Logopedie PDF

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.
Dezvoltarea limbajului in ontogenezi .
ger lucnAnr DR. cEoRGETA BURLEA

UNIVERSITATEA DE MEDICII'IA gI TARUACIE ,,GR,T. POPA" IAgI
Suport de curs pentru studentii de Ia UMF Gr.l Popa lasi

OCopyright. Toate drepturil6 de autor rezervate
Dezvoltarea psihomotorie a copilului.
Gomponentele de bazi ale psihomotricitif ii reprezinti cheia pentru

analiza comportamentului motor, deoarece in activititile corporale,
dominanta o reprezinti latura motrici.
Conduitele motrice structurate pe trei trepte:

)conduite motrice de bazd,
) conduitele neuromotrice
) conduitele perceptiv-motrice
J
fundamentale in dobAndirea unor scheme motorii cu un grad ridicat
de complexitate.
Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntari a

actiunilor privite prin prisma intentiei gi a orientirii cdtre un scop qi
prin mecanismele de coordonare gi control.
Expresia motrici Comunicarea motrici
pune in valoare eficienla oferd copilului condilii optime
conduitelor prin adaptarea pentru a reugi si poarte un
com portamentulu i la obiectivele dialog cu sine 9i cu ambianfa.
propuse.
Realizarea motrica
concretizeazi achizilii pe plan motric,
exprimate prin praxii.
Funcfia motricd grupeazi :
tonusul,
dezvoltarea
musculare gi
psihomotricitatea.
Distingem treitipuri de migcdri:
A. actul motor voluntar
+
substratul anatomic divizeazi actul motor in cinci etape:
(1) reprezentarea mentald sau psihomotricd ) se obline cu ajutorul

memoriei vizuale, tactile, labirintice, kinestezice, situatd in zona
prefrontald.
(2) praxiile sau legitura ideo-motrici in care executia depinde de

experientele motrice anterioare care vor produce legdturi neuro-
motorii > reprezentarea mentald va elibera gi va pune in migcare
unele praxii) vor deveni stereotipe;
l(3) impulsul motric voluntar sau neu rom otricitatea ) declangeazi I
I miscirile elaborate de reprezentarea mentali; I
(4) reglarea motrici ) prin adaptarea automati a ton usu lu i

m uscu lar. Aceastd reglare este indispensabili asigu rdrii
gestu rilo rarmonice gi eficace. Ea se face la nivel med u lar,
cortical gi mai ales Ia nivelul centrilor automatici;
(5) execulia motricd ) rezultatul final al acestui proces de reglare.

Ea se realizeazd la nivel muscular datoriti excitaliilor gi
inhibitiilor sistemului nervos. Aceastd schemi nu line cont de
reglarea neuromotrici; sistemul neuromotor este in legiturd cu
sistemul simpatic Ai parasimpatic, iar prin intermediul hipofizei,
cu sistemul hormonal;
B. migcdrile automate
+
se realizeaze firi intervenlia congtiintei, care poate
interveni in momentul in care automatismele sunt
perturbate pentru a asigura armonia acestora.
Migcirile automate sunt migciri

voluntare din care s-au eliminat
primii doi timpi 9i parcurg trei etape:
impulsul motric cerebral;
reglarea automaticd;
executia motrici neu ro-m uscu lare.

C: migcirile reflexe
+
lipsegte atdt interventia congtiintei,
cit 9i impulsul motric cerebral
+
corespunde elementelor motrice de baz5;
migcarea reflexi implici trei timpi:
excitalia motrici senzitivi periferici;

reglarea motrici automati;
execufia motrici neuro-musculari.
Cei trei timpi trec unul in altul prin sciderea progresivi a

controlului cortical.
La nivel cortical, comanda migcdrii este diferitd, in functie de

scopul acesteia.
Zonele corticale gi subcorticale legate de motivatie creeazi

impulsul acliunii, schema sa gi proiectul migcirii.
Cortexul senzorial, cortexul

limbic, cel asociativ frontal 9i
parietal
sunt responsabili cu decizia gi

planificarea mi$cirii.
Nucleul gri central, talamusul, cerebelul sunt sediile si."t"gi;i
m igcirii.
v
La acest nivel este coordonati imitatia, integrarea gi finalizarea
activitdlii motrice.
v
Ansamblul nucleului gri central gi cerebel este rispunzitor de
programarea motricd.
Cortexul motor intervine gi Trunchiul cerebral 9i mdduva

convertegte comanda in spinirii au un rol important in
indicaf ii foarte detaliate privitor mentinerea postu rii, in execulia
la forla gi natura migcirilor gi corectia migcdrilor.
dorite.
La producerea migcirii voluntare,

v
trei sisteme mari:
sistemul informational
> aferentele senzitivo-senzoriale
ce intervin in elaborarea
deciziei 9i planului de migcare,
cdt gi in timpul migcirii;
sistemul reglator
> un nery spinal gi unul
supraspinal
> cerebel, substanta reticulati 9i
cortex;
sistemul efector
F de unitatea funclionali mugchi
- articulatii.
Piaget
v
existd doi factori care oro
organrzeaza mr9carea:
(1) necesitatea satisfacerii (2) psihicul copilului care

unor cerinte interne gi externe, incitd la actiunea de
acomodarea la mediu; asimilare.
Copiii au tendinla de a repeta la infinit actiunile lor gi au o

excitabilitate motorie crescutd.
Caracteristicile sunt legate de iradierea ampld in analizatorul motor
care ocupi o suprafatd mare din scoarta cerebrald.
ln etapele dezvoltdrii sale, copilul llrdor ll*r'eln) r(nr 1:lies{o:r.s ,.,ii

are o activitate psiho-fiziologici ... t?*f
care-t nmarcheazi evolulia pe plan
care-i
fizic Ai psih ic.
,alr Pt.t'$
i-=<1.{r'1._-r:-
LEGATURA MOTRIcITATE - PSIHIc iru pnlrua coPILARIE
Cei mai pertinent gi coerent sistem de

periodizare a dezvoltdrii cognitive in mica
copilirie a fost realizat de J. Piaget.
gase stad ii:
Stadiul I ) dureazd delaT zile pAnd la 14 sdptdmAni

) etapa exerciliilor reflexe.
)' comportamentul cognitiv se bazeazd pe sisteme de reflexe.
Prin repetarea exerciliilor reflexe, nou-niscutul )

capdti informalii despre
lume, informa{ii care stau la baza evolutiei stadiului urmdtor de invilare.
,,reaclia circulard" l" legitura dintre sensibilitate gi migcare )' foarte slabi
-l
Stadiul ll
) intre 1 9i 4 luni
) de formare a primelor deprinderi;

) primele reactii de adaptare la mediu a
reactiilor reflexe.
Reacfia,,circulari primari" ) caracteristici stadiului doi.

I
Y
sursa rispunsului este la nivelul propriului corp.
Copilul igi suge degetul mare, dd din picioare sau igi privegte
mdinile foarte des > oblindnd pldcerea.
) dela4luni la8-9luni
) copilul devine mai preocupat de obiecte gi

persoane
) incepe si recunoasci ca racteristicile
obiectelor din mediul inconj uritor.
Copilul repetd gestul pentru a obtine acelagi efect.
in aceastd etap5, repeti schemele anterioare

+v
nu este capabil de adaptare.
Stadiul lV
) de la 8 luni la 1 an
) momentul aplicdrii gi coordonirii

schemelor secundare
schemele secundare sunt aplicate ) este vorba tot de o reactie

) dar mijloacele cunoscute sunt aplicate la
circulari secundard
situatii noi
schemele sunt incercate dupd dorinli gi sunt coordonate
Spre 9 - 10luni
) cdutarea activi a unui obiect dispirut prin indepirtarea unui

corp sub care se ascunde obiectul dorit
> sunt studiate deplasdrile corpurilor
StadiulV
) de la '12 luni la 18 luni
stadiul schemelor tertia re
) inlelege relatiile spaliale

) se constituie definitiv notiunea de obiect:
sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi, prin

incerciri gi reluiri ale actiunilor.
Schemele motorii determini aparilia deducliilor, adicd, prin combindri,

interferenle gi impliciri reciproce apare constanla propriei actiuni gi
posibilitatea de a le extinde gi aplica sistematic.
la conduitele dobAndite pAni acum F o noud reaclre fundamentald

reprezentatd de,,cdutarea de noi mijloace prin diferentierea schemelor
cunoscute".
StadiulVl -E
,- €,
) de la 18la 24 luni .1 '€-
F5; \ \5_4-\
-=_ " :.E
?.*
) etapa inventiei gi inovaliei
F?
) apar noi metode gi combinatii mintale
incearci rezolvarea problemelor prin inventarea unor solutii spontane,

pentru care incercarea gi eroarea se realizeazi la nivel de reprezentare
Actele 9i actiunile complexe ) impun modificdri din partea organelor

de sim!, a sistemului muscular, sistemului nervos central gi vegetativ.
Se trece de la acte globale de manipulare, la construirea prin joc sau
imitafie a unor actiuni utile.
Se realizeazi astfel forme elementare de simbolizare, in care actul

motor este doar un suport.
LEGATURA MOTRTCTTATE - pslHtc iru peRroaon pREscoLARA
) noi teritorii nervoase sunt mielinizate
) copilul incepe si-gi cunoasci propriul corp,

) se stabilegte dominanta laterald,
) se orienteazd in raport cu sine 9i se
adapteazi la mediul exterior.
Evolutia psihomotricitdtii ) se poate observa usor prin desen.

Desenul copilului pregcolar evolueazd de la stadiul de om cu ,,chip de
piianjen" la 3 ani la aspectul normal al figurii umane la copilul de 6 -
7 ani
Desen ul mod de expresie gi de comunicare
relevi nu numai aptitudini intelectuale gi practice, ci 9i unele

trdsdturi de personalitate
I
LEGATURA MOTRICITATE - PSIHIC iN PERTOADA $COLARA
) invitarea gi perfeclionarea scrisului
scrisul )
codificarea fonemelor (literelor) prin
semne grafice gi inlelegerea legdturilor dintre
semnele grafice gi vorbire.
Dezvoltarea scrisului este bazatd pe maturizarea sistemului nervos,

maturizare in care antrenamentul joaci un rol important.
invdlarea gi perfeclionarea scrisului solicitd o dezvoltare normald a

psihomotricitdlii pe doui nivele:
al dezvoltdrii motorii generale al dezvoltdrii activitdtii digitale fine,

care include ansamblul regldrilor in care coordonarea oculo-motorie
ton ico-posturale gi al coordondrii este fundamentald.
cinetice.
J. Ajuriaguerra
) apreciazi cinci elemente care
intervin in motricitatea grafici:
) pozilia corpului gi atitudinile segmentare;
) migcarea grafici in marile sale elemente, trasarea semnelor Si

inaintarea cursivA;
) ritmul legat de varialiile fine in viteza de migcare care conduce la

notiunea de gest;
) viteza migcdrilor;
F apdsarea antebratului, a mainii 9i a penilei pe coala de hirtie gi a

degetelor pe obiectul cu care se scrie.
Elemente care marcheazd relatia dintre psihomotricitate gi
formarea ab1[!i!i 191 {9 qcrjg4!t!!
Varsta Schema Lateralitate Structurare Orienta re G rafism e

corporald spa!iale tem poralS
Elaborarea Primele Cunoagterea - cercul;

eu{ui: abordiri ale spajiului
motricitatea lateraliti!ii imediat;
globald; sub formd de jonglarea cu - spirala;
motricitatea .joc de diferite

De la 2 ani find. noliuni. - linia;
gi 6luni Cunoagterea lateralitate
Din punct de
la 4 ani corpului din vedere - linia frdntd.
punct de perceptivo-
vedere motor:
motor: exercilii de
percep!ia triere
p5(ilor realizate
corpului;
cunoaqterea progresiv.
lor.
Elemente care marcheazi relatia dintre psihomotricitate 9i

formarea abilititilor de scris-citit
VArsta Schema Lateralitate Structurare Orientare Grafisme

corporald spatiali temporale
cunoagterea Efectuarea Jonglarea cu Ordinea gi linii orizontale,
diferitelor perti unei game notiuni intr-un succesiunea; verticale,
ale corpului; foarte mari de spaliu plan, noliunea de patrate.
reproducerea exerci[ii de apoi intr-un ciclicitate; Semicercuri,
prin desen a lateralitate spaliu durata cercui
unui personaj. privitoare la: tridimensional. intervalelor:
Orientare spatio- membrele Exerciti de perceperea
Dela4la5 corporalS: inferioare gi reproducere a unui timp
ani cunoagterea superioare. formelor, scurt, lung;
directiilor; merimilor, noliunea,,prea
inve{area mi$cdrilor, devreme",
diverselor pozi!ii urmdrirea unui ,,prea taziu".
Si capacitatea de traseu; Ritmuri: mers
a le reproduce. redobandirea in ritmul
unei orientdri batailor tobei,
d upi bdiei in tobd;
schimbar-oa inventarea
reperelor. unor ritmuri;
urmdrirea
consemnelor
ritmice
Elemente care marcheazi relafia dintre psihomotricitate gi
Varsta Schema Lateralitate Structurare Orientare Grafisme

corporala spatiale tem porald
recunoa9terea Organizarea in Din punct de StApanegte Tine creionul
gi redarea spaliu, in vedere reperele corect; gesturi
diverselor functje de perceptivo- temporale gi de finele;
pozitii; propria motor: acela$i incepe s6 posture
discriminarea lateralitate. tip de exercitii cunoasce ora adaptatd.
vizuale a ca Ia 4-5 ani, (6 ani). Scrie numele
pozitiilor; dar cu un grad Reproduce o (5 ani).
Dela5la6 asocierea mai mare de structurd Copiaza
ani obiectelor cu dificuliate. ritmicede4-5 buclele duble
diferitele pd4i fraze (6 ani). ii place
ale corpului; (5 ani).
sd deseneze gi
reproducerea scrie.
diferitelor Reproduce o
propozitii pe structura
ritmicd cu mai
hariie;jocul
perechilor mult de 6
lovituri (6 ani).
,,familia".
Elemente care marcheazi relatia dintre psihomotricitate gi


corporale spatiala temporali
DelaTlaS Cunoagterea Abilitate Orientare Citegte ora. line creionul
ani completd a corporaLi qi spaliald Reproduce o corect.
corpului gi armonie corecte, cu structura Gesturi
structurii (7 gestuale; denumirea ritmice de suple.
ani). Aparitia Echilibru de dreapta gi cel putin 8 Posturd
in desen a stabil. st6nga la unitdti (8 ani) adaptate.Org
profilului Control alt6 anizarca
personajelor vizual precis. persoand cu corespunzdt
(7 ani). Aptitudini siguranld 9i oare a
Reaclii pentru sport automat spaliului unei
adaptative la sau activiteti (7 ani). foi. lnvilarea
contactul a rtistice. ugoari a
corporal. scrierii.
Elemenie care marcheazd ieUlia aintre psitromoiricitaie Si

corporale spatiald temporale
Coordonare Lateralitatea Aptitudini 9i Orientare Perfec!iona
dinamici dominantS: abilitd!i temporale rea scrisului
bund. dreapta, pentru corecte
Motricitate: stanga, geometrie.
tonus ambidextru Adaptare
Dela9 muscular sau temporalS.
la 12 ani echilibrat, dislateralitat StdpAnegte
hipertonie/hi e. reperele fine
potoniem, care tin de
hiperlaxitate/ orientarea in
hipolaxitate. spaliu 9i igi
organizeazd
bine
activitatea
Qcolare.
Dezvoltarea limbajului comprehensiv gi expresiv

de la nagtere la 3 ani
perioada preverbald
in primul an de viatd ) acumulAri importante

)> care pregetesc funclional gi morfologic
aparatul logo-fonator.
Primele sunete emise de copil sunt Jipetele ) comunic5 anturajului o stare de

disconfort sau necesitatea satisfacerii unor trebuinte.
La 2luni, registrul sdu se diferenliazd > primele semne guturale care in foarte scurt
timp capdtd o anumiti tonalitate )
semnificd buna dispozilie gi senzalia generala de
co nfo rt.
La 3 luni ) incepe si fie atent la sunetele pe care le produce gi pe care le repet5,

dovedind plScerea de a acliona asupra aparatului fonoarticulator gi de a-l exersa.
) perioada ganguritului.
Spre lu na a 6-a,
apar primele silabe ,,ma", ,,ba", ,,pa", ,,ta", care

ulterior vor fi dublate
inceputul perioadei de lalalizare
apar primele bisilabe: ,,pa-pa", ,,ma-ma", ,,tata", ,,ba-ba"

luate adesea de anturaj ca adeverate cuvinte
Dupi vArsta de I luni, preia gi imiti modelele oferite de anturaj Si

repetatele intiriri pe care cei din jur le fac, sugerAnd legitura dintre
respectivele grupdri de silabe gi persoane sau obiecte existente in
jurul siu.
stadiul,,cuvintului propozitie"
aceste cuvinte unice pot exprima pe rind, dupi cum o cere

momentul, situaliile cele mai concrete, fie dorin!e, constatiri sau
emotii diferite.
Perioada a ntepregcolara
) transformd limbajul dintr-o legituri
afectivi intr-un instrument de
comunicare
Y
constituie unul dintre aspectele esentiale
gi caracteristice ale dezvoltirii copilului
intrelgi 3ani;
) comunicarea verbali este rezultat gi,
in acelagi timp, factor activ de stimulare a
tutu ror proceselor psihice.
Dezvoltarea limbajului se realizeazi concomitent pe mai multe planuri:

> fonetic,
) vocabular (bagaj de cuvinte),
) morfologic,
)' s intactic
> semantic.
Perioada antepregcolard
intre 19i 3ani
Din punct de vedere fonetic
) are loc dificilul proces de insugire a capacititii de articulare a

fonemelor, silabelor gi cuvintelor > proces care se realizeazA treptat,
dat fiind gradul diferit de dificultate al elementelor componente.
Este perioada dislaliei ,,fiziologice" ) notiune ce definegte

complexul de particularitili ale insugirii articuldrii la aceasti vArsti
) legati de imaturitatea normald a aparatului fon oarticulato r.
Ca modalitdli gi mecanisme, se desprind:
eliziunea, inlocuirea sunetelor, metateza, perseverarea.
a) Eliziunea (omiterea din cuvAnt a unor sunete sau silabe greu sau
incd imposibil de realizat). Sunetele cum sunt,,r", africatele ,,c",
,,5", "+", siflantele,,s" 9i ,,z" sau guier5toarele ,,9" gi ,,j", apar mai
tArziu fiind mai dificil de articulat.
Cuvintele mai lungi gi dificile il obligi pe copil sd se rezume doar la
o parte a lor, preferAnd, de reguld, prima sau ultima silabi.
b) lnlocuirea sunetelor, silabelor sau cuvintelor dificile cu altele mai

. at.,-^-rr t- t-^ J^ a-..---rr
c) Metateza (mutarea sunetelor gi silabelor in cuvAnt): ,,mildie" in
d) Perseverarea (repetarea unor sunete sau silabe, in scopul

inlocuirii celor dificil de pronuntat): ,,vevetul" in loc de ,,gervetul"
Din punct de vedere al vocabularului
(bagajul de cuvinte)
) distinclia care trebuie fecute intre
numirul cuvintelor pe care copilul este capabil se le
inteleagd (vocabularul pasiv evident mai mare) 9i cel al
cuvintelor pe care le ulilizeazb in mod curent (vocabularul
aciiv mult mai redus).
Din punct de vedere morfologic,
intre 1qi 2 ani,

) copilul folosegte substantive, interjec.tii gi onomatopee;
intre 2 9i 2 ani Fi jumAtate

) apar verbele gi pronumele personale; folosirea adjectivelor gi adverbelor aratd
inceputul insugirii reprezentdrilor privind raportul dintre calitdli Si forme, iar folosirea
pronumelui personal la persoana lsg. marcheazd procesul de delimitare 9i nagterea
identitdtii.
La inceputul intervalului, copilul utilizeaz; numai modul imperativ, ulterior apare

modul indicativ 9i spre 3 ani )
modul interogativ, fapt legat de dezvoltarea sferej
coqnitive in ansamblul ei.
Din punct de vedere sintactic
) la inceputul stadiului) propoziJia se rezumd la un singur cuv6nt

(stadiul cuviintului propozi{ie, Stern, 1 906);
) intre 2 ani propozilii care sunt telegrafice,

cuvinte cheie,
) dupd 2 ani gi jum;tate > apar atributele gi complementele care intregesc

propozitia (,,Mama papa" -,,Mamd dd-mi papa").
Din punct de vedere semantic
) ca urmare a nevoii de a se face tot mai mult inteles de cdtre adult,

copilul este silit la un continuu efort de adecvare gi reagezare a continuturilor
cuvintelor, de transformare a lor in cuvinte abstracte D instrumente prelioase
ale gandirii.
Dezvoltarea lim bajulu i com prehensiv 9i expresiv
dela3la6ani
Experienta in continui imbogdtire, dezvoltarea gAndirii, nevoia imensd
de comunicare, dar mai ales a solicitdrii gi stimulSrii din partea
anturajului, determind progrese deosebite ale limbii.
la 5-6 ani copilul poate
) sd-gi exprime limpede dorintele qi gAndurile,
) sd relateze destul de fidel cele vdzute gi auzite
)' sd inleleagd sensul intrebArilor
are loc o dezvoltare simtitoare a vocabularului- cregte numdrul

substantivelor, adjectivelor gi adverbelor,
) constru iegte propozilii complexe.
Din punct de vedere comprehensiv
) substantivele abstracte gi adjectivele de dimensiune;

) notiunile gramaticale comparative: ,,mai mare ca" etc.;
) intrebdrile,,unde?",,,pentru cine?";
) termenii relativi legali de spaliu: inainte, inapoi, inainte, dedesubt,
deasupra;
) termenii relativi legali de timp: ieri, in seara asta, imediat, mAine.
) intrebirile: cAnd?, cum? 9i termenii intre, in mijlocul, in jurul.
> cunoagte toate pa(ile corpului ;
)' are notiunea de lipsd gi diferentS;
) se intereseazd de sensul cuvintelor, nuan!6nd intrebdrile;
F discrimineazd sunetele apropiate;
) incearci sd citeasc5.
Din punct de vedere expresiv
asimilare rapidi a lexicului
) la 3 ani, intre 800-1000 cuvinte,

) la 4 ani, intre 1500-2000,
) la 5 ani, intre 2000-3000
) la 6 ani, peste 3500 de cuvinte
)> utilizeazi pronumele el, tu, ea, se

I variazd timpurile verbului, are capacitatea de percepere a
) coordoneazd frazele cu ,,9i"; timpului: ulllizeazd trecutul 9i viitorul
> povestegte ce a fecut;
) inlelege mesajul limbajului verbal, povestegte despre lucruri imaginare.
fdrd a face apel la obiectele prezente
intreabi firi incetare;
) acordd substantivul gi aOjectivuf;
) se joacd cu segmentele cuvintelor,
incepe sd-gi adapteze discursul
,,niscocind" din diferitele dupe interlocutor.
variante combinatorii, cuvinte noi;
Dupi 6 ani
formuleazd intrebdri folosegte pronumele

cu folosirea negaliei gi personal in raport de
inversiunea subiect/verb subiect
asimileazd noliunile de: asimileazi notiunile de:

anotlmpuri qi lunile anului, imprejur, unul lAngi altul, unul in fata
data, notiunile de du ratd altuia, unul in spatele altuia, la stAnga, la
(pAni cdnd, dupd) Ei de ori. dreapta, vertical, orizontal, oblic.
Diferentiazi semantic in cAmpurile apropiate (taburet, bard, banci).

