REZUMAT

Până acum am învăţat conjugarea mai multor verbe. Printre acestea se află şi verbele auxiliare,
care ajută la formarea timpului trecut. Cele mai importante verbele auxiliare sunt „ être” [etR]-
„a fi” şi „avoir” [avuaR]- „a avea” a căror conjugare la timpul prezent am învăţat-o deja. Să ne
reamintim formele lor
être avoir

je suis nous sommes j’ai nous avons

tu es vous êtes tu as vous avez
il est ils sont il a ils ont
elle est elles sont elle a elles ont

Conjugarea verbelor regulate de grupa I, cu terminaţia ,,-er” la infinitiv este foarte importantă,
deoarece această grupă include foarte multe verbe. Prin urmare, dacă stăpâni(i această con­
jugare, veţi comunica cu mai multă uşurinţă în limba franceză. Reamindţi-vă acest model de
conjugare:
aimer > [cmE] - a iubi
j’aime t nous aimons -ilptpov
tu aimes vous aimez
il aime ils aiment
elle aime elles aiment

Verbele regulate de grupa a Il-a cu terminaţia ,,-ir” la infinitiv, se conjugă după un alt model.
Să îl revedem şi pe acesta:
finir > [finiR] - a termina
je finis nous finissons
tu finis vous finissez
il finit ils finissent
elle finit elles finissent

Toate celelalte verbe aparţin grupei a IU-a de conjugare a verbelor. Verbele neregulate sunt nu­
meroase în franceză, pe câteva dintre acestea le-aţi învăţat deja. Vă atragem atenţia mai ales
asupra verbului „aller”, care este foarte frecvent folosit Vă reamintim conjugarea sa:
aller > [alE] - a merge
je vais nous allons
tu vas vous allez
il va ils vont
elle va elles vont
Să ne reamintim conjugarea verbului „prendre”. în curând vom întâlni mai multe verbe care se
conjugă conform aceluiaşi model:

prendre > [pRadR] - a lua, a mâncă

je prends nous prenons

tu prends vous prenez
il prend ils prennent
il prend elles prennent

Să comparăm conjugarea de mai sus cu cea a verbului „vendre”, care ne va servi deasemenea
ca model pentru conjugarea verbelor cu aceeaşi terminaţie:

vendre > fvadRJ - a vinde

je vends nous vendons

tu vends vous vendez
il vend ils vendent
elle vend elles vendent

Şi verbele „vouloir” şi „pouvoir” sunt verbe foarte des folosite. Vă reamintim conjugarea lor:

vouloir > [vuluaR] - a vrea pouvoir > fpuvuaR] - a putea

je veux nous voulons je peux nous pouvons

tu veux vous voulez tu peux vous pouvez
il veut ils veulent il peut ils peuvent
elle veut elles veulent elle peut elles peuvent

- 2 -
LECŢIA 17 - PARTEA ÎNTÂI
T

Iată noile cuvinte. Citiţi-le cu voce tare şi urmăriţi

transcrierea fonetică:

la forêt > [la foRe] - pădurea

le champ > flO şă] - câmpul

la plage > [la pla.j] - plaja

Ic hîc > [IO tak] - Iacul

la ferme > [la fcRmJ - ferma

le camp > [IO k î] - tabăra

le camping > [IO kaping] - campingul

le terrain > [IO tERël - terenul, domeniul

la tente > [la lat] - cortul

la caravane > [la kaR avan] - rulota

le sac à dos > [10 sakado] - rucsacul

le sac de couchage > [10 sak dO - sacul de dormit

kuşa.j]

le matelas > [IO m atla - salteaua pneumali<

pneumatique pnO m atik]

le feu > [10 IO) - focul

Vă atragem atenţia asupra pronunţiei cuvântului „camping" de origine

engleză, al cărui ultimă silabă se pronunţă conform pronunţiei engleze.
Deci vom pronunţa sunetul „ng” lungind puţin sunetul „n” iar „g”-ul va
fi practic mut. Repetaţi cuvintele noi în altă ordine:

la caravane > [la k aR av an ] - rulota

Ia ferme > [la fe:R m ] - ferma

le matelas > [IO m atla - salteaua pneumati

pneumatique p nO m atik]

le terrain > [IO tE R ë] - terenul, domeniul

la plage > [la p l* :j] - plaja

le camp > [10 kâ] - tabăra

la tente > [la tat] - cortul

le feu > [io rc>] - focul

- 3 -
le sac à dos > [lO sakado) rucsacul

la forêt > [la foR e) pădurea

le lac > [ÎO lak] lacul

le camping > [10 kaping] campingul

le sac de couchage > [IO sak dO k u şa :j] sacul de dormit

le champ > [IO şă] câmpia

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos, în care veţi întâlni noile cuvinte, alături de cele deja
învăţate. Atenţie la traducerea în română a propoziţiilor:

Nous sommes dans Ia forêt. > |nu >;om da la f'oRe] Suntem în pădure.

Les hommes travaillent aux > [lezom tra v a / o >aj Bărbaţii lucrează pe câmp.
champs.

Nos amis vont à la plage. > (n o zam i v ô tala p la :j] Prietenii noştri merg la
plajă.

Je connais une belle ferme à > [jO k o n c Un bel feRm a Eu cunosc o fermă
la campagne. la kâpan] frumoasă la ţară.

En été les étudiants font > [ a n t t E IczEtU dffl ta suva Vara, studenţii pleacă
souvent du camping. du k ap in g j deseori cu corturile.

Le terrain de ce camping est > [10 tÜRc dO sO kaping e Terenul acestui camping e
très grand. tR c gR a] foarte mare.

Les garçons organisent un > [Il g aR sô o R g an iz ë k ă o Băieţii organizează o

camp au bord d ’un lac bo:R d ë lak] tabără pe malul unui lac.

Nous sommes vingt sous > [n u s o m v e s u se t ta t ] - Suntem 20 în acest cort.

cette tente.

En juin nos parents achètent > [a ju e no paR a a şe t Un în iunie părinţii noştri

une caravane. kaR av an ] cumpără o rulotă.

Regarde ce sac à dos! > (R O g a:R d sO sak ad o) Priveşte acest rucsac!

Prends ton sac de couchage! > [pRa to sak dO k u şa .j] Ia-ţi sacul de dormit!

Avant les vacances nous > [av a IE v ak as n u /.a ş (0 )i0 înainte de vacanţă
achetons cinq matelas sëk m atla p nO m atik] cumpărăm cinci saltele
pneumatiques. pneumatice.

Voulez-vous faire du feu? > [vulE v u fe:R dU fD ] - Vreţi să faceţi focul?

- 4 -
în propoziţiile anterioare aţi întâlnii câteva expresii noi formate cu verbul „faire":

faire du camping > [fe:R d l 1 kaping] - a sta în cort, la camping

faire du feu > |fe ;R dU l'O] - a face focul

Aţi întâlnit pentru prima oară şi expresia:

au bord d ’un lac > [o bo:R de la k | - pe malul unui lac

Putem spune de asemenea:

au bord du Iac > [o bo:R dU lak] - pe malul lacului

au bord de la mer > [o bo:R JO la m e;R ) - pe malul mării

Verificaţi dacă aţi reţinut bine noile cuvinte. Completaţi propoziţiile de mai jos cu cuvintele
care lipsesc, apoi citiţi cu voce tare propoziţiile:
Azi cumpărăm o rulotă. - A ujourd’hui nous achetons > une
caravane.
> [o ju R dtii nuza.ş(0)to Un kaR avan]

Această fermă e foarte modernă. - Cette > ferme est très moderne.
> [set feRm e tRe m ode:Rn]

Paul stă deseori cu cortul în pădure. - Paul fait souvent > du camping dans la
forêt.
> [pal fe su va dU kaping dâ la foRcJ

Nu putem să facem focul în pădure. - On ne peut pas > faire du feu dans la forêt.
> (ô nO pO pa fe:R dU f ü d ă la foRcJ

Ce ai în acest rucsac? - Q u’est-ce que tu as dans ce > «ic à dos ?

> (kcskO tU a d â sO sakado]

Să instalăm corturile! - Montons > les tentes !

> |m o to IE tat]

Să faccm tabăra pe malul acestui lac. - F aisons > If £MSp au bord de ce lac.
> [fOzo IO ka o bo:R dO sO lak]

Să ne luăm sacii de dormit şi saltelele - Prenons > les sacs de couchage et > les
pneumatice! m atelas pneum atiques !
> [pROno IE sak dO kuşa:j E IE m atla
pnO m atik)

Trebuie să umflăm saltelele. - Il fa u tg o n fle r > les m atelas

> [il fo goflE IE m atla]

Se poate instala tabăra pe câmp? - Est-ce qu’on peut camper dans > un
cham p?
> [eskô pO kâpE d îz ë ş i]

- 5 -
în propoziţiile anterioare au apărut câteva cuvinte şi expresii noi. Citiţi-le încă o dată şi
încercaţi să le reţineţi:

on peut > [o pOJ - putem, se poatc

on ne peut pas > [o nO pO pa] - nu putem, nu se poate

il faut > [il fo] - trebuie

monter une tente > [m ô tE U n tăt] - a monta, a instala cortul

camper > Ik ăp E ] - a instala tabăra

gonfler > [g o flE ] - a umfla

Verbele „camper”, „monter”, „gonfler” au conjugarea regulată (sunt verbe de grupa I).

