Sunteți pe pagina 1din 12

 SN are actiune INDIRECTA asupra metabolismului (deoarece regleaza sistemul endocrine care

controleaza metabolismul)
 FIECARE organ nervos are doua functii (senzitiva+motorie)
 Fig 11/pag14
o b) neuron senzitiv –in desen este reprezentat un neuron pseudounipolar, dar
deoarece ei mentioneaza ca este senzitiv, asta inseamna ca si un neuron bipolar (ex
din ggl Corti) va avea aceeasi structura (si axonul si dendrita sunt MIELINIZATE)
o 5 – substanta cromatofila este o denumire mai veche pentru corpii Nissl
o In detaliul marit se observa ca teaca de mielina este concentrica; De fapt, teaca de
mielina este o prelungire a membranei celulei Schwann care se rasuceste si
incolaceste in jurul axonului; asadar, teaca de mielina are structura lipoproteica, la
fel ca orice citomembrana

o
o In portiunea terminala (ramificatie) axonul isi pierde teaca de mielina
o Axonul emite colaterale perpendiculare, MIELINIZATE
 Au rol in metabolismul neuronal : nucleul, corpii Tigroizi
 Celulele vegetative centrale si periferice
o Au nuclei dubli + multipli
o Nucleu excentric
o 1-2 nucleoli
 VEZICULE IN
o Axoplasma : ale reticulului endoplasmatic
o Butoni terminali : mici vezicule cu mediatori chimici
 In butonul terminal nu exista ribozomi
 Nevroglia are si ea PRELUNGIRI (variabile ca numar)
 ROLURI NEVROGLII
o Celula Schwann, oligodendroglia – produce mielina
o Microglia este celula fagocitara; „Microglia mananca” (incep cu m amandoua)
o Produc ARN (nu ADN)!!!
 Sinapsa = legatura functionala intre un neuron si O CELULA care poate fi
o In SNC tot un neuron
o In SNP o celula efectoare (musculara sau glandulara)
 Placa motorie = sinapsa cu o celula musculara STRIATA
 Depolarizarea membranei postsinaptice = POTENTIAL POSTSINAPTIC EXCITATOR /POTENTIAL
TERMINAL DE PLACA; acest potential are doua proprietati : sumatia temporala (1 fibra
presinaptica descarca mediator, iar in timp se sumeaza) si spatiala (2 sau mai multe fibre
presinaptice) (ca sa tin minte mai usor m-am gandit ca T din temporal seamana oarecum cu
un 1, deci dintr-o singura fibra);

SINAPSE CHIMICE
Peste 40 de mediatori chimici (Ach cel mai raspandit)
Celula postsinaptica are receptori PROTEICI pentru mediatori
Conducere unidirectionala
Axodendritica, axoaxonica, axosomatica (intre axon si PERICARION, nu celula
musculara sau altceva; este tot o sinapsa NEURONEURONALA)
 Aproape toate SNC
 Placa motorie
 SN Vegetativ (cu mediatorii specifici, acetilcolina pentru parasimpatic si sinapsa din ganglion
din simpatic; adrenalina/noradrenalina/monoxid de azot/putine cu Ach pentru sinapsa dintre
neuronul postganglionar si efector in cazul simpaticului)

SINAPSE ELECTRICE
2 celule DE ACELEASI DIMENSIUNI
Alipite in ZONELE DE REZISTENTA ELECTRICA MINIMA
Trecerea ionilor este (se pare) bidirectionala
dendrodendritica
 Miocard, muschi neted (sincitii functionale)
 Anumite regiuni din creier

 Oboseala transmiterii sinaptice „descarcari foarte numeroase ale neuronului PREsinanptic”