BIBLIOGRAFIE
Burlea, G., Balbaie, V., - Normal gi patologic in

evolutia limbajului. Esenlialul in logopedie,
Editura "Spiru Haret" lagi gi Editura Tehnica-
lnfo Chigindu,2001
Burlea, G., Burlea, M., - Diclionar explicativ de
logopedie, Ed. Polirom, 201 1
Muntean, A. Psihologia dezvoltdrii umane,
Editura Polirom, lagi, 2006,
Verza E. - Tratat de logopedie, Editura
Fundatiei Humanitas, Bucuregti, 2003
Logopedia
gtiinfa interdiscipli nari
$EF LUCRARI DR. GEoRGETA BURLEA

UNTvERSTTATEA DE MEDTcINA gt FARMAcTE ,,GR.T. popA" rA$r
Suport de curs pentru studentii de Ia UMF Gr.T. Popa lasi

@Copyright. Toate drepturile de autor rezervate
cu prevenirea qi corectarea tulburdrilor acestuia.
definilii :
,,o gtiinla despre fiziologia
gi patologia procesului de
inlelegere, de com u n ica re, ,,o 6tiinla pedagogicd
speciald, despre
despre prevenirea gi prevenirea 6i corectarea
tratam entul pedagog ico- tulburdrilor de vorbire"
corectiv al defectelor in (M. E. Hvatlen)
dom en i u I in(elege rii gi
comunicdrii" (M. Sovak)
,,pe de o parte, o disciplind psihopedagogicd teoreticd, izvordtd din

necesitatea de a elucida complexele probleme ale limbajului, ce are un rol
deoseblf de important in viala psihica gi in structurarea personalitit{ii
fiecdrui individ, iar pe de alta parte, o disciplind cu un pronuntat caracter
practic, ce vizeazd educarea limbajului tulburat, optimizarea comunicdrii,
inlelegerii 5i restabilirii relatiilor specific umane." (E. Yerza)
studierea 9i cunoagterea
diferltelor deficienpe
senzoriale gi mentale ce
influenteazd constituirea
struciurilor limbajului;
cunoagterea gi
prevenirea efectelor obiectivo
negative ale acestei
deteriordri asupra
comportamentului qi ffi nacien!!o1,
personalitd{ii copilului;
L ]
t--""-"
t scopul tadiferentiatd a simptomatologiei tulburdrilor de limbaj, in I
I unei "or"*
diagnoze qi unei prognoze diferentiate. care sd serveascd conturirii
metodologiei terapeLtice;
I
O"
pacien{iloi l
organizarea 9i desfdgurarea unor activitdti de terapie adaptate in functie
,'Or'rnrudu, O" O"t,., sibiliti{ile de invdtare ale I
wl@re
F Orm u tale o" at
logopediei, din conlinutul gi problematica fenomenelor analizate, din
cercetdrilor intreprinse:
rezultatele
_l
I
d isfunctjonalitatea expresiei $i receptivitatea limbajului, constituie o tulburare a

I I
I deprindere neqativd. I
I atunci c6nd apar pe un asemenea fond. ele sunt mult mai grave. mai variate gi
I mai extinse. I
I
LEGI TOGOPEDICE
4. Tulburdrile de limbaj au o frecvenli mai mare in copildrie gi in perioadele de

constituire a limbajului, ca urmare a fragilitdlii aparatului fono-articu lator gi a
sistemelor cerebrale implicate in vorbire.
5. Toate tulburdrile de limbaj au 6. Tulburdrile de limbaj, incepAnd cu

un caracter tranzitoriu 9i sunt cele mai simple, produc efecte
corectabile sau ameorabile prin negative asupra personalitdlii 9i
metode specific logopedice gi comportamentu Iu i subiectului,
printr-o serie de procedee cu deoarece ele sunt trdite dramatic Ai
caracter general. tensional pe fondul unei frustreri Si
anxietdti.
7. Tulburdrile de limbaj nu se transmit ereditar, in timp ce unele structuri

anatomice care faciliteazd producerea acestora se pot regdsi la descendenti.
W:i;33}} {riqs''@
B. Tulburdrile de vorbire, pAnd la vArsta de 3- 3 T, ani, nu au o semnificalie
logopedic6 sau defectologicd, ci una fiziologicd, atunci cAnd sunt produse ca
urmare a nematurizdrii aparatului fonoarticulator sau a sistemelor cerebrale
implicate in vorbire.
9. Terapia tulburdrilor de limbaj se bazeazd pe o metodologie corectiv-

recuperativd ce se realizeazd in relatie cu dezvoltarea gi stimularea 'intregii
activitdti psihice a subiectului qi armcinizarea comportari.rentelor la conditiile
med iului inconjuritor.
10. Tulburdrile de limbaj

prezintd o incidenld mai mare
gi o simptomatologie mai gravd
la sexul masculin, comparativ
cu cel feminin.
CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE
LOGOPED
Ansamblul de principii gi standarde etice care

stabilesc cadrul moral de exercitare a profesiei #".,
de logoped. ENo
Comitetului Permanent de Legdturd al
Logopezilor din Europa (CPLOL) a elaborat la
Copenhaga, in anul '1993, C. D. pentru
logopezi, in concordanld cu standardele OMS
pentru asigurarea stdrii de sdndtaie a
populaliei, pornindu-se de la premisa cd
tulburdrile de vorbire reprezintd o problemd de
sdndtate publicd.
Cele 7 capitole ale CODULUI DEONTOLOGIC vtzeaz6:
Resp o n sab i I itatea p rofes i o n al d
Toli logopezii, indiferent de domeniul sau institulia in care practicd, sistem

privat sau public, trebuie sd respecte urmdtoarele standarde legate de
responsabilitatea profesional6:
1 .1 sd posede calificdrile 1.2 sd dovedeascd un

corespunzdtoare aqa cum nivel adecvat de
sunt recunoscute de cdtre competentd lingvisticS; 1.3 si
men{ind 9i si-9i
profesie; imbogdleascd
cunogtin!ele, !inAnd
pasul cu progresul
1.4 sd limiteze sau sd intrerupd activitatea gtiinlific, pe tot parcursul
profesionald in cazul in care le este afectatd
carierei Ior, in scopul de
temporar competenla profesionald ce ar putea
a oferi clienlilor
avea conseclnte nefaste pentru client / pacient lor/pacienlilor cel mai
sau profesie; bun tratament existent;
1 .5 sd respecte normele 1.6 sd ofere cel mai bun
soclale, morale gi tratament posibil pentru
juridice ale societSlii in clienliil pacien!i lor,
care lucreaz6 gi sd evitAnd referiri la
recunoascd faptul cd competenla colegilor in
abaterea de la aceste sens denigrator, dar
norme poate afecta referindu-se 9i la alli
increderea publicului in profesionigti, atunci cind
competenla acest lucru este necesar
logopedului gi in in scop de expertizS.
profesie ca un intreg. Responsabilitatea
profesionald
1.7 nu trebuie sd garanteze eficienta oricdrei proceduri terapeutice.
C.ele 7 capitole ale CODULUI DEONTOLOGIC

vtzeazal
Conduiti profesionald
standarde legate de Conduiti profesionalS :
2.1 logopedul trebuie sd 2.2 reputalia logopedului este fondatd pe

respecte demnitatea competente Sj integrite; ele nu ar trebui sd faci
obiectul campaniilor de publicitate sau de
profesiei gi in conformitate propagandd, prin declaratii elogioase privind
standardele acesteia; expertiza lor profesionald;
2.3 activitatea logopedului nu trebuie sd fie influenlatd de promovare profesionalS

gi interese financiare; acegtia nu ar trebui sd accepte cadouri sau orice alte
stimulente financiare sau care ar putea influenla judecata lor profesionald;
2.4 nu este acceptabil sd primeascd comisioane, reduceri sau alte forme de platd
pentru trimiterea de clienfi/pacienli altor categorii de profesionigti;
2.5 logopezii implicali in 2. Conduitd profesionali
promovarea 9i
2.6 cei care
dezvoltarea de
lucreazd in instiiutii
materiale, cd(i sau de private nu ar trebLii
instrumente destinate sd accepte reg uli
corectdrii tulburdri de sau d irective care
comunicare, trebuie sd
interferd sau
lim iteazi
le prezinte intr-un mod independenta lor
profesionist gi obiectiv qi 2.7 ori de cAte ori este profesionald $i
nu pentru un cAgtig posibil, trebui si ajute integritatea lor
personal, in studenlii de specialitate
morali gi ar trebui
si suslind colegii in
concordantd cu pentru a atinge apararea
respensabilitatea competenfele profesionale independen!ei lor;
profesionald. teoretice gi practice;
2,8 logopedul nu trebuie sd colaboreze in nici un fel cu persoane care exercitd

logopedia ilegal sau inadecvat. Nu ar trebui si dea, imprumuta sau vinde
materialele pentru diagnostic sau de tratament, persoanelor necalificate;
2.9 logopedul nu ar trebui, din motive de c69tig personal, sd transfere la cabinetul

privat pacientii care sunt asista{i intr-o institulie publicd.
C.ele 7 capitole ale GODULUI DEONTOLOGIC

vtzeaza:
3. Responsabilitate fafi de clienti/pacienfi

standarde legate de responsab ilitatea fa{d de clienli/pacienli :
obiectivul principal al oricdrui logoped este

3.'1
de sdnitate fizicd qi psihicd pe termen lung a
clientilor/pacien!ilor;
3.2 logopedul nu trebuie s5 discrimineze pe

motiv de pozilie sociald, rasd, religie sau sex
furnizarea de servicii profesionale;
3.3 nu ar trebui sd intre in relalii personale cu

clienliilpacien{ii, care ar putea perturba
cursul tratamentului;
3. Responsabilitate fald de clienfi/pacienfi
3.4 fiecare logoped ar trebui si evalueze 3.5 taxele sunt stabilite de
eficacitatea interventiei lor $i ar trebui sd normele profesionale care
pund capit relatiei terapeutice atunci cAnd protejeazd interesul clientului gi
este clar cd pacientul/clientu I nu se al profesiei gi ar trebui sd fie
vindeca sau se amelioreaza, in urma stabilite de comun acord inainte
acestei interven!ii; de inceputul tratamentului,
3.6 logopedul nu ar trebui sd permitd un

tratament care urmeazd sd fie efectuat de
cdtre personalul de suport sau studenli,
fdrd a oferi supraveghere, pentru a-gi
asuma intreaga responsabilitatea.
Atunci cAnd, in scopuri educalionale, un
logoped permite unui student sd lucreze
cu un pacient, sub directa sa indrumare,
cllentul 9i rudele acestuia trebuie s6 fie
informate despre acest lucru pentru cd au
dreptul de a refuza.
UEIE / capitole ale CODULUI DEONTOLOGIC vizeazd:
4. Confidentialitate
standarde legate de confidenlialitate :
4.1 logopedultrebuie sd menfind strict relatia

de confidentialitate profesionald,
4.2 fiecare logoped ar trebui
inclusiv in ceea ce privegte informaliile
sd asigure gi sd respecte
dobAndite in cursul abordArii administrative sau
aceste asiguriri in ceea ce
non-clinice, cu exceptia urmdtoarelor cazurl:
priveqte confiden!ialitatea
o in cazul in care existd acordul scris de cdtre
figelor logopedice;
client/pacient, este necesard autorizarea
acestui acord de citre apartinatori sau consilier
juridic; 4.3 in cazul in care
q in cazul in care este in mod necesar solicitatd informaliile sunt impdrtigite
cu alti colegi, terapeutul
de o rudd apropiatd de clienVpacient, in
trebuie sd se asigure cd 9i
interesul acestuia din urmS; acegtia vor respecta strict
o in cazul in care existd cunogtinte de abuz de confiden!ia litatea
m inori; profesionald.
Cele 7 capitole ale CODULUT DEONTOLOGIC vizeazil:
5. Responsabilitatea fafi de colegi.
5.1 nici un logoped nu trebuie sd discrediteze un

alt coleg, in nici un fel d6undtoar pentru el/ea, din
punct de vedere personal gi/sau profesional;
5.2 in cazul in care un clienVpacient este

transferat, acest lucru e posibil doar cu acordul
pacientului:
5.3 in cazul terapiei srmultane, este obligatoriu

menlinerea legdturii de comunicare intre
specialigti;
5.4 logopedul trebuie sd facd eforturi pentru a

cregte nivelul de cunogtinte in cadrul
profesiei lor 9i sd participe la cercetdrile din
dome n iu.
_l
Cele 7 capitole ale CODULUI DEONTOLOGIC vizeazd:

6. Responsabilitatea pentru comunitate
standarde legate de responsabilitatea pentru comunitate :
6.1 colectivele de
6.2 acestea ar
specialiqti logopezi gi
trebui sd se asigure cd
asociatiile profesionale
ale logopezilor ar trebui toate informaliile
sd facd eforturi pentru furnizate spre a fi
educarea publicului cu publice sunt corecte;
privire la toate aspectele
patologice ale
limbajului, comunicdrii 6.3 acestea nu ar trebui sd promoveze gi sd facd
gi/sau tulburdrilor declaralii fdrd rezerve cu privire la proceduri
conexe ale acestora; terapeutice noi care nu sunt incd suficient dovedite
intific;
6.4 asocialiile profesionale gi membrii acestora ar trebui sd facd eforturi pentru a

mentine gi extinde retelele de furnizare de servicii de specialitate.
Cele 7 capitole ale GODULUI DEONTOLOGIC vizeazd:
7, Orientdri etice pentru activitifi de cercetare.
standarde:
7.1 in cursul cercetdrii, standardele etice gi

bundstarea subiectului trebuie sA fie menlinute,
acesta nu trebuie si fie afectat in mod negativ;
consimldm6ntul informat trebuie sd fie acordat
de cdtre pacient sau de reprezentantul sdu
legal. in scris:
7.2 o atentie deosebitd se acordd grijii cuvenite pentru a nu incdlca dreptul

subiectului de confidenlialitate;
7.3 un subiect are intotdeauna dreptul de a se retrage din cercetare in orice

etapd;
Clasificarea
tulburirilor de limbaj
trebuie si rispundi mai multor cerinte formale, logice gi pragmatice:
1. sd corespundi logicii interne a clasificdrii
operalia gi metoda logicd prin care obiectele dintr-o multime datd sunt
distrikjuite in submultimi numite ,,clase" in functie de aseimdndrile gi
deosebirile dintre elg
2. sd fie alcituitd respectAnd fazele procesului de clasificare
) considerarea unei mul{imi de obiecte;

F alegerea unui criteriu de comparatie a obiectelor din mullime;
F compararea obiectelor sub aspectul asemdndrilor 9i deosebirilor pe
I baza ccriteriului
rit ales gi distribuirea obiectelor multimii initiale in
I submultmimi exclusive, in functie de criteriul aled
submultr
Clasificarea
tulburdrilor de limbaj
trebuie sd rispundi mai multor cerinle formale, logice gi pragmatice:
3. si respecte regulile logice ale operatiei de clasificare
) principiul terfului exclus,

) principiul clasificirii complete,
) principiul excluderii reciproce a claselor,
F principiul sumei claselor identici cu universul de clasificat
4. sd fie operafionalA din punct de vedere practic Ai teoretic
) in demersul terapeutic-recuperator ;
) in cercetare, conceptualizare;
Clasificarea
C. Piunescu structureazi tulburdrile de limbaj in trei mari sindroame:
1. sindromul dismaturativ ) intArzierea simpld in aparifia gi

dezvoltarea vorbirii, dislalia de evolulie,
bdlbdiali fiziologici gi dislexia-disgrafia de
evolutie
2. sindroame ce intereseazi latura instrumentali periferici gi centrali

a limbajului )
dizartria, dislalia, disritmia cu formele lor
3. sindroame intrinseci limbajului gi vorbirii I'

tulburirile laturii
ideationale a limbajului gi vorbirii, implicalia functionali a acestora
fiind de naturi organic-functionald I
atazia, disfazia
Clasificarea
Matei Gulu (1975) :
1. Criteriul anatomo-fiziolog ic:
t Tulburiri ale analizatorului verbo-motor, verbo-auditiv;

I Tulburiri centrale sau periferice;
I Tulburdri organice sau funcfionale.
2. Criteriul structurii lingvistice afectate:
Tulburiri de voce;
Tulburdri de ritm 9i fluenli;
Tulburiri ale structurii fonetico-fonematice;
Tulburiri complexe lexico-gramaticale ;
Tulburdri ale limbajului scris.
Clasificarea
Clasificarea internationali a bolilor (lCD-10) O.M.S. 1995:
1. Tulburiri specifice de dezvoltarea vorbirii gi limbajului:
Tulburare specifici de achizitie a vorbirii articulate

Hiper 9i hipo nazalitatea
Dizartria 9i anartria
Disfazie sau afazie de dezvoltare de tip expresiv
Disfazie sau afazie de tip receptiv
Afazie dobAnditi cu epilepsie Landau - Kleffner
Alte tulburiri de dezvoltare a vorbiri 9i limbajului
Tulburare de dezvoltare a vorbirii 9i limbajului, firi
prec izare
Clasificarea
Clasificarea internationali a bolilor (lCD-10) O.M.S. 1995:
2. Tulburdri specifice de dezvoltare a achiziliilor gcolare:
r Tulburiri specifice lecturii

r Tulburiri specifice achiziliilor de ortografie
r Tulburiri specifice achiziliei aritmeticii
r Tulburare mixti de achizilie gcolari
r Alte tulburdri de dezvoltare a achizitiilor gcolare * tulburdri de
ach izi$ie a expresiei scrise
r Tulburdri de dezvoltare a achizitiilor gcolare, fird precizare
3. Tulburdrile vocii:
I Disfon ia
I Afon ia
I Hiper gi hiponazalitatea
I Tulburdrile vocii, altele 9i neprecizate
rcare comprex
V
are in vedere criteriul anatomofiziologic, lingvistic, etiologic,
simptomatologic ai psihologic
Emil Verza (2003) :
1. tulburiri de pronunlie ) dislalie, rinolalie, dizartrie;
2. tulburiri de ritm 9i fluenld ) b AI bAiald, Iogo nev rozd, tah ilal ie,
bradilalie, aftongie, tulburdri pe bazd
de coree;
3. tulburdri de voce V afanie, disfonie, fonastenie;

4. tulburiri ale limbajului citit-scris I dislexia-alexia,
di sg rafi a - ag rafi a, d i s o rto g raf i a;
5. tulburdri de dezvoltare a limbajului ) mutism psihogen, retard

sau intdrziere in dezvoltarea
generald a vorbirii;
6. tulburiri polimorfe I alalii, afazii ;
7. tulburiri ale limbajului bazat pe disfuncfii psihice ]

dislogii,
ecolalii, jargon ofazi i ;
Tulburirile de limbaj pot apirea atAt pe fondul intelectului normal, cdt gi

la deficienlii mintal sau senzorial, cu deosebirea cd la cei din urmi ele
sunt mai profunde $i mai frecvente.
BIBLIOGRAFIE

evolutia limbajului. Esen[ialul in logopedie,
Editura "Spiru Haret" laqi gi Editura Tehnica-
lnfo Chigindu,2001
Burlea, G., Burlea, M., - Dictionar explicativ de
logopedie, Ed. Polirom, 201 1
\
Tulburdrile de dezvoltare a
limbajului
ger lucnAntDR. cEoRGETA BURLEA
UNIVERSITATEA DE MEDICII.IA gI TNRTUNCIE ,,GR.T. POPA" IAgI
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi

@Copyright. Toate drepturile de autor rezervate
Copiii cu tulburdrile de dezvoltare a limbajului nu reugesc si atingd

nivelul de evolutie al limbajului conform cu vdrsta cronologici.
existi de la inceput un decalaj chiar dacd monosilabele dublate

fald de cei normali apar la timp
V V
lalalizeazd pulin 9i apoi evolulia urmeazi o lungi perioadi de
fonoarticu latorie este stagnate laten!d
Maturatia neuromotorie generald gi maturitatea generald este

intdrziatd.
Cuvintele apar dupd 2-3 ani, simplificate, fonemele dificile lipsesc

sau sunt inlocuite cu altele simple, finalele se pierd, grupurile
consonantice sunt reduse la consoanele mai ugor de pronuntat.
menline un retard al limbajului $i la varsta gcolarA, pe trei
trepte:
) articu lare,
)vocabular
> constructii de ansambluri verbale.
Examenul neurologic pune in evidente mai ales

