Sunteți pe pagina 1din 20

IMPACT

Bune practici în domeniul prevenirii și


combaterii violenței asupra copiilor
20 1 4
Centrul Național de Prevenire Centrul de Informare și Documentare
a Abuzului față de Copii, privind Drepturile Copiilor
Chișinău, MD-­2069 Chişinău, MD-2008
str. Calea Ieșilor 61/2, str. Eugen Coca 15,
E-mail: office@cnpac.org.md E-mail: ciddc@yahoo.com
www.cnpac.org.md www.childrights.md

Acest buletin este elaborat în cadrul proiectului „Liber, puternic şi protejat – spre un sistem mai bun
de protecţie a copilului în Republica Moldova”, implementat în parteneriat cu Centrul de Informare şi
Documentare privind Drepturile Copilului şi suportul financiar al Fundaţiei OAK şi UNICEF Moldova.

Chișinău, 2014

Coordonatori de ediție:
Daniela Sîmboteanu
Cezar Gavriliuc

La elaborarea publicației au contribuit:


Daniela Platon
Adelina Sochircă
Rodica Corețchi-Mocanu
Laurenția Filipschi
Diana Țeberneac

Design, tipar:
Bons Offices
INTRODUCERE
Violenţa faţă de copii și femei rămâne a fi o pro- tegrate pentru a asigura mai eficient prevenirea
blemă actuală pentru majoritatea ţărilor, inclusiv riscurilor, identificarea, referirea şi protecţia
pentru Republica Moldova. Din lipsa unui sistem copiilor vulnerabili, inclusiv a celor afectaţi de
eficient de raportare a cazurilor suspecte de abuz abuz, neglijare şi exploatare.
asupra copiilor, datele oficiale nu reflectă dimensi-
Programul şi-a propus să contribuie la consolidarea
unea reală a acestui fenomen. Cu toate acestea, în
capacităţilor specialiștilor din diferite domenii (asis-
ultimii ani, incidenţa crimelor comise împotriva co-
tenţă socială, educaţie, sănătate, ordine publică
piilor a crescut considerabil. În acest context, Comi-
etc.) de a identifica la timp copiii victime sau poten-
tetul ONU pentru Drepturile Copilului și-a exprimat
ţiale victime ale violenţei, de a reacţiona construc-
în anul 2009, în cadrul observațiilor finale cu privire
tiv şi de a răspunde necesităţilor complexe ale fami-
la Raportul Republicii Moldova în ceea ce privește
liilor lor. Acesta a constituit contextul de aplicare a
implementarea Convenției ONU cu privire la Drep-
unor intervenţii la multiple niveluri: pe de o parte,
turile Copilului, îngrijorarea precum că abuzul și
de prevenire primară, secundară şi terţiară a feno-
neglijarea faţă de copii rămân în continuare a fi
menului violenţei asupra copiilor, iar pe de altă par-
larg răspândite.
te, experienţa acumulată a contribuit la schimbări
Răspunsul statului la problema violenței împotri- produse la nivelul autorităţilor publice centrale.
va copiilor în ultimii ani este manifestat în special
Acest lucru a fost posibil graţie dezvoltării şi pro-
prin dezvoltarea cadrului legal în domeniul pre-
movării unui mecanism intersectorial de cooperare
venirii abuzului și exploatării faţă de copii. Printre
în domeniul identificării, evaluării, referirii, asis-
acțiunile întreprinse în acest sens putem menționa: tenţei şi monitorizării copiilor victime şi poten-
ratificarea Convenţiei Consiliului Europei pentru ţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării
protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi şi traficului, care cu efortul comun al autorităţilor
a abuzurilor sexuale (2011); înăsprirea pedepselor publice centrale, autorităţilor publice locale şi a so-
pentru crimele sexuale comise împotriva copiilor, cietăţii civile a fost aprobat prin Hotărîre de Guvern
pornografia infantilă, traficul copiilor; asigurarea în aprilie 2014.
unor condiții speciale pentru audierea copiilor vic-
time ale infracțiunilor sexuale prin modificarea Co- Programul a fost implementat în raioanele Leova și
dului de Procedură Penală (2012); adoptarea Legii Orhei, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţi-
cu privire la protecţia copiilor împotriva impactu- ei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministe-
lui negativ al informaţiei, precum şi a Legii privind rul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Consilii-
protecția specială a copiilor aflați în situație de risc le Raionale din Leova şi Orhei, cu suportul UNICEF
şi a copiilor separați de părinți (2013). Moldova şi al Fundaţiei OAK.
Chiar dacă au fost întreprinse aceste eforturi, sute Experienţa acumulată în dezvoltarea programelor
de copii din Republica Moldova continuă să fie ex- şi instrumentelor de prevenire a violenţei, moni-
puşi relelor tratamente din diverse motive. Unul torizare şi asistenţă a copiilor victime ale abuzului,
dintre acestea ar fi insuficienţa programelor siste- neglijării, exploatării a făcut ca echipa de imple-
mice de sensibilizare a publicului larg, menite să mentare să-şi dorească împărtăşirea celor mai bune
schimbe atitudinile oamenilor față de violența îm- practici şi lecţii învăţate cu alţi profesionişti, pentru
potriva copiilor, să-i încurajeze să adopte şi să pro- a-i încuraja să acţioneze eficient în domeniul pre-
moveze alternativele pozitive ale educației copiilor. venirii şi combaterii tuturor formelor de violenţă
De altfel, lipsesc şi programe care ar veni în spriji- asupra copilului.
nul părinţilor, dezvoltându-le abilitățile parentale Practicile prezentate în această publicaţie au avut
pentru creșterea copiilor şi educația acestora fără un impact real asupra calităţii vieţii copiilor şi adul-
violenţă. Pe de altă parte, lipsesc mecanisme prin ţilor din comunităţile unde au fost aplicate şi avem
care copiii ar putea raporta cazurile când le sunt convingerea că pot fi replicate cu succes, deoarece
încălcate drepturile. Totodată, putem menționa se bazează pe crearea unor atitudini corecte faţă de
mai multe lacune în competenţele și profesiona- fenomenul violenţei asupra copilului şi consolida-
lismul specialiștilor responsabili de protecția copi- rea capacităţilor actorilor locali de a preveni şi com-
ilor cu care interacționează atât copiii victime ale bate fenomenul.
violenței, cât și familiile acestora.
Implementarea programelor prezentate ne-a în-
Publicaţia prezintă câteva fragmente din experien- văţat că printre soluţiile pe termen lung la pro-
ţa acumulată în perioada 2011 – 2014 de Centrul blema violenţei asupra copiilor este dezvoltarea
Național de Prevenire a Abuzului față de Copii şi responsabilităţii actorilor sociali şi implicarea în
Centrul de Informare și Documentare privind Drep- abordarea fenomenului, alături de asistenţi soci-
turile Copilului, care au scopul de a implementa ali, pedagogi, medici, poliţişti, a tuturor membrilor
un model de servicii sociale şi educaţionale in- comunităţii.

