RECAPITULARE

Să ne reamintim câteva reguli legate de folosirea articolelor. în franceză, substantivul e precedat

întotdeauna de un articoi sau de un pronume care indica genul şi numărul substantivului.

Până acum am învăţat articolele de mai jos:

1. Articolele nehotărâte: un, une, des (un élève, une table, des écoles)

2. Articolele hotărâte: le, 1’, la, les (le garçon, l’homme, la fille, les maisons)

3. Articolele partitive: du, de I’, de la (du pain, de l’eau, de la confiture)

Substantivele pot fi lipsite de articole. Iată câteva exemple de omisiune a articolului:

1. înaintea substantivelor proprii: Marie, Paul, Paris, Bucarest.

2. înaintea numelor de zile trecute sau viitoare ale săptămânii:

Il est venu dimanche. - El a venit duminică.

Je vais chez Pierre lundi. - Merg la Pierre luni.

3. Când numele desem neaza profesia, naţionalitatea etc.:

Il est médecin. - El e medic.

Elle est Roumaine. - Ea e româncă.

4. în expresii: avoir faim, avoir soif, faire attention.

5. în proverbe: „Oeil pour oeil, dent pour dent”.

1
LECŢIA 31 - PARTEA ÎNTÂI

Citiţi cu voce tare noile cuvinte:

Noël > [ noel] - C răciunul

la veille (de Noël) > [la vc/ dO noel ] - ajunul Crăciunului

la messe (de minuit) > [la mes dO rninUi] - slujba de la miezul nopţii

le cantique de Noël > [IO kàtik dO noel j - cântecul de Crăciun,

colindul

l’arbre (m.) >[laR bR ] - copacul, pomul

l’arbre de Noël > [ laRbR(O) dO noel] - pomul de Crăciun

le réveillon > ( 10 RFveiôJ - R evelionul

la dinde >[ la dèd] - curcanul

le champagne > [ IO şăpafi] - şampania

le Père Noël > l IO peR noel ] - Moş Crăciun

la cheminée > [laşO m in E ] - şemineul, hom ul, coşul

le Jour de l’An > [1 0 ju R dO là] - (ziua de) Anul Nou

le(s) voeu(x) > [1 E vOJ - urarea (urările), dorinţa

Citiţi încà o dată eu voce tare noile cuvinte:

l'arbre de Noël >[ laRbR(O) dO noel] - pomul de Crăciun

le réveillon > [1 0 REvelôj - Revelionul

Noël >[nocl] - Crăciunul

la dinde >1 la dêd] - curcanul

la dinde > [Ia ded] - curcanul

la cheminée > [la şOminEJ - şemineul, homul, coşul

le cantique de Noël > [1 0 kàtik d ü noel) - cântecul de Crăciun,

colindul

l’arbre (m.) >[ laRbR] - copacul, pomul

le champagne >[ 10 sàpaü] - şampania

le(s) voeu(x) > [ 1E vO) - urarea (urările), dorinţa

le Jour de l’An > [1 0 ju R dO là] - (ziua de) Anul Nou

la messe (de minuit) > {lam esd O m in U i] - slujba de la miezul nopţii

le Père Noël > (IO pcR noel) - Moş Crăciun

la veille (de Noël) > [ la v c/d O noel] - ajunul Crăciunului

2
C a şi până acum . vom folosi noile cuvinte în propoziţii. C itiţi-le cu atenţie şi urm ăriţi traducerea lor
în lim ba rom ână:

Tout le monde aime la fête de Noël. - Toata lumea iubeşte sărbătoarea Crăciunului

La veille de Noël les enfants reçoivent - în ajunul Crăciunului copiii primesc

beaucoup de cadeaux. multe cadouri.

Vous allez toujours à la messe - M ergeţi întotdeauna la slujba

de minuit? de la miezul nopţii?

Est-ce que vous connaissez des cantiques - Cunoaşteţi colindele

de Noël roumains? româneşti?

Le petit Jean a trouvé un beau cadeau Micul Jean a găsit un cadou frumos
sous l'arbre de Noël. sub pomul de Crăciun.

Devant notre maison il y a beaucoup d ’arbres. - în faţa casei noastre se găsesc mulţi copaci.

Au réveillon, après la messe de minuit - De Revelion, după slujba de la miezul

les Français mangent de la dinde et boivent nopţii, francezii mănâncă curcan şi beau
du champagne. şampanie.

Je vous présente mes m eilleurs voeux - Va prezint cele mai bune urări ale mele
pour la nouvelle année. de Anul Nou.

Le premier janvier c ’est le jo u r de l'A n. - întâi ianuarie e ziua de Anul Nou.

In exerciţiul următor, verificaţi dacă aţi reuşit să va însuşiţi noile cuvinte. Completaţi propoziţiile de
mai jos apoi citiţi-le cu atenţie:

Crăciunul e o mare sărbătoare la români. - Pour les Roumains >Ni >d c ’est une grande fête.

Copiii admira frumosul pom de Crăciun - Les enfants admirent le bel >arbrc de Noël
din sufragerie. dans le salon.

Ce se mănâncă de Revelion - Q u ’est-ce qu'on mange au >reveillon

în România? en Roumanie?

Moş Crăciun a întârziat cu cadourile? - Est-ce que le >U Père Noe 1est venu en retard
avec les cadeaux?

Noi am transmis urările noastre părinţilor noştri Nous avons envoyé >lc> \ <«en à nos parents
cu ocazia Anului Nou. ù l'occasion de la nouvelle année.

Trebuie sa merg la slujba de la miezul nopţii. - Je dois aller à >Ij messe dr minuit.

Copiii îl aşteaptă pe Moş Crăciun - Les enfants attendent le Père Noël

în ajunul Crăciunului. >]u veille de Noël,

Colindele româneşti sunt cunoscute - >Lcü cantiques de Nocl roumains sont connus
în întrega lume. dans le monde entier.

3
Sâ bem un pahar de şampanie cu ocazia - Prenons un verre de >chainpapne à l’occasion
Anului Nou! du >Jour dc 1‘An !
în România, de Revelion nu se mănâncă - En Roumanie au >i _ , on ne mange pas
cam e de curcan, ci de porc. de la blinde mais on prend du porc.

Să învăţăm un nou verb neregulat: „cro ire"| kRuaR - „a crede’’

Acest verb e deseori folosit cu diverse prepoziţii, de exemplu:

„croire en... - a crede în ceva (religios)

„croire à ...” - a crede, a se încrede în ceva, cineva

„croire (quelqu’u n )...' - a crede pe cineva

„croire que. . .” - a crcde că

Iată conjugarea noului verb în propoziţii. Citiţi cu voce tare. Atenţie la traducerea în limba română:

Je te crois toujours. >( jO tO kRua tujuRJ - Te cred întotdeauna.

Je crois aussi mon mari. > [jO kRua osi mii nniRi) - îl cred şi pe soţul meu.

Elle est belle, tu ne crois pas? > [c l c bei lU nO kRua paj - Ea e frumoasă, nu crezi (găseşti)?

11 croit que nous sommes >( il kRua kO nu som - El crede că noi suntem
chez toi. şE tua] la tine.

Nous croyons en Dieu. > [n u kR ujjô â diO] - Noi credem în Dumnezeu.

Vous ne croyez plus au >[ vu nO kRua/e plU o - Nu mai credeţi în

Père Noël mes enfants? peR noel mezâfiSJ Moş Crăciun, copii?

Les parent croient en > [ le paRà kRua ;ï - Părinţii cred în

leurs enfants, à leur succès. lORzânfă a 10R sUkse] copii lor, în succesul lor.

Tu as cru au Père Noël? >[tU a kRu u peR noel] - Tu ai crezut în Moş Crăciun?

Je ne l’ai pas cru. > [jO nO IcpakR U ] - Nu I-am crezut.

Il faut croire en soi. >[ il fo kRuaR â sMa] - Trebuie sâ avem încredere în noi.

Reţineţi expresiile urmatoare:

croire en Dieu >[ kRuaR ădrOJ - a crede în Dumnezeu

croire en soi >[ kRuaR â sua] - a crede în sine

„Soi" e un pronume reflexiv care se foloseşte atunci când subiectul propoziţiei este impersonal.
Daca subiectul e o persoană, atunci folosim pronumele personale accentuate (moi. toi, lui, elle etc.}

Crois-tu en toi? - Crezi în tine?

4
C itiţi cu atenţie propoziţiile de mai jo s şi traduc :ţi-le în lim ba rom ână:

Pourquoi tu ne me crois pas? > De ce nu ma crezi ?

Croyez-moi, Monsieur, je connais bien > Credeţi-mă, domnule. îl cumtsc bine

cet homme! pe acest om!

Je ne crois pas en moi. > Mu crcd in mine (Nu am încredere in minei

Vous croyez que personne ne croit en soi? > Credeţi câ nimeni nu crede în sine?