> greutefl in realizarea migcirilor fine ale degetelor, buzelor, limbii,
> mai rar ale motricitdlii generale.
lntelectul
V
) in unele cazuri, este normal,
) alteori se asociazd cu un deficit de intelect care cu timpul se va
confirma ca un intelect liminar sau ca o debilitate mintald.
La pregcolari, intArzierea in dezvoltarea intelectualS poate fi o
consecintd a intArzierii in dezvoltarea vorbirii.
Etiologia
patru mari grupe de cauze:
factori neurogeni, somatogeni, psihogeni gi co nstitutiona li.
Factorii neurogeni
pot actiona ) in timpul sarcinei, la nagtere cAt 9i dupd nagtere.
Unii factori determini leziuni (micro sau macrosechelare).
Bolile gravidei ) distociile gravidei, care

pot provoca asfixia fitului, traumatisme
obstetricale, cdt Si bolile din mica
copilSrie etc. > sunt factori care aduc
atingeri creierului gi sunt o cauzi serioasi
a sindromului de nedezvoltare qi
intirziere a limbajului.
Cu mare pondere ) in determinarea intArzierii
V
tulburirile hipoxice, cu hemoragii difuze
V
manifestate clinic prin microsechele neurologice
(strabism, debilitate m intali, instabilitate psihomotord.
Cercetirile atesti frecvenla mai mare a

sindromului la biieti.
CAnd procesul patologic intereseazd numai elementele periferice,

structurile limbajului prezinti int6rzieri simple cu mari ganse de
rezolvare.
Factorii somatogeni ) determini

intArzierea globald a dezvoltirii.
V
boli cronice ale copiliriei, boli infectioase, mai ales repetate

Factof i somatogeni
V
Repetarea maladiilor in interval scurt

de timp epuizeazi organismul gi
determini un tablou caracteristic:
copii hipotrofici, hipodinamici,
apatici, palizi, cu dezvoltare psiho-
motorie lenti.
Nu sunt deloc neglijabile

bro n ho pneu mo n iile, otitele gi
dispepsiile cu mare resunet cerebral
Si somatic.
FaCtOrii pSihOgeni ) duc la refuzul copitutui de a comunica
) abandonul, mediu familial traumatizant,
) metode gresite in educarea copiilor
) slaba stimulare a dezvoltirii vorbirii
) incurajarea in folosirea unui limbaj

incorect (stdlcit in primii ani) pentru
am uzament
) prasolicitarea copilului prin bilingvism introdus in vArsta

su
ante-pregco lari, inainte de constituirea limbajului in limba materni
sub toate aspectele lui: fonetic, lexic, gramatical.
Factorii constitutional i
se referd la o particularitate
inndscuti, ca structurd fizicd gi
neurologici
V
cu o influenli mare, pe duratd
Iungd asupra limbajului oral 9i
scris
Disabilitilile de limbaj apirute ca urmare factorilor

a
constitutionali ereditari sunt in genere incadrate in disfazie:
slab impuls imitativ, chiar teami de vorbire,
mai frecvent la biieli pe linie ascendentd la tatii acestor copii.
Simptomatologie
o intArziere in evolutia motricititii generale (statica corpului, mersul)
manifestiri
) vocalele sunt prezente
)> consoanele sunt inlocuite, altele sunt

omise in cuvAnt, degi izolat pot fi
articu late.
) grupurile consonantice sunt inlocuite

cu o consoand mai ugor de pronuntat.
) diftongii sunt redugi la o vocald.
tr silabele sunt eludate, mai ales cele

aflate la sfi rg itu I cuvAntului.
Semantice
) cuvintele apar dupi vArsta de 2 ani sau 2 ani gi jumitate.
) vocabularul cuprinde in jur de 20-30 de cuvinte.
Structura gramaticale
in cele mai multe cazuri cuvAntul are rol de propozi{ie
atunci cAnd folosesc propozilii, remarcdm:
) Iipsa pronumelui gi a legiturilor gramaticale;

) folosirea incorecti a singularului 9i pluralului;
) sdricia adverbelor gi adjectivelor utiliyate in vorbire;
) aparilia unor cuvinte parazitare.
in demersul recu perator

pot fi implica{i un numdr mare de specialigti:
medic, psihopedagog, profesor Iogoped, educator, profesor de spriiin, asistent social
fl \q\n {rl"{\
%
.G
Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei :
logoped
) depistare;
) evaluare complexd logopedicd;
) elaborarea programului de interventie

individualizat gi a planului de servicii;
) elaborarea gi aplicarea programului terapeutic

recuperator personalizat;
) colaborarea cu specialigtii care realizeazd terapiile specifice in

vederea realizirii coerente a planului de servicii personalizat;
) consultanti gi consilierea cadrelor didactice 9i pirinlilor;
) evaluare periodici qi finald;
Sarcinile specifice ce revin fiecirui membru al echipei :
medic:
e ) evaluarea medicald- examinarea

clinici gi efectuarea unor investigatii de
laborator gi paraclinice; ,ff:
o)> stabilirea unui diagnostic complet -
starea de sinitate sau de boali gi, dupi
\\, r,!
\\
caz, complicaliile bolii; \. -:-
- -.'&'ln:
-
o) initierea 9i aplicarea unui tratament

medical;
.) evaluare periodici $i finali;
o F colaborare 9i parteneriat cu ceilalti

membri ai echipei
Sarcinile specifice ce revin fiecirui membru al echipei :
psihopedagog:
e ) evaluare psihopedagogicd- stabilirea nivelului de cunogtinfe,

gradul de asimilare 9i corelarea acestora cu posibilitilile 9i nivelul
intelectual al copilului, precum gi identificarea problemelor gi
cerintelor educative speciale;
.) elaborarea programului de interventie individualizat gi a planului
de servicii; diseminare de informalii;
. ) consultanli gi consiliere a cadrelor didactice Si pdrintilor;
. ) aplicarea programului de interventie individualizat;
.) evaluare periodici 9i finali;
.) colaborare gi parteneriat cu ceilalfi membri ai echipei ;
.) colaborarea cu intreg corpul profesoral al unitdlii de invdlimAnt
in care este inscris copilul/elevul in vederea realizdrii unei integrdri
eficiente in intregul colectiv al grddinilei.
educator:
.) identificarea cazului;
.l' evaluarea curriculari;
.)adaptarea curriculard gi elaborarea

programului de intervenfie gi planului de
servicii;
o )' aplicarea activitdlilor adaptate gi

diferentierea sarcinilor;
r ) evaluare periodicd 9i finali;
op colaborare gi parteneriat cu ceilalli

membri ai echipei.
asistent social:
o) evaluare sociali- analiza, cu precddere, a

calitilii mediului de dezvoltare a copilului
(locuin!a, hrana, imbraciminte, igiena,
asigurarea securitilii fizice qi psihice etc.), a
factorilor de mediu (bariere gi facilitatori) 9i a
factorilor personali;
o) facilitarea de relatii cu alte institu{ii;
.) gdsirea de solulii pentru problemele de

naturi sociald.
Terapia logopedici complexd
Programul terapeutic va trebui se vizeze limbajul sub toate

aspectele sale,
considerandu-l un sistem integrat al gindirii gi comunicirii.
Domenii de interventie:
) cognitiv
) comunicare 9i limbaj
) psihomotor
Obiective specifice Nivel semantic
1. Sd opereze cu structura perceptiv- motricd de culoare
Exem ple de activitSli de invitare
) Exercilii de asociere adecvati a

cuvAntu lui care denumegte culoarea
cu perceptia coloratd ,
)> Exercilii joc

de asociere a culorii
cu obiectul cireia ii aparline;
) Exercilii de alegere a obiectelor

dupi criteriul culoare; etc.
Obiective specifice N ivel semantic
2. Sd opereze cu structura perceptiv- motricd de formd
) Exercilii de asociere adecvati a

cuvAntului care denumegte forma cu
perceptia vizuald a acesteia,
) Exercifii joc de incastrare de

forme,
) Exercitii joc de asociere a formei

cu diferite obiecte;
F Exercilii de alegere a obiectelor

dupi c riteriu I formi; etc.
3. Sd opereze cu elementele de schemd corporald
Exemple de activitifi de invitare
) Exercilii joc de recunoagtere gi denumire a diferitelor pi(i ale corpului

propriu, recunoagterea gi denumirea diferitelor pi(i ale corpului altei
persoane,
> Exercilii de recunoa$tere gi denumire a diferitelor pozilii ale obiectelor in
raport cu propriul corp sau cu alte obiecte;
) Exercilii de desenare schematic5, cu sau fird model, a corpului uman,
) Exercilii de joc de identificare a elementelor Iipsd (jucdrii dezmembrate,
puzzle corp uman biiaUfeti!5)/ identificarea sexuali
Obiective specifice Nivel semantic
3. Si clasifice diferite obiecte dupd criteriul: categorie
Exemple de activititi de invitare
) Exercilii de identificare qi denumire

o-{ - -
a obiectelor din urmdtoarele categorii: a
legume, fru cte, obiecte de
imbriciminte 9i incilliminte, jucdrii,
mijloace de transport, precizdnd
utilitatea lor;
tr Exercilii
de sortare/grupare a
obiectelor dupi categoria din cane
face parte
_l
4. Sd precizeze anumite caracteristici ale fenomenelor naturii gi anotimpurilor
Exemple de activit5li de invitare
) Exercifii de recunoagtere a
anotimpurilor dupi caracteristicile
esentiale, cu suport vizual;
) Exercilii de asociere a anotimpurilor
cu fenomene ale n atu rii;
) Exercilii de asociere a diferitelor
obiecte de imbriciminte cu anotimpul
corespunzitor;
) Exercifii de asociere a unor
evenimente 9i sdrbitori cu anotimpul
corespunzitor (Criciunul, Anul Nou,
Pagtele, vacanta mare, etc. );
Obiective specifice Nivel sintactic
Sd alcituiascd propozitii simple dupi imagini
Exemple de activititi de invitare
)
exercitii de formulare logici a
propozitiilor scurte utilizind suport
vizual;
) exercitii - rispuns la intrebiri

sim ple;
F exercitii de integrare a cuvintelor

noi in enuiriuri proprii;
Obiective specifice r,riu"r to*trc
Si execute corect exercifiile de gimnastici ale aparatului fonoarticulator
Exemple de activitili de invitare
)limba in forma de sageata, de lopata; lipirea limbii lopata de

toata suprafata palatului si desprinderea ei cu forta, desprinderea
fiind insotita de plescait, cu maxilarele inchise apoi cu maxilarele
deschise;
) limba jgheab pe alveolele inferioare, cu expiralia lini a aerului
) migciri de stringere puternici a buzelor cu apucarea unui
cartonag, creion; etc.
Obiective specifice Nivel fonetic
sd execute corect exerciliile de gimnasticd respiratorie
Exemple de activitdti de invdtare
) exercilii pentru exp iratie-suflatu I in lumAnare, batiste, in apd cu

paiul, etc.;
) exercilii pentru invSlarea inspiratiei diferenliale- alternarea
inspiraliei pe cele doud ndri;
)
exercilii libere de respiratie in
mers; exercitii de pronuntie
prelungita a unei vocale; '.&5
) exercilii de respiratie respectAnd ..:f,
un anumit ritm: un timp inspir/ 2 timpi i-e
expir; un timp inspir/ 3 timpi expir
Obiective specifice Nivel fonetic
Sd execute corect exercitiile pentru impostarea,

consolidarea si automatizarea sunetelor deficitare
Exemple de activitdfi de invitare
> exercilii de emitere prin demonstratie gi

imitalie
)
exercilii de pronunlie a sunetelor in silabe p p
deschise, dnchise - cu vocale, diftongi, triftongi
- trecandu-se la pronunlia lor urmate de
I .i
consoane.
) exercilii de pronunlie a unor serii de cuvinte
cu sunetele urmirite in pozilie iniliali, de mijloc
si finali, de la cuvinte monosilabice la cele
plurisilabice
) exercilii de pronuntie a unor propozifii in care
se folosesc cuvinte ce contin sunetele
deficitare
Tulburirile de articulatie
gnr lucnAnr DR. cEoRGETA BURLEA

UNTVERSTTATEA De urolclruA gr FARMAC|E ,,cR.T. poplt' tA$t
Suport de curs pentuu studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi

Ocopyright. Toate drepturile de autor rezervate
DISLALIA
\
tulburare de pronun!ie, articulare, ln|4
_l.t
provocatd de afecliuni organice
i,':\ '., .
sau funclionale ale organelor .i:,,.,- -.
periferice ale vorbirii I
)constd in imposibilitatea emiterii corecte a

unuia sau mai multor sunete (combinafii de
sunete)
) cuprinde nu numai deformarea sunetelor, ci gi
substituirea, omiterea, inversarea unor sunete
in vorbErea spontani sau reprodusd
DISLALIA
Cea mai frecventi tulburare de pronunlie int6lniti la copilul
pregcolar
Pdni la vdrsta de 4 ani,
nu constituie semnale de alarmi ) o naturi fiziologici

determinatd de insuficienta dezvoltare a aparatului
fonoarticulator gi a sistemelor cerebrale implicate in actul
vorbirii.
Dupi vArsta de 4 ani
) manifestarea tulburirilor de pronuntie denoti existenla unor

cauze nocive!
,i
Cauzele )multiple
Etiopatogenia
tof
o imitarea unor modele de pronuntie gregite,
o lipsa de stimulare a pronuntdrii corecte,
o anomalii anatomo-funclionale ale aparatelor periferice,
o nesincronizarea segmentelor aferent-eferente,
o insuficien{a dezvoltdrii psihice,

o deficiente ale auzului fonematic, etc.
rr A(]rDrrl\Rl
Formele clinice
ln funclie de gradul de extindere (numirul de sunete alterate):
Dislalia simpli sau monomorfi
V
sunt afectate doar sunete izolate sau o singuri grupi de articulare
Dislalia polimorfi
V
tulburdrile sunt extinse asupra mai multor sunete sau asupra majoritdfii
Formele clinice
dupd modul de afectare a aparatului verbo-motor:
dislalia organici
V
anomaliile organelor periferice (dinli, limbd, bolti, buze, maxilare)
i!
Buz: despicat5
Formele clinice
dislalia functionald
V
) functionarea defectuoasi a aparatului
forio-artic u lator (atrofia mu$chilor
limbii, buzelor, vdlului palatin,
maxilare deformate, inervalie
nedeterminatd),
> traseu greqit al curentului de aer

expirat,
) insuficienti dezvoltare a auzului

fonematic Ai a atentiei auditive
Tabelul sunetelor consonantice
cu tulburdrile de articulalie specifice
Criterii de clasificare
Denumirca
\cparticiparea sau Den mir{::r
Denumirea Consoa
participarea
\Iodulde Locul de s rctului
omis
grupci ne
sunctul i
coardelor vocalc snh\tihrit
s su rdi tonstricti\,i linguodentali

Sillxntc alveolari
Z sonota constrictivi ioferioar
n
I surdi constI.ictivi prepalatali para-

$uicrAtoare sigmatism
sonora constrictivi prepalatali sigmatism
c surdi semiocluzivi prepalatali

semincluzivrl prepalatrli
t su nli semiocluzivi dentrli

cu tulburirile de articulalie specifice
Denumirea
Neparticiparca sau Denumirca
Denumirea Consoa Modulde Locul de sunetului omis
pArticiparea sunetului
grupei formare articulare
coardelor vocale ruhstituit
distorsionat
ocluzivA alveolad
r (succesi!i) superioard larrroiaci\m
aheolarA para
Laterala I 1 sonorl semiocluziva lambdacism
superioard lambdacism
m ocluzivi bilabial paramitacism

Nazale
alveolari
n ocluTiva nitacism paranitaci.m
superioartr
p surdi ocluzivA bilabial pitacism parapitacism

Bilabiale
b ocluTiYd hilabial parabetaci5m
Tabelu I sunetelor consonantice
cu tulburirile de articulatie specifice
Denumirea
Ncparticiparea sau Denumirea
Denumirea Consoa Modul de Locul dc sunetuluiomis
participareA sunetului
grupei fornrare afticulare
coard€lor rocalc substituit
distorsionat
Labiodentale
f surdi consfrictivd labiodental fitacisn parafitacism
sonord constrictivii labiodental paravitacism
t surdi ocluzi\'5 linguodental paratetacism

Dentale
ah'eolartr
d ocluzivi
supcrioartr
dcltacism paradeltacism
c surdl ocluzi\'5 vclarE caprci\m pararapAcrsm
para
ocluzir'5 velari gamrcism
gamacism
para
h sUI;i constrictiYi r rlari
hanircism
t'1f /l /\ -r -r"r -r- /-\a
Formele clinice
\RE
in functie de cele trei zone de articulatie: in prima zoni de articulare:
V
) pitacismul (p), betacismul (b), mutacismul (m), datorate
insuficientei inchideri a buzelor;
) fitacismul gi vitacismul (f; v) produs

prin alterarea acestor
labiodentale, cauza fiind malformarea
buzei superioare (scurtd) a
incisivilor superiori (rari sau lipsi) c6t
gi a prognatiei (mugciturd
deschisi).
cea de:a douaresiune de articulare:

ln cea de-a doua regiune de articulare:
o tetacismul (t), detacismul (d), nutacismul ( n ),
o sigmatismul adental gi interdental ) sunetele "s" -"2"

suferi deformiri sau lipsesc cu totul.
o sigmatismul palatal ) ridicarea virfului limbii spre palat;

adesea aceasti abatere se produce in prognatie gi
progenie.
o sigmatismul - lateroflex ) situat intre sigmatismul

interdental gi adental, )'dirijarea curentului de aer lateral
cu virful limbii;
!n ceade-a douaresiune de arltgulgffg;
o sigmatismul guierat ) sunetul iese guierat din cauza

suflului prea tare al aerului printr-un jgheab median prea
mic intre incisivi sau cdnd intre incisivii superiori 9i inferiori
distanfa este prea mare;
o sigmatismul labio-dental ) incisivii superiori se aplicd pe

buza inferioari degi limba pistreazd pozilia corecti pentru
"s" sunetul produs este aproape un "f";
o sigmatismul "cacuminalis" ) sunetul r"s" este articulat cu

virful ei (cacumen) care atinge partea superioari a
palatului, mult posterior fafd de pozilia norma]i.
I i"
""j*-";,i;;;;,-""^o" *il;,^ ^rticutare:
rotacismele:
o uvular sau graseiat ) prin vibrarea vdlului palatin;

o dorsal ) prin vibralia pirtii dorsale a limbii;
o laringual )"'r " vibrant (foarte rar intilnit, scArlAit);
o nazal )"'r" hiriit (aerul iese pe nas);
o bucal )> prin vibrarea obrajilor;
o lateral ) prin vibrarea din marginile limbii;
o lingual ) lipsit de sonoritate, ) prin emiterea unui r"r"
monovalent gi uvular, firi sonoritate;
o faringian ) vibralia peretelui faringian la trecerea aerului prin
canalul format cu ajutorul luetei;
o bilabial )> vibrarea buzelor sunetul seminAnd cu sforiitul calului
sau opritul cailor "prrr";
o interdental F prin vibralia limbii agezati intre dinli.
r^ _ r_ ^^:__--_ r
:I-_ ln cea de-a doua regiune de articulare:
rticulare:
lambdacismele :
o lacunar > sunetul este omis;

o semi-muiat ) aerul se scurge pe pdrfile laterale gi sunetul igi
pierde sonoritatea;
o nazal ) aerul trece in cea mai mare parte pe cale nazalS gi
asta pentru cd vilul nu inchide suficient trecerea spre ciile nazale,
din cauze organice sau funcfionale;
o bilabial ) sunetul este pronunlat cu limba intre buze;
o )
interdental produs de limba in formi de lopat5, cu vdrful prins
intre dinfi sau chiar iegit in afard 9i ridicat pe incisivii superiori;
o nesonor sau mut ) bine articulat, dar firi sunet laringial;
o )
fricativ retropalatal partea posterioari a limbii se apropie de cea
a palatului, iar aerul emis ptoduce un sunet aseminitor lui r"h",
o paralambdacismul ) sunetul r"l" este inlocuit cu unul din
sunetele din zona sa de articulare.
Dislalia centrali (de evolufie)
caracter dismaturativ
int6rziere in aparilia gi dezvoltarea vorbirii, ca gi in dezvoltarea

motorie (mersul, !inerea capului, a corpului, controlul sfincterian)
cel mai frecvent alterate
sunetele a ciror biomecanicd articulatorie este mai dificilS, pentru

ci acestea soliciti o capacitate discriminativi care este
diminuati de microsechelele corticale.
) siflantele: s, z, t 9i vibranta (linguali) "'r", apoi sunetele palatale

posterioare "'c" - "'g" gi mai rar sunetele: h, p, b, d, n 9i vocalele.
Dislalia centrali (de evolutie)

Factorii etiologici
de naturi organici:
) factori neurogeni ce determini o leziune micro-sau

macrosechelari, care exerciti o frini in procesul
maturizirii fono-articulatorii ;
) factori somatopsihici 9i factori constitutionali, reprezentali
prin ascendenfi pe linie paternalS care au avut intdrzieri in
maturizarea fonoarticulatorie.
de naturi functionald:
)' factori psihogeni )' gregelile de educatie, supraproteclie,

vorbire infantilS dincolo de limita fiziologicd; copii lipsili
de afectiune, maltratati, abandonafi.
Dislalia central5
forme clinice:
tr Dislalia motorie
tr Dislalia receptiv - senzoriald
E Forma psihogend sau reactivd
Dislalia motorie
V
deficit motor global Hypoionra
{decreesed
mus(le tone)
sau numaiin forta
musculard
necesard pentru
executarea unor
migciri
fonoarticulatorii
Dislalia receptiv - senzoriali
manifestdri:
) deficit de auz fonematic )> mod nediscriminativ de

receptare a vorbirii gi a incapacitdlii de a se corecta;
) dificultdli de articulare a siflantelor gi explozivelor,

confundarea sunetelor s-g,z-j, r-1, chiar atuncicind
trebui articulate izolat.
) sunt frecvente inversiuni de sunete 9i silabe
) se diferenllazd gi un deficit auditiv, in
receptarea sunetelor cu frecventd inaltd.
lntre manifestirile de tip dislalic din perioada pregcolard gi cele de

tip disgrafic din gcolaritate existd o relalie de determinare.
rre.
ln majoritatea cazurilor, tulburirile de pronuntie se vor reflecta in

mod direct gi pregnant in activitatea de scris-citit.
Riscul de insucces )'vor apdrea fenomene de