1
ADOPTAREA MECANISMULUI
INTERSECTORIAL DE COOPERARE
pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime
ale violenţei, neglijării, exploatării, traficului

Pornind de la necesitatea dezvoltării unui sistem Pentru implementarea acestei idei, inițial s-a
consolidat de protecţie a copilului în Republica Mol- recurs la stabilirea unor parteneriate la nivel
dova, CNPAC şi CIDDC au dezvoltat un program prin național cu actorii cheie, în baza unui Memoran-
care şi-au propus să sensibilizeze actorii publici din dum de colaborare semnat în luna noiembrie
toate domeniile (social, educație, sănătate, ordine 2011 de către Ministerul Muncii, Protecţiei So-
publică) pentru a asigura un mecanism intersecto- ciale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul
rial eficient în procesul de prevenire, identificare, re- Sănătăţii și Ministerul Afacerilor Interne. Esența
ferire, evaluare, asistență şi monitorizare a copiilor acestui document a constat în coordonarea or-
victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării,
ganizării diferitor activități şi a unei colaborări
exploatării, traficului.
eficiente multidisciplinare şi interinstituţionale,
În acest context, a fost promovată iniţiativa de cu implicarea autorităţilor publice centrale, au-
dezvoltare și sistematizare a cadrului normativ în torităţilor publice locale, organizaţiilor negu-
domeniul protecţiei copilului în scopul ajustării vernamentale, cu suportul donatorilor interna-
politicilor de prevenire şi combatere a violenţei ţionali: UNICEF Moldova, Fundaţia OAK.
faţă de copii la nivel naţional, precum şi sporirii
eficacității sistemului de protecţie a copilului de În cadrul acestui parteneriat a fost elaborat şi
a răspunde la necesităţile acestuia. pilotat proiectul Instrucţiunilor privind me-
canismul intersectorial de cooperare pentru
Convenţia ONU cu privire la drepturile co- identificarea, referirea, evaluarea, asistenţa
pilului, art. 19: şi monitorizarea copiilor victime şi potenţia-
le victime ale violenţei, neglijării, exploatării,
Statele părţi vor întreprinde toate măsurile traficului care se adresează autorităților publi-
legislative, administrative, sociale şi educa- ce centrale şi locale.
tive corespunzătoare, în vederea protecţiei
copilului împotriva oricăror forme de vio- Dezvoltarea proiectului Instrucțiunilor pri-
lenţă fizică sau mentală, vătămare sau abuz, vind mecanismul intersectorial de cooperare
neglijare sau tratament neglijent, rele trata- s-a desfășurat în câteva etape:
mente sau exploatare, inclusiv abuz sexual,
în timpul când se află în îngrijirea părintelui/ I. Elaborarea şi consultarea participativă a
părinţilor, a reprezentantului ori reprezen- proiectului de document (6 luni);
tanţilor legali sau a oricărei persoane căreia
i-a fost încredinţat. II. Pilotarea aplicării mecanismului intersec-
În acest sens, recomandarea Comitetului torial în 10 localităţi din raioanele Leova şi
ONU pentru Drepturile Copilului este de Orhei, în baza deciziei Comitetului de coor-
a crea: donare a proiectelor în domeniul protecției
copilului din cadrul Ministerului Muncii,
„un sistem integrat, coeziv, interdisciplinar Protecţiei Sociale şi Familiei şi a deciziilor
şi coordonat, care să incorporeze toate ti- consiliilor raionale Leova şi Orhei (6 luni);
purile de măsuri menţionate în alineatul 1
Articolul 19”
III. Analiza rezultatelor şi impactului aplicării
„un sistem naţional de colectare a date- mecanismului intersectorial în vederea ex-
lor inteligibile şi de încredere cu privire tinderii acestuia (4 luni);
la violenţa faţă de copii pentru a asigura
monitorizarea şi evaluarea sistematică a IV. Extinderea mecanismului intersectorial în
sistemelor (analiza impactului), servici- baza deciziilor consiliilor raionale la nive-
ilor, programelor şi rezultatelor în baza lul raioanelor în care a avut loc pilotarea
indicatorilor aliniaţi la standardele uni- şi extindere la scară naţională în baza Ho-
versale, adaptate şi ghidate de scopurile tărîrii de Guvern nr. 270 din 8 aprilie2014
şi obiectivele stabilite la nivel local” (12 luni).
2
Etapa I. Proiectul Instrucţiunilor privind me- Consultanţă individuală şi de grup oferită
canismul intersectorial de cooperare a fost la nivel local de către consultanţi naţionali
elaborat prin consultarea largă a autorităților cu experienţă în asistenţa copiilor victime
publice şi a societăţii civile. Proiectul documen- ale violenţei în vederea ghidării membri-
tului şi-a propus să stabilească rolul şi respon- lor echipelor multidisciplinare în aplicarea
sabilităţile diferitor autorități publice, precum procedurilor mecanismului intersectorial
şi procedurile intra şi intersectoriale de cola- de cooperare.
borare în vederea prevenirii și intervenției în
Ateliere sectoriale pentru schimb de expe-
cazurile de violenţă, neglijare, exploatare, tra-
rienţă cu participarea tuturor profesio-
fic al copiilor, cu accent sporit pe intervențiile
niştilor implicaţi în procesul de pilotare
autorităților publice locale de nivelul I.
şi a reprezentanţilor ministerelor parte-
Un element nou al mecanismului intersectorial nere, în cadrul cărora s-a realizat schimb
constă în aplicarea unor instrumente specifice de experienţă în procesul de implemen-
care contribuie la eficientizarea răspunsului tare a mecanismului intersectorial, au
prompt la toate cazurile suspecte de violență fost prezentate rezultatele pilotării, dar
şi la aplicarea măsurilor speciale de protecţie şi şi provocările identificate. Profesioniştii
asistenţă pentru asigurarea unui mediu protec- au împărtăşit modurile în care au depăşit
tor copilului şi pentru respectarea tuturor ne- problemele cu care s-au confruntat, fiind
voilor acestuia. Printre aceste instrumente sunt: ghidaţi de reprezentanţii ministerelor în
Fişa de sesizare a cazului suspect de violență stabilirea soluţiilor optime. De aseme-
asupra copilului – un document de înregis- nea, participanţii au oferit recomandări
trare, referire şi evidenţă a cazurilor sus- de îmbunătăţire a acestui mecanism, în
pecte de violență, neglijare, exploatare, particular, şi a sistemului de protecţie a
trafic al copilului, având un format unic copilului, în general.
pentru toate instituţiile responsabile de Oferirea materialului metodologic profesi-
protecţia copilului. Fişa de sesizare este oniştilor în formă de compilaţii a legisla-
completată de către specialistul care a ţiei naţionale şi internaţionale, publicaţii
identificat cazul suspect de violenţă asu- pentru profesionişti privind intervenţia în
pra copilului şi expediată în termen de 24 diverse cazuri de abuz, Ghidul de aplicare
ore autorității tutelare locale. a Instrucțiunilor privind mecanismul in-
Interviul de protecție cu copilul – prima dis- tersectorial de cooperare pentru identifi-
cuţie cu copilul, în cadrul căreia profesionis- carea, evaluarea, referirea, asistenţa şi mo-
tul stabileşte nevoile imediate ale copilului, nitorizarea copiilor victime şi potenţiale
gradul de securitate, persoana/persoanele victime ai violenţei, neglijării, exploatării,
de încredere ale acestuia şi îl informează traficului.
pe copil despre drepturile pe care le are,
despre serviciile de asistenţă şi măsurile de
Tematica modulelor de instruire a pro-
protecţie ce urmează a-i fi aplicate.
fesioniştilor în vederea aplicării mecanis-
Etapa II. În perioada de pilotare a mecanis- mului intersectorial de cooperare:
mului intersectorial, desfăşurată în baza deci-
ziilor consiliilor raionale, profesioniştii din ca- Înţelegerea nevoilor şi drepturilor
drul echipelor multidisciplinare la nivel local copiilor (24 ore)
– primari, asistenţi sociali comunitari, poliţişti,
medici/asistenţi medicali, cadre didactice – au Recunoaşterea violenţei faţă de copii
beneficiat de un program complex de consoli- şi răspunsul profesioniştilor la cazurile
dare a capacităților, cum ar fi: identificate (24 ore)
Stagiu de formare de lungă durată în Aplicarea procedurilor intersectoriale în
domeniile înţelegerii nevoilor şi drepturilor asistenţa şi monitorizarea copiilor vic-
copiilor; recunoaşterii violenţei faţă de copii time şi potenţiale victime ale abuzului,
şi a răspunsului adecvat al profesioniştilor la neglijării, exploatării, traficului (16 ore)
cazurile identificate; aplicării procedurilor Aplicarea procedurilor sectoriale în asis-
sectoriale şi intersectoriale în asistenţa şi tenţa şi monitorizarea copiilor victime şi
monitorizarea copiilor victime şi potenţiale
potenţiale victime ale abuzului, neglijă-
victime ale violenței, neglijării, exploatării,
rii, exploatării, traficului (8 ore)
traficului.