Elle croit en Dieu. > l a ciede în Dumnezeu

Nous ne croyons plus au succès. > Ht» mai credem in succes.

Nous n ’y croyons plus. > Nu mai credcm în asta.

Mes enfants croient toujours au Père Noël, > Copiii mei încü itiui cred iii Moş Crăciun,
el les vôtres? ai voştri?

Les parents doivent croire en leurs enfants. > Părinţii irebuic sa creadă in copiii lor.

Il faut croire en quelque chose! > Trebuie sa credem in ceva!

Tu dois y croire! > Trebuie sil crezi în asta!

Tu crois qu ’on part demain? > Crezi ca plecam m âine'’

Il a si bien parlé. Je l’ai cru. > El a vorbit aşa de bine. L-am crezut.

în exerciţiul urm ător veţi putea verifica în ce m ăsură aţi reţinut conjugarea verbului „croire".
Completaţi propoziţiile de mai jos:

Nu te cred. - Je ne te>cn«i pas.

Nu crezi în tine? Trebuie să credem - Tu ne >cn pas en toi? Il faut toujours

întotdeauna în noi. >croiK- en soi.

Nu mai credem în Moş Crăciun. - On ne > un plus au Père Noël.

Credeţi că ea ştie această poezie - >Ci ' >e/- * qu’elle sait ce poème
pe de rost? par coeur?

N-o cred pe Marie. - Je ne >crois pas Marie.

El crede în Dumnezeu? - Est-ce q u ’il >crou en Dieu?

Ei nu mai cred în nimic. - Ils ne >crotent plus à rien.

N-aţi crezut? Credeţi-ne! - V ous> n’ave/ p ascn :? > C ro \ -nous!

Citiţi cu voce tare propoziţiile următoare. Remarcaţi cuvintele scrise cu caractere îngroşate, care
indică o nouă modalitate de construcţie a propoziţiei:

Je ne crois que mon mari. - Nu-l cred decât pe soţul meu.

Paul ne croit qu ’à son succès. - Paul nu crede decât în succesul lui.

Nous ne parlons que français. - Nu vorbim decât franceza.

Nous ne connaissons que Paris. - Nu cunoaştem decât Parisul.

V-am prezentat folosirea contrucţiei:

n e... que > [ n O kO ] - decât

Rezolvaţi exerciţiul următor. Traduceţi propoziţiile de mai jos cu ajutorul noii construcţii „ n e .. .que’
La sfârşit, citiţi-le cu voce tare:

Iubesc Crăciunul. - J ’aime Noël.

Nu iubesc decât Crăciunul. > Je n'aime que Noel.

Noi cunoaştem un cântec de Crăciun - Nous connaissons un cantique de Noël

francez. français.

Noi nu cunoştera decât un cântcc > Nous ne connaissons qu’un cantique

de Crăciun francez. de Noel français.

Lui îi place şampania. - Il aime le champagne.

Lui nu îi place decât şampania. > Il n'aime que le champagne.

!□ ajunul Crăciunului, copiii îl aşteaptă - La veille dc Noël les enfants attendent

pe Moş Crăciun şi cadourile. le Père Noël et les cadeaux.

în ajunul Crăciunului, copiii nu-l aşteaptă > La veille dc Noel les enfants n'attendent
decât pe Moş Crăciun şi cadourile. que le Père Noël et les cadeaux.

în exerciţiul urm ător vom repeta cele învăţate în partea întâi a lecţiei 31. Citiţi cu atenţie propoziţiile
de mai jos, apoi traduceţi-le in limba română:

Vous mangez, comme les français, > Viu m â n c a ţ i pTOCURI f r a n c e z i i

de la dinde au réveillon? cam e dc curcan, dc Revelion'*

Nous vous présentons nos meilleurs voeux. > Va prezentam urările noastre cele mai bune

Crois-moi, c ’est le champagne qui est le meilleur! > Crede-mâ. şampania e cea mai bun.i!

Est-ce que tu crois en Dieu? > C rezi în Dumnezeu?

Quand allez-vous chez vos parents? > Când mergeţi la părinţii voştri?

Vont-ils à la messe de minuit? > Li merg la slujba de la miezul noptn 1

Je crois que oui. Cred ca da

Qui chante le mieux les cantiques de Noël? > Cine cânta cel mai bine cântecele de Crăciun?

Ou faut-il poser l ’arbre de Noël? > Unde trebuie pus pomul de Crăciun 1

Il ne croit q u ’en lui. > Nu crede decât in el.

Tu crois à cet principe? > T u crezi in acest principiu?

Croyez-vous que cet accident est grave? > C rodcţi ca accidentul acesta c grav?

Je n ’y crois pas. > Nu cred asta

Ils n ’ont pas cru à l ’augumentation des prix. > Ei n-au crezut ca preţurile vor creşte.

6
în ultimul exerciţiu al acestei părţi a lecţiei, puteţi verifica în ce măsură aţi reuşit să vă însuşiţi noul
material. Traduceţi propoziţiile dc mai jos în franceză şi apoi citiţi-le cu voce tare:

Priveşte aceşti copaci frumoşi! > \' . tic - bc.iii\ ir l it

Trebuie sa ma credeţi! > II Caut m ec roi re!

Credeţi-mă, Moş Crăciun ou vine decât > Croyez-ntoi. Ic Pere Noël ne vient que
în ajunul Crăciunului. la veille de Nocl.

în timpul slujbei de la miezul nopţii, > Pendant I;» messe de minuit

cântam cele mai frumoase cântece de Crăciun. on chante les plus beaux cantiques dc Noël

Noi credem în tine. > Nous croyons cri toi'

El nu te crede, nu ştiu de ce. > Il ne te croil pas, je ne Mis pas pourquoi.

încrede-te în tine! > Cnn-, --n toi!

La voi ce se mănâncă de Revelion, > Qn est-ce qu'on mange chez vous au réveillon,
carne de curcan sau dc porc? dc la dinde ou du pore'’

Le-am transmis prietenilor mei urările mele > J ’ai envoyé a mes amis incs voeux
de Anul Nou. de bonne année

în ziua Anului Nou noi avem întâlnire > Le iour de l'A n nous avmis rendez-vous
la Pierre. chez Pierre

Nu bem decât şampanie. > Nous ne buvons tjue du champagne.

De Crăciun nu ascultăm decât > A Noël nous n'écoutons que

cântece de Crăciun. des cantiques de Nocl.

O cred întotdeauna pe mama mea, > le crois toujours ma mère,

ea nu se gândeşte dccât la mine. elle ne pense q u'à moi.

Noi credem ca el are dreptate. > Nous croyons qu'il a raison.

Credeţi în sosirea lui? Eu cred în asta. > <; ro\cz-vous à son arrivée? J ’y crois

A crede în sine? E un lucru dificil! > l ru ire en soi? ("est difficile!

7
LECŢIA
?
31 - PARTEA A DOUA

Citiţi cu voce tare noile cuvinte:

la distraction >[ la distRaks/ôj - distracţia

la conversation > [ la kôveRsas/8] - discuţia, conversaţia

l’humeur (f.) >[IUmOR] - dispoziţia, capriciul

le disque > [ IO disk] - discul

la discothèque > [!a diskotek] - discoteca, colecţia

de discuri

le problème > [1 0 pRüblci7i| - problema, chestiunea

le rêve > [IO Rcv] - visul, himera, iluzia

l ’opinion (f.) > f lopin iô] - opinia, părerea

la vérité > [la vFRitE] - adevărul

la jeunesse >[ la jOnes] - tinereţea, tineretul

l’adulte (m.) >[ladU lt] - adultul

Pentru a reţine mai bine noile cuvinte, citiţi-le încă o dată într-o ;
ordine:

le problème >[ IO pRoblcm] - problema, chestiunea

l’adulte (m.) >[ladU lt] - adultul

le rêve >[IO Rev] - visul, himera, iluzia

le disque > [!O disk] - discul

la vérité > [la vERitEJ - adevărul

la distraction > | la distRaksfâ] - distracţia

l'opinion (f.) > [ lupiniô] - opinia, părerea

la jeunesse >[ LijOnesJ - tinereţea, tineretul

1’humeur (f.) >[IUmOR] - dispoziţia, capriciul

la discothèque > | la diskotek] - discoteca, colecţia

de discuri

la conversation >[ la kôveRsasuï] - discuţia, conversaţia

8
Şi acum vom exersa noile cu v in te în propoziţii. C itiţi-le cu voce tare. A tenţie la trad u cerea lor în
lim ba rom âna:

Le cinéma, c ’est la meilleure distraction. - Cinem atograful e cea mai bună distracţie.

Nous avons eu une longue conversation - Am avut o lungă discuţie

avec nos parents. cu părinţii noştri.

Es-tu de bonne humeur aujourd’hui? - Eşti bine dispus astăzi?

Non, je suis de mauvaise humeur. Nu, sunt prost dispus.

