FLORIN PETRESCU CORNEL DUMITRESCU lng, Stance Comat CARTEA SONDORULUI _ de interventie, probe preductie si reparatii sonde METEOR PRESSTehnoredactor: Cristina Dragemir Coperta: Milai Chiriacescu © Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate ._ Adresa: Str. Comana nr. 3, 781661, sector 1, Bucuresti Pee ISBN: 973-8355-29-X_ ———_— rafia copertel: Alecandru Ionescu 3 —— 8 e editurii METEOR PRESS. wrrw.meteorpress.r0 ‘Tel Fax: (O21) 22.33.12; (021) 222.83.80 Distribute fa: Tel Pax: (021) 22.33.12; (021) 22.83.80 E-mail: meteorpress@dnt.ro meteon@from.r0 ing. Stanciu Comeliu PREFATA Lucrarea trateazé o serie de probleme legate de activitatea sondortior de intervengi, probe produce $i reparafi capitale sonde ce isi desfésoard actvfates in industria extrectva de petrol ‘Nu au fost tratate probleme de forejul sondelor intrucét ecestea nu fac parte ain domentul menfionet. ‘Capitolele prezentate in carte au fost in mod deosebit tratate pentru infelegere Ja nivelul persoralutui cu studii gooli profesionele $i lice industriale de petro. Fécand parte din civerse comisit de examinare pentry promoverea in functii sau pentru acordaree de trepte de salarizare, ‘8 constaiat cd foarte mui dinire cei examinafi au solicitat,Inainte de examinare, bibliografie de specialtate privind activtetea ce sondori, aceastit lucrare find conceputa in aceasta directie, Prezenta lucrere se adreseaza numai acestora, prezenténd sculele de jucru, operatiile curente executate Ja sonde, instructiuni privind normele de ‘ehnica secuntfi muna, c&t si nofiunifegate de caltatea operatilor. ‘Avénd in vedere faptul c& dupa enul 1980 personelul muncitor de la sceasté ectiitete indeplineste norma de varst& sud treizec sf cinci de ant find calficat prin scoli profesionale de specialitate si lcee industrale de specialitate consttuind oriend rezerva de personal tehnic de conducare, Insusirea cunostnfeior sau reimprospatarea acestora posts constitul un salt caltativ in pregativea profesionalé, Carfea est2 recomandaté si personalului cu funefii de conducere operative, maisir interventie sau exploatare sonds, bezéndu-ne af@t pe experinfa indelungaté autorior,cét si pe consullares color srai semnf- cative lucréi din indusira constructoare de scute si tla. AutoriiCapitolul f NOTIUNI GENERALE DESPRE ZACAMINTE $1 STRATURI DE TITEI $i GAZE 4. Roei gi originea lor Diup& modul de formare, rocile sooartel terestre se grupeazd in tre! mari categort: Roci enplvé sau’ magmetice, care au luat nastere dint-o mas topité ~ magrpa péméntulul. Aceste roi se formeazé si aaliesind la suprafa sub forint de lav vucenics sau récindu-se chiar in scoarta teresté, Roclle vulcanioe nu sunt statifcate i nu sunt propice pentru formarea zacamintelor de fei ‘Roci metarnortice care provin dintr-una din celelate categori prin trensformari suferite in urma agezéri gi intdrici for. Astel calcarul este un produs al marmurei, iar gneisul s-2 format din grarite Roci sedlmentare care provin tn general din roc! enuotive ca un produs al cislocari aoestora prin variatia tempereturi, aofiunea vantulu,@ aoel si a microorgenismelor. Din aceste roci fac parte nisipurle. Pentu industia extractvd de fei si gaze sunt interesante aoestea intrucat In stratifcatile acestora sunt cantonate hidrocarbut lichide si gazoase, 2, Clasificarea zécdmintelor dupa forma si tipul capcanei Reprazentatt schematice (duoa |, 0. BRO! — Nefaliate — «Slab falate’ f— Botite — -Putemictatate [— Stratiforme 7 — Tedlonio lL geratiate r— steatigrane Zacéminte |— Masive 1 ‘Littogic [— Delimitatefitologic _ Combinete Jn general, straturile rociior sedimentare apar dislocate din pozitia lor primitiva de perfecta suprapunere; de cele mai multe ori ele sunt cutanate, céteodaté rupte avand forme siructurale deosebite. Fiecare dintre noi a vézut adesea formele ‘curigese de stratiicatie ale rocilor sedimentare pe rmalul réurilor, fuvilor, vaior sau in mung. Cea mai simpla cuta care se prezint& cu convexitate tn afer poart& numale de cuff antilinalé sau aniictinal iar aoeea cu concavitate in afara se numeste cut sinclinalé sau sinclinal fg. 1). Fig 4 Sinalinal antici Partea superioaré a unei cute anticlinale poarté numele de creasta, iar lature cutefor entilinale si sincinale poerta numele de fiancuri. Deosebim anticlinale simetrice sau normele cu planul axial vertical si ale dou’ flancuri cu inclinail egele (fg.t) si anticlinale asimetiice sau {nclinate cu planul axfal Tnclinat thio parte, cele doud flancuri avand Inclinér neegele. Anumite anticinale se prezinté sub forma de cuts foarte Jungi, atele sunt scurte. Scurtand anticinalal ejungem la forma domulu, adi a oridioSturé cu ‘lancurle descendente in toate partie (Fg. 2) Dacd o parte a cutel este lsat’ tn jos, iar cealalté Incdlecere a rémas pe loc, avem ceea ce se cheama fala, Daca unul din fiancurile cutei se ridicé gi acopera partea cealaltd Inregisteim fenomenul de incdlecere (fg. 3) int-o regiune falfaté gsim erareori o singuré fli; de cele mai multe of sunt mai multe fal forménd sistem de fel simple sau ramificati,Incdlecere Fig 8. Falie si incdlecaro 3, Tipurl de zécdminte thet Fig.4t. Fig42. Zécdmant stratiform 2éckmant stratform bolttneflit bolt sccidental Fig. 43 Fig. 44 ‘Zaeimant stratiform ‘Zacémant stratform eoranat tectonic ‘ecranat statigraic (capete de stratur) ste _ Fig. 45 Fig. 45 Zicimant Zacémant mastv elimitatftotogic 4: Cuitn se inmagazineaza fiteiul ‘Titel se inmagazineaz’ de cele mai multe ori in nsipuri si gresi si mal rar in caloare. In acestea din urma el ramane depozitet 1n cavern jum un pahar stl umplem cu nisip uscat pén& la gura apol turném apt paar, vom observa c& epa din pahar umple golurile mici dintre boabele de nisip, aproape jumatate din volumul paharuui. Aceste golur mici poarté numele de por. orl ocup o mare parte din volum! stratului de fe, mergand de fa Yen gi pind la 0 cincime din Intregut volum de roc&. $i calcarele au pori, dar 7aoestia pot deveni cavere. Calcarele si nisipul au 0 propriate impor- tanta de comunicere intema Tntre pori denumité permeabiltate. Dac’ permeabiltatea unui strat € micé, atunci itu! se extrage greu sau nu se poate extrage decat prin metode speciale, : Titeiul din zAc&mant este insolit Iniodeauna de gaze. Gazele pot fi plasate deasupra fieiulu! sau dizolvate in acesta. Aproape totdeauna zéc&mintele de titel contin gi ap, Titeiul, gazele si ana dint-un 2cdmant se asazi dup’ greutatea specifica: apa fnd cea mei grea, se piaseaza in pertea de jos a zAcémén- ‘lui ie fa mij, iar gazele in pattea de sus. jn figura 5 este reprezentat un strat Tnolinet unde se poale observa modul de separare in 280&mant. Fig: 6 Un strat Iclinat Tifsiul s-2 inmagazinat aici pentru c& partea din stret care pe figuré a fost reprezenteta prin mamma este impermeabile Polenfialul strtulul se defineste dun’ suprafafe acestuia, grosimea, porozitatea, permeabiltatea si presiunea. Exploaterea fieczrui stret in parte gia intregului zBcamant se face dupa un program bine stabil Dupd descoperirea unui z2c&mant se intoomeste un stuciu de exploe- tare unde se prevede cureta de exploatare @ zAcméntulu, programul de investi, ordinea de fora a sondelor. ‘Tn studiu se mai prevad rezerve de hidrocarburi geologice si cantitafle de ftei gi gaze ce se vor exploeta. 8 Descrierea roctor dintr-o regfune anumit tn ordinea lor de suprapunere poarté denumirea de secfiune (fise) geologice. Pentru elcétuirea corecté a acesteia se cere studiul detaliet al rocilor traversate si 2 diverselor manifestict intémpinete la sond& tn cursul forejulul. Pentru tntocmirea corect& a sectiuni (Rigel) geologice este mai bine ca probele luate sé fie iuate in continuu. Acest sistem de carota| este foarte scump. De aceea in afard de carotaje mecanioe existé gi ate metode pentru studiul rocilortraversate de fore). Carotzul elects stableste natura rocilor cup rezistena for elected si po- rozitate, in ciagramele cerotlulul electric rezistvtetea (p) si porozttea (PS). _ Infigura or. 8 sunt reprezentate rocile determinate dupa carotaj electric si mecanic. p—revstvite Fig. 6, Profi electric l 2icEmantutut = macné cu ap8 sera, 2,8 ~risippetrofer 457.9 mand, 4~ gresie uscaté; 6.80 apa Curba q ne aratl rezistvtatea Th obmi, iar curba PS porozitatea stratub. \Vérfurle rezistvittip ne arata straturile de tel si nisip uscat pentru c& au o rezistivitate ridicaté tn imp o2 apa si marna cu o rezistvitate mic,Nisipurile cu Utei au porozitate mere, mamels si gresile aproape c& nu au porozitat. Azi milloacele de investigare tn gaura de sondé sunt foarte mult modemizate in comparatie cu clasicul carotaj electric. Sunt programe de investigate asistate pe celoulator care indiod procentul de hidrocarburi confinut de stratul investiget, caracteristcile si paramettilfizico-chimict ai Tocilor colectoare. 6, Apele de zic&mant ZécAmintele de fei si gaze contin de cele mai multe ori ep. De ebicsi apa se inmagazineaza in partee inferioard a stratului de titel. fr straturi care contin titel gi ap8, zAeZmintele de tei cuprind adesea gi straturi care eu numai ep&. Deosebim mai multe genuri de apa dupa ‘apartenenta lor de z&c&méantul de titel. a) ape inmagazinate in prfile inferioare ale straturilor de titet adica in fancuri, care imping tleiul din z8cémént, ecestea poerta denu- mea de ape de contur seu marginale, b) Ape Inmagezinate impreund cu titelul tn acelasi strat, dar in partse Iui de jos se numesc ape de bazé. ©) Ape afiate in strtul de deasupra stratului de ffei se numese ape superioare. d) Ape din straturile agezate sud stratul de titel se denumesc ape inferioare e) Se cunosc cazuri cand apa patrunde fn stratul de fitei venind prin fracturi sau crépaturi din strate acvifere de ed&ncime. Asemenea ape poarté denumirea de ape tecfonice Apele de zéicémant contin in soluie cantiay importante de sérur, NaCl, KCI. Apele provenite din diverse orizonturi se deossbesc intre ele prin compozitia lor chimic’. Cerceténd compozitia chimica a apelor de amant, putem determina cum @ ejuns aceasta apa in stratul de titei — din orizonturile superioare, din cele inferioare, sau din parle merginale ale aceluias! strat 10 Capitolul if CONSTRUCTIA SONDELOR Definitie: Sonda este 0 construct minierd ce reprezinté 0 gaurd fret In scoarfa terest vertical sau orzontal tubata si cimentaté Dup& tubarea si cimentarea colcanei de burlane, acestea se perforeaz {in dreptu! stratului ce urmeaza a f investigat prin efectuarea probelor de producfe. Numérul de coloane, adéncimea de tubej, precum si diametrele Jor se stabilesc inainte de inceperea-forajului in faza de proiectare a sondei. Cu eat numérul coloanelor de burlane va fi mai mic, cu ett sonda va fi mai ieftina. Dupa tubare fiecare coloand de burlane se cimenteaza in spats pe o anumita indltime, introducéndu-se in spatiul inelar dintre peretii aut de sond& si exteriont burianetor 0 cantitale de lapte de ciment (amestec de apa gi ciment) Prin tubatea sondelor se urméreste: a 1, consolidarea peretior géuil sondel si eviterea deramarii acestora intimo, 2. Inchidetea formatiunilor geologice care produc greutétl in cont nuarea forgjulu; 3. izolarea straturion 4. posibltatea montrl i ancora instalatial de prevenire @ caput de erupfie sau a capului de pompare; 5. realizarea unor spati permanente de curgere Tne stratul oroduo- tiv si suprafata prin care s& se transporte fluldul din z&cémantul producti, 6. posibiltatea realizar unel construct sigure si temeinice in timp, 0 constructie care s& permité introducerea tn gaura de sond’ a sculelor de instrumentatie, de mésurétor, a echipamentului de protectie. 2.4, Tiputile coloanelor ‘Ansamblol coloanelor tubats diferd de la 0 sonda a alte functie de adéncimea sondei, ceracterul el, straturle ce sunt traversate si de prest nile a care se asteepté dela streture productive.Progremul etal ‘economic 1’ cel*matventabil pent’ o'sonda de ‘exploatare Ti orezinté tubaréa a dou coloane. a i: } coloana de exoloatare, f ici Sunt ‘olosite in general burlane cuprinse ine diametrul $4 $120 in cere se introduc de la céteve Zeci de met la cétova ‘sute de metri. Este intotdeauna cimentata la zi. Adancimea de tubare depinde de adéncimea la care sunt risipurie si pietigurle neconsolidate (groho-tiguri), ‘Coloana de ancorai serveste la: = ancorarea instalatei de preverire a eruptilor; ‘= consolidarea zonet-cu roc! instabil = Inchidetea apelor de suprafatS si protejarea ‘cestora tmpotive - contaminari, (Coloana ce exploatare:, se ti beazd [a sonde de exoloalere si Ja cele de ceroetare unde umneaza a 8 efectua probe de produce. Se folosesie pentru 2) consolidarea oui forete, b) izolarea fi petrolfere, gaz debita simultan; ©) formarea uftui canal perma- nent si sigur pentru extragerea fuidelor dn straturle productive. Diametrelé ‘coloanelar de ex- loatare sunt cuprnse inte 4'fesi Tin. Diametrele mici. sunt mai pulin indicate intrucat produo Fo ret in timpul exploatar Cele mai indicate diametre ale coloanelor de exploatare sunt: cele cuprinse intre 6 $17 in. Cimentarea coloenei de exploaiare se fave in iméjortatea cazutlor partial, ir acolo unde este cazul se face la zi (pentru 2 evita eventualele acumulari de gaze dint caloane). La unele sonde Sunt necasere @ se tuba coloane intermediare sau coloane pierdute. 2 Coloana intermediar este formata din butane @ caror diamietru pot permite continuarea forejulut nfctodata mat mci de 7 in Adancimea de tubare variaza de la céteva sute de metrifa mii dé metri. Coloana intermediara se cimenteaza perf, in general péné la sabotul coloane’ precedente, ‘Golosna intemediara serveste la: = consolidarea unei lungimi mat de gaits deschisa: = iolarea unr formafiuni care dau nastere ‘2 diiculat) 46 fore} (Gierderi de circulate, mame instabile, prinderi de sapé, dramari de yaura); = monfaree unorinstlal de prevenice a efuptilor mal robuste, ‘akene do existe: aceasta are diametnul cel mal mic ce 44/2 si cel mai mare de 7 in. Serveste la: ~consoliderea géur sépate; 2in = izolarea straturilor (acvifere, pe- trolifere, gazeifere); = formarea unui culoar de curgere bine consolidat pentru fuidelé ce se Ccloend = produc prin sonda intermedard = protejarea materialului tubular ain folosit fa exploatare (levi extrecte, scule folosite le izolarea streturior), a Colosna pierduté: se tubeaza de la Coloana telpa sondéP pana 50 — 100 m ‘exploatare deasupra capului inferior a coloenel asst precedente, fixarea ei facandu-se cu ajutorul unui dspoziiy de suspen- date ininteriorul acesteia, G unt necesare la: = sonde de atiancimi mari pentru simplficarea constructei sondet, ~ sonde care prezinta dfcutat in timpul forgjulu. Realizarea unor economii mari in pretul de forare al sondei consta in tubarea de coloane de burlane mai pujine ca numér, cheltuielle pentru tubal reprezentand cia 30-35% cin costul frejulul unel sonde. B2.2. Etangarea coloanelor de burlane Etangerea coloanelor de burlane are scopul de.a preveni si de 2 putea controle eventualele mantestét eruptive de fuide care pot patunde in spatele ‘coloanel, fis din interiorul coloanel, fe din spetele ecesteia, datorté unor sStraturi rémase neizolate la operatia de cimentare aburlanelor. . ' Etensarea mal are rolul de a menfine o tnchidere perfect® a spafulul inelar dintre coloane, cét 51 pentri-a putea tensione prin tracfuné coloana intermediaré seu de exploatare pentru menfinerea vertical acestora. Etangarea coloenelor la gure sondei se fece cu ejutoru! unor flange de stangare, + Fig. 4 Eansarea coloanelor de burtane 1 ~colana de ancara 2~ ang stnpé 3— coloand interme; 4~ Banga cub pert susperdarea colaneinterecias; 5 coloand de exlcatre; 6 feng dubia pent suspendareecofoene de exploatare. Coloena de encoraj 4 se cimenteazé la zi (spetul dintre teren si exterior butianelor. La partes superioaré a ooloanei de ancoraj se fixeaz o fang pl 2 prin infletere care formeaz’ suport preventtorulsi de erupte in {impul foraiului sondel, Coloana urmatoare 3 se fixeaz& cu ajutorul unei flange duble 4, aceasta formand suportul pentra montarea instalalei de prevenire pentru urmétorul interval care se va fora in continuare. Flanga dublé @ coloanei umnétoare va constitu tri continuare suportul prevent- ‘orului de erupfe si apoi Suportil flangei duble 6 pentru sispendarea coloanei de exploaiare 6. Dupa terminaree forgjuli, la gura sondei se va afla 0 flangd dubla pentru fiecare coloand tubatd cu-exceptia flangei simple montaté la coloana de ancorl 2.3. Tiputi constructive de capete de coloand 4. Cap de coloand crip fleet ~ se wileaz8 pent sonde cu presiuni cuprinse intre 70 si 140 At, La sone Yechi se poate gi aoes sp do cap de coland, Az se fol seste foarte rar. Margo cot caie laiwecr Forgan ae eee Fig.5 Pentru folosivea acestui sistem de etengare coloena trebuie s& ait’ la° ‘gure sordei un nilu de burian, fetatclindrc pe o ungime de 1-2 m, Figura 4 reprezinta flange dubla tn care se fixeaz& coloana, Se fileteaz tang un manson (fig. 5) prevazut cu ft la interior 4 si exterior 2 si fmpre- ‘una se infleteaza pe nip! filetet al coloanei, upd ce flanga dublé cu mangonul s-eu infletat att ct capul inferior el riptului sa rémana in afard ber, aoesta se intregeste cu o buceté scurta de burian gi se intinde coloana la greutatea stabiité Se continua infletarea fansei duble sia mangonului de niplu péné cénd flanga inferioard se agazai pe flanga coloane! tubate anterior, prevazuté cu inet de etangare (ring). Se introduc toate suruburle in lScasul lor, se lasd greutatea coloznal pe fiange, se tale riglul cu suduré autogend a nivel flange inferioae si apci se sudaaza etang capul coloanei (al buranulul) de mansonul cu filet cllindric interior. Etangarea se face pe umerii laterali ai inelelor de etangare (ringur) prin strangerea suruburlor fengelor, fra ca aoestea sa suprapund suprafeele, ‘Suruburile se executé din ofelallat cu lungimea de fletare de doud ori ciametrul surubulu’ si ov inéltimea piulte’ egale cu diametrul fetului, 15Mai sunt sate tipuri dé cap de caloanas ~ cap coloan Tip T (cu pene); = cep coloand (cu pene} verianta Il Aceste tipuri de etangare sunt mai- perfettionate i rezlsté