3
Etapa III. A fost realizată evaluarea indepen- terului Educaţiei, care din luna februarie 2013,
dentă a rezultatelor pilotării mecanismului in- a întreprins constant eforturi pentru a stabili
tersectorial de cooperare, care a finalizat cu pre- un cadru general de organizare a activităţilor
zentarea raportului de evaluare a partenerilor de prevenire a violenţei faţă de copii şi cel de
implicați în vederea analizei rezultatelor şi între- intervenţie al angajaţilor din sistem în cazurile
prinderea, în funcţie de acestea, a măsurilor co- de abuz sau neglijare asupra copilului.
respunzătoare pentru integrarea Instrucţiunilor Astfel, în baza mecanismului intersectorial pilo-
privind mecanismul intersectorial de cooperare tat, a fost pusă în aplicare Procedura de organi-
în sistemul naţional de protecţie a copilului. zare instituțională și de intervenție a lucrătorilor
Raportul de evaluare privind pilotarea meca- instituțiilor de învățământ în cazurile de abuz,
nismului intersectorial de cooperare a consta- neglijare, exploatare și trafic al copilului şi Fişa de
tat următoarele: sesizare a cazului suspect de violență.
Aplicarea mecanismului intersectorial în ra- Datorită acestui instrument de lucru, angajații
ioanele pilot a facilitat abordarea sistemică din sistemul de educație asigură o referire
în prevenirea violenţei faţă de copii atât la ni- promptă, uniformă, completă, standardizată a
velul fiecărui sector responsabil de protecţia tuturor cazurilor de violenţă și neglijare, pre-
copilului, cât şi în dimensiune intersectorială. cum și o evidență dezagregată pe tipuri de vio-
lenţă, sursa referirii, vârsta copilului etc.
Mecanismul intersectorial a stabilit un sis-
tem unic şi comprehensiv de evidenţă a Direcţiile raionale/ municipale învățământ, tineret
cazurilor de violență, neglijare, exploatare, şi sport au desemnat coordonatori ai acţiunilor de
prevenire a violenţei care au rolul să monitorize-
trafic al copiilor înregistrate de practicienii
ze aplicarea prevederilor Procedurii în instituţiile
din toate sectoarele implicate. Autorităţile de învățământ preuniversitar, să acorde asistenţă
din cele două raioane posedă informaţii sta- metodologică coordonatorilor locali în domeniul
tistice privind cazurile de violenţă împotriva prevenirii şi asistenţei în cazurile de violenţă şi să
copiilor identificate pe teritoriul acestora, întocmească raportul semestrial privind cazurile
dar şi privind modul în care funcţionează de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic.
sistemul de referire.
Ca rezultat al experienței acumulate pe tot par-
Graţie pilotării mecanismului intersectorial a cursul procesului descris şi al analizei acesteia
fost dezvoltată capacitatea practicienilor de în cadrul grupurilor de lucru interministeri-
a colabora într-o manieră multidisciplinară la ale, forumurilor naţionale şi internaţionale,
toate etapele de asistenţă a cazurilor de vio- Instrucțiunile privind mecanismul intersec-
lenţă, neglijare, exploatare, trafic al copiilor. torial de cooperare pentru identificarea,
Aplicarea mecanismului intersectorial de evaluarea, referirea, asistenţa şi monitori-
către profesionişti într-o manieră eficientă zarea copiilor victime şi potenţiale victime
şi uniformă se poate realiza doar în baza in- ale violenței, neglijării, exploatării, traficu-
struirii şi ghidării/supervizării acestora. lui au fost definitivate, iar la 8 aprilie 2014 au
fost aprobate de către Guvernul Republicii Mol-
Pilotarea mecanismului intersectorial a de- dova prin Hotărîrea de Guvern nr. 270, ca fiind
monstrat eficienţa acestuia şi a creat o platfor- unul din mecanismele de implementare a Legii
mă pentru extinderea lui la scară naţională. privind protecţia specială a copiilor în situaţie
Etapa IV. În baza analizei rezultatelor pilotării, de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, care a in-
consiliile raionale au decis extinderea meca- trat în vigoare la data de 14.01.2014.
nismului intersectorial la nivelul întregului ra-
ion. Astfel, au fost aprobate planuri raionale de Produse ale programului:
extindere şi de monitorizare a implementării
mecanismului intersectorial. Circa 500 profe- Procedura de organizare instituțională și
sionişti din diferite domenii au beneficiat de de intervenție a lucrătorilor instituțiilor
instruire şi supervizare de grup, iar Direcțiile de învățământ în cazurile de abuz, ne-
raionale de asistenţă socială şi protecţie a fami- glijare, exploatare și trafic al copilului,
liei au primit suport în colectarea şi gestiona- aprobată prin ordinul Ministerului Edu-
rea bazelor de date privind incidenţa cazurilor caţiei nr. 77 din 22 februarie 2013.
de violenţă, neglijare, exploatare, trafic la nivel Hotărîrea de Guvern cu privire la apro-
de raion, precum şi a informaţiilor despre ca- barea Instrucțiunilor privind mecanismul
drul de referire a cazurilor în vederea evaluării intersectorial de cooperare pentru iden-
şi asistenţei acestora. tificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi
Un alt moment important al procesului de co- monitorizarea copiilor victime şi potenţi-
laborare cu actorii principali stabilit în baza ale victime ale violenței, neglijării, exploa-
Memorandum-ului, reprezintă inițiativa Minis- tării, traficului , nr. 270 din 8 aprilie 2014.