)
gcolar evident. transpunere a omisiunilor,
deformirilor 9i substituirilor
Aseminarea se produce din vorbirea orali in cea
pe cale auditivi 9i scrisS-
vizualS.
Apar dificultdli de tipul inlocuirii fonemelor sonore cu cele

surde, omisiuni de litere, silabe, cuvinte, adiugarea unor
terminatii in plus, contopiri de cuvinte, etc.
Forma psihogend sau reactivd
Himbaj infantil
Xnare varietate a alteratiilor fonetice
cauzati de:
traume psihice,
stdri conflictuale,
suprasolicitare care se asociazi gi cu o

simptomatologie nevrotici (onicofagie, enu rezis,
convulsii, crize de virsdturi, insomnii, labilitate
vasculari) etc.
RINOLALIA
l-g*."""u1,hino" = n"" si l"li" = uorbir"--l
rrl
tulburdrile specifice tulburarea rezonanlei

dislaliilor sunetelor gi a vocii, cu
caracter predominant
nazal
V
l{azalizarea
V
trisitura speclfici
cauze organrce
tr afecliunile congenitale labio-

maxilo-palatine
tr afecfiunile dob6ndite ale
palatului dur, ale vdlului moale
(fisuri postraumatice sau
postvirale, pateze I hemipareze
ale vdluluigi ale luetei).
cauze fiziologice:
insuficienla funcfionali
a migcdrilor vilului 9i a
limbii (hipotonie velard,
linguald, cdt gi lipsa de
contact a vdlului cu
peretele posterior al
faringelui)
^ARE
Formele clinice
doui forme: organici gi functionali
Rinolalia organicd
tulburirile de pronunlie se extind atAt asupra consoanelor,

cAt gi asupra vocalelor
)cel mai profund afectate ca urmare a a lte ri rii

sunetele: ,,i-i-u" vocalelor
) cel mai pufin afectat V
vocala: ,,a" vorbirea devine
neinteligibili
Rinolalia organicd
trei modalititi clinice
Rinolalia organici deschisi (aperta)
prin insuficienta velari (nu se poate forma istmul velo - faringian,

care separd cei doi rezonatori: oral gi nazal
suflul aerului necesar pronunlirii cuvintelor se scurge pe cale nazali
) deformiri mai ales a consoanelor fricative ,,f-v"

) omisiuni ale siflantelor ,,s-2" > necesiti un suflu puternic,
inexistent in aceaste situafie,
tr inlocuiri ale consoanelor explozive surde cu sunete
indescifrabile;
Rinolalia organicd inchisi (clauza)
) prin obstruclie nazale gi blocarea faringelui

(vegetati i, tumori ale cavitSli i nazale, ri nofa ri n gel ui, fari n gel u i )
presiunea intraorali se
realizeazl firi parti ci pa rea
rezonatorului nazal
F vorbirea are rezonanta "unui fund de sac", unda respiratorie

necesari pronunfdrii sunetelor nazale,,m-n" scurgAndu-se pe
traiectul bucal
Rinolalia organici mixtd
> coexisti factori etiologici din ambele forme citate anterior
AEE
ra[tt=i,'."'''t-j-r]-i'n;;ffi
Rinolalia functionald F
Rinolalia functionali deschisi (aperta)
) cauzatd de tulburiri respiratorii, hipoacuzie, surditate, bAlbAiali,

hipotonie velari (sunt deformate siflantele);
Rinolalia functionald inchisi (clauza)
) determinatd de asemenea de hipotonie velari, de vil cu luetd lungi

gi inchidere mare oto-laringiani;
Rinolalia functionald mixtd
L determinati de asocieri etiologice diverse, unda respiratorie

scurgAndu-se alternativ pe cale bucald qi nazald, deteriorind
caracteristicile articulatorii ale sunetelor.
Diagnosticul functional
) in rinolalia deschisi
senzatia acustici dezagreabili a timbrului vocii
) in rinolalia inchisi
)bolnavii sunt nevoiti sd apeleze la o respiratie complementarS,

bucald
) deprinderea de a vorbi cu vdlul relaxat, cu calea nazo-faringiani

deschisi ) explicd rezonanfa bucali a vocalelor gi semivocalelor,
la care se adaugd aeeea a " fundului de sac nazo-faringian"
factorii de decizie in tratarea cazului
) logopedul,
)stomatolog u l,
imedicul ortoped dento-facial,
)>chirurgul estetician.
(S- -:*;a*"- 2)
medic | ]naico'topcnl I "ut -e I l. .l
stonatoloe aentatacu
|* I ]- lestetioan [* lt**l
NE] @l
subiect
@
n echipd se formuleazi un n demersul recuperator fiecare
diagnostic primar gi o specialist are un moment bine
schemd de tratament. precizat in care actioneazi,
demersurile lor fiind egalonate in
timp.
in prima etape se va efectua tratatamentul ortopedic ce consti in

extragerea, implantarea dentard, aplicarea de proteze dentare.
Dupi realizarea intervenliei chirurgicale gi aplicarea, atunci cAnd

este necesar, a protezelor, logopedul:
)va examina starea anatomo-fu nclionald,

) va evalua capacitatea gi calitatea respiratorie, timbrul vocii gi
modul de articulatie al fonemelor, pentru stabilirea unui program
terapeutic adecvat.
Terapia va fi centrate pe doue obiective majore:

corectarea pron untiei sub
aspect articulator cu obtinerea
unei bune respiralii de tip
diafragmatic, ce va da forld
coloanei de aer expirat
transpu nerea constanti ln

viata cotidiand, in mediul
familial gi social a achiziliilor
dobdndite in timpul gedinlelor
de terapie.
Reeducarea pacientilor cu asemenea afectiuni este dificild,

migdloasi, iar reugita ei depinde in egali misurd de performantele
profesionale a!e terapeutului cAt gi de interesul, perseverenta,
implicarea subiectilor.
DIZARTRIA
se manifesti printr-o rostire confuzi, disritmici, disfonici,
cu un evident aspect nazal, monotonS.
nu afecteazi limbajul propriu-zis,

ci doar latura lui instrumentali,
la un nivel intermediar,
intre organul periferic de execulie 9i centrul cortical de
elaborare gi comandi.
este determinati de lezarea anumitor

zone din SNC
CLASIFICARE
Formele clinice
Dizartria corticale prod usi de
deficientele de la nivelul
scoarfei cerebrale, putdnd
avea Ia bazi
men ingoencefa lita, tulburiri
vasculare, traumatisme
cran io-ce rebrale
traumatism cranio"c€rebral
manifestati prin trtulburiri de pronuntie,

trtulburiri de de voce,
Dtulburiri de de ritm gi fluenli a vorbirii;
ffiIFICARE
formele clinice:
ll.Dizartriapiramidatd | @
I
Simptomatologie relativ similard ,
F""if""t"te pr'rl Efenomene de tip dislalic,

Dtulburdri de voce,
trtulburdri de de ritm 9i fluenli a vorbirii,
D retard verbal
EldificultSli de comunicare prin mimicd gi
gestici;
@SIFICARE
Fd,r"e d"l
F"df""t ti pri;-l
Fii."'t'.h b"ru*t-l
|p.d,*id;-l tulburdrile neuronilor motori gi ai nervilor din bulb
)> au efecte negative asupra coordonirii
migcirilor limbii, a celor legate de respiralie gi de
inervare a cavitilii bucale, a faringelui gi a
laringelu i
E vorbirea neclari, insotiti de migcdri faciale

F""if""t"te prtu
l dizgratioase de tipul ticurilor, strAmbdturilor,
sch imon oselilor
@SIFICARE
[p.d*td;l afecfiuni ale cdilor cortico-bulbare ) determind
paralizii totale sau parliale de la nivelul buzelor, llmbii,
vdlului palatin qi a coardelor vocale
F"ddt"te fil D fenomene de tip dislalic,

tr tulburdri de voce,
tr tulburiri de de ritm 9i fluen!5 a vorbirii,
Diagnosticul d iferential
tine mai mult de neurolog care, trebuie si precizeze
localizarea leziunii gi etiologia acesteia
F dislalie,
) alalie,
) afazie,
) retardul de limbaj,
F rinolalie
F bdlbdiali.
Prognosticul dizartriei se face in functie de momentul ?n care a

apdrut procesul patologic, de tabloul clinic, momentul inceperii
terapiei, complicarea cu alte deficien$e etc.
BIBLIOGRAFIE
& Burlea, G., Balbaie, V., - Normal gi patologic in
evolulia limbaj ului. Esenlialu I in logopedie,
Editura'oSpiru Haret" lagi gi Editura Tehnica-lnfo
Chiginiu,2OO1,
6 Burlea, G., Burlea, M., - Diclionar explicativ de
logopedie, Ed.Poliro m, 2OLL
& Verza E. - Tratat de logopedien Editura
Fundaliei Humanitasn Bucuregti, 2003
Tulburdrile de articulatie
grr lucnAnr DR. cEoRGETA BURLEA

uNtvERstrATEA De ueotcttrtA gt FARMAcIE poptr IAgl
"cR.T.
Suport de curs pentru dudentii de la UNIF Grl Popa lasi

OCopyright. Toate drepturile de autor rezervate
DISLALIA
tulburare de pronunfie, afticulare,
provocatd de afecliuni organice
sau functionale ale organelor
periferice ale vorbirii
)constd in imposibilitatea emiterii corecte a

unuia sau mai multor sunete (combinafii de
sunete)
) cuptinde nu numai deformarea sunetelor, ci gi
substituirea, omiterea, inversarea unor sunete
in vorbirea spontand sau reprodusd
DISLALIA
Cea mai frecventd tulburare de pronunlie int6lniti la copilul
prescola r
Pdni la vArsta de 4 ani,
nu constituie semnale de alarmi ) o naturd fiziologici

determinati de insuficienta dezvoltare a aparatului
fonoarticulator gi a sistemelor cerebrale implicate in actul
vorbirii.
Dupi vdrsta de 4 ani
) manifestarea tulburirilor de pronuntie denoti existenta unor

cauze nocive!
Etiopatogenia
Cauzele )multiple
o imitarea unor modele de pronuntie greSite,
U lipsa de stimulare a pronuntdrii corecte,
o anomalii anatomo-functionale ale aparatelor periferice,
o nesincronizarea segmentelor aferent-eferente
o insuficienla dezvoltirii psihice,
o deficiente ale auzului fonematic, etc.

cr
a QrDr^ \R]
Formele clinice
ln funclie de gradul de extindere (numdrul de sunete alterate):
Dislalia simpli sau monomorfi
V
sunt afectate doar sunete izolate sau o singurd grupi de articulare
Dislalia polimorfi
V
tulburdrile sunt extinse asupra mai multor sunete sau asupra majoritdlii
Formele clinice
dupi modul de afectare a aparatului verbo-motor:
dislalia organici
V
anomaliile organelor periferice (dinli, limbi, boltd, buze, maxilare)
&
Buz: despicata
Formele clinice
dislalia functionald
V
) functionarea defectuoasi a aparatului
forio-artic u lator (atrofia muichilor
limbii, buzelor, vdlului palatin,
maxilare deformate. inervatie
nedeterminaie), '
) traseu gregit al curentului de aer

expirat,
) insuficienti dezvoltare a auzului

fonematic Ai a aten{iei auditive
cu tulburirile de articulatie specifice
DeDumirea
Neparticiparra sau Dcnumirca
Dcnrmirea ConsoA \loduldc Locul de suDetului omis
parliciparra suDetuloi
grupei formare articulare sau
corrdelnr i ncrlc substituit
distorsklnat
s surdi constricfivi linguodentali

Siflantc alveolari
Z sonora constrictivi inferioar
d
$ surdi constrictivi prepalatali para-

$uicritoare sigmatism
constrictivi prepalatali sigmatism
J
c surdi semiocluzivi prepalatali

\fricrtc sonota scrn io.luziv; prepalatalii
t surdi semiocluzivi dentall

cu tulburdrile de articulatie specifice
Denumirea
Ncparticiparca sau Dcnumirea
Denunirea Consoa
participarea
tr{odulde Locul de s netului omis
sunetului
grupei rrticulare
coardelor vocale
distorsionat
ocluzivl alveolara
r sonori (succesiva) superioara
rotacism pararoftrtism
alveolara para
Laterala I I sonori semiocluziv,
superioara
lambdacism
lambdacism
m ocluzivd bilahial paramitacism

\azale
alveolara
n sonori nitacism para itacism
superioara
p surdtr ocluziva bilabial pit,icism parApitacism

Rilrhirle
b sonori hilahi.l betacism parabetacism

cu tulburirile de articulafie specifice
Denumirea
Ncparticiprrea sau Dcnumirea
Denumirca Consoa
participarea
Ilodulde Locul de sunctului omis
grupei sunctului
formare articrrlare sau
suhstituit
distorsionat
Labiodenral€
t surdi constrictiYi hbiodenirl fitacism parafitacism
Y constrictivl Irhiodentrl 't'itacism pAra\'itacism
t snrdi ocluziv, linguodental tetacism prratetacism

Dentale
aheolarl
d sonori ocluziv:i
superioar,
dtlttcism parrdclrrci5m
c surdii ocluzi\ii velari capacrsnr parac:tpacrsm
para
Velare sonori ocluzi\d !elari gamacrsm
gamacism
para
h srrrrl; constricti\t !clrrI hnmacisrn
hrmarisnr
/':tl at l zY _r:t-:r -Y /.--{
Formele clinice \RE

in functie de cele trei zone de articulatie: in prima zoni de articulare:
V
) pitacismul (p), betacismul (b), mutacismul (m), datorate
insuficientei inchideri a buzelor;
) fitacismul gi vitacismul (f; v) produs

prin alterarea acestor
Iabiodentale, cauza fiind malformarea
buzei su perioare (scurti) a
incisivilor superiori (rari sau lipsi) cAt
gi a prog naliei (mugcdturi
deschisd).
ln cea de-a doua resiune de articulare:

o tetacismul (t), detacismul (d), nutacismul ( n ),
o sigmatismul adental gi interdental ) sunetele ,'s,, -,'2,,

suferi deformiri sau lipsesc cu totul.
o sigmatismul palatal ) ridicarea vdrfului limbii spre palat;

adesea aceasti abatere se produce in prognatie gi
progenie.
o sigmatismul - lateroflex ) situat intre sigmatismul

interdental 9i adental, )dirijarea curentului de aer lateral
cu varful limbii;
l-
h cea
ln
de a-doua regiune de a4laularg;
articulare:
cea de-a doua regiune de
o sigmatismul guierat ) sunetul iese guierat din cauza

suflului prea tare al aerului printr-un jgheab median prea
mic intre incisivi sau cind intre incisivii superiori gi inferiori
distanla este prea mare;
o sigmatismul labio-dental ) incisivii superiori se aplici pe

buza inferioari degi limba pistreazdpozilia corecti pentru
"s" sunetul produs este aproape un "f";
o sigmatismul "cacuminalis" ) sunetul "'s" este articulat cu

vdrful ei (cacumen) care atinge partea superioari a
palatului, mult posterior fafi de pozilia normali.
Ii
= .^':T'
ln cea de-a doua regiune de articulare
rotacismele :
o uvular sau graseiat ) prin vibrarea vilului palatin;

o dorsal ) prin vibralia pirtii dorsale a limbii;
o laringual )"'r " vibrant (foarte rar intilnit, scirlAit);
o nazal )"'r" hiriit (aerul iese pe nas);
o bucal ) prin vibrarea obrajilor;
o lateral ) prin vibrarea din marginile limbii;
o lingual ) lipsit de sonoritate, ) prin emiterea unui "'r"
monovalent gi uvular, firi sonoritate;
o faringian ) vibralia peretelui faringian la trecerea aerului prin
canalul format cu ajutorul luetei;
o bilabial ) vibrarea buzelor sunetul seminind cu sforiitul calului
sau opritul cailor "prrr";
o interdental I prin vibralia limbii agezatd intre dinfi.
I;- ^. r^__^--^-:__--^ r^ ^rticulare:
= "'.
ln cea de-a doua regiune de articulare
lambdacismele:
o lacunar ) sunetul este omis;

o semi-muiat ) aerul se scurge pe pirfile laterale gi sunetul igi
pierde sonoritatea;
o nazal ) aerul trece in cea mai mare parte pe cale nazal5 gi
asta pentru ci vilul nu inchide suficient trecerea spre c6ile nazale,
din cauze organice sau funclionale;
o bilabial ) sunetul este pronuntat cu limba intre buze;
o )
interdental produs de limba in formd de lopati, cu vArful prins
intre dinfi sau chiar iegit in afard gi ridicat pe incisivii superiori;
o nesonor sau mut ) bine articulat, dar fird sunet laringial;
o )
fricativ retropalatal partea posterioari a limbii se apropie de cea
a palatului, iar aerul emis produce un sunet aseminitor lui "'h".
o paralambdacismul ) sunetul inlocuit cu unul din
sunetele din zona sa de articulare.
in cea de-a trera re iune de articulare

?n cea de-a treia regiune de articulare
o capacism gi paracapacism (afectarea sunetului "c");
o gamacism gi paragamacism (afectarea sunetului "g");
o hapacism gi parahatacism (afectarea sunetului "hn')

Dislalia centrali (de evolutie)
caracter dismaturativ
int6rziere in aparifia gi dezvoltarea vorbirii, ca gi in dezvoltarea

motorie (mersul, !inerea capului, a corpului, controlul sfincterian)
cel mai frecvent alterate
sunetele a cdror biomecanici articulatorie este mai dificili, pentru

ci acestea soliciti o capacitate discriminativi care este
diminuati de microsechelele corticale.
) sif lantele: s, z, t gi vibranta (linguali) "'r" , apoi sunetele palatale

posterioare "'c" - "'g" gi mai rar sunetele: h, p, b, d, n gi vocalele.

Factorii etiologici
de naturi organici:
) factori neurogeni ce determini o leziune micro-sau

macrosechelari, care exerciti o frini in procesul
maturizirii fono-articulatori i ;
) factori somatopsihici 9i factori constitutionali, reprezentali
prin ascendenfi pe linie paternald care au avut intArzieri in
matu rizarea fo noa rticu latorie.
de naturi functionali:
) factori psihogeni ) gregelile de educalie, supraprotecfie,

vorbire infantili dincolo de limita fiziologici; copii Iipsifi
de afectiune, maltratali, abandonati.
-]
Dislalia centrall
Dislalia central5 (de evolufie)
forme clinice:
tr Dislalia motorie
E Dislalia receptiv - senzoriali
EForma psihogend sau reactivi
Dislalia motorie
v
deficit motor global
sau numaiin forta
musculard
necesari pentru
executarea unor
migcdri
fonoarticulatorii
H polon e muscuale
Dislalia receptiv - senzoriali
manifestiri:
) deficit de auz fonematic ) mod nediscriminativ de

receptare a vorbirii gi a incapacitSlii de a se corecta;
) dificultdfi de articulare a siflantelot gi explozivelorn

confundarea sunetelot s-g, z-j, r-1, chiar atunci cind
trebui articulate izolat.
)
sunt frecvente inversiuni de sunete gi silabe
)
se diferenliazd gi un deficit auditiv, in
receptarea sunetelor cu frecvenfd inalt6.
lntre manifestirile de tip dislalic din perioada pregcolard gi cele de

tip disgrafic din gcolaritate existd o relalie de determinare.
ln majoritatea cazurilor, tulburirile de pronuntie se vor reflecta in

mod direct gi pregnant in activitatea de scris-citit.
Riscul de insucces ) vor apdrea fenomene de

gcolar ) evident. transpunere a omisiunilor,
deformdrilor 9i substituirilor
Aseminarea se produce din vorbirea oralS in cea
pe cale aud itivd gi scrisl.
vizuald.
Apar dificultdli de tipul inlocuirii fonemelor sonore cu cele

surde, omisiuni de litere, silabe, cuvinte, adiugarea unor
terminalii in plus, contopiri de cuvinte, etc.
Forma psihogend sau reactivi
V
Himbaj infantil
Xnare varietate a alteratiilor fonetice
cauzati de:
traume psihice,
stiri conflictuale,
) suprasolicitare care se asociazi gi cu o

simptomatologie nevrotici (onicofagie, enurezis,
convulsii, crize de virsituri, insomnii, labilitate
vasculari) etc.
RINOLALIA
tulburirile specifice tulburarea rezonantei

dislaliilor sunetelor gi a vocii, cu
caracter predominant
nazal
V
l{azallzarea
V
trisitura specifici
tr afecliunile congenitale labio-
maxilo-palatine
[J afecfiunile dobAndite ale
palatului dur, ale vdlului moale
(fisuri postraumatice sau
postvirale, pareze, hemipa reze
ale vdluluigi ale luetei).
cauze fiziologice:
insuficienta funclionald
a migcdrilor vdlului gi a
limbii (hipotonie vela16,
lingualS, cdt gi lipsa de
contact a vilului cu
peretele posterior al
faringelui)
.-\:t
Formele clinice
ARE
doui forme: organici gi functionald
Rinolalia organici
tulburirile de pronunfie se extind atdt asupra consoanelor,

cdt gi asupra vocalelor
)cel mai profund afectate ca urmare a alteririi

sunetele: ,,i-i-Lr" vocalelor
) cel mai pulin afectat V
vocala:,,a" vorbirea devine
neinteligibilS
Rinolalia organicd
trei modalitdti clinice
Rinolalia organici deschisi (aperta)
) prin insuficienta velari (nu se poate forma istmul velo - faringian,

care separd cei doi rezonatori: oral gi nazal
suflul aerului necesar pronunlirii cuvintelor se scurge pe cale nazali
) deformiri mai ales a consoanelor fricative ,,f-v"

