5.6. Valorificarea participial
potențialului expresiv al  Pronumele și adjectivele
părților de vorbire pronominale
(substantiv, adjectiv, verb,  Pronumele demonstrativ și
pronume) în textele adjectivul pronominal
studiate și produse demonstrativ.
 Pronumele interogativ și
adjectivul pronominal
interogativ.
 Pronumele relativ și adjectivul
pronominal relativ.
 Pronumele nehotărât și
adjectivul pronominal
nehotărât.
 Pronumele negativ. Adjectivul
pronominal negativ.
 Numeralul. Tipuri de numeral.
35
 Numeralul multiplicativ.
Numeralul distributiv.
 Ortografia numeralului.
 Adverbul. Gradele de
comparație ale adverbului.
 Conjuncția. Locuţiunea
conjuncțională.
 Fraza. Coordonarea prin
juxtapunere și prin joncțiune.
Conjuncții coordonatoare
 Interjecția.
Sintaxa
 Organizarea frazei și a
propoziției
 Fraza. Coordonarea prin
juxtapunere și prin joncțiune.
Conjuncții coordonatoare.
Norme de punctuație (virgula,
punctul și virgula).
 Subiectul (actualizare)
 Predicatul nominal. Alte verbe
copulative (a deveni, a ajunge, a
ieși, a se face, a părea, a rămâne,
a însemna). Interjecția
predicativă.
 Atributul.
 Atributul adverbial, pronominal,
verbal, exprimat prin interjecție.
 Complementul circumstanțial
de cauză/ de scop.
 Topica în propoziție. Norme de
punctuație.
Terminologie specifică: sinonime,
paronime, fonetică, ortografie, derivare,
compunere, substantiv, articol, caz, verb
copulativ, mod, gerunziu, supin, adjectiv,
pronume, adjectiv pronominal, numeral
multiplicativ, numeral distributiv, grade de
comparație ale adverbului, conjuncție,
interjecție, subiect, predicat nominal,
atribut, complement circumstanțial.

Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de viață,


dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
6.1.Prezentarea Comunicarea în acțiune Activități:
informaţiei citite/ ● Prezentarea succintă a unui text Prezentarea succintă a unui text.
emisiunii TV; film; citit independent/ a unui eveniment Selectarea informaţiei pentru
spectacol; a unui socio-cultural/a unei întâmplări/ a organizatori grafici.

36
eveniment socio-cultural; unei emisiuni TV/ spectacol etc. Discernerea informaţiei.
text de revistă/ziar prin ● Informația din lecturi și mediul Exerciţii de ordonare a
resurse digitale. social. informaţiei prin transferul din
6.2.Valorificarea text în tabel, schemă, diagramă
experienţelor de lectură în Limbajul și literatura, a învăța să şi invers.
contexte şcolare şi de înveți Accesarea la oră şi individual a
viaţă prin texte ● Citind și comunicând învăț să învăț organizatorilor grafici în Word,
recomandate. ● Tipuri şi modele de organizatori PPt etc.
grafici în format electronic. Lectura expresivă a textelor
literare.
Literatura, a învăța să fii Exerciţii de respectare a
● Cartea - obiect cultural. Din istoria pauzelor, a accentelor în textul
cărții. citit.
● Lectura şi preferinţele cititorului. Organizarea unor discuții
● Modele comportamentale în textele privind ordonarea și
literare. ierarhizarea informațiilor
● Literatura și artele (teatru, pictură, obținute prin lectură.
dans, muzică) Reacția cititorului.
Exerciții de formulare a
întrebărilor si răspunsurilor.
● Generice pentru teme
transdisciplinare8:Lumea și
artele. Lumea ca un teatru.
Literatura și teatrul. Magia
artelor etc.
Produse: expunerea
rezumativă; prezentarea grafică
a produsului; prezentarea
verbală.
La sfârșitul clasei a VII-a, elevul poate:
 relata despre sine ca reprezentant al culturii naționale;
 prezenta discursuri coerente și coezive în fața unui public cunoscut,
 rezuma un text narativ cu elemente descriptive;
 formula mesajul textului literar;
 comenta figuri de stil în baza parametrilor propuși;
 compara două sau mai multe texte din perspectivă valorică;
 elabora texte reflexive, funcţionale, imaginative;
 aplica regulile ortografice și ortoepice în comunicarea orală și scrisă prin raportare la normă;
 corela structurile lexicale și semantice cu cele sintactice și morfologice în diverse situații de
comunicare;
 exprima intențiile de comunicare prin valorificarea competențelor lingvistice și a gândirii
logice;
 aplică informaţia din comunicarea cotidiană și lecturi în contextele disciplinelor şcolare,
manifestând atitudini specifice predominante:
● curiozitate și toleranță;
● coeziune şi coerenţă discursivă;
● spirit de observaţie şi atitudine creativă;
● creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare;
● corectitudine şi autocontrol;
● atitudine pozitivă şi interes.

8
Notă. Profesorul împreună cu elevii aleg sau propun genericele.
37
CLASA A VIII-A

Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național,


manifestând curiozitate și toleranță
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
1.1.Susţinerea dialogurilor  Limba română azi. Activități:
despre situaţia actuală a  Comunitatea lingvistică a Scrierea imaginativă
limbii române. vorbitorilor de limbă română de Exerciții de redactare
1.2.Argumentarea pretutindeni. Vizionarea filmelor
interesului pentru istoria,  Cultura națională și cultura țărilor documentare tematice
cultura, limba şi literatura din vecinătate. Contacte culturale. Pagina de jurnal
română.  Valori naționale și europene. Atelier de discuție, de scriere
1.3. Relatarea despre sine
ca reprezentant al etniei.  Teme transdisciplinare: Valori Produse: Ghid/ poster/ pagină
naționale și europene web, album foto, jurnal de vizită
culturală, jurnal de călătorie.
Terminologie specifică: comunitate
lingvistică, contacte culturale; valori
naționale și europene

Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală,


dovedind coeziune şi coerenţă discursivă
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
2.1. Exprimarea unui Situația de comunicare Activități:
punct de vedere propriu  Argumentarea. Exerciții de percepere a
privind o prezentare orală Dicţia propriilor emoții;
pe o temă.  Discursul. Studii de caz: tehnici de
2.2. Realizarea unei  Tehnici de respirație și controlul respirație și control al emoțiilor;
prezentări orale emoțiilor. Argumentarea în 4 pași;
multimodale în fața unui Strategii de concepere și de Comentarea filmelor
public cunoscut. comprehensiune a textului oral documentare tematice;
 Perceperea ideilor, a punctelor Jocuri de exprimare a opiniilor
de vedere, a intențiilor de personale;
comunicare, a emoțiilor, a Prezentare de pliant/poster/
atitudinilor și a scopurilor produs educaţional ș.a.;
comunicative. Activităţile de pre-
Strategii de ascultare activă ascultare/ascultare propriu-zisă
 Ascultarea activă. și activități de post-ascultare etc.
 Negocierea informaţiei. Produse: discursuri de
argumentare a unui punct de
 Relaționarea cu interlocutorii.
vedere şi negocierea unor puncte
Tematici recomandate pentru Proiect
de vedere în cadrul unor
de grup:
dezbateri cu doi sau mai mulţi
Argumentarea de succes; Gestionarea
participanţi.
timpului în cadrul prezentării etc.

38
Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii,
demonstrând spirit de observaţie şi atitudine creativă
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
3.1.Lectura textului Text literar/ text nonliterar Activități:
literar și nonliterar prin  Rezumatul textului epic cu Lectura analitică a textului.
prisma componentelor elemente descriptive Comentarea potenţialului
de structură. (actualizare). expresiv al diferitelor unităţi
3.2.Interpretarea lexicale.
mesajului operei Opera epică Identificarea și explicarea
literare.  Cronotopul. noţiunilor studiate.
3.3. Rezumarea textului  Mesajul operei literare. Extragerea informațiilor esențiale
literar şi ştiinţific.  Motivul literar. și de detaliu dintr-un text studiat.
3.4.Comentarea Comentarea unor fragmente de
mijloacelor expresive Personajul literar text.
ale textului.  Clasificarea personajelor. Completarea și interpretarea unei
3.5. Distingerea Actualizare grile de autoevaluare privind
trăsăturilor specifice Opera lirică înțelegerea mesajului unui text
ale textului literar şi  Poezia lirică literar și nonliterar.
nonliterar Interpretarea textului liric.
Figuri de stil
Exerciții de interogare reciprocă.
 Versificația, măsura, ritmul:
Reprezentarea grafică a liniilor
troheul, iambul, versul liber.
de subiect în textul epic.
 Exclamația retorică.
Exerciții de diferenţiere între o
 Interogația retorică. operă epică şi o operă lirică.
 Invocația retorică. Exerciții de clasificare a
Specii literare personajelor.
 Povestirea. Exerciți de transformare/
 Nuvela. completare a textului.
 Romanul. Exerciţii de justificare a unor
puncte de vedere pe teme
Terminologie specifică: cronotop, diferite.
mesajul operei literare; motivul Exerciții de utilizare a narațiunii
literar; măsură, ritm: troheu, iamb, și descrierii în situații cotidiene
vers liber, exclamație/ interogație/ de comunicare.
invocație retorică.
Produse: Agenda cu notițe
paralele, fișa de lectură,
clustering, notițe etc.