4
CAMPANIE DE SENSIBILIZARE
pentru prevenirea violenţei faţă de copii

Campania privind prevenirea violenței față de copii


la nivel comunitar a urmărit scopul de a sensibili-
Instrumente de comunicare cu publicul
za copiii, părinții, profesioniştii cu privire la feno- larg folosite în campanie:
menul violenţei asupra copilului, încurajarea unui Publicații (broșuri, ghiduri). Au fost elabo-
comportament nonviolent şi a raportării cazurilor rate și distribuite materiale informative
suspecte de violenţă şi exploatare a copiilor către adresate diferitor categorii de public,
specialiştii responsabili de protecţia copilului la ni- având rolul să explice, să aducă răspun-
vel comunitar. suri, să prezinte modele şi să ofere alter-
Campania desfășurată în mai multe localități ale native ale violenței asupra copiilor.
raioanelor pilot a fost iniţiată în contextul aplicării Materiale promoționale. Au fost edita-
mecanismului intersectorial de cooperare pentru te și distribuite publicului larg postere,
identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi mo- pliante, autocolante, menite să aducă în
nitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime atenția fiecărei persoane mesajele-cheie
ai violenţei, neglijării, exploatării, traficului. privind combaterea tuturor formelor de
În acest sens, obiectivele propuse au fost: violenţă.
Informarea membrilor comunităţii, inclusiv a Evenimente-spectacol. Au fost organizate
profesioniştilor responsabili de protecţia co- prezentări ale spectacolului social „Casa
pilului, despre consecinţele violenţei, în spe- M”, o piesă în stil documentar despre vi-
cial faţă de copii; olenţa în familie, bazată pe istorii reale,
Sensibilizarea comunităţii privind necesita-
colectate prin interviuri, care reflectă
tea raportării cazurilor de abuz faţă de copii
viaţa unor femei şi copii din Republica
către instituţiile/specialiştii abilitaţi cu pro-
Moldova.
tecţia copilului şi informarea despre modali-
tăţile de raportare;
Sensibilizarea specialiştilor responsabili de
protecţia copilului la nivel local privind nece-
sitatea răspunsului prompt şi specific la orice
situaţie raportată de abuz asupra copiilor;
Informarea copiilor despre formele violenţei
şi împuternicirea acestora de a raporta orice
caz suspect de abuz, neglijare, exploatare
sau trafic al copilului.
Strategia campaniei de sensibilizare a întrunit
mai multe instrumente de comunicare adresate
publicului larg, care au contribuit la schimbarea
atitudinilor privind fenomenul violenței și rapor-
tarea cazurilor de abuz asupra copiilor.
O dimensiune a campaniei s-a axat pe schim-
barea de atitudini a populaţiei faţă de fe-
nomenul violenţei pentru o toleranţă ZERO
a oricărei acţiuni de abuz, exploatare sau
neglijare asupra unui copil. În acest scop, au
fost distribuite diverse materiale informative
destinate în special părinților, profesioniștilor,
întregii comunității. Materialele au fost puse la
dispoziţia tuturor membrilor comunităţii prin

5
expunerea lor în locuri publice (primării, maga- O altă dimensiune a campaniei a reprezentat in-
zine, staţii de transport public, centre de sănă- formarea continuă a publicului larg privind
tate, instituţii de învăţământ, sectoare de poli- fenomenul abuzului față de copii. În acest
ţie etc.). sens, au fost elaborate şi distribuite materiale
În procesul de sensibilizare un rol activ l-au avut informative pentru copii de diferite vârste, pă-
echipele multidisciplinare din localităţile pilot, rinţi şi profesionişti, iar intenția de bază a urmă-
care au dezvoltat parteneriate locale și au or- rit consolidarea impactului mesajelor transmi-
ganizat diverse evenimente în cadrul cărora au se în vederea schimbării atitudinilor.
distribuit materiale pentru a ajuta membrii co-
munităţii să înţeleagă ce este violenţa şi exploa- Publicații elaborate cu scopul de a informa
tarea copiilor, care sunt consecinţele acestora, și motiva societatea să renunțe la orice for-
care sunt semnele ce ar presupune că un copil mă de abuz şi neglijare:
este supus abuzului, să ofere exemple nonvio-
lente de comunicare cu copii, astfel încât per- Broșuri pentru copii
soanele vizate să fie determinate să renunţe la 1. Cum să recunosc un abuz? Carte pentru
metodele violente de educație a copiilor. copii
O colaborare reușită în acest context a fost 2. Cum să recunosc un abuz? Carte pentru
parteneriatul cu Centrul de arte „Coliseum”, care a adolescenți
promovat mesajele anti-violență prin spectacolul
„Casa M”. La aceste spectacole au participat circa 3. Munca în adolescență
1500 persoane din zece comunităţi. Această par- Broșuri pentru părinți
te a campaniei a cunoscut o largă reflectare în
mass-media locală, dar şi naţională. 4. Cum să protejăm copiii de abuzul sexual?
La spectacolul destinat publicului adult au fost 5. Cum să protejăm adolescenții de abuzul
invitate familii care se confruntă cu problema vi- emoțional?
olenţei, rudele şi vecinii acestora, reprezentanţi 6. Fără palme și abuz
ai instituţiilor publice locale (grădiniţă, şcoală,
centru de sănătate, casă de cultură, primărie, Broșuri pentru profesioniști
centre comunitare, poliţie, ONG-uri) şi alţi mem-
bri ai comunităţilor. Dramatismul scenelor din
7. Cum să ajutăm copiii abuzați sexual?
spectacolul „Casa M” a impus vizionarea acestuia 8. Munca în adolescență, Broșură pentru
numai de persoane mai mari de 16 ani. profesioniști
La încheierea reprezentării, spectatorii erau 9. Copilul victimă a abuzului sexual:
încurajați să participe la discuţiile publice pri- intervenții multidisciplinare
vind subiectul violenţei în familie, moderate de
psihologi profesionişti, specialişti în protecţia
copilului şi a familiei, membrii ai echipelor mul-
tidisciplinare din localitățile lor. Aceste discuţii
au contribuit la consolidarea mesajului transmis,
dar au fost și un bun prilej pentru prezentarea
membrilor comunităţii a echipei multidiscipli-
nare din localitate, alcătuită din primarul satului,
medicul, asistentul social, directorul educativ al
liceului, poliţistul.
Prezenţa masivă a oamenilor la aceste specta-
cole s-a datorat implicării autorităţilor locale în
organizare, atât la nivel de logistică, cât şi privind
promovarea evenimentului şi invitarea spectato-
rilor. Astfel, pentru mediatizare au fost distribuite
500 de postere şi 2000 de invitaţii, o parte dintre
acestea fiind transmise personal de către asis-
tenţii sociali comunitari adulţilor din familiile în
situaţii de risc.

6
Etapa finală a campaniei a fost sincronizată cu
adoptarea la nivel local a deciziilor privind apli-
carea mecanismului intersectorial pentru preve-
nirea, identificarea, referirea, evaluarea, asistența
şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale
victime ale violenţei, neglijării, exploatării, trafi-
cului. Astfel, s-a urmărit încurajarea comunității
privind raportarea cazurilor de abuz.
În acest sens, accentele au fost puse pe
informarea activă în domeniu a profesioniștilor
și distribuirea materialelor informative care
promovează mesajul de raportare a cazurilor
suspecte de abuz către persoanele/instituțiile
responsabile de protecția copilului. Totoda-
tă, a fost elaborat şi promovat un spot video,
însoțit şi de leaflete informative care prezintă
modalitățile de raportare a cazurilor suspecte
de violenţă împotriva copiilor şi contactele in-
stituţiilor/profesioniştilor unde se poate comu-
nica un caz suspect de abuz, neglijare, exploa-
tare, trafic al copiilor.
Campania de sensibilizare a contribuit la infor-
marea populației privind fenomenul violenței
asupra copiilor. De asemenea, aceasta a făcut
posibil ca prevenirea primară a violenţei asupra
copiilor să devină un efort comun şi continuu al
comunităţilor. Astfel, copiii şi adulţii au devenit
mai informaţi cu privire la formele şi consecin-
ţele violenţei împotriva copiilor, precum şi la
modalitățile de raportare a cazurilor suspecte.
Profesioniştii responsabili de protecţia copilu-
lui şi-au dezvoltat capacităţile de organizare
a activităţilor de prevenire şi intervenţie în si-
tuaţiile de violenţă şi exploatare a copiilor, iar
sensibilizarea membrilor comunităţii a condus
la creşterea ratei de identificare a copiilor aflaţi
în situaţie de risc şi a copiilor victime a violenţei
şi exploatării.