(in manual scrie POSTsinaptic; este o greseala de tipar)
 Actul reflex este mecanismul FUNDAMENTAL (SINGURUL SI UNICUL) de functionare al SN
 Baza anatomica a ACTULUI reflex este ARCUL REFLEX
 Fig 16/pag 17
Si dendrita are mielina (neuron pseudounipolar)
In coarnele posterioase se afla neuronul intercalar, MULTIPOLAR, STELAT
1) RECEPTORUL
a. DEF = structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate
proportional cu intensitatea stimului
b. ROL
o La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos
o La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie
nervoasa specifica (impuls nervos)

c. STRUCTURAL, POT FI
o Celule epiteliale diferentiate si specializate (MAJORITATEA)
o Corpusculi (mici organe pluricelulare alc din celule, fibre conjunctive si term
nervoase)
o TNL (terminatii nervoase libere)
o Terminatia butonata a dendritei (receptorul olfactiv, ALGORECEPORI)
d. In functie de provenienta stimulului
o Exteroreceptori
o Interoreceptori
o Proprioreceptori / proprioceptori (2 denumiri, dar reprezinta acelasi lucru)
e. In functie de tipul de energie
o Chemoreceptori - si nocireceptorii fac parte din aceasta categorie
o Fotoreceptori
o Termoreceptori – percep VARIATIILE DE TEMPERATURA (noi simtim cand ni se face
cald sau cand ni se face frig)
o Mecanoreceptorii – stimulati de DEFORMAREA membranei celulare
f. In functie de viteza de adaptare
o Fazici (r. Olfactiv; cand ne dam cu parfum simtim la inceput, apoi mirosul „dispare”;
in realitate noi nu il mai percepem cu acceasi intensitate)
o Tonici (r. Vizual; daca am un pix in fata si ma uit la el 10 ore incontinuu, o sa arate la
fel)

2) Calea aferenta
3) Centrul nervos
In totalitate in SNC
Are 3 nivele majore (cortical, subcortical, medular)
4) Calea eferenta
5) Efectorul
Muschi striati
Glande exocrine (cele endocrine reprezinta o exceptie)*

*ln inceputul capitolului, in primul paragraf precizeaza ca SN regleaza activitatea glandelor exocrine
si ENDOCRINE; mare grija la cum este formulata grila.....
 Conform Corintului, coada de cal = radacinile nervilor lombari si sacrali; atat, nu si filum
terminal, nu si ultima pereche de nervi coccigieni; atentie iar la cum cere grila....
 In grosimea pia mater se gasesc vase ARTERIALE (nu si venoase)
 Substanta cenusie a MS
Transvesal : forma de „H” / de „fluture”
Longitudinal : COLOANE