Traduceţi următoarele propoziţii în română, folosind filtrul roşu:

On ne peut pas camper dans > [o nO pO pa k ap E da IO > Nu se poate instala tabăra

le champ. şă] pe câmp.

11 faut monter les tentes. > [il fo m ôtE IE tat] > Trebuie să ndicăm
corturile.
Pierre, gonfle mon matelas! > [p/c:R g ôfl m o m atla] > Pierre, umflâ-mi salteaua!

On peut faire du feu au bord > [o pO fe:R dU fO o bo:R > Putem face focul pe malul
d ’un lac. d ë lak] unui lac.

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos. Atenţie la traducerea în română:

A qui est ce sac à dos? > [a ki c sO sakado] - Al cui e acest rucsac?

Il est à moi. > [il cta m ua) - Este al meu.

A qui sont ces tentes? > [a ki so sE têt] - Ale cui sunt aceste
corturi?

Elles sont à nous. > [el sôta nu] - Ele sunt ale noastre.

A qui est ce terrain? > [a ki c sO tE R c] - Al cui e terenul acesta?

Il est à Pierre, il est à lui. > [il cta p/c:R il cta l ü i] - E al lui Pierre, e al Iui.

C ’est à toi? > [seta tu a] - E al tău?

Non, ce n ’est pas à moi. > [no sO ne pa^a m u»] - Nu, nu e al meu.

Cette caravane est à Sophie, > [set k aR av an eta sofi el - Această rulotă e
elle est à elle. cta el] a lui Sofie, e a ei.

C 'est à vous, cette voiture? > |s c ta vu set v u atU :R ] - E a voastră această

maşină?

Oui, elle est à nous. > [ui cl eta nu] - Da, e a noastră.

- 6 -
Cette belle maison est à vos > [sci bel mezo eta vo - Această casă frumoasă e a
parents? paRa] părinţilor voştri?

Oui, elle est à eux. > [ui. el eta O] - Da, e a lor.

Ces robes sont à Marie et > [sE Rob so ia inaR i E an] - Aceste rochii sunt ale
Anne? Măriei şi ale Anei?

Oui, elles sont à elles. > [ui. el sola el] - Da, sunt ale lor.

Noile fo rm e pronominale din propoziţiile de mai sus, sunt form ele accentuate ale pronumelor
personale. Ele p o t f i folosite in foarte multe tipuri de contexte. In exemplele noastre am între­
buinţat expresia" être à"- „ a aparţine cuiva, urmată de form ele accentuate ale pronumelor
personale.

Il vient avec moi. > [îl v/e avek m u a | - El vine cu mine.

Nous venons chez eux. > [nu vOno şEzO] - Noi mergem la ei.

C ’est pour toi. > [sc pu:R tu a | - Aceasta este pentru tine.

Şi acum vom enumera formele accentuate ale pronumelor personale precedate de prepoziţia
„avec”:

avec moi > [avek mua] - eu mine

avec toi > [avek tu a| — cu tine

avec lui > [avek l Uil - cu el

avec elle > [avek cl] - cu ea

avec nous > [avek nu] - cu noi

avec vous > [avek vu] - cu voi

avec eux > [avek OJ - cu ei

avec elles > [avek el] - cu ele

Exersaţi noile cuvinte. Completaţi propoziţiile de mai jos cu forma accentuată a pronumelor
personale:

Mergem cu cortul împreună - Nous allons au camping > [nuzalo o kaping avek O]
cu ei. avec > eux.

Acest teren e al tău? - C ’est à > toi ce terrain? > [seta tua sO tERëj

Această rulotă e prea mare - Pour > moi cette caravane > [pu.R mua sel kaRavan e
pentru mine. est trop grande. tRo gRa:d]

Vino cu noi la ea. - Viens chez > elle avec > [vze şEzcl avek nu]
> nous.

Ei vin cu noi în pădure. - Ils vont avec > nous à la > [il vôtavek nu a la foRe]
forêt.

- 7 -
 E un cadou pentru ea. - C ’est un cadeau pour > |setê kado pu:R cl]
> elle.

Asta nu-i a mea. - Ce n ’est pas à > moi. > [sO ne paza mua]

Acest cort e 1 Sophiei şi al - Cette tente est à Sophie et > [sut tat élu sofl E a mari,
Măriei? Da, e al lor. à Marie? Oui, elle est à ui cl eta elj
> elles.

Al cui e acest rucsac? Este - A qui est ce sac à dos? > [a ki e s(> sakado | a mua]
al meu. A > moi.

Ale cui sunt aceste câmpii? - A qui sont ces champs? > [a ki sô sE şa | a 0 ]
Sunt ale lor. A > eux.

Pentru cine e acest sac de - Pour qui est ce sac de > [pu:R ki e sO sak dO
dormit? Pentru mine. couchage? Pour > moi. kuşaij | pu:R mua]

La cine mergem în seara - Chez qui allons-nous ce > [şE ki alo nu sO suaR
aceasta? La ei. soir? Chez > eux. şEzO]

Remarcaţi următoarele tipuri de întrebări:

à qu i...? > ja ki] - a (al,aie,ai) cui

pour qu i...? > [pu:R ki] - pentru cine, cui

chez q u i...? > [ÿE ki] - la cine

Citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos, apoi traduceţi-le în română. Nu uitaţi să folosiţi
filtrul roşu:

Cette tente est pour vous. > |set tal e pu:R vu] > Acest cort este pentru voi.

Allons-nous chez eux? > [alo nu şRatO] > Mergem la ei"

Pouvez-vous venir chez moi? > [puvE vu vOniR şE m ua] > Puteţi sa veniţi la mine '

Est-ce que ce sac à dos est à > [eskO sO sakado eta tua] > Acest rucsac e al tău?
toi?

Oui, il est à moi. > [ui il eta m ua] > D.i, e al meu.

Je chante pour ma mère et > [ |0 }.it pu:R ma mc:R E > Cânt pentru mama mea şi
pour ma grande-mère. pu R ma gR am c:R | bunica mea.

Je chante souvent pour elles. > [jO şut suva pu:R cl] Cânt deseori pentru ele.

Şi acum urmează ultimul exerciţiu al primei părţi a lecţiei 17. Traduceţi propoziţiile de mai jos
în limba franceză:
Putem ridica cortul în pădure? > Est-ce qu'on peut monter la tente dans la
forêt?
' Să venim în tabără! > Allons au camp!

Al cui e acest câmp? > A qui est ce champ?

- 8 -
Prietena mea locuieştc într-o mică fermă în > Ma copine habite une petite ferme en
Franţa. France.

Vara mergem adesea la plajă. > En été nous allons souvent à la plage.

La sfârşit de săptămână îmi place să plec > Pendant le week-end j'a im e faire du
cu cortul. cam ping.

Umflaţi-ne saltelele! > G onflez nos matelas!

Trebuie să cumpărăm o rulotă. > Il faut acheter une caravane.

Suntem pe malul mării. > Nous som m es au bord de la mer.

Prietenii noştri instalează un cort. > N os amis m ontent une tente.

Să facem focul pe malul lacului! > Faisons du feu au bord du lac!

Rucsacul e al tău? > C ’csl à loi, ce sac a dos’’

Nu, rucsacul meu e la ei. > N on. m on sac à d o s est ch e z eux.

Mergi în tabără cu Sofia şi cu Ana? > is tu au cam p avec Sophie et Anne7

Da, merg cu ele. > Oui, je vais avec elles.

Nu putem să instalăm corturile pe plajă. > On ne peut pas cam per sur la pki.

Pentru cine e acest sac de dormit? > Pour qui est ce sac de couchage?

Pentru noi. > Pour nous

Nu putem face focul pe acest teren. > O n ne peut pas faire du feu sur ce
terrain,

Cu cine mergi în pădure? > Avec qui vas-tu a foret’.’

Cu el. > \vcc lui

Al cui e cortul acesta mai mare? > A qui est cette plus grande tente'.'

Este al ei. > Elle est à elle.

Pentru mine o cafea, şi pentru tine? > Pour moi un café et pour ti n '

Vino cu noi pe malul lacului! > V iens avec no u s au b o rd d u lac!

La cine jucăm cărţi? > C hez qui jouons-nous aux cartes?

In seara asta? La voi. > Ce soif? Chez vous.