7
Program de prevenire a violenţei
„FIR DE NISIP”
Programul „FIR DE NISIP” este adresat adolescen- să încurajeze adresarea adolescenţilor pen-
ţilor cu vârsta cuprinsă între 12-18 ani şi pornește tru ajutor unei persoane adulte de încredere
de la ideea că în orice situaţie cu implicaţii vio- în orice situaţie de violenţă în care nimeresc.
lente, care se referă la noi înşine sau la cineva din
anturajul nostru, fiecare dintre noi este (sau poa- „FIR DE NISIP” este o metodă interactivă ino-
te deveni) grăuntele de nisip care are puterea să vativă, elaborată cu scopul prevenirii abuzu-
oprească mecanismul care conduce la producerea lui faţă de tineri, pentru profesioniştii care
abuzului. lucrează cu copiii şi tinerii. Această metodă a
Programul reprezintă o discuţie de grup, mo- fost dezvoltată în anii’90 de Organizaţia fran-
derată de un adult, în baza unei proiecţii vi- ceză ALC (Accompagnement, Lieuxd’accueil,
deo. Scopul acestui program de prevenire este Carrefour éducatif et social) într-un cadru de
să-i ajute pe adolescenţi să-şi formeze atitudini programe europene în domeniul combaterii
care să-i protejeze de diferite forme de violenţă, abuzului.
punându-i în poziţia de a anticipa anumite re-
acţii proprii într-o serie de situaţii propuse şi de
a găsi strategii şi persoane-resursă care le pot
oferi suport în depăşirea dificultăţilor.
În cadrul acestei experienţe, „FIR DE NISIP” a fost
utilizat de către cadrele didactice în prevenirea
abuzului faţă de copii ca metodă de abordare a
mai multor tematici la orele de educație civică şi
dirigenție, de către asistenții sociali în asistarea
tinerilor absolvenți ai școlilor internat, precum
şi a copiilor aflați temporar sau permanent în
diferite tipuri de servicii sociale. Astfel, în mod
special au beneficiat adolescenţi, însă progra-
mul poate fi adaptat şi pentru părinţi/ îngrijitori
ai copiilor.
Programul și-a propus în calitate de obiective:
Programul abordează violenţa faţă de copii şi
să încurajeze reflecţiile adolescenţilor asu- tineri ca un fenomen complex, care depăşeşte
pra propriei persoană şi a experienţei lor; formele ușor de identificat ale abuzului, şi care
să ajute adolescenţii în identificarea dife- este legat de mai multe dificultăţi sociale. Astfel,
ritor forme de violenţă şi a manifestărilor materialul video elaborat în Republica Moldova
acestora; prezintă câteva istorii inspirate din viața copii-
lor şi tinerilor, care abordează nu doar forme de
să ofere un spaţiu de gândire, luare de pozi-
violență trăite de adolescenţi, ci şi diverşi factori
ţie şi exprimare cu referire la diverse aspec-
de risc implicaţi în producerea abuzului (presiu-
te ale violenţei, într-un climat de încredere
nea grupului de semeni, neîncrederea în forțele
şi confidenţialitate;
proprii, confruntarea cu emoţii dificile, lipsa de
să ajute copiii/ tinerii să identifice resur- comunicare din familie, schimbările legate de
se interne şi externe, strategii de a acţiona vârsta adolescenței, sărăcia, migrația părinților,
pentru depăşirea situaţiilor dificile de viaţă, abilităţi insuficient dezvoltate de a depăşi stări
în special acelor care implică violenţă; emoţionale neplăcute, de a acţiona constructiv
să susţină adolescenţii în identificarea adul- în anumite situații dificile și de a rezolva în mod
ţilor din comunitate responsabili de protec- paşnic neînţelegerile ş.a.).
ţia copiilor şi tinerilor căror pot raporta situ- Vizionarea şi discuţia în baza unui film alcătuit
aţii de abuz şi la care se pot adresa pentru din scene care prezintă situaţii de violenţă trăi-
asistenţă; te, observate sau comise de adolescenţi, îi ajută
8
să mediteze asupra multiplelor aspecte ale vio- Programul oferă oportunitatea de a cunoaş-
lenţei – să-și formeze o viziune mai largă asupra te experiențele copiilor și felul în care aceștia le
unei situaţii dificile, să identifice factori care au înțeleg, relațiile pe care le construiesc cu cei din
un rol într-o situaţie concretă cu potenţial violent jur și competențele de care dispun pentru a face
şi care, prin urmare, ar putea fi influenţaţi pen- față diferitor situații de risc. Toate aceste informații
tru a preveni sau depăşi dificultăţile, să distingă sunt deosebit de importante prin contribuția pe
comportamentele constructive ale personajelor care o au la planificarea activităților educative
implicate în fiecare caz de problemă, să propună care ar fi bine să se bazeze pe nevoile reale ale
personajelor în dificultate alternative de acțiune. copiilor și tinerilor.
Cu un accent puternic asupra copiilor, tinerilor
şi experienţa acestora, programul îi implică şi pe „Am observat că toţi elevii fac concluzii din aceste
adulţi. Părinţii, profesioniştii şi alte persoane din activităţi, chiar dacă nouă ne pare că nu, de fapt
comunitate care apar în filme au fie obligaţia lega- fiecare învaţă în felul său şi se implică diferit în dis-
lă de a întreprinde măsuri pentru protecţia copiilor cuţii” (profesor)
în situaţii de risc, fie disponibilitatea de a oferi su- „M-a surprins că prin film pot aborda atâtea teme,
port emoţional sau informaţional. Tinerii specta- mă pot descurca şi fără manual la educaţia civică”
tori trebuie ajutaţi să găsească în mediul lor aceste (profesor)
persoane-resursă şi încurajaţi să li se adreseze ori
de câte ori se confruntă cu o situaţie de abuz. Evaluarea programului a demonstrat că acesta a
Aplicarea metodei „FIR DE NISIP” se realizează în contribuit la dezvoltarea unui șir de competenţe
două etape: vizionarea, rând pe rând, a filmelor care îi ajută pe copii şi tineri să fie în siguranţă. Ei
şi discuţii în baza fiecărui film proiectat. Proiecţia recunosc diferite forme de abuz, dar şi devin mai
este punctul de plecare cu rolul de a induce sta- conştienţi de propriile experienţe emoţionale, îşi
rea potrivită, accentul fiind pus pe discuţiile care descoperă resursele interne şi dezvoltă abilităţi
urmează. de relaţionare pozitivă. Explorarea atitudinilor
Filmele sunt bazate pe realităţi ale vieţii tine- copiilor faţă de fenomenul violenţei îi ajută să-şi
rilor, arătând fragmente şi situaţii din viaţa revadă sistemul de valori, să manifeste respect
şcolară de familie, de gaşcă ş.a. Autori, martori pentru valorile altora, să empatizeze cu colegii.
şi victime ale violenţei într-un moment sau altul Participanţii la program sunt împuterniciţi să