39
Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând
creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
4.1.Utilizarea eficientă a Etapele scrierii Activități:
scrisului prin structurarea  Integrarea sugestiilor într-o nouă Exerciţii de structurare a unui
corectă și estetică a formă a textului. text în secvenţe distincte în
textelor metaliterare,  Prezentarea textului: grafica funcţie de destinatar
reflexive, imaginative, textului ca modalitate de a capta Exerciţii de folosire a
funcționale. atenţia publicului. diverselor surse pentru
4.2.Aplicarea regulilor  Redactare computerizată. realizarea unei lucrări
ortografice, ortoepice, de complexe, corelând
punctuație, gramaticale, a Scrierea reflexivă informaţia selectată cu ideile
normei semantice şi  Textul reflexiv. unui plan personal realizat
stilistice în textul produs. Scrierea imaginativă anterior.
4.3.Plasarea grafică în  Compunerea-descriere. Exerciţii de identificare şi
pagină a textului literar și  Dialogul. comparare a
nonliterar. Scrierea metaliterară comportamentelor şi a
4.4.Reflectarea, în scris, a atitudinilor manifestate de
 Comentarea unui text liric.
experienţelor, ideilor, două persoane în procesul
 Eseul literar.
judecăţilor, opiniilor, redactării unui text.
Scrierea funcţională
argumentelor prin Atelier de scriere.
manifestarea flexibilității,  Forumul de discuţie. Exerciţii de aplicare a
originalității în textele  Reportajul. normelor de utilizare a
proprii.  Cererea. citatului într-o lucrare.
4.5. Elaborarea textelor în  Anunţul de reclamă. Întocmirea unui plan
format electronic prin  Invitația. personal al activităților.
respectarea structurii și a  Afișul. Realizarea unor postere,
semnelor de ortografie și  Rețeta. proiecte folosind tehnologia
punctuație.  Știrea. modernă;
Redactarea structurată a
textelor, pe secvenţe
Terminologie specifică: textul reflexiv, distincte.
comentariul literar, eseul literar,
forumul de discuţie, reportajul, cererea. Produse: poster elaborat, text
reflexiv, text imaginativ, text
metaliterar, text funcțional
etc.

40
Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice,
gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
5.1.Valorificarea Fonetica și ortografia Activități:
achizițiilor lingvistice  Elemente de fonetică și ortografie: Identificarea sensurilor
pentru evaluarea actualizare cuvintelor necunoscute,
propriului act de  Ortografia abrevierilor. utilizând diverse dicționare.
comunicare prin raportare  Modificări în ortografia limbii Exerciții de identificare a
la normă; române: DOOM -2, 2010. părților de propoziție.
5.2.Monitorizarea propriei Lexicul Exerciții de identificare a
exprimări și a exprimării categoriilor gramaticale ale
 Lexicul. Seriile sinonimice. părților de vorbire.
celorlalți în comunicarea  Mijloace interne de îmbogățire a Exerciții de substituire și
orală și scrisă prin vocabularului: conversiunea. transformare.
raportare la normă;  Mijloace externe de îmbogățire a Utilizarea adecvată a
5.3. Raportarea la normă vocabularului: împrumuturi terminologiei lingvistice.
din perspectivă fonetică, lexicale. Exerciții de întocmire a
lexicală, gramaticală în
 Mijloacele expresive ale limbii. listelor cu cele mai frecvente
orice situaţie de greșeli în exprimarea scrisă și
Morfologia
comunicare; orală cu enumerarea regulilor
 Substantivul și articolul
5.4. Raportarea la normă a ce ar trebui aplicate.
substantival: actualizare.
intențiilor de comunicare Exerciții de reconstituire a
prin gândire logică și  Verbul. Verbe tranzitive și
intranzitive. unor texte traduse printr-un
analogică;
5.5. Utilizarea  Diatezele verbului: activă, pasivă, translator automat, folosind
reflexivă cunoștințele dobândite, prin
dicţionarului raportare la normă.
în activități de învăţare a  Construcții impersonale.
 Construcții cu pronume reflexive. Comentarea faptelor de limbă
limbii; observate/ atestate.
5.6.Utilizarea adecvată a  Ortografia formelor inversate ale
verbului. Comentarea ortogramelor.
mijloacelor expresive ale Integrarea cuvintelor explicate
limbii în diferite situaţii  Pronumele și adjectivele în contexte concrete.
de comunicare orală şi pronominale. Actualizare. Comentarea/ aplicarea
scrisă.  Numeralul. Tipuri de numeral. normelor de punctuație.
 Numeralul colectiv. Numeralul Exerciții de lucru cu
adverbial. Ortografia numeralului. dicționarul (explicativ,
 Adverbul. Locuțiunea adverbială. enciclopedic, de expresii şi
 Ortografia adverbului. locuţiuni, de proverbe, de
Sintaxa maxime, de citate, ortografic/
 Organizarea frazei și a de cuvinte compuse/ de
propoziției greşeli/ de dificultăţi).
Atelier de scriere.
 Fraza. Subordonarea prin
Atelier de vorbire.
conjuncții subordonatoare, prin
pronume și adverbe relative.
Produse: Teste de vocabular.
 Norme de punctuație. Atelier de scriere. Prezentări
 Cuvinte/ construcții/ propoziții orale/ scrise. Teste de
incidente. ortografie. Portofoliul. Proiecte
 Enunțuri eliptice. individuale. Proiecte de grup.
 Norme de punctuație.
 Construcții impersonale.
 Construcții eliptice.
 Apoziția. Norme de punctuație la

41
apoziție.
 Complementul de agent.
 Construcții cu pronume
reflexive.
 Complementul circumstanțial
condițional. Complementul
circumstanțial concesiv.

Terminologie specifică: ortografie,


abreviere, serie sinonimică,
conversiune, împrumuturi lexicale,
articol, verbe tranzitive și intranzitive,
diateza verbului, numeralul colectiv,
numeralul adverbial, locuțiune
adverbială, cuvinte/ construcții/
propoziții incidente, apoziția,
complementul de agent, complementul
circumstanțial.

Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de


viață, dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
6.1. Structurarea ideilor Comunicarea în acțiune Activități:
într-un discurs propriu,  Idei într-un discurs (a unui text citit Redactarea rezumatului.
prin resurse digitale. independent/ a unui eveniment Discernerea informaţiei.
6.2.Gestionarea socio-cultural/a unei întâmplări/ a acumularea de idei
experienţelor de lectură în unei emisiuni TV/ spectacol etc.) Selectarea informaţiei pentru
contexte şcolare şi de Limbajul și literatura, a învăța să organizatori grafici.
viaţă. înveți Exerciţii de ordonare a
 Textul în organizatori grafici. informaţiei prin transferul din
 Conţinutul şi designul text în tabel, schemă,
organizatorilor grafici. diagramă şi invers.
Literatura, a învăța să fii Accesarea la oră şi individual
 Literatura artistică şi experienţele a organizatorilor grafici în
şcolare/de viaţă. Word, PPTetc.
 Literatura și cunoașterea de sine. Lectura expresivă a textelor
 Literatura şi geografia. literare.
Generice pentru teme Activităţi de antrenare a
transdisciplinare9: Călători şi dicțiunii, de modelare a
călătorii; Dialoguri culturale; Aventura intonaţiei.
și călătoria; Fereastră spre lume etc. Exerciţii de respectare a
pauzelor, a accentelor în
textul citit.
Reacția cititorului.
Exerciții de formulare a
întrebărilor si răspunsurilor.
Produse: prezentări, dezbateri,
interviuri, activități

9
Notă. Profesorul împreună cu elevii aleg sau propun genericele.
42
extracurriculare înregistrate
(audio/ video), PPT, fișă/ grilă/
criterii de evaluare a
progresului personal, proiect de
grup/individual

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul poate:


 relata despre sine ca reprezentant al etniei;
 adapta norme de etichetă verbală în diferite situații de comunicare orală;
 distinge trăsăturile specifice ale textului literar și nonliterar;
 rezuma un text științific;
 comenta mijloacele expresive ale unui text literar;
 elabora texte reflexive, funcţionale, imaginative pe diferite suporturi;
 elabora propriul act de comunicare prin raportare la normă fonetică, lexicală, gramaticală;
 utiliza dicționarul în activități de învățare la toate disciplinele școlare;
 structura un discurs cu ajutorul tehnologiilor digitale;
 gestiona experienţe de lectură în contexte şcolare şi de viaţă.

manifestând atitudini specifice predominante:


● curiozitate și toleranță;
● coeziune şi coerenţă discursivă;
● spirit de observaţie şi atitudine creativă;
● creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare;
● corectitudine şi autocontrol;
● atitudine pozitivă şi interes.