Combien de disques as-tu? Je n ’en ai que dix. - Câte discuri ai? Nu am decât zece.

Nos amis passent beaucoup de temps Prietenii noştri petrec mult timp
à la discothèque. la discotecă.

L’école, c ’est mon grand problème. - Şcoala este marea mea problemă.

Tout le monde a ses rêves, moi aussi. - Fiecare are visul lui, eu, de asemenea.

Connaissez-vous leurs opinions - Cunoaşteţi părerile lor

sur cette question? în această problemă?

Il n ’y a qu'une vérité. - Nu există decât un singur adevăr.

La jeunesse de ce pays ne croit plus à rien. - Tineretul acestei ţări nu mai crede în nimic.

Quand on est adulte on est plus libre. - La maturitate omul e mai liber.

Elle n ’est pas encore adulte. - Ea nu e încă adultă.

Ce garçon est déjà adulte, - Acest băiat e deja adult.

Adjectivul „adulte" poate f i şi substantiv:

Les adultes ont toujours raison. - Adulţii au întotdeauna dreptate.

Reţineţi expresia:

être de bonne (mauvaise) hum eur - A fi bine (prost) dispus

Să exersăm noile cuvinte în propoziţii. Completaţi propoziţiile următoare cu cuvintele corespun­

zătoare:

Sa mergem în seara asta la discotecă! - Allons ce s o irà > ; i di<L.Mlu.v,ite!

El nu are decât o distracţie: discurile sale. - U n ’a q u ’une >distracti<>n: ses>disques.

Crede-mă, aceasta discuţie e inutila. - Crois-moi, c e tte>cnn\ c: -.111 =•-. ne donne rien.

Iată visul meu: să plec în Franţa. - Voilà mon >rê\ e: partir pour la France.
Noi nu suntem de acord cu tine - Nous ne sommes pas d'accord avec ton
(cu opinia ta), greşeşti. >ii|uiiiôn, lu as tort.

Proft.il nostru de m ate’ nu e niciodata - Notre prof de maths n ’est jam ais
bine dispus. >de bonne humeur.

Tineretul arc problemele sale, adulţii le au - >La jeunesse a ses >problcnje.', les adultes
pe ale lor. ont les leurs.

Timpul trece repede, copiii noştri - Le temps passe vite, nos enfants
sunt deja adulţi. sont déjà >adultes.

Citiţi propoziţiile interogative de mai jos. Atenţie la traducerea lor în limba româna:

Quel est le plus grand problème de Pierre? - Care e cea mai mare problemă a lui Pierre?

Quels sont tes rêves? - Care sunt visurile tale?

Quelle fille veux-tu inviter à la discothèque? - Pe care fată vrei s-o inviţi la discotecă?

Quelles distractions aimez-vous, M onsieur? - Ce distracţii vă plac, domnule?

în propoziţiile anterioare am evidenţiat pronumele interogative, parţial cunoscute vouă:

numărul singular

masculin feminin

quel quelle

luimanjJLpluial

masculin feminin

quels quelles

Pronunţarea acestor pronume e identica: [ kcl].

Citiţi propoziţiile următoare, apoi traduceţi-le în limba română:

Quelle fête aimes-tu? > Care sărbătoare îţi pince?

Quel problème avez-vous avec vos enfants? > Ce problema aveţi cu copiii voştri?

Quel disque écoutent-ils? > Cc disc ascultă ei?

Quelle opinion ont les Français sur > Ce pârere nu francezii despre
les films roumains? filmele romaneşti?

Quel cantique de Noël connaissez-vous? > Ce cântec dc Crăciun cunoaştcţi?

Quelle discothèque est la plus moderne? > Care discotecă c cea mai modernă?

în propoziţiile anterioare, am folosit pronum ele interogative masculine şi feminine la singular.

Rezolvaţi exerciţiul următor. Completaţi propoziţiile următoare cu pronumele interogative corespun­
zătoare la plural. La sfârşit, citiţi-le cu voce tare:

Care sunt problemele tineretului > Quel» sont les problèmes de la jeunesse
în ţara voastrâ? dans votre pays?

Cu ce vă umpleţi timpul (ce distracţii aveţi) > n i.. distractions avez-vous

dum inica? le dimanche?

Care sunt cei mai mari copaci > Que. sont les plus grands arbres
din grădina ta? dans ton jardin?

Pe care dintre fete le cunoşti aici? > Q uelles filles connais-tu ici?

Verificaţi dacă ştiţi sa folosiţi corect noile pronume interogative. Formaţi întrebări la următoarele
propoziţii enunţiative cu ajutorul pronumelor interogative „quel, quelle, quels, quelles". La sfârşit,
citiţi cu voce tare toate propoziţiile:

Tu eşti elev la un liceu din Braşov. Tu fréquentes un lycée à Braşov.

La ce liceu eşti tu (elev)? >Q u el lycée fréquentes-tu '

Avem o scurtă, dar interesantă discuţie Nous avons une courte mais intéressante
cu proful nostru de mate. conversation avec notre prof de maths.
Ce discuţie avem noi cu proful nostru > Quelle conversation avons-nous avec notre
de m ate’? prof de maths'1

Eu cunosc bine filmele franceze. - Je connais bien les films français.

Cc filme cunosc eu bine? > Quels films cannais-je bien?

Distracţiile sale sunt: cinematograful, - Ses distractions sont: le cinéma,

discoteca şi muzica modernă. la discothèque et la musique modeme.
Care sunt distracţiile sale? > Quelles sons ses distractions?

Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare în care veţi face cunoştiinţă cu un nou verb neregulat. Acest
verb este: dire | diR] - „a spune, a zice”.

Je dis un poème. > t di j - Spun o poezie,

Q u’est-ce que tu dis? ^ d il - Ce spui?

Paul dit toujours la vérité. > ,|>] - Paul spune întotdeauna adevărul.

Nous vous disons > ji/fij - Vă spunem că trebuie

qu’il faut partir. să plecăm.

Dites-nous, quelle est > |h | - Spuneţi-ne, care e

votre opinion? părerea voastrâ?

Ils ne disent jam ais la vérité. > ,| - Ei nu spun niciodată adevărul.

Nous avons quelque chose > j LhR j Noi avem ceva

à vous dire. sâ vă spunem.

J'a i dit mon opinion. - Mi-am spus părerea.

11
 Reţineţi expresiile următoare:

avoir (quelque chose) à dire - a avea ceva de spus

dire que - a spune c a ...

Pentru a reţine mai bine conjugarea verbului „dire", citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos. La
sfârsit, traduceti-le în limba română:

Q u’est-ce que tu veux me dire? vret sâ-mi spui?

Je t'a i dit la vérité. > H-ain spus adevărul.

Q u’est-ce q u ’il a dit? > Ce-a spus et?

Elle ne dit jam ais rien. > l a nu spune niciodată nimic.

Vous n ’avez rien à dire? > N-aveti nimic de spui?

Nous avons tout dit. > N oi am spus toL

Les élèves disent q u ’ils ne comprennent rien. > Elevii spun ca nu înţeleg nimic.

Elle dit qu’elle est de bonne humeur. > Ea spune ca e bine dispusa.

La jeunesse a toujours quelque chose à dire. > Tineretul are întotdeauna ceva de spus.

Completaţi propoziţiile de mai jos cu forma corespunzătoare a verbului „dire” :

El nu spune nimănui nimic. - Il ne >dit rien à personne.

Spune-mi tot! - >Dis-moi tout!

De ce nu spuneţi adevărul? - Pourquoi vous ne >dilt:-s pas la vérité?

Ce spun ei de profesorii lor? - Qu’est-ce qu’ils >.li :it d c leurs professeurs?

I-am spus tot. - Je lui ai tout > d il.

Ea spune ca e obosită. - Elle >dit qu’elle est fatiguée.

Spuneţi-i că plecaţi la Pans! - >Dttes-lui que vous partez pour Paris!

Eu nu spun decât adevarul. - Je ne >di que la vérité.

Nu trebuie să-i spunem acest secret. - Il ne faut pas lui >dire ce secret.

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos. Atenţie ia traducerea în limba română:

Il a visité Paris? - El a vizitat Parisul?

Oui, il a visité tout Paris. > [ ui il a vizitE tu paRiJ - Da, el a vizitat tot Parisul

Ta famille, est-elle venue - Fam ilia ta a venit la tine

chez toi à Noël? de Crăciun?
Oui, toute ma famille > [ ui tut ma famii - Da, toată familia mea
est venue. c vOnU] a venit.

12
Tu sais ce poctne par coeur? - Ştii această poezie pe de rost?
Oui, je connais tout > i jO kooe tu - Da, ştiu toata această
ce poème par coeur. •() poem p.i R k O B 1 poezie pe de rost.

Tu m ’as dit la vérité? - Mi-ai spus adevărul?