- 9 -
LECŢIA
* 17 - PARTEA A DOUA

Familiarizaţi-vă cu noile expresii! Citiţi-le cu voce tare. acordând

maximă atenţie pronunţiei corecte:

en face de... > [a fas dO] - în faţa

a côté de... > [a kotE dO] - alături de, lângă

près de... > [pRe dO] - aproape de, lângă

loin de... > [lue dO] - departe de

pas loin d e ... > fpa lue dO] - nu departe de

à l’entrée d e ... > [a latRE dO] - la intrarea în

à la sortie d e ... > [a la soRtl dO] - la ieşirea din

ici > [ini] - aici

là-bas > [laba] - acolo

Citiţi încă o dată noile expresii, dar în altă ordine:

a l’entrée de... > [a lat RE dO] - la intrarea în

en face de... > [ă fas dOJ - în faţa

ici > [isi] - aici

près d e ... > [pRc dO] - aproape de, lângă

pas loin de... > (pa lue dO] - nu departe de

à la sortie de... > [a la sorti dO] - la ieşirea din

là-bas > [laba] - acolo

à côté d e ... > [a kotE dO] - alături de, lângă

loin de... > [lue dO] - departe de

în continuare să folosim noile expresii în propoziţii, împreună cu cu­

vintele pe care le cunoaşteţi deja. Citiţi cu voce tare fiecare propoziţie
şi fiţi atenţi la traducerea în limba română:

Tu habites en face de chez moi. > [tU .jbil a fas dO se m ua|

Ce garçon est toujours à côté
de cette fille.
Q u’est-ce que tu fais ici?
Son école est près de la gare.
- Tu locuieşti vizavi de mine.
> [sO uaRsô e tuju;R a kotE dO
set fiij
- Acest băiat e întotdeauna
alături de această fată.
> [keskO tU fc isi]
- Ce faci aici?
> [sônF.kol e pRc dO la ga:R]
- Şcoala lui e lângă gară.

- 10 -
Tu travailles toujours là-bas? > il !ra \a i tu u R laba] - Tu lucrezi tot acolo?

Il cherche un appartement > [il ?e:Rş cn a p a R t|0 )m a - El caută un apartament nu

pas loin de Paris. pa lue dO paRi] departe de Paris.

Nous avons un rendez-vous > |n u /a v ô è radEvii a - Avem o întâlnire la

à l’entrée de l’hôtel. l i t RE dO lotcl ] intrarea în hotel.

Est-ce que ton bureau est > feskO tô bURo c lue dO - Biroul tău e departe de
loin de ta maison? ta mczo] casa ta?

Cette femme cherche son > [set fam şe:Rş sô mari a - Această femeie îşi caută
mari à la sortie du cinéma. la soRti dLÎ sinEm a] soţul la ieşirea din
cincma.

Verificaţi dacă aţi reţinut bine noile expresii. Completaţi propoziţiile de mai jos. Folosiţi filtrul
roşu. La sfârşit, recitiţi fiecare propoziţie cu atenţie:

Apartamentul său e în faţă. - Son appartement est > er> > |sonapaR t(0)m a ciafas]
facc.

Lângă tine. - A c iu t de toi. > [a kotE dO tua]

Priveşte acolo! - Regarde > là-bas > [Roga:Rd laba]

Sunt trist(ă) departe de tine. - Je suis triste > loin de toi. > [jO sUi iRist lue dO tua]

Sunt multe taxiuri la intrarea - 11 y a beaucoup de taxis > | il/a boku dO taksl a
(în clădirea) operei. > .1 l'cntrèc de l ’opéra. lâtRE dO lapERa]

Instalăm corturile în - Nous montons les tentes > [nu moto II. tat pRe dU
apropierea lacului. > près du lac. lak]

Să facem focul aici! - Faisons du feu > ici! > [tr>™ dU fO isi]

Unde locuieşti? Nu departe - Où habites-tu? Pa> loin > [u ublt tU | pa lue disi]
de aici. d ’ici.

Unde e Paul? La ieşirea din - Où est Paul? > A la sortie > [u e pol 1 a la soRti dU
magazin. du magazin. magaze]

Şi acum vom introduce un nou verb, verbul „attendre” itiuidR; - „a aştepta”. Se conjugă ca şi
verbul „vendre”, a cănii conjugare o găsiţi la începutul lecţici, în cadrul rezumatului. Citiţi cu
voce tare propoziţiile următoare in care am folosit noul verb. Atenţie la traducerea în limba
română:

J ’attends mon ami à la sortie > |jaia moiiami a la soRtl - îl aştept pe prietenul meu
de la gare. dO la ga:R] Ia ieşirea din gară.

Tu m ’attends? > [tU m ala] - Mă aştepţi?

Il t ’attend depuis une heure. > [il tata dOpUi UnO:R] - El te aşteptă de o oră.

Où m ’attend elle? > [u mal* cl| - Unde mă aşteaptă?

Pas loin d ’ici. > |pa lue disi] - Nu departe de aici.

- 11 -
Alors, nous vous attendons > [alo:R nu vuzutado sO - Atunci vă aşteptăm în
ce soir. suaR ] seara asta.

Attendez! > [atadE] - Aşteptaţi!

Ils nous attendent là-bas. > [il n u za tïd laba] - Ne aşteaptă acolo.

Elles attendent à côté de > [elatad a kotE dO lEkolJ - Ele aşteaptă lângă şcoală.
l’école.

Reţineţi:

ici > [isl] - aici

d ’ici > [disl] - de aici

loin d ’ici > [lue disi] - departe de aici

pas loin d ’ici > [pa lue disi] - nu departe de aici

Completaţi propoziţiile de mai jos, cu forma corespunzătoare a verbului „attendre", apoi

citiţi-le cu voce tare:

Ce aştepţi? - Q u’est-ce que tu > |kc$kO tU a ii]

> attends?

Vă aşteptăm pe malul - Nous vous > attendons au > [nu vuzatâdo o bo:R dU
lacului. bord du lac. lak]

Aştept o fată frumoasă. - > J'attends une belle fille. > [jata Un bel fi/']

Nu putem aştepta aici prea - On ne peut pas > attende > (û nO pO pazatîdR isi
mult. ici trop longtemps. tRo loti]

Copilul îşi aşteaptă ziua de - L’enfant > attend son > [lata a ti sonaniveRseR]
naştere. anniversaire.

Aşteptăm să vină ora mesei. - Nous > attendons l’heure > [nu/atădo lO:R dU ROpa]
du repas.

Elevii aşteaptă concursul. - Les élèves > attendent le > [lezEle:v atâd 10 koku:R]
concours.

Ele ne aşteaptă în pădure. - Elles nous > attendent > [cl nuzatâd dn la foRe]
dans la forêt.

- 12 -
Să învăţăm alte două verbe noi:

comprendre > [kopRădR] - a înţelege

apprendre > [apRadR] - a învăţa

Amândouă verbele se conjugă ca şi verbul „prendre", al cărui model de conjugare îl găsiţi la

începutul lecţiei, în cadrul rezumatului.

Acum să folosim noile verbe în propoziţii. Citiţi fiecare propoziţie cu atenţie şi cu voce tare.
Atenţie la traducere:
Je te comprends très bien. > [jO tO kopR a iRc b/c] - Te înţeleg foatre bine.

Tu ne me comprends pas du > ftU nO mO kopR a pa dU - Nu mă înţelegi deloc.

tout. tul
Il est très doué, il comprend > [il e tRc duE, il kôpRa - El e foarte dotat, înţelege
tout. tu] tot.

J ’apprends le français avec > Ija p R i IO fRâsc avek - învăţ franccza cu plăcere.
plaisir. plezi:R]
Est-ce que tu apprends aussi > [cskO tU apR a osi 10 - Şi tu înveţi franceza?
le français? m iïsc]
Il n ’est pas doué, il > [il ne pa duE. il napRa - El nu e talentat, nu învaţă
n ’apprends rien. R/c] nimic.

Nous apprenons le français, > [tiuzapROnô 10 fRasc. - Noi învăţăm franceza,

l’allemand et l’anglais. lalm a E lagle] germana şi engleza.

Apprenez quelque chose! > [apROnE keikO$o:z] - învăţaţi ceva!

Nous ne comprenons pas la > [nu nO kôpROno pa la - Nu înţelegem pictura

peinture moderne. pctUR modcRn] modernă.

Monsieur, vous me > [m OsjO, vu mO - Domnule, mă înţelegeţi?

comprenez? kopRO nE]
Mes parents ne comprennent > fmE paRsï nO kopRen - Părinţii mei nu înţeleg
rien. R/c] nimic.

Ils apprennent à parler > [ilzapRcn a paR lE fRase] - Ei învaţă să vorbească

français. franceza.
Elles apprennent à jouer du > [elzapRcn a ju E dU - Ele învaţă să cânte la
piano. p/anoj pian.

Vos parents comprennent > [vo paR a kopRen tu] - Părinţii voştri înţeleg tot.
tout.

- 13 -
In propoziţiile de mai sus, aţi întâlnit următoarele cuvinte noi:

tout > [tu] - tot

apprendre à (infinitiv) > [apRădR a] - a învăţa ( să facă ccva)

Iar acum vom folosi verbele nou învăţate. Completaţi propoziţiile de mai jos cu forma
corespunzătoare a verbelor. Folosiţi filtrul roşu:

Paul învaţă să cânte. - Paul > apprend à chanter. > [pol ap R i a şâtE]

Nu te înţeleg. - Je ne te > comprends pas. > [jO nO lO kÔpRï pa]

Să învăţăm franceza! - > Apprenons le français! > [apROno IO {Rase]

Tu înţelegi tot? - Tu > comprends tout? > [tU kôpRa tu]

Ea nu înţelege niciodată - Elle ne > comprend > (cl nO kopRa jam e R/ê]
nimic. jamais rien.

Ce înveţi tu la şcoală? - Q u’est-ce que tu > [keskO tU upR i a

> apprends à ton école? tonEkol]

Părinţi, înţelegeţi-vă copiii! - Parents, > comprenez vos > [paRa kôpROnE vozafï]
enfants!