43
CLASA A IX-A

Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național,


manifestând curiozitate și toleranță
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
1.1. Relatarea despre sine  Limba română, fenomen în Activități:
ca vorbitor de limbă evoluție Exerciții de argumentare a
româna şi limbi străine.  Pașaportul lingvistic al unui latinității limbii române
1.2. Exprimarea elev Prezentare orală și scrisă
apartenenţei lingvistice și  Patrimoniul cultural național. Redactarea textelor
etnoculturale.  Valori culturale românești în personalizate
1.3. Aprecierea valorilor lume. Contacte culturale Forum de discuții, chat etc.
naționale din perspectiva  Personalitățile neamului Expoziția tematică
limbii, a patrimoniului și a (biobibliografică, virtuală)
apartenenței etnoculturale.  Teme transdisciplinare: Pașaportul lingvistic
Personalitățile neamului,
oameni ai Cetății; Valori Produse: pașaport lingvistic,
naționale într-o vitrină a lumii. proiect de grup, expoziție
Terminologie specifică: patrimoniu tematică.
cultural național, valori culturale

Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală,


dovedind coeziune şi coerenţă discursivă
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
2.1. Exprimarea Situația de comunicare Activități:
argumentată a unui punct  Negocierea. Prezentare orală; Prezentarea
de vedere propriu privind Dicţia simultană, în două limbaje –
reprezentarea aceleiași  Dicția verbal și grafic – a unui singur
teme în diverse texte  Tehnici de discurs și moderare. obiect (carte, personaj, țară,
orale. Strategii eficiente de concepere și etc.);
2.2. Realizarea de comprehensiune a textului oral Dezbateri;
prezentărilor orale  Compararea ideilor, a punctelor de Forum de discuții, chat etc.
multimodale în fața unui vedere, a intențiilor de comunicare, Expoziția tematică
public necunoscut. a emoțiilor, a atitudinilor și a (biobibliografică, virtuală) etc.
scopurilor comunicative. Exerciții de diferențiere a
Strategii eficiente de ascultare informației de intenția de
activă comunicare şi de atitudinea
 Ascultarea activă, combativă și comunicativă pe baza urmăririi
empatică. unei secvențe dintr-o ecranizare
Tematici recomandate pentru etc.
proiect de grup:
Etichete verbale şi nonverbale Produse: expoziţii (foto, video),
(naţionale şi internaţionale) etc. dezbateri, prezentări audio/video
înregistrate etc.
Terminologie specifică: discurs,
moderator, dicție, ascultare activă,
opinie

44
Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii,
demonstrând spirit de observaţie şi atitudine creativă
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
3.1. Utilizarea Text literar/ text nonliterar Activități:
elementelor din  Folclorul și literatură Interogarea multiprocesuală pe
terminologia lingvistică populară. text.
și teoria literară în  Literatura populară și literatură Exerciții de identificare a
receptarea textului cultă. specificului textului folcloric.
artistic. Opera epică Identificarea/interpretarea
3.2. Aprecierea  Valorile textului epic indiciilor de cronotop.
valorilor promovate în Opera dramatică Exerciții de argumentare a unui
textul literar prin  Comedia/ Textul dramatic. punct de vedere formulat în
operaționalizarea Personajul literar baza textului studiat.
elementelor de teorie  Personaje reprezentative din Interpretarea textului liric prin
literară. diferite opere literare. agenda în trei părţi/jurnalul
3.3. Rezumarea unui  Personajul literar și triplu.
fragment/ alineat de personalitatea istorică. Înscenarea fragmentelor de text
text în limita unui Opera lirică dramatic.
număr determinat de  Poezia contemporană. Organizarea unor discuţii
cuvinte. Figuri de stil privind ordonarea şi ierarhizarea
3.4.Compararea  Anafora. informaţiilor obţinute prin
personajelor  Aliterația. lectură.
reprezentative din  Asonanța.
diferite opere literare.  Simbolul.
Produse: Scenariu de șezătoare.
3.5.Raportarea textelor Specii literare Sondaje de opinie însoţite de
literare şi nonliterare la comentarii, clipuri video/ trailere
 Balada. Balada cultă.
propriile experienţe de în baza textului studiat, cărți
 Poemul eroic.
viaţă şi de lectură. electronice.
 Romanul fantastic.
 Eseul (noțiune).

Terminologie specifică: folclor,


literatura populară și literatură cultă,
poezia contemporană, anafora,
aliterația, asonanța, simbolul, eseul,
poem eroic.

45
Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând
creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
4.1. Valorificarea Etapele scrierii Activități:
potențialului cognitiv și a  Elaborarea textului. Exerciţii de structurare a unui
punctului de vedere în  Tipare textuale de structurare a text în secvenţe distincte în
elaborarea textelor pentru ideilor: comparaţie, analogie, pro- funcţie de destinatar.
diverse contexte. contra; ordinea argumentelor în Exerciţii de folosire a
4.2.Redactarea textului textul argumentativ – diverselor surse pentru
scris prin păstrarea  Grafica textului. realizarea unei lucrări
structurii textului literar/  Modalități de exprimare a complexe, corelând informaţia
nonliterar în variate preferințelor și a opiniilor. selectată cu ideile unui plan
suporturi.  Redactare computerizată. personal realizat anterior.
4.3.Integrarea normei Scrierea reflexivă Exerciţii de identificare şi
ortografice, ortoepice, de  Textul argumentativ. comparare a comportamentelor
punctuație, semantice, şi a atitudinilor manifestate de
 Eseul.
gramaticale, stilistice ale două persoane în procesul
Scrierea imaginativă
limbii române literare în redactării unui text.
 Compunere-descriere (de fiinţe; de
comunicarea scrisă (texte Exerciții de scriere a unui text
activităţi).
literare şi nonliterare);. cu asamblarea unor grafice,
4.4.Situarea în pagină a  Portretul. tabele, diagrame.
textului propriu/produs. Scrierea metaliterară Scrierea unor instrucțiuni.
4.5.Producerea textelor  Comentarea unui text liric. Relaţionarea propoziţiilor prin
prin utilizarea elementelor  Comentarea unui fragment de text conectori.
de e-Comunicare: poştă epic. Exerciții de elaborare a unui
electronică, comunicare în  Rezumatul textului literar. text de tip opinie/ argumentativ
reţele sociale şi grupuri  Caracterizarea personajului literar. despre un text literar/
virtuale de discuții, chat. eveniment petrecut în viața
Scrierea funcţională clasei sau un conflict identificat
 CV-ul. într-un text recomandat de
 Anunțul publicitar. profesor.
 Instrucțiunea. Exerciții de elaborare a unui
 Scrisoarea. text de tip explicativ.
 Articolul de presă. Elaborarea textelor funcționale
 Forumul de discuții. pentru diverse situații.
 Jurnal de călătorie. Redactarea unei pagini de
 Spotul publicitar. jurnal de călătorie/ de lectură.
 Reportajul. Redactarea de caracterizări a
unor personaje
 Recenzia.
Exerciții de redactare a unei
Terminologie specifică: eseul, recenzii.
comentariul literar, CV-ul, Exerciţii de redactare a unor
Instrucțiunea, articolul de presă, lucrări, prin menţionarea
forumul de discuții, jurnal de călătorie, surselor de informare/
documentare.
spotul publicitar, reportajul, recenzia.
Evaluarea propriilor
comportamente şi atitudini prin
raportare la un model dat
Prezentarea unui text,
valorificând tehnologia
modernă și utilizarea
46
internetului într-o manieră
responsabilă.