pentru Presiuni de luons cuprinse intre 210 at. si 1050, Suspendarea coloane! ce burlane se fece in pene, dar etangarea dintre flange si burlan se face prin oud rénduri de gamituri de cauciuc. Deformarea gamitutlor pentru real- area etenseitai se obtine prin stréngerea de uruburl a flangei simple de flansa supetioara La sondele edénci, pentu a evita suprasolcitarea la compresiune a coloanei de ancora, lenga simplé este prevazutd ou 0 placd suoort cere ‘se spring in beciul sondei pe o fundatie construt& in acest scop. Fiangele duble de etansare sunt prevazute cu orf fletate de diametru 2h in in care sunt infistate statu de acelesi diametu prevézule cu flange Dentu presiuni de lueru 149; 210; 360; 700; 1050 at, a care se monteazé ventile, ce se pot manevra in timpul operatilor de omorére a eventualelor menitestari eruptive dntre coloane. Totodaté aceste ventle permit montarea manometelor de control si vizuelizere @ presiunilor 2ourulate in impul function sondel Capitolul Ili DESCHIDEREA STRATURILOR PRODUCTIVE Alegerea metodei pentru deschiterea unui stret productiv depinds de Gradul de imbibare, de presiunea de fund si de modul de agezare al stra {utlor de fitsi gi apa. Se impune o atentie deosebité lucrérllor de deschi dere a straturior productive intrucat de calitatea acestora depinde in cea mal mare masuré, ~ asigurarea unei productivitati maxime a straturlor purtétoare de hidrocerour; ~ obtinerea unor informati c&t mei reele asupra stratuilor productive in exploatare, So realzeazd aste! legéture hidreutcd dintre posi s surlle stratului cu ura sondel. in timpul forajuiui, aod nu se respect parametri optini: apé-sare pe sapé, viteza de avansere, rotalie, debit de fluid si caltatile ‘eclogice ele fuiduiul cu care se traverseazé, oroductivitetea sonde poate fi simftor micsoralai sau chiar redus& total (blocal). Patrunderea apel fi- ‘rate sau a partculelor solide din Muidul Ce fore] in port roc ereeaza beers in curgerea liberd a titeiuiui $i a gezelor din strat tn gaura de sond. Realizerea unel comunicatii Intre strat si gaura de sonda se face tn dous fetus 2) comunioare indirecté cAnd formatiunea procuctivé este seperaté de gaura de sonda prin perefi coloenei de exploatare si inelul de ciment cin Jurul acesteia, fluidul trec@nd tn caura de sonda prin orifci create in coloana prin perforere. Acost mod este cel mai freevent intdlit avnd tn vedere faptul c& majoritatea zicmintelor productive de titel cin fara ‘noastr& sunt cantonate in straturi slab consolidate; ci 5) comunioarea libera in care stratul productiv este netubat, curgerea ffuidelor fécandu-se direct prin pori rocii si fisurie abesteia in gaura de sonda. Coloana de exploatare se tubeaza gi cimenteaz’ deasupra stratu- lui productiv. Asemenea comunicare se realizeaza le sondele unde stretl procuctiv este putemic consolidat (calcare sau dolomite figurete, oresil Puternic cimentate), realizand-se in acest fel o comunicare perfeoté inte strat si gaura de sonda, 4h tara noastr& aceasta metoda a dat rezultate bune si la zAcdmintele ca straturi sleb consolidate, treversarea stratulul productiv facéndu-se cu fei, iar in gaura iberd s-a introdus finer sltuit cu diametrul 41/a, 7» sau DY2 luch inpachetal cu nisip cuart cu granulali 1-1,5 men. In él acesta s-¢ putut realiza un fitru artical cere permite trecerea fudului (vezifig. 4). Metoda 2 dat rezultate dintre cele mat bune tn anli 1975-1980 la Sohelele Videle, Brae Fig. 6. Deschiderea indirect Fig.7.Deschiderea direct astratull ‘a etaiulul preductiv (perforrea colosne! 1—coloang exposter cimentat; $¥ a ince cimert) 2--linarpertort (Su) inrodus in gaure ber’ Fig, 8, Sond echipata cu liner suk impacttat cu nisipcuaet 1 ~ colcand de exploatare; — ine! de cimentat $— nisip overt granu 076-1, 4 srt product 5 pacer mecenic cu mute Ineucigare @ cieuraet 8 Capitolul IV SISTEME DE EXTRACTIE A. Mefode de extracfie prin eruptia natural Aceast metoda de exploatare este Cea mal ieftina si in acelasi timp cea mei simpla. Sondele produc prin eruptie naturalé in prima fazi a exploatéil zAcEméntulu, aturci cénd presiunea de fund este sufcient de mare pentru a aduce la suprafet confnutul de fuide el 2Acémantulu, Titeiul si gazele din zicdmant sunt aduse in tevile de extract, prin capul de erupfe, conduct de amestec la separatoral cin parc si de ci in rezervor, lar gazele In conducta de joasé sau medie presiune. B. Metode de extracie prin eruptie atfisialé CCénd presiunea de zAcdmént incepe s& scadé, ier la capul de eruptie el sondel seed resiurile foarte mu, fidele din z2eémént nu mai sunt ‘aduse [a suprafata, in aceasta situate pentru compensarea scaderii de presiune @ zécémintulul se introduc gaze sub presiune in spatiul dintre fevlle de extractie si coloana de exploetare care ajung la siul (sabotul) jevilor de extractie se amestecd cu fuldul produs de sonda si de aio! ajung Ja suprefata pana la parc. Echipamentul de fund folosit pentru aceasta metoda este aproximatiy acelegca la enuplia natural, deosebirle aparénd atunci cénd in gamitura de levi de extrecfie se introduc supape de fund pentu pomire, La suprafafa se monteaza conducta de gaze de la statia de compresoare, : Metod de eidrciie prin pompay de adéncime Se apicd dupa ce nu mai este efcienté metoda de exploatare prin erupte eriicialé, ‘In acest sistem fiteiul se extrage din sonde cu ajutorul unor pompe de adancime aclionate de ‘a suprafeté de untat de pompare prin intermediul nei gamnituri de prdjinl sau cu instal hidraulice sau electrice. 4, Echiparea sondelor ii eruiptie natural ‘in figura 1.1 este reprezentatS schema unet instalati de extractie pentru cerupfie naturel, ‘Ttek! si gazele inré in strat prin perforaturle 4 ale coloanei de exp'oa- tere 3, so ridic’ la suprafaté prin fevile de extractle 2, apoi prin capul de 9= permite reglarea debitului de fuid al sondeicu ajutorsi duzei, = permite circulatia fluidelor din spattul neler in tevile de extractie si invers; H : ~ permite mésurarea presiunior si temperatutl la gure putul enuptie 6, robinetele 6, duza 7 si conducta de amestac 8 spre separetoru de geze 9 unde are loc seperarea gazelor. Titeul segerat este transportal ‘prin conducte la rezervoru din pare sau la depozitul central de depozitere: al Schelel, Echipamentul de fund, fevile de extracte gi siul (sabotul) vor f tratate separat la capitolul pompalul de edéncime. 5 Fig. 12. Robinet de reinere pentru cap de enuptic 1 -oorp; 2 sunsets 9 resort 4— local oso 8 = lS Fig. 1.1. Eehipamentul sondelor in eruptie natural 1 = sal produc; 2~ jen de entacte; 9 ~celean oe expat 4 4 pestoratur: 5— cap erupiie; 6 ~robinet: 7 chuzd; a j #8 conducté de amestoe; 9 separator gaze ‘1.1, Eehipamentul de suprafata al sondelor de titetn eruptic naturala coe Nev 18 Cepul de eruptie se monteaz’ la gura putul i pe Ultima fiansa de eten- 4 Teo are a coloanai si indeplineste mai mutte functi ~ serveste le suspendarea favior de extractie; = tangeazd spat inelar dintre fevile de extracie si soafilineler el 4 —4 Colvane! de explostare Siu pant evi de extrectie uz pentru capul de erupt permite inchiderea sondei prin manevrarea ventileior principale; 2 20Ye enter 5 ened on ET Vent pe trat celadgpoaint de suspendre avo: de exteoje Fig. 1.3. Cap do erupto cu dous brafo ___ t-dlapoaiv potru suspendarea favor ce extracts 2--elspoci pans reglarea debut 3 cruce: 4~ rabinol de 2 sau de 2: 5 robinet de 2 in; 6 ~ supapé do rtinore: 7 — Nansé de 2n; 8 Panga rade 9- fans de 2 sau de 2in; 10 fangd carba do 2 in, 11 menometr pentufevide extrac, 12 manometry Dispeaty panty suependarea {aulor de exact tip | {vote 2b = mst aoe + ila: 5 ppt tea ce 5-gunktinie7= apace enigesie 2 Dispoxitiv penta suspendares fevilor de extraste, ip trp et 2—tonet a eh ce a, ann 4 ee pene oie Sarde soc Fig 1.8, Duzi regabits 4 = oat de manevré: 2— fang8 pont nia do amestec; 3 fang pent bral capului da epi; 4~ fans cape: ‘5 acconie pentru regia; 8 scaunut acluh 4.2. Componentele capului de eruptie Dispozivele de suspendlare @ fevilor de extractio. ‘Au toll de a sustine garnitura de tovi de extracle side a etanga spaful inlardintre tevie de extract si coloana de expioetare. Se fabric’ in dou tipur: = TIP pentru presiuni de 70; 140; 210 at; ~TIP tl pentru presiuni de 350; 700; 1050 et. Rébinetele (ventlele) sunt de ful sertar pané cu suprafetenctinate una fal de ate avand flecare functiuni precise. Ventiul principal (master) se manevieaz8 numai tn cazuri deosebite, de vari La capetele de enuple construite pentru oresiuni mai mari de 210 bari se monteaza doud ventie principale, manevrele fcéndu-se numei din ventiul superior, oe! inferior raméndnd de rezerva in cazuri excepfionele.‘Crinea caput Ge enuntie mal este orevazutd cu ventl pe brat penta fiche erea Sonde! in timpul schimbari duzei sax pentra menesre de core a sondel, Desupra crici este montat ventiul pentru pistonat {OILSEVER) cere pemite monterea burianului de pistonat cate se menevreazé la pistonat ‘Sau Gand se introduc th tevile de extreciie diverse di : aparate de ‘masuté $i central, saber pentru deparafinare. Robinetul de retinere (ruchlag) este montat pe iesirea laterala din dispo- zitivul de suspendare a tevilor de extractie (tubinghead), are leg&turé cu bastonul capului de erupte si permite trecerea fuidelor int-un’singur sens. Folasirea lui pentru operaiiie de omorare a sondelor prin circulaia fluidului ooloané-fevi extractie se face dup’ o verificare prealebild a supapel gi resortului. Duza fixd este construita dintr-un corp de ote! masiv sau din material ceramic in interorul céula se gésesta un orifciucilinric de 3 ~ 25 mm prin care se surge fuidul din sond& (ttel gi gaze). Diuzé reglabiié este Constutté dint-un corp tn care se af o tia preva- {ut le unul din capete cu 6 pies conicd ce se 25228 pe un scaun. Prin manevrarea tijei la stanga sau la dreapta se mareste sau se micgoreaz’ ‘spatiul dintre piesa conica i scaun determinnd astfel marirea sau micgo- area spatiului de curgere. Dispoziivele ce siguranjé ia sondela de mate adancime care produc cu debite si presiuni mari sunt echipate cu pakére hidraulce, cu supape de fund (pentru inchiderea sondelj, iar la suprafaté conductele de amestec ‘sunt echipate cu supane de siguranta care declangeaza atunci c&nd se creeazé presiuni mai mari in conducta decat cele la care sunt regiate. ilocuiree cuuzelor la capetele de eruptie cu dou’ brate este mai simplu deoarece se deschide braful de rezerva si se Tnchide braful pe unde curge sonda, fAcdndu-se astfel operafia de inlocuie. La capetele de eruptie cu.un singur braf se inchide ventilul de pe brat, se Inchide ventilul de pe conducta de amestec gi se deschide ventilul de purjare pentru scurgerea presiunii din sistem. Se procedeaz’ la ‘nlocuirea duze! folosind soule antiscéntel din bronz, Se vertficd obligatoriu suportul duze! (caseta) care este prevzutd cu filet i gamitura oring. Manevrarea ventilelor la Inchidere si deschidere se face lin i complet, f2r& socuri, de c&tre un singur om, cu 0 chele specialé din pozitie lateralé de pana ventilului. Dupé inchiderea si deschiderea completa a ventilului se va da inapoi un sfett de tur& pentru a fi mai usor eoffonat cheblu ce ectioneaz pana. 24 4.2-Echipamentul sondelor in eruptie artificial Echipamentul de fund: a) fevile de extractie care au atelasi rol ca le sondele in eruptie naturala. in general au aceleasi dimensiuni, ') supapele de porire sunt montate in coloana de fevi extract pent pornirea sondelor si pentru reglarea cant de gaze. Aceste supape sunt cu funcfionere automaté de dlferite tipuri care se deosebesc intre ele prin modu! cum este realizaté comanda de Inchidere, Echipamentul de suprafaf&. Capul de eruptie care este in general cconstrut pentru presiuni de lucru mai mici 70-140 at Si aici capetele de erupfie au aoelas rol de sustinere a fevior de extrac, intreducerea gazelor comprimate in spafiulinela si dirjarea amesteculu din ssond&: gaze gi tel. spre parcul do seperetcare. La suprafalé mai exist ‘conducta de aducere a gazelor de la staia de compresoare, care trebuie ‘ngropatd gi prevazuté cu menometru pentru contrelul presiuni din conduct. La necesitate statia de compresoare poate alimerta conducta cu gaz ccomprimat pind le 60-70 at. 4.4. Echipamentul sondelor in pompaj de adancime Pompaj de adancime cu prdjini: ‘a) cui pompe centrifuge; B) cupompe hidraulice - Cal mai réspandt sistem do pombe| este cal cu préini care Tn Yara fogsir& acooera cca 96% din fondu sondelor in exploatae. In figura t este reprozéntaté schema de ansemblu a unei instaleti de pompaj cere cuprinde: = pompa de extanle aca dita cop. ce romps cu ind 18 fistonul 19, supapa fxd 24, supapd moblié 20. In pertea inferioars. a pompel se afd o teava de asoiratie a fuidului, sorbul pompei 22 sau un separator de fluid cand sonda praduce multe gaze, “= fevle de extracio 16 care susfn pomnpa tn colvana de exploataré 75; gammitura de préfin! de pompare 17 care face legatura dintre sistonut pomtpe! siunitatea de pompare prin tia lustuité 11; = echipamentul de la gura pufulul format din capul de'pomeare 14, un teu 13, pentru lesirea ffelulul din fevie de extract gi o gamitua de elangare 12, pentru tia lustruité asigurand intrerea 5 iesirea acestuia cin uf tn conditi de etangeitate. Sisterul de actionare al prajinlor $i pompel ‘este compus dintr-un balansier prevézut cu cap de balans 9 de care se 25* este acelasi ca la pompa TB. Pompa se fixeazé in felu! urmétor: la capul inferior al tevilor de extractie se monteazé prin inflatare 0 piesA care are 0 conicitate oe permite perfect etangarea inelului superior al pomgel si suspendarea acestela ~ aceast8 ples se numeste TOPLOCK. Pompa P are prevazut un mangon_ sugerior de strangers al c&masiior, corpul de ancorare care se fixeaza in Toplock. Se (CBina§8 pomp TPP 2B | | ¢) Pompa dé extractie’ cu cilindru’ mobil, “Aceasia’ se intodice tn ‘sonda cu prdlnile de pompare ca si pompa P cu deosebirea 08 aceasta are pistondl 5 fix si clindral 4 mobil.'Pistonul este ancorat in pertea infericaré cu ajutorul unui dispocitiv de encorere tip Toplock. Ctindrul care efectueazé miscarea rectlinie allemativa este recordat prin intermediul Uunel colivi le prafinle de pompere 1. La porpa PCM (clindrul’ mobi), “spre deosebire de pompa TB si P, supape pistonuiui . Beste supapa fixa si senveste ca supap’ de aspirajie, iar supapa cilindrului 2 este supapa mobilé si serveste ca supapa de refulare, in Romania aceste aompe s-au experimentat fa Schelole Bréila, Roafa, Videle pentru sondele care au exploatat tei cu vascozitate mare si impurtati mecenice mar. Alte tipuri de pompe. Jn jara noastra s-au exgerimentat si construit 0 serie de alte tious cliversifcets prin idei.si solu tehnice adaptate Mentionam: ,pompa de extractié cu mangete elastice® sau cu autoetansare care tn loc de cém&si foloseste un ensamblu de eiensaze seu abompa telescopica™ folosité fa sondsle care roduc fifel cu multe gaze, etangarea realizan- du-se prin cele doué coloare de lichid ce se 24 intre piston si cei doi cllindi. Se poate ome fitei pina la:10% risip. Pomp cu etme mobi Un af: tip de pomp este pompa ,Tip tandem" folosté ia sondele care produc ffsi cu multe gaze, este echipaté cu piston a o&rui suprateta transversalé inferioard este mei mare decét suprefaia transversala superioara, Pistonul este prevazut ou trei sunape de refulare, wy) ‘s0,respecri220 Piston pompd extractie 29Montajul, verificarea gi transportul pompelor de extractie in schela Montajul pompelor are o importanta deasebitS deoarece de calitatea lui depinde intr-o mare ‘masuré buna functionare a acestora in sonda. Pompele extrase din cond’ trebuie trensportate la atelier pentru a fi emontate si vericate. Fiecare pomp are o fig tehnio& in care se mentioneaza sonda unde.a lucrat, timpul efectiv lucrat, cu ce @ fost echipaté, tipul c&masior si al pistonuiti, alunecarea inlfial&, cénd s-a reperat si a plecet din atelier. O parte cin piese se reconditjoneaz’ si Incepe un ak ciclu de functionere, o alté perte din piese, care s-a constatat cA nu mai poate fi folosita, este trimisd la uzind pentru un nou ciclu de piese nol, Montajul camaslor intrun cilindru de pompa TB sau P se considera reusit atunci cand dupa stingerea complet 2 celor doud mangoane, superior si Inferior, pistonul de aliniare se misc fn, f&r& a avea tendinte de intepenire pe anumite porfiuni, La montarea cémasor in cilindru se are ih vedere.c& la partea superioaré i inferioara s8 se monteze cdmasi (linere) mai uzste, aceasta pentru a putea realiza 0 usoaré intrare a pistonului la capul pompel si positiftatea de coborére pentru extragerea supapei fixe (vent Ritter. La montarea partilor Grice se folosesc clesti de ficfune pentru a nu se ovaliza ‘Dupa montaj pompa este supusa urmétoarelor probe: ~ proba de etangeitate 2 corpului pompei care se face fara piston, proba se face cu motorind pana se realizeaz’ presiunea prescris’ tn funciie de adancimea la care se introduce; proba de etanseitate pistonului care are drept scop verificarea pistonului; ~ proba de alunecare se fave dupa introducerea pistoniful in pomp&, Se suspend bila supapei pompei si se realizeazA aceeesi presiune timp de cinci minute. La nipll inferior al pompeiint-un clindru gradet se recupereazé motorina care a scat printre piston si c&mési. Sunt stabilte pentru unele sonde anumite alunec', in functie de natura fteulu si canti- tatea procentualé de impuritati mecanice. TTransportul pompelor fa sonda se face cu masini special echipate cu suporluri si gamiere de prindere. Descércarea se face mecanic sau normal, pompa fiind lSset8 usor pe rampa sondel. Este interzis sondorilor s8 execute operatia de introducere @ pompei cu bucat de fea extract ingurubat’. Pompa se introduce pe gura putului cu ajutorul unui suvel ingurubat in mufa superioars, se suspendé In gamiera pe gura putului fara a fi 30 i | executate la inlroducere gocuri sau'lovitur Inroducerea acasteia pe gura pulului in mod c&t mai corect se face atunci c&nd echipa de sondor este bine instruité si cuncaste consecintele ce decurg dintr-o operatie gresit ‘Bcuté. Coborérea in