El vrea să înveţe să joace - Il veut > apprendre à > [il V0 apRëdR a juE
şah. jouer aux échecs. ozEşek]

Observaţi propoziţiile imperative de mai jos. în timp cc citiţi fiţi atenţi la pronunţia corectă. Fiţ
atenţi la traducerea în limba română.

Attends-moi! > fată mua] - Aşteaptă-mă!

Rcgardc-toi! > [R O ga:R d tua] - Priveşte-te!

Comprends-moi! > [kôpR a m ua] - înţelcge-mă!

Ecoutez-le! > [EkutE IOJ - Ascultaţi-1!

Montrons-la! > [m otRô la] - Să arătăm asta!

Regardons-nous! > [ROgaRdo nu] - Să ne privim!

Madame, comprenez-lc! > [m adam . kôpRO nE 1 0 1 Doamnă, înţelegeţi-1!

J ’apprends le français. > [japR a 10 fRase, apRa IO - învăţ franceza. învaţ-o şi

Apprends-le aussi! osi] hi!

Regardez-vous! > (ROgaRdF. vu] - Priviţi-vă! , -

Attendons-ies à la sortie du > [atado 11 • la soR ti dU Aşteptaţi-i la ieşirea din

cinéma! sinEm a] cinema!

Comprenez-nous! Nous > [kôpR O nE nu | nu som - înţelegeţi-nc. îsuntem

sommes jeunes! jO nl tineri!

- 14 -
în propoziţiile imperative de mai sus. cu excepţia primelor trei exemple, am folosit pronume
personale în cazul acuzativ. în primele trei propoziţii am folosit form ele accentuate ale pronu-
melor personale la persoana 1. pe care le-am învăţat în această lecţie. Pronumele personale în
cazul acuzativ şi dativ care sunt la modul imperativ, stau întotdeauna după verb şi se leagă de
acesta printr-o lininţă. Pentru pronumele ..me " în cazul acuzativ şi dativ folosim la imperativ
pronumele „moi", iar in loc de „te", pronumele „toi".

Pentru o mai bună însuşire a acestor forme, rezolvaţi exerciţiul următor, în care va trebui să
completaţi propoziţiile de mai jos cu pronumele personale corespunzătoare. Folosiţi filtrul
roşu. La sfârşit, cititi cu atenţie propoziţiile completate:

Aşteptaţi-ne lângă cafenea! - Attendez > nou-, à côté du > [atadK nu a kotE du kafE]
café!

Iată saltelele pneumatice. - Voilà les matelas > [vuala IE matin pnOmatik,
Umflaţi-le! pneumatiques. Gonflez gôflE IE]
> les!

Eu te înţeleg. înţelege-mă şi - Je te comprends. > [jO tO kopRû. kopRa mua

tu! Comprends > rnui aussi! osl]

Să-i invităm la noi! - Invitons > les chez nous! > [evitô IE şE nu]

Aşteptaţi-o lângă operă! - Attendez > la prés de > [utâdE la pRe dO lopKRa]
l'opéra!

Copii, arătaţi-vă! - Les enfants, montrez > [le/alla. motRE vu]

> vous!

Pierre, priveşte-te! - Pierre, regarde > toi ! > [p/c:R, ROga:Rd tua]

în ultima parte a lecţiei, vom folosi materialul lexical şi gramatical învăţat acum. Traduceţi în
franceză propoziţiile următoare:
îmi plac plimbările în pădure. > J ’aime les promenades dans la farêL

Munca pe câmp e dificilă. > Le travail au champs est difficile.

In iunie băiatul meu merge în tabără. > En juin mon fils va au camp.

Nu putem să ne instalăm cu corturile pe > On ne peut pas faire du camping à la

plajă. plage.

Putem să instalăm cortul aici? > Pouvons-nous monter la tente ici?

E a ta această rulotă mare? > Elle est à toi. cette grande caravane?

Ale cui sunt aceste rucsace?
Putem face focul pe malul lacului.
Trebuie să instalăm tabăra pe terenul
campingului.
Unde e ferma dvs., domnule?
> A qui sont ces sacs à dos?
> On peut faire du feu au bord du lac.
> Il faut camper sur le terrain de camping.
> Où est votre ferme, monsieur?

Lângă pădure. > A côté de la forêt.

- 15 -
 Caut saltelele pneumatice. Trebuie să le > Je cherche les matelas pneum atiques. Il
umflăm. faut les gonfler.

E al tău acest sac dc dormit? > C 'est à toi, ce sac de couchage?

M Ia-I în cort. > Prends-le sous la tente.

Unde locuieşte Paul? în faţă. > Où habite Paul? En face.

Unde e băcănia? > Où est l'épicerie?

în faţa bisericii. > En face de l'église.

Copilul tău e mereu alături de tine. > Ton enfant est toujours près de loi

<0 Unde îl aştepţi? Aici. > Où tu l’attends? Ici,

Studenţii învaţă să vorbească franceza. > Les étudiants apprennent à parler
français.

Mergi cu el? Nu, cu ea. > Tu vas avec lui? Non, avec elle

^ Unde ne aştepţi? La ei. > Chez qui lu nous attends ’ Chez eux

Acest film e prea complicat, nu-l înţeleg. > C e film esi trop com pliqué, je ne le
com prends pas.

Ei aşteaptă nu departe de aici. > Ils attendent pas loin d'ici.

Pentru cine e cadoul ăsta? Pentru noi. > Pour qui est ce cadeau? Pour nous.

Aşteaptă-i la ieşirea din muzeu. > A ttends-les a la sortie du musée.

Terenul de camping e aici? Nu, acolo. > t,e terrain de cam ping est ici? Non,
là-bas.

Tu nu mă înţelegi. înţelege-mă! > Tu ne m e com prends pas,

Com prends-m oi!

Tu nu-l înţelegi. înţclege-1! > Tu ne le com prends pus Comprends-le!

Ea te aşteaptă? Da, la intrarea în cafenea. > I-l If t’attefld? Oui. à l'entrée du CHUS

Noi învăţăm franceza foarte repede şi cu > Nous apprenons le français très vite et
plăcere. ave£ plaisir.

Noi înţelegem tot. > Nous comprenons tout

în încheiere, citiţi cuvintele de mai jos în care se repetă aceleaşi sunete:

[?] champ, sac de couchage, chez

[O] pneumatique, feu, eux, on peut

tente, champ, camping, attendre, comprendre, apprendre, camper

M laç, saç de couchage, camp, camping, caravane, à côté, à c|ui

M en face, la sortie, ici

ÜJ plage, sac de couchage

[Ô] monter, gonfler

- 16 -
RECAPITULARE 17
17.1. Verbele de grupa I care le-aţi învăţa! în această lecţie sunt următoarele:
monter (la tente) a instala cortul
gonfler a umfla
camper a instala tabăra/corturile

De asemenea, verbele neregulate de mai jos:

attendre a aştepta (se conjugă ca şi „vendre")
comprendre a înţelege (se conjugă precum „prendre”)
apprendre a învăţa
(vezi conjugarea verbului „prendre")

17.2. Am învăţat şi pronumele personale accentuate:

moi nous
toi vous
lui eux
elle elles

Le folosim deseori cu prepoziţii. De exemplu:

avec moi, pour toi, à eux

Formele „moi” şi „toi” înlocuiesc pronumele personale în cazul acuzativ în

propoziţiile imperative. De exemplu:
Comprcnds-moi ! (în loc de „m e”)
Regarde-toi! (în loc de „te”)

Celelalte pronume personale în cazul acuzativ şi forme identice pentru propoziţiile

enunţiative şi imperative. De exemplu:
Comprends-le! înţelege-l!
Tu le comprends. Tu îl înţelegi.
Invitc-les! Invită-i!
Tu les invites. Tu îi chemi.

In propoziţiile la modul imperativ pronumele personale în cazul acuzativ stau întot­

deauna după verb şi se leagă de acesta printr-o lininţă. în lecţia următoare vom învăţa şi
folosirea pronumelor personale în cazul dativ în propoziţiile imperative.

17.3. Am învăţat şi câteva expresii noi cu ajutorul cărora putem formula întrebări. De
exemplu:
pour qui...? pentru cine?
chez qui...? la cine?
a qui...? a (al, ai, ale) cui?
Pour qui tu travailles? Pentru cine lucrezi?
Chez qui il habite? La cine locuieşte?
A qui est ce champ? Al cui e acest câmp?

- 17 -
TEMĂ PENTRU ACASĂ 17

Rezolvaţi exerciţiile următoare şi trimiteţi rezolvarea pc adresa noastră:

A. Traduceţi următoarele propoziţii în română:

1. Montons notre tente au bord du lac.

2. On ne peut pas faire du feu dans la forêt.

3. Tu l’aimes? Aime-le.

4. Il nous attend pas loin d ’ici.

5. Apprenez-vou à jouer du piano?

B. Traduceţi în franceză următoarele propoziţii:

1. Aşteaptă-mă în faţă!

2. El te aşteaptă acolo?

3. Al cui e acest rucsac? Al lui?

4. Nu învăţ nimic, dar înţeleg tot.

5. Trebuie să învăţăm limba franceză.

C. Transformaţi propoziţiile enunţiative de mai jos în propoziţii imperative in aşa fel încât
să înlocuiţi părţile de propoziţie subliniate cu pronumele personale corespunzătoare.