al vieţii lor, tinerii spectatori sunt ajutaţi, prin acceseze persoanele şi serviciile din comunitate
intermediul istoriilor prezentate, să verbalizeze care i-ar putea ajuta atunci când au nevoie.
situaţii dificile, de dilemă sau neaşteptate prin
care este posibil să fi trecut. Producând un efect „Am ajutat copiii să rezolve unele probleme, să iasă
de identificare cu personajele şi situaţiile din din situaţii dificile şi să apeleze la persoane de încre-
filme, metoda oferă adolescenţilor un spaţiu de dere” (diriginte)
reflecţii, conştientizare şi exprimare a opiniilor,
împărtăşirea de experienţe, formularea concluzi- Totodată, cadrele didactice instruite să aplice
ilor şi lecţiilor învăţate. Pentru facilitarea organi- metoda au beneficiat de un instrument inovativ
zării acestor discuţii, a fost elaborat şi pus la dis- pentru o mai bună cunoaştere a copiilor, inclusiv
poziţia profesioniştilor un ghid metodologic care a persoanelor în care aceştia au încredere, pentru
conţine întrebări de reper, recomandări practice identificarea necesităţilor copiilor, evaluarea efi-
pentru desfăşurarea discuţiilor şi principii de asi- cienţei activităţilor educaţionale adresate acesto-
gurare a protecţiei copiilor participanţi. ra şi proiectare de activităţi care să corespundă
Metoda „FIR DE NISIP” are un caracter proactiv, necesităţilor reale ale adolescenţilor.
bazându-se pe anticiparea şi analiza riscurilor
pe care le comportă anumite situaţii sau acţiuni, „Mi-am dat seama că trebuie să acord atenţie de-
identificarea comportamentelor cu caracter de osebită copiilor abuzaţi şi celor cu părinţi plecaţi
protecţie şi găsirea de soluţii constructive pentru peste hotare” (diriginte)
diverse dificultăţi.
De asemenea, s-a constatat că programul a favo-
„Aici poţi spune părerea ta, este ceva mai nou şi nu rizat dezvoltarea unei relaţii bazate pe încredere
e plictisitor” (băiat) între profesor şi copii, care are un efect pozitiv şi
asupra procesului de învăţare în şcoală. Copiii
„Aşa activitate ajută copiii să-şi exprime părerile. discută şi învaţă despre serviciile comunitare şi
Devii mai puternic când spui ce gândești” (fată) eficienţa acestora, iar opiniile lor pot fi utile în
promovarea unor iniţiative menite să îmbunătă-
ţească serviciile adresate copiilor şi tinerilor.
9
Programul nu poate fi privit ca o activitate
Printre cerinţele minime de asigurare a protec- singulară, ci presupune un proces de lungă
ţiei copiilor sunt: durată, bazat pe o relație de încredere şi res-
Regula 1. Fiecare copil/adolescent poate vor- pect. Combinarea metodei cu dezvoltarea de
bi despre experienţe personale cât se simte competenţe asigură o durabilitate a impactu-
liber, fără a face trimitere la alte persoane (co- lui acesteia pentru pregătirea adolescenţilor să
legi, vecini ş.a.) care au o problemă asemănă- facă faţă situaţiilor de risc.
toare cu cea a unui personaj din filme. Experienţa de implementare a programului ne
Regula 2. Istoriile personale împărtăşite în face să recomandăm aplicarea acestuia de că-
anumite momente de unii adolescenţi trebuie tre profesioniştii care lucrează direct cu copii şi
să rămână în limitele sălii în care au răsunat. tineri.
Regula 3. Stoparea oricăror manifestări de iro-
nizare, luare în derâdere, acuzare, judecare, ex- Pentru implementarea programului „FIR DE
primate de participanţi şi redirecţionarea dis- NISIP” este nevoie de asigurarea mai multor
cuţiilor spre căutarea de soluţii constructive. condiţii:
Regula 4. Obligaţia moderatorului de a sesiza Un moderator adult pregătit în urmă-
specialiştii din comunitate despre situaţia de toarele domenii:
victimă sau potenţială victimă a unui partici-
pant la discuţii. – tehnici de animare a grupului şi fa-
cilitare a discuţiilor cu tinerii, ținând
Regula 5. Moderatorul trebuie să se asigure
cont de aspectele etice impuse de
că la finalul discuţiei toţi participanţii sunt
abordarea unor subiecte delicate,
într-o stare emoţională care le oferă securi-
păstrând atitudinea de respect pen-
tate.
tru experienţa fiecăruia şi abordarea
Regula 6. Disponibilitatea de a oferi timp şi axată pe soluţie a situaţiilor de pro-
suport adolescenţilor care vor aborda anumite blemă;
subiecte în afara discuţiilor de grup sau vor so-
licita sprijinul cadrului didactic într-o anumită – forme de manifestare a violenţei
problemă. faţă de copii şi tineri, semne pentru
identificarea cazurilor de abuz, pre-
Respectarea următoarelor condiții pentru dez- cum şi a situaţiilor cu risc de apariţie
voltarea într-o manieră adaptată a programului a abuzului;
la alte contexte va asigura eficienţa acestuia:
– procedura de raportare a cazurilor
Filmele trebuie să reflecte situații tipice din suspecte de abuz asupra copiilor
ţară, cu implicarea actorilor locali şi respecta- către instituţiile responsabile.
rea specificului cultural local, inclusiv în mediul
O sală suficient de spaţioasă pentru nu-
de filmare, decor etc.
mărul de spectatori, însă nu prea mare,
Ghidul metodologic de aplicare a programu- astfel încât aceştia să perceapă uşor
lui trebuie elaborat prin contribuția copiilor şi imaginile şi sunetul filmelor, precum
adulţilor-moderatori. Acesta trebuie să fie ex- şi să poată forma un cerc sau semicerc
plicit, în special cu referire la aspectele ce vizea- pentru discuții.
ză protecția copilului.
Suport tehnic pentru proiectarea filme-
Abilităţile de comunicare şi facilitare ale adul- lor, cu verificarea în prealabil a funcţio-
ţilor sunt cruciale pentru eficienţa metodei, nalităţii acestuia.
care necesită oferirea unui spațiu de exprima- Opţional, tablă şi cretă sau coli mari de
re a copiilor, fără etichetări, judecăţi de valoare hârtie şi carioca pentru a înscrie anumite
şi impunerea punctului de vedere din partea
întrebări sau concluzii ale tinerilor, a face
adulţilor.
un rezumat al ideilor care au răsunat, un
Adulţii-facilitatori necesită cunoştinţe în do- brainstorming de soluţii etc. Aceste ma-
meniul cadrului legal şi instituţional naţional teriale pot fi utile în special dacă metoda
cu privire la drepturile copilului, inclusiv proce- este aplicată în cadrul unui proces de
dura de sesizare a cazurilor suspecte de violen- durată de dezvoltare a competenţelor
ţă, raportarea cărora creşte o dată cu aplicarea copiilor, dat fiind potenţialul metodei în
programului. acest sens.