Oui, je t ’ai dit toute la vérité. > i U il-d i ml l.i \ £ KitF - Da, ţi-am spus tot adevărul.

în propoziţiile precedente am folosit adjectivul „tout" 1 - tot. Forma de feminin este „toute" f tut]
- „tot, toata întregul"

Adjectivul ..tout, toute" precede substantivul la singular şi se foloseşte cu articol, cu pronume

demonstrativ sau cu pronume posesiv.

Pentru a exersa folosirea adjectivului „tout, toute", rezolvaţi exerciţiul care urmeaza. Citiţi propoziţiile
cu voce tare, apoi traduceţi-le în limba română:

Toute la jeunesse aime Ia musique. > loi unerciul itiK jle muzjea

Tout ce problème est compliqué. > Ţoala aceaM.i problema e iom plk.ita

Il a travaillé toute sa vie. > Fi a lucrat toata vm|a

Toute la classe est venue en retard. > Toata dasa a întârziat

Il faut savoir tout le poème par coeur. > Trebuie ^ ci,nu.i>-tem huui poezm pe de rosi

Ils ne veulent pas connaître toute la vérité. > l-i 1

Toute ma maison est propre. > foală casa mea c eurala.

Aţi făcut deja cunoştiinţă cu cuvântul „tout" care înseamna: „tot, întreg” . Ca sa vi-l reamintiţi citiţi
propoziţiile de mai jos:

Je comprend tout. - înţeleg tot.

Paul apprend tout avec plaisir. - Paul învaţă totul cu plăcere.

Nous avons tout visité. - Noi am vizitat tot.

Rezolvând exerciţiul următor veţi observa dacă ştiţi să folosiţi corect adjectivul „tout - toute" şi
pronumele „tout”.

Completaţi propoziţiile de mai jos cu cuvintele corespunzătoare. La sfârşit, citiţi cu voce tare
propoziţiile completate:

El mi-a spus tot adevărul. - Il m 'a dit >toute la vérité.

Noi n-am spus lotul. - Nous n ’avons pas >tout dit.

Ai ascultat tot discul? - As-tu écouté >toul le disque?

Da, I-am ascultat pe tot. Oui, j ’ai > ti'utécouté.

13
Toată familia ta e fericită. - >Tuii ta famille est heureuse.

Paul a petrecut toata noaptea în tren. - Paul a passé >i la nuit en train.

Aţi citit toată cartea? - Avez-vous lu > ni le livre?

Nu, n-am citit tot. Non, nous n'avons pas >l>" 1 lu.

în exerciţiul următor am reunit tot materialul lecţiei 31. Traduceţi în limba franceză propoziţiile
următoare:

Am petrecut Crăciunul la prietenii mei. >J ,ii jnssc Noél chez mes amis.

în ajunul Crăciunului, copiii > La veille de Noél les enfants

sunt bine dispuşi. sunt de bonne humeur

Adulţii nu mai cred în Moş Crăciun. > Les adultes ne croient plus au Père Noël

Ai ceva să-mi spui? > As-tu quelque chose n me dire ’

Televizorul e toată distracţia sa. > La tele c’est toute sa distraction.

Vă spun că el nu-l mai crede pe medicul său. > Je vous dit qu'il ne croit plus il son médecin.

Voi credeţi orice (tot). > Vous a oyez ■>ltUl1

Spune-ne care e părerea ta. > Dis-nous quelle est ton opinion.

Toată această discuţie e inutilă > (bllte celle conv ersai nm ne donne
pentru toată lumea. rien à personne

Credeţi-ne, noi nu m âncăm decât > Croyez-nous, nous ne mangeons que

peşte. du poisson.

După slujba de la miezul nopţii, francezii > Après la me-se de minuit te» Français
mănâncă cam e de curcan şi beau şampanie. mangent du dinde et boivent du champagne.

Care sunt visurile tineretului? > Quels sont les rêves dc la jeunesse '

Marc nu are decât un vis: să cunoască Franţa > Marc n'a qu'un rc. e connaître toute U France
şi să viziteze întreg Parisul. et visiter tout Paris

în ziua Anului Nou vine la noi toată > Le Jour de F An toute noire famille
familia noastră. vient chez nous

Care sunt opiniile adulţilor > Quelles Mint les opinions des adultes
despre tineret? sur la jeunesse''

Care e dorinţa ta? > Quel est ton voeu '1

Eu n-am decât o dorinţă: să am > Je n'ai qu'un voeu avoir

un pom de Crăciun frumos. un bel arbre de Noél.

Am să va spun o veste buna. > J ai une bonne nouvelle à vous dire.

Tatăl meu mi-a spus adevărul. îl cred. > Mon pcie m'a dit la vérité. Je le crois

Nu crezi în Dumnezeu? > Tu ne crois pas en Dieu?

La sfârşitul lecţiei citiţi cu atenţie cuvintele în care se repetă aceleaşi sunete:

[e] le Noël, la veille, la messe, le réveillon, le rêve, quelle

[k] exoire, le cantique de Noël, le disque, quel

M l’humeur, l’adulte, cru

N tout, toute, toujours

["*] soi, je crois, nous croyons, vous croyez, ils croient

[Ô] opinion, distraction, conversation, réveillon

15
RECAPITULAREA LECŢIEI 31 7

31.1. Aţi făcut cunoştinţă cu următoarele expresii:

croire e n ..., - a crede în

croire à ... - a crede in ceva (religios), a se încrede

(în ...) a credc în cineva, ceva

croire quelqu’un ... - a crede pc cineva

croire en Dieu - a crede în Dumnezeu

croire en soi - a crede în sine

croire q u e ... - a crede că

être de bonne (mauvaise) humeur - a fi bine (prost) dispus

avoir (quelque chose) à dire - a avea ceva de spus

dire que... - a spune că ....

31.2. Pronumele reflexiv „soi”, se foloseşte arunci când subiectul propoziţiei e impersonal, de
exemplu:

Personne ne pense à soi. - Nimeni nu se gândeşte la sine.

Il faut croire en soi. - Trebuie sâ credem în noi (sine).

Dacă subiectul este o persoană, atunci folosim pronumele personal accentuai, de exemplu:

Tu ne penses q u ’à toi. - Nu te gândeşti decât la tine.

Je crois en moi. - Cred în mine.

31.3. Am învăţat, de asemenea, verbele neregulate de mai jos:

croire - a crede

je crois nous croyons

tu crois vous croyez

il croit ils croient

elle croit elles croient

Passé composé: j ’ai cru - am crezut

dire - a spune, a zice

je dis nous disons

tu dis vous dites

il dit ils disent

elle dit elles disent

Passé composé: j ’ai dit - am spus

16
31.4. Aţi învaţat şi urmatoarea construcţie:

ne., .que - decât

Je ne dis que la vérité. - Nu spun decât adevărul.

31.5. Aţi făcut cunoştiinţă cu formele de plural „quels, quelles” ale prenum elor interogative precum
şi cu formele de singular „quel, quelle” ale aceloraşi pronume.

Quel est son problème? - Care e problema sa?

Quelle Fdle invites-tu? - Pe care fată o inviţi?

Quels sont les rêves de la jeunesse? - Care sunt visurile tineretului?

Quelles fêtes aimez-vous le mieux? - Ce sărbători vă plac ce! mai mult?

31.6. Aţi învăţat deasemenea folosirea adjectivului „tout, toute” :

Nous avons visité tout Paris. - N oi am vizitat întreg Parisul.

J ’ai travaillé toute la nuit. - Am lucrat toată noaptea.

17
TEMA PENTRU ACASA 31

A Traduceţi următoarele propoziţii în limba română:

1. Aimez-vous la fête de Noël?

2. En Roumanie le Père Noël met les cadeaux sous l’arbre de Noël

3. Les petits enfants croient au Père Noël.

4. Pourquoi tu ne dis jam ais la vérité?

5. Mes parents croient en moi.

Traduceţi următoarele propoziţii în limba franceză:

l. Cred că noi avem cel mai frumos pom de Crăciun.