1. Tu apprends le français.

2. Vouï. m a comprenez.

3. Nous l ’attendons à la sortie.

4. Tu gonfles ton matelas pneum atique.

5. Tu les attends là-bas.

-1 8 -
 LECŢIA
» 18 - PARTEA ÎNTÂI

Citiţi noile cuvinte conform transcrierii fonetice de mai jos:

la toilette > [la rualetj - toaleta, ţinuta

vestimentară
(es toilettes > [IE tualct] - W C.
la salle de bain > [la sal dO bc] - baia
le bain > [10 bê] - baia
la douche > [la duş] - duşul
le savon > [IO savo] - săpunul
le lavabo > [10 lavabo] - chiuveta
la serviette > [la scR v/ct dO - prosopul
(de toilette) tualct]
le rasoir > [10 RazuaR] - maşina de ras
la brosse à dents > [la b k o s a da] - periuţa de dinţi
la pâte dentifrice > [la part datifR is] - pasta de dinţi
le peigne > [10 pen] - pieptenele
le shampooing > [IO *apuc] - şamponul
le rouge à lèvres > [10 Ru:j a levR] - rujul
le parfum > [IO paRfe] - parfumul

Citiţi încă o dată noile cuvinte în altă ordine:

le rasoir > [10 RazuaR] maşina de ras

le shampooing > [IO şapue] şamponul
le bain > [IO bê] baia
le peigne > [IO pen] pieptenele
la toilette > [la tualct] toaleta, ţinuta
vestimentară
le lavabo > (IO lavabo] chiuveta
la brosse à dents > (la bRos a da] periuţa de dinţi
la douche > [la duş] duşul
la serviette > [la scR v/et dO prosopul
(de toilette) tualct]
le savon > [10 savo] săpunul
le rouge (à lèvres) > [IO Ru:j a levR] - rujul
la pôte dentifrice > [la pa:t datifR is] - pasta de dinţi
le parfum > [IO paRfë] parfumul
la salle de bain > [la sal dO be] baia
les toilettes > (IE tualct] W.C.

-1 9 -
Să folosim noile cuvinte în propoziţii. Citiţi cu atenţie fiecare propoziţie şi urmăriţi traducerea
în română:
Je fais vite ma toilette. > [jO te vit ma tualct]

- îmi fac repede toaleta (mă aranjez repede).

Notre salle de bain n ’est pas grande mais elle > [notR sul do he ne pu gRâ:d m-.- ci c juli]
est jolie.
- Baia noastră nu e mare, dar e drăguţă.

Paul préfère la douche au bain. > [pol pREfe:R la du> >■ hcj

- Paul preferă duşul băii.

Avez-vous le lavabo dans votre chambre? > [avE vu IO luvubo da votK •’H]

- Aveţi chiuveta în cameră?

Prends la serviette et le savon et va à la salle > | pRa la seRv/ct E IC) savô E va 3 la sal
de bain! dO bë]

- la prosopul şi săpunul şi du-te în sala de

baie!

Où est mon shampooing? > [u c mô şipue]

- Unde e şamponul meu?

Pierre donne comme cadeau un rasoir à son > [p/e:R don kom kado e Ra/.uaR a so
père. p«:R]

- Pierre îi dă tatălui său în cadou o maşină de

ras.

J ’achète un peigne rouge. > Ljfl$e* c Pc^ ^ u:j]

- Cumpăr un pieptene roşu.

Cette brosse à dents est meilleure. > Iset bRos a da e mc/O.R]

- Această perie de dinţi e mai bunâ.

Sa pâte dentifrice est chère mais elle n ’est pas> [sa pa t datifRis c şcR inc -•! m vil tu
du tout bonne. bon]

- Pasta sa de dinţi e scumpă, dar nu e deloc

bună.

Donne à Marie ce rouge pour son > (don a inaRi sO Ru R

anniversaire! sonaniveRseR]

- Dă-i Mariei aces! nij de ziua ei de naştere!

Le meilleur parfum est „Chanel nr. 5.” > [10 mc/O R p a P ‘e - . el nUmeRo sek]

- Cel mai bun parfum este „Chanel nr.5”.

Tu vas aux toilettes? > (tU va o tualet]

- Mergi la toaletă?

- 20 -
Pentru a verifica dacă aţi reţinut bine noile cuvinte, rezolvaţi exerciţiul de mai jos în care
trebuie să completaţi propoziţiile. La sfârşit, citiţi încă o dată cu atcnţie propoziţiile
completate. Folosiţi filtrul roşu:
Fă un duş! - Prends > la douche!
> [pRa la duş]

Eu prefer să fac baie! - Je préfère > le barn!

> (jO pRFfe:R 10 be]

Să cumpărăm un şampon bun! - Achetons un bon > ;hampi>omy!

> [aş(0)lo c bô şapucj

Unde e pieptănul meu? - Où est mon > peigne'.’

> fu e mo péri]

îmbracă-te repede! - Fais vite ta > toilette1

> [le vit ta tualei]

îmi place acest ruj. - J ’aime bien ce > rou^e.

> [jem s>0 Ru:j]

El îmi dă adesea cele mai bune parfumuri - Il me donne souvent les meilleurs
franceze. > parfums français.
> [il mO don su va IR nie/0:R paRfc
fRase]

Am întotdeauna periuţa mea de dinţi în - J ’ai toujours ma > brosse à dent dans mon
geantă. sac.
> (JE iuju:R ma bRos u dÜ dà mo sak]

Trebuie să cumpărăm o nouă maşină de ras - Il faut acheter un nouveau > rasoir pour
pentru tatăl nostru. notre père.
> |il fo a ş ( 0 ) tt e nuvo RazuaR pu:R noiR
pc:R]

Nouă ne plac săpunurile foarte fine. Nous aimons > I» très doux.
> [nuzemô IE savo tRc du]

Această chiuvetă e prea mică pentru mine. - Ce > lavabo est trop petit pour moi.
> [sO lavabo e tRo p(0)tl pu.'R mua]

Ai un prosop şi o pastă de dinţi? - As-tu > une serv iette et > une pâte
dentifrice?
> [a lU Un seRv/et E Un pa:t d ïtifR b ]

Este apartamentul cu baie? - C ’est la chambre avec > une -aile de bain'.’
> [se la şa:bR avek Un sal dO bc]

- 21 -
Iar acum să nc vom îmbogăţim vocabularul cu câteva adjective noi, care sc pot combina cu
cuvintele nou învăţate. Citiţi cu vocc tare adjectivele. Atenţie la traducerea lor în limba
română.
clair, claire > [klcR] - clară, luminos, luminoasă
(mase. fem.)
sombre > [sobR] - întunecos, -oasă
sumbru, -ă
(mase. fem.)
soigné, soignée > [suanE] - îngrijit, -ă
dangereux > [düj(0)R O ] - periculos
dangereuse > [duj(0)R O z] - periculoasă
pratique > [pRalik] practic, -ă
électrique > [clckR tikl - electric, -ă
propre > [pRopR] - curat, (ă), propriu,
(proprie), potrivit, (ă)
sale > [sal] - murdar, -ă

Să repetăm încă o dată noile adjective în altă ordine:

dangereuse > [d a j(0 )R 0 z ] - periculoasă
propre > [pRopR] - curat, -ă, potrivit, -ă
clair, claire > [kleR] - luminos, -ă
électrique > [elektrik] - electric, -ă
sombre > [sôbR] - întunecos, -ă, sumbru, -ă
dangereux > [dâj(O )RO ) - periculos,
sale > [sal] - murdar
soigné, soignée > [suanE] - îngrijit, -ă

pratique > [pRalik] - practic, -ă

Dacă vrem să scoatem în evidenţă calitatca exprimată de adjectiv să folosim adverbul „si” [si | -
„atât de”:
si claire > [si kleR] - atât de luminoasă
si sale > [si sal] - atât de murdar, -ă

Să folosim noile adjective în propoziţii. Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos. Atenţie la
traducerea în limba română:
Madame Dupont, votre salle de bains est > [roadam JUpo , :R -j dU be e si klcR]
si claire! - Doamna Dupont, baia dumneavoastră e
atât de luminoasă!

Nous avons une salle de bain sombre. > [nuzavô Un sal dO bë sôbR]

- Avem o baie întunecată.

Cette fdle est toujours bien soignée. > [set tu c tuju:R b/c mkiiïK

- Această fată e întotdeauna îngrijită.

- 22 -
Je suis fatigue, alors le bain chaud peut être > LlO =>L:i faugE, alo R IO be pOtetR
dangereux pour moi. d a j(0 )R 0 pu:R mua]
- Sunt obosit, aşadar baia caldă poate fi
periculoasă pentru mine.

Je prends la douche, c ’est plus pratique. > L|O p R â la duş, se plU pRatikJ

- Eu fac duş, e mai practic.

Votre lavabo est toujours sale. > [volR lavabo e iu ju .R sal]

- Chiuveta voastră e întotdeauna murdară.

Voilà une serviette propre! > [vuala U n sc R v/e t pRopR ]

- lată un prosop curat!

Voilà ma propre serviette! > |v u a l a m a p R o p R se R v jet]

- lată propriul meu prosop!