Produse: text metaliterar, text


reflexiv, text imaginativ, text
funcțional.

Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice,


gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
5.1. Aplicarea achizițiilor Fonetica și ortografia Activități:
lingvistice în realizarea  Elemente de fonetică și Identificarea sensurilor
intențiilor de comunicare ortografie: actualizare. cuvintelor necunoscute,
prin raportare la normă;  Modificări în ortografia limbii utilizând diverse dicționare.
5.2.Utilizarea conștientă a române: DOOM -2, 2010. Lectura articolelor
normelor limbii literare în Lexicul lexicografice.
realizarea intențiilor de Integrarea cuvintelor explicate
 Lexicul
în contexte concrete.
comunicare, prin  Seriile sinonimice Exerciții de identificare și
utilizarea diverselor  Mijloace de îmbogățire a
resurse informaționale și analiză a părților de vorbire.
vocabularului: interne şi Identificarea elementelor de
comunicaționale; externe. Privire de ansamblu.
5.3.Valorificarea relației limbă în textele artistice,
Expresii frazeologice. științifice şi publicistice.
dintre normă, abatere și uz Morfologia
în realizarea intențiilor de Exerciții de identificare/
● Părțile de vorbire (actualizare). delimitare a propozițiilor în
comunicare; ● Funcțiile sintactice ale părților
5. 4. Utilizarea normelor frază.
de vorbire. Aplicarea regulilor studiate la
limbii literare în Sintaxa
comunicare pentru producerea textului scris.
● Fraza. Coordonarea și Exerciții de reprezentare
dezvoltarea gândirii logice subordonarea. Actualizare. grafică a relației dintre
și analogice; ● Construcția frazei în limba propoziții în cadrul frazei.
5.5.Explorarea vorbită și în limba scrisă. Comentarea ortogramelor şi a
dicţionarelor pentru ● Norme de punctuație: punctogramelor.
dezvoltarea propriului actualizare. Analiza faptelor de limbă.
vocabular și integrarea ● Subordonarea prin conjuncții Utilizarea adecvată a
achiziţiilor linguale în subordonatoare, prin pronume terminologiei lingvistice.
realizarea actelor și adverbe relative. Atelier de scriere.
comunicative; ● Propoziția subiectivă. Atelier de vorbire.
5.6.Valorificarea ● Propoziția predicativă.
mijloacelor expresive ale ● Subordonata atributivă.
limbii române literare, în Produse: Teste de vocabular.
● Subordonata completivă Teste de ortografie. Teste de
diferite situaţii de directă. punctuație. Atelier de scriere.
comunicare orală şi scrisă. ● Subordonata completivă Atelier de vorbire. Proiect de
indirectă. grup. Proiect individual.
● Subordonatele circumstanțiale Portofoliu. Prezentare orală/ pe
(de loc/ de timp/ de mod, de diferite suporturi. Dictare.
cauză/ de scop/ condițională,
concesivă).
● Norme de punctuație în fraza
cu propoziții subordonate.

47
Terminologie specifică: fonetică,
ortografie, mijloace de îmbogățire a
vocabularului: interne şi externe,
expresii frazeologice, părți de vorbire,
funcții sintactice, sintaxa, fraza,
coordonarea, subordonarea.

Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de


viață, dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și
produse școlare recomandate
6.1. Prezentarea ideilor Comunicarea în acțiune Activități:
unui text citit independent,  Discursul (la textului citit Selectarea informaţiei
a unei emisiuni TV; film; independent, a unei emisiuni TV; Discernerea informaţiei.
spectacol; a unui film; spectacol; cărţi citite Exerciţii de ordonare a
eveniment socio-cultural independent; a unui eveniment informaţiei prin transferul din
etc. prin/cu resurse socio-cultural etc.) text în tabel, schemă,
digitale. diagramă şi invers.
6.2. Integrarea Limbajul și literatura, a învăța Accesarea la oră şi individual
experienţelor de lectură în să înveți a organizatorilor grafici în
contexte şcolare şi de  Textul ştiinţific, literar (nonliterar) Word, PPt etc.
viaţă prin texte în organizatori grafici. Lectura expresivă a textelor
recomandate, selectate  Comunicarea prin organizatori literare.
independent. grafici. Activităţi de antrenare a
 Limbajul și literatura în internet. dicţiunii, de modelare a
intonaţiei.
Literatura, a învăța să fii Exerciţii de respectare a
 Literatura - lecţii de viaţă (ghid). pauzelor, a accentelor în textul
 Experienţe de lectură din viaţa citit.
unor personalităţi. Reacția cititorului.
Exerciții de formulare a
 Literatura și istoria.
întrebărilor si răspunsurilor.
Generice pentru teme
Exerciţii practice pentru
transdisciplinare10: Timpul.
aprofundarea tehnicilor de
Tradiţiile neamului meu.
lectură
Patriotismul. Războiul. Libertatea.
Exerciţii de lectură expresivă
Dreptatea. Personalitățile neamului.
Lectura ghidată.
Aspirațiile.
Lectura interogativă a textelor
Lectura independentă a
textelor de proporţii
Discuţii asupra lecturilor
Produse: Text reflexiv,
Scenariu unei activităţi
extracurriculare

10
Notă. Profesorul împreună cu elevii aleg sau propun genericele.
48
La sfârșitul clasei a IX-a, elevul poate:
 percepe adecvat identitatea lingvistică și culturală proprie în context național;
 participa la interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală;
 lectura și recepta texte literare şi nonliterare prin diverse strategii;
 produce texte scrise de diferit tip, pe suporturi variate;
 utiliza limba ca sistem și norme lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în
realizarea actelor comunicative;
 integra experiențe lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de viață,

manifestând atitudini specifice predominante:
● curiozitate și toleranță;
● coeziune şi coerenţă discursivă;
● spirit de observaţie şi atitudine creativă;
● creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare;
● corectitudine şi autocontrol;
● atitudine pozitivă şi interes.

49
VII. SUGESTII DE TEXTE

7.1. Pentru autorii de manuale și pentru profesori


Textul literar, abordat ca o unitate comunicativă şi ca un model de comunicare artistică,
precum şi textul nonliterar, privit ca o sursă de informare, vor contribui la edificarea şi
structurarea competenţei de comunicare a elevilor, reclamată atât de competenţa-cheie
comunicarea în limba de instruire,11 cât şi de competenţele specifice ale altor discipline de
studiu.
Un aspect al integrării se manifestă în cercetarea textului literar ca fapt de limbaj, ca unitate
comunicativă, înainte ca acesta să fie examinat ca o ţesătură de semne, idei şi imagini. La
alegerea textului literar se va ţine cont de următoarele criterii generale:
accesibilitatea, în raport cu vârsta, nivelul de dezvoltare intelectuală şi cultura generală a
elevilor;
varietatea, evitându-se repetarea insistentă a aceloraşi autori sau a fragmentelor din
aceleaşi texte literare, în fiecare clasă;
valoarea, avându-se în vedere atât virtualitatea educativă a textului, cât şi formarea
unor reprezentări culturale privind literatura naţională şi universală;
atractivitatea, datorită căreia se cultivă plăcerea de a citi, gustul estetic, interesul pentru
literatura de toate genurile;
volumul de lecturi şi consecutivitatea textelor propuse pe parcursul anului de studii.
NB! Textele poartă caracter de recomandare. În procesul proiectării didactice și
valorificarea sensului didactic propriu-zis, vor fi selectate 3-5 texte literare din 2-3 autori,
urmărind realizarea unităților de competență, formarea valorilor și atitudinilor adecvate prin
ilustrarea concretă a secvențelor de conținut pentru fiecare clasă. Recomandăm ca alegerea
textelor să fie făcută conform criteriului axiologic, al accesibilității și al resurselor educaționale,
în funcție de competențele specifice urmărite în procesul de predare/învățare/evaluare, excluzând
repetarea textelor, de la clasă la clasă, cu excepția actualizării unora.
Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să abordeze în mod aplicativ
noţiunile de teorie literară, pentru asigurarea comprehensiunii și pentru argumentarea
interpretării.
Mitul, legenda, basmul, parabola, literatură populară
Biblia povestită copiilor
Proverbele
Ghicitori
Legendele florei și ale faunei
Petre Ispirescu Legende sau basmele românilor
Alexandru Mitru Legendele Olimpului
Ion Creangă Povești
Ioan Slavici Zâna Zorilor
Doi feți cu stea în frunte
Florin Bican Și v-am spus povestea așa
Adina Popescu O istorie secretă a Ţării Vampirilor

11
Deşi Cadrul european de referinţă racordează prima competenţă la limba maternă, considerăm că, într-o
Europă multietnică şi plurilingvă, aceasta ar trebui să se numească, mai exact, comunicarea în limba de
instruire. Nici pentru elevii din Republica Moldova nu se pune semnul egalităţii între limba maternă şi limba de
instruire. Mai mult, există, indubitabil, numeroase situaţii în care elevii crescuţi în familii bilingve nici nu au
posibilitatea să comunice, în mediul şcolar, în limbile lor materne, cu atât mai mult, să fie instruite în
respectivele limbi.