2. In ziua Anului Nou suntem bine dispuşi.

3. Cine a băut toată şampania?

4. N-am nimic de spus.

5. Care e visul tau? N-am decât un vis, dar e secret.

Răspundeţi la întrebările de mai jos:

1. Q u ’est-ce que Ies Français mangent au réveillon?

2. Quelles distractions aimez-vous?

3. Quel est votre rêve?

4. Croyez-vous au Père Noël?

5. Les enfants, disent-ils toujours la vérité?

18
LECŢIA
» 32 - PARTEA ÎNTÂI

Citiţi cu voce tare cuvintele următoare:

leferm ier > |I O t ‘eRm iE| - fermierul

la terre > [latcR ] - pământul

le blé > [ IO blE] - grâul

la récolte > 11.1 RLkolt| - recolta

l'anim al (m.) > | lanimal | - animalul

ré ta b le (f.) > [I rahl] - grajdul, staulul

la grange > [lugR àj] - şura, hambarul

la vache > [ ia vas] - vaca

le cheval > |IO şOval] - calul

le porc > | IO poR] - porcul

la machine agricole > l la maÿin agRikol | - maşina agricolă

la volaille > [ la vola/J - pasărea de curte/orătănia

Citiţi încă o dată noile cuvinte. Atenţie la pronunţia corectă:

la vache > [ la vas] — vaca

le fermier > [IO JeRmiE] - fermierul

la machine agricole > 11.! mafia afR ikal] - maşina agricolă

l ’étable (f.) > [Ftnhl] - grajdul, staulul

la terre > [ki tcR] - pământul

la volaille > [la vola/] - pasărea de curte/orâtănia

la grange > [lagR àj] - şura, hambarul

le blé > [ lOhIF] - grâul

le cheval > (IO>Ovaij - calul

l’animal (m.) > [ lanimal] - animalul

le porc > [IQ poR ] - porcul

la récolte > (la R EkdiJ - recolta

C itiţi cu voce tare propoziţiile de m ai jo s în care apar şi cuv in tele noi. U rm ăriţi traducerea lor în
lim ba rom ână:

Le fermier et la fermière travaillent au champ. - Fermierul şi fermiera lucrează pe câmp.

Crois-tu qu ’ils ont beaucoup de terre? - Crezi că ei au mult pământ?

Il a vendu tout le blé. - El a vândut tot grâul.

La récolte, est-elle bonne cette année? - Recolta e bună anul acesta?

Nos voisins ont beaucoup d ’animaux - Vecinii noştri au multe animale

dans l’étable. în grajd.

Leur grange est déjà vieille. - Hambarul lor e deja vechi.

Combien de vaches achetez-vous? - Câte vaci cumpăraţi?

Il n ’y a plus de chevaux dans les fermes. - Nu mai sunt cai în ferme.

Elle ne mange jam ais de porc. - Ea nu mănâncă niciodată cam e de porc.

Est-ce qu’ils élèvent aussi des porcs? - Ei cresc şi porci?

Quelles machines agricoles doit-il avoir - Ce maşini agricole trebuie să aibă el

pour cultiver la terre? ca să cultive pământul?

Notre fille nourrit la volaille dans la cour. - Fata noastră hrăneşte orătăniile în curte.

Reţineţi:

la fermière >[ i IcRinieR| - fermiera (femininul pentru

„le fermier")

les chevaux > (Œ fQ v»] - caii (pluralul lui „le cheval)

manger du porc > | i i-l,11. dL - a mânca cam e de porc

élever (les porcs) > { 8 H i vK IE P' i R] - a creşte porci

cultiver (la terre) > | k U l t i v E la t e RJ - a cultiva pământul

nourrir (la volaille) > [ n u R i R la \ o l a / J - a hrăni orătăniile/păsările de curte

Citiţi cu atenţie şi apoi traduceţi în română propoziţiile de mai jos:

Votre terre, est-elle difficile à cultiver? > P im in tü l vostru c greu de cultivât?

Les vaches sont déjà rentrées à l’étable. > Vkcile au intrat deja ht yraid.

Il faut vite mettre le blé dans > Ţ rebute 'a punem repede grâul în
la grange, il pleut. hambar, ploua

Les machines agricoles sont-elles nécessaires > M aşinii* agricole Mint necesare
à ta ferme? Ia ferma ta?

On paye cher la viande de porc. > Plătim scum p pentru carnea de pore.

20
j ’adore les chevaux, cc sont les pius beaux > A dor eau, sunt tek- o u i frumoase
animaux du monde. animale dm lume.

Quels animaux clevez-vous? > Ce animale creşteţi '

Ces fermiers nourrissent bien leurs vaches. > Aceşti fermieri îşi hrănesc bine vacilc.

Nous devons vendre toute cette > Trebuie să vindem toate aceste
volaille. pasari de curte.

în exerciţiul următor veţi verifica dacă aţi reţinut bine noile cuvinte. Completaţi propoziţiile de mai
jos cu cuvintele corespunzătoare, apoi citiţi propoziţiile completate:

într-o ferma modernă, caii - Dans une ferme modeme >1 -. c he\ aux
nu mai lucrează. ne travaillent plus.

Pământul pe care îl cultivi - E st-ceque>la ten q u e tu > ' ulir.

e bun? est bonne?

Cum e recolta de cartofi - Comment est > des pommes de terre

anul acesta? cette année?

Lui nu-i place decât câm atul de porc. - Il n ’aime que le saucisson de >pnrc.

0 cunoşti pe această fermieră, vecina noastră, - Connais-tu cette > .-muere, notre voisine
care creşte păsări de curte? qui > la volaille?

Avem nevoie de un hambar mare pentru că - Nous avons besoin d ’une grande>
noi cultivam m ult grâu. parce quenous > tiluvom beaucoup de blé.

Nu mai e loc în staul. - Il n ’y a plus de place dans M 'è ta h k

Sunt de acord că viaţa fără maşini agricole - Je suis d ’accord que la vie sans > n u dunes
e foarte grea pentru un fermier. agricoles est très dure pour > > fermier.

Câţi porci vreţi să creşteţi - Combien de >p, k voulez-vous > le\er

pe an? par an?

Cine mi-a hrănit calul? - Qui >1 iv Mîn i mon cheval?

21
 C itiţi cu voce tare p ropoziţiile urm ătoare. A tenţie la traducerea în lim ba rom ână:

Je travaille à la maison. - Lucrez acasă,

Plus tard je travaillerai > [plU la:R jU tRav u/ORE - Mai târziu voi munci
au champ. oşâj pe câmp.

Tu élèves les vaches? - Creşti vaci?

Tu élèveras aussi des porcs. > | tU ElsvORi osi dfi poR] - Vei creşte şi porci.

Paul nous montre sa ferme. - Paul ne arată ferma sa.

Après, il nous montrera > [apRc il nu rnôiRORa - După aceea, el ne va arăta

ses machines agricoles. si- maşinţ/tagRikol] maşinile sale agricole.

Cette année nous cultivons - Anul acesta cultivăm

des pommes de terre. cartofi.

L ’année prochaine > [ lanE pRoşen - Anul viitor

nous cultiverons du blé. nu kUltivÜRô dlî blE] vom cultiva grâu.

Vous regardez les chevaux - Voi vă uitaţi la caii

de mon père. tatalui meu.

Regarderez-vous aussi > [ ROgaRdORE vu osi - Voi vă veţi uita şi la

mes chevaux? mF sOvoJ caii mei?

Nos amis achètent du blé. - Prietenii noştri cumpără grâu.

Dans deux mois > Jdâ dO mua - în două luni,

ils achèteront une voiture. ilzaţct(0)R 5 Un vuail'R] ei vor cumpăra o maşină.

în propoziţiile de mai sus am folosit atât timpul prezent cât şi timpul „futur simple” : ; •llR ,| |,
viitorul simplu.

Viitorul simplu exprimă o acţiune viitoare şi se formează prin adăugarea

Ia infinitivul verbului a urm ătoarelor terminaţii:
K g3
-ai, -as, -a, -ons, -ez, -ont,

Iată cura se conjugă verbul de grupa I „m ontrer” la “futur simple” :

je montrerai voi arăta nous montrerons - vom arăta

tu montreras vei arăta vous montrerez - veţi arăta

il montrera el va arăta ils m ontreront - ei vor arăta

elle montrera ea va arăta elles m ontreront - ele vor arăta

22
 Reţineţi expresiile întâlnite in propoziţiile anterioare, legate de timpul viitor:

l’année prochaine > r f pKoşcnJ - anul viitor

dans (deux mois) > : Jà JO nv'aj - peste douà luni

Putem, de asemenea, spune:

dans une heure > j it.î;rl n OR] - într-o oră

dans dix minutes >;•!.• ili mîni ;<j - peste zece minute

dans trois semaines > il:l tRJ:js(0)m cn) - peste trei săptămâni

In exerciţiul următor, traduceţi în limba rom ână urm ătoarele propoziţii în care verbele sunt la timpul
viitor:

Mon voisin vous parlera de sa femme. > Vecinul meii vu va vorfai dc soţia sa.

Ce soir je nourrirai la volaille. > In uciM-sa scaru m i h u m orătăniile.

Travailleras-tu dem ain au champ? > Vei lucra màme pc cftmftf

Ils n ’achèteront plus de porcs. > hi nu vor mai cumpăra porci.

Cultiverons-nous cette mauvaise terre? > Vom cultiva acest pământ neroditor1

Vous adm irerez nos nouvelles machines agricoles. > Voi veţi admira noile noastre ituisitu agricole.

L ’année prochaine ils n ’élèveront > Anul viitor ei nu vor creşte

que des chevaux. decât cai.

Quand les animaux rentreront-ils à l’étable? > Când sc v or întoarce animalele in grajd"'

Je ne mangerai plus de porc. > \ u voi mai mâncă cam e de porc.