continuare Tn put se face prin dasuruberea suveiului i Inguruberea corecta a tevior de extrecte. Pompe elicoidale a) Destinatie, caracteristicl tehnice principale Instalatie de pompal cu pomp’ elcoidalé este destinata: exploata, zEcdmintelor patroliere de mic& adéncime care produc tileuri vascoase sau cu conficutrdicat de impuritti mecanice jn utimi zece ani Th industria extractiva de fel Ia Romania s-a extins iniroducerea de pompe elicoidale peniru zacémintele de suprafala cu juri vascoase, Anul de referin}& 1993 este semniticativ pentru faptul c& au experimental, s-2u tras concluzi asuora efcientizénii exploatért realiz&ndu-se economii substantiole atét pentru durata de functionare, c&t siprin consumul redus de energie. ‘Adin Roménia sunt introduse pompe elicotale la circa o mie de sonde cere realizeaza o important’ productie de {fei cu vascozitate cuprinsd Tntre 900-4000 c.p. Instalatia de pompaj cu pompa eliocidalé de fund (32 sau 2%) extrage {elu din zEo&m&nt folosine o pompdi volumetric’ actionat’é de un grup de acfionare prin intermediul prjnlor de pompare, Frincipalele pai componente ale inslalaiel de pompel cu pomp’ elico- idala sunt ~ grup acfionare pomp’ (cu reductor conic) — pomp’ elcoidats — centrori prajini de pompare; ~ ancord antirotre; ~ dispozitive de protectie; ~echipament electric de actionare. Pompa elicoidala de fund se compune din urmatoarele pért princizale: stator, care este executat prin vuicenizerea cauciucului intro feava fileteté la capete; = roior, care este execu din ofel de caltate, se tering cu un cep filetat in care se infleteazd mufa de legturé cu gamitura de prin’ de pompare;~ boll, care este fixat cu un inel elastic in mufa interioar’, Are rolul de 2 Impledlea cere roforulul prin inteionul staiolui $1 se foloseste pentru stabilrea ferestrei pompei, Ancora antirolie este conceputé pentu a tuora th tandem cu 0 pomp& clcoidaté de extractie. Are rojul de @ se epune momentului de torsiune react ce se produce in timpul actionérii pompei si care poate cauza Cegurubarea fevilor de extractic. Ancora entre se monteazé sub pomp. Este compusé dintran comp interior, mangonul exterior de forma clindtic& go! la interior, patinele sub forma de ercurlamelare de form bombat8, becurle previzute cu dint longitudinal cave tn contact cu peretele interior al coloanei se ifig pentru 2 impiedioa tendinfa de rote. Tebrologia operatic de inreevoere si punere in functune 2 pompet Se ve sablona coloana de exploatare cu un sablon seu rotovert cu die- metrul apropiat de dlametrul interior al coloenel. Se asambleazd ancora antirotire cu statorul pompei de extractie dup care se introduce la put cu fevile de extract, Dacd le put se introduce 0 pomp elcoidalé de Ciametrul 3% este obligetoriu ca prima buceté de feavd de extrectis de deasupra pompei si fie de 3'/, Céaté alunsé la edéncimea de fixere a pompei, se fac manevrele pentru anmarea ancorei anita, dupé care se tensionsezé feile de extracie si se fxeazé tubingul in ange. Rotorul se introduce in sondé la cep&tul utimel prin’ de pompare; mu este admis sa se introdueé cu un cupon de potvire, tele tebuie sé fe pentru inceput nei, de 7/8, mufele curate, ler imbindrile s& fe bine strénse (nu se admit mufe cu fisuri sau ‘Ingurubari de prajini de pompare incom- plete). Odaté aluns rotoru! tn stator pe boltul de oprre se risicd circa 100 mm la care se adaugé lungirea tieior gi se stableste ase! punctul de fixere. Se pune sem si se extrage prijina duod care se face operatia de refixare cu alutorul cupoaneior gia tei polizate, Se demonteez de grupul de antrenare motorul electric tmpreundi cu Superul de motor. Se cupleaz’ gemiera pe tla polzalé 2 grupulul do acfonere, se ried cu elevetorul prins de un cupon insurubat la tfa pokzats grupul de actionare si se ingurubeazé ta polzatl ka gamituré de prin de Pompare {care se af suspendaté pe gura pululut intrun elevator), Se 32. cupleaza grupul de ectionare cu capul de pompere printro legaturs rp Seu prin flange 2/ seu 3¥2ingurubatn teul capull de pompare, Se monteazé pe crupul de antenare suportul motonit aectic gi ‘motorul electric dupa care se vericd sensul de rote al motorului care trebuie 88 asigure rorea fa dreapta a préjinlor. Garnturle de la cutia de etangare rman nestrénse pana ce pompa incepe sa produca. In prealabil se ung cu ule, Cuplajl sens va d deblocat pand ce se vaste sensul de rotate la ‘motorul electric, dupa care prin strangerea bandajului se va bloca, Se va completa reductorul conic al rupul de antrenare cu uel TEP, vara 61 TeP2iema pnd fa nivelul maxim al reductorlu Dup& pomirea instelafii se va umméri ca valoerea intensitafi curentului s& fe constants SI se va regla releul de suprasarcina cu 2A mai mult decét cuirentul nominal fn cazul crest intenstéfi curentuuielectc, inseamna od au ap&rut modifcér de sarcin Pompa de extrade este in construcfie monoblcc, singurele plese Gemontabile find mufele de legaturé cere se vor inlocui dupa uzura fletului. Dupa o anumité pericada de funcfionare este necesar a se face o noua veriicare. a ferestrel motorului, decarece dupé aceasta prima Perioadé prajnile de pompare se alungesc datorté solicitor la torsiune, Operetia trebuie repetaté de-e lungul funcfonéri in timp @ gamituri de prajni de pompare, Masur de tehnica secu Pentru montarea si demontatea instalatei se va folosi personel calficet Care séi cunoasca functionarea si componenta instalafei, Se vor especta cu stiles mésurie de montaj si demonte. Este interzss ‘idicarea gamituri de prjni prin intermediul achefior grupului de antrenare. Este iterisd extragerea rotoruui fad @ avea indicator greutate, Se inter Zoe orice operate de intetnere sau repaate In tm funofoné,nstlefa ‘nu se va pom far apzrétoerea de protect @ grupuli de acionare, Nu este permisa functionarea instalatci cu pierderi de lichids ~ pierder dé ule grupul de actionare: ~ Plerdet de tel pe la press gamituré sau pg la Imbindle grupului de acfionare cu tovile de extraatio, 3Alegerea sondei Nu toate sondete se preteaza pentru afi exploatate cu pompe ecole, {a inceput se face o select de sonde care indeplinesc condifile optime pentru introcucere: Ae = geura de. sonda 8 fie ct mai aproape de vertical (s& nu aibé puncte de inflexiune); a ~ submergenta sa fie acceptabil, in general cuprins& Inte 60-70 m; Sa nu exploateze tit cu procent de parafind mare, nw aib& rafa gaze-{tei ~cantitatea de impuritaf mecanice sé fe reltiv mic Dupé punerea fn functiune a acestdt prime sonde-selectate, extinderea se face $i peniru alte sonde cu condifi mai gréle acolo undé gaura de ond prezinté puncte de inflexiune sau devia: mai maf, teil este mai ‘vasoos (3000-4000 or), impuritaile mesaniée mai mati, s& eiba submer- genta cuprinsa intre 20-50m. ‘Avand in exploatare dou categori de sonde ce prezintS particulate semnalate, se poate trege 0 concluzie duo’ o perivadd de exploatere de circa §8 lun Echigarea tuturor sondielor cu protectoare de tevide'extracte incluse tn gamritura de préjni de pompere funclie de punctele de inflexiune, devietia gaurii de sond& consttuie unul din punctele majore privind protecia interioard a fevilor de extractie ¢] a gamiturii de prajini de pompare. 4.Tevile de extractie 2) Construcfia in uzing. Jevile de extractie sunt consirute din ofel carbon de celitate superioard seu din olelui aliate, iar in cazuri speciale din ofeluri anticorozive. ‘Aa lungimi cuprinse ine 68,5 m gi au diametre nominale de-1%/s, 1%, Tt, 231, Ze, 34, 4%e in. Dup& rezisten{a ofelurior din care. sunt executate, fevile de extractie se pot incadra th septe grupe in functie de rezistanta minima la nipere sUlirita minim de curgere: TED; TE —Hay TE —Jes; TEN ~ 80; TE Pog TE—Pos TE Crs, upd tipui filetulsi si af imbindti tevila de extractie se pot incadra tn urmatoerele orupe: — T.E cu capete neingrosate.(plain) fllete rotunjié API gi mufe exte- tioare separate; — TE. cu capete Ingrosate la exterior (remfors), fete rotunjte API si mufe exterioare separate, ~ TLE. cu imbindri speciale pentrs sonde de mare adancime in mad deosebit pentru sonde cu presiuni mati de gaze, tip Exieme Line, Omega, Hidrill Tevile de extractie sunt astfel dimensionate fiind caracterizate printr-o rezisten{& adimisibil fa efotuile fa care sunt supuse ~ efort de treefiune, fort de compresiune, efort de torsiune. 8) Descriere. Tevile de extrzofie reprezintd 0 coloané mobil si se introduc in sonda find suspendate in coloana de exploatare prin flange sau dispozitiv de suspendare. Indéplinesc mai multe rolur = asigura prnt-o slegere judicioasa a diametrulu si sirea rationala a energiei stratutilor productive eruptiv;, lungimilor folo- 36permit citculatia dverselor fue (gaze, tel, ap, nore) din cotoand in {evi si invers, pentru pomirea tn eruptie sau gassift sau omordrea acestora, pentru executarea unor mule operali de intensifcare a fluxului sau combaterea difcultior in exploatare (tatamente, fmpa- chet cu nisip, iment, spirale dopulu de nisip ee.) ~ proteleaz’ coloana de exoloatare impotriva covod&ri de c&tre fidele in misoare in tmpul exoloatéri sau operatile de intensificare @ afuxu- lui (edit acide corozive); in cazul presiunilor mari elunci cénd se lucteaz’ cu pekers; ~ in cazul sondelor cu tieiuri parafinoase limiteazé depunerea para- finei pe interior nu si in coloana de exploatare. Pentru 2 evita infilatarea gresité a civerselor tipur de flte, care poate conduce fe accidente tehrioe grave, este nevoie s& se cunoaseé bine in fara de forma rotunda sau trapezoidelé numarut de pasi pe In e fiscarula dintre ele, si nure’ ~ fletul rotund API pentru TLE. ou oapete ingrosate cu 10 pasi pe in pentru giametrul Tg $i 312 ~ filetul rotund API peniry T pasi pe in pentru diametre 191s si 1,9 si 8 pesi p extractie cu diametrul 2716 .0u4%hin; ~ filetul trapezoidal tip Extreme Line are 8 pasi pe in pentru T.E. cu iametre intre 2" gi 32 in; ~ filetul trepezoidel tip Omega are 8 pasi pe in pentru tevile de extractie cu diametru the gi 1,9 in si 8 pai pe in pentru cele cu Giametre inte 2% si 4% in @) Soltarile tevilor de extractie. In timpul unui ciciu de pompare, ca rare a trensferéri lichidulu de ne piston pe fevile de axtracfe si invers, are loc 0 variafe periodica a eferturtor din tevi, datorté cdruia materialal Gin care sunt confectionate tevile este supus fenomenului de oboseaté {Imbatraniti prometure giin mod deosebt a fleteor, Uzura tevilor este accentuata si de frecarile existente in punctele de ‘contact ale fevlor cu coloana de expioatare sau ou gamiturd de préjini de pompare, sau de frecérile dintre cuftele de deparafinae prevazite in gainitura de prajni de pompare (Frecar pe interiorul acestora) (© alté cauz8 o reprezinté: mediul: coroziv gi ebreziv in care Iuoreazé, care contribuie substantial la crasterea uzuri, respectiv a micsorarea rezistentei materialulu La sistemul de extractie prin pompaj fevile de extracile sunt mai solictate decdt la erupfe decarece sie suporté periodic si greutatea lichidului de deasupra pistonulul st find expuse la frecdle interioare cu ‘cu capete Ingrogate la exterior are 10 pentru {evi 6 prajinile de pompare. Din aceste considerente se recomanda folosirea tevilor de extracte cu capete ingrosate, Solicit la presiune intrioer’ si exterioar’ atunci cénd se efectueaz’ ‘Tn sonda operatii de circulatie fluide, omorére sonde, arméri, packere, cimentéri, fisurari $i acidizari. Solctarea maxi’ a tevlor de ecrecfie esto in partea supercar a gamituri deoarece aici eforturile sunt maxime generate de greutatea lichidului din tevi si de greutatea proprie. De aceea, in partea supericaré a gamituri, atunci cand se folosesc reducfi de legéturd pentru suspendarea tevior, acestea trebuie s& fie bine verificate, atat la filet, cat si la grosimea de perete. 4) Mod de intrefinare i exploatare. in operatile de pregatie si de execufie a manevrelor, sondorii trebuie s& respecte anumite reguli de bazé care asiguré onerathvtatea si calitatee lucraor, si anume: ~~ depozitarea la extragere gi introducere se va face pe rampe ridi- cate de ‘a sol pe minim ttei puncte de spriinie, cu cepurile si mufele prevézute cu protectoare si unse cu vaselind consistenté — introducerea T.E. in sonda trebuie facuta intotdeauna cu sablonare pentru a elimina bucatie deformate sau cu dopuri ta interior. Sablonul trebuie s& fie standardizat (lungime si diametru exterior) funcfie de tpulteilor gi diametrul cu care se lucreazai ~ infletatea si strangeree, precum si desurubarea se face nual cu clesti special, cu doua articulatii sau cu bac continuu, ier atunci cand tevile de extractie sunt nol operatia se face fra prelungitor de feat ~ este interzisé folositea clestilor cu lant si baterea cu ciocanele mufele care se degurubeaza greu (se va folosi sfoara pentru mosor); =n timpul depozitiri si transportului, fletele se ung cu unsoare consistenta si protejate cu protectoare din bachelita. Este interzisa descatcarea de pe platforme $i peridocuri pe planuri inclinate cu cadere libera spre rampa de depozitre (fevile vor fi protejate impotrva rostogolil violent sia impactului cu rampal; ~ tevile de extractie nu se folosesc la operatii de frezare a dopurilor cde ciment din sonde, frezari de interior coloane sau frezari obiecte din font rémase in sonda; ~ in timpul manevréri fevito de extract la deget, este interziséi ma- nevra acestora in lungimi mai mari de 18-20 m deoarece aoestea flembeaza sub greutate propre gi pot sepa liber in turd existand pericolul de cocidente; ~ cand se constaé uzura gemituri de fev extract, aestea vor fi sooe- se din sondé: si transportate la rampa de reconditionat a schelei 37 TEES SS ES ASSETpentru control si reconditionare (rectificarea filetelor, inlocuirea mufelor, proba de presiune). De modul cum echipele de interventie. sunt instuite in aveast® dectie depinde in mere mésuré functio- natea in sond& timp mai indelunget, chiar dac& mediu! de tucru este mai vitreg; ~ pentru sondele care au in contnutl teu! si gazelorhidragen sulk rat (un produs extrem de corozi, la suprafali se monteaza instal de inhibitre, alét pe pul, cét si pe conducta produsi enticorozv ACOR, INCOR, CORED ‘care prelungeso durata de funcfonare {evilor de extracts] proiejeaz’ coloana de expioetare; ~ se va cdula pe c&t posi sofctarea la eforturi de tracfune co depésese rezistenta admisitias a matetiaului din care sunt con- struite fevile de extractie, cat si solictarea la presiune interioaré si exterioard ce depaseste imita impusé de constructe. OK in 10 Gain ° Bowing gin Ceristate 188 ‘Jovi de extracts eu imbingr speciale din corp a Extreme Line; b~ Omega; o~ Hci 38 TEVIEXTRACTIE fie normal extractie ( tubing ) de Fabrica Dimenstunile tevilor de wa Sees) SERS EE Eporutee|* jz eous| 2] 5/5/8|8/8/8| [8 /S12]2/815/5; Frornienlt al onl PRSRSSS REE ESE Eto naunad| | immwan/ 2/5) @[2/2/8/s/2) /8/8/8]2lelals| coven AS S(SESse SSS ES muanles/S/SS/2/R/S/S) /=/8)8/S[F/e]2) 8/8/8/S/a/2/2) /5f8]/s/s]s/e]e| aw eats |S EE 352) ESE SI ‘2 Zl 5/=/5/3/515]5]3 3] venom |g 5 3 2eaTey BI | voxanal 3/2/38 2l2i8 22 russia} le FF 83g “| saneonrn| gl * ETE EI SES PIE EIST g) 3g 3{ cousna] 2/9] SISSIES SSS SE nwsaria] | . ye |*] FTF anal PRE (BP FSer anisous s| enicgaisaisaa| sgtate g| Bowne gis/°/e|z/8/g) |s e/s/° x) B|_ massa] | g FERRE waanal SEP ESES] SISSFSSE russia Be) FFF Fa et wm ePSmes| PEERS ghoul SSS SEISS RESTS 5 ma? elzels] joys |eleiels AWNWWON)S 13/5] 8]o/8] eS} 1S/8/8)2 S|.) mana] S|=|a}a] "lol 1S) el =laleial |S2boup aRuKUl our aweneg exeuquy", por et rar [ie fwd eee [ear [ra erie [__ [ave [owe foe Jara] 0a so" |et [eee [ves feor [oar [ares epee ve [oss | oan) re0_|zot |wés”|i'ub_leoc_ fear [eves [eve [ear [eZ |vor_ieos [ize [ev lov foo jeer| oan) avo [ire [eee lotr leew fear] Jee vars [oae ae [oer] oan eer [et [wee |e feo far zs [ERE [et erly | __fiww [ewe oe [sro e209) fer_fows™ [ros sor fear [are ae pre sepa] $70 wo _[z0e [ree evr fase lear aves [eve [20 [waa |var_|ze'os 0 [era ore |oe for] slo a0 [we |eer |eoe fees [eer] Joes frais lows jas \re>| azo owe [seo_|et [oo vee fie leur [ares ae hie jee [sre] ser] awe [veo [202 [rer [ree [ne leer aves love |z0z [ez [ror_lavod [iva favo [ewe oe loor| oar jez [evo_fire|eer ewe ue leer] [eee as laws iss fper| ssi ere [veo_[zoe [ese [eee [ie leer wi or lave [oe Joey _obu Lg on 84 eB) el aleeea spel hfe [alive] ye |aalivy op eye Eye) aaa ele : ale B)#) gees 5) 3] ¢ nui ane Elst & 3) 51° 5] S| 8 sone wmevaug | nnawea |usnoujareinaol #} 8] * Be] ape] gs ee wu ze'9g no Youls).g exeojioyxe aseSouBul no alfoesxe tae] SLVTMISY NYS LUOUMI a0 aLLovea nal a gE ea S a se é é BS g = & 23 = e 2 2s = $ 2 33 Slee bee geile = ¥EHES x] SS as BS5s S| x 3 3S 33 bes at and 5 35 ad S228 s)% 28.3%, fe BESS x/ 8 S38258 88 Seoe— *|9 Ses5eorae eeees = gee eee osk & 8s gas SES é g o S28aR S58 B 29@Ge Eeae gs Sees §a5e8 BSEEG SEES ee segsessge sBSeg » SB8e5hess goose BREEZES ggged bat GaEEPES SR Peet Baotssdsos 40ae [soon fever freer over esi fae rec [rei [oret anes eo farviy wa | ore Trey ere ar ae wep ape pire fe pale ey eye gi s)ge) a8 ela] é El Ela) aa) ga ca oT) 2 f gla ee Taine ea ale} @ a) i) oG ve soyorxa junysuoma nsnpuraeno| 8 |g _ Uatu G'gg M9 UL TE : ‘yavonsixa JuvSouon] Nd allovelxa 3a nal, face [Te feos forza [owasr awe _[oewr se56 [we] [wor [Pea] few for foo fry Joos Josie fooscs Jocars |eoc_lavse | ]ovaz|uoee [uta] ——|ueus [aver |swar [ave over [207 [soba Le ar Zoifoau fener aoe qi acti} Joris fiez feota zoe oowe foose [cou leven aria [avi [osee [iien eres es [av Jose [owe [uve [ooo fooral sry ave fewefoveen [arian [ror fare es [ives] [ieee | foes] lao fori} oon fre Joo Jose [osens [ove feos Joos | loves |enas [ures] —[urus [aeei [soer even lever lee [oan | av [sri ere footer Josie Joos feres ave sein] jevir fier [oot fav [ave fea fostsJorae [enn [ever [acveevaz [veo Fo CT are fare jane [ooror [or vit feor_[erer 659 real lear fartif sro sy [ons Jove [on |r sa Joos [ores | ~ [abl |vozs-|uves| owas fora svar coei fara |z02 [20 jar [av [ere|orveJosar food fever aves es ecu] —forwfiox [seo aE [ari eve foes forse [ose [coos [aro [OPT [ovan [ITH forew|er—|ave [ewe [aT five [ows [azo far fave [eae|oo¥it [ove [sie Jaron Ts asa [aot f ash ar far [azelorer [ores foie aves oa ie azn — fori fiot_[ ser avs |e [eve ocio forse [viz [zoos [eile [avii owen [ives [area |ao [are [uve lone [ure pias [sor arr [arr Jaws [over Joos [siz [eves area | fee ese fave [ies on dC 2n0 A ee ed ele)a)aaleey ete Cn amma] |e] E ey ela Eee) ate Teynu qnw zg) ei 8 8) E21 EYE | we smenoronsuoua arsniou awanoro| 3 |g uuu Zo'ed mo Mm Ye ‘yUVOIsSLxa SuvSOUDN| N9 SILovenxa aa ASLswoowo} £55515 SRE SSE ESE a) Deseriere vomunen| =|215)5 (21818) 821818] 215 alala inde de pompare feo legétura intre pistonul pompe si belansier Tnol SSPE 3 5 3 LajsS transmiténd pistonului miscarea rectilinie alternativa care produce aspi- ecunsemes) 7) PP PPR ESRF F325 ‘alia lchidului ia ocmo’ si refularea acestuia in tevile de extractie, camal SERSERENSSTS at Filetele prajinilor sunt executete prin’ ulate si sunt’ prevazute. cu eee e}Slg/s]s)3| EIS a3 ‘dagajaré la cep, ceee ce asigurl o rezistent&-crescutd a imbinaril. | st etctatettetota Lungimea bucdilor de préjni pompare este de 7600 mm, 8000 mm si unsere cig) 1/518 Bla} leis 3/8 9100:mm, se mai fabric& si bucdtt scurte pentru potrivire (refixarea SSS SSISIS|SISISISIS SISSIES SST pistoriulut in pompa) cu lungimi de 500; 1200; 1500; 3000 mm. SL wmewrrssuo) 2] ele) 3)3) = [3315/8 /5) 15] = [5 5/315 Dupa fabricere prdjinile sunt supuse unui tratament termic, Sunt confec- 3 a al Siststs) S/slzlel TSiSiSts. tionete din bare rotunde, laminate, avand capetele refulate si Imbinete prin bs 5 z| sieleis) |SiS|5/5) |s\s.gi3 ‘infiletare cu mufe. GS] Ffol ~| §l leelel isleel | Mslelel [282 8) Constructs tn win gs ET Ta Se executd din ofel 36Mig, 41MoC11, 20MONISS, cu reaistent la rupere & = fe) al &| |; uprinsa Intre 70-90 kgimmé si limita de curgere de 45-60 kg/mm?, Sa =) eS SRERSee) Ee! aisles Pentru medi usoare de lucru gi corozlune se folosesc oteluri 36M16, iar Ze S| Ejsielsls|eie/s|e] jsieis|e! |e/e|eig pentru medii grele si corozive oteluri 20MoNI35 sau alt ofel echivalent 33 € Pegs) Saas | superior. we | =| Gl zlzizlz| lels|alal fe i Pentru sontiele adanci si medi, puternic corozive sunt indicate préjinile gs gg oleae lee] sielsieleieiaiaig de pompare din ofeluri 41MoCs. Pentru aceste condi de lucru si de pre- £e ESS SS SS 8/5185 18) 515) 5 15 zenta hidrogenului sulfurat se recomanda oteluri cu procent sc&zut de =e] . 