)' omisiuni ale siflantelor ,,s-2" I necesitd un suflu puternic,
inexistent in aceasti situalie,
tr inlocuiri ale consoaneior explozive surde cu sunete
indescifrabile;
Rinolalia organici inchisi (clauza)
) prin obstrucfie nazald 9i blocarea faringelui

(vegetatii, tumori ale cavitif ii nazale, rinofarin gelui, faringel ui)
presiunea intraorali se
r ealizeazd firi parti ci parea
rezonatorului nazal
ts vorbirea are rezonanta "unui fund de sac", unda respiratorie

necesari pronunldrii sunetelor nazale ,,m-n" scurgdndu-se pe
traiectul bucal
Rinolalia organici mixta
> coexisti factori etiologici din ambele forme citate anterior
AUE
Rinolalia functionald ^@
Rinolalia functionali deschisi (aperta)
) cauzatd de tulburiri respiratorii, hipoacuzie, surditate, bAlb6iali,

hipotonie velari (sunt deformate siflantele);
Rinolalia functionali inchisi (clauza)
) determinatd de asemenea de hipotonie velard, de vdl cu lueti lungd

gi inchidere mare oto-laringiand;
Rinolalia functionali mixti
) determinati de asocieri etiologice diverse, unda respiratorie

scurgAndu-se alternativ pe cale bucali gi nazald, deteriorAnd
caracteristicile articulatorii ale sunetelor.
Diagnosticul funcfional
) in rinolalia deschisi
senzalia acusticd dezagreabili a timbrului vocii
) in rinolalia inchisi
)bolnavii sunt nevoi{i si apeleze la o respira$ie complementarS,

bucald
) deprinderea de a vorbi cu vilul relaxat, cu calea nazo-faringiand

deschis6 )' explici rezonanta bucali a vocalelor gi semivocalelor,
la care se adaugd aceea a " fundului de sac nazo-faringian"
factorii de decizie in tratarea cazului
) logopedul,
>stomatolog u l,
}medicul ortoped dento-facial,
>chirurgul estetician.
(1 | -eaic | -:'ffiffi::- 2)
| oanc ortopea ] lrg
stomatoloe a-ooaa "rtit
estetiaan roCoped
I [ | l- l- I
NE @t
subiect
@
_l
n echipi se formuleaze un ln demersul recuperator fiecare
diagnostic primar gi o specialist are un moment bine
schemi de tratament. precizat in care aclioneazi.
demersurile lor fiind e$alonate in
timp.
ln prima etape se va efectua tratatamentul ortopedic ce consti in

extragerea, implantarea dentari, aplicarea de proteze dentare.
Dupi realizarea interventiei chirurgicale gi aplicarea, atunci cAnd

este necesar, a protezelor, logopedul:
)va examina starea anatomo-functionali,

) va evalua capacitatea gi calitatea respiratorie, timbrul vocii 9i
modul de articulafie al fonemelor, pentru stabilirea unui program
terapeutic adecvat.
Terapia va fi centrate pe doui obiective maJore:
corectarea pron unliei sub

aspect articu lator cu obtinerea
unei bune respiralii de tip
diafragmatic, ce va da forti
coloianei de aer expirat '
transpu nerea constanti in

viata cotidiani, in mediul
familial 9i social a achizitiilor 'i
dobAndit-e in timpul gedinletor

de terapie.
Reeducarea pacientilor cu asemenea afecfiuni este dificili,

migiloasi, iar reugita ei depinde in egalS mdsuri de performanlele
profesionatre ale terapeutului cAt gi de intelesul, perseverenta,
implicarea subiectilor.
D'ZARTRIA
se manifeste printr-o rostire confuze, disritmicd, disfonici,
cu un evident aspect nazal, monotoni.
nu afecteazi limbajul propriu-zis,

ci doar latura lui instrumentald,
la un nivel intermediar,
intre organul periferic de execulie gi centrul cortical de
elaborare Ei comandd.
este determinati de lezarea anumitor

zone din SNC
CLASIFICARE
Formele clinice
Dizartria corticale ll.d*ed;-l

deficientele de la nivelul
scoarlei cerebrale, putAnd
avea la bazi
meni n goencefal ita, tu I bu ri ri
vasculare, traumatisme
cran io-ce rebra Ie
traumatism cranio-cerebral
F""if""t"td pri"-l trtulburdri de pronu ntie,

trtulburiri de de voce,
trtulburiri de de ritm 9i fluen$i a vorbirii;
/-.r:ISIFICARE
I
Dizartria subcortico,o I
formele clinice:
| 1. Dizartria
piramidali I Z. Oir".tri"
I
"itopio,'ia"ra I
@
F""if""t"ti p"i"-l Efenomene de tip dislalic,
trtulburdri de voce,
trtulburiri de de ritm 9i fluenld a vorbirii,
E retard verbal
trdificultiti de comunicare prin mimici gi
gestici;
@SIFICARE
F-dr"e d"l
F""if""t"ti pri"l
FJir*ilbrrb*il
F-dr"eAl tulburdrile neuronilor motori gi ai nervilor din bulb
) au efecte negative asupra coordonirii
migcirilor limbii, a celor legate de respiralie gi de
inervare a cavitSlii bucale, a faringelui gi a
laringelui
fl vorbirea
tr'dGt'ti pill
neclard, insotitd de miqcdri faciale
dizgratioase de tipul ticurilor, strAmbiturilor,
sch imo n oselilor
@SIFICARE,
|l.d*dd;-l afecliuni ale ciilor cortico-bulbare ) determind
paralizii totale sau parliale de la nivelul buzelor, limbii,
vdlului palatin gi a coardelor vocale
F""if""t"ti pti"l 0 fenomene de tip dislalic,

D tulburdri de voce,
tr tulburiri de de ritm 9i fluenli a vorbirii,
Diag nosticu I d iferential

line mai mult de neurolog care, trebuie si precizeze
localizarea leziunii gi etiologia acesteia
Delimitarea se face fatS de: ) dislalie,

) alalie,
Y afazie,
) retardul de limbaj,
F rinolalie
) bdlbdiald.
Prognosticul dizartriei se face in functie de mornentul in care a
apdrut procesul patologic, de tabloul clinic, momentulinceperii
terapiei, complicarea cu alte deficiente etc.
BIBLIOGRAFIE
@ Burlea, G., Balbai€nV., - Normal gi patologic in
evolufia limbajului. Esenfialul in logopedie,
Editura "Spiru Haret" lagi gi Editura Tehnica-lnfo
Ghigindu,2OO1,
& Burlea, G., Burlea, M., - Dicfionar explicativ de
logopedie, Ed.Pol iro m, 2OL7-
e Vewa E. - Tratat de logopedie, Editura
Fundafiei Humanitas, Bucuregti, 2003
TULBURARILE DE VOCE
$EF LUCRART DR. GEORGETA

tsURLEA
Aparatul fonator
V
format din tesuturi care sunt permanent controlate

de sistemul endocrin de-a lungul Tntregii vieli,
incepAnd chiar din perioada fetald.
Laringele apare ca un receptor specific

gi sensibil al hormonilor androgeni,
fiind puternic influenlatd de aceastd
clasd de hormoni. Prin ac{iunile lor
metabolice multiple, hormonii
regleazd cregterea gi funclia tuturor
aparatelor care intervin in fonafie,
inclusiv sistemul nervos central.
AparatulTonator
se poate impd(i in trei etaje:
etajul superior, rezonator etajul mijlociu, vibrator
etajul inferior, respirator
comandate de centrii corticali (motor buco-farino-

laringian) gi ai mugchilor respiratori, in strdnsd
legdturd cu centri auditivi, unde se face
reprezentarea mentald a sunetului care va fi emis
Etajul inferior
V
format din cutia toracicd, cu mugchii respiratori ai plSmrinilor 9i
caile respiratorii inferioare
asigurd schimbul chimic intre aer gi sAnge gi de asemenea asigurd aerul

necesar producerii sunetului
trei teturi Ue respiralie.
predominant costalS predominant abdomina16
costo-abdominald (diafragmald), care este cea mai profundd gi proprie

cAntatului qi corectirii bAlbdielilor pe fond respirator.
Laringele organ vibrator
V
are o dezvoltare proprie, in funclie de virsti gi sex
La pubertate se La vocile inalte laringele e mic, la vocile

P.lg.dHc-
- l:a: -: -: a-
mootTtcan tn
oraveemare.
lrr q
-
d iametru I
.q copit este o treime drn,cet at femeii

':i:y,?ti,Tr1'
#iiirf i,i"ii" adulte, se dezvoltd pAnd la 3 ani,
tiinO-mli iiurte
stagneazd p6nd la 12 ani, cind incep
la femei. modificdri specifice pubertdtii.
Elementele anatomice constitutive ale laringelui

f
aparatul vasculo-nervos gi musculatura intrinseci
\ Sunetul este produs

fi :
6,1,
) prin punerea corzilor in )' prin producerea vibraliilor
pozi!ie fonatorie; corzilor vocale.
V V
se realizeazd prin contraclia Corzile vocale vibreazd pe toatd
mugchilor laringieni care lungimea lor gi in planul glotic
direclioneazd coloana de aer (orizontal)
spre gloti
V
Sunetul laringian, variabil ca
iniltime gi intensitate este amplitudinea vibraliilor depinde
lipsit de caracter vocalic. El de distanla dintre corzile vocale:
se propagd in cavitifile mai mare pentru vocile grave (2,5
aeriene supraglotice, faringe
gi cavitatea bucald, mm) qi mai micd pentru vocile
constituite din pereli ficAi, acute ('1 mm)
rigizi gi moi, mobili.
Galititile sunetelor :
lntensitatea iniltimea
sau fo(a, (frecventa) datd de numdrul

vibratiilor pe secundd (se
in functie de amplitudinea mSsoari in Hertzi).
vibratiilor. mdsurabild in decibeli.
Suprafata de audibilitate este Sunetele inalte corespund
cuprinsd ihtre pragul minim gi cel vibraliilor rapide, iar cele joase
superior, peste care senzalia sau grave, vibratiilor lente (16 Hz
devine dureroasd. - infrasunete; 18 Hz
ultrasunete).
-
Tim bru I
Rezonanta
rezultd din numdrul si varietatea sunetului este fenomenul fizic de

armonicilor compleie emise de interire a unui sunet si se
laringe. r ealizeazA intr-o cavitate
Acesta dd diferenta de voci gi (rezonator).
depinde de strlctura gi
' Existd doud cavitdti de rezonan!d,
functionalitatea intreg ului aparat cuplate intre ele cu'doud incAperi:
fonator. cavitatea faringianA gi bucali.
Tulburdrile de voce,
se refere in principal Ia alterarea spectrului sonor ,
in jurul conceptului de "calitate a vocii" existand multe

pereri, interpretdri date de specialigtii ORl-igti sau logopezi
Dificultatea in practica terapeutici consti in stabilirea unor

obiective precise ale terapiei logopedice, unii terapeufi
avdnd tendinfa de a simplifica diagnosticul,
V
etichetind vocea:
"frumoasd" (bund) sau

"cu tulburdri".
l
Etiopatogenia
V
cauze organrce
V
laringelui, inflamalia laringelui,
Neoplasm laringean
Etiopatogenia
Y
V
noduli pe corzile vocale, polipi pe corzile
vocale,
.-8
':t" ,
?:
,lx
Etiopatogenia
cauze organrce
V
deformalii ale dinlilor,
limbii, buzelor
palat moale absent sau
despicat,
bolta palatind inaltd sau
coborAtd, ingustd qi
devialie de sept.
Cauze fiziologice:
Y
tr hiperfunctia mugchilor laringelui gi paralizii ale
mugchilor sau corzilor vocale (sau ambele);
tr fortarea vocii in intensitate giindllime;
tr hipotonia palatului moale;
D vorbire pe un registru impropriu;
tr afecliuni endocrine
care influen\eazd activitatea , -.2,i
aparatului fonator,
intrucAt predominanta unui
hormon sau a unei grupe de
hormoni imprimd caractere
specifice vocii vorbite.
r Prin studierea exactd a constantelor vocii in bolile endocrine, cresc
posibilitdlile de diagnosticare gi implicit de terapie atAt in boala
endocrind cAt gi in tulburarea foniatricd.
Mutatiile patologice ale vocii au

loc in cadrul unor afectiuni
endocrine manifestate'prin hiper
sau hipofunctie a unor glande.
hiperfunctia co rticos u p ra re n a li )
determind sindromul Conn gi
sindromul Cushing; hipofunctia
acestei glande >loaia AddiSon.
.at hiperfunctia tiroidei ) boala Glanda lripoRza

Basedow: hipotiroidismul ) boala secteta l-:ormonicu
mixedem > d upd tiroidectomie rol important in
crestere s:
este posibild disfonia. reproducete
in cazul hiperfunctiei hipofizei )

acromegalia (gigahtlsmul) iar in
hipofunclie ) nanismul hipofizar.
Schimbdrile de voce in perioada pubertalii reprezintd un efect

natural, datorat exploziei de cregtere gi dezvoltare a
caracterelor primare $i secundare.
Mutalia normale a vocii are ca substrat organic dezvoltarea

cartilagiilor gi corzilor vocale.
f
vocea se modificd
maifrecvent la bdieti ,.\
t e
sub influenta
hormoniloi
androgeni gi mai
pulin la fete.
I
{r
I
rititl
.ii
Formele clinice ale patologiei vocii i
DISFONIA
(cf . g r. d y s=d ifi c i I ; p h o n e =voce)
V
modificare temporard sau permanentd a vocii apdrutd in urma
tulburdrilor parliale ale mugchilor laringelui,ai coardelor vocale
gi a anomaliilor constituite prin noduli bucali gi polipi.
Vocea
V
falsd, bitona 15, monoto nA, nazald,tugitd,voalatd,
scdzutd in intensitate,timbru inegal etc.
DISFONIA
acuti cronicd
V V
determinatd de in tumori laringiene
laringita acutd, benigne gi maligne,
intoxicalii acute cu tumori cerebrale,
alcool, barbiturice, sclerozd in pldci,
atropind; polinevrite, paralizia
postoperatorie a
accident vascular,
traume psihice nervului recurent,
afecliuni endocrine,
surmenaj vocal.
AFOI\IA
) pierderea in diferite grade a vocii ;
V
de origine fiziologicd (leziunea sau paralizia organelor
fonatorii) sau psihicd;
afonia pitiatici (afonie psihogeni)

V
pierderea brutald gi totald a vocii,
in absenla unei infectii sau traumatism, fdrd modificarea anatomicd
a corzilor vocale, dar cu prezenla unei tuse, paradoxal sonore 9i
timbrate care sugereazd diagnosticul gi contureazd etiologia de
ordin psihoafectiv.
FONASTENIA
(cf. gr.phone:voce ; astheneia: lipsd de energie)
V
. scdderea intensitdlii vocii,
. pierderea calitelilor muzicale,
tremurul,intreruperea gi rateul vocii.
ln majoritatea cazurilor ) o naturd functionalS

V
deregldri de ordin psihic:
frustrare, nesiguranld, teamd, etc.
Din multitudinea termenilor acceptali de anglofoni gi francofoni
pentru calificarea calitdlilor vocii, Brodnitz propune conceptele
de:
S hiperfuncfiune -pentru a desemna o

prea mare tensiune muscularl a
regiunii laringiene qi
e hipofunc{iune- pentru a desemna un

efort muscular inferior unei
produceri vocalice adecvate.
Programele terapeutice de reeducare a vocii se stabilesc in

functie de cauzele care au produs modificdrile de voce ; mai in
' toate cazurile fiind recomandati interventia
echipei interdisciplinare.
* Medicul va face examenul laringostroboscopic Ai

va indica daci utilizarea incorecti a vocii este
determinati de :
'r o cauza organrca sau

': functional5, gi deci reeducabili ortofonic.
ln incercarea de a stabili principiile
generale ale terapiei vocale:
t Brodnitz (1965) consideri:

) tulburarea de voce ) perturbare a intregii activitili de
fonatie, de aceea, exercifiile care antreneazi numai
anumite grupe de mugchi nu sunt recomandate.
) atAt calitatea, cAt 9i eficacitatea funcfionalS a vocii se
bazeazi pe bune deprinderi, obiceiuri; un regim de viald
echilibrat, pe capacitatea persoanei de a actiona cu un
minimum de tensiune musculari.
)' tehnica l in cazul hiperfuncliei corzilorvocale este
folosirea gumei mestecat.
Perkins
considerl:
) cea mai bune voce > cea care se produce cu un

minimum de efoft.
) producerea optime a vocii se bazeazd pe u$urinta de

a varia efortul vocal, proportional cu nevoile
tim bru lu i (indlfimii), ale i ntensitif ii 9i registru lu i
vocal, mentinand gradul de incofdare la o valoare
minimald.
) sarcina terapeutului ar fi sd-l invete pe pacient si

vorbeascd cir un efort minim, toat6 exeicitiile ce i le
va propune > amprenta ace6tui principiu'
fundamental.
Reed
) pentru eliminarea arbitrariului in alegerea

metodelor terapiei vocale este necesari:
* o terminologie specificd descrierii tulburdrii de

voce;
* determinarea variabilelor misurabile;
* stabilirea unor scheme experimentale standard,
care sd permitd cercetdtorilor verificarea
rezultatelor studiului tulburirilor de voce.
Terapia vocale va urmeri:
Eliminarea Realizarea unei

dizarmoniilor voci
tonico-motrice; consideratd
adecvati
sub aspect
Realizarea unui fiziologic
buletin de gi auditiv:
ldentitate vocal; clari, netd,
fiabild,modelabild
Competenta vocald; Performanta vocald;

Tehnici terapeutice comune
tulburdrilor de voce
TERAPIE GENERALA (principii):
* tratament logopedic
precedat sau concomitent
cu tratamentul
medicamentos gi
chirurgical,
,i. asigurarea unui climat,
ambient relaxant,
oao
repausul vocii, .i. eliminarea exceselor
* imitarea unei voci "!inta" (mai ales a atacurilor
(stabilirea modelului), dure ale glotei)
Tehnici terapeutice comune

tulburdrilor de voce
TERAPIE GENERALA (principii):
.t exercitii de gimnasticd fono-

afticulatorie,
exercitii de respiralie(inspir
exprr),
-
exercitii de expiratie cu vocale,
silabe. cuvinte, propozilii,
exercilii de motricitate faciald,
exercitii de educare a auzului
fonemhiic
TEHNICI DE LUCRU
ln pozifie verticalS, picioarele depirtate paralel,
la o distantd ca cea dintre umeri,
genunchiiugor flectali,
umerii relaxafi, ugor tragi pe spate,
abdomenul supt, capul drept,
privirea orientatd citre sus, cimpul vizual la 180 grd.,
buzele relaxate:
. mdinile ridicate incet, in expir prelungit, lisate in jos in

inspir prelungit 9i invers;
. capul aplecat in inspir prelungit, ridicarea capului cu
expir prelungit;
. in inspir prelungit, birbia ridicati cdt se poate de sus
(parci ar fi trasi de un cdrlig) se revine la pozitia
normali, in expir prelungit;
Exercitii variate, de exprimare a surprizei, a dezamdgirii, a

bucuriei; folosirea tonului adecvat in timpul unei
conversalii pldcute,enervante, etc.
fl Redarea unui meci de fotbal al echipei gcolii, in timpul ciruia

sunt momente de suspans, cearti intre jucitori, etc.
E Evocarea diferitelor situa(ii de la gcoali, de acasi etc.
D Inventarierea unor mici povestiri in care, prin emiterea unor

sunete, si se redea starea afectivi: la doctor -aaa, strigit de
aiutor, Ia circ, etc.;
E Lecturi in care vocea va transmite sentimente, stlri afective.