Achetons un rasoir électrique! > [aştOito c RazuaR HlektRIk]

- Să cumpărăm o maşină de ras electrică!

C ’est mon propre rouge. > [se mo pRopR Ru:j]

- E rujul meu (propriu).

Les appareils électriques sont souvent > [ k v a p a R e / E tekiRik sô s u v â d â jfO jR O ]

dangereux. - Aparatele electrice sunt deseori

periculoase.

Adjectivul „propre", are două semnificaţii total diferite în funcţie de poziţia sa înainte sau
după cuvântul determinai. Dacă stă după cuvântul determinat, se traduce prin „curat". în
timp ce înaintea cuvântului determinat se traduce prin ..propriu", sau îl putem înlocui cu
pronumele posesiv corespunzător. De exemplu:
ma propre serviette - propriul meu prosop
une serviette propre - un prosop curat

în exerciţiul următor vom verifica în ce măsură aţi reuşit să reţineţi noul vocabular al lecţiei.
Citiţi cu atenţie fiecare propoziţie în franceză. Folosiţi filtrul roşu:
Est-ce que tu as un rasoir électrique? > fcskO tll a c RazuaR HIcktRik]
> Tu ai o maşină de ras clectrică?
Regarde cette petite fille, elle est si propre! > |ROgu:Rd -ci p(0)ilt 11r. cl e si pRopR]
> Priveşte această fetiţă, e aşa de curată!
Tu es sale, mon enfant! > [tU e sal m onala]
> Eşti murdar, copilul meu!
L’eau dans ce lac n ’est pas claire, elle est > [lo da sO lak ne pa kleR el c sal]
sale.
> Apa din acest lac nu c limpede, cu este
murdară.
Ce jeu est trop dangereux. > [sO iO c tRu dajţO)RO]
> Acest joc e prea periculos

-2 3 -
Ils habitent dans un appartement sombre. > [ilzabil dazenapaRl(0>ma sobR)
> F.i locuiesc într-un apartament întunecos
Montre-moi cet appareil! C ’est si pratique! > [motR mua setapaRe/ sc si pRalik|
> Arată-mi aparatul ftsta. c aşa de practic'
M adame Dupont travaille beaucoup dans son > [madam dUpô tRavai bokn da so jaRde
jardin. Alors il est bien soigne. alo:R il e btë suaa£]
> Doamna Dupont lucrează mult în grădina
sa care e bine îngrijită
Je ne suis pas du tout soignée, j ’ai trop de > [jO nO slJi pa dU tu su aa£ jE tRo dO
travail. (Râvni]
> Nu am de lot grijă de mine. muncesc
prea rnull
Cette rue est tr£s dangereuse. > (set RI e tRc daitO lR O /j
> Această stradă c foarte periculoasă.
Je te donne ma propre serviette, elle est > [jO tO don ma pRopR seR\ jcl. el e
propre. pRopR]
> îţi dau propriul meu prosop, c curat.

Acum vom învăţa câteva vorbe care sunt în strânsă legătură cu materialul lecţiei noastre.
Acestea sunt verbe reflexive:
se réveiller > [sO REvofE] - a se trezi
se lever > [sO IO v EJ - a se trezi, a se ridica, a se
scula
se laver > [sO JavE] - a se spăla
se raser > [sO RazE] - a se bărbieri
se peigner > |s O p c a £ ] - a se pieptăna
s ’habiller > (sabi/E j - a se îmbrăca

Toate verbele de mai sus sunt verbe de grupa I.

Acum să formăm propoziţii cu noile verbe. Formele conjugate ale verbelor sunt subliniate.
Citiţi cu atenţie propoziţiile. Atenţie la traducerea în limba română:
Je me réveille tôt le matin. > [jO mO REve; to 10 - Mă trezesc devreme
mate] dimineaţa.
Tu te ltves vite. > [tU tO lev vil] - Tu te trezeşti repede.
Il ne se lave jamais. > [il nO sO lav jam e] - El nu se spală niciodată.
Elle se peigne dans la salle > [el sC) peiv da la sal dO - Ea se piaptănă la baie.
de bain. bë]
Nous nous rasons le matin et > [nu nu Razo IO :nate e Ne bărbierim dimineaţa şi
le soir. 10 suaR] seara.
Vous vous habillez pour la > [vu vuzabi/E pu:R la - Vă îmbrăcaţi pentru
réception. REseps/o] rccepţie.
Ils s’habillent dans leurs > |il sabi/ dă 10 R ja .b R | - Ei se îmbracă în camerele
chambres. lor.
Elles se peignent avec leurs > [cl <C) pe.i'avek IO:R - Ele se piaptănă cu
propres peignes. pRopR pe;e| proprile lor pieptene.

- 24 -
Rezolvaţi exerciţiul următor pentru a verifica în ce măsură aţi reuşit să vă însuşiţi conjugarea
verbelor reflexive. Completaţi propoziţiile de mai jos cu pronumele reflexiv corespunzător:
Paul se trezeşte prea târziu duminica. - Le dimanche Paul > . Icvc trop tard.
> 110 ditnâş pol sO Icv [Ro ta:R]

Eu mă scol întotdeauna dimineaţa la şate şi Je > me réveillé toujours à six heures et

un sfert. quart du matin.
> [jO mO REvc; tuju:R a sizO:R E ka:R
dU mate]

Bărbaţii se îmbracă mai repede decît femeile. - Les hommes > s'Ium llen plus vite que les
femmes.
> [lezom sabi/ plU vit kO IE fam]

Tu te bărbiereşti cu o maşină de ras - Tu > te n: avec un rasoir électrique?

electrica? > [tU tO R i/ .iv ck e Rii/uaK BIcktRik]

Voi vă spălaţi cu un săpun fin? Vous > vous lavez avec du savon doux?
> [vu vu lavE nvek dU savo du]

Ele se piaptănă cu piaptănul meu. - Elles > se peignent avec mon peigne.
> [cl sO pen uvek mo pen]

Băieţii se scoală şi încep să facă focul. - Les garçons > se lèvent et commencent à
faire du feu.
> (IL: îiaRso sO lev F komas a fe:R d l 1 fO]

Aceşti bărbaţi se spală întotdeauna cu apă - Ces hommes > sc lavent toujours avec de
rece şi se bărbieresc cu maşina de ras. l ’eau > froide et se rasent avec un rasoir
> [sezotn sO lin tuju:R avek dO lo fRuad
c sO Raz avek ë RazuaR]

în exemplele de mai sus am întâlnit expresiile de mai jos:

Se laver avec du savon. - a se spăla cu săpun

Se laver aYgc.de.i’.&aiL - a se spăla cu apă

Se peigner avec le peigne - a se pieptăna cu pieptenele

Sc raser avec un rasoir. - a se rade cu o maşină de ras

Reţineţi forma interogativă a pronumelor reflexive, care se obţine prin inversarea ordinii
cuvintelor:

Tu te speli? - Te laves-fu? > [tO lav tU]

Ne sculăm? - Nous levons-nous? > [nu lOvo nu]

Se rade? - Se rase-t-il? > [sO Raz til]

Ea sc piaptănă? - Se peigne-t-elle? > [sO pen tel]

V5 îmbrăcaţi? - Vous habillez-vous? > [vuzabi/E vu]

- 25 -
 în propoziţiile interogative cu inversiune, pronumele reflexiv precede
verbul dacă accsta e un verb reflexiv, în timp ce pronumele personal
cu funcţie de subiect se situează după verbul reflexiv. De obicei, pen­
K ir 5 tru a formula o întrebare !a persoana întâi nu folosim inversiunea, ci
structura „est-ce que", de exemplu:
Să mă îmbrac? - Est-ce que je m ’habille? > [eskO jO im bi/]

Să exersăm forma interogativă. Completaţi propoziţiile de mai jos cu pronumele reflexive

corespunzătoare, apoi citiţi propoziţiile. Atenţie la intonaţia interogativă corectă:
Te scoli cu plăcere dimineaţa devreme? - T e > lève^-tu volontiers tôt le matin?
> [lü lev iLf voloi/F. to IO matej

Ei se piaptănă cu propriile lor pieptene? - > Sc peignent-ils avec leurs propres

peignes?
> [sO pen lil avek IO:R pRopR pefl]

Vă îmbrăcaţi în camera dumneavoastră, - > Vous habillez-vous dans votre chambre,

doamnă? madame?
> [vuzabi/E vu da votR şa:bR, madam]

Paul se spală deseori? - Paul > se lave-t-il souvent?

> [pol sO lav til su vă]

Eu mă scol cu plăcere? - Est-ce que je > me lève volontiers?

> |eskO jo mO lev volotiE|

Vă radeţi înainte de micul dejun9 - > Vous rasez-vous avant le petit déjeuner?
> [vu Raze vu a va IO p(0)ti dEjOnE]

La ce oră te trezeşti? - A quelle heure > te réveilles-tu?

> [a Icel O.R IO RHvei tU]

Citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos. Atenţie la traduccrea în română:

Je ne me réveille jamais avant huit heures. > [jO nO mO REve/ iamc ava L:itO:R]

- Nu mă trezesc niciodată înainte de ora 8.

Il ne se peigne pas avec son propre peigne. > [il nO sO porî pa avek sa pRopR pefl]

- El nu se piaptănă cu propriu! său pieptene.