3 See See | faa carbon gi un procent mai rdicat de nichel (3-596) si moibden (0,2-0,3%), w ze 4 a ere iar mangen (0,4:0,8%). Mufelé se construiesc din ofel carbon $i din oteluri = 22s) a S| ‘aliat@ cate apoi sunt cdlte si tratate termochimic prin cimentare — pentru a 2 | 2° s-gee eer SSS) SESE | fiimai rezistente fa uzurd datorité frecdilor ce existé intre acestea si perefi s =] eit c[sisisisi lejelele} |i-|=|*| interior ai tevilor de extractie. censnveol §2 SSeS SSe eee eee ae ‘Mufelepralinior de pompare se executé din ofel OLT-65; 41MoC si au Tee frev€zut la extevior un locas peniru prinderea chel fie la ingurvbere sau swscsuno| £)5)5/5]2)51512|2/3/5/318]813]313]3)213 desurubare. Pentru a putea fi Ingurubate cu gjutortl chellor, préjinile de S - _pompare au sub fist riste canturi pBtrate care permit orinderea chel fixe warns] PESSS ESSE Sees esiaklse sau cu artulai, e ‘Dupa diametrul corpului praiinii de pompare se construiese cinci tipuri: awvonwuta| &| 2 “Es _£ 5/8, 3/4, 7/8, 1 si (ve. Pentru marirea rezistenfet la coroziune prajinile se 2] S8.| 23-1 83. coperd cu lacuti si emaituri fenolice sau cu metale. i 454) Sowa Prajinile de pompare lucreaza de cele mai multe ori in medi corozive, au ciametre mici gi lungirni meri, Sunt supuse la TnoSreéri si descérezti brugie de sercini, deci la tracfine si compresiune alternante, Datorité lungimit mari fafé de diametru intervine si flexibiftatea. La extrageri alterative tevile si tjele mei sunt solctate la torsiune. ) Mod de intretinere sf exploetare Prajinle de pompare trebule manevrate cu grj& pentru a evita degra- darea lor. Se transporté pe cinci puncte de spriin in magint speciale, peridocuri sau platforme legate intre ele prin scnduri care au practicate Izcaguri de sustinere @ prijni. Mufele prajinlor se transporté tn lézi de lemn dup ce in prealabil au fost unse ou unsoare consistenté, iar capetele ior astupate cu protectoare din tabla sau mas& plastic Maripularea préjntor de pompare de pe Deridoc sau platforma se face manual flecare ti tn parte sau cu ajutorul unei macarale care prela snopul de prjin’ tn plan orizontal gil agaz pe rampa sonde ‘in careul sondei trebuie montate suporturi de sprijin In fundatie de ciment seu suporturi mobile (capre pentra pri). Préfie de pompare sunt me-nevrate la ine&rcere si desc&rcare ca minimum rel muncitor. In timpui manevrelor in sond8, inte randurle de préjini se interoaleaz& sipci de lemn ‘sau bucai| metalce scurte de tie pentru separarea acestora tnive réndurl La ture sf instefafi cu mesturi ce depdseso 20 m manipularea lor in sonda este indicat s& se fac tn dubli seu tpl la agatatorul de ordi (eolcandru). La introducerea tn sonda se va avea in vedere verficerea ‘mbinéri de le miooul dublulul sau tiplulul (proba de steéngere). ingurubarea prijnior trabuie sé se fecé pand le stabliree unui contact perfect Intre guier si mufé. Sunt interzise folosirea de prelungtoare gi bataia ov ciocanul sau chelle in muf&, Ingurubarea sau degurubarea se ‘face numei cu chei cu erticuajie realizandu-se un moment de stréngere perfec la contactul prin impact al cozii de chele cu chela propriu-zisa 8) Curdttoare de parafing Sunt dispozitve care se. monteaz’ tn gemitura de prin! de pompare la intervele de 2-6 ducati de. prajind functie de caracterul agresiv de depunere al parafinel. Sunt confectionate din ojel si sunt prevazute le exterior cu canale elcoidale ale céror muchit curaté parafine de pe interior tevilor de extrecte. 48 Curator de parafina pentru prjnile de pompare Partea din curditor care freaca pe fevi este tratata fermic la exterior ca 8 reziste la frecdri si s& nu formeze pilituré care poate alunge in pomnpd gi 88 gripeze pistonul, i In timpul extragerii prajinilor de pompare trebuie verificat gradul de uzura al curdttoarelor si, dacd se constet& uzuré avansatéi (au diametru mai mic ‘cu 5-7mm) fatd de diametry nominal, se vor inlocui. f), Baioneta Dontov Se foloseste in mod deosetit la sondele de 2déncimi mati echipate cu pompe P, pentru a nu pierde lichidul cn fevle de extracie in timpul unei peratlide rezclare a unel te rupte in pul, deparafinere sau inlocuie de polizaid. Aceast& pies permite extragerea unel parti a gamiturit de pompare, fré a antrena pompa gi o parte din gamituré care rémane fxatés ‘in teplock, Este compusii din doua piese: — teaca baionetei, 0 piss’ clindrica prevazuté cu dou canale parelele, nul inehis jos pentru agétat si altul deschis, pentru desprins; ~ tia ce agétere, pravézutd cu dou’ aripioare care intré in canalele teciibeionetd, invegind garitura : Tija de antrenare se monteaza la tronsonul inferior al garituri iar teaca baionetei Ia tronsonul superior pentru a evita infundarea ei cu diverse resturi de gamituri din cauciuc, resturi bacur de corunci, murdéiie, nisip etc. ‘Se fabtic& pentru fevi exiractie 2%, 2", 382 cu cap de agatare de diametra 518, 34 $78 a7Destigurarea tubal interior Thee agifere Cap de pompere cu fei ingurubate 48 Lp cap eat aioneti tip Donfov pentru préjnile de pompare 4geee se ee ar er aRee— EE st __foree farce owenve a — Wes Jee [say eo Jv fete Joe levee [wrowar te lava fay —— Jer Jee ez Ja [esi —Jp12 Jerre proven re pea Jere or Ieee eos Io oe Fite —fee'se [2012 —[provaee joa] sree. Yolo A ego lseglso| #9 Tepe) ee | ee lee] ae g gee |gaei ge) Be [og] se leg |es|se} @ BE | Se | ee) ee Pls é 8 ee & i jaan INAS TiS. ___— INAISNSAIC, ES AUVdINOd 3d INIPyad Yan i ee ee ea ieer—]osr foe Jor —Joee fae fts lieve ove ine oe i feo Joos [za low ise fee jer |svor ere fee" jez wi} jae [wood [as Joo [see [eo ———|oe ser — Jove —for_—Jot 1 fats ——foae fer — lee Jez fee ———Iot [pve Joe — [ot [at | a 7 ie PP@lae? jedeleseleo [ee8s (Se (F8els eel ee CE USES BPS ay egleg Be S/SES/Es | FES [FE] GS/s [e8| 25 FaVdWOd 30 YOTINITYYd JTINNISNANIG ers Jive vss fivee wt see 5 : 008 ree joey e008 e0s|rez 7 ~ 9's9| see leas eee” see ozs Jor feet} ar sez lesee lsoce ive esse Sib eo er we i ; ob 861 jea'se 201 Veer [hee lse'ot ae Bevainans | yaingerour ' 1380) 28 Ti relavetec eounnses |resonexo] S52 | 28 |2eS|SRE| SS inmoweg) 2s] fe |222/Fha] Be es] eae Seige) ga e®| &S ef/Bos}| 2x £ ee] dee) Fa MWdWOd 30 Sa Wen NATE ia WTS SINSNVYL NYLNSd fav Be Jd Su VdlOd 30 INIrVe J Tay avedwod op tuiferg SM vaWWOd 2G NIryatd 51oar eeu wT wa 4 nes_w if" ~ezeooer Ja ines bg w (05x05 wL we WT jo nes wie} —Seaoo6y fa nee wed szvasee wwe {95+0020 wea ean nes UI BIS S240" ‘sexoaee wed 7 ‘a 0arz. war ‘Sr +008r wa 8 7 grs03ee Sis0sbe area wu op pifgrd anueg | —WououRT 0Iuyey SLINULSN IN Tae el ‘AON E09) Les ‘Aaah val Zor, ‘AdeN, 69 @, Reziwn Eroricy ‘SuauABH SieoND op eI ineuOEAT uu aiecns ap ew sUVdNOd 3a INIryae Ba NTILO NUANad yiNaLsIzaa aa Talo = eee ‘Cob ‘oF 39 os ana ce ae aye a wera St | oi | ete | ae Pre SUVdINOd 3d INIPy¥d 30 TENTSLO NALNEd ‘yLNausizay 3d IoUsREovEVo anerm age ner ae fee 20 8'0= eO} Ee cor 409'0"""9'0 = 29] Ver ie 33 a fe a Taw | FasaMa | TAMATO suspuno | viyenin | valviris lviwsustzay] aun : ‘ ailovaixa aa taal nainea Talo 20 livurivo yoTasUaAI 21V VINaISIzay 36 ATIOUSIIALOVEVD‘Separatoare de fund pentru gaze Conform standardelor se executa urmatoarele tipurl de separatoare: = Tip A cu pompa inecat (pompa inclusa in separator); Tip B suspendat (pompa se aflé deesupra separatorulu). ‘In figura de la pagina 56 este prezentat un separator de fund pentru gaze: 2) cu pompa tnecata, ) suspendet; ©}, prezena gazelor ir fluidul aspirat de pompé reduce rendamentul ‘volumetric al acesieia ducdnd uneori ia blocarea pompei cu gaze. Separatoarele de fund Sunt astel consirite Tncdt fuidul s@ parcurgaio cistanté cat mei mere {cin coloané pan le pompa) la 0 vtezé cat mai mica si cu schimberea direciei de curgere. Acest factor! favorizeaz8 sopararea gazelor. Sepa- | ratoarale de fund cu pomp’ inecaté sunt construite din dowd sau mai mute bu'ane previzuts cu dou rénduti de orf, de obicei_slitur veticale cu dimensiunea 80x2 mm, un rénd cin la partea supeioaré gi un altul 8 fa partea inferioar&. La capul superior at burlanului este Ingurubaté reductia 3 (bulé de legaturi). La mufa superioara se ingurubeazé teava de | extrecfe 6, iar la mufa infericara un at rand de tev de extractie cu pomp 7, sortul 9 si dopul 10. Sorbul are lungimea de 7-10 m, iar distanta intre 8 randul inferior de sliuri si captul inferior al sorbutui este minimum 2-3 m. Distante Lint réndul inferior g cel superior de situri depinde de variafia licidului in coleana de explostare, astiel ca randul inferior s& fie scu- fundat Intotdeauna in lichid, iar randul superior sa fie deasupra, fle scufun- dat intotdeaura in lichid, iar randul superior s& fie deasupra nivelului cel ] ] mai tidicat af lichidului pentru a permite iesiree gazelor in coloand. Distanta £ trebuie s& fie 20-20 ori diametru! separetorului, uneori afungand pnd la 60 m acolo unde avem un debit de gaze substantia! mat i EXTRAGTIE 46 a ~ » INSERATE IN GARNITURA DE PRAJINE DE POMPARE | bameve 250 250 2 3 lich CURATITOAREA DE PARAFINA PENTRU TEVILE Di 2384 276788 2783 2167 S123 ‘312*76 fy Dirersiunea nomial a Hy 298-6 oi (Chele ccularé a 55a if Diametrul tubului 4 trebuie sé fie c&t mai mare pantru @ oferllichiculul o se] 3 seofiune de curgere larga gi vitez de curgere micd, favorizind ast! [ : separarea gazelor de tel jin coloana de exploatare 5°/4 se poate folosi un separator pana la 4 in, jar in coloana de exploetare 6Flesi7 in se poate folosi un separator 4¥2 i hier 5 in, astfel ca in cez de accident trebuie s& existe spafiu neler sufiient de mare pentru operate. Gazele $e separ’ in funcile de modifcarea diectiei de curgere 2 fuldelorastfe: “la trecerea fluduli prin spatiulinelardintre Separator sI coloana de - exploatare; i =I trecerea fluidulul cin spatiut inelar in separetor, la trecerea fluidului din separator in sorbul pompei. i 9) Echigamentul de suprafeta Dintre echipamentele afiate ‘a suptafaté mentionam: “capil de pompare cu sistemul de etangare le ta polizets, = piesele de legaturd intre prjinle de pompare si balansier, = unitate de pompare; —conducte de amestec. =a 035m cei Laxton 4: Capul dé pomipare: Se monkeazs ps flange coloarel de expeatare st jual i ‘are rolul de a suspenda tevile de extractie, de a realiza etangeltatea pe tla UW polzaté, estiel ca fuidul s& crcule pe conducts, de a cepla cezele ‘separate in spatulinelar gle difja spre conducta dé amestec Senin Constuctv se exeout’ In mai mule tur dupa prestunlle de luct ast “cap pompare pentru sonde Tard caracter eruptiv’ pentr’ presiuni de tucru pan la 25 atmostere, Robineti sunt prevazuli cu flange drepte cu gamitun de ctargere cinghent, nu ate prevézut la coloand robinet ce Eid iptlean refiner (tuchlag). Etangarea la flenga de suspendare 2 evi de exracte Bofewenacie se asigurd prin gemituré din clinghert i = cep pompare ‘pentrusonde cu caracter semierupliv sau erupliv pentru presiuni de 70 at si 140 at. Imbingrlie ciate flense sunt prevazute tu aringu (flange nut-feder) sau ele metalce de etansare (ingur). ‘Suspendarea tevilor de extractie la capul de pompare de 140 at se face 4 pvint-o bone’ prevzt cu venti de ors si siguanté tn tmpul func Separator de fund pentru gaze Sendei, Tja polzaté este orevézuté la partea inferoerd cu reducie sténga- all Sreanta, desurubarea acestea pin cote la dreepe gi reregeree cin deatul vvenfilui poete conduoe la manevra de Inchidere s sigurania sonsel 57Aveste capete de pompare sunt prevazute cu robinet de retinere {ruchlag) gi asiguré cirowlatia gazelor din spatil inelar in conduct sau invers, omorarea sondei prin inversarea sensulu’ de curgere (rotrea robinetului cu 1809 si prinderee tn flange @ avestuia, Condiia necesara si suficienté pentru exploatarea sondelor echipate cu cepete de pompare 70; 140 at, bari este realzarea In fimpul montajului a unor elansési perfecte ale flangelor de imbinare gi pregétiea cu mul minufozitate a etangarii pe tja polizati. Centrarea acesiuia pe gura Dutului este conditia de sigurant3 a elimingri pierderilor de produse lchide si gezoase, protejarea mediului unde functicneaza sonda, 2. Echipamentul de leaitur’ intre prajinile de pompare si balansier Tija polizaté este construté din ofel, prevazutd la capete cu filete cep de cimensiuni 7/8 seu 1 $i are suprateta clindrics prelucraté fin gi polizaté Manevrarea acesteta trebuie sa se faod cu mare etentie pent 2 nu f doterioraié suprafafa de etengare sau sé fie sirambata (excentric& fet& de axa longitudinalé), fletele trebuie protejate. Ridicarea aoesteia de pe Tampa sau manevra invers& se face de c&tre doi sondori care sustin gi greutetea ei, tia find echipaté cu un cupon la capul superior. ‘Sémiera este sispocitivul de prindere pe tja polizat&-de 22; 6 98 mim. Puntea aceasta prinde ta polizaté sub gamiera, ler jugul din cablu (prastia) este trecut peste capul de belans find legat de capetele punt Iniccuirea puntii cu cablu este 0 operatic simpla si se realizeaz3 ta sondele de adancime medie si mare numai de c&tre formatia de inter- ventie care asiguré rdicarea sarcini tn c&rigul macaralei Prijind de pompare (CEP) 3, Unitatea de pompare Sunt utlele ce se folosese te schele de’ extractie pent antrenarea gemituri de jini de pomp. Se clasiicg @). dupa sarcina de lucru: ») Gupa standardul dups care sunt constrte: ¢} dupa sistemul de echitorae; ) dupa uzina constructoare. Dupé sarcina de lucni:. 