TEHNICI DE LUCRU
Exercitii de emitere vocald in diferite pozitii:
ghemr.iit, chircit, cu bdrbia in piept, c6rpul in
extensie, etc;
tr prelungirea vocalelor (cronometrare),
lectura cu voce tare a unor texte minutios alese,

in care vocalele sunt marcate gi vizual,
sublinierea vocalelor, in vederea obtinerii unor

fonatii mai clare gi mai puternice "alunecdnd"
timbiul de sus in jos.
tr lectura in cor
PENTRU DISFONIE
tr Exercitiile de educare a vocii se vor desfdgura
obligaioriu dupd o perioadd de odihni a '
coardelor vocale;
exercitii de masticafie, rotirea capului gi a

gitului, exercitii de'cdbcat-suspin ;
tr exercifii de expirafie simpld,de expiratie cu

vocale;
lectura cu glas tare (inregistrare gi auto

evaluare)
PENTRU VOCEA OSCILANTA
tr Se regleazi registrul normal alvorbirii;
tr Se demonstreazi pozifia corectd a capului;
tr Se invafi cum se pdstreazd echilibrul dintre

aerul din pldmdni(mediu intern)gi cel din
afari.
ln general, prin indicatia opririi efortului

vocal trebuie inteles mai mult oprirea unui
efort vocal exagerat.
Doar in cazurile in care

s-ar putea declanga o agravare a situafiei organice,
cum ar fi hemoragii la nivelul coardelor vocale,
artrite cricoaritenoidiene sau pentru perioada
postoperatorii a unor intervenfii efectuate pe laringe
putem vorbi de
repausul vocal total.
BIBLIOGRAFIE
Burlea, G., BAlbAie, V., - Normal 9i patologic in evolufia
limbajului. Esentialul in logopedie, Editura "Spiru Haret"
lagi gi Editura Tehnica-lnfo Chigindu, 2001
Burlea, G., Burlea, M., - Dictionar explicativ de
logopedie, Ed.Polirom, 201 1
Launay, L., Maisonny, S., Les troubles du language,
de la voix et de la parole, Paris, Masson ,1975
Mazzola, R., F., De Filippis, A., L'insufficienza velo-
fa ri n ge a, I' ap p rocci o m u lti d i sci pl i n a re d i ag n o sti co
terapeutico, Milano, Masson ltalia, 1995
Yerza E. - Tratat de logopedie, Editura Fundaliei
Humanitas, Bucuregti, 2003
Tulburdri de ritm gi fluenfd.
BalbAiala. Tahilalie. Bradilalie.
Tumultus sermonis.
$EF LUCRARI DR. GEORGETA BURLEA

UNIvERSITATEA DE MEDrcttrA gl raRuacrE ,,cR.T. popA" tA$t

@copyright. Toate drepturile de autor rezervate
BAlbAiala
Dintre tulburirile de ritm gi fluenti
) una dintre patologiile cele mai complexe, care suscitd inci

interesul specialigtilor din foarte multe domenii: medicind,
psihologie, logopedie, etc .
ln literatura de specialitate mii de lucriri
) trateazi etiopatogenia, simptomatologia gi evaluarea sa

in scop preventiv, de diagnostic Ai terapeutic
Balbdiala
compromitAnd comunicarea lingvistici normalS
determini trei factori
1 ) diminuarea inteligibilitifii 2) infirmitate
3) handicap
)> pufine tulburdri de limbaj au un evantai atit de vast

de manifestiri, ajung0nd pdni la psihoze sau
mecanisme defensive primitive, de autoizolare
BAlbAiala
definifie oMS (W.H.O.,1977)
"o dezordine in ritmul cuvintului, in care pacientul gtie cu

precizie ceea ce ar vrea sI spun[o
dar in acelagi timp nu este in stare si spuni din cauza
> unor opriri involuntare,
> a repetiflilor
F qi/sau prelungirilor unui sunet".

vorbirea fluenti
datd de curgerea ugoar5o continuitatea qi

secvenfialitatea productiei verbale,
> fdrd eforturi,

,p333}} > cu ovitezd, anume
> gi cu un ritm regulat
Pauzele, aga-zise normale sunt situate la granite gramaticale
produc o fragmentare naturald a rostirii, utilizabild pentru

realimentarea cu aer prin inspir; ele sunt de un real ajutor pentru
ascultitor, in intelegerea sintactici a enuntului
Disfluente
t
d iscontin u ititi anormale in vorbire
> prelungirile,
> opririle
qi repetlrile de sunete,
silabe gi cuvinte
simptomul patognomonic al bdlb6ielii
pentru evaluarea gravitilii bAlbiielii

pentru prognostic
pentru evaluarea rezultatului terapeutic
in prima copilirie
copiii pot si prezinte multe disfluenfe

in interiorul sau intre cuvinte, chiar fiind normo-vorbitori
fluenla verbalS alterati, care se poate manifesta intre 2,5 - 4 ani
poate determina confuzii interpretative de diagnostic
A defini un pacient ca disfluent din cauze psihologice (,,...

este bdlbiit pentru ci este foarte nervos"),
este in realitate
o evaluare imprecisi atat sub aspectul comportamentului verbal,

cAt gi al presupusei etiologii.
Epidemiologie
Posibilitafile de a determina prevalenta

gi incidenfa bdlbdielilor sunt:
1) autoevaluerile redactate de pacienlii ingigi sau

de pirinlii acestora, de fiecare datd cdnd s-au
balbait pentru o anumite perioade; metodA a
remas deschisd criticilor, fie pentru a stabili
vdrsta de aparifie, fie durata;
2) urmdrirea timp de mai multiani a unui

esantion de copii.
Epidemiologie
aproximativ 1% din populalie ) Cercetirile statistice, ficute

de diferiti autori
o depistare timpurie +
o terapie logopedicd de preventie
ar reduce semnificativ prevalenfa bdlbdielii

cronice, manifestd la vdrsta adolescenfei sau a
maturititii
Sexul qi b0lb6iala
>afecteazl, in special blrbafii,

manifestAndu-se cu caracter de
mai mare durati gi gravitate.
s-au invocat dezvoltarea mai dinamicd a limbajului

la fetife, in urma unei precoce
V maturiziri neurologice
metode educative utilizate in cazul b5ietilor in comparatie cu fetele
ldeea unei educafii discriminative, responsabild de prevalenta

b6lb6ielii la bdieli poate fi cu greu acceptatd firi a fi truali in
considerare gi ceilalfi factori, mai ales de ordin psiho-socio-culturali.
Vdrsta de aparifie
in copilSrie apare cel mai adesea intre 3 gi 6 ani
aparifia la vArsta pubertilii (13-14 ani)
)> pusi in raport cu factorii hormonali, se interpreteazi mai degrabd

ca o recidivi a unor episoade tranzitorii de bilbAiah infantill'
neglijate sau ascunse de citre pirinfi,
dar de obicei puse in eviden(i de o anamnezi exacti
la vdrsta adulti aparilia bAlbiielii este excepfionalS
Etiopatogenia
La sffirgitul secolului XXo

s-a ajuns treptat la un consens in privinfa
etiologiei bfllbflielii,
dezvoltdndu-se in baza ariei de interes ale
cercetitorilor,
diferite teorii.
Teorii organiciste care evidentiazl:
Borden)
Teorii psihogenetice :
F Rolul mediului familial in care copilul creqte qi

achizilioneaz[ limbaj ul
considerat de unii autori absolut fundamental
pentru etiopatogenia bdlbflielii (Sheehan, 1975)
F al{ii susfin ci influenla mediului trebuie totugi

si acfionezepe un teren de predispozilie
geneticS.
Dupi Johnson ,
bdlbfliala este rezultatul a trei variabile
principale:
F gradul de disfluen{I al copilului ;
} sensibilitatea ascultltorului in leglturd cu

aceasti probleml ;
F sensibilitatea copilului in legiturl cu propria

fluenJI qi judecnfile anturajului.
lntre factorii cei mai semnificativi, semnaldm:
sentimentul de nesiguranli
9i fricd determinat de
comportamentul coercitiv al
pirin!ilor
comportamentul agresiv, hipercorectiv al mamei in legdturd cu

limbajul copilului;copil ce va dezvolta astfel o nevrozi
obignuinta vicioasi a migcdrilor fono-articulatorii

Bdlbiiala nu e cunoscutd la popoarele primitive.
Fenomenul este in cregtere gi e mai frecvent
la popoarele avansate gi
cu un nivel cultural mai
inalt
in lumea occidentald,
in fdrile cu o dezvoltare economicd mai mare
(ambianfi familiald nevroticd, stress),
gi in mediul urban mai mult cd in cel rural.
Stewart (1960) a comparat standardele educalionale
) ale unei populalii de ,,balbaili" din Vancouver

) cu cele ale unei populalii de ,,nebalb6i!i", populalia Ute, Colorado
cei din urmd rezultdnd a fi mai indulgenli in ceea ce privegte:

)
invilarea controlului sfincterian,
)' pl6nsul,
)
nevoia de contact fizic cu adultul,
)
gradul de independen!5 fa!6 de familie,
)
calitatea limbajului.
Societdtile mai avansate ajung sd fie intotdeauna mai intolerante

cu devierile de la normal, mai exigente gi deci generatoare de
anxietate gi fobii.
Teorii foniatrice
BalbAiala
F a. tulburare a feed-back-ului audio-verbal
F b. tulburare psiholingvisticd
F c.tulburare a productiei articulatoriiin cazul

coexistentei unei dislalii polimorfe;
F d. bilingvismul
a. Tulburare a feed-back-ului audio-verbal
in timpulfonaliei
subiectul nu controleazd presiunea subgastrici
ca urmare a proastei coordondri motorii a

mugchilor intercostali, abdominali gi a
diafragmului
V
evidenfiatd prin mdsurarea presiunii esofagiene,
gastrice gi transdiafragmatice.
b. Tulburare psiholingvisticd
Asocierea bdlbiielii cu int6rzieri ale

limbajului 9i ale productiei
verbale a fost confirmati de multi
specialigti ;
Sistemul lingvistic
unul din subsistemele psihicului uman-
Nesi ncro n izarea proceselor, loca I izate la n ivel de

subsistem
bdlbAiala
c.Tulburare a producfiei articulatorii
in cazul coexistentei unei dislalii polimode
bdlbiiala
determinatd de neexistenla unei

coordondri intre cei trei analizatori:
D auditiv
tr vizual
D motor-kinestezic
l---
-
d. Bilingvismul
F unul dintre factorii etiologici adesea invocafi
a doua limbi poate fi

invitati 9i-sau folositi
firi ecou negativ in

planul limbajului gi al
comportamentului
daci gi numai daci
sistemul lingvistic al
primei limbi a fost
insugit pdni la nivelul
performan!ei.
ln ultimii cinci ani,

factorii etiologici ai bAlbdielii au fost clasificati in:
F Factori favorizanfi (ereditate)
F Factori declangatori (gocuri emotionale,

accidente, leziuni la nivelul S.N.C.)
F Factori agravanfi (mediu)

BALBAIALA - CLASIFICARE
In functie de localizarea spasmului
(gAt, limbd, buze)
se disting diferite forme de bdlbdiali:
) guturali, cu blocaje la nivelul mugchilor

laringieni gi cu deficit de pronunfie a
consoanelor,,c-9" ;
F linguald l-t-d;
F labiald m-p-b.
Luind fn consideratie:
man ifestarea repetitivd
gi blocajulspasmodic,
se pot distinge trei forme clasice:
F Forma clonicd ;
) Forma tonici ;
F Forma nnixtd.
Forma clonicd
constd in repetarea convulsivd a unui fonemn

a unei silabe, in timpulvorbirii.
Se pune diagnosticul de
bAlbdialS clonici numai
atunci cdnd sunt cel putin
patru repetitii, care

atenteazd la integritatea
cuvdntului.
Forma tonicd forma cea mai severi de

bilbdiald
se manifesti prin:
intreruperi, blocaje,
mai mult sau mai importante ale
cuvA ntu lu i
asociate adesea cu
spasme respiratorii,
o mare tensiune motricd
gi sincinezii ale fefei
sau ale intregului corp;
Forma mixtd
o formd intermediari intre forma cronici gi cea tonici

fenomenele de repetare a silabelor
coexisti cu cele de blocare sau
intrerupere a cuvintelor.
poate fi semnul cronicizirii unei b. care devine tonici sau,

dimpotrivi, expresia regresiei unei forme tonice, care, ulterior
reeducirii, devine clonicd.
$coala americand de logopedie clasifici

bdlbdiala in doud forme:
primari
cdnd simptomele au un caracter incongtient, iar vorbirea

nu-i impune copilului un efort deosebit
secundari
cind copilul igi congtientizeazi defectul, incercAnd si-l

mascheze, administrdndu-gi o suprasarcini musculard,
care, nesincronizatd cu suflul respirator, produce blocajul.
SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia specifici este datd de:
F Gompoftamente
observabile;
F Comportamente
neobservabile;
Com portamente observabile:
Repetarea de mai mult de 4 ori

a unui sunet sau a unei silabe ;
Migc5ri gi acliuni asociate:
gesturi de camuflaj ( capul intors, mdna la gurd);

stnc tnez ,
tahicardie, rogeali sau paloare, transpiratii,
ticu ri;
g rimase;
freamdtul nirilor, dilatarea pupilelor;
migciri necontrolate ale bratelor, picioarelor,
ca 9i cum traiectoria mersului ar fi ondulati sau in zig-zag ;
Com portamente observabi le :
) Tensiunea vocald ;
) Tulburdri respiratorii ;
) Tulburdri de fonafie ;
F Utilizarea aerului rezidual ;
) Compodamente de evitare ;
) Pauze mari inainte de a vorbi.
Com portamente neobservabi le:
) frica legatd de actul comunicativ > se manifestd

in forme variate, in functie de continutul
comunicdrii, de interlocutor, de canalul de
comunlcare;
)ena,
)ruginea,
)culpabilizarea;
Tabloului clinic al bdlbiielii
se manifestd pe 3 nivele, in relafie biunivocd a
fiecdreia dintre ele cu celelalte doui:
) emotionald,
) comportamentald,
) cognitivd.
Diag nostic
evaluare riguroasi care se referi la:
Anamnezd Simptomatologie
) patologici personald, ) deregliri in emiterea cuvAntului,

) a familiei. ) deregliri ale respiratiei;
) sincinezii,
) stAngicie.
Diagnostic
Examinare obiectivi
F aspectul articulator,
) frecventa anumitor cuvinte in unitatea de timp,
F evaluarea fluenfei 9i a variabilitifii acesteia,
Fincadrarea defectelor verbale in cele patru categorii:
repetilii de sunete-silabe repetifii de cuvAnt
repetilii de propozitii propozilii incomplete
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Se face cu:
Tah ilalia
este o ugoari cregtere a vitezei fluxului verbal dar fdri repetifii sau
blocaje;
Bolboroseala
deregliri ocazionale sau asociate cu un anumit grad de deficienli

m intald;
Tumutus Sermonis sau Cluttering
este vorba de o exprimare foarte rapid5 care se intrerupe cu eiiziuni,

deformiri de sunete (dislalie) 9i care are un ritm specific (disfemie).
TERAPIA
VariabilS in functie de:
F Clasificarea bdlbiielii;
Locul 9i felul manifestirii simptomelor;
) Consistenla bAlbdielii;
) Reactia la bdlbAiali;
) Vdrsta pacientului.
"Clepsidra BAlbAielii" T
reprezinti sinteza
pe care personal am
, .'-_. t'
realizat-o intre:
- etiologie
-simptomato log ie
-evaluare
-d iag nostic
-terapie
-preventie.
TAHILALIA asociate cu iteralia
(< gr. tachys = rapid; gr. Ialein = a vorbi)
Tulburare a limbajului constdnd in accelerarea ritmului verbal,

apiruti in cadrul stirilor de agitalie (agitalii parkinsoniene,
sindroame confuzionale).
Sunt posibile:
> omiteri sau inlocuiri de consoane,

> agramatisme (dezacorduri intre persoani-gen-timp, de
declinare),
> cit 9i deformdri prin neterminarea cuvdntului de exprimat,
datoriti faptului ci expirafia este superficiali 9i se consumi
in ritm defectuos.
rapiditate excesivi a ritmului este insotiti 9i de o

monotonie a vocii, chiar de o producere defectuoasi a el,
cu un timbru dezagreabil.
Tratamentul medicamentos
este foarte necesar alituri
de logopedie 9i
psihoterapie.
De cele mai multe ori, persoana cu tahilalie prezinti gi alte

tipuri de tulburiri de limbaj, in special, tumultus sermonis.
BRADILALIA
gr. hradys = incet, Ialia = vorbire
Vorbire rare, incetin ite.
pronunfia sunetelor este

neclard, confuza, iar
articu larea incompleti.
expresie a unei lentori ideative, mai ales in cazurile

accentuate de intelect.
TUMULTUS SERMONIS
o tulburare avdnd o bazi foarte complexi, care poate sd
intereseze toate canalele de comunicare.
o tulburare ereditard, familiali, care vizeazd nivelul cel mai

inalt al formulirii 9i al integririi lingvistice.
Productia verbali rezultatd este Simptomele par sd

accelerati cu repetiri gi pund in relafie
tirigdniri, o incongruenli
inversiunea ordinii cuvintelor, dintre
omisiuni gi asimiliri, capacitatea
prin care cuvAntul devine putin articulatorie gi viteza
inteligibil. gindirii.
TUMULTUS SERMONIS
Conceptul a fost clar ilustrat de faimoasa figuri a icebergului a lui Weiss
Turnullus
sermonis
Tulburare cent ala a limbajLllLri Hiperactivitate
Tulburari ale proceselor neurologice de integrare
tulburdrile sunt reprezentate prin puncte diferite la suprafald, vizibile,

dar toate cu o bazd patologici comuni, definiti ,,dizarmonie centrali a
limbajului", unde t.s. ar fi manifestarea verbald.
BIBLIOGRAFIE

evolutia limbajului. Esentialul in logopedie,
Editula "Spiru'Haret" laqi gi Editurd Tehniia-
lnfo Chigindu,2001
Burlea, G., Burlea, M., - Diclionar explicativ de
logopedie, Ed.Polirom, 201 1
Burlea G. - Beb1iala, Editura Tehnicd - lnfo,
Chiqindu, 2003
Tulburdrile limbajului scris.
Dislexia - disgrafia

UNIVERSITATEA DE MEDICII.IA 9I TANTUNCIE,,GR.T. POPA" IA$I

tulburdrile lexico-g rafice :
E incapacitdfi paradoxale totale

tr (alexie-agrafie)
:,qn
D sau pa(iale
tr (dislexie-disgrafie)
V
in invilarea gi formarea deprinderilor
de scris-citit
Defi n iti i descri ptive a le d is lexiei -d isg rafiei
B. Halgreen (1950) definegte dislexia prin 4 caractere principale:
V
tr dificultate de invitare a scris-cititului;
tr progresul in scris-citit este constant sub media clasei;
tr discordanld intre progresul realizat la scris-citit gi cel de

la alte materii;
tr discordanli intre rezultatele la scris-citit 9i inteligenta

generald.
Definitii descriptive ale dislexiei-disgrafiei
M. Gritchley (19741:
"dezordine in organ izarea cu noagterii"
Suzanne Borel-Maisonny, (1 963):
"dificultate speciala de a infelege, reproduce gi

integra simbolurile scrise".
Cl. Launay (1965):

"insuficien$e fu ncfionale in elaborarea
limbajului, schemei corporale gi ritmului".
Defi n ifi i descri ptive ale d is lexiei -d isg rafiei
.J.M. Noel (1976) Si C.P. Bouton (1976)
definitia trebuie si cuprindd criterii negative:

V
. dislexicul nu trebuie sd prezinte deficite senzoriale,
. nu este debil mintal,
. nu are o frecvenld neregulatd la gcoali,
. nu reprezinti consecinla unei metodologii inadecvate

sau a unui mediu socio-cultural impropriu.
Definifii descriptive ale dislexiei-disgrafiei
E. Mucchielli gi Arlette Bourcier
"manifestare a perturbirii in rela{ia" Eu-Univers",

pe fondul unei instabilitSlii psiho-afective. "
"tulburdri inniscute
ale scris-cititului,
deci tulburare consecutivd a
unui fond neuropsihic
deteriorat".
Definilii psihopedagog ice
Paul Popescu Neveanu
perturbare a inv6!6rii citirii

gi scrierii, manifestati prin:
V
. confuzii, inversiuni, adiugiri gi substituiri de litere,
cuvinte gi chiar sintagme;
. neregularizarea desenului literelor gi dispunerea lor
anarhici in pagini;
. neinlelegerea completd a celor citite sau scrise;
. lipsa de coerenfi logici a ideilor in scris.
Definilii psihopedagogice
Constantin Pdunescu:
tulburare de integrare fonetici ce reprezint6
V
insuficienta capacitate de discriminare a sunetului
in cuvAntul auzit
gi a semnelor grafice in cuv6ntul citit,
ceea ce duce,
pe de o parte la ortografie gregiti in dictare
qi pe de alta la o citire gregiti a scrierii .
Etiologie: &
*,,
,.
factori neuropsihici
factori psihomotorii
E factori senzoriali
fl factori cognitivi
I factori ce tin
,
de conduiti
fl factorii ce tin
,
de oralitatea copilului
E factori i nepreciza,ti
factori neuropsihici
V
functionarea
t
carentiali a
sistemului
nervos central
(disfuncfii E-','t *j
1'-i't-t,,t
T+. jr- ,'- :
; -lg
V
tr motricitatea find a globilor oculari gi a aparatului
verbo-motor (coordonarea verbo-motorie gi
oculo-motorie sau kinezia specificd lecturii)
/r i!
#a
tr lateralitatea ');
cerebral6,
V
f orientarea stdnga-dreapta,
E schema corporald,
Dsimtul temporo-ritmic
(structural intrinsec Ai cel de
percepere a ritmurilor
ambientale);
factori senzoriali
deficite ugoare gi bine ascunse in sfera senzorialititii
V
micro-tulburiri in
orientarea spalial5 9i
temporal6, in
organizarea perceptivS,
necorelare ori
disjunctie intre
analizatorul vizual $i cel
auditiv intern,
rezonator;
factori cognitivi
Eexperienfa cognitivd a copilului
gi gradul ei de organizare,
E"priza cognitivd" a noilor cuno$tinte la cele vechi
V
putdnd afecta semantizarea noilor cuvinte plus
gradul de congtientizare giintelegere a
materialului citit;
se asll-nite gi un deflcit intelectual general,

dar foarte uqor qi bine camuflat
factori ce tin
,
de conduitd
extrapolati din psihologia behavioristi
V
limbajul ) comportament verbal,
iar citirea ) o conduiti complexi ce poate fi descompusi in
alte subconduite, la care se ajunge prin condilionare
operant6;
V
aceasti abordare presupune o similititudine
intre difieultilile de citire 9i cele de conduiti in general
(in ambele situafii existi aceleagi "legi" sau trasee generative);
factorii ce tin
t
de oralitatea copilului
V
tr vocabular sirac, vorbire elipticS;
tr
simt sintactic precar qi deficienle de
semnalizare care conecteazd acegti factori cu
cei cognitivi;
tr disjuncfie in integrarea vizualului in verbal in

timpul procesarii insuficient de rapide a
informatiei specifice lecturirii ;
factorii neprecizafi
V
tr orbirea sau "ambliopia congenitald a cuvdntului "
(incapacitatea structurald a persoanei de a vedea
corect grafemele gi cuvintele scrise);
tr dispozilie inndscutfr pentru confuzie spalia16 gi

direcfionald;
E "deficit intermodal" sau "incruciE;are

intermoda16" ce constd in alterarea conexiunilor
intre diferitele simfuri, in special vdz-auz
Simptomatologie:
* confuzii frecvente intre grafemele gi literele

aseminitoare,
* inversiuni, adiugiri, omisiuni gi substituiri de

grafeme gi litere,
* omisiuni, adiugiri gi substituiri de cuvinte gi

chiar sintagme,
Simptomatologie:
.l.deformdri de litere 9i grafeme,
* plasarea defectuoasi in spaliul paginii a grafemelor,
* neintelegerea completd a celor scrise sau citite,
.i. lipsa de coeren[i logici a ideilor in scris
.i. neputinta de a dobindi abilitdfile corespunzitoare virstei

dezvoltirii psihice 9i instrucliei.
C las ificarea d islexo-{isg rafi i lor

Din punct de vedere genetic
tr constitufionald;
D de evolulie (de dezvoltare);
tr afectivd.
Din punct de vedere al inabilititii senzoriale
tr fonematicd;
tr opticd;
tr literald;
tr verbal6.
C I as if i ca rea d is I exosd qgla'fii ! o r
Din punct de vedere prognostic
V
tr d islexia-disgrafia evol utivd
(de dezvoltare - S.T. Orton 19371;
tr dislexia-disgrafia constitutionali
) cu determinare genetici, maifrecventd la biieli
decdt la fete, foarte gravi gi pufin curabild, fiind
asociatd cu tulburiri de limbaj gi o lateralitate riu
structuratd.
C lasificarea d islexo-d isg rafi i lor