50
Mircea Cărtărescu Enciclopedia zmeilor
Aurelian Silvestru Fărâme de suflet
Pragul
Eusebiu Camilar Povestiri eroice
Dimitrie Bolintineanu Legende istorice
Nina Cassian Povestea celor doi tigri Ninigra și Aligru
Marta Cosmin volumul Croitorul de povești
Ioana Nicolae „Aventurile lui Arik”, „Arik și mercenarii”, „Ferbonia”, „Vertijia”
Monica Pillat Corabia timpului
Ana Alfianu Val și cetatea sufletelor
Cornel Vlaiconi Domnul Papuzek
Simona Antonescu Regina Maria și Marea Unire (din seria Istoria povestită copiilor)
Radu Vancu Regele Piticuț
Balada și poemul eroic
Balade populare românești: Miorița, Monastirea Argeșului , Soarele și
Luna, Toma Alimoș, Balada lui Constantin Brâncoveanul etc.
Vasile Alecsandri Dan, căpitan de plai, Noapte Sfântului Andrii, Dumbrava Roșie etc.
George Coșbuc Moartea lui Fulger, Pașa Hassan, Nunta Zamfirei, Moartea lui Gelu etc.
Spiridon Vangheli Șalul verde
Proza scurtă
Ion Luca Caragiale Momente și schițe
Vasile Alecsandri Vasile Porojan
Ion Creangă Povestiri
Emil Gârleanu Din lumea celor care nu cuvântă
Tudor Arghezi Cartea cu jucării
Ioan Al. Brătescu-Voinești Puiul
M. Gh. Cibotaru Lupul (Mița)
Ion Druță Daruri, Balada celor cinci motănași, Toiagul păstoriei, Povestea
furnicii, Horodiște, Samariteanca, Ultima lună de toamnă
George Meniuc Delfinul, Caloian
Ionel Teodoreanu Ulița copilăriei, În casa bunicilor
Nicolae Dabija Pe urmele lui Orfeu
Adina Popescu 8 povestiri de pe Calea Moșilor
Vasile Voiculescu Ciobănilă
Mircea Sântimbreanu Recreația mare
Spiridon Vangheli Copii în cătușele Siberiei, Crăița, Școala vieții
Claudia Partole Floarea iubirii
Antoine de Saint-Exupéry Micul prinț
Romanul
Constantin Chiriță Cireșarii
Ionel Teodoreanu La Medeleni
Radu Tudoran Toate pânzele sus!
Mihail Drumeș Elevul Dima dintr-a șaptea

51
Ovidiu Verdeș Muzici și faze
Aureliu Busuioc Când bunelul era nepot, Lătrând la lună
Ion Druță Clopotnița
Nicolae Esinencu Doc
Nicolae Dabija Tema pentru acasă
Claudia Partole Rebela
Marcel Gherman Universuri paralele, Cer albastru deasupra Arcadiei
Simona Popescu Exuvii
Liliana Corobca Kinderland
Ioana Pârvulescu Inocenții
Filip Florian Toate bufnițele
Mishel Brule Băiatul care voia să doarmă
Patrick Skene Catling Povestea băiatului care transformă în ciocolată tot ce atinge
Jack London Colț Alb
J.K. Rowling Harry Potter (serie)
Daniel Defoe Robinson Crusoe
Louis Sacha Tabăra
R.J. Palacio Minunea
Gary Paulsen Toporișca
Alexandre Dumas Cei trei mușchetari
Al. Beleaev Capul profesorului Dowell
Jules Verne Copiii căpitanului Grant, Insula misterioasă, Un căpitan de 15 ani
Charles Dickens Poveste de Crăciun, Marile speranțe
Genul liric
Vasile Alecsandri Iarna, Oaspeții primăverii, Sfârșit de toamnă etc.
M. Eminescu Criticilor mei, Ce te legeni, Revedere, Povestea codrului, Crăiasa din
povești, Sara pe deal etc.
Alexei Mateevici Limba noastră, Cântecul zorilor
George Coșbuc Cântec, Mama, La oglindă, Iarna pe uliță etc.
George Topârceanu Text reprezentativ contextului tematic, la alegere
Grigore Vieru Cuvântul mama, Cântec de leagăn pentru mama, Cămășile, Formular,
Legământ, În limba ta, Eminescu, Reaprindeți candela, etc.
Vasile Romanciuc Arbore în toamnă târzie, Albina, Omul de piatră, Doi iezi, Copilăria,
De parcă te ascultă Eminescu
Nicolae Dabija Poeme pentru totdeauna
Nina Cassian Text reprezentativ contextului tematic, la alegere
Ion Vatamanu Text reprezentativ contextului tematic, la alegere
Aureliu Busuioc Bătrânul poet
Arcadie Suceveanu Text reprezentativ, la alegere
Genul dramatic
Vasile Alecsandri Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă
Ion Luca Caragiale
Ion Băieșu Preșul sau Crimă pe palier
Dumitru Matcovschi Text reprezentativ contextului tematic, la alegere
Matei Vișniec Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele, Extraterestrul care își
dorește ca amintire o pijama

52
7.2. Texte pentru memorizare

Se recomandă ca elevii să memorizeze următoarele tipuri de texte literare:

Clasa a V-a: 2 poezii lirice, un fragment de text epic (1/2 pagină);


Clasa a VI-a: 2 poezii lirice, 1 fabulă;
Clasa a VII-a: 3 poezii lirice, un fragment de poem eroic (1/2 pagină);
Clasa a VIII-a: 3 poezii lirice, un fragment de text dramatic (un rol într-un dialog).
Clasa a IX-a: câte o poezie lirică sau fragment de text epic la fiecare temă literară.

7.3. Teme literare generice pentru realizarea unităților de învățare

Curriculumul prevede abordarea conținuturilor în progresie tematică. Fiecare temă dintre


acestea constituie centrul proiectării pe unități de învățare tematică, fiecare unitate abordând
integrat toate domeniile de conținut (Comunicare orală, Lectură, Redactare, Elemente de
construcție a comunicării, Elemente de interculturalitate) și vizând toate competențele generale.

Nr. Clasa Tema

1. Clasa a V-a Patria și limba română.


Copilăria și familia.
Binele și curajul.
Jocul și joaca.
2. Clasa a VI-a Patria și limba română.
Omul, natura și universul.
Înţelepciunea şi fericirea.
Tradițiile neamului meu .
3. Clasa a VII-a Patria și limba română.
Școala – spațiu al devenirii.
Oameni şi destine.
Adolescența și prietenia. .
4. Clasa a VIII-a Patria și limba română.
Eu și societatea.
Realitate şi vis.
Timpul și istoria.
5. Clasa a IX-a Patria și limba română.
Ghidarea în carieră.
Artistul și Ars poetica.
Frumusețea dragostei.