 Substanta alba
CORDOANE (posterior, lateral, anterior) in care se gasesc FASCICULE , alcatuite din
fibre;
 In coarnele anterioare sunt cele doua tipuri de neuroni somatomotori : α si γ
 Substanta reticulata (care se afla in substanta alba dintre coarnele laterale si cele
posterioare) este tot substanta CENUSIE
 Fig 18/pag19
In interiorul corpului vertebral si in arcul vertebral se gaseste tesut osos
spongios/trabecular
Trunchiul nervului este acoperit de meninge (este normal ca si el sa fie protejat
avand in vedere ca trece prin spatiul delimitat de pediculii vertebrali, doua fragmete
osoase)
si radacinile sunt acoperite de meninge => sunt „scaldate” in lichid cefalorahidical
(LCR)
maduva nu ocupa in totalitate canalul rahidian (se observa spatiul epidural care
contine tesut adipos)
 Fig 19/pag19
7.comisura alba se gaseste ANTERIOR de comisura cenusie
 Fig 20/pag 20
13. Receptor articular de intindere = CORPUSCUL NEUROTENDINOS GOLGI
Pe desenul din dreapta(se vede mai clar), la nivelul bulbului se observa ca nucleul
Burdach este situat lateral fata de nucleul Gracilis (de altfel, si fasciculele omonime
au acelasi raport in maduva)
Sensibilitatea de la nivelul membrului inferior (gamba+piciorul) se proiecteaza pe
fata interna/mediala a emisferelor cerebrale
 Sensibilitatea proprioceptiva constienta = KINESTEZICA
Constienta deoarece se proiecteaza pe scoarta CEREBRALA
 Sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii, inconstienta
Inconstienta deoarece se proiecteaza in scoarta CEREBELOASA, care nu traduce
impulsul in senzatie, dar contribuie la CONTROLUL tonusului muscular
 Fascicului Burdach/Cuneat este doar cervical si toracal superior =>
Fasciculul Gracilis/ Goll este mai lung
Pentru sensibilitatea epicritica/kinestezica de la nivelul membrelor inferioare,
impulsul va fi transmis DOAR prin GRACILLIS/GOLL
 Corpusculii Golgi-Mazzoni se gasesc in pulpa DEGETELOR, zona foarte sensibila, specializata
pentru simtul epictiric; astfel, am putea deduce ca acesti corpusculi transmit impulsuri prin
calea spino-bulbara, tocmai pentru ca ei „au treaba” cu tactul fin
 Un receptor tactil de pe toracele posterior (zona cu acuitatea tactila de 50mm) nu are niciun
fel de treaba cu tactul fin, asadar impulsul va fi condus fie prin spinotalamic anterior, fie
lateral in functie de tipul de stimul;
 Calea spinocerebeloasa este in legatura doar cu FUSURILE NEUROMUSCULARE ca receptori;
are rol in SIMUL TONUSULUI MUSCULAR si are proiectia in PALEOCEREBEL (lobul anterior,
responsabil pentru tonus)
 Calea interoceptiva
Receptori i pot fi : TNL sau corpusculi lamelati
Cale multisinaptica, deuneuronul intra in alcatuirea UNUI fascicul si ajunge din
aproape in aproape in talamus
Neuronul III din talamuls are proiectie difuza pe scoarta cerebrala (de aceea cand ne
doare burta, nu stim sa localizam punctual ce ne doare)
 Tips n tricks pentru problemele de genul „se face o sectiune la nivelul T7 la
coarne/radacina/toata maduva,etc ”; voi da exemple pentru jumatatea dreapta
Tineti cont ca intumescentele sunt cele care au legatura cu membrele (superioare-
intum. Cervicala; inferioare – imtum. Lombara)
Daca se sectioneaza radacina posterioara dreapta, se lezeaza neuronii
somatosenzitivi si viserosenzitivi; deci eu voi pierde sensibilitatea pe partea dreapta,
dar si reflexele medulare pentru partea dreapta; nu voi mai avea reflex miotatic de
exemplu; daca eu tai neuronul aferent, atunci nu mai are cine sa faca sinapsa cu
neuronul alfa
Daca se sectioneaza coarnele posterioare drepte; neuronii din ganglionul spinal sunt
intacti; insa am probleme la cel de-al doilea neuron de pe caile spinotalamice si
spinocerebeloase; asadar, le voi piedre/diminua pe acelea; dar caile spinobulbare nu
sunt deranjate deoarece al NII este in bulb; de fapt aceste cai sunt reprezentate de
axonii protoneuronului din ggl si trec prin CORDON; ; DAR REFLXUL MIOTATIC NU se
pierde; primul neuron din ggl se duce in cornul anterior si face acolo sinapsa
Daca se sectioneaza jumatatea dreapta medulara la nivel T7
 Se pierde
 STL, STA, sp.bulbare pentru membrele inferioare drepte
 Controlul voluntar pentru membrele inferioare drepte
 Sensibilitatea spinocerebeloasa directa a membrului inferior drept si
cea incrucisata a membrului inferior stang
 Nu se pierde
 Sensibilitatea si motricitatea membrelor superioare
 Sensibilitatea spinocerebeloasa directa a membrului inferior stang si
cea incrucisata a membrului inferior drept
 ASADAR pentru orice membru inferior, sensibilitatea spinocerebeloasa NU SE
PIERDE (deoarece ramane fasciculul incrucisat care va merge pe partea
opusa fata de sectiune), ci se reduce, se diminueaza
IN CONCLUZIE, acest tip de grila nu se poate toci; este mai solicitanta, dar nu
imposibila; trebuie sa luati fiecare varianta din cele propuse in variantele de raspuns
si sa ganditi pe unde trece fasciculul respectiv, daca este afectat sau nu de leziunea
produsa;