Din punct de vedere al gradului de deficienti
V
tr d islexia-disg rafia lejeri;
tr dislexia-disgrafia medie;
tr dislexia-disgrafia gravd;
tr dislexia-disgrafia foarte gravd
Aceasti clasificare stratificatd in funcfie de gradul deficienlei

permite evaluarea progresului pe parcursul terapiei
logopedice.
C lasificarea d is lexo-d isg rafifiilor
iI
Dupd predominatia structurilor tulburate :
V
tl auditivd
tr opticd
D verbald
E motorie
forma auditivd
tulburirii analizatorului auditiv sau doar a auzului
fonematic.
se manifestd prin:
tr dificultdfi ale analizei gi sintezei fonematice

tr dificultdtiin corelarea literei cu sunetul
corespunzdtor
forma opticd
determinati de:
* leziuni ale unor centri "ai memoriei imaginilor

vizuale" din lobul occipitalgi ai unor "centri ai
scrisului" din aria prerolandicd
* sau o dezvoltare insuficientfr in sistemele optico-
verbale
denaturarea scrierii sau incapacitatea de a

scrie.
forma verbalS
urmare a diverselor tulburiri de
pronunfie
(dislalie, alalie, dizartrie, tahilalie)
)' fenomene de transpunere a omisiunilor, deformdrilor gi

substituirilor din vorbirea orali in cea scrisi.
Apar dificultili de tipul:

/ inlocuirii fonemelor sonore cu cele surde,
'/ omisiuni de litere, silabe, cuvinte,
/ adiugarea unor terminaliiin plus,
/ contopiri de cuvinte, etc.
forma motorie
are la bazd dezintegrarea
stereotipiilor motorii ce iau
parte la actul scrisului.
aspectul scrisului
este foarte neglijent,
cu litere de forme neregulate gi
mirimi diferite.
SPEC|F|C $t COMUN
ir.t ols l-EXtA-DISG RAF tA
coPilLoR cu TNTELECT NORMAL gt
A CELOR CU HANDICAP DE
INTELECT.
STUDIU COMPARATIV
comunicarea orala comunicarea scrisa
F primordiali 9i )nu beneficiazi de un

context situafional, de o
predominanti in activitatea sus[inere dialogati
umani
) nu permite discontinuititi
) dispune de o diversitate de s'au erori gramaticale '
mijloace expresive gi
conditii auxiliare F prototipul fiecirui act
cognitiv complex
textul scris evidenliazl cu mai multd forld

interdependenfa limbaj-gdndi re
ldentificarea particularitdtilor de lim baj

din handicapul de intelect
importanla teoretici importanta practici
limbajul
F interdependenta V
gandire gi limbaj funcfie psihice influenfatd
V mai facil de educatie
puse mai u$or in prin metode gi procedee
evidentd adecvate
V
poate potenta intreaga
dezvoltare psihicd
OBIECTIVUL CERCETARII
identificarea atdt a elementelor comune cdt gi a

celor specifice de manifestare a sindromului
dislexo-disgrafic la doui categorii de elevi :
elevi cu intelect normal

--.r.--+ respectiv
"+ elevi cu debilitate mintald.
IPOTEZELE CERCETARII
1. Dat fiind faptul ci fn dislexo-disgrafie

existd o simptomatologie definitorie pentru
categoria tu lburdrilor grafo-lexiei,
independentd de calitatea intelectului,
dar dependentd de nivelul achizifiilor deprinderilor
scris-cititu lu i,
presupunem cd in cazul celor doui loturi
investigate (copii cu intelect normalgi copii cu
debilitate mintald)
se comit, in formd giin confinut, aceleagi tipuri de
gnegeli.
2. Apreciem cd la copiii cu debilitate mintald,

ca urmare a vidului mintal gi a achiziliilor verbale
scdzute,
se manifestd
o frecventd mai mare gi mai variatd a
fenomenologiei d islexo-disgrafice comparativ
cu lotul subiectilor cu intelect normal.
#ffi
3. Prezumim
o persistenfi in timp a gregelilor comise gi o
rezistentd mai mare la procesul corectiv-
recuperativ
in cazul subiecfilor dislexo-disgrafici cu debilitate
mintald, comparativ cu dislexo-disgraficii cu
intelect normal.
Mirimea gi caracteristicile lotului de subiecti
Studiul implici populalia elevilor din municipiul lagi:
tr cu intelect normal din tr cu debilitate mintalS

invitimAntul de masi la incadrafi in diferite centre de
debutul clasei a lll-a - testata profil sau care urmeaza un
integral program de educalie integrati
in gcoala de masi.
egantionare: metoda grappes
Mirimea populaliei elevilor cu sindrom dislexo-disgrafic:
*cu debilitate mintali - 41 de elevi
*cu intelect normal - 498 de elevi (extras un egantion de aceeagi

talie - 41 de elevi )
Rezultate obfinute
gi modalitdtile de verificare a ipotezelor
Proba utilizatS: "Caruselul cuvintelor" (5 seturi de sarcini)
administrati in 2 etape:
1. La inceputul anului gcolar: perioada 15.09-15.10.2009;

2. La finalul primului semestru de gcoali
surprinde:
efectul unui semestru de terapie
persistenla gregelilor in timp

Rezultate obtinute
gi modalitilile de verificare a ipotezelor
testul de semnificatie a lui Student, testul t referitor la diferenta

dintre medii.
Am analizat datele:
.i. eEa ntioa n e lo r r{a prima testare

perechi: ,a a doua testare
(utilizAnd acelagi instrument)
.1. ega ntio r lo

'grupul de copii cu intelect normal
ane
independente: igrupul de copii cu debilitate mintali.
media scorurilor pe categorii de subiecti

- procedeu statistic diferen(a dintre medii pentru egantioane
independente
:t
:.
toti coeficientii p de
sem n ificativitate a
diferentei mai mici
decdt 0,005
+
sunt diferente semnificative din punct de vedere statistic intre medii
frecventa tipurilor de gregeli comise de copiii dis lexo-d isg rafici cu intelect
normal mai mici decAt frecvenla tipurilor de gregeli comise de copiii
d islexo-d isg rafici cu debilitate mintald
ne confirma a 2-a ipoi@-za.

Valorile coeficientului de semnificativitate intre medii
pentru copiii cu intelect normal
.0 ,0 .0 ,0 ,0 0.103 .0 .0 .0 .0 ,0 .0 .0 ,0
.0 ,0 0 0 001 0 0 003 .0 00 0 0 0 001 0 0
pentru toate cazurile: p<0.005
o
un progres semnificativ de la testarea 1 la testarea 2,
excepfie - la proba de dictare

- stagnare intre cele 2 momente ale testarii
Valorile coeficientului de semnificativitate intre medii pentru

copiii cu debilitate mintali
0,018 0,037 0,279 0,05 0,162 0,058 0,71 0,183 0,002 0,005 0,001 0,021 0,018
0,018 0,007 0,822 0,011 0,767 0,0'19 0,103 0,003 0,006 0,323 0,014 0,011 0,013 0,017
majoritatea p > 0,005
nu sunt diferen{e semnificative din punct de vedere statistic intre medii
nu se inregistrcazA un progres semnificativ de Ia testarea 1 la testarea 2
ne confirmd ipoteza 3 / care se refera la persistenta in titnp gr"g"lil,rt -

"
.i. in doar 4 activitati s-au inregistrat amelioriri semnificative din cele 24 posibile
n in timp ce pentru grupul copiilor cu intelect normal s-au inregistrat amelioriri
in 23 din 24 posibile
probele aplicate au vizat toate tipurile de gregeli
posibile:
omisiuni, adiugiri, dificultSli in:

substituiri 9i confuzii de corelarea complexului
litere/grafeme gi cuvinte sonor cu simbolul grafic
scris cititul incet, lent, intelegerea sensului
staccato convenlional al simbolului
* contopiri 9i comprimiri de grafic
cuvinte (reducerea ultimei respectarea regulilor
silabe) gramaticale
+ nerespectarea spatiului respectarea regulilor
pagrnil caligrafice
*. s6rirea 9i suprapunerea despirlirea in silabe
rindurilor
rnediile pe tipuri de greseli toate tipurile de gregeli posibile
au fost identificate
ca fiind prezente
la ambele egantioane
degi de o intensitate
diferiti
partea comuni a manifestdrii

sindromului dislexo-disgrafic
cele doui categorii de copii

comit aceleagi tipuri de gregeli
se confirmi ipoteza 'l

coNcLUzil
tr Deficientele de scris-citit au o frecventd mai mare la copilul
debil mintal comparativ cu copilul normal
tr Copilul cu intelect normal gi cel cu handicap de intelect au

comun intr-un moment al evolutiei, tulburarea dislexo-
disgrafici care pentru normal are o reversibilitate pozitivd,
in timp ce pentru cel cu handicap de intelect
ireversibilitatea tulburdrii este evidentd
D La copilul cu handicap de intelect tulburarea dislexo-

disgraficd are o rezistenli specifici la acfiunea de
corectare 9i o tendin!5 de agravare prin consolidarea
deprinderilor gregite
coNcLUzil
tr La copiiidebili mintali
se constata greutili foarte mari in folosirea functiei
semiotice; vocabularul copiilor debili mintal este mai limitat
comparativ cu normalii: este mai sirac in cuvinte-nofiuni
care desemneazd unitifi temporale, mirimi, relalii spafiale,
caracteristici psi hice.
I ln vocabularul utilizat de debilii mintal predomini

substantivele, trisdturi care se menline mai mult ca la
normali; numdrul de verbe este mai mic ca la normali
coNcLUzil
Fraza, atdt in limbajul scris cit giin cel oral ,
se caracterizeazd la debilii mintal printr-un
numir mic de cuvinte,
precum gi printr-o construcfie defectuoasi din
punct de vedere gramatical:
lipsa de acord a verbului in numdr gi persoand cu
subiectul,
omiterea subiectului,
omiterea predicatu lu i,
repetarea subiectului gi predicatului la sfdrgitul
frazei.
coNcLUzil
PAni la un punct, particu la ritatea dislexo-d isgrafici este comund la
debilul mintal gi copilul normal,
insA, spre deosebire de debilul mintal care se caracterizeazi prin

distorsioniri la nivelul tuturor structurilor personalititii,
copilul normal prezinti o evolutie normala gi o interactiune

corespunzAtoare la nivelul structurilor sale,
cu particu laritatea ca, la un moment dat, in cursul dezvoltirii sale,
manifestA aceasta inabilitate asupra cireia se poate interveni
corespunzitor in procesul recuperator cu ajutorul unor tehnici gi
strategii adaptate.
BIBLIOGRAFIE
1. Burlea, G., BAlbAie, Y., Normal gi patologic in evolulia limbajului.

Esentialul in logopedie, Editura "Spiru Haret" lagi gi Editura Tehnica-
lnfo Chigin6u, 2001
2. Burlea, G. , Tulburdrile limbajului scris'citlf, Editura Polirom, lagi,
2007,
3. Yerza E., Tratat de logopedie, Editura Fundaliei Humanitas, Bucuregti,
2003
Tulburirile polimorfe
Alalia. Afazia.

UNIVERSITATEA DE MEDICII.IA gI TARUACIE,,GR.T. POPA" IA$I

ALALIA
grecescul ,,a" = ldrd $i ,,lalia" = vorbire
DEFINITII
,
tulburarea cea mai profundi de elaborare, de organizare gi de

dezvoltare a limbajului intAlnitd la copiii care nu au vorbit niciodatd gi
care nu se explici prin deficitul de auz, sau prin intArzierea mintali
(Ecaierina Vregmag, Cornelia Stdnici - 1997).
tulburare gravi de vorbire, determinate de factori nocivi care afecteazd

mai mult sau mai putin zona centrali a vorbirii gi se caracterizeazd prin
neputinla alalicului de a vorbi gi intelege in totalitate sau suficient,
vorbirea altora, cu toate cd organele de receplie sunt sdndtoase gi
insuficienlele mentale nu-s de tip oligofren (E. Verza - 1969)
Etiopatogenia,
tt
,
tal
lt,^'.xi'.ir I
Itrormonate I
lconsecutiv, tulburdri asfixice I
lca gi tulburirile cronice de nutrilie I
ALALIA - CLASIFICARE
trei tipuri de alalie:
tr cu dominantd motorie, dispraxici;

cu dominantd senzoriali, disfazici;
m ixti, se nzo rio-m otorie, d is praxo-d isfazici
Formele ,,pure" de alalie sunt greu de identificat in activitatea practicd.
Majoritatea subieclilor alalici prezintd un tablou

simptomatologic mixt, care face dificild includerea
fdri echivoc intr-o categorie sau alta.
ALALIA MOTORIE
D vorbirea spontani corespunzitoare nivelului vArstei

cronologice e absenti sau e reduse la cdteva cuvinte, de
obicei mono sau bisilabice.
fl vorbirea reflectatieste aproape imposibili ) subiectul

reugegte sd pronunte foneme izolate:
o vocale: a, o, u, 5, mai pulin e 9i i;
o consoane: bilabiale, dentale
gi uneori combinafii ale acestora in silabe.
Migcirile fono-articulatorii sunt imprecise, nesigure, dezordonate.
ALALIA SENZORIALA
disfunctie de percepere a mesajelor verbale gi de inlelegere
a vorbirii, cu tulburiri consecutive de exprimare
E vorbirea spontand tr vorbirea reflectati

)' subiectul reugegte este de la cazla caz
se pronunfe unele absentd,
sunete, silabe sau aproximativd sau
cuvinte, aparent ecolalice
corect
Ecolalia frecventi la mulfi dintre acegtia explici disfunclia

intre perceperea mesajelor gi intelegerea semantici a lor.
sunt necesare investigalii
DIAGNOSTIC complementare, care
impun colaborarea intr-o
echipi plu rid isciplinard
E Testarea auzului - otoscopia,

audiograma, audiograma vocali,
respunsul auricular miogenic, etc.
tr Exploriri radiologice (RMN)
D Electroencefalograma (EEG)
tr Studiul genetic - atunci cdnd

existi un suspiciuni asupra unui
teren familial predispozant.
,
surdo-muti )nu aud niciodatd gi nu reactioneazi la

stimuli auditivi-verbali
Fo voce rigidd
)gAnguresc modulat intre 1-3 luni, iar mai

tirziu mimica 9i gesturile lor sunt o reaclie
selectivi la stimuli verbali, in functie de
cunoagterea semnificaliei gi starea psihici
}nu reactioneazd,la sunetele vorbirii, degi
reaclioneazi divers la zgomote de aceeagi
intensitate.
Fo voce sonord
Deficien!i F inerlie in reluarea unei activitili intrerupte;

mintal F cuvdntul fixat gregit se menline aldturi de
cel corect;
F soliciti multe repetiri pentru invdfare;
Finfeleg gi executl sarcini,

Fau gesturi 9i pantomimi
corespunzitoare,
Fsunt mai activi in terapie
DIAGNOSTTC DIFERENTTAL
mutismul electiv )dobAndit

Freversibil in condilii favorabile
de mediu,
Fse manifesti in functie de
situalie, persoane etc.
)sunt incriminati factori
educativi
alalia )este congenitali,

)cu caracter permanent (dacd nu
se intervine cu terapie intensivi).
EXAMINARE COMPLEXA
pentru conturarea tabloului psihopatologic ) administrate probe ce
perm it obf inerea informaf i ilo r referitoare la :
Motricitatea )generali
ifini
iaparatului fono-a rticu lator
|l--hb"j"t irnp'="i"] )capacitatea de receptare

lcomprehensiunea vorbirii celor din jur
pronu nlarea ronemeror

Eilttb"jrl "-p*"i"] )articularea / co-articularea
)vocabu laru I
)prezenta / absenta structurilor
sintactice,
EXAMINARE COMPLEXA
pentru conturarea tabloului psihopatologic ) administrate probe ce
permit obtinerea informatiilor referitoare la:
Atitudinea fati de vorbire
/ Atenlia
/ Perceptia
/ Reprezentarea
/ Memoria
/ Comportament
/ Activitdtile ludice
PROGNOSTIC
lndicatori :
.i. vdrsta de incepere a terapiei )

ideal 3,5-4 ani; dupi 10-11
ani rezultatele terapiei sunt discutabile;
* starea generali a copilului ;
* alte tulburdri asociate - psihosomatice sau psihologice;
* dezvoltarea cognitivi - intelect cvasi-normal, liminar sau

deficienli mintali;
PROGNOSTIC
lndicatori :
.i.tipul de familie de provenienli:
) disociati,
) monoparentali,
> normali,
> functionali / disfuncfionald;
.t atitudinea educativi in familie;
*nivelul de instructie 9i statutul socio-economic al familiei.

Demersul terapeutic in alaliile cu dominanfi motorie
Obiective generale:
E Formarea, organizarea gi dezvoltarea limbajului;

D Formarea gi dezvoltarea motivatiei de comunicare prin cuvAnt;
E Structurarea adaptativ-fu ncliona ld a personalitilii copilului.
Obiective specifice:
E Formarea gi dezvoltarea auzului fonematic;

tr Dezvoltarea motricitdfii organelor fono-articulatorii ;
E Automatizarea migcdrilor articulatorii corecte;
E Ed ucarea tactil-kinestezici;
tr Educarea atentiei, memoriei, capacititilor cogn itive;
tr Echilibrarea afectivi gi comportamentald.
Demersul terapeutic in alaliile cu dominanti senzoriali
Obiective generale:
I Formarea, organizarea gi dezvoltarea limbajului;

E Formarea Si dezvoltarea motivaliei de comunicare prin cuvAnt;
D Structurarea adaptativ-funclionald a personalititii copilului.
Obiective specifice:
EEducarea senzoriald - perceplii acustice, vizuale, kinestezice, tactile;

D Educarea verbo-motorie -automatizarea migcdrilor articulatorii
corecte;
E Dezvoltarea operaliilor gindirii - analiza, sinteza, abstractizarea,
generalizarea;
E Educarea atenliei, memoriei,
tr insugirea unui vocabular activ operational;
AFAZIA
gt.i qQcton = lipsa vorbirii
DEFINITII
,
termenul de afazie, in inlelesul actual, a fost introdus in literatura

medicali in 1865 de Arniand Trousseau:
O perturbare a codului lingvistic, fiind afectati codarea (nivelul

expresiv) gi/sau decodarea (nivelul intelegerii).
Aceastd tulburare nu se datoreazd unei stdri demenliale sau deficienle

senzoriale, unei disfuncfii senzoriale sau disfunclii a musculaturii faringo-
laringiene,
ci unei leziuni cerebrale, localizate sau difuze, de origine musculard,
traumatici sau tumorali.
Studii asupra afaziei
Paul Broca, 1865,
rezultatele observati ilor anatomo-cli n ice

ficute asupra pacientului Leborgne
V
constatd o leziune circumscrisi
V
la "piciorul celei de a treia circonvolutiuni
frontale"
V
in emisfera cerebrali stdngi, unde
localizeazd Prima autopsie a lui Paul
V Broca: Ernisfera cerebrali
stangd a pacientului Leborgl?e
"centrul" limbajului articulat (desen de Pierre Marie)
Carl Wernicke ,1874
o alti formd de tulburare a vorbirii, care, spre

deosebire de cazurile lui Broca, se caracterizeazd
prin
V
tulburarea infelegeri limbajului, in timp ce vorbirea
proprie easte posibild, insd plind de gregeli
V
denumegte aceastd formd
V
"afazie sensorialS"
V
apdruti in urma unei leziuni in zona "primei
circonvolutiuni temporale", rezervAnd pentru
cazurile descrise de Broca termenul de "afazie
motorie".
HUGHLINGS JACKSON , 1866
aplici teoria sa asupra disoluliei funcliilor cerebrale ierarhizate la

studiul limbajului
V
in cazul afaziei nu este vorba de pierderea "imaginilor verbale" ci de
imposibilitatea realizirii "limbajului propozitional".
PIERRE MARIE, 1906
contestd doctrina clasici a "centrilor preformati ai imaginilor verbale"