Nous ne nous levons pas ce matin. > [nu nO nu lOvo p : ■- nuie]

- Noi nu ne trezim in această dimineaţă.

In propoziţiile de mai sus, am folosit structuri negative. Remarcaţi că „ ne" stă întotdeauna
înainte de pronumele personal reflexiv, în timp ce „pas " (sau oricare alt cuvânt negativ)
stă întotdeauna după verb.

- 26 -
Exersaţi negaţia. Traduceţi în limba franceză:

Ea nu se îmbracă repede. > Elle ne s ’habille pas vile. > [el nO sabl/ pa vit]

Nu mă ridic. > Je ne mc lève pas. > [jO nO mO Icv pa]

Tu nu te piepteni cu piptànul > T'u ne te peignes pas avec > [tU nO lO pen pa avek to
tău. ton peigne. pen]

Aceşti copii nu se spală > Ces enfants ne se lavent > [ s t / ă l a nO sO lav pa IC)
seara. pas le soir. su»R]

în continuare, vă dăm câteva exemple de propoziţii care conţin verbe reflexive. Citiţi-le cu
voce tare şi reţineţi traducerea lor în română.

Je ne veux pas m e laver. > [ju nO vO pa mO lavE] - Nu vreau să mă spăl.

Tu ne peux pas t£ lever. > [tC nO pO pa tO lOvE] - Nu poţi să te trezeşti.

Elle veut as peigner. > [el vO sO pcflE] - Ea vrea să se pieptene.

Nous voulons nous habiller. > [nu vulo nuzabuE ] - Vrem să ne îmbrăcăm.

Din exemplele de mai sus reiese clar, că şi în cazul în care verbul reflexiv este la infinitiv,
pronumele rejlexiv trebuie să se acorde cu subiectul:

Să aplicăm acum această regulă. Completaţi propoziţiile de mai jos:

Eu mă trezesc devreme, dar ea nu vrea să - Je > me levé uit mais elle ne veut pas
se trezească. > se lever,

Noi nu putem să ne spălăm, baia e ocupată.
Vrei să te trezeşti mâine dimineaţă la cinci?
Nu puteţi să vă ridicaţi, domnule, sunteţi
prea obosit.
- Nous ne pouvons pas > non* lav et la salle
de bain est occupée.
- Tu veux > te réveiller demain matin à cinq
heures?
Vous ne pouvez pas > vou> lever.
Monsieur, vous êtes trop fatigué.

Să trecem la exerciţiul final al acestei părţi a lecţiei. Traduceţi în limba franceză propoziţiile de
mai jos:

In dimineaţa asta vreau să-mi fac repede Ce matin je veux vite faire ma toilette.
toaleta.

Baia ta e întotdeauna curată. > Ta salle de bain est toujours propre.

Noi cumpărăm un şampon Fîn şi un săpun > Nous achetons un shampooing doux et
bun. un bon savon.

Tu eşti atât de murdar şi nu vrei să te speli. > Tu es si sale et tu ne veux pas te laver.

Maşina mea de ras electrică e pe chiuvetă? > Est-ce que mon rasoir électrique est sur
le lavabo?

-21 -
Ce faci? Baie sau duş? Duş, e mai practic. > Q u’est-ce que tu prends? Lc hain. la
douche? La douche, c ’est plus pratique.
Ha îşi ia prosopul, periuţa de dinţi şi pasta > Elle prend la serviette, la brosse à dents
de dinţi şi merge să se spele. et la pâte dentifrice et elle va sc laver.

Noi nc trezim devrem e, ne radem şi ne > Nous nous levons tôt. nous nous rasons
pieptănăm . et nous nous peignons.
Noi suntem întotdeauna îngrijiţi. > Nous sommes toujours soignes.

A cest parfum e pentru mine? > Ce parfum est pour moi?

Te trezeşti devrem e? > Te réveil les-lu tôt?

U nde e rujul m eu? > Où est mon rouge à lèvres?

E piapteănul tău propriu? > C 'est ton propre peigne?

Baia noastră nu e lum inoasă, ea > Notre salle de bain n'est pas claire, elle
e întunecată. est sombre.
E periculos. > C 'est dangereux.

Vreau să mă îm brac. > Je veux m ’habiller

- 28 -
LECŢIA 18 - PARTEA A DOUA
Partea a doua a lecţiei o vom consacra consolidării materialului gramatical şi lexical al acestui
caiet le mrs. în plus, vom exersa şi lectura. Credem că exerciţiile noastre v-au ajutat să
progresaţi în învăţarea limbii franceze. Citiţi dialogurile de mai jos, urmărind semnele care vă
înlesnesc intonaţia şi a pronunţia. Traduceţi apoi propoziţiile în limba română. Dacă întâmpi­
naţi dificultăţi, consultaţi vocabularul de la sfârşitul caietului de curs.

-On peut camper ici? Il

\ / / /
-Non, on ne peut pas camper près d ’une ferme.l!

-Alors, 1allons plus loin, I à côté de la forêt.ll

/ A V,
-Regarde, I il y a un lac I là-bas.ll
/ S
-Est-ce qu’on peut faire du feu I au bord d ’un lac? I!

-Oui.Il C ’est le terrain de camping.ll M aintenant montons la tente. I

/ / \
et gonflons I les matelas pneumatiques!Il

-Nous n ’ avons pas de sacs de couchage.ll

-En juin I il fait chaud la nuit. Il

/ \ S S V
-Faisons du feu! 1 11 ne fait pas si chaud I et il faut manger quelque ch ose.Il
S
J ’ai faim.Il
S s
-Ce sac à dos, I il est à toi? Il
V y ^
-Non, I il n ’est pas à moi.Il

-Alors, I à qui est-ü?ll

-Il est à Marie.ll

S
-Tu viens avec moi? It
S* /
-Où? Il Chez qui? Il
*
-Chez elle.Il

-Où habite-t-elle? Il

-Pas loin d ’ici. Il En face de chez moi.ll

«-* %
-Alors, Ije vais avec toi. Il

- 29 -
 s s *
-Comprends-le! Il II est si jeune! C ’est un artiste! Il
V \ / / /
-N o n , Ije ne le comprends pas. Il II n ’est pas enfant I et il n ’est pas un si grand
\ _ "a.
artiste I pour moi! Il

-M ais I écoute-m oi.. .11

S / \
-N o n , Ije ne veux pas t ’écouter I et je ne veux pas le connaître.ll

-Q u’est-ce que tu fois le matin? Il A quelle heure te réveilles-tu? Il

/ / \
-Je me réveille assez tôt, I à six heures.Il

-Et après? Il Tu te lèves I et tu fais ta toilette? Il

% * * \k
-Oui, Ije vais dans la salle de bains I et je prends un bain. Il
S
-Tu ne prends pas la douche? Il

-Non, Ije prends la douche le soir. II

-Te rases-tu le matin? Il

/ \ / / V
-Le matin I et le soir.ll Je me rase I avec un rasoir électrique I, c ’est pratique.il
S
-C ’est tout? Il

-Je me peigne I et je vais dans ma chambre I pour m ’habiller.ll

-Et après? Il
/ / S
-Après Ije prends mon petit déjeuner.ll

Traduceţi următoarele propoziţii:

Eu mă pieptăn numai cu pieptenele meu. > Je me peigne seulement a \c c mon
peigne.

Te spăli cu apă rece? > Te laves-tu avec de l'ea u froide?

Nu ne trezim aşa de devreme! > N ous ne nous réveillons pas si tôt!

Să facem duş în această dimineaţă. > Prenons la douche cc matin

Ea merge la baie ca să-şi facă toaleta. > Elle vj dans | | '-il le de bain pour faire sa
toilette.

Cumpăr un ruj franţuzesc ca dar pentru > J ’achète un rouge à lèvres français
Isabelle. com m e cadeau pour Isabelle.

Ai un prosop de baie curat? > Tu as une serviette de toilette propre?

Bunica mea iubeşte parfumurile tari. > Ma grande-m ère aime les parfum s forts.

- 30 -
Trebuie să luăm şamponul, săpunul, periuţa > 11 faut prendre Ie sham pooing, le savon,
de dinţi şi pasta de dinţi. la brosse à dents et la pâte dentifrice.

Nu pot să fac baie, e prea târziu. > Je ne peux pas prendre le bain, c 'cst trop
tard.

Detest să mă rad dimineaţa înainte de micul > Je déteste m e raser le matin, avant le
dejun. petit déjeuner.

Ea e atât de îngrijită! > Elle est si soignée !

Mă înţelegi? E limpede? > Tu me com prends? C 'e st clair'*

Apartamentul lor e întunecos şi murdar. > l eur appartem ent est som bre et sale.

E a ta maşina de ras electrică? > C ’est à toi. ce rasoir électrique?

Ascultă, mă trezesc, mă îmbrac şi te aştept > Écoute-moi, je me lève, je m 'habille et je
la intrarea în cinematograf. t'attends a l'entrée du cincm a.

Pentru cinc cumperi tu acest cort, accst > Pour qui achètes-tu cette tente, ce sac à
rucsac şi acest sac de dormit? Pentru mine? dos el ce sac de couchage? Pour moi?