Demain matin la fermière entrera dans la grange. > Mâine dimineaţa fermiera va intra in hamh.u

Est-ce que cette vache donnera beaucoup de lait? > Aceasta vaca va da mult lapte?

Completaţi propoziţiile următoare cu formele verbale corespunzătoare la „futur simple’’. Citiţi-le cu

voce tare:

Vă voi arăta cel mai frumos cal al meu. - Je vous >m nniR" mon plus beau cheval.

Vei găsi această vacă în grajd. - Tu > tm u \ l-i cette vache dans l’étable.

Anul viitor noi nu vom mai lucra - L ’année prochaine nous ne > 1i ' a lierons plus
ia fermă. à la ferme.

Voi veti iubi acest frumos animal. - Vous > umci :ce bel animal.

Fiul meu va cultiva pământul la tel ca tatăl meu - M on fils >cti!tive: .1 la terre comme mon père
si ca mine. et moi.

23
Veţi plaţi păsările dc curte/orătăniile peste - Vous t la volaille dans
două săptămâni. deux semaines.

Mâine voi cumpără carne de porc pentru duminică. - Demain > |' j Ux -Il-m i du porc pour dimanche.

Fetele vor hram câioele şi pisica mâine — Les filles 1 le chat et le chien demain
dimineaţa. matin.

Fermierii care au fermele nu departe de aicj - Les fermiers qui ont leurs fermes pas loin d'ici
ne vor arata maşinile lor agricole. nous >nwntrcn leurs machines agricoles.

Verificaţi în ce m asura aţi reţinut conjugarea verbelor la viitorul simplu. Treceţi verbele din
propoziţiile de mai jos la viitorul simplu:

Locuicsc la fermă. - J ’habite à la ferme.

Voi locui la ferma. > J habiterai a la ferm e

Marc lucrează pe câmp. - Marc travaille au champ.

Marc va lucra pe câmp. > Marc travaillera au champ.

Noi intrăm în hambar. - Nous entrons dans la grange.

Noi vom intra în hambar. > Nous entrerons dans la grange

Când terminaţi munca la grajd? - Quand finissez-vous votre travail à l’étable?

Când veţi termina munca la grajd? > Quand finirez-vous votre travail à l ’eloble?

Ea cumpără multe păsări de curte/orătănii. - Elle achète beaucoup de volaille.

Ea va cumpăra multe păsări de curte/orătănii. > Elle achètera beaucoup de volaille

Vecinii noştri cumpără noi - Nos voisins achètent de nouvelles

maşini agricole. m achines agricoles.

Vecinii noştri vor cumpăra noi maşini > Nos voisins achèteront de nouvelles
agricole. machines agricoles.
0
Tu îl iubeşti pe acest fermier? - Est-ce que tu aimes ce fermier?

Tu îl vei iubi pe acest fermier? > Est-ce que tu aimeras ce fermier '

Admir recolta de anul acesta. - J'adm ire la récolte de cette année.

Voi admira recolta de anul acesta. > J'admirerai ;u récolle de cette année.

.Animalele sale mănâncă mult. - Ses animaux mangent beaucoup.

Animalele sale vor mânca mult. > Scs animaux mangeront beaucoup,

24
în exerciţiul următor, vom exersa expresiile legate de viitorul simplu. Com pletaţi propoziţiile
următoare şi apoi citiţi-le cu voce tare:

Anul viitor vom cumpăra - > !. année prochaine nous achèterons

o fermă mare. une grande ferme.

Vom admira o recoltă frumoasă - Nous admirerons une belle récolte

peste doua luni >dans deux mois.

Când vei hrăni păsările de curte/orătăniile? - Quand nourriras-tu la volaille?

In seara asta. >Cc soir.

Peste două săptămâni, Paul va munci - >l>an- deux semaine Paul travaillera
pe câmp cu tatăl său. au champ avec son père.

Iar acum vă vom prezenta ultimul verb neregulat al cursului nostru pentru începători:

Acesta este verbul:

„voir” > [ v uaR] - a vedea

Iată conjugarea lui în propoziţiile urmatoare. Citiţi-le cu voce tare. Atenţie la pronunţie şi la traducerea
lor în limba română:

Je vois une belle ferme > | j ü v"a l'n bel fcR rn - Văd o frumoasa fermă
pas loin d ’ici. pa luô disl] nu departe de aici.

Tu vois ce cheval > [ t l vuà sO ÿOval - Vezi acest cal

dans le champ? dû IO sâ) pe câmp?

Jean ne voit pas bien. > [jà nO v “a pu lue - Jean nu vede bine.

Nous voyons beaucoup > [nu v :la;ô boku - Vedem multe maşini
de machines agricoles dO maş«n<z)agRikol agricole la ei.
chez eux. sHzOJ

Voyez-vous? Notre grange > [ \ 1:» L \ u nutR(Ol gRâj - Vedeţi? Hambarul nostru
est très grande et moderne. e tRe gRàd H modeRn] e foarte mare şi modem.

Q u ’est-ce q u ’elles voient > [keskel vua - Ce văd ele

là-bas? laba] acolo?

Nous avons vu un beau > [ nu/avfi vU è bo - Noi am văzut un film frumos

film au cinéma. film o sinEm a] la cinematograf.

Avez-vous vu cet opéra? > [ ovE vu vU setopHRa] - Aţi văzut această operă?

Verbul „voir" se conjugă la „passé composé" cu ajutorul verbului „avoir". Forma de ,,participe
p a ss é " este: „vu".

Pentru a exersa conjugarea verbului „voir”, citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos apoi traduceţi-
le in limba română:

Est-ce que tu as vu ce spectacle? > Tu ai v.i/ut acest spectacol?

Je vois que tu es occupé. > Vad că eşti ocupai.

25
Ce malade veut voir son fils. > bolnav vit a ^ -si vada llul.

Nous avons déjà vu la France. > Nui .m! va/ul deja Franţa.

Voyez-vous bien, Madame? > Vedeţi hme. doam na'’

Ma fille me regarde mais elle ne me voit pas. > Fata mea se uita la mine, dar nu ma vede.
Il faut voir cet acteur, > Trebuie sa l vedeţi pc acest actor,
il est très connu. e foarte cunoscuL

Şi acum vă vom prezenta conjugarea verbului „voir” la viitorul simplu.

Acest verb aparţine grupei de verbe care îşi schimbă rădăcina la futur simple ". Terminaţiile rămân
aceleaşi.

Citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos. Atenţie la formele de viitor simplu ale verbului „voir”:

Je te verrai ce soir? >L)Ü tOveRc <) sJaR]

s - Te voi vedea în seara asta?

Tu ne me verras pas. > [tL ' n ü mO v eR u i - Nu mă vei vedea.

Notre ami verra sa ferme > [ BOtR a mi veRa sa feKm - Prietenul nostru îşi va vedea ferma
dans deux jours. dâ dO juR] peste doua zile.

Nous le verrons dans > nu IO veRô d.ï - il vom vedea peste

deux semaines. dO s(t))mcn] două săptămâni.

Vous verrez notre récolte. > [ u i vcRE m<tR(0( REkolt - Veţi vedea recolta noastră,
Monsieur. mOsjO] domnule.

Verront-ils ce spectacle > [veR ôtil sO spektakl - Ei vor vedea acest spectacol
à la télé? a la tElE] la televizor?

Citiţi cu voce tare propoziţiile urmatoare şi traduceţi-le în limba română:

Tu ne me verras plus jam ais dans ta vie. > Nu ma \ l -i mm vedea mciodata în viaţa ta

On verra! > Vom \e d e a !

Ton père venra que tu sais tout faire. > Tatill Iau \a vedea ca tu ş u i v j tut i lotuj

Nous sommes en retard, nous ne verrons pas > \m întârziat, nu vorn vedca
ce film! acest film!

Ils ne verront plus de chevaux au champ. > Ei n-o sa mai \ ad a c.u pe camp

Vous verrez Marie ce soir chez Paul? > O veţi vedea in seara asta pe Marie la Paul?

26
Completaţi propoziţiile următoare cu formele corespunzătoare ale verbului „voir". Nu uitaţi să citiţi
cu voce tare propoziţiile completate:

0 vezi pe fata asta pe câmp? - Est-ce que tu >v 'Mi cette fille au champ?

El n-a văzut nimic. — Il n ’a rien >vu.

Jeanne nu mă vede. - Jeanne ne me >v oit pas.

Vom vedea acest film peste două zile. - Nous >ve i:nu ce film dans deux jours.

Din fericire vedem bine. - Heureusement nous >voyon bien.

Văd ca eşti mulţumit de munca ta. - Je >\ ois que tu es content de ton travail.

Vezi tumul Eiffel? - > V oi. tu la tour Eiffel?

Vedeţi? E greu să cultivi pământul. - Vous > ■ '.vc/.? Cultiver la terre c ’est
un travail dur.