10,75 0,8; 12th), 0, 3 0,7; 0,8; 1,2; 4.5m) 1 Dupa standard: a) standard roménesc STAS; ») standard american API ‘Ounitate de pompare este compusd din: HE 7 rama de baz sau sasiul unitStii de pompare la care se imbind gasiul motorului electric; Ee = pema teductorului, care asiguré supraindlterea.reductorulul de turelie, ceste doua subansamblur sunt prinse de sasiu; ~ capra unitati de pompare are trei puncte de spriin pe gastul unit&yi de pompare si este 0 piesé ce functioneaza ca o grind’ cu zabrele; = belansierul format dintr-o grind& metalicd profil" care este prewazut Ja unul din capete cu un cap de belans rabatabil fn jurul unui bolt central, jer la celdlalt capat un lagar compensator cu biele care asigura legatura dintro balansier reductorul de turatie. LegBtura dintre balansier si capra Uniti se face print-un lag numit leq de centr” prevazut cu rulment, sigurénd astfel migoerea fiber’ a balansierului tate-un singur plan, cei vertical i ; “ reductorut de turate este previzut cu manivele, iar prin sistemul biclé-manivelé al lagérului compensator, miscarea de rotalie se trans- forma in migcarea rectilinie, Reductorul esie prevazut cu trei axe si asigurd fa axul de fesire o furalie convenabila tehnic pentru expioatere, Este antrenat de un mator electric prin intermediul curelelor de transmisie; = motonl electric ste de tipul asinoron, trfazat in sourt circuit cu cuplt de porire mare si asigurat impotriva intemgerillor, find de fabricatio antiex avand in vedere mediul gazos unde functioneazd. Unitatea de pompare este prevazuté cu sisters de ungere prin grasare la boltul capului de balans, fagarul de centru, traversa lagarului compensator,{a bolturle de prindere ai bielelor. Ungerea se realizeazé la punerea in functiune @ utlajului si apo’ fa termenele indicate in figele tehnice ce Tnsotese utilajul. Acestea cuprind centitatea si calitatea lubrif- antului, termenele de completare si inlocuire, termenele de gresqj ale piesslor ce sunt in migcare, IufS pentru prdjini de pompare Capitotul V INSTALATII DE RIDICARE Sunt instalafile montate la sonde cu ajutorul cérora se introduc si se cextrag fevile de extractie, préjnle de pompare, se executé operalii de menevré cu préjinte de instrumentatie sau operati de pistonal si curajare ‘n gaura de sondé. Datorit modemnizérilor tn industria extractiv de petrol, acest instelali ‘ncep s& devind in unele schele mult mai rare. 1) Tule de produce Sunt confectonate din material profiat sau material tubular. Cele confectionate cin material proflat au sarcina de lucru 120 Tof, iar cele din materi tubular 60; 80; 100 Tot. Turlele permit extragerea fovilor de exttactio in pasi de 18-20 m, de asemenge pentru prajnile de pompare permit extragerea in dubl suspendafi la policandry. Turla de productie are urmatoarele caracteristic: ‘ie liber’ 27,6 m; lature bazel 7,3 m = indifimiea podetului podanului 15,8 my; aitimea Usii 12 m, ~ sarcina mexima la capraturll 4,5 Tot “Turla este prevazutd cu 0 us prin care se introduc gi se scot préjnile, tevile de extracic si celaalte scule necesare luorarlor de interventie. La pariea superioara a ture! se afla coroana geamblaculul pe care se spriin geamblacul, capra geamblacului cu ajstorul céreia se ridica $ se agar pe turla geamblacul, podetul de acces pentru geamblac format din table fegure sudatd pe profi in dreptul unor rigle orizontele la o indlfime convensbila sunt agezate doud degete ce permit sprfnizea pasiior in tur, Aici se af si podejul padarului care este confectionet din tabl tip fagure. Pentru eoces la podul padarului gi podul geambiaculu, tura este prevazuta cv soari de acces verticale. Pentru asigurarea turlel Tmpotiva rsturni mai ales te intensitfi mad ale vantulu, turla se ancoreaza de funda prin cablur. Fiesare picior al turle este asigurat prin dou ancore care se fixeazé ou unul din capets la etpiciorul turlel deesupra $i dedesubtul podului podarulul, ier cu celalelt capat pe fundafie. Ancorele trebuie prevézute cu tensoare de intndere sh tensionats in mod egal. Legatura dinire ancore cu turla se face cu ajutorul unor juguri matalce, cablu! nu trebuie flexion, trebuie sé fie indoit pe o rozel& cu unghi de curbura mic. Aceste elemente descrise alcatuiesc tur'e si trebuie verificate fa Inceputul flecrel iucrSri de interventie pentru asigurarea ‘securitati echipsi. ‘supra turelor acioneazé ummatoarele satin ~ greutetea proprie a turlei; ~ greutatea utilgjulvi ce 1 sustine; = greutatea care o manevreaz’, ~ traofiunile din capetale cablulu, Dupa direotia in care solicit turla sercnile se impart tn: ~ sarvini veticale; = sarcini orizontale. . Dintre sarcinile orizontale mentionm: ~ fora provocaté de vant asupra fetelorturll; ~ foria provocaté de vant asupra stivei de fevi de extractie depozitate fa deget ~ forfa a degetul turle data de greutatea stivei de fevi de extracfie sau prdlni de instrumentaf. 2). Mesturi de producti Sunt inslalati de ridicare simple pentru sonde @ c&ror sercin& la cérily are velori mai mick Sunt construite din material tubular (burlane, préfini de foral), de obicei sunt demontabile avand elementele asambiate prin ange, Sunt constnute in tre’ tipuri, sianume: + Tip I cu un singur picior, = TipA cu dud picioare concurentes Tip H cu doud picioare paraiele. ‘Si8lou! Tip J cu un singur picior cu sacri maxime 12,5 To are Inéltimea de 15 m si pentru sarcini 3 Tof gi tn&liimea 13 m, Stablitatea este asiguraté prin sisteme de ancorare, dispuse céte doud in patru cotur ‘Stéipu! Tip A este confectionet din dova buriane 6% sau 7 in montate in forma de A, avénd sercina maxima in cArlig 20 Tot si inlfimea de 18 m, Este prevézut cu gambiae moncbloc cu tre! role. 62 Ancora este asigt eae ioon 3 de 12 anoore cispuse la trei nivelu diterte gi fixate la partea lor Infeioaré in funda de betsn prin intermedia! tunor fensoare care pot esigura tensionate uniforma, Diemetrul cabluiul ‘noorelor este 22 mm Th partea de sus la geamblec, 18 mm in pertea de rafioc gl 18 mm tn partea de jos. Siélpul Tip H este confecfionat din-doi stalpi din burlane 6% si 7. in rmontati in paral gi asigural prin traverse. Este prevazut cu un geamblac ‘cu trei sau patru role ancorat cu 16 ancore disouse fa patry nivelur, ‘n&ttimea si sosirea maxima pot fi de 18 m si 20 Tot. Ancorele sunt prevazute cu un sistem de tensoare. Ancorarea se face prin simpla rasucie 2 fensorului gi stréngeree cu minim tei cleme, Sistem de tensoare pentru acore CGleme pentra ancere ro; 2— nse Pentru diverse luoréri ce se execuld a geamblac, masturle. sunt previzute cu poduti 1,2 x 1,2 m prevézut cu bariere tlle 1,2 m, astiei cd patorul s& execute lucréri de gresej la geamblac, luoréri de rmontal instalafie manevré (urztul cabluhi pe rolé)ete. 6Masturile trebuie centrate pe gura putulul. La operatia de extragere si introducere a tevilor sau 2 prdjinilor de instrumentafie, centrul geambla- cului trebuie 88 fe pe eceeas’ axd cu centrul coloanei. Pentru lucrérile de lacrit gi pistonet, mastul se centreazé astfel ca fundul santului de ia rola ceamblzcului s8 fie coaxial cu centrul coloanei de exploatare @ sondei. Capul mortal cabluulinstalatei de menevra trebuie intotdeauna lagat la Baza stélouul (piciorul mastulul) pentru mécirea stabiitai se face ochi ccoadabiciulu asiguret prin cinci cleme corespunzéteare diametul cabluui de menevré, u | U CContveroa stéfpului de intervensie = pentru manevie ou mecaraus; 6 pentra operaf cu cablu de cart Instrucfiuni privind Intrefinerea si exoloatarea. Pertry @ asigura o exploatare reflonalé, dup& monig) gi ridicare in timpul functionéri, la demontare gi trensport se are in vedere umatoarel ~ nu este permis indreptarea prin sudura a enumritor element defor- imate in felul acesta, structura interna a meteralului suferd modifica ~ esie interzisa folosirea cablurilor de ancoraj cu fire rupte; ~ tn timpul funcfionari, period, inainte seu dupa 0 operatie grea, se face revizia tn amnunt a mastului: imbin&ri, starea de tensionere a ancorelor, 4 ~ In timpul montajului mastului nu se admite stationarea echipe, in interior find perico! de aocidentare. Suit obligato revizi la tel luni sau in urmatoarele stuatii deosebite, cum ar fi ~ dupa o eventuala eruptie liber ~ inainte si dupa mutarea acestora pe snl in picioare; ~ dupé vel puternice $i timpul jemi; ~ dupd perioade de ger puterio; ~ dupa outremure, taiaceste tevial se efectueazs: = controtul centri turei sau mastulu fat& de axa sondel; = controlul fiéri ture’ sia mastulu pe fundatie; ~ controulleg&turilor gi al ancorelor. s Variatile de temperatura, cét $i umiitatea atmosterel actiorieazé nega- tiv asupre turle! gi mastului, acoelerand fenomenu! de coroziune, Profejarea subansamblelor la turle si masturi. In mod obligatoriu la doi ‘ani de functionare se curdt cu peri de sarm&, se spalé cu o solute de ‘soda sau petrol, dupa care mai intéi se vopsesc cu minim de plumb si apoi cu o vopsea special 6Capitolul Vi UTILAJE §LSCULE DE MANEVRA, UTILIZATE IN INTERVENTI Sunt utileje ejutétoare care impreund cu instalatile de ricicare, turle si mestur, fac posibild manevrarea in sonda a gamiturlor de tevi de extractle si prin! pompare si permit executarea operatilor de pistonare si ccurdtare tn sonde 4, Ansamblul de’manevra se compune dint-un ansamblu de role fxe numit geamblac care se monteaz& pe coroana turlel, pe montanti rmastului sau pe turla rabatabié a instalatiior transportable 1C5, P20, P32, 80, TW.40 si ait ensamblu de role mobilmacara de care se suspend& sarcina de ‘ucre. Cablul de menew’ se petrece paste rolele ambelor dispazitive ~gearnblac macara Un cep al cablului se leega fx de rama turle, picioral mastului sau fa inctalafile trensportabile de sasiul masini si poarté denumirea de cep “mort, iar celalt capét se infégoard pe toba de manevr’ a granicului $i poartd denumirea de cap activ sau mobil Dac’ tn vérfulturlel ar fi montat8 o singurd rola, peste care s-ar petrece cabiul prins le fobs iar tn cel&lalt cepat a! cablului s-ar lega 0 greulate, efortul de irectiune arf egal chiar ou avea greutate, iar viteza de rdioare a reutti ar f egala cu viteza de infégurare a cabluul pe taba. ‘Dac& tn varie turtei s-ar monta dou’ role, far cablul de pe tobé svar peitece peste prima rolé fixé, apoi dup& rola legata cu greutatea de ridioat simal departe peste role a dous rolé fx, iar capul mort s-erlega de rama ture, greutetea ar riméne suspendati pe doua sérme. Fiecare sarmé a ccablulut va sustine numa jumatate din greutatea de risicat. Pentru a ridlca greutatea va fl nevoie £8 tragem de caput mobil ai cablului numai cu o ‘oti egalé cu jumBtatea greutati de ridicat. Risicerea tns& se face de dowd ori mai tneet, iar lungimea cablului ‘nfégurat pe toba de manevré va fi de dou8 ori mai mare. Cbservm cd sistemul de tractiune ou macara ne d& un cdstig de fort si © plerdere de vitezd de manevrd. Céstigul de fort si pierderea In viteza de manevra va creste proportional cu mérimea numérului de fre de cablu de suspendarea macarelel, S& presupunem c& ave un montaj de sonda ‘cu patru role la macara si cinci la geamblac, dacé acest ansamblu ve fi 86 utlizat complet groutatea de la c&rig se va repatiza ta opt fire, iar forta necesara de tractiune va fide opt otf mai mic, viteza de ridicare se va micgora si ea tot de opt ori. Avem deci nevoie de un timp de opt ori mai mare. Astfel, pentru determinerea fortei de care avem nevoie pentru a ica o anumita greutate, impdrtim groutatea G la numrul de fire montate cae este egal cu numérul rlelor infésurate de cablu inmuttt cu dei Bxempiu: {5x 2=48/10=4,8 Tof, J-Satcina inten fit G~ greutatea la cérig: ‘i= numnérul de role montate ale maceralei 2. Geamblacul sé compune din mai multe role montate pe una sau mai multe axe, care se rezeamd pe traverse prin intermediul unor lage ce se prind in gurubur. ‘Se construiesc In mai multe variante:~ geamblac mondsloe cu trei si patru role pentru sarcini de fueru de and ia 40 Tof, = geamblac cu patru sau ase roti dispuse pe travers in planuri ife- fite pentru sarcini de 40 $i 80 Tof. In afard de rofile de manevra, mat sunt prevazute ou ¢ rolé de lacarit si una conducdtoare pentru cablu de Boat — geamiblac etajat,folosit pentra turle de productie. Traversele pe care se monteaz axcle cu rofle geambiaculul se confectioneaza din ol, se solidarizeaz’ inte ele prin intermediul unor distantiere. Geamblacul se monteaz& pe doua grinzi metalce agezate pe coroane geamblaculu, iar intteg ansamblul se solidarizeaz’ prin inter- mediul unor biglur sau cu cablu 616 mm, 618 mm. Rulmenti de le rotile geambiaculul trebuie gresatl, se unge fecare roata tn parte, incluslv cea pe care este montat capul mor. La masturile Tip |, A sau H, geemblacul soliderizat de montantt aoestuia se ric’ si se coboard o daté cu mastul Rolele geamblacurlor diferd tntre ele avand caracterisic diametrul exterior el role gi ciametrul santului pentru cablu. 3. Macaraua de productie este suspendaté intotdeauna deasupra centrulul gull putuiui, exul rolelor este tntotdeaune dispus paralel cu axul {rofului de manevr’. In unele-situai, rareori, axul roletor este dispus ia 90° fe{& de aul trofulul (fa montaju! incrucigat geamblac-macare-sistem 4x3 role). Macatee foce parte din utlajul de ridicare consituind partea ‘mobilé din sisternul de scripett Se constuiesc macarele de produce cu o rola (hampelmen), cu doua sola, cu trei role si patru role pentru sarcini 20; 30 si 60 Tot La mecarale, ca sila geamblacur, distanta dintre dou rot aléturete nu trebuie s8 depaseasc’ 12 mm, Mecarelele sunt prevézute cu ap&rétori de protectie tn drept ca orifcil de gresare 2 ruimenflor prin ax pentru flecare rol rea se face cu gresorul cu bla, cu vaéelind tehnic’ consistenta. La sondele cu turla operafia de extragere a préjinilor de pompare se va face cu macarale prevazute cu 0 roid sau maxim dou, viteze de ridicare find substantial marté gi timpul de interventie miogorat. La instalatile 1C5 macaralele sunt montais pe doua sau tre rote, aii nu se poate intervent pentru miogorarea timpului de ridicare. Aceste macarale care sunt th dotarea sistemului de manevia @ instalafiei iC5 sunt previzute cu lecdt cu umeri de prindere @ chiolbasilor. Acest lacat este asigurat in interior prin intermedtul unui ax fletet prevazut cu piulta de strangere a lacétulu! si asigurat prin sfifturiimpotriva desurubéi Au fost numeroase cazuri serinalate cénd lacdtul cu umeri de prindere chiolbagior a inceput s& se desprinda prin mérrea distanfei dintre corpul macaralel si acesta. Situaia aceasta se realizeaz% in timp fntrucét, la extragere i introducere, preluarea sarcinii nu se face silentios de pe elevatori, cl se face brusc cur gocuri dinamice care ulterior concurd la slabirea piultei din copul axuiui, forfocarea stituli de siguranté si smulgerea dit flet a lecdtului, sercina din acesta prébusindu-se pe gura putulut. Aceste accidente pot ftehnice, prin sc&parea la pul a garniuri de {evi de extractie gi Infundarea grav a sondel, sau umane prin acciden- {area echipei de sondort Pentru orice lucrare de interventfe este importanté determinarea numé- rujui de role pe care trebuie 88 se monteze macaraua pentru ca viteza de manev™é s8 fie optima in condi: de sigurant& pent cablu’ si finind seama de traotiunea maxima admisibié a trofilui, Determinares numarului de role neceser a fl montate ‘eu cablu se determin’ cu rela unde: P—sarcina estimati a fi ridicata (kg) T—tracfiunea in cablu (intr-un fi) fa trou la!C5= 8,1 Tof n—numrul de role necesar a fi montate Exempla: P= 30 Tof, T= 3,8 Tof 3,8 Taf, 4 Nontarea’sistemului geamblac-macara, La ture si la mesturi montarea (urziree cablulul pe rolele geamblacului gi macaraiei) este © operate foarte importanta si depinde in mare mésuré de priceperea gi destcinicia echipei de sondor, Se foloseste sfoard de manevrd 618 mm sau $22 mm egel8 ca lungime cu minim o curs de turld sau mest. Toba de cablu de manewré se agaza pe suport care permit derularea acesteia gi desféigurarea cablului Montajul macaralei incrucigat astfel ca axa maceralei s@ fie perpen- dicularé. pe axa rolelor geamblacului se foloseste numai la tule, 69‘Geamblaoul se rdic& pe pern& cu ajutorul trofiului, efectuand th prealebil un montaj al scripetelui pe capra turlei (asigurat rin clupa metalic) peste care trece 0 cursé de cablu de $18 sau $18 mm. Ridicarea geamblaculul se face in poziia incinaté la circa 30° pentru a se putea ageza in spaful * dine coroana turei si capra acesieia. Dac’ se consider’ of aceastl ‘operatic este grevaie, geamblacul se demonteaz&, rolele si rama de baz 1 se ridicd separat, montajul aoesteia fEcéndu-se diret la coroana turel prin solidarizarea pemelor (rama de bazé) la inceput cu cablu, apol prin bigluti de prindere. Capul mort al cablulu! se monteez& la piciorul ture! printun nod, coada biciului asigurat cu cieme de prindere. Se va avea in vedere ca flexionarea cabluui sé nu se facd in foo, in intriarslochiull se introduce un bustean de lemn toomai pentiu a inlétura asemenea inconvenient. La toba trofiului capul actv al cablului se va asigura prin clemé si se va avea tn vedere ca pe toba de manevrd s& fe minim un vai complet, astfel cain timpul manevtelor infégurares cablului in sarcind s& se facd uniform si protejet (cut lénga cul). Este interzisd infSgurarea neuniforma a cablului la poziia de ridicare sau coborére @ sarci RANDAMENTUL MACARALE! TR wus | iets tie is |[strte ls lw avowwert | esr | ose | ose | os | ses | oor | ones | om | ons | cat Cu cét numérul sérmelor montafe este mai mare, cu até randamentul macaralel este mai mio, decarece trebuie invinse forte de frecare ce iau nagtere in sistem prin alunecarea rolelor pe rulman, frecarea cablului pe rolele macarele’. Jn activtatea de zi cu zi, sondoriitrebuie s& execute si operalil de mont, tragere de greutati in sondé, legare de sarcini pentru descércat platforme si peridocuri. In acsasté directie este necesar s& cunoasca si modul de efectuare a unor nodur de legaturé care dupai ce sunt montate sidescércate sau ridicate, greutéffile se pot dezlega foarte repede. 70 2=nod simply; b rod incnuige: ¢= nod dub, di=nod cigherese: 9 =n) 5.Cablul de productie a) Construcfia cablurior. Cablurle de productie sunt cabiuri metalice confecfonate dintro inima vegetala pe cere sunt inflsurate sase toroane., Frecare toron este confecfonat dinteun fir central si un tend de noua fire in jarul sSu siun ak rénd de noua ire la exterior (ve fig. de mai sus). Cabul de aceasta constructe se numeste SIL &x@ (vezi fig. de le peg. 72) si se fabricd in diverse grosimi 14-38 mm, cu rezistenté gi lexibitate mare. ‘Tn fimpul lucruui, cablurle trebuie fete de gocut dinamice gi smuciur, Durata de functionare este foarte importenta. Ee este inluentalé de o sere de 1%factori cat tipul constructv al cebu, diametru rolelor geamiblae si macara, precum si diametrul tobe tolidui de menew, inoérearea efectiva, mod de asezaro al acestuia pe toba de menevi, infésurarea corecté, regimul ce ‘exploatare gl ungere. La Tnfagurerea pe toba, cabiul rebule safe bine itins. Solicténile cablului nu depind numai de sarcina staticé din c&rigul macarale, ci side forfele ce apar datorité accelerzi gi frandri. Solicitarle nu sunt egele pe toaté lungimea cablulu, ele sunt maxime in portiunea de cablu situatd Intre toba de manevra si prima rola si sced succesiv in portiunile urmétoare: Partea exterioaré a cablulul se unge cu ule! mineral, ier parte interioard sie asigureté de inima vegetal Eforutle principale la care sunt supuse cablurle: ~ solicit la intindere; ~ cll a neoriete care ree foarte mut capsttea de uc @ cab. Coeficientul minim de sigurenté pentru cablur este dat In tabelul urmator: cane eeu anor 2 inpuiare | 2 tums 2 tes 2 Eninaieevewe sn Norme de respectat fa montajul cablurilor in vedere asigurérti tunel durate normale de functionare Dimensiunle santutior roflor de infégurare trebuie s& respecte anumite propor ft de diametrul cabllu, Diametrul nominal a cablului: ,d* 18-30 mm o+,8mm Diametrl minim al ganjulu as" 048 mm 41,6 mm 2 b= agezare incorecta on apezere corectd Preslunea cablulul pe rofl are o influenfé mere asupra uzurii acestuie acd aceasta este mare. Pentru a inl&tura inconvenientul, se va folosi o rol cu dlametru mai mare Presiunea maxima admis pentru o roaté confectionat& din otel tumat ccu Mangan gi un cablu 16x9 este 210 Kifom?, Distanta dintre roata gi toba fa o Infagurare @ cablului trebuie sé fle astfel aleasé incét unghlul maxim dintre pozitile cabluui la cele dou8 extremitat ‘8A nu depaseascd 2-49, in practicd astfel de situatle se realizeezé foarte rar, nesxistand posibiitG constructive la instalatile transportabile sau posite tonografce la trol de manevra. in timpu! exploatiri, durata de funcfionare @ unui cablu se poate prelungi dac&: ~ sunt eviate sarcnie bruste ta cablu (frénésl excesive): — decat s& marim num&rul de role montate la macara, mai bine marim efortul in cably; = evtarea vitezelor mari de cdicare a maceralel fara sarcind (nu tre- buie s& deodseasca viteza de darulare de 22 m/sec); ~capul mort este recomandabil s& se fixeze pe o tob& metalic’, astfel ca diametrul acesteia s& fie de minim opt ori diametrul cabiului. 