Ne înţelegem foarte bine dar asta nu-i tot. > Nous nous com prenons très bien, m ais ce
n ’est pas tout.

învaţă-mă să fac focul! > Apprends-moi à faire du feu!

Puteţi umfla saltelele pneumatice. > Vous pouvez gonflez les m atelas
pneum atiques.
Aici putem instala corturile. > Ici on peut m onter les tentes

Acesta nu e terenul de camping, nu putem > Ce n ’est pas le terrain de cam ping, on ne
instala tabăra aici. peut pas cam per ici.

Trebuie să-i aşteptăm la ieşire. > II faut l’attendre à la sortie.

Aşteaptă-mă lângă rulotă. > Attends-moi prés de la caravane.

Du-te cu el pe plajă şi în pădure! > Va avec lui à la plage et dans ta forêt.

Noi lucrăm cu ei la câmp şi la fermă. > N o u s trav aillo n s avec eu x au ch a m p el

aussi à la ferm e.

Să organizăm o tabără pe malul lacului, > O rganisons un camp au bord d'u n lac.
departe de oraş! loin de la ville!

Acest câine e al meu, el e mereu cu mine, > Ce chien est à moi, il est toujours avec
stă cu mine în casă, el este pentru mine cel moi. il habite chez m oi, il est pour moi
mai bun prieten. le m eilleur ami.

în încheiere, citiţi cuvintele de mai jos în care se repetă aceleaşi sunete:

shampooing, champ, douche, sac de couchage

\
plage, rouge «y Ifvres, dangereux
[ua] toilette, rasrnr, soigné
[cj parfum, bain, loin
fv ] savon, lavabo, lever
[rï) peigne, peigner, soigné
!k I clair, pratigue, électrique

- 31 -
RECAPITULARE 18
18.1. în lecţia 18, am învăţat conjugarea verbelor reflexive:
se.JaYer > [sO lavE ] - a se spăla
je me lave > [jO mO lav] - eu mă spăl
tu te laves > [lU tO lav] - tu te speli
il se lave > [il sO lav] - el se spală
elle se lave > [cl sO lav] - ea se spală
nous nous lavons > [nu nu lavo] - noi ne spălăm
vous vous lavez > [vu vu lav E ] voi vă spălaţi
ils se lavent > [il sO lav) - ei se spală
elles se lavent > [cl sO lav] - ele se spală

18.2. Aţi învăţat şi forma interogativă a verbelor reflexive care sc formează prin inversiune,
situaţie în care pronumele reflexiv rămâne înaintea verbului, iar pronumele personal cu
funcţie de subiect urmează imediat după verbul de care se leagă prin lininţă:
Te laves-tu? - Tu te speli?
Se lave-t-il? - El se spală?
Vous lavez-vous? - Voi vă spălaţi?

Pentru formele de persoana întâi în general nu folosim inversiunea, de obicei recurgem

la întrebările introduse prin „est-ce que”, de exemplu:
Est-ce que je m ’habille? - Mă îmbrac?

18.3. Am învăţat şi negaţia verbelor reflexive. în propoziţiile negative, pronumele reflexiv sc

plasează imediat înaintea verbului. De exemplu:
Je ne me lave pas.
Nous ne nous habillons pas.

18.4. Dacă verbul reflexiv este la infinitiv, trebuie să faccm acordul pronumelui reflexiv cu
subiectul:
Je veux me laver. - Vreau să mă spăl.

Nous pouvons nous raser. - Putem să ne radem.

18.5. Să nu uităm că adjectivul „propre” poate avea două sensuri diferite în funcţie de locul
ocupat în propoziţie:
une robe propre - o rochie curată
ma propre robe - propria mea rochie

Adjectivul „propre” cu înţelesul de „propriu” e precedat în majoritatea cazurilor de

pronumele posesiv (mon. ton etc.).

- 32 -
TEMĂ PENTRU ACASĂ 18
Rezolvaţi exerciţiile de mai jos şi trimitcţi-le pe adresa noastră:

A. Traduceţi in română:

1. J'aim e bien me raser dans la salle de bain.

2. Te rases-tu avec un rasoir électrique?

3. C ’est ton propre peigne?

4. J ’adore les parfums de Dior.

5. Veux-tu te laver avec ce savon doux?

B. Traduceţi în franceză:

1. Eu nu mă spăl. Prefer să fiu murdar(ă).

2. Voi vă îmbrăcaţi în camera voastră?

3. E atât de practic!

4. Ce faci dimineaţa: o baie sau un duş?

5. E al tău acest prosop murdar?

C. Transformaţi propoziţiile de mai jos în propoziţii interogative:

1. Tu te laves avec de l’eau chaude.

2. Nous nous réveillons tôt le matin.

3. Ils se rasent avec un rasoir électrique.

4. Il veut s ’habiller.

5. Je me lève à midi.

- 33 -
VOCABULARUL LECŢIILOR 17 ŞI 18
m.- masculin fem.- feminin

à <î8té d e... > [a k o lE dO] - alături de, lângâ

à la sortie d e ... > (a la soR ti dO ] - la ieşirea din

à l'entrée d e... > [a lâtR E dO] - la intrarea In

à moi > [a m u a] - a (al) meu

apprendre > [ap R ad R ] - a învăţa

apprendre à 4 inf. > [ap R ad R a] - a învăţa să facă ceva

à qui > (a Ici] - a (al) cui

à toi > [a tu a] - a (al) tău

attendre > [utadR ] - a aştepta

au bord (d’un lac) > [o bo:R ] - pe malul (unui lac)

avec moi > [avek m ua] - cu mine

avec toi > (avek tua] - cu tine

bain (m.) > [be] - baie

bord (m.) > [bo:R ] - mal

brosse (à dents) (fem.) > [bR os a dâ] - periuţă de dinţi

camp (m.) > [ka] - tabără

camper > [k âp E ] - a instala tabăra, corturilc

camping (m.) > [kaping] - camping

caravane (fem.) > [k aR av an ] - rulotă

champ (m.) > [$â] - câmpie

chez qui > [şE ki] - la cine

clair,-e > [klcR] - lum inos, -oasă

(à) côté de > [a k o tE dO ] - lângă

dangereuse > [d a j(0 )R ()z ] - periculoasă

dangereux > [d a jR ( 0 ) R O | - periculos

d ’ici > [disi] - de aici

douche (fem.) > [duş] - duş

électrique > [E lektR ik] - electric, -â

en face de... > [a fas dO ] - în faţa

entrée (fem .) > (âtRF-l - intrare

- 34 -
être à ... > [etR a] - a fi a (al) cuiva

eux > [0 ] - ei, ele (formă accentuată)

(en) face de... > [a fas dO ] - în faţa

faire du camping > | fe:R dU kaping] - a sta la cort

faire du feu > [fe:R dU fO) - a face focul

ferme (fem.) > [fe R m | - fermă

feu (m.) > [fQ] - foc

forêt (fem.) > [foRej - pădure

gonfler > [g o llE ] - a umfla

s ’habiller > Isab iiE ] - a se îmbrăcă

ici > fisi] - aici

d ’ici > [d isij - de aici

il faut > fil fo] - trebuie

là-bas > [la b a | - acolo

lac (m.) > [lak] - lac

lavabo > [lavabo] - chiuvetă

se laver > [sO lavE ] - a se spăla

se lever > [sO lO vE ] - a se trezi, a se ridica

loin > [lue] - departe

loin de > [lue dO ] - departe de

matelas pneumatique (m.) > [m a tla p nO m atik] - saltea pneumatică

moi > [m ua] - eu (formă accentuată)

monter une tente > [m ôlE Un ta t| - a instala un cort

on ne peut pas > [ô nO pO pa] - nu se poate, nu putem

on peut > [ô pO] - se poate, putem

parfum (m.) > [paR fe] - parfum

pas loin > [pa lue] - nu departe

pâte dentifrice (fem.) > | pat d atifR is] - pastă dc dinţi

peigne (m.) > [pcfk| - pieptene

se peigner > [sO pcn K | - a se pieptăna

plage (fem.) > fpla;j] - plajă

pour qui > [pu:R kij - pentru cine

-35-
pratique > [pR atik] - practic (ă)

près d e... > [pR c dO] - aproape de, lângă

propre > [pR opR ] - curat, -ă, propriu, -e

se raser > (sO R azEJ - a se bărbieri

rasoir (m.) > |R a /u a R ] - maşină de ras

se réveiller > [sO R E vc/K | - a se trezi

rouge (à lèvres) (m.) > [Ru j a lcv R | - ruj

sac à dos (m.) > [sakado] - rucsac

sac de couchage (m.) > [sak dO kuşa:j] - sac de dormit

salle de bains (fem.) > ( t a i dO bê] - baie

savon (m.) > [savô] - săpun

serviette (de toilettes) (fem.) > [scR v /ct dO tu alet] - prosop (de baie)

shampooing (m.) > fşâpuc] - şampon

si > [si] - atât de

sombre > [sôbR ] - întunecos -oasă

sortie (fem.) > [so R ti| - ieşire

tente (fem.) > [lit] - cort

terrain (m.) > [tE R c] - teren

toilette (fem.) > [tualet] - toaletă, ţinută vestimentară

toilettes (fem., pl.) > [tualet] - W.C.

tout > [lu] - tot

- 36 -