I-am văzut pe prietenii noştri la Marie. —Nous > jvon * v u nos amis chez Marie.

Ei o să ne vadă şi mâine. - Ils nous >verrotu aussi demain.

Iată ultimul exerciţiu al primei părţi a lecţiei 32. Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare:

Ce animale îţi plac cel mai mult? > Quels animaux aunes tu le mieux"
Caii. Les chevaux.

Vezi acest hambar? > Vois-tu cette grange'*

Te voi vedea peste trei săptămâni? > Je te verrai dans trois semaines'1

Nu, peste o luna. > Non. dans un mois.

Pământul nostru e greu de cultivat. > Nota- terre est difficile a cultiver.

Trebuie să hrănim orătăniile. > Il faut nourrir la w lailtc

Peste o oră, fermierul va munci pe câmp. > 11 m, une boure i- fa m o t ira1,aflhm m ch*rop

Nu mai vreau să te văd! > Je ne veux plus te voir '

Voi cumpăra o nouă maşină agricolă. > J'achèterai une nouvelle machine agricole

Vezi acest cal? Toată lumea îl va admira. > Tu vofot ce chev al’' Luit le monde l ’admirera.

Vei mânca cam e de porc? > Manger as-tu du porc”

Recolta a fost bună anul acesta. > 1 a recolte a été bonne cette année.

Vom vedea peste două sau trei luni. > On verru dans deux ou trois mois

Ei nu văd că e bolnav câinele lor? > Ils ne voient pas que leur chien est malade'.'

Ce vei cultiva anul asta? Grâu, > Q u ’est-ce que tu cultiv eras cette année?
Du blé.

Spune-mi, ce animal vrei să ai > Dis-moi, quel animal veux-tu avoir

acasă? à (a maison?

Am văzut accst grajd. E prea mic pentru > 1 .11 vu cette ctahie Llle est trop petite pour
15 vaci. quinze vaches.

Nu vom mai cumpăra nimic. > Nous n ’achèterons plus rien

într-o oră voi asculta muzică > Dans une heure j'écouterai de In musique
în camera mea. dans m a chambre

27
LECŢIA 32 - PARTEA A DOUA
9

în partea a doua a lecţiei 32 am reunit întregul material nou.

Citiţi cu atenţie urm ătoarele texte. Ne vom concentra îndeosebi asupra pronunţiei şi intonaţiei.
Săgeţile indică intonaţia corectă a fiecărei propoziţii.

Noël
/ ’i» /
La fete de N oël | c ’est le plus beau jo u r de toute l'année.!! Les enfants l'a tte n d e n t | pendant
v * f v
des sem aines.Il Ln R oum anie | le soir de la veille de N oël | toute la fam ille se m et à table.|| En
/ / / /
R oum anie | on m ange du porc au réveillon.|| D ans beaucoup de fam illes | les en fa n ts | croient
v / v /
au Père N oël.|| Il apporte des cadeaux | à tout le m onde.] On les tro u v e | sous l ’arbre de
v > v /
N oël.|| A m in u it | on va à la m esse de m in u it.|| Pendant cette m esse | on chante de beaux
v / v
/
cantiques de N oëL Les cantiques ro u m ain s | sont connus dans le m onde e n tie r .1 En France |
/ v /
le réveillon co m m en ce | après la m esse de m in u it.|| On m ange de la d in d e J et on boit du
v / /

cham pagne.j] A l'o ccasio n de Noël ] et du jo u r de l'A n nous envoyons nos m eilleurs voeux |
v
à nos am is.

v /
- D is-m oi,| quelles sont tes distractions?|i
/ * v
- M es distractio n s?|| J ’aim e beaucoup lire,; écouter de la m u s iq u e ..

■A im es-tu aller à la d iscothèque?|j

v / v
■N on.|| Je préfère rester chez m oi | et écouter m es disques.||
V / V
■Je ne te com prends pas.|| M oi,| j ’adore la d isco th èq u e!||

/
Q uelles sont vos opinions sur la jeu n esse?||
/ V V
M oi, je suis ad u lte | alors je ne la com prends pas.||
*
Vous connaissez ses problèm es?||
v
Elle n ’a pas de problèm es.||

28
 / / /
- M ais M a d a m e ... | Tout le m onde a ses p roblèm es !
/ v
La je u n e sse 1 n 'a que des rêves.

■Es-tu de bonne hum eur aujo u rd ’hui?j|

v / v /
■O u i. | Je suis de très bonne h u m eu r! || Pourquoi?||
* v v
Parce qu e m oi, je suis de m auvaise h u m eu r. || Je ne crois plus en moi... j
A V
■Il faut to u jo u rs | croire en soi.||
V / V
C ’est facile à dire pour toi.|) Tu es le m eilleur é lè v e ...||
v v
Ne pense plus à l’école! || Allons à la d isco th èq u e!j|
v v / v
O u i, | c ’est une excellente distraction! || Je ne penserai plus à mes problèm es.

/
A vez-vous déjà vu ce film ?||
v *
O u i, | nous l ’avons vu hier.||
/
Et toi, M arieu r
v v
Il faut le v o ir. Il C ’est un beau film.Il

N otre ferm e
/ * V V
Nous habitons | à la cam pagne.| N ous avons une belle ferm e. ||Toute la fam ille y tra v a ille .||
/ v /
Le travail du fe rm ie r | est d u r. | Ma m ère travaille à la m aison, elle prépare les repas pour
/ / * / v
tout le m o n d e et elle nourrit aussi la volaille. |j M on père cultive la terre | qui n 'e st pas
/ v
bo nne. || O n a du blé | et des pom m es de te rre .||
/ * > *
Cette année J la récolte a été bonne. || O n a déjà m is le blé j dans la grange. || D ans notre
> / v /
é ta b le i il y a cinq v ach es | et huit p o rcs. || L ’année p ro ch ain e | nous élèverons plus
* V * V
d ’anim aux . ||On n ’a plus de chevaux. || M on père | achète des m achines agricoles. || N ous en
v v / >
avons beaucoup, | de très m od ern es. I1N ous, | les e n fa n ts, | nous apprenons à travailler

com m e ferm iers, j m ais aussi, [ nous aim ons jo u e r avec notre chien et nos c h a ts.||

29
în ultimul exerciţiu al lecţiei 32, veţi putea verifica în ce măsură aţi reuşit sa va însuşiţi vocabularul
şi noţiunile dc gramatică recent introduse în acest caiet de curs.

Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare:

Crăciunul e cea mai frumoasă sărbătoare > Noel c'est lu plus belle fête
din tot anul. dc toute l'année.

Nu mai credem în Moş Crăciun, > Vous ne croyons pli.s .11; Pere Noél,
suntem adulţi. nous sommes adultes

II credem, el spune întotdeauna adevărul. > Sous le croyons, il du tnuiours la verne

Ce spuneţi, doamnă? > Q u'est-ce que vous dites. Madame?

Nu cred (ceea ce spuneţi). Je n 'y crois pus.

N-avem nimic de spus părinţilor noştri. > Nous n ’avons nen à dire a nos parents.

Cine a pus pomul de Crăciun lângă > Qui j posé Tarbre de Noël près
şemincu? dc la chem inée'’

Ce se mănâncă de Revelion > Q u'est-ce qu'on mange au réveillon

în România? en Roumanie?

în Franţa se mănâncă cam e de curcan > En France, après la messe de minuit

după slujba de la miezul nopţii. on mange de la dinde.

întregii noastre familii îi place şampania, > Foute notre tamille aune le champagne,
dar bem rareori. mais nous en buvons rarem ent

Cine ţi-a transmis urări dc bine cu ocazia > Qui t'a envoyé les voeux à l'occasion
Anului Nou? de la nouvelle année?

Spune-mi, cunoşti vreun cântec francez > Dis moi. connais-tu un cantique
de Crăciun? de Noél français?

Vedeţi această fermă? > V to y e z-v o u i c ette t o n n e .’

Paul nu crede decât în el. > Paul ne cmit qu'en lui

Bineînţeles, trebuie sa avem încredere/să credem > Bien sur. il :'aut ton|ih 1:Ncroire en soi
întotdeauna în noi.

De ce nu mai credeţi în Dumnezeu? > Pourquoi ne cm ycz-snus plu-, en Dieu'1

Nu ne vedem decât în ziua Anului Nou. > On ne se voit que le jo u r de l‘An.

Această dicuţie se va termina în curând. > C e tte d is c u s s io n fin ira bientôt.

Suntem bine dispuşi la discotecă. > A la discothèque nous sommes

de bonne humeur

Ce discuri îi vom face cadou? > Quels disques nous lui achèterons
comme cadeau?

Nu spun nimănui care sunt visurile mele. > Je ne dis à personne quels sont mes rêves

30
Fermierii n-au multe distracţii la ţară. > Les fermiers n'ont pas beaucoup de
distractions à la campagne.

Problemele lor sunt dificile. > [.curs problèm es sont difficiles.