6. Carligul de productie este piesa care face legéture intre macaraua de manevré si gamitura de fevi de extractie sau préjini de pompare, prin intermedial chilbasilor si al elevatorului sau prin intermedi! capulsi hidraulio in timpul operatilor de spalare, frezare, circulati Carigul sustine intreaga gamiturd si d& posibiitafee rotini ecesteia functie de necesita. Sunt de doua tipur 2) catlg pentru te pompare cu sercind de luoru 12,6 To fr are gi ate prevzut din constructie rulment de presiune si posibltate de rotire: b}_cétlg pentu fevi extractie, print de instrumentalie pentru sarcini de 20, 30, 60 Tof. in timpul exploatarii trebuie urmarit ca rulmentul de presiune i acu! 88 fie bine unse, arcul s& nu fe rupt si sprale incélecete, rotirea s& 52 facd ugo, in caz contrar se va verifca arcu siruimentul de presiune. Siguranfa de Inchidere a cértigului trebuie s& functioneze perfect pentru a nu permite iesirea chiolbagior. 73eo z 7. Soule pentru manevrarea tevilor de extractie \ sia prBfinilorde pompare Elevatoare pentru feul de extractie gi prajini pompare ‘Acestea au rolul de @ prinde tevile de extractie seu préjinile de pompare gi sunt agélate in chiolbesi sau in cérigul macarale. Elevatoarele se fabricd din of! tumet gi sunt cu inchidere centre, se construiesc tn tre pur TIP Accu soaun drept pentru tevi extractle netngrogate (varianta N) si pentru fevi ingrogate (varianta |}; TIP B cu scaun conic 16° {avi de extracte cu muf& din corp; TIP. cu pene pentru toate tipurile de tevi: 1 = teavé extractle ingrosaté; teavd extractie neingroseté Dimensiunile in care se construiese sunt funofe de diametru gi natura tevior de extractie i sarcina de luoru astel Elevatcare mérimea 1,05; 1,315; 1,860; 1,900; 2% 27; 34 4; 4Yf2 in. Sarcnile de luoru variazd de le 20-32 Tf pentra gama de elevetoare pentru diametrele 1,05; 1,315; 1,260; 1,560; 1,9 in gi de la 20-50-80 TF pentru diemetrele 2%, 2%s 31, ir pentru diametrele 2 32 in sarcnile de lucru ajung inte 50; 80; 125 TE ‘Dupa modul de asigurare contra iesirii accidentale @ chiolbasilor din locasul de sub umeri elevetorui, se executé urmatoarele variante: = elevetoare cu deschidere central cu scaun drept sau conic cu restee} ~ elevetoare cu deschidere centrala cu scaun drept sau conic cu cero Elevatoarele cu deschidere centralé pentru tevi de extractie se executa din dou semicorpuri din ofel tumat slab aliat trata termic, articulate printr-un bolt si tnchise prin intermediul unui sistem inchizator-sigurant’ care oferd o dubla siguranfa in lucru. Fiecare semicorp este prevzut cu un umér pentru prinderea sa in chiclbagi. Pentru a conferi o inetd rezis- tenl& le uzur8, cuprefata exterioeré a scaunului drept, cat si suprafata conic’ inteicard a scaunului conic se cdlesc superficial Instrucfuni de exoloatere, Suprafata de agezare a elevatorulu gi fata scaunuiui pe care se agaza mufa fevi de extractie seu a préj instrumentatie trebuie sA ‘ie peralele tntre ele gi perpendioulare pe axa elevetorului. Este interzis lucrul in altfel de con = In timpul manevrelor nu este permis lucru! cu elevetoru! tnctinat pentru a nu suprasolicita dispozitivul de inchidere. ~ In pozitia inchisa intre cele doua féici ale elevatorului nu trebuie s existe joc. = Este permisé repararea prin suduré a defectiuntlor elevatorulut nurnai atunci cénd nu infiuenteazé rezistenta pieselor, cu condi defectiunea s& nu depaseascé 3 cm?, suprafata tuturor defectiunilor nu trebuie s& depdgeascd 30 em? Nu se admit reparatii prin suduré la umeriielevatorului! — Nu este permis lucrul cu elevatorii murdari, plin de noroi sau paméant sau tn condifi de terperetur scdzute; este nevesar sé fe unsi cu vaseiina tebnicd si motorina (sistemul de articulet. —Elevatorii care prezini& uzur a boltului central, sau a féloilor pe bolt, vor fi scosi din functiune si trimist la atellerul mecanic al schelei pentru a fi reparati inchiderea si deschiderea elevetorului trebuie 68 se facd fra efortui mari din partea operatorului, acesta avand in vedere de fiecare deta A controleze vizual inchiderea periecté a sigurantei. ~ La sol, inchiderea se face cu ambele maini aplicate pe coamele elevatorului intr-un singur efort de apropiere ale acestora, ier deschiderea se face aplicand ména sting pe corul stang, iar mana dreapt va deschide siguranta. — Dupd terminarea operatel de extragere sau intoducere, elevator se vor spéila si controla de c&tre sondor, vizual, semnaland maistrului seu sondorulu-sof eventualele deranjamente sau fsuri ~ De modul de gospodérire si explcatare a elevetoror, securtatea rmuncii la gura pufului este asigureti, fr& @ avea loc eveniments neplécute: accidente produse de deschiderea elevatorukii si scéparea tevilor pe rampa seu desprindersa avestuia din umarul de prindere al chiolbaguiu 6Elevatoare eu deschidere central si scaun drept cu restee pentru fvi de extractie Elevatoare cu deschidere central si sceun conic ‘cu restee pentru tevi de exractie 76 Ing. Stanciu Comelit Elevetoare cu deschidere central gi scaun drept ‘cu cercel pentru fevi de extrectie uy Elevatoare eu deschidere central si scaun conic ‘cu cetco! pontrufovi de exracticElevator tubing 2) Chiolbagi Acosta fac legétura tnire cétigui macaralei si elevetonul de fevi de extracte sau préjini de instrumentato. Se prezinté sub forma a dow piese ice, si cu brafe gi curbe de imperechere paralle. Chiotbagi de manevrs 78 upd sarcina de lucru se impart in: ~ ul usor, cu lungimi cuprinse inte 460-1500 mm si sarcini de luera 20; 30; 50; 80; Tifpereche; ~ tipul medi, cu lungimi cuprinse Tntre 1200-1800 mm pentru sarcni and la 120 Tifpereche, Chiolbasi se folosasc numai perechi aga cum au fost lvrali de uzina constrictoare. Suprafata lor trebule s& fie netedé, f&ra crépéturi seu 2gétieluri pronuntate, La o pereche de chioibasi, dacd se masoard perfec, nu trebuie 8& se gseascd o diferenta de lungime mai mare de 5 mm, Deca cltferenta este mai mare, ctunci elevator! mu mai jucreaza Th plan crizontal i exist pericolu! oredr unor sarcini suplimentare orizontale care ot conduce la ruperea Sigurantel elevatorului si scperea gariturii de fevi de extractie sau préjini de instrumentatie tn gaura de sondé, Dupa o funcfionare indelungaté chiolbesii se uzeazd la punctele de Contact cu cétigul si umeri elevatorull, aceasté uzuré soade sarcina de lucry pentru care au fost construif La wzurd si mei mare se scot din funcie i se caseazé., Este interzis cu desivarsiro incdrcarea prin sudurd a chiolbasitor, deoarece so modifica structura interna a materialului ‘gi exist pericolut cedarii ta sarcinal bb) Broasca cu pene pentru fevi extracto 51 préjin’ de instrurmentatie Se foloseste fa gura pututi pentru suspendarea in pene a gamitur de {evi sau prin, in felul acesta poate mar vteza de lucru la operatile de ‘extregere si introducere si pentn: 2 miogora eforul sondorlor. Se ‘compune dint-un coro din ofe tumat alt tratet termic care se Imbind prin intermediul @ dowd botturi cu © us confectionatd din otel carbon’ de caltete, forjatsitratattarmic, La interior, corpul este prevzut cu o suprafati tronconicd pe care se asazi setul de pene confectionate din ofel carbon de caltete, forjt si tratat termi, Setul de pene'se compune din trel pene dispuse Ia 120° care se cupleaza in mecanismul de ridicare si bacuri de prindere pe ‘materialul tubular. Bacurie dispuse pe suprafata infeioara @ penelor pot de tip segment sau monobloc. Penele sunt articulate intre ele. prin internediul unor boluri de prinders. Broagtele sunt prevézute cu apd- ratoare, care protejeaz’ penele la coborérea rapida @ gamituni de tev de extract 78Din punctul de vedere al modilui'de'actionaire, Broagtele ct pene pent tevhextractio $e execute tn demntoarelé variante: 1. cu actionare manualé 2 cu actionare pneumatics; 3, cu actionare hidraulc’ Broasca:tuppere 1 cop’ =pane: 9 deschidere lateral resort 5 -bolt = tad: 7 sapoit Constructiv, un lucru este de o important majord privind securitetea sondei, gi anume faptul c&, la exterior, pana are o conicitate astfe! dimensionaté incat nu poate trece prin broasca si s4 cada la put, in cazul c&nd scapa din gurubul de prindere, Broastele cu pene de tip actionare pneumaticg si hidraulicd sunt mai putin folosite in activtatea de inter- ventie sonde, cu toate c& exist posibilitéti de a fi actionate la instalati modemizate IC5, T.W 40 Caterpillar : ‘Mod de intretinere $i exploatare a broagtelor cu pene ‘$e a verifica inainte de fecere operate de extragere Sai introdlucere modul de prindere al bacurior pe suprafata intetioara @ penei, se va verifica prin curétare cu petia de Sama dacébacul nu este fisurat sau. 80 spit dacil are joc n locas se Vor Infocut hollsuruburile de prindere (sau surubut inecate). ‘De asemenea, se vor veniica boturle de prindere, sé fie prevazute cu splintud, iar pérohia de erticulaie sa fie usor manevrabilé. Usa de ‘nchidere a inelului metalic va f prevazuté cu boltur asigurate cu lnigor, pentru a fin sigurant’ in impul transportulu gi montajulul o) Clesti pentra: tevi de extractio up’ modul de construcie al bacurlor se clasiicaing ‘a. cleste cu doua articulati pentru tevi de extrac: . cleste cu bac continu pentru fevi de extract ¢. deste deschis peniru tevi de extractio: 1) Clestele cu doud articulati’ pentru tevi-de extractie:ge utlizeaza la oneretile de ingurubare si desurubare atat a fevilr, cat si a mufelor pentru dimensiuni cuprinse intre gama de diametu: 1,66- 1,9- 2"%se lee 2 Ye Ql Ble 3 Yo Bi 44 YE Ye inch. Se compune dintr-o coada {a care se asambieazai o falo& mare gio fala mic cu un bac de prindere, Inchiderea clestelui se asiguré printr-un z&vor rmontet pe coada, Bacul este interschimbabil. Clegtele se executé din otel tumat slab aliat tratat termic. Bacul de prindere pe materialul tubular se execut din otel de cementere tratat termic. Forla maxima de lucru la coada clestelui depinde de marimea clestelui: cu cat diemetrul este mai mare, cu atat foria maxima de lucru creste de la 0,45 KN la diametre 1,86-1, ,99 in pané la 4,70 KN la diametre 4Y6-4 in. 2 Clestele cu bac continuwise compune dintr-o coada la cere se asambleaza o falcé mere artioulati cu 0 fale’ intermediard si o falca cu méner, Fiecare falc se echipeaza cu céte un bac continu care asiguré 6 suprafati marté de contact cu materialul tubular. Bacul de prindere ‘este montat in locas pe fale! prin suruburi de prindere inecate. ‘este cu doud aticulefi pentru evi de extract aiClose ex bac contiouu petra jovi de exracic 9) Clestele deschis pentru fevi de extractie Se foloseste, de asemenea, ia Inguruberea si degurubarea fevilor de extrectie, a mufelor acestora,cét gia materialelor tubulere cu dimensiuni exterioare, corespunzatoare dimensiunii nominale de prindere. ‘Cleste deschis pentru tevi de extracyie Se compune dinfro coada la care so asambleez’ 0 fled mare, articulata printr-un bolt si o falc& mic8, care se mentine strénsé pe ‘meteriatul tubular prin intermediul unui sistem arc-tampon. Fiecare falcd se echineaza cu céte un bac; clestele se executé din of! sla ala fore ‘retattermic. Bacurile de prindere pe material tubular se executf din ofel de comentare trata termic, : Instrucfiuni de exploatare si intrefinere La cole ttl pur de clesti mentionali se va avea in vere, de cétre echlpa de sondor, ca bacurile de prindere si fe veriicts prhind modul 2 de fixare al acestora, existind pericolul sedparii la put, datorté lipsel splintulu de retinere seu fisurari si spargeril bacuiu continuu. Nu este edmis 6& se supraselcte bolturle ce asiguré articulalile clestelu, prin reafizarea unor momente de stréngere sau desfacere mal mari decét cele pentru care au fost construlj, existand pericolul deforma jn diametr a articulatilor sau indcirea si chiar ruperea cozi, Inguruberea si degurubarea se va face, 1a nevoie, cu teava de prelungire @ cozlila care \or participa maximum 3 muncitor. Clestii vor fi curdtati prin spalare cu petrol lampant sau motorind $i depozttai in rastel pe rampe Sau c&rut de transporte: scule 4) Clestele de frictiune Se ullizeazd la inguruberea si desurubarea pleselor cu supratele cilindrice netede sau tevi cu pereti subtii la care nu se admit degradert (Pompe de adéncime, tevi de extractic, prBjni lustrute, préini si mpl pentru sondeze). Clestele do frictiune se compune din tret lei cu suprafete interioare cilindrice netede, articulate tnt ele, care se Inchid $i se mentininchise oe suprafata de prindere print-un pinten inchizétor. (stele de fiction Se exacut din ole! sizb alt forjt tratat termic. In schele se foloseste fa atelierul de pompe, iar la sonda in intervene pentru operat de iucru la tia polizatl, efectudndu-se ingurubarea, desurubarea, stunct cfnd nu putem prinde cheia fx pe porfunea unde este practicat patratu de ingurubare 2) Clesti pentru prajini de forap Se folosest la operatle de ingurubare si desunubare a prjinior de fore} side instrumentati. Sunt de tipul clestior ou patru fale, dntre care una in ‘repie, Prinderea lor se face pe corpul prjinii sau pe recordul special 83‘Ceste mecanic multidiectional Dizietr de orindere este pentru ‘arp prjinll 24 eit Compl print 2% le Sf, tar pent recordul special de fe 81 a 118 mm Aceste tpuri de cles lucreaza suspendali jn turla sau mast, ectionall manual, momentul de stréngere sau desuiubare find realizat de numarul de cute’ al sforli de cénep’” ‘nfépurate pe mosor.” in activitatea de interventie este folosit foarte rar, ins’, pentru reperatii capitale sonde face parte cin sculele de baz’ ale formafiel de lucru, f) Clegtele mecanizat pentru tevi de extractie ie foraj Toate instalatile de interventie de tipul ICs; Po; Pao sau de reparetie tip T.W-40 sunt prevézute cu instalati hidraulice (gompe, de:actionare) pentru actionarea clestelui mecanizet. Ansaimblil clestelui se compune din cles- tele propriv-zis si grupul de actionare hidfaulic ‘Clestele este alc&tuit dintr-un corp de prindere’a fevii de rotit, antrenat de un motor hidraulic cu pistoane axiale prin intermediul unei trensmisii cu ‘oli dintato si dint-o retea hidraulica de comands a motoruui format dint-o pomp’ de fipul F124, care pune tn migcare tntteg sistemul: Pompe hidraulicé este aclionaté mecanic prin comand de la pupitul sondorulu-sef sau continuy, asigurand tn sistemul hidraulc 0 prestune suficient de mare, pentru actionarea motorului hidraulic cu pistoane-axiale ale clestelui mecanizat. 84 Desigur, in acest prim sistem hidraulic, surplusul de lichid rezultat din cresterea presiuni este dirjat cu ajutorul unei supape de refulare caire ‘bazinul de ulei hidraulic. ‘Modul de furictionere. Comanda clestelui se face ta distribuitor de catre operator (sondor), motor! hidraulic al clestlui pune in functiune un pinion conic cu doua cai: ~ priza directa pentru turatii mani, ~ cireuitul pentre turatie redusa. Angrenajul mecanic existent conduce miscarea la 0 roata dintata ‘in care este montaté gamitura de bacuri. Aceasta roaté dinfaté este montata In carcesa prin intermediul rlelor, dispuse pe citcumferinia coroane’, Coroana dintat& a rotit are o deschidere complet cu un sector dintat articulat prin deschiderea cruia este posibilé montarea clestetui pe teava. In pozitia de repaus sectorul dinfat corespunde cu uga carcasei, deschiderea gi inchi- derea fEcdndu-se Impreuna, In partea centralé a roti se afl gamnitura de bacuri. Principiul de functionare al sistemului de bacuri este urmatorul: 1a. tofirea coloanei pentru ingurubare respectiv desurubare, inelul bacu- rilor tinut pe loc de o fran cu band’ provoacd 0 miseare relativa jintre caseta bacurilor si coloana dintata.“Aceasté migcare reletiva face ca cuttele bacurilor s& se apropie de teava si sf se solidarizeze cu ea, rotind-o in vederea ingurubéiri, respectiv degurubéril. Pentru dezanga- Jarea cufitelor de pe teava, se roteste in sens invers sistemul de bacuri, ‘acasta retrdgéndu-se. Rotirea are loc pana ce sectoral dinlat ajunge in dreptul pri olestelui unde se opreste si numai dupa aceea clestele poate fiscos de pe teava. Cu ajutoril manetet operatortt poate realize: ~ poriree §!oprirea moforuul si schimberea sensului de rte; chimbarea raportlui de transmitere in cutia de vteze constructie, comanda clestelui asigura in mod automat indicerea momentului dezvoltet de cleste si imitarea momentului aplicat tevi fa strangere. jn afara acestor clesti cere sunt adaptati pentru instaletile transportabite ICS si T.W-40, pentru-turle si masturi se poate adapta clestele mecanizat ‘care are un grup de presiune transportabil adaptat lao remorcé; alimentat cu cablu de la CMPA al sondel, asigurand astfel sursa hidraulicé de actionare a clesteul.Clestele mecenizat luereaza suspendet in tur pe un sctipet sau rold, asigurat in plan orizontal prin tensoare ce sunt astfe! 