53
VIII. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
8.1. Repere de desfășurare a demersului didactic
Privită ca disciplină de studiu şi – concomitent – ca limbă de instruire (de şcolarizare),
limba şi literatura română este desemnată drept prioritară, dar şi responsabilă pentru
formarea competenţelor de comunicare necesare elevului atât la studierea celorlalte
discipline, cât şi în activitatea sa ulterioară. „Comunicarea în limba maternă este abilitatea
de a exprima şi de a interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă
scrisă, cât şi orală (ascultare, vorbire, citire şi scriere), şi de a interacţiona lingvistic adecvat şi
creativ, în diverse contexte sociale şi culturale: în educaţie şi formare, la muncă, acasă şi în
timpul liber.” (Cadrul european comun de referinţă pentru limbi)
Generarea activităților de învățare pentru formarea competențelor specifice disciplinei
trebuie să urmeze o progresie clară de la simplu la complex pe măsură ce se trece la o altă
clasă la alta.
Actuala ediție orientează cadrele didactice spre realizarea activităților specifice
componentelor: lingvistică, interelațională, estetică și culturală. Astfel, activitățile din
componenta lingvistică fundamentează competenţa de comunicare: sprijină procesul de
înțelegere și de învățare formală, informală și nonformală, dă sens existenţei socioculturale a
fiecărui individ şi susține conştiinţa identităţii. Activitățile din Componenta interrelaţională
vizează formarea comportamentului comunicativ, fapt ce contribuie la inserţia socială
adecvată, asigurând învățarea pe toată durata vieţii. Activitățile din Componenta estetică şi
culturală urmărește descoperirea contextului cultural local şi a patrimoniului naţional şi
universal şi contribuie, în mod direct, la dezvoltarea personală a elevului, prin lectura
literaturii şi a altor tipuri de creaţie artistică.
Principiile didactice care trebuie să ghideze procesul de predare-învăţare-evaluare
sunt:
accentuarea caracterului interactiv al însuşirii limbii, având în vedere abordarea limbii ca
„limbă în funcţiune”, în variantele ei orale şi scrise, ca instrument al exprimării şi al
autoexprimării;
stimularea gândirii logice şi creative prin studiul limbii, în vederea formării unei
personalităţi autonome, capabile să-şi prezinte păreri, să accepte diversitatea de idei şi de
opinii;
accentuarea proceselor de construcție a sensului global în receptarea textelor literare şi
nonliterare;
abordarea, ca noţiuni-ancoră, a conceptelor de gramatică, având rol orientativ în
exersarea contextuală a limbii, înţelegerea acestora având rolul de a susţine gândirea
metalingvistică, de a orienta mecanismele de autocorectare şi de a motiva preocuparea
pentru exprimarea corectă, controlată şi eficientă, adaptată la specificul situaţiei de
comunicare;
abordarea conceptelor de teorie literară ca noțiuni-ancoră, cu rol structurant în înțelegerea
și în interpretarea textelor, conștientizarea importanței acestora în dezvoltarea elevului ca
cititor și în formarea interesului său pentru cultura națională și europeană;
centrarea demersurilor didactice pe învăţarea activă și pe evaluare continuă;
proiectarea activităţilor didactice centrate pe dezvoltarea integrată a competențelor-cheie;
transpunerea activităţilor şcolare în medii sociolingvistice reale, in contexte nonformale
si informale și re-crearea unor „realităţi exterioare” în clasă.

Sugestiile metodologice lasă suficientă libertate profesorilor de specialitate, dar ele


conturează și filozofa învățării limbii și literaturii române în gimnaziu, care deschide spre
inter- și trans-disciplinaritate, spre o perspectivă dinamică asupra studiului, cu accent sporit
pus pe dezvoltarea competențelor și nu pe asimilarea unor cunoștințe, spre o abordare

54
holistică, astfel încât elevii să înțeleagă legăturile dintre domeniile de conținut ale disciplinei
și interdependența dezvoltării competențelor; de asemenea strategiile didactice selectate de
profesor trebuie să fie descriptive și interactive, adică să ofere o deschidere largă spre
varietățile limbii, spre uzul comun al acesteia, și spre diversitatea de genuri literare și
nonliterare din literatura și media actuale.
Autorii de manuale trebuie să uzeze de beneficiile perspectivei cognitiviste și
constructiviste în studiul limbii și literaturii române, astfel ca profesorii să știe cum pot
implica elevii în propria învățare, cea prin descoperire. La selectarea conținuturilor care
permit dezvoltarea competențelor specifice, profesorii și autorii de manuale vor urmări
aceeași progresie dinspre conținuturile mai simple spre cele mai complexe în fiecare domeniu
de conținut specific limbii și literaturii române: oralul, redactarea, lectura, limba. Activităților
didactice și conținuturile lingvo-literare trebuie să reflecte, în mare măsură, noutățile din
fiecare domeniu de conținut: cercetări lingvistice recente, apariții editoriale în cadrul literaturii
pentru copii și adolescenți etc.

8.2. Tipologia și specificul strategiilor didactice privind disciplina Limba și literatura


română
La nivelul gimnazial, disciplina limba şi literatura română, abordată integrat, se
concretizează/ materializează în:
lecţii de studiere a textului (literar şi nonliterar) şi de dezvoltare a competenţelor de
comunicare;
lecţii de asimilare a noilor conţinuturi de lingvistică şi de dezvoltare a competenţelor de
comunicare;
lecţii-atelier (de exersare a competenţelor de lectură, de scriere, de comunicare orală, în
baza textului şi detaşat de text);
lecţii de evaluare a competenţelor;
lecţii de analiză a probelor de evaluare.

Strategii didactice recomandate12


Pentru activităţi care urmăresc exprimarea identității lingvistice și culturale proprii
(competenţa 1):
Activităţile vor viza compararea unor texte diverse, jocuri, vizionare de film/spectacole,
teatru, redactarea unor naraţiuni personale, a unor jurnale de călătorie, realizarea unor
bloguri de promovare a locului de origine, dramatizarea, interviul etc.
Pentru activităţi centrate pe receptarea mesajului oral şi producerea de mesaj oral
(competenţa 2)
Activităţile de pre-ascultare vor viza strategii ce pregătesc şi facilitează receptarea
textului (anticiparea temei, diminuarea dificultăţilor lingvistice, semantice, referenţiale
etc.).
Activităţile de ascultare propriu-zisă vor viza strategii de ascultare activă şi de fixare a
conţinutului mesajului (completarea unor chestionare, a unor grile de observare, exerciţii
de identificare a emiţătorului/receptorului/contextului comunicării etc.).
Activităţile de post-ascultare vor viza strategii de reflecţie (identificarea intenţiei de
comunicare, congruența verbal-paraverbal-nonverbal, jocuri de rol, exerciţii de tip
povestire, descriere etc.).
Activităţile de pre-producere a mesajului oral vor viza strategii de stabilire a
conținutului mesajului şi a intenţiei de comunicare în funcție de contextul comunicării
(adaptarea mesajului la interlocutor, la situația de comunicare, selectarea
comportamentului comunicativ potrivit, anticiparea efectului mesajului asupra

12
Strategiile didactice enumerate au caracter orientativ.

55
interlocutorului etc.).
Activităţile de producere propriu-zisă a mesajului oral vor viza strategii de exprimare
orală fluentă şi corectă (exersarea pronunţiei, exersarea unor contexte de comunicare
diverse, exprimarea intenţiei de comunicare prin mijloace verbale, paraverbale şi
nonverbale, exerciţii de descriere, de povestire, de argumentare, adoptarea de
comportamente comunicative diverse prin joc de rol etc.).
Activităţile de post-producere a mesajului oral vor viza strategii de reflecţie
(aprofundarea experienţei de comunicare prin completarea unor grile de evaluare etc.).
Pentru activităţi centrate pe lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare
(competenţa 3):
Activităţile de pre-lectură vor viza strategii ce pregătesc şi facilitează receptarea
textului (anticiparea temei, diminuarea dificultăţilor lingvistice, semantice, referenţiale
etc.).
Activităţile de lectură vor viza strategii de ritmare şi orientare a lecturii (lectura cu
voce tare/silenţioasă, lectura orientată/neorientată, lectura pe roluri, exersarea fluenţei în
lectură) şi strategii de fixare a conţinutului textului (chestionar, exerciţii cu itemi de tip
adevărat/fals, exerciţii cu alegere multiplă, exerciţii de completare, rezumat, povestire,
harta sensului, organizarea grafică a informaţiei, memorare etc.).
Activităţile de post-lectură vor viza strategii de interpretare şi de producere de text
(discuţii orientate asupra semnificaţiilor textului, dezbaterea, jurnalul de lectură, scrierea
creativă etc.)
Pentru activităţi centrate pe redactarea textului scris de diverse tipuri (competenţa 4):
Activităţile de pre-redactare vor viza strategii de recunoaştere a unor forme textuale,
de documentare etc. (prezentarea unor grupaje de texte, discutarea unei teme, realizarea
câmpului lexico-semantic, consultarea unor enciclopedii tipărite sau electronice etc.).
Activităţile de redactare propriu-zisă vor viza strategii de producere de text
(exersarea diferitelor tipare textuale, rescriere, recitire şi corectare; scrierea în
colaborare etc.).
Activităţile de post-redactare vor viza strategii de reflecţie (aprofundarea experienţei
de redactare prin completarea unor grile de (auto)evaluare etc.).
Pentru activităţi centrate pe utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul
comunicării orale şi scrise (competenţa 5):
Activităţile vor viza identificarea, însuşirea, exersarea şi reflecţia asupra unor fapte de
limbă, prin diverse tipuri de exerciţii (exerciţii de repetiţie – dictare, recitare; exerciţii
de recunoaştere, de exemplificare, de completare şi înlocuire, de transformare, exerciţii
de redactare, exerciţii cu caracter ludic etc.).
Pentru activităţi centrate pe integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte
şcolare şi de viață (competenţa 6):
Se recomandă ca, în proiectarea scenariului didactic, profesorul să ţină cont de
necesitatea exersării integrate a celor cinci competenţe în funcţie de tema fiecărui an de
studiu, precum şi de specificul individual şi colectiv al clasei.
Activitățile vor viza abordări inter-și transdisciplinare descrise în paragraful 8.2.