Spuneţi-ne, ce maşini agricole trebuie > Dites-nous, quelles machines agricoles

să cumpărăm? nous dev ons acheter?

Voi nu i-aţi spus tot adevărul. > Vihis ne lui av ez pas du toute la \ éri#

Anul viitor vom creşte inai mulţi > L’année prochaine nous étfeMrooi plus
cai. de chevaux.

De ce îşi hrăneşte prost animalele > Pourquoi cette fermière nourrit mal
această fermieră? ses animaux?

îl vedeţi pe acest tânăr? El e fermier. > Voyez-vous ce jeune garçon'.’ Il est fermier.

Ce vrei sa mănânci, cam e de pasăre > Q u’est-ce que lu prends de lu volaille

sau de porc? ou du porc?

Anul acesta vom recolta repede > Cette année nous finirons vite la récolte
grâul. dc blé.

Peste o săptăm âna veţi vedea noul > Dans une semaine v o u s ven ez notre
nostru hambar. nouvelle grange.

Vacile s-au întors deja în grajd? > Est-ce <pc les vaches sont déjà rentrées
à l ’étable?

Ele se vor întoarce seara. > Elles rentreront le soir.

Vă vom vedea anul viitor. > On vous verra l’année prochaine

Când îţi voi vedea calul? > Quand verrai-je tun chev al"

La sfârşitul lecţiei citiţi cu voce tare cuvintele de mai jos în care se repetă aceleaşi sunete:

le blé, l’étable, le fermier, élever

le] la terre, le fermier, la fermière, l’année prochaine

le porc, les chevaux, les animaux, le récolte

le cheval, la vache, l’année prochaine, la m achine

[a/] la volaille, il travaille, le travail

l uaj voir, je vois, nous voyons

[U] j ’ai vu, cultiver

31
RECAPITULAREA LECŢIEI
5 32

32.1. Aţi învaţat pluralul substantivelor următoare:

le cheval - les chevaux

l’animal - les animaux

precum şi femininul substantivului „le ferm ier’’:

le fermier - la fermière

32.2. Aţi studiat, de asemenea, formarea viitorului simplu, „futur sim ple”. Acesta se formeaza prin
adăugarea la infinitivul verbului de conjugat a terminaţiilor: „-ai, -as, -a, -ons, -ez, -ont”.

finir - a termina
je finirai - voi termina nous finirons - vom termina

tu finiras vous finirez

il, elle finira ils, elles finiront

Anumite verbe îşi schimbă rădăcina la „futur sim ple”, dar păstrează aceleaşi terminaţii. Verbul
„voir” aparţine acestei grupe de verbe.

32.3. Am tradus câteva expresii care se referă la timpul “futur sim ple”.

l ’anncc prochaine - anul viitor

dans un mois - într-o lună

dans deux (trois etc.) - peste două, trei luni (săptămâni, zile)
mois (semaines, jours)

dans une heure - într-o oră

32.4. în lecţia 32 am învăţat verbul neregulat „voir”- „a vedea”. Conjugarea sa la prezent este
următoarea:

voir

je vois nous voyons

tu vois vous voyez

il, elle voit ils, elles voient

„Passé com posé”: j ’ai vu

La „futur sim ple” verbul „voir” se conjugă neregulat, adică îşi schimbă rădăcina:

je verrai - voi vedea nous verrons - vom vedea

tu verras - vei vedea vous verrez - veţi vedea

il verra - el va vedea ils verront - ei vor vedea

elle verra - ea va vedea elles verront - ele vor vedea

32.5. în „Compendiul de gram atică” veţi găsi toate formele de viitor ale verbelor neregulate învăţate
în cursul pentru începători.

32
TEMA PENTRL ACASA 32

A. Traduceţi propoziţiile următoare în limba română:

I. Nous le verrons l’année prochaine.

2. Ils ne veulent plus cultiver leur terre.

3. Je vois un fermier qui travaille au champ.

4. Quel animaux élèverez-vous dans votre ferme?

5. On ne voit plus de chevaux dans les fermes modernes.

Traduceţi propoziţiile următoare în limba franceză:

1. într-o lună vom cumpăra noi maşini agricole.

2. Trebuie Să merg la fermă peste două zile.

3. Acest pământ e greu de cultivat.

4. Anul acesta recolta a fost proastă.

5. Nu voi mai spune nimic.

Treceţi verbele din propoziţiile următoare la „futur simple” :

1. II élève beaucoup de porcs.

2. Le fermier et la fermière travaillent au champ.

3. Nous voyons leur ferme à la campagne.

4. Nos voisins achètent dix chevaux.

5. Tu cultives cette mauvaise terre.

33
 VOCABULARUL LECŢIILOR 31 SI 32 9 9

(m.) - masculin, (f.) - feminin, (sing.)- singular,(p l.)-p lu ra l

adulte >[adUlt] - adult

adulte (m. şi f.) > [a d d tj - adult (ă)

agricole >[agR ikol] - agricol (ă)

animal (m.) > [ animali - animal

animaux (pl.) > [anim o] - animale

année prochaine (f.) > [a n E pRoşenj - an viitor

arbre (m.) >[aR bR ] - copac, pom

arbre de Noël (m.) >[aR bR (Q ) dO noel] - pom de Crăciun, colind

avoir à dire > [avuaR a diRJ - a avea (ceva) de spus

blé(m .) > [ blE] - grâu

cantique de Noël (m.) > [ kàtik d û noelj cântec de Crăciun

champagne (m.) > [şap an j şampanie

cheminée (m.) > [şOminE] - şemineu, horn

cheval (m.) > [şOvalJ - cal

chevaux (pl.) >[şOvoJ - cai

conversation (f.) >[koveRsas»ô] - discuţie, conversaţie

croire (à) > [k R u aR a] - a crede (în cineva, ceva)

croire (en) > [k R u aR à) - a crede (în ceva religios)

croire (quelqu’un) > lk R u aR ketkëj - a crede (pe cineva)

cru > [kRUj - „participe passé"-ul verbului

„croire”

cultiver > (kU ltivE ] ~ a cultiva

dans (deux ) mois > [dăd(Jm ua] - peste două luni

dinde (f.) > [déd] - curcan

dire > [diR ] - a spune, a zice

dîcothcque (f.) > [diskoiek] - discoteca

disque (m.) > ld isk ] - disc

distraction (f.) > [distRaks/ô] - distracţie

dit > [d i] - „participe passc”'Ul verbului

„dirc"

élever > [EIO vE] - a creşte, a ţine

étable(f.) > [ litabl] - grajd, staul

être de bonne humeur > [c tR (0 ) dO bonL'm ORJ - a fi bine dispus

34
être de mauvaise humeur > i e'RiO | dO movezUmORJ - a fi prost dispus

fermier (m.) > l feRmiE - fermier

fermière (f.) > l icRmieR] - fermieră

futur simple (m.) > | f l ' t l R sêpl] - viitor simplu

grange (f.) > l&Ràj] - hambar, şură

humeur (f.) > [ UmOR] - dispoziţie, capriciu

jeunesse (f.) > (jOnes] - tinereţe, tineret

Jour d e l ’A n(m .) >L)U R dO làj - ziua de Anul Nou

machine (f.) > [ muşin] - maşină, aparat

messe (f.) > [ mes] - slujbă

messe de minuit (f.) > (m c s dO minUi] - slujbă de la miezul nopţii

Noël > [ noel] - Crăciun

nounir > [nuRIR] - a hrăni

opinion (f.) > [opmiô] - opinie, părere

Père Noël (m.) > [ peR noclj - Moş Crăciun

porc (m.) > [poR ] - porc, carne de porc

problème (m.) > [pRoblem] - problemă

quel > (L d ] - care, ce fel de (m., sing.)

quels > IkelJ - care, ce fel de (m., pl.)

quelle > (k cl] - care, ce fel de (f., sing.)

quelles > [ kcl] - care, ce fel de (f., pi.)

récolte (f.) > [REkolt] - recoltă

rêve (m.) >1™ '] - vis, iluzie, himeră

réveillon (m.) > [ REve/o] - Revelion

soi > | sua] - sine

terre (f.) > [tcR] - pământ

tout >[lu] - tot, întreg

toute > ( tut] - toată, întreagă

vache (f.) >[vaş] - vaci

veiLle (f.) > [ ve,J - ajun

veille de Noël (f.) > [ vet dO noel] - ajun de Crăciun

vérité (f.) > (vE R itE ] - adevăr

35
(je) verrai > [jO vcRc) - voi vedea forma de „futur simple'
a verbului „voir"

le(s) voeu (x) > [ vOJ - uràri de bine, jurământ, dorinţa

voir > [vuaR) - a vedea

volaille (f.) > [vola/] - pàsari de curte/orătănii

vu > [vU] - forma de „participe passé”

a verbului „voir”

36