10
MONITORIZAREA DE CĂTRE COPII
a drepturilor copilului

Scopul acestui program este împuternicirea să reprezinte vocea semenilor din comunita-
copiilor prin promovarea participării lor la te în relaţia cu Administraţia Publică Locală şi
monitorizarea propriilor drepturi. Monitoriza- alţi adulţi responsabili de asigurarea şi pro-
rea drepturilor copilului are misiunea de a ajuta tecţia drepturilor copilului;
instituţiile şi organizaţiile statale şi cele neguver- să elaboreze rapoarte periodice privind res-
namentale să reflecteze asupra acţiunilor pe care pectarea drepturilor copilului, care să contri-
le întreprind ca să asigure drepturile copilului, să buie la îmbunătăţirea serviciilor sociale adre-
aprecieze cât de eficiente sunt aceste acţiuni şi să sate copiilor şi tinerilor.
determine ce schimbări sau măsuri suplimentare
sunt necesare pentru a îmbunătăţi situaţia.
Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului încu- Prin crearea GLDC, au fost oferite şanse de
rajează ţările să implice activ copiii în procesul de participare tuturor copiilor din 10 comuni-
monitorizare a modului în care le sunt respectate tăţi în 2 raioane. Procesul de constituire a
drepturile. Opiniile copiilor sunt foarte impor- GLDC a fost unul participativ şi a constat din
tante, pentru că arată din primă sursă felul cum mai multe etape:
trăiesc copiii realizarea propriilor drepturi şi care 1. Elaborarea conceptului de selectare a
sunt dificultăţile reale din viaţa lor. membrilor GLDC, bazat pe principiul
Comitetul pentru Drepturile Copilului a desem- non-discriminării, de către membrii
nat articolul 12 (opinia copilului) drept unul Consiliului elevilor împreună cu directorii
dintre principiile Convenţiei, care serveşte la adjuncţi pentru educaţie.
interpretarea celorlalte articole şi este relevant 2. Desfășurarea campaniei de informare în
în toate aspectele implementării prevederilor instituţia de învăţământ şi în localitate,
documentului. În contextul protecţiei copiilor cu încurajarea în mod special a copiilor
faţă de orice formă de violenţă, dreptul acestora care se află în cele mai vulnerabile situaţii
la o exprimare liberă a opiniei este crucial – si- şi nu au alte oportunităţi de implicare.
guranţa lor fiind în funcţie şi de capacitatea pe
care o au de a recunoaşte aceste fenomene, şi de 3. Depunerea formularului de participare,
oportunităţile de care dispun pentru a le rapor- însoţit de acordul informat al părintelui(-
ta. Astfel, ca parte a implementării articolului 12, ţilor) sau tutorelui.
Comitetul menţionează necesitatea existenţei 4. Selectarea membrilor GLDC de către o
diverselor mecanisme pentru a face auzită vocea Comisie alcătuită din membri ai Consiliu-
copiilor, în special a celor aflaţi în situaţii de risc. lui elevilor, coordonatorul adult al GLDC
Feedback-ul periodic de la copii poate contribui desemnat de instituţie şi un reprezentant
la îmbunătăţirea calităţii serviciilor pe care le pre- al unei organizaţii locale. Printre criteri-
stează adulţii în diverse domenii (educaţie, sănă- ile utilizate au fost: echilibrul genurilor,
tate, asistenţă socială, timp liber etc.). diversitatea vârstelor şi a grupurilor
În acest context, în programul descris au fost reprezentative pentru situaţia şi contex-
create Grupuri de Lucru pentru Drepturile tul comunităţii (situaţia familiei, nivel de
Copilului (GLDC), alcătuite din 3-4 copii care îşi venituri, etnie sau confesiune minorita-
fac studiile într-o instituţie. Aceste grupuri au fost ră, dezabilitate, experienţa unei situaţii
încurajate: dificile, precum abuzul, exploatarea).
Ghidarea după aceste criterii a avut ca
să observe felul în care sunt implementate scop oferirea de oportunităţi în special
drepturile copilului în instituţiile educaţiona- copiilor din grupuri aflate în dificultate şi
le şi localităţile de unde provin; care de obicei, nu au alte oportunităţi de
să consulte opinia altor copii din comunitate implicare.
referitor la nivelul de respectare a drepturilor 5. Anunţarea rezultatelor.
copilului;

11
Pentru a activa în calitate de membri ai GLDC,
copiii au fost pregătiţi în cadrul mai multor stagii
Indicatori de monitorizare a dreptului copii-
de formare. Aceste stagii au avut ca obiective fa-
lor de a fi protejaţi de orice formă de violen-
miliarizarea cu principiile şi prevederile CDC, exa-
ţă, pe care GLDC i-au elaborat pentru a co-
minarea relației dintre deținătorii de drepturi și
lecta informaţii despre respectarea acestui
deținătorii de obligații, identificarea instituțiilor/
drept în comunităţile lor:
serviciilor din comunitate responsabile de realiza-
rea drepturilor copilului, dezvoltarea abilităților 1. Existenţa activităţilor de informare / pre-
de comunicare, relaționare și colaborare în cadrul venire a abuzurilor şi a violenţei (în ca-
grupului, familiarizarea cu conceptul de monito- drul disciplinelor şcolare sau în afara lor).
rizare a CDC, elaborarea indicatorilor de monito-
rizare şi stabilirea surselor şi metodelor de colec- 2. Informaţii calitative despre locurile unde
tare a datelor etc. au loc cele mai frecvente şi grave forme
de abuz faţă de copii în şcoală (cine apli-
Astfel, activitatea de monitorizare a drepturilor că violenţa, faţă de cine, unde, ce fel de
stipulate în CDC, realizată de către membrii GLDC violenţă).
în comunităţile lor, era precedată de ateliere de
lucru în care membrii GLDC au fost susţinuţi să 3. Informaţii calitative despre utilizarea
elaboreze instrumente şi să exerseze aplicarea di- pedepselor fizice şi emoţionale de către
verselor metode de colectare a datelor. profesori în scopuri „educaţionale”.
Procesul de monitorizare propriu-zis a fiecărui
drept a durat câteva luni şi a avut mai multe eta- 4. Numărul de profesori care au fost instru-
pe. Copiii au început cu dreptul la educaţie, care iţi să prevină, identifice, intervină, rapor-
a fost mai uşor de înţeles din perspectiva vieţii teze şi să refere cazurile de abuz.
şi experienţei lor cotidiene. Acelaşi principiu a
fost aplicat şi metodelor de colectare a datelor: 5. Informaţii calitative despre utilizarea vi-
membrii GLDC au utilizat la început observaţia, olenţei fizice şi emoţionale pentru rezol-
iar după o perioadă – şi interviul structurat, ches- varea conflictelor în relaţiile dintre copii.
tionarul.
6. Existenţa materialilor calitative infor-
mative accesibile pentru copiii de toate
vârstele, pentru părinţi şi profesionişti,
despre prevenirea abuzului fizic şi emo-
ţional.

7. Existenţa unor servicii de informare,


consiliere a copiilor supuşi tuturor for-
melor de violenţă.

8. Existența unor mecanisme/căi / canale


în școală sau comunitate accesibile pen-
tru toți copii de a adresa/ a depune plân-
geri în toate cazurile de abuz și violență
față de ei.

9. Numărul de plângeri care au fost


soluționate de către deținătorii de
obligații.

10. Informații calitative despre pedepsele


fizice și emoționale pe care le folosesc
părinții în scopuri de educație/ discipli-
nare (inclusiv la școală față de propriul
copil sau față de alții).