5 exmemmne EEE SE SEE ENT EIScispuse incat sa asigure orizontalizarea, Legatura dintre tensoare si tua se face prin cablu flexi de © 16-18 mm asigurat prin nod tip coada biciului prevazut cu cleme de stréngore. Clestele contra este formal dintr-un cleste manual de tavi de extracte, fixat cu'0 coada special amenajaté, intr-un suport ce culseazd pero coloané fix’ de cleste. Coada ciestelui ia randul ei poate culisa tn suport Clesiele contra, impreund cu suportul, este sustinut de coud ercuri care permit variatia distanje inte cleste si clagtele contra, Pentru schimberea sensuiui de rotafie, clesiele contra se monteazS invers Impreund cu suportel sai Operate de manevrd pentru ingurubare si desurubare se fac de cétre sondori, care in prealabil capata riste cunogtinte legate de constructie si functionare, cu instructaj specitic operat. Operatorul trebuie s& add si veleitat tehnice pentru operare, precum gi peniru realzarea unor operali tehnice, cum ar f: mil reparati, operafia de interschimbebiitate a casetsi pentru méttea seu micsorerea diametnsui fel cu care $0. vcreazd, intrefinerea privind ungerea piesefor in migcare, greserea bolturlor. La operetia de ingurubare so regleaz’ piulta ventlului Ce limitare a momentului prin momentul maximn indicat ia gamitura de fevi e extracie care se manevreaz’. se ay ss faite Epes ‘Sipapade a Rawnar ‘Schema de principi a instaatiel de atimentere clestelui mecanizat pantu fev de extract? ig a unet ig eure ig a weet cenit te aren ocean ‘= mporhirulic2= pin: 3 pinion cont: 4~ erat: $- erabot 6 mengon de cular: 7= cats: = pinion: 9 roeté; 10 reat coicé, 14 = pion: 12 rata nat 13 role; 18 corand pet roe, 18-~ sector Get anculat 16 neu bacurior, 17 — bot, 18 belur 49 = fale: 20- fled: 24 ~ nérghie: 2 Bolu 3 tlc&: 24~ cata 87Montajul clestelui mecanizat Coada clestelui este prevazuta cu encore ce impiedica rotirea ensam- Dliui atinei céndse'reaizeazs’ moments’ de torsiune mar’Pentr wor cu Clestele mecanizat, sondorii vor fi instruiti in prealabil de un maistru sau inginer, bun cunoscator al modului de constructie gi de functionare. Din ‘chip eméndci sondori trebuie sé cunoascé manevrarea clestelui peniru operati de ingurubare si degurubare, Dac& tot} conducétortehnici din schele ar fi receptivi la extinderea lucrului cu -clesti mecanizaf, seltul er fi spectaculos, efortut fio se Giminueaz’ cu aproage 4 din cel manual gi timpul de interventie se reduce. Oriunde tn lume atét la forj, ct si Ja interventie, activitatea nu se desfgoera dec&t mecanizat, sondorii neaccepténd lucrul cu clestele manual si eforur fzice deosebite, 8, Scule pentru prajini de pompare a) Elovatoarele pentru prajini de pompare se folosesc pentru opere- {ile de introducere si extragere a préjiitor de pompare. Construct se executd in urmatoarele tipur = elevatoere pentru préfini de pompare cu Tnchizatorifalé si spate; ~ elevatoare pantru prajini de pompare cu tnchizatori fata Dupa dimensiunea prjni de pomoare: elevator sin; : elevatori % sie in; elevator 4 sit in. ‘Se compun fn principal cint-un corp din oll tum slab alt tratat ter ‘Jninteriorul corpulvi se monteaz& inchiz&tor! fata si spate. Menfinerea in pozitie inchisa a inchizatorlor Jat8" se face prin intermediul unui arc. Pentru a impiedica trecerea accidentalé a prajinlor de pompare prin ciocusle inchizétorior ,fat8',cistanta dintre varfurle acestora nu tebuie SA depageascé 6 mm, Pentru a confert o inaltS rezlstenta la uzuré, supre- foele inerioace ale scaunslor pe cate se spriind capetele préjinior de pompare se c&lesc superficial. In timpul lucrului, c&nd este suspendat In cari, corpul elevatorull trebuie sé stea in pozite perfect orizontala Dac in sarcina corpul elevatorului nu st th plan orizontal gi se saz inclinat fafa de planul menfionat, acel elevator este uzat gi trebuie trimis la reparat. 88 Porifia aceasta de luors conduce la strémbzrea de sub bund a prjinior de pompare, ruperea acesiore si scoaterea din functie. Accepterea Iuorulyi in continuare fer @ se lua masuri de inlocuire a elevatotilor defect! poate conduce la accidente si mai grave. Elevatori pentru prajni de pompere 'b) Cheile pentru prajini de pompare Cheia pentru prajiile de pompare este una din sculele cel mei des folosite la manevrarea acestora, este o parghie cu un loves de prindere la un capat find construlté fie pentru a prinde pe patratul praini sau pe muta acesteia. Se construiese in doua tipur: = chal fixe febricate prin forjare cintr-o singuré buceta, ~ chei cu articulate fa care capul cheii este articulat de coada prin intermedial unui bot. Cheile fixe sunt mai pufin folosite, Intucét nu se poate realize un moment de stringere sau desfacere a préjni in mod satisfAcdtor. Chelle cu ariculatie sunt cel mel des folosite, Tntrucat se poete realiza un moment de sttengere seu desfacere mai mare, datorta'posibitéti de 89rote cu cca 30°, imbinarea primind astfel cateva loviteri ce asiguré etanseitate perfect a cepului in muff sau invers, cét si realizerea unui moment optim pentru desurubare. hei cu arneutai Este intezis’ Joviree mufelor ou chelle pentru a se asigura degurubarea sau strangerea préjilor, deoarece Lcagul de prindere al cheii pe pétrat se poate deforma, mufa se deterioreaza si inirodusé tn put, luorénd fn ssarcing, se poate nupe. Pentru fiecare dimensiune de pralini de pompare se construiase chel, tat pentru patra, cat i pentru mufS. Numai tle de iy si% au acclasi patrat, deci cheile sunt interschimbabile, ‘Se construiese chei pentru: tile ~ 5s in, = tie+% si 7s ins = tie = 1 in, —t]e- tain, Dimensivnie principale ale cheilor fixe pentru prajini de pompare Dimensiunea Widtimea deschideri pentru muta praia normalé a cheii mm ini Ey 16 5 Ea 18 He 385, 2 Fe a5; 2 4 85 28 ie 545 : Capitolul Vii INSTALATH PENTRU PREVENIREA ERUPTILOR. INSTALATII PENTRU CIRCULATIE $I ROTIRE. i pentris prevenirea eruptilor Nofiuni privind erupt liber’ Enupilelibere sunt evenimentele care produc cele mai grave perturbéri _ Invbuna destésurare a citi unei sect de producfe si chiar @ unel | schele de productie de titel gi gaze: Consecinfele une! erupti bere sunt deosetit de grave, deoarece din ‘cauza lor au loc: ™~ avatl ale instaatiior de la sond& sau distrugerea lor, = degradarea zicdméntului prin pierderea energiet ~ pletderea parfalé seu tolalé a sonde}; — producerea de incendii care pot cuprinde cladiri si bunuri materiale; ~ cheltuiali materiale excesiv de mari pentru ecoperirea tuturor lucré- ‘lor $i utilajelor ce lucreaz’ pentru oprirea eruptiel. Orice meeput de manifestare eruptivs se recunoagte dupa: i ‘= caaificarea fluidului de a pul $i sc&derea greutAfi spectice 2izoes- tig, ~= lepire in pute nel canttati mai mici de Muid decat cea care se introduce prin circulate (scade nivelul la haba); = iesirea Gin put a unei cantit&ti mei meri de fluid decat cea care'se. introduce prin creulate (creste niveul la hab sau batal); ~ in timpul exragerti tevilor de extractie sau a prajinior de instru- mentatie, centtatea de fluid care se introduce este mai micé decal volumul dislocuit de acestea’ Eruptide libere se produc tn general din aceleasi cauze: ; “nu se controleaza greutatea speciicd a fluidului de tueru, nu se ccontroleaz& vascozitatea si nici confnutul de gaze din uid; ~extragerea fevilor de extragere sau cea a préjilor de instrumen- tafie se fac mangonete cu huma sau parefina, ceea ce are ca efect wpistonareat prin golree parialé a pufului de fuid ce nu mat exercité eoeeas! presiune pe strat, a© @itzagerea cil vitezé mare a prajinlor gi feviior sau @ sculelor cu dlametru apropiat de al coloanei de expleatare "nu se umple putul in mod organizat la extragerea unui anumit numa de pagi sau bucat ~optitea Tndelungeté in timpul operafilor a circulejei prin garritura de préjni de instrumentatie sau fevi extractie, In ‘impul c&reia floidul necircuat se gaziica. Cénd se reia citculalla, dopul gaziicet jose la suprafatS, gazele se destind si se creeaz’ ‘nceputul de enuplie, Dacé acest inceput de erupfie nu este observat si comb- tut, preslunea coloanei de lichid asupra stratului scade si inles- neste dezvolterea erupt. Prevenitoare de eruptie Preveritoarele de eruplie au urmatoarele simbolur, semnificatia ates- tora aste urmatoarea TIP-A. — prevenitor vertical cu acfionare mecanica TIP.Br — prevenitor orzontel simplu cu actionare mecanicé, TIP B: — prevenitor orizontal dublu cu aationare mecanic& iP DE — proventor orizontal dublu cu actionare hidreulicd si manuelé JIPT. —preventor orizonial triplu cu actionare hidraulica si menual TIP VH= prevenitor vertical realzénd at&t inchiderea pe fev, cét gi total, actionat hidraule Prevenitoarele orizontale, mecanice TIP Bs $i Bz Preveriton! ip 8: este un corp simplu in care se pot intvodlice bacuri entru Inchidere pe tevi seu inchidere totala. f-4—6- B rovenitona de erupie oftzotal eu dou sertaretip B2 4-coyp, 2 tte sertarelor plane pentru inchidere ge pre, ‘J -Hiele seterelor plane porary Inchitere tolls, 4~ gamitu de etengare ‘5b de maneuré, 8 ansmise cu lan sof cnfte 92 Préivenitorul de TIP’Bz, este un com monabloc cu dou’ compartimente, ‘intr-un ‘compartiment fiind monteté 0 pereche de becuri pentru inchidere pe feu, iar in al doilea bacuri pentru inchidere total. Compartimentele sunt Inchise cu capace frontale strénse in suruburi. Bacurle sunt actionate manual de ia distant, cu ajutorul unei rofi cu tje si ariculatie cardanic’. Tn general, in industria extractiva de petrol si gaze, instalatile de prevenire cele mai fotosite sunt: prevenitorul TIP B; etajat sau preventiorul TIP By astiel ca un rénd de bacuri s& se inchida pe tevi si a doilea s& Inchide total gura sondei. Prevenitoare de eruptie orizontale, mecanice Br si Ba (caracteristici constructive) Presione cane Fenge | Dinars. | DRERSOM [sos | ten | FES [eat a (er [agen [as [rec [ne | se Hes ‘a2 20 | mo | aaw T 2 600 tn |_z0 | m0 | eam | 7 | wooo | a | o0 Fain | 2 | wo | saw | 4% | too | mo | om Prevenitorul de eruptie TIP. A Prevenitorul vertical cu actionare'mecanicé TIP A" este folost inccadrul instaletilor pentru prevenirea enupfilor ca prevenitor auxiler, monténdu-se deesupra grupului de prevenitoare orzontale. Prevenitorul are un corp in forma de calé cu flanga inferioard de leg’- turd gi una sau dou scurgerilaterale (vezi figura de mel jos). Prevenitorut reali-zeaza elangarea pe fevi cu un conus, avand gamitura de cauciue cu balema centrala. Conusul se introduce in oalé cu mijicace mecanice (cérlig de ridicat manual si levier de centrare In cal). Prevenitor vertical hidradlic Acesta are aclionare hidreulicd Tip WH", folost ca prevenitor auniar tn ‘cadrul instalailor de prevenire, montandu-se deasupra crupului de preve- ritoare orizontale. Acest prevenitor realizeaz’ atét Inchiderea pe fevi cu diferie diametre gi forme, cét si tnchiderea totalé a puflul cu ajutorul unei singure garnituri de cauciuc instalate in corpul su. Aceasta gamurd de $3 ae oe SEREDdimensiuni mari gi elastictate ridicata este deplesat’ tn plan vertical de un -,-—=—«gatnituri de cauciuc care pot etanga eficient pe tret dimensiuni de gamitur piston hidraulic, i de préjini de pomoare. La partes superioard prevenitorul este prevazut cu ‘un stergator de préjini cu plac’ de cauciue, Prevenitor vertical TIP A a) preventor propriuzis bjconus Caracteristicile tebnico are prevenitoareior TIP VH prose Slameral | range | ner de | Devens i: gama. |romines) SFM |e iegdtua|treidoe | Tame | atine| Provenitor veticl tip VH : 1 =oin 2 gait de couiue 3 ston: 4~ oe 8~ ont superior gtenz | in | mm faxxeveme| in [ mm [mm : vero zo |e [230 [aero [ue | s200 ros. Catactoristicl tehinice ala prevenitorulul de prajini de pompare: \vH 6360 ss0_|e | 250 [aso [cg [1200 | 1050 ~Presiunea maxima de luotu 2 T0Bt, [vi sxsso8 aso_| eo [230 | sero | oe | 1238 | 1050 —Dimensiunile prajinilor de pompare % ...4 ein; lv issecoto | 210 | 3% | see | t2ato | O19 | 1260 | 1120 — Diametral minim interior cassis ‘6 mm, (wre rateczios [210 [13% | 346 | sasiexaso |: 1986 [1905 | 1420 —Racordul: Cep cu filet TE2 : = Setul de bacuri 1 = 4x 5x9 inp oll = Sox %x Moin: Prevenitor pentru prajini de pompare We 3 x tex tin Ws Mex 1 ein; Este foarte des solcitat pentru sonde ce produc in pompa cu caracter yet ssemieruptlv sau pentru sonde unde se fac operali'de schimbere de sistem 1 ates de exploatere (din eruptie tn pompa)). Acest prevenitor are doua bacuri cu aclionare manuala separata bacurile sunt interschimbabile gi echipate cu ~Dimensiuni de gabarit.. 94 5Manifoldat instalétiei de prevenire, num’ si marlfoldil de eruplie, asiguré scurgerea contolala a fluidului din spafiul inelar prin intermediul duzelor regiebile montate in acest scop atuncl cand sonda menifesta si exista gamitura de tevi dé extractie sau prajini instrumentatie in sonda. De asemenea, permite mésurerea continua a contrapresiuni ce se mentine aura de sond8 si omorérea sondei prin lubricare cénd sonca manifest si jn gaura de sonda nu se afié tevi extractie sau prajini de instru mentafi Manifold tip Standard ‘Manifold tp Special ste format dinteuin ansamblu de ventle de 2 in gi 6 i, un mosor de facardare de 3 in, doud duze reglabile, 0 cruce de enuptie de 3 jn cu robinet de scurgere a presiunil prevazut cu manometru, inciferent de tpul de manifold standard sau special (vezi figura de mai sus), acesta trebule s& asigure: 96 i fluidului prin derivatia ce se monteaza la iegirea laterala a prevenitorulu, vertical; si permita umplerea putului cénd se extrage gamitura; = 88 permilé mBsurarea presiunii din coloand la iesirea controlaté a rorciuldi de fa put prin crucea de 3 in gi prin duzele regtebile. Instructiuni de montaj. Fiansele ¢ ringutle de tmbinare trebuie s& fe curate si unse cu veseling tehinic8, imbinzsle asiguréndu-se cu prezoane complete pentru strangere. Duzele reglabile s& fie astfe! montate incat sf pemité manevrerea ugoara gi in condisi de seourtate pentru operator. Menometrele de control a presiunii nu vor filovite, far fa montajul ventietor nt $8 vor folosi ciocane pentru lovirea flangelor spre a putea fi imbinate. Se vor folosi tuse de scule antiscntei de dimensiuni adecvate prezoanelor ce se folosese pentru imbinare. Intretinerea si exploatarea prevenitoarelor Penini intretinerea si exoloatarea corecté i In depind siguranta a instalatiei raspunde maistrul sondel st sondoru! sef, De nenumérete ori au fost situati cénd acestea nu eu corespuns: au avut neetangeitt! la ringul flangei de 6 in, au avut neetangettati la presetupele cheblurlor de Inchidere, neetangeitat la gamitura flangelor de inchidere partala sau totals, gami- futile de inehidere uzate. Proba de inchidere gi deschidere se face zilnic, iar atunc! cénd la sondé s-au executat mai multe operafi sub presiune, se face o proba hidrauloa preventiv’ @ preveritorului dacd este posibil chiar cu gerniturd la pu Tn conditile in care perforaturile sunt astupate, Prevenitoaree sunt prevézute cu sténgi de Tnehidere-deschidere ce sunt cu artculafi far pe panoul din fata operatorului este trecut numarul de ture pentru total si parfal. Daod preveritorul este cu inchidere-deschidere hidraulcd, fuidul de actionere ‘52 schimb& o daté la gese luni. Inainte de introducere, fuidut va f frat La eveste tipuri proba periodic& de functionare const in inchiderea sertarelor prin aotionare manual& si apoi deschiderea-inchiderea lor prin eetionare hidraulca, Sertarele trebuie s& se deplaseze continuu fara inte- penirl si s& se deschid&-Inchid& tn maxim 10 seounde. Pentru temperatur scdzute acolo unde sunt montate prevenitoare TIP A; Bx; Be sisternul de inchidere se va unge cu produs! petrolier, moteriné sau motorind cu vvaselind tehniod pentre a Impiedica blocarea sertarelor si a cheblurfior erin ‘nghetare, Sondotil trebuie bine instrutf pentru a preveni o erupfe liberd necon- trolet8, de aceea saptaménal, cét si instructajul lunar, s0 6 o aplicatie 7tehnicé prin simularea unei enuptii in diverse ipostaze de Ivers. De asemenea, seful de secfe si edjunctul ecestuia au sarcina de @ da epl- ‘afi tehnice de simulare a eruptii, tat in timpul manevrelor de extragere i imtroducere ct si atunci cand se executé altel de opera (exempls perforarsa sondelcr, inlocuirea prevenitorului cu cap de eruptie, inlocuirea ‘cepului de pompare cu prevenitorul de erupfe, inloourea tevior de extactie de un dametry, cu fevi de extracte de alt diametu mai mare sau mat mic). 2utnstalatii pentt ciroulatie $1 rotive Foaits multe operali executate la sonde cu formatile de lucru de probe productie, reperaficapitale sonde si interventi sunt necesere circulatii de fuide gi de mute of rotirea gamituri de prajini de instumentafe si tevi de extracie. Avestea pot ft ~omorévea sondelor, ~spalarea dopurilor de ni = frezarea dopurlor de ciment sia pacherelor nerecuperabile; = instrumentaticu scule de prindere si degeiare; ~reséperea sau adénciea sondei 4 tT 3 12 sipape de asrajie 34 supape oo retuere S-clmasé ‘Scheme de funetionare 2 pompei cuplex 2PH 8 Cometin Prncipalele echipamente care consttuie StGarsel de circulate gl rte sunt: pompele de fuid sau egregatels mobile pentru circulate, furtunul rotary, capul hidraulic, masa rotatva si prajinile de instrumentate Piincipial de funetionare a unei pompe de norot Cilindrul 5 este Tnehis la capete cu capece, print-unul-dintre acestea ‘e0e ta leget& Cu pistonul’Pe marginea ciindcului sunt asezate patu supape, supapele 1 si 2 de aspirate, supepele 3 si 4 de refulare se deschid th afera clindrutui. Dup& deplasarea pistonulul de la stanga fa dreapta fh partea st€nga a cllindrului se produce 0 depresiune. Impins de presiunea atmosferié, ichidui din haba sau rezervor se rdiod pe teeve de tragere, ridicd supepa de aspiratie 1 si intra in cllindru. In acest timp pistonv preseazi lichidul din partea dreapté a cliindrului, Sub presiunes lichidulul se deschide supapa 3 si acesta este impins mai departe in colectorul de refulare. La miscarea pistonului de la dreapta la sténga, ‘ichidul este espirat prin supapa partea dreapt& a cilindrului, iar fichidul care se gasea in partea stanga 2 pistonului va fi impins pe conducta prin supapa 4. Astfel, deplasarea pistonului indiferent tn care parte a ollndrulu, Intro parte se produce espielia, ar in partea ceallié refularea. Pompa este prevazuté cu: a) amortizoru! de pulsafi, cere este prevazut la partea superioaré cu 0 pera de aer sau azot la o presiune rdicaté sau la 08a atmosfericd, Gazul Gin Interior are rolul de element elastic de amortzare a socurlor produse de refulare, ol find refjnut printro membran de cauciuc; b) supapa de siguranté protejeaz’ pompa impotiiva suprasolicit&rlor datorité crestert presiunil. Este montata pe colectorul de refulare. Elemente de legatura: a) Incareatorul de diametru 4; 3% sau 2"/e in de lungime circa 16 m, and la 8 m pentru instalatli de intervenfie, face legatura hte rmanifoldul de refulare gi capul hidraulic cu ajutorul furtunului rotary; 1b)’ Furfunul rotary este un tub-fexibl din mai multe stratur succesive de cauciuc, panzé cauciucata gi armaturé din sérma de ofel. EI pemte legatura permanent, daci circulatia fuidului dintre Tnoar+ ctor si capulhidrauli.