 Fig 21/pag 22
17. Fascicul rubrospinal; este posterior fata de fasciculele corticospinale
(Desenul din dreapta) pe calea piramidala se observa un INTERNEURON/NEURON DE
ASOCIATIE; (chiar daca in text spune ca este o cale bineuronala, poate exista si acest
interneuron, din nou, atentie la cum este formulata grila)
 Fig 22/pag 23
Fascicului Goll are raport cu santul median posterior si este situat medial fata de
fasciculul Cuneat
Flechisg este dorsal, direct (posterior)
Gowers este ventral, incrucisat (ca sa tin minte am asociat litera W cu incrucisat)
Singurul fascicul extrapiramidal situat periferic in cordonul lateral este fasciculul
olivospinal
Substanta cenusie se afla in contact direct cu fasciculele fundamentale (ce leaga
maduva in AMBELE SENSURI)
Fasciculul spinotalamic ANTERIOR este lateral fata de fasc. tectospinal
Dinspre POSTERIOR spre ANTERIOR, in cordonul lateral sunt fasciculele : 1)Piramidal
incrucisat,2) rubrospinal si 3)vestibulospinal lateral (deci 1 este posterior fata de 2; 3
este anterior fata de 2, etc)
Singurul fascicul ascendent din cordonul anterior este spinotalamicul anterior
Fasciculul piramidal incrucisat/lateral este mai voluminos decat fasc. piramidal direct
(el contine 75% din fibre fata de cel direct ce contine 25%)
Fasciculul piramidal direct se alfa in contact direct cu fisura mediana anterioara
 Ramura dorsala a nervului spinal se distribuie muschilor jgheaburilor vertebrale; ceilalti
muschi ai spatelui sunt inervati de fibre ce provin rin ramura ANTERIOARA
 Prin ramura comunicanta alba trece
Neuronul preganglionar (atat pentru fibrele care vor face sinapsa in ggl
laterovertebrali, cat si pentru cele care trec prin ggl laterovertebral fara a face
sinapsa, ele urmand sa aiba contact sinaptic cu neuronul postganglionar intr-un
ganglion prevertebral, adica cele 3 „guguloaie” colorate cu galben de pe desenul de
la pag 36)
Dendrita neuronului viscerosenzitiv care se afla in ganglionul spinal de pe radacina
posterioara
 Ramura meningeala se desprinde din trunchiul nervului si se intoarce in canalul vertebral

ELEMENTELE PREZENTE IN CANALUL VERTEBRAL/RAHIDIAN


o Maduva spinarii
o Meningele (+vase arteriale)
o „spatiul epidural” cu grasime
o Ramura meningeala - fibre viscerosenzitive + vasomotorii (pt vasele arteriale din pia
mater de ex)

FUNCTIILE M.S.

 FUNCTIA REFLEXA
o REFLEXE SOMATICE
 REFLEXUL MIOTATIC
 Axonul protoneuronului SE BIFURCA;
o O ramificatie face sinapsa in cornul anterior si inchide arcul
reflex
o Cealalta ramificatie face sinapsa in cornul posterior pentru
calea spinocerebeloasa
 Are rol in MENTINEREA tonusului muscular
 Are 2 sinapse (in maduva spinarii + placa motorie)
REFLEXUL NOCICEPTIV
 Poate iradia (vezi imagine din fisierul pdf)
 Efector : muschiul flexor
 REFLEXUL DE MERS
o REFLEXE VEGETATIVE
 FUNCTIA DE CONDUCERE
o Fasciculele ascendente/descentente
o Cai scurte, de asociatie (leaga atat ascendent cat si descendent metamerele M.S.)