8.3. Elemente inter-și transdisciplinare realizate la disciplina Limba și literatura română


Interdisciplinaritatea, la studiul limbii şi literaturii în gimnaziu, implică, în primul rând, aria
curriculară Limbă şi comunicare, mai ales în ceea ce priveşte practica raţională şi funcţională
a limbii. Deşi pornesc din direcţii diferite, limba română – de la funcţional spre raţional, ca
limbă pe care elevul o vorbeşte coerent încă până la şcolarizare şi până a afla de structurile
gramaticale sau categoriile semantice, iar limba străină – de la raţional spre funcţional,
competenţele lingvistice se intersectează în cazul echivalenţelor semantice, gramaticale şi
lexicale.
Competenţele lectorale, formate şi dezvoltate la limba şi literatura română, permit o

56
înţelegere de profunzime a textelor de studiu şi la limbile moderne, a textelor ştiinţifice din
celelalte domenii. La fel, înţelegerea textului de studiu la limba şi literatura română, referinţa
la anumite evenimente din viaţa naţiunii sau a personalităţilor literare este sterilă fără o reală
transdisciplinaritate cu istoria şi geografia. Profesorul este acela care le poate valorifica pe larg,
re-adunând o imagine globală a lumii din materii şcolare învăţate separat.
Activitățile transdisciplinare presupun abordarea integrată a curriculumului prin centrarea pe
probleme ale lumii reale în contexte cotidiene, urmărind dezvoltarea competentelor pentru viață.
Abordarea integrata a curriculumului solicită crearea de conexiuni între competențe/ unități de
competențe dobândite disparat, în cadrul diferitor discipline. O asemenea abordare nu se mai
centrează pe discipline, ci le transcende, subordonându-le elevului – subiectului formării.
Trandisciplinaritatea presupune întrepătrunderea mai multor discipline, sub forma integrării
curriculare, cu posibilitatea constituirii, în timp, a unei discipline noi sau a unui nou domeniu al
cunoaşterii, prin ceea ce se numeşte fuziune – faza cea mai radicală a integrării.
Abordarea integrată, specifică transdisciplinarităţii este centrată pe lumea reală, pe aspectele
relevante ale vieţii cotidiene, prezentate aşa cum afectează şi influenţează ele viaţa noastră.
Exemplu: Ce înseamnă să fii informat?
Administrarea activităților transdisciplinare la disciplina Limba și literatura română
Prezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare câte 7-8 ore în fiecare din
clasele a V-a - a IX-a, după cum urmează:
Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale 2 ore
proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță
Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse 2 ore
situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursivă
Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de 3-4 ore
lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de atitudine
pozitivă şi interes
• Fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități
transdisciplinare.
• La nivelul unității de învățământ se va aproba planul calendaristic de desfășurare a acestor
activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și
managementul timpului.
Variante posibile de administrare
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4

O zi la sfârșitul Zile consecutive, după Decadele Câte o săptămâna pe


fiecărei luni în afară cum urmează: disciplinelor să semestru *(poate
de luna septembrie Octombrie – 2 zile se producă în alterna cu
și mai. Decembrie – 2 zile context săptămânile pe
Martie – 3 zile curricular și să disciplinele)
prevadă zile
transdisciplinare.
Tehnologia desfășurării activităților transdisciplinare:
1. Profesorii realizează activități de tip interdisciplinar (cooperare între discipline
înrudite). De ex. limba și literatura română și istorie, limba și literatura română și
geografie; limba și literatura română și limba străină; limba și literatura română și
educația pentru societate, limba și literatura română și educația muzicală, limba și
literatura română și educația plastică/tehnologică.
2. Inițial se stabilesc, la nivelul proiectelor de lungă durată teme interdisciplinare (în
procesul activităților metodice).

57
3. Temele interdisciplinare se pot realiza în cadrul acelorași lecții cu profesorii care se
succed în abordarea sarcinilor specifice disciplinei.
4. Temele interdisciplinare se pot realiza la fiecare lecție separat, la disciplina sa.

8.4. Specificul activităților de evaluare la disciplina şcolară Limba şi literatura română


Organizarea integrată a demersului educaţional la L imba şi literatura română impune o
modificare a strategiilor de predare-învăţare, dar şi de evaluare. Proiectarea curriculumului pe
competenţe, formarea şi dezvoltarea acestora implică strategii adecvate de evaluare a
performanţei, adică a produselor, comportamentelor şi a altor manifestări observabile, care dau
dovadă de prezenţa acelor competenţe.
În evaluare se va avea în vedere calitatea competenţelor şi a unităților de competenţe,
după cum urmează:
- în cazul competenței care se referă la exprimarea identității lingvistice și culturale proprii,
se urmăreşte interesul pentru problema identitară, abilitatea de a interoga şi de a formula
idei privind valorile culturale româneşti şi europene.
- în cazul competenţei de receptare şi de producere a unor texte orale în diverse situaţii de
comunicare, se va avea în vedere calitatea ascultării active şi coerenţa mesajelor produse;
- în receptarea textelor de diverse tipuri, se va avea în vedere acurateţea comprehensiunii şi
substanţialitatea interpretării, urmărindu-se progresia competenţei de lectură prin
racordare la cadrele internaţionale de referinţă;
- în redactarea unor texte de diverse tipuri, se va avea în vedere conţinutul textului,
adecvarea la tiparul textual abordat şi corectitudinea lingvistică;
- în cazul evaluării competenţei de folosire corectă, adecvată şi eficientă a limbii în
comunicarea orală şi scrisă se va avea în vedere raportarea la situaţia de comunicare şi
cunoaşterea normei;
- în cazul evaluării competenţei de integrare a experiențelor lingvistice și de lectură în
contexte şcolare şi de viață, se vor aplica metode alternative de evaluare și vizează
aprecierea modului în care elevul rezolvă probleme ale lumii reale în contexte cotidiene
cu ajutorul experiențelor lingvistice și literare.
În contextul formării și dezvoltării competențelor evaluarea educațională se va fundamenta
pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de Referință al Curriculumului Național:
evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială a procesului educațional și
о practică eficientă în școală;
evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor în raport de
competențele specifice, unitățile de competențe ale disciplinei limba și literatura
română;
evaluarea la limba și literatura română implică utilizarea metodelor variate (tradiționale
și moderne);
evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare la
disciplină;
evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о
îmbunătățire continuă a competențelor lingvistice și literare.
În procesul educațional la limba și literatura română, profesorul va realiza:
evaluarea inițială, cu funcția prognostică;
evaluarea curentă, cu funcția formativă;
evaluarea finală (sumativă), cu funcția diagnostică.
În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă la finele modulului/
unității/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență
stabilite în curriculum pentru clasa respectivă.