V
consideri afazia drept alterarea unui deficit intelectual specializat
privind limbajul.
HENRY HEAD , 1926
nu admite o delimitare stricti intre aspectele motorii si cele

senzoriale ale limbajului
V
consideri afazia drept manifestarea unui defect in formularea si
expresia simbolici.
KURT GOLDSTEIN , 1948
consideri cd cea mai inalti proprietate a substanlei cerebrale ar fi

v
funclia de simultaneitate
V care
dispare in imprejurdri patologice, cum ar fi si afazia,
V
intreaga configuralie a bolnavului , "comportamentul abstract",
devine modificati, nu numai vorbirea.
|
Etiopatogenia
E Procese expansive
intracraniene, tumori
cerebrale benigne sau
maligne, primitive sau
metastatice.
tr Boli infeclioase ale creierului 9i meningelor: abcese cerebrale,

encefalite.
tr Boli degenerative: Boala Alzheimer, afazia primari progresivd.
AFAZIA - CLASIFICARE
patru forme clasice
Dupd localizarea lezionald:
) cu dominante expresive ,
(tip Broca) ;
) cu dominante receptiv-
senzoriale,
(tip Wernicke ) ;
) amnestici
tr globald,
AFAZIA BROCA Localizarea lezionald:
Piciorul celei de a treia circumvoluliuni frontale din emisfera

cerebrali dominanti pentru vorbire
(in majoritatea cazurilor cea stAngi)
9i substanfa albd subiacentd, uneori cu prinderea "insulei lui Reil".
Zoni irigatS de artera prerolandicd, ramuri a arterei cerebrale
mijlocii.
NEURAL PATHI['AY THE WR]TTEN WORD
BROCA'S
AFAZIA BROCA Sim ptomatolog ie:
Earticularea cuvintelor defectuoasd;
tr construclii gramaticale incorecte;
D debit verbal incetinit;
trintonaliile melodice adecvate textulu i inexistente;
E scrisul este defectuos, in parte 9i prin sldbiciunea mAinii

drepte;
tr inlelegerea vorbirii este pulin sau de loc afectati;
D pacientul este congtient de dificultilile avute, reaclioneazd

depresiv;
fl comunicarea este redusi in primul rAnd datoritd incapacitilii

de expresie.
AFAZIA WERNICKE Localizarea lezionali:
Circumvolu!iunea temporald posterioari 9i cea parietali

inferioard in emisfera cerebrali dominanti pentru vorbire (in
majoritatea cazurilor de partea stingi).
Zoni irigati de artera temporald posterioard, ramuri a arterei
cerebrale mijlocii.
\E_lrL ol--,,1/ ;01 --: soo(!'.. !10?D
V/ERNICKE'S
AFAZIA WERNICKE Sim ptomatolog ie:
tr lipsd de inlelegere a limbajului, in cazuri grave pAnd la

"surditate verbali";
D vorbirea cu debit normal, uneori accelerat;
tr produclia verbali lipsiti de inleles ;
D prezenla parafaziilor semantice ;
D articu larea sunetelor normald;
D incapacitate de a inlelege limbajul scris (alexie);
tr pacientul este de cele mai multe ori incongtient de

defectul sAu gi are o dispozifie afectivd disforici;
fl capacitatea de comunicare este grav alterati

AFAZIAAMNESTICA
Localizarea lezionali:
Gyrus-ul angular, uneori leziuni ale ariilor prefrontale de

partea stdngi.
I SimPtomatCopifl ,,ltatea gesirii

Angvlgr Gyrus c uvA ntu lu i adecvat cu
m
vN -r(
l- t
aparilia de parafazii
apropiate de sensul
cuvAntului dorit;
) tulburdri discrete ale
in!elegerii semantice;
) vorbirea reflectati
nealterati;
)
cititul cu voce tare
nealterat;
) capacitatea de comunicare doar discret limitati.
AFAZIA GLOBALA Localizarea lezionalS:
Leziunile cerebrale intinse,

cuprinz6nd atat zonele anterioare (Broca),
c6t 9i cele posterioare (Wernicke, circonvolutiunea supramarginald) ale
lim baj u lu i
totali a
EEB-iCitF,fi i-d e v o rb i re
gi de inlelegere, aI
scrisului 9i cititului ;
> un rudiment de
limbaj automat, in
special sub forma
exclamalilor
emolionale;
> frecvent este
asociata cu un deficit
motor grav
F. Comunicarea verbalS este practic imposibilS. Prognosticul unei
recuperiri a limbajului este foa rte rezervat.
AFAZIA - CLASIFICARE
alte forme de afazie
) Afazia de conducere ;
) Afazia transcorticald motorie ;
)1r'rl
) Afazia transcorticali senzoriali ;
) Afazia transcorticald mixtd .
Afazia de conducere Localizarea lezionald:
Descrierea leziunilor cerebrale care

sunt la originea acestei forme de
afazie este controversati.
Unii cercetitori suslin cd ar fi vorba
de o distrugere a fascicolului arcuat,
care unegte aria luiWernicke cu cea
a lui Broca.
in unele cazuri s-au constatat
leziuni ale cortexului auditiv, ale
insulei lui Reil sau in
circumvolutiunea supramarginali.
Sim ptomatolog ie:
)vorbire spontand fluentd, nealteratd dar cu o dificultate extremd in

a repeta cuvintele sau frazele percepute;
I inlelegerea verbald este pistrati.
Afazia transcorticali motorie
Leziunea responsabili este situat5 inainte de aria lui Broca, in regiunea

prefrontale, afectind sistemele axonale care se proiecteaze pe structurile
profunde eferente.
Simptomatologie asemindtoare cu cele ale afaziei Broca, dar vorbirea repetati

este intactd, iar agramatismul poate fi mai pulin pronuntat.
Afazia transcorticali senzoriald
Leziunile constatate afecteaze lobul parietal inferior de partea stangd, izoland

zona posterioard a limbajului (Wernicke) de restul cortexului cerebral.
o tulburare a inlelegerii limbajului oral si scris, iar pe plan expresiv, fie o

producfie verbale fluente, fie ugoare modificiri calitative (parafazii,
disortografii).
Afazia transcorticalS mixtd se manifesti ca o afazie globali, repetilia

cuvintelor gi propoziliilor este inse
conservata.
Tul[urifile limbaiului hazate [c
disluncfii Rsihice
I autismull.
grr lucnAnr DR. GEoRGETA BURLEA

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE ,,GR.T. POPA" IASI

@Copyiight. Toate drepturile de autor rezervate
Particulailtili ti[icc ,,tulburifilor autiste de contact afectirf':
) izolarea autisti extrem5
> nevoia obsesivi gi anxioasi de imuabilitate (,,sameness")"
) mutismul sau existenta unui limbaj fSri valoare

comunicativ5 aparentS, c5ruia i se asociazE adesea impresia
de surditate (,,defness")
)' existenta unei ,,fizionomii inteligente" care ar dovedi o

,,buni potenti intelectuali" - manifestati cu deosebire prin
reugite mnezice sau uimitoare performante in domeniul
organizirii spatiale
) precocitatea v6rstei la care apar tulburlrile

WX:K
&Xre
Autismul
wai'
V
distruge ceea ce are omul cel mai de preg:

posibilitatea de a comunica cu cel5lalt
Glasificiri actuale intemafionalein uigoare :
> DSM-lV (199a) a AsociafieiAmericane de Psihiatrie

> CIM-10 (1993) a Organizaliei Mondiale a SinitSlii
V plaseazi autismul in
tulburSri ce afecteazS dezvoltarea
> CFTMEA, 1988 considerd autismul
formi particularS, foarte precoce gi extrem de

invalidanti, a psihozei infantile
llSM-lU/ criterii ile diagnosticare :
) o alterare calitativd a interac$iunilor sociale;
) o alterare calitativd a comunicdrii;
) un caracter limitat, repetitiv gi stereotip a

compoftamentelor, intereselor gi activitdtilor;
) o int6rziere sau un caracter anormal a

functiilor incep6nd cu v6rsta de trei ani
Autismul. Inoteze etiologice:
) teoriile psihogenetice/ mecanism de apdrare a

copilului fatd de un mediu ostil, reprezentat in
general de mamd
)teoriile organice gi cognitive
)etiologii multifactoriale a autismului/ factori

biologici gi de mediu
A - UARSTA IIE IITBUI A AUTISMU1UI I]ITA]{II1
s
r primulcriteriu de diagnosticare clasificarea OMS (CIM X)
t
debutulinainte de 30 de luni
r Variatii impoftante > v6rsta la care se manifesti

primele semne de autism
r Diagnosticul de autism formulat la 2 ani

se reg5segte la 3 aniin proportie de72o/o
Semne [rGGoGG:
lipsa de interes a bebelugului
pentru interactiunile sociale;
tr anomalii ale privirii,
tr anomalii ale adaptirii

tonusului;
u tulburiri de somn;
n tulburdr! de alimentagie
l
II{STRUMT]IT OT IIEPISTART PRTGOGT
l( S. Baron - Cohen
) chestionar/ CHAT-ul /evalueazi in primul r6nd 3

compoftamente
q9 intrebSri puse pirintilor

o 5 itemi care vizeazd examinarea ficuti de medic sau de
orice specialist pentru copii de v6rstd foarte micd
> nu este suficient pentru stabilirea diagnosticului de

autism
) nu regleazi problema instrumentelor de diagnosticare
pentru copiii sub 18 luni
simptome / manifestlri direct observabile

Preferi spa{iile bine structurate cu aceleagi aranjamente spa{iale,
are aversiune pentru schimbare
Are dificulti{i in perceplia timpului (succesiune, durati)
Are ten{in!5 spre hiperactivitate (sare in sus, se invirtegte, arunci

obiectele pe jos, iqi fluturI gi / sau risucegte degetele, iqi loveqte
capul de obiecte etc.)
Prezinti probleme semnificative in stabilirea comunicirii

nonverbale: privirea ochi in ochi, adecvarea expresiilor faciale la
context etc, Firi contact vizual, el pare sd nu participe, sd nu fie
interesat sau si nu il audl pe vorbitor.
simptome / manifestiri direct obserryabile
Prezinti atenfie selectivi (este atras de obiecte lucioase sau

in migcare pendulari sau circularil
Nu in{elege modelul prin care se stabilegte rela{ia dintre

diverse lucruri, agadar invlfarea este fragmentatd gi legati de
anumite contextel
Copilul cu autism nu gtie cum si

comunice gi nu inlelege
cum cei care vorbesc se folosesc de limbaj, in mod pragmatic,
pentru a crea o diversitate de semnificafii;
simptome / manifestiri direct observabile
Deqi gtie sd scrie, sE citeascE, intAmpini dificultifi in inJelegerea

unui text.
Comportamentele copiilor cu autism pot fi similare; numitorul

comun este caracterul Ior repetitiv sau limitat.
Are interese (care se inscriu in parametri anormali fie prin

intensitate, fie prin focalizare); exemple: interes accentuat pentru
reclamele TV, preocupare intensi pentru jocuri de asamblare,
fascina{ie pentru calculatoare sau pentru informafii dintr-un
singur domeniu (de exemplu: meteorologia).
il. ApoRTUl locopEUH ilr iilGnurnrfi C0pllUlUt
AUTIST
l( tulburirile de limbaj 9i de comunicare ) semnele cele

mai caracteristice ale autismului
,\( competentele comunicative > evolueazi (se

perfectioneaz6 9i se normalizeazi) de la nagtere p6ni la
vArsta adulti
)( procesul de comunicare ) rddicinile in primele

interactiuni intre bebelug gi mami
Autigti mod de comunicare:
)' neobignuit, diferit, blocat
) prin utilizarea mijloacelor de obicei

non- convenlionale
> corespund unei logici propriide

viat5, apiruti din felul lor deosebit
de a intelege lumea.
)( logopedul ) in echipd pluridisciplinard
) evalueazd tulburdrile de comunicare
) stabilegte diagnosticul
)elaboreazi unui program de intervenlie

personalizatd pentru fiecare copil
)( cdmpul de actiune a logopedie:
o procesul de comunicare intersubiectivi in ansamblu
o dimensiunea
comunicdrii tr comuntcarea
non verbale preverbald
flluffiTlIU]BUNIRIOR
confi rmarea diagnosticului

V
evidentierea criteriilor specifice ale autismului infantil
V
inscrierea c6t mai repede posibil intr-un proiect
terapeutic global il individuallzdt
Examenele somatice:
s clinic, ORL, oftalmologic, neurologic, genetic, metabolic
Iualuarea l0go0cdici ua Gu0tinde doui momente distincto:
O discutie cu pirintii:
n anamneza clasicd
o aflarea modului in care comunic5 copilul
) O observare a comportamentului 9i a situatiilor

interactive:
o cu ajutorul inregistr5rilor video
o in cadrul unei situatii de joc semi-structurat
u intr-o inc5pere amenajat5 pentru filmare, din spatele unei
oglinzi transparente.
o o secvent6 cu pSrintii, una cu educatoarea care propune un
numbr de activitSti ludice, inspirate din itemii PEP
lualuatea logorcdiei urmitegte:
V
) motricitatea global6
> privirea
) auzul
> imitarea
) alternanta
) atentia fafi de cei din jur
) interactiunea
> jocul
> comunicarea non-verbali
)comunicarea verbali
> intelegerea verbalS 9i non-verbali
)capacitif ile cognitive
> comportamentul
) limbajul scris
DE M ERSU RI RECU PERATORII
logopedul
V
explicd pSrintilor gi profesionigtilor
V
dificultdtile de comunicare ale copilului
9i consecintele acestora
V
O acliune cat maitimpuriu posibild
V
nu reeducare ci educare a limbajului
logopedul
V
sensibilizeaz5 pErintiiin a observa in ce fel comunicS
copilul lor
V
s5 recunoasci tentativele de
comunicare
priviri lSturalnice, zAmbete, migc5ri
ale corpului (chiar gi cele mai
neinsemnate), stereotipi i, mimic6,
sunete, zgomote, ecolalii
V
pentru a r5spunde in mod adaptat
momentul anunf5rii diagnosticului nu poate fi evitat

V
antreneazi un adevirat traumatism
douS conditii:
a pErinfii trebuie si primeascd o informatie adeviratS/
starea specifici a copilului bolnav de autism
n sE fie in rnisuri s-o !'ecepteze"
Pe parcursul terapiei
V
principii:
u Adaptarea mediului inconjuritor;

o Amenajarea spatiului;
o Materializarea timpului;
o Simplifi carea informatiilor;
u Redundanta informatiilor;
u Uti lizare m ij loacelor au gmentative (gestu ri, fotog rafi i,
pictograme, scrisul..,);
q Materializarea conceptelor.
ut - tMPoRIAltlA IUCBUIU| PE tM|TAnt iil IHAptA r0GopI0tCA
imitarea
V
dou5 functii mari :
V
u o functie de comunicare
o una de achizitie (de invitare)
>< PIAGET/ existi o filiatie directl ce merge de la imitarea senzo-

motrici c5tre imitarea am6nat5 pentru a atinge inceputurile
reprezentirii mentale propriu-zise
in primele luni de viati ale copilului ) bazele cognitive gi

pragmatice ale comunicirii
V
procesul de interac{iune mami / bebelug F imitarea - rol important
A - cERcETARTLE LUr NADEL AsupRA rMrrARrr in nl rnerlel an or vrryi
1 - Cadrulteoretic de studiu gi ipoteza de plecare
Y
Ipoteza
V
valoarea comunicativd a imitdrii directe gi reciproce intre copiii
de aceeagi v6rstd, mai ales in cursul celui de al treilea an de
viatS
V
o interacliune intre doui persoane in care fiecare o
influenteazS pe cealalti gi modifici in acest fel relatia dintre
ele.
procesul interactional
V
geneza identititii de-a lungul schimburilor cu o alti persoanS.
2 - EXPERIMENTUL lui NADEL
NADEL ) protocol experimental original:

,,s i tu a lie desch isd co n tro Ia td "
V
aceasti situatie nu se vrea a fi stresantS, iar adultul nu
este,,vizibil"
V
evidentiate cinci tipuri de compoftament:
V
obiectelor n activititi asupra obiectelor
tr apucarea
E emisii non verbale o emisii verbale tr emisii emotionale
vocale, socialmente orientate.
3 - Rezultate
gase puncte:
V
o se cautd obiecte similare cu cele alese ,
o situatia in care un copil alege obiectele identice cu cele ale partenerului

(partenerilor) > cea mai privilegiatS,
E simultaneitate in deplasarea in comun a obiectelor,
o rolul de model sau de imitator nu-i deloc fix gi schimbarea acestor roluri
> caracteristici pentru acelagi copil gi pentru aceeagi secvenli de
interactiune.
o utilizarea valorii ,,sociale" a obiectelor > predominanti.

o se vorbegte rar, cu emisii scude; conlinutul verbal al schimburilor intre
copii > legat de preocuparea de a fi imitat sau de obiectivul de a imita.
lucrdrile lui NADEL demonstreazd
imitarea, directS, imediati gi sincronS,

V
formd de comunicare predominantd in
schimburile paritare interindividuale, in cel
de-al treilea an de viafd
V
definiti operational
V
rezultat al unei ciutdri de similitudine cvasi -
sincrond a productiilor, indiferent de
continutul lor - verbal sau motor
lmitarea
V
activitate complexi care face apel, in realizarea sa funclionali,
la alte capacitifi.
V
are nevoie de:
V
qO motricitate satisf5cdtoare: o bunE coordonare a gesturilor ;
o O vedere adaptatir contact ochi in ochi gi urmirirea din

priviri pentru a percepe 9i a imita gestul celuilalt;
o Un auz bun: a capta 9i a se orienta spre sunet pentru a-l

reprod uce.
STABILIREA UN EI COMUNICARI AUGUMENTATIVE
Limbajulverbal
V
trforma de comunicare umand cea mai
elaboratS, cea mai conventionalS dar gi cea
mai simbolic6
q formd pafticulard de comunicare
V
c6nd achizitia sa nu este posibild, sau este
extrem de limitatd
V
ne intoarcem spre alte forme de comunicare
Unele persoane cu autism
V
nu vor avea acces la comunicarea verbald
V
necesar un sistem alternativ
Logopedul
Vindrumi
o s5 se recurg6 la modificdri ale procesului de invdtare,
la anumite proceduri O"#i;t;::, striine interactiunii
semnele faciliteazd
V
invitarea limbajului verbal
V
o Gesturile naturale,
p semnele din Limbajul
Semnelor,
u gesturile de sprijinire a
pronuntiei
n modificSrile de intonatie, intelegerea mesajului.
o fotografiile,
o imaginile,
o pictogramele,
o supodurile grafice,
utilizarea gesturilor necesiti unele abilitdfi:
V
o o buni gi precisi motricitate
o o capacitate de imitare
nu toli copiii vor fi capabili si invete prin asemenea metode
Comunicarea plurimodali, comunicarea simplifi cati,

lent5, repetitivi
V
n un sentiment de continuitate
o de intelegere a lumii noastre,
VIII. CONCLUZII
logopedul
Y
si se bazeze, pe o dubli referinti : q de deEoltare

n neuropsihologici
alege materialul plecind de la simplu la complex in funcfie de

capacititile cognitive ale copilului.
va utiliza mijloacele reeducative cunoscute gi folosite in alte

patologii (schita oral5, intrebiri inchise, ajutor contextual,
gestul de sprijin,..)
progresul gi mijloacele de reeducare )definite prin capacit5tile

copilului, cu respectarea etapelor de achizitie
Terapia logopedici
V
nu se gterge handicapul
V
Terapia logopedici
V
o dezvolti diferitele fundii ale limbajului prin stimuliri multimodale,
multisenzoriale
o favorizeazi comunicarea verbald sau non verbalS
E propune alte mijloace de comunicare daci copilul nu poate dezvolta un

limbaj oral
V
a-l conduce pe bolnav
V
cea mai inalti autonomie posibilS

Logopedie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Logopedie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.

Dezvoltarea limbajului in ontogenezi .

ger lucnAnr DR. cEoRGETA BURLEA

Suport de curs pentru studentii de Ia UMF Gr.l Popa lasi

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.

Gomponentele de bazi ale psihomotricitif ii reprezinti cheia pentru

Conduitele motrice structurate pe trei trepte:

Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntari a

Funcfia motricd grupeazi :

Distingem treitipuri de migcdri:

A. actul motor voluntar

(1) reprezentarea mentald sau psihomotricd ) se obline cu ajutorul

(2) praxiile sau legitura ideo-motrici in care executia depinde de

I miscirile elaborate de reprezentarea mentali; I

(4) reglarea motrici ) prin adaptarea automati a ton usu lu i

(5) execulia motricd ) rezultatul final al acestui proces de reglare.

Migcirile automate sunt migciri

impulsul motric cerebral;

executia motrici neu ro-m uscu lare.

migcarea reflexi implici trei timpi:

excitalia motrici senzitivi periferici;

Cei trei timpi trec unul in altul prin sciderea progresivi a

La nivel cortical, comanda migcdrii este diferitd, in functie de

Zonele corticale gi subcorticale legate de motivatie creeazi

Cortexul senzorial, cortexul

sunt responsabili cu decizia gi

Cortexul motor intervine gi Trunchiul cerebral 9i mdduva

La producerea migcirii voluntare,

(1) necesitatea satisfacerii (2) psihicul copilului care

Copiii au tendinla de a repeta la infinit actiunile lor gi au o

ln etapele dezvoltdrii sale, copilul llrdor ll*r'eln) r(nr 1:lies{o:r.s ,.,ii

LEGATURA MOTRIcITATE - PSIHIc iru pnlrua coPILARIE

Cei mai pertinent gi coerent sistem de

gase stad ii:

Stadiul I ) dureazd delaT zile pAnd la 14 sdptdmAni

)' comportamentul cognitiv se bazeazd pe sisteme de reflexe.

Prin repetarea exerciliilor reflexe, nou-niscutul )

) de formare a primelor deprinderi;

Reacfia,,circulari primari" ) caracteristici stadiului doi.

) copilul devine mai preocupat de obiecte gi

Copilul repetd gestul pentru a obtine acelagi efect.

in aceastd etap5, repeti schemele anterioare

) momentul aplicdrii gi coordonirii

schemele secundare sunt aplicate ) este vorba tot de o reactie

schemele sunt incercate dupd dorinli gi sunt coordonate

) cdutarea activi a unui obiect dispirut prin indepirtarea unui

stadiul schemelor tertia re

) inlelege relatiile spaliale

sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi, prin

Schemele motorii determini aparilia deducliilor, adicd, prin combindri,

la conduitele dobAndite pAni acum F o noud reaclre fundamentald

) apar noi metode gi combinatii mintale

incearci rezolvarea problemelor prin inventarea unor solutii spontane,

Actele 9i actiunile complexe ) impun modificdri din partea organelor

Se realizeazi astfel forme elementare de simbolizare, in care actul

LEGATURA MOTRTCTTATE - pslHtc iru peRroaon pREscoLARA

) noi teritorii nervoase sunt mielinizate

) copilul incepe si-gi cunoasci propriul corp,

Evolutia psihomotricitdtii ) se poate observa usor prin desen.

Desen ul mod de expresie gi de comunicare

relevi nu numai aptitudini intelectuale gi practice, ci 9i unele

) invitarea gi perfeclionarea scrisului

Dezvoltarea scrisului este bazatd pe maturizarea sistemului nervos,