TRUNCHIUL CEREBRAL

 Reflexele vegetative ce au centrul la acest nivel sunt in general cele care tin de fata si de
extremitatea superioara (tuse, stranut, voma, salivator, deglutitie, etc);
 De asemenea, reflexele care tin de parasimpaticul cranian (mioza, saliva apoasa,
cardioinhibitia, lacrima, acomodare, fotomotor, etc)
 In schimb, si reflexul cardioaccelerator este tot cu centru in trunchiul cerebral
 Fig 25/pag 26
o 6. Pendunculi cerebelosi inferiori
o 10.Peduncului cerebelosi superiori
o Fibrele motorii ale nervului V sunt mai putine si situate medial fata de cele senzitive
o In santul bulbopontin, dinspre medial spre lateral au originea aparenta nervii:
abducens (VI), faciali (VII) si vestibulocohleari (VIII)
o Deasupra piramidelor bulbare, in santul bulbopontin, este originea aparenta a
nervilor abducens
o In dreptul olivei bulbare nu are origine niciun nerv
o In santul retroolivar (retro-in spatele olivei, posterior fata de oliva) au originea
aparenta nervii 9, 10, 11; in aceasta ordine de sus in jos ( originea nervului 11 este
inferioara fata de originra lui 10)
o Singurul nerv cu originea in santul preolivar (pre=in fata olivei) este hipoglosul (12)
 Perechea III nu are aferente vegetative
 Fig 26/pag 27
o Nervul 4 este „agatat” de tavanul orbitei printr-un ligament numit trohlee (de aici si
denumirea nervului trohlear)
o Muschiul drept superior trece peste tendonul de insertie al muschiului oblic superior
o Muschiul oblic inferior trece peste muschiul drept inferior
 Fig 27/pag 27
o
o Ce e colorat cu verde este nervul trigemen, pana sa se imparta in cele 3 ramuri; el
contine DOAR axoni; in ganglion este corpul neuronilor pseudounipolari, deci spre
punte vor fi axoni;
o In ganglionul nervului trigemen (Gasser) sunt tot neuroni pseudounipolari; nervul
trigemen preia sensibilitatea generala a fetei

 Fig 28/27
o Nervul 7 inerveaza si mucoasa nazala (cf. fig 41)
o Inchisul ochiului, clipirea este realizata de f. Motorii ale nervului 7
o 4.regiunea cervicala – pielosul gatului
o NU se distribuie in regiunea parietala sau occipitala
 Fig 29/pag 28
o Nervul 9 inerveaza corpii carotici
 Fig 30/pag 28 – nervul vag
o inerveaza corpii aortici
o este lateral de carotida si arcul aortic;
o strabate DESCENDENT diafragma
o trece pe langa curbura mica a stomacului
 Nervul 11/accesor/spinal
o Are 2 radacini (bulbara+spinala)
o Are 2 ramuri
 Interna – patrunde in nervii vagi
 Externa – ajunge la muschii sternocleidomastoidieni si trapez

CEREBELUL
 Cortul cerebelului= excrescenta a durei mater CEREBREALE
 Fig 32/pag 29
o Nu exista vermis mijlociu
o Lobul floculonodulare are raport cu bulbul rahidian
o Pedunculii cerebelosi apartin cerebelului