12
Acumulând un volum anumit de date colectate,
membrii GLDC din aceeaşi comunitate sau insti-
tuţie de învățământ împărtăşeau informaţiile cu
colegii de grup şi le sistematizau. În cadrul unui
atelier de lucru, copiii erau susţinuţi să analizeze
informaţiile disponibile, să formuleze concluzii
şi recomandări privind rezultatele monitorizării
drepturilor, să identifice strategiile de pledoarie
pentru a transmite mesajele formulate autorită-
ţilor locale.
Prezentarea rapoartelor elaborate de copii a
avut loc în cadrul diferitor întruniri cu factori de
decizie de nivel raional/naţional şi alte eveni-
mente: Şedinţa comună a directorilor din insti-
tuţii educaţionale preuniversitare cu membrii
GLDC, Şedinţa comună a Consiliului Național
pentru Protecția Drepturilor Copilului cu repre-
zentanţi ai copiilor, Forumul Naţional al Copiilor,
Grupul de reflecţie pentru consultarea copiilor
privind priorităţile Strategiei Naţionale de Pro-
tecţie a Copilului şi Familiei. De asemenea, mem-
brii GLDC au fost consultaţi în privinţa lansării de
către Guvernul Republicii Moldova a serviciului
„Telefonul copilului”.
Pentru susţinerea activităţii GLDC, administraţiile
Pe parcursul programului prezentat, 17
instituţiilor de învăţământ în care îşi fac studiile
GLDC din 2 raioane au monitorizat drep-
membrii grupurilor, au desemnat un cadru di-
turile la educaţie (art. 28, 29 CDC), la pro-
dactic în calitate de coordonator, care avea prin-
tecţie împotriva violenţei (art. 19 CDC), la
tre responsabilităţile de bază:
opinie (art. 12 CDC) şi au realizat un studiu
să vegheze asupra siguranţei membrilor privind cunoaşterea şi respectarea dreptu-
GLDC şi să-i însoţească în timpul stagiilor de rilor copilului. Rezultatele activității grupu-
instruire şi a călătoriilor legate de participa- rilor au fost publicate în 2 ediţii ale Rapor-
rea la atelierele raionale şi naţionale; tului copiilor cu privire la respectarea CDC,
cu ajutorul cărora copiii au furnizat autori-
să ofere la solicitarea membrilor GLDC asis- tăţilor locale şi naţionale informaţii despre
tenţă, încurajare, supervizare în îndeplinirea perspectiva lor asupra respectării dreptu-
sarcinilor, încurajând totodată independen- rilor copilului, inclusiv asupra golurilor în
ţa lor; realizarea prevederilor CDC.

să faciliteze comunicarea membrilor GLDC Accesaţi http://childrights.md pentru a con-


cu diverşi actori comunitari şi instituţii/ orga- sulta Rapoartele copiilor şi „Ghidul de moni-
nizaţii locale (Primăria, Consiliul Local, admi- torizare a drepturilor copilului”.
nistraţia instituţiei de învăţământ, Consiliul
elevilor etc.);

să se asigure că membrii GLDC nu sunt supuși


presiunilor sau intimidărilor de orice gen, le-
gate de activitatea pe care o desfăşoară;

să menţină comunicarea cu CIDDC privind


eventualele dificultăţi/provocări cu care se
confruntă membrii GLDC în timpul realizării
rolului de monitori.

13
Pe parcursul desfăşurării programului, cadrele di-
Mai mulţi factori au contribuit la eficienţa dactice care au susţinut la nivel local grupurile de
programului: copii au beneficiat de consultanţă şi suport me-
Timp. Crearea şi funcţionarea unui grup todologic pentru a-şi exercita atribuţiile. Părinţii
de copii necesită timp, în special dacă se şi îngrijitorii copiilor implicaţi au fost încurajaţi
fac în baza principiilor non-discriminării să-i susţină în activitatea de membri ai GLDC. In-
şi participării. O perioadă de cel puţin 3 formarea lor la diferite etape ale programului a
ani dedicată activităţilor de suport pen- fost realizată prin expedierea scrisorilor despre
tru grupurile de copii este un termen re- activităţile în care erau implicaţi membrii GLDC,
zonabil în acest sens. solicitarea acordului pentru participarea copilu-
Instruire. Monitorizarea drepturilor este lui la ateliere şi alte evenimente, menţinerea con-
o activitate care solicită prezenţa mai tactului telefonic la necesitate.
multor competenţe, care deocamdată Cu toate acestea, datorită noutăţii pentru Re-
sunt foarte puţin dezvoltate în cadrul publica Moldova a conceptului de participare a
şcolii. copiilor şi de monitorizare de către copii a drep-
Susţinere. Comunicarea frecventă cu turilor proprii, mai sunt adulţi care au o insufi-
membrii GLDC, în cadrul seminarelor, cientă înţelegere a beneficiilor acestor procese.
atelierelor, altor evenimente şi prin tele- Pentru a depăşi cazurile în care unii copii din
fon sau internet a permis oferirea unui GLDC au fost intimidaţi din cauza activităţii lor
suport potrivit fiecărui grup, la timp şi sau nu li s-a oferit sprijinul de care aveau nevoie,
într-o manieră dozată. au fost făcute eforturi suplimentare de asigurare
a protecţiei.
Coordonare la nivel local. Existenţa
unui adult responsabil de bunăstarea Multiplele beneficii aduse de acest program îl re-
emoţională şi activitatea GLDC, desem- comandă pentru implementare într-un mod sis-
nat de către instituţiile de învăţământ, a temic şi continuu:
favorizat promovarea participării copii- Copiii îşi dezvoltă capacităţile de monitoriza-
lor la monitorizarea propriilor drepturi. re a propriilor drepturi, în special la protec-
Având o anumită pregătire în domeniul ţie, de semnalare a cazurilor de violenţă, de
drepturilor copilului şi o relaţie bazată prezentare a rapoartelor privind implemen-
pe încrederea copiilor, coordonatorul le tarea drepturilor copilului către mass-media,
oferă asistenţă, îi încurajează să activeze autorităţi locale şi naţionale. De asemenea,
şi îi ajută să comunice cu profesionişti şi membrii unor asemenea grupuri realizează
autorităţi. paşi importanţi în dezvoltarea personală, de-
venind mai siguri pe sine ca persoane şi ca
cetăţeni.
Cadrele didactice îşi îmbunătăţesc capacită-
ţile de a organiza procesul de selecţie a elevi-
lor pentru diverse iniţiative şcolare şi extraş-
colare (consiliile elevilor, cercuri pe interese,
iniţiative, proiecte etc.), în baza principiilor
non-discriminării şi participării, stipulate în
CDC.
Este dezvoltat cadrul de monitorizare a drep-
turilor copilului la protecţie (indicatori, surse
şi metode de colectare a datelor), la nivel na-
ţional sau local, îmbogăţindu-l cu perspec-
tiva copiilor, ceea ce poate servi atât auto-
rităţilor, cât şi altor copii interesaţi de acest
domeniu.
Instituţiile şi organizaţiile care coordonează
grupuri de copii îşi dezvoltă capacităţile în
mai multe domenii: instruire pentru copii,
strategii de comunicare cu factori de decizie
şi alţi adulţi care lucrează cu şi pentru copii,
politica de protecţie a copilului.

14
Notițe

15
16