Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Surse:
https://www.primehealthchannel.com/stockholm-syndrome-causes-symptoms-cases-and-treatment.html
https://www.goodtherapy.org/blog/psychpedia/stockholm-syndrome
https://counsellingresource.com/therapy/self-help/stockholm/
https://www.merriam-webster.com/dictionary/Stockholm%20syndrome
Noțiuni generale
Sindromul Stockholm se poate defini ca fiind tendința psihologică a unui ostatic de a
simpatiza cu răpitorul și de a se identifica și conecta cu acesta. Cu alte cuvinte, victima
dezvoltă sentimente pozitive pentru individul care îi face rău, uneori chiar iubire, empatie și
dorință de a-l proteja.
Numele sindromului a fost folosit pentru prima dată de criminalistul Nils Bejerot, acesta
afirmând că afecțiunea apare mai ales în cazul persoanelor care au părăsit diferite culte
religioase, relații abuzive sau alte situații traumatice în care captivitatea a durat minim câteva
zile, iar contactul cu abuzatorul a fost unul strâns.
După salvarea celor patru ostatici, aceștia au prezentat o atitudine șocantă, considerând că nu
au fost amenințați și abuzați. În plus, ostaticii au arătat un comportament ostil față de salvatori
și au încercat să contracareze încercările de salvare. De asemenea, chiar și după ce infractorii
au fost prinși și condamnați, ostaticii au încercat să-i salveze. Aceștia au strâns bani pentru
procedurile judiciare și au dorit să evite sentințele judecătorești dure ale abuzatorilor lor.
Cum se manifestă?
Sindromul Stockholm nu apare doar în cazul relației dintre ostatic și răpitor. Afecțiunea se
poate regăsi și în relațiile de familie, de cuplu sau interpersonale. Abuzatorul poate fi soțul sau
soția, iubitul sau iubita, tatăl sau mama sau orice altă persoană care are o poziție de autoritate.
Este foarte important să se înțeleagă componentele acestui sindrom, deoarece acesta se referă
la relațiile abuzive și de control. Odată ce sindromul Stockholm este descifrat, este mult mai
ușor de înțeles comportamentul anormal al unei victime față de abuzatori.
Fiecare sindrom se caracterizează prin anumite simptome sau comportamente, iar sindromul
Stockholm nu face exceptie. Deoarece cercetătorii au opinii diferite cu privire la acest
sindrom, nu există o listă clară de simptome. Cu toate acestea, mai multe dintre următoarele
caracteristici vor fi prezente:
Trebuie înțeles faptul că legătura emoțională creată de victimă este doar o strategie
inconștientă de supraviețuire și de luptă împotriva abuzului și intimidării. Adesea, multe
femei își salvează soții agresivi de închisoare, tocmai din cauza acestei legături emoționale
formate. Unei persoane cu sindrom Stockholm îi poate fi foarte dificil să observe realitatea,
convingerile ei persistând în ciuda argumentelor aduse. Psihoterapeutul poate ajuta o persoană
cu această tulburare să conștientizeze gândurile incorecte și să le corecteze.
- Abuzarea copiilor;
- Incestul;
- Captivitatea la care sunt supuși prizonierii de război;
- Violența domestică;
- Practicile din anumite religii;
- Detenția în lagăre de concentrare;
- Răpire.
Ce este de făcut?
Sindromul Stockholm este, de obicei, considerat o afecțiune care se dezvoltă din cauza
stresului major și a fricii extreme. Cel mai eficient remediu pentru această tulburare constă în
consilierea psihologică. De asemenea, sprijinul din partea familiei și apropiaților este extrem
de important. Cu susținere adecvată, simptomele produse de acest sindrom pot fi înlăturate
treptat. În cazul în care ați suferit un eveniment traumatizant sau considerați că o persoană
dragă suferă de sindrom Stockholm, nu ezitați să mă contactați pentru a stabili o întâlnire.