 Fig 33/ pag 29


o Hipotalamusul este in fata mezencefalului, inferior si anterior fata de talamus
o Epitalamusul este inferior de talamus
o Talamusul are forma ovala
o Sfenoidul se articuleaza cu occipitalul
o Cortul cerebelului nu are raport cu lobul floculonodular
 Fig 37/pag 31
o Sistemul limbic se afla intre diencefal si cortex
o 4.comunica si cu emisfera de partea opusa
 Paleocortexul
o Are conexiuni cu analizatorul olfactic, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul, mai
putin cu neocortexul (NU SI METATALAMUSUL)
o Este inclus in sistemul limbic
 Sistemul limbic
o Calea olfactiva ( nervul, calea, hipocampul)
 Excitatia = proces activ; initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente
 Inhibitia = proces activ; sistarea unei activitati sau diminuarea uneia preexistente
o Externa, neconditionata, supraliminara, de protectie, prin inductie negativa (in cazul
unui stimul excesiv de exemplu)
o Interna(deoarece apare chiar in INTERIORUL focarului activ), conditionata
 De stingere (nu am mai repetat si se „sterge” , uit)
 De intarziere (mancarea vine mult dupa stimulul indiferent si animalul nu
face legatura)
 De diferentiere (animalul este obisnuit cu un anumit sunet; schimb sunetul,
reflexul nu mai apare)
 Atat excitatia, cat si inhibitia sunt procese extrem de mobile care pot iradia pe o suprafata
corticala sau se pot concentra pe o zona limitata

 Nerv = fibre nervoase inconjurate de tesut conjunctiv; foate fi senzitiv, motor, mixt;
 Neuronul de asociatie este localizat in intregime in SNC

 Sistemul nervos vegetativ formeaza la nivelul diferitelor viscere plexuri vegetative mixte,
simpaticoparasimpatice

 Centrii nervosi sunt situati intranevraxial si extranevraxial (in ganglioni)


 Sistemul nervos parasimpatic are ganglioni terminali

 LA SIMPATIC: in ganglionul paravertebral/prevertebral, mediatorul chimic este mereu


ACETILCOLINA;

 Intre neuronul postganglionar si efector, mediatorii pot fi :


o Adrenalina/noradrenalina
o Monoxidul de azot
o Putine sinapse cu acetilcolina

 Fig 40/pag 34
o Arcul reflex vegetativ prezinta interneuron in coarnele posterioare

 Parasimpaticul nu are in mod normal efecte pe glandele salivare sau pe vasele de sange (dar
apar efecte pe tabelul de la pag 35)
 Unii neuroni simpatici reduc secretia de melatonina in sange (vezi endocrin)
 Nervii simpatici influenteaza tonusul musculaturii netede a vaselor de sange (vezi circulator)
 Tabel / pag 35
o Simpaticul pregateste organismul pentru situatii de stress (de ex: te urmareste un
caine); organismul se va adapta corespunzaor: reduce cantitatea de sange distribuita
organelor, mucoaselor, pielii pentru a fi mai mult sange disponibil pentru muschi;
pentru a respira mai eficient se face bronhodilatatie; cum organismul e in starea de
stress, de „fight or flight”, o calatorie la toaleta nu este chiar necesara ( se reduce
debitul urinar si secretia de renina, se contracta sfincerul vezical intern); se face
midriaza (sa vezi mai bine pe unde alergi), s.a.m.d.
o Parasimpaticul aduce organismul din starea de stress la cea de repaus; in literatura
de specialitate, exista imaginea unui batranel care sta pe fotoliu si citeste: vederea
este adaptata pentru aproape, bronhoconstrictie,etc; la un moment dat batranelul
adoarme si incepe sa-i curga o secretie apoasa salivara (invers fata de cea groasa,
vascoasa de la simpatic; de aceea cand avem emotii ni „se usuca gura”)
o De retinut unde NU au efecte cele doua sisteme
o Parasimpaticul NU are efect pe :
 Muschiul dilatator al irisului
 Medulosuprarenala
 Forta de contractie miocardica
 Ficat (pe metabolism)
 Splina
o Simpaticul NU are efect pe :
 Muschiul constrictor pupilar
 Glandele intestinale (Brunner, celule mucoase intestinale, etc)
 Forta contractiei este crescuta si de TIROXINA SI GLUCAGON
 Cresterea frecventei respiratorii este crescuta de TIROXINA nu si de simpatic
 Fig 41/pag 36
o Eferenta simpatica si parasimpatica a fost descrisa in pdf-ul cu sistemul nervos;
 TONUSUL MUSCULAR
o Mentinut de reflexul miotatic
o Reglat de sistemul extrapiramidal
o Simtul tonusului : fasciculele spinocerebeloase