58
Prin examenul de absolvire a gimnaziului, se va evalua dacă au fost formate competențele
specifice limbii și literaturii române preconizate pentru treapta gimnazială de învățământ și
dacă au fost atinse standardele de eficiență a învățării limbii și literaturii române.
Evaluarea competenţelor de comunicare/lingvistice vizează:
• vorbirea orală: interacţiunea spontană sau interacţiunea pregătită, conversaţia, discuţia
neoficială;
• exprimarea în scris: realizarea scrisa a temelor, sarcinilor didactice, elaborarea
textelor în parametrii indicaţi.
În acest caz, produsele şi comportamentele supuse evaluării vor fi:
- discursurile independente (diferite ca subiect şi durată de la clasa a V-a la a IX-a);
- actele comunicative colective (dialoguri, discuţii, comunicarea observată în cadrul
activităţilor de grup);
- lucrările scrise, variind atât dimensiunile, cât şi condiţiile de elaborare sau
dificultatea sarcinilor.
 ea cuvintelor încurajatoare, cu oferirea de descriptori, fără calificative.
În contextul principiilor evaluării, prioritară și dominantă în procesul educațional la
disciplină este evaluarea curentă – evaluarea formativă a competențelor.
Trecerea la autoevaluare și la evaluarea reciprocă, adică abordarea evaluării ca învățare și
învățarea modului de a oferi feedback, va reprezenta o preocupare constantă a cadrului
didactic care organizează și dirijează procesul evaluativ.

8.5. Evaluarea centrată pe succes


Evaluarea progresului/a succesului fiecărui elev – la etapa liceală, are menirea de a spori
responsabilitatea elevului pentru propriile rezultate, îi permite să-și aprecieze cât se poate de
obiectiv potențialul intelectual și efortul depus pentru obținerea rezultatului dorit și, în ultimă
analiză, îl ajută să decidă asupra opțiunilor viitoare (de alegere a profesiei, bunăoară).
Profesorul sau elevul însuși estimează progresul pe parcursul unei perioade, deosebit de
important mai ales la discipline care reiau unele subiecte studiate anterior. Dacă această
evaluare o face profesorul, el va ține o agendă cu indicatorii stabiliți. Dacă o lăsăm la
latitudinea elevului, este util pentru el să completeze, periodic, un jurnal reflexiv cu analiza a
ce a învățat și cum a reușit să asimileze ce trebuia, să-și formeze competențele necesare.
Alternativ, dacă elevii completează pe parcurs un portofoliu, e bine să-și stabilească obiective
individuale la disciplina dată, adecvate demersului didactic general, și să verifice gradul de
atingere a lor pe parcurs, dar mai ales la finele semestrului, al clasei sau al treptei, în cadrul
evaluărilor sumative sau finale de apreciere valorică și de certificare.

8.6. Metode și tehnici de evaluare


Caracterul flexibil al metodelor și tehnicilor de evaluare, formarea/ dezvoltarea concentrică
a competențelor (de la o treaptă și/ sau de la o clasă, etapă la alta) la Limba și literatura
română face posibilă utilizarea unui instrumentar evaluativ divers.
Astfel, în procesul educațional la Limba și literatura română în gimnaziu se vor regăsi
următoarele metode și tehnici de evaluare:
probele orale; lectura cu voce a textelor;
recitarea unui fragment sau a unui text memorat;
interogarea frontală;
interviul;
răspunsurile rezumative sau ample;
realizarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată;
probele scrise; exercițiile, sarcinile de lucru, itemii;

59
dictarea;
expunerea;
rezumatul;
proba scrisă;
probele practice care vizează prezentări gen PowerPoint, Prezi și/sau publicații de
tip colaje, gazete, suporturi, reviste;
lucrări grafice ce presupun desene, postere, scheme, diagrame, ilustrații,
diapozitive.
Recomandăm, însă, profesorilor să le aplice adecvat, contextualizându-le rolul și eficiența
la etapa respectivă de învățare. Prioritară în aplicarea metodelor/tehnicilor de evaluare va fi
funcția motivațională a acestora, menită să susțină acțiunea de învățare activă a elevilor, axată
pe gândirea pozitivă ca factor uman stimulator al evaluărilor.
În acest scop, măsurarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cunoscute,
ce pot oferi un feedback pedagogic relevant și operativ. La fel, aprecierea rezultatelor trebuie
făcută pe baza unor criterii unice, transparente, cunoscute anterior de către subiecții evaluați,
în maniera lucrului la clasă, sau propuse simultan cu metoda/ tehnica: repere; parametri;
cerințe; bareme de corectare; descriptori de performanță etc.
Dintre cele mai pertinente modalități de evaluare în gimnaziu, care și-au demonstrat
valabilitatea și eficiența, recomandăm: întrebările structurate (interogarea multiprocesuală);
eseurile (libere, semistructurate și structurate); testul; tezele; referatele; comentariile; sintezele
etc.
Paralel cu formele tradiționale, se va pune un anume accent și pe metodele/tehnicile
alternative de evaluare: investigația, proiectul, harta conceptuală, portofoliul, cercetarea
împărtășită, jurnalul reflexiv, care reclamă un potențial formativ sporit și stimulează spiritul
creativ al cititorului, vorbitorului și scriptorului.

BIBLIOWEBOGRAFIE
1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău: 2014.
2. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cadrul de referință al curriculumului național.
Chișinău: Lyceum, 2017.
3. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării. Chişinău:
Lumina, 2012.
4. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Referențialul de evaluare a competențelor
specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.
5. Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Bruxelles: 2018

***

6. ALBULESCU, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului: între rutină şi


creativitate. Piteşti: Paralela 45, 2008
7. BARTHES R. Plăcerea textului. Chișinău: Cartier, 2006. 226 p.
8. BOCOŞ, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Piteşti:
Paralela 45, 2008.
9. BOCOŞ, M., JUCAN, D., Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia
evaluării. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Piteşti: Paralela
45, 2008.
10. BONTAŞ, I., Tratat de pedagogie. Bucureşti: BICALL, 2007.
11. CALLO, T., GHICOV, A., Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid
metodologic pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P.

60
Știința, 2007
12. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., GORAŞ-POSTICĂ, V., LÎSENCO, S., SCLIFOS,
L., Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. Chişinău: Pro Didactica,
2008.
http://ise.md/uploads/files/1538398987_cultura_educatiei_si_vorbitorul_cult_de_limba
_romana.pdf
13. COSOVAN, O., GHICOV, A., Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic
pentru formarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar. Chişinău,
Editura Ştiinţa, 2007.
14. COSTEA, O. Didactica lecturii: o abordare funcţională. Iaşi: Institutul European, 2006
15. CURRICULUM ȘCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română.
Clasele a V-a - a IX-a. Chişinău: 2010.
16. GHICOV, A. Didactica textului în rețea. Monografie. Chișinău:S.n., Tipografia ,,Print-
Caro”, 2017, 364 p.
17. HADÎRCĂ, M., MARIN M. (coord.). Autori: Callo, T., Cazacu T., Hadîrcă, M. Ghicov,
A., [et al.]. Cadrul de referinţă privind formarea vorbitorului cult de limba română
(vorbitori nativi şi alolingvi). Studii de analiză şi sinteză. Chişinău: Institutul de Ştiinţe
ale Educaţiei, 2017 (Tipogr. „Impressum”) – 186 p.
http://ise.md/uploads/files/1518693891_cadrul_de_referinta.pdf
18. HOUART, M.Evaluer des compétence... Oui mais comment ? - 2001 Département
Éducation et technologie (UNamur). Versiune electronică.
https://pure.fundp.ac.be/ws/files/1029351/64322.pdf
19. ILIE, E. Didactica literaturii române. Iaşi: Polirom, 2008.
20. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ. Curriculum pentru învățământul gimnazial.
Chişinău: Univers Pedagogic, 2006.
21. MANOLESCU, M. Evaluarea şcolară - un contract pedagogic, Bucureşti, 2002
22. MARIN, M. Didactica lecturii. Chișinău: Cartier educațional, 2013. 134 p.
23. MINDER, M., Didactica funcţională, obiective, strategii, evaluare. Chişinău: Cartier,
2003.
24. NEGREŢ-DOBRIDOR, I., Teoria generală a curriculumului educaţional. Iaşi: Polirom,
2008.
25. PAMFIL, A., Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise.
Piteşti: Paralela 45, 2006.
26. PARFENE, C., Metodica studierii limbi române. Iaşi: Polirom, 1999.
27. PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. Chișinău: Sigma, 2013.
198 p
28. PÂSLARU, VL., CRIŞAN, AL., CERKEZ, M. (coord.), Curriculum disciplinar de
limba şi literatura română. Clasele V-IX . Chişinău: Ştiinţa, 1997.
29. POPA M.-E. Evaluarea formativă a competenţelor în ora de limba şi literatura
română în liceu. Piteşti: Paralela 45, 2015.
30. ŞCHIOPU C. Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2009. 335 p.
31. VECCHI (de), G. Evaluer sans dévaluer et évaluer les compétences. Paris, Editura
Hachette Education, 2011.

61