Republica Moldova, din punct de vedere geografic, este situată pe Câmpia de Est a Europei

fiind caracterizată cu o climă moderat continental. Teritoriul țării este gazda interacțiunii maselor
de aer umed dinspre Carpați și celor uscate și fierbinți din stepele ucrainene, ruse și a
semipustiurilor de după ele. Variația condițiilor meteorologice caracterizată prin depuneri
atmosferice, temperatura aerului, precum și diverse hazarduri natural exercită un impact pe măsură
asupra eficienții agriculturii.
În Republica Moldova, începând cu secolul XIX se observă o majorare considerabilă a
numărului anilor secetoși. (Recomandări și îndrumări privind combaterea secetei. Chișinău, 1995.
140 p.). Mai mulți cercetători (Constantinov Tatiana, Sofroni V., Mangul I. Particularitățile climei.
În: Degradarea solului și dehumificarea. Chișinău, 2000. p. 26-37. Mihailescu C., Gîlcă G., Hodus
I. Manifestarea secetelor și altor hazarde naturale pe teritoriul Moldovei în perioada istorică. În:
seceta și măsurile complexe de combatere. Rezum. conf. II “Apele Moldovei”, Chișinău,1995. p.
101-102.) au stabilit că clima Republicii Moldova are o tendință spre aridizare din moment ce pe
parcursul ultimului mileniu s-a mărit numărul de ani secetoși, gradul de ariditate, severitatea
secetelor. Deseori secetele sunt urmate de ploi torențiale, însoțite de vânturi puternice și uneori cu
grindină. Precipitațiile torențiale între secete nu pot satura solul cu apă, provoacă procesul de C
În fig. și sunt prezentate datele privind cantitatea de precipitații atmosferice și temperatura
aerului la SDE „Chetrosu”, iar în anexa … sunt prezentate calculele precipitațiilor atmosferice în
perioada rece și caldă a anului.
Calculele coeficientului hidrotermic (CHT) pe lunile perioadei de vegetație după Seleaninov
anexa … (tab. A) și devierile CHT de la media multianuală (tab. A.., anexa) sunt date importante
ce servesc la caracteristica meteorologică a tipurilor de secetă atmosferică.
Media multianuală pe durata a 122 ani la SDE Chetrosu (1881-2003) demonstrează că CHT
descrește din martie până în luna mai de la 2,61 (III) la 1,06 (IV) și 0,97 (V), iar în iunie, datorită
cantităților mai mari de precipitații atinge valori de 1,20 (VI) după care scade pe fonul
temperaturilor mai ridicate: 0,86 (VII) și 0,78 (VIII).
Anul agricol 2008-2009, conform depășirii temperaturii aerului supranormă (în medie pe
anul agricol cu +1,3 0C) (Rudenco, 1958), este un an mediu secetos, anexa .... Suma precipitațiile
din perioada de vegetație (IV-IX) anexa .. a înregistrat un deficit de 35% față de media multianuală.
În perioada de vegetație, lunile martie, iunie și iulie s-au evidențiat cu regim termic mai ridicat
comparativ cu media multianuală, anexa … Luna aprilie s-a caracterizat cu secetă extrem de
puternică: 2,8 mm față de 33 mm ale mediei multianuale; CHT este cu mult mai mic în comparație
cu media multianuală din lunile aprilie-august anexa ... Conform CHT, tipul de secetă atmosferică
(Rudenco, 1958) din luna mai este puternică, în iunie – medie, iar în august – foarte puternică.
 Caracteristic anului agricol 2009-2010 este depășirea normei temperaturilor scăzute din luna
ianuarie în medie cu 3,5 0C. În iulie și august regimul termic a marcat o ascensiune în medie cu 2
și 3,5 0C respectiv față de media multianuală anexa…. Devierile CHT comparativ cu media
multianuală sunt mai accentuate pentru martie și iunie, iar pentru celelalte luni de vegetație acestea
sunt mici. Suma precipitațiilor din perioada de vegetație (IV-IX) este apropiată mediei
multianuale, deficitul constituind doar 15%, însă pe fonul depășirii temperaturii aerului
supranormă - în medie pe anul agricol cu +1,3 0C, caracterizează anul agricol 2009-2010 – an
mediu secetos.