‘Schema circuit alduluide cireutage Este interzisé inceperea operatiel de circulatie fard a se face acest, montaj de sigurantd in exploatare (eviterea oricerui accident). Sistemele de prinéere a furtunulul rotary Ia inearcator gi la capul hidraulic trebule ancorate cu cablul flexibil 14 mm asigurat prin cleme de prindere, Aceesta se face preventiv pentru 2 crea condi de securtate ‘n cazul smulgeri cin inedreator sau cepul hidraulo. Furtunul, in afara acestui sistem de ancorare, mei trebuie ancorat de-a lungul sau tot cu abla flexibil de 14 mm infégurat sub forma de mérgele cu posit de retinere e ecestuia f2r& © c&dea pe platforma de lucru tn cazul vreuni ‘eveniment neprevazut. Aceste masuri de siguranté se fac obligetoriu. 100 AZ YZ Flange IST — rivite +—— Sut inferior Bot de pndere Mut cori Furtun Holender ¢e prindere a furtunutut Rotary Asigurd sustinerea gamituri in impul lucruiu si clroulatia fiuidului de ta furtun la garitura de fevi de extractie sau préjini de instrumentafie, Fluidul trece din furtunul hidraulc spre eave cu guler 4 prin [uleaua 10 gi prin feava de spSlare 14, ambele fixate in corpul capuluihidraulic prin capul 42, Etanseitatea tevii de spalare faté de teava cu guler 4 este asiguraté prin cutia do otangare 13 cu garnitur tn forme de ,V" strénse cu o bucse do bronz cu plulta 14, Cutia de etensare ‘mpreund cu feave de spalere trebuie Tnlocuite des detort& uzuri, Capul Hidrautic Corpill caput hidraullc se exeouté din ote aliat tummat, find 6” con struotie compacta ce asigura spatiul necesar pieselor din interior sto baite e uiei care $8 asigure 0 bund ungere: Scurgeree uleiului din baie este tot‘Impiedicaté de inelele de cauciuc si de paslé 16 stranse cu capul 15. Aut cu guler 4 se roteste in ruimentel axial principal 6, care preiau sarcina proventd din creutatea gamitui si rumentul axial secundar 7. Ghiderea radiaia este asiguraté de rulmentii radiali 8 si 9. Teava de spélare reprezinté piesa cu cea mai mare uzuré; aceasta, dupéo perioed’ de timp reltiv scurs,trebuie inlocuta, deoarece pe aici ‘ncep SA apard scurgeri de fluid, apo! neetangeitti dia osle mai mari atunci cénd uzura esie mexim8. Pentru-sondele in fucru intervengie si reparefi, capetele hidreulice se folosesc pentru operatile de spalare recta @ dopurior de nisi, rezarea cimentulii din coloand, adéncirea sondei, operaficurente de instrumentafi. Se folosese capete hidraulice de ssarcin: 20 Ty 32 Te 507s ‘Un cap hidraulic se caracteria ~sarcina meximé de luo, ~turatia maxima admisibi = presiunes maxima de lucru; = masa, —lungimea. Funefionarea normalé a capuluihidraulic este indicat de rotirea ugoaré a fusulvi de antrenare, starea tevil de spélare a etansérilor si a nivelului de lel. De o importanta deosebitd pentru prelungirea curatei de functionare 2 gamituilor de stangare sub forma de ,V" si a tevii de spdiare sunt gresarea corecté a dispozitivului de etangare 13 gi evitarea stranger excesive a piultel speciale 14. La capul hidraulic de 20 Tr si 32 Tr inlocuitea gamiurlor sau a {evi de spalare se face prin extragerea lateralé a ansamblului presetupei. ‘Capul hidraulic ou actionare hidrostatica La unele sonde montajul mesei rotatve este o operate greoaie si nepesiti multe lucréri pregéttoare. Mai modem, in ulimit 20 de ani_ au apérut instalafile hidrostatice care au grup de presiune oe antreneezd capal hidraulic cu acfionare hidrostaticg. Acest tip de cap hidraulio are Tn componenta umétoerele: — pupitrul de comanda; ~ capulhidraulc propriv-zis; — croutu hidraute; ~ futunurle flexible, ~ supottul pentru cepul hidraulo. i902 Platforma de transport ejunge la sonda gi se cautd o pozitie c&t mat aproape de gura outulul, cu eutomaceraua se descarc& de pe platform’ capul hidrostatic g' se agazd pe podul sondai, Se efectueaz’ legaturle de alimentare sub oresiune cu ule’ hitraule ale hidromotorului prin legatur cetange rapide, se monteaz la Iuleaue cepului hidraulc furunul rotary prin cuplerea flangelor sau prin cap rapid, Cu prjina de antrenare tngurubeta {G2u leava de extractie} se trage suspend in céifigul macarale’ ansam= blul ia sonda Platform cu grupul de presiune antrenat de motor ermic sau electric se orizontalizeazé in vederea functionéi. Daca grupul de entrenare este antrenat de un motor electric, atunci legaturle se fec la CMPA al sondel, cu proteciia de Imp&méntare lagaté, iar dac’ entrenarea se face de motor termic, acestairebuie sii fie prevazut cu electromotor de pomire artiex. Capui hidrostatic propriuzis este antrenat de dou matoare hidrostatioe montate pe carcasa acestuia si tansmit migearea la axut principal printrun angrenaj dintat. In zona motoarelor hidraulice, capul hidrostatic este prevazut cu un distribuitor hidraullc care permite funcfionarea motoarelor hidrostatice in serie seu paralel. Funcjionarea capului hidraulc se bazea- 78 pe energia hidraulicd dezvolteté de pomoa grupuiul de antenare, transformata de motoerele hidrostatice in caput de cote gi transmisa fel centrale @ capuiui hidraulc prin reductorul de tuatie, Distibuttoru higraulic are doug poziti: = pozita | ~ motoarele hidrostatice sunt iegate in geralel circa 50% cin turatia pompe’ hidrostatice, insd dezvolté impreund un moment de rotire dublu fata de pornpd ~ pozita 1! - motoarele hidrostatice sunt legate tn serie si realizeaz ‘mpreun’ turatia si momental pompei hidrostatice. Jnstrucfiuni privind tehnica securitii muni Find un utiel mai perforant, membril echipel trebuie 64 cunoascd bine prin- ‘pul de funcfonare, alata grupului de presiune, c&t sia capuluihirostatic. Nu se pune fn functlune instelatia dacd furtunul rotary nu are legatura de prindere de carcasa capului hidrostatis, find soldarizat si cu sfoaré de ©22 mim sau cadlu flexioi O14 mm seu 16 mm (margele de susfnere). Capul hidraulic este prevazut cu brat ce se spriina in piciorl turst sau este asigurat cu cablu sau sfoaré cu cap mort, aceasta nepermitand rotrea in turla 2 capului hicrostatic. Operatia aceasta de securizare ant- rote a bratulul capulul hidraulic este foarte importent8, nerealizarea mésurlor impuse poate conduce la accidente grave. 103(Cap Nauta 501 Sponges Mirosetes emoer S~suoapé dessin -ftre magneto db ust 5 can raznor a8 87—tununesresine 431 detour cu sear Se manonery 10-mobr tsi r+ as ‘Schania ational capil hidrastaic Operatia de ingurubere-desurubere a prajni de antrenare se va face de catre operatorulinstalatiei avand asigurata mufa de pe elevator cu clegte contra. Operatia de rotire: turatie micaturatie mare se face numal la comanda sondorul-sef sau a maistruiui sondei Reglarea, matirea sau missorerea momentului de torsiune, se face de dtr operatorui care cuncaste performantele tehnice ale instalait. in timpul operafilor de frezare sau instumentale, sondori vor sta leteral pe podul sondei, avénd acces numei atuncicénd instalaa este opt asa rotativa . La instaatile modemizete de’tip: TW40, cat gi la celelate spurt de instalefi (Cs P20; P32 mesele rotaive pot fi montate la gura putului pe pozitie fixd pe structura inferioaré ¢ turlei sau mobila; care pot fi retrase de. ‘pe gura outului si priny migcare de translate se pot aseza pe yasiul Instalatet Cu ajtorul mesel rotative pufem transmite migcarea de rolatie iin infermedul préjini de antrenare la gamitura de préjin de fora sau la iprajiniie de instrumentatie. Ea mai are rolu! de sustinere a gamiturli de rail in tinpul extregeri sau intoduceri. Se compune din dova part: = partea supericard mobila; — parted inferioaré fixa. Centrul mesei este gol pentru a permite treceree gemiturt cu care se lucreazi. Deschiderea mesei este patratd la partea superioara si rotunda la partea inferioara. in parte superioaré intra patratele mari, iar in interi- corul acestora patratele mici care se prind pe préjina p&traté sau hexagonala. Exploatared mései rotative. La ineeputul fect schimd se contto- toe28 nivolul de ule in baie care asiguré ungerea rulmentior, se greseaza rumen exulul de antrenare al mesei (cruce cardanic&, axul prisneluul), ‘erficarea joculul in ruimend la rotorul mesei si le axul de antrenare, etangeitetea BAi de ulel,callatea uleulul de ungere sau a uleiuli hidra- ulic Th eazul e&nd entrenarea se face cu pompe hidrostatce. Garnitura de prajini este un ansamblu de. tevi-ou pereli mai. grosi ‘imbinate inte ele prin fet si fac legatura inte instalatia de suprafala si scula de operate din sond (sap8, scule de instrumeniafi ate). Elemen- tele care compun garnitura de prajini sunt: ~ prajina de antrenare (patrata sau hexagonal, le de forej (sau instrumentatfe); ie rele; ductile. Préjina de antrenare face legdture dintre fusul capului hidraulic si prdjini, are rolul de a transmite migcarea de rctalie de la masa la prajni 105pand la talpa sondel. Se executé in doud tipuri: pétrate sau hexagonele, Uttimele find mai bune deoarece prezinté 0 uzuré mal micd la exterior dalorité faptului c& suprafafa de contact cu patrele mici este mai mare, iar preluarea eforturlor de torsiune se face silentos. Sunt bare ce'se ‘executé prin forjare din ote! masiv cu caracteristic! mecenice superioare (40 CN42}, prevazute la capete cu flete de Imbinare, la partes superioaré filet stinga, iar la partea inferioard flet dreapta, Lungimsa pérti proflate trebule sa fe suficient de mare pentru a permite adaugarea une! bucafi ce avansare (in teren, ciment, nisip compactat) préfiile de antrenare sunt confectionate prin forjare, fetele sunt t8iate direct din corpul print, tar cele confectionate prin laminare sunt echipate la capete cu racordut speciale ingurubate. '2) Prdjinile de forej sau instramentatie sunt tuburi olincrice confectio- nate prin leminare din ofel carbon cu mangan, cu lungimi cuprinse inte 5,50 si 12 m, mai frecvent ullizate sunt cele ou hingimea de 9 m si cu diemettele nominale cuprinse intre 2% in; 2a in; 342 in; 4 % in; § in; 8 % in; 535 in; 6% in. Pentru aceleasi dimensiuni nominale, grosimile de porote pot varia intre 7 si 14,4 mm, Dup& laminare, capatele préjil sunt ingrosete pentru mari rezistenta in zona de ‘imbinare. Dupa felul executiel ingrogéri la capete prijinie pot fi de tel telus cu ingrogare interioar& |U ~ diametru interior neunifo — cu ingrogere exterioara EU — diametrut interior unfom = cu ingrogare ata la interior, cét sila exterior (EIU), imbinate prin ra- corduri speciale ce pot fi infiletate sau sudate fa canétul préjinior. Préjinle cu racordurl infletate sunt uzinate la ambele capete cu cep normal, cu filet exterior marunt (pasul de 3,175 mm} cu prof trunghivler cu varfuril rotunjte, unghiul la varf 60°, conicitetes mica (1:18) $i axe fletului normal pe axa pra. Un racord special se compune din dou’ piese: un cep special 3 fiat le capul inferior al prajni si a mufa spacialé 4 montata la capul superiar al aveste'a. 1 2 354 28 9 prin recordurl speciale 108 ‘Att mafa speciala, ct gi cepul special au filet cu pasul mare 5 pentru ca Ingurubarea, degurubarea préjnfor 88 se fac’ rapid efiinandu-se percotul de gripare a filetelor sau incélecare a spirelor. Sunt confecfionate din ofel alat crom si nishel, deci prezint& o rezistenla marité le uauré. Careo- tetisticle fletului special: pasul mare 6,38 mm sau 6,08 mm profiul ‘riunghiular cu varturle tesite gi fundurle rotunjte cu unghiul ia vart de 80° cu conicitate mare i:4 sau 1:8. in prezent se fabricd doua tipur de racorduri ~ racord special cu trecere normala tip N pentru diemetre 2M; 2s: 37% 4h, SYA Bin, record special cu trecere larg’ pentru diametrut 3%; 4; 4% 5%; 85 in, Racord special cu trecere normal a) cep spacial; bj mild special Elemeniul dimensional caracteristic ce se poate masura usor este die mmetral exterior al cepulul special la baza sa pentru racordurie cu trecere larga L. Exemplu: diamatrul exterior al racordului 3% N este de 108 mm, iar cel ai racordului 3% L de 117,5 mm, diametrul exterior la baza cepuiui este de 88,9 mm si respectiv 101,45 mm, Préfnie grefe. Portunea inferioard a garituc este orevazut cu préjni grele, acestes avand rolui de a asigura o greutate pe sepa in timpul forajuli sau a frezari diverselor obiecte in gaura de sonda, Solitérile de compresiune, flambe si forsiune nu trebuie preluate de yamitura de rain, aceasta trebule menajaté, In aceesta drecte, pre grele sunt tuburi cu pereti grosi. Ele trebuie s& indeplineascé urmatoarele conditi: ~ 8 aiba greutatea necesaré pentru a putea realiza apdsarea pe sand sau fez ~ 88 fie ct mei rigid pentru a realiza 0 gaurd de sonda cat mai dreapta; — 88 permit trecerea fuidului de for prin ele cu o cddere de presiune rrinima 107~ sh permit trecerea unor scule fensate cu cablu, prin interioul lor si tn acelas| timp s& permité trecerea cu soule ih cazul cénd sunt prise la pu Se executA prin laminere seu forjere, din ofe! aliat in lungimi de @ met si Giametre de la 3 % la 10 in, cu grosimi de perete cuprinse tntre 25 si 66 mm, cu mesa cuptins’ fnlre 52 si 218,7 kgiml. Nu se tmbind prin racorduri speciale, fletul special find t&lat direct din corpul pr&fini, In mod ‘curent la un capét cep, la altul muff sau cep-ep sau mufa-mufa, Pentru lucrétile de reparatii sonde préjinile sunt de urmétoarele clmen- siuni iametrul exterior Ds Diemet-ul interior De Lungimes is mm mm Koi am 3% 178 38 6 ‘ 148.4 a2 100 Bah 178 38 160 3% 208.2 88 200 ) Dispozttve pent tnchiderea préjnilor sa fevilor de extractie 4. Ventiul de conirapresiune sau ventiul dé fund se intercaleazd tn gamiture de prajini sau fevi de extraclie. Permite circulaia in general de sus in jos si nu permite deschiderea sondei prin préfini seu prin (evi extract. Ventiul de siguranta este ventilulul ce se asaz& intotdeauna pe podul sondel l@ pozitia deschis, avand montata reductia de legéturé pentru prifini (dreapta sau sténga) si pentru fevi de extractie. in cazul unei manifesténi neprevazute s8 ingurubeaz’ imediet, se strange filetul cu clestele montat pe reductie si se Inchide ventitu. Se vva pasta cu filetulcuret gi fert de agenti corozivi (apa sAraté, avi!) \Ventiul de ‘presiune”sé rmonteaza Intra furtunul rotary $I luleaua ‘capulul Hidraullc: De modul cum lucreaza (‘nchidere-desohidere}, réspunde ajutorul de sondor-gef sau podarul In cazuri de necesitate, se inchide asigurénd sonda si evitand crearea de presiune supi- mentard in furtun gi manifoldul pompelar. Capitolul Vill PUNEREA IN PRODUCTIE 4) Pregitirea sondelor 2) Dupa terminarea sonde! dio fora, tubarea, cimentarea coloanel de exploalare si efectuarea masucdtorlor privind caltetea cimentari in sonda, '@ introduce sabotul cu fevile de extractie sablonate si masurate pentru a vveriica oglinda ferma a cimentului in coloana de exploatare. Aceasté oneratie se va efectua obligatoris cu instalatia de prevenire montaté si sculele §1 dispozitivele privind esigurarea sondel ja indemana sondodlor din echip&. Cand se luoreazé cu turla de la instalatia de foraj sau cu turlele ce depisesc indfimea de 32 m, pasil de la deget se’vor spriini pe un al dollea deget montat mei jos de podul de iueru al podaruli, pentru a se eliina flambarea paglor de fev extracts (In mod special 2% 1,8; 12 in). Infltrarea 51 stangerea tevilor de extrecte se face numel cu cles! fr prelungtor, Este interzis& operatia cu clastele cu ian si lovirea mufelor cu Ciocenul (eper deformati remanente care 38.10 3 x He “4000-3000. 2. Tngrosare interioara ie “2 - Ta BE ge as [es Te eH = 28,00 | 9,19 | 108,62] 151,76 87,15 38.10. Tute de instrumentatie. Sunt scule ce opereaza prin imbracarea pe Sie [szse [air Pi2t 36 t 30 S715 | 3810 @atarior 2 materialult tubular Tamas la pub’Este o sould nedeclansabil. ae : EZ Tn general lucréiiie de instrumentatie cu tuta se ‘executa atunei c&nd, in Caracteristicte dimensionale soe eee gauta de sonda, capul de operare este neuniform, prezinté nereguiantes ey ees aoe $i nu se poate opera pe inter, sau aturci cénd capul de operare este (pan | Dan 8t | Clan gese | Da aE eeeipai] cnoine | Ugins slatit detorté coroziuni meteriaului sin poste rezista ia trac{lune. eminal) ‘eperd_ | esp specat Pe alte tad an Tutele pent instrumertet material tubular se executé Tn urmétoarsle tel | Nem |i com | gy | ent | aflame) og : ie Bul oa 416 wr [00a {utd élmplé cu din din com trézala parte Inferioar’ TiN} 350 [3s Ba ea | [a =tutd cu pale ae Nf 080 [38.0 wei sea) | 27 | Se compun dinteun orp care la partea supericard are fet de legatiré ava NT 40.0 EI 04 | aT | 308 508 pentru prdjnie de instrumentafe. La partea inferioara sunt prevazute la we} ro | toa Ta ee terior CU 0 parte conicd cu fie! cu profil special sau cu filet tip metric cu (ee NT 79.0 63.0 131,04 152,20 [370 813. interior cu 0 pe pl pasul de 3 mm. 172 173Conicatea te care se executd este de 1:30 sau 1:16. Tutele cu palérie au prevazut pe corp la pertea infericaré un fle exterior pe care s8 poate monta un ghidaj care poate fla diametrul exterior al tut! ‘sau mai mare, apropiat de diametrul interior al coloenei. Aveste ghidale pot fi cu pinten pe st&nga sau creapta, In interior se afla o gaurd conic prevazut cu filet sténga sau dreepta, tla longitudinal prin tret santori {cznale) dispuse fa 120° care sunt umplute cu plumb. Umplerea canalelor tu plumb este necesara pentru a realiza etan- seltatea sculet pentru circulate ta timpul operatel de prindere si degejare, precum si ca loc de refuglu pentru goanulrezuttat in timpul operéri ‘Wd de operere. Se introduce souls la put pén& c&nd diametrut interior al tutel este aproape de diametrul sculel rimase la put, se circulé le capul ce operare cu circulate direct’ sau invers8. Dupa tatonarea capului rSmas la put, se provedeazi la rotrea tn sensul in care sunt télale fitele ce pe corpul tute (stnga seu dreapta). Operaiia de angejare a sculei se face urmiérind cresterea sarcini le indicatorul de greutate pentrs faza de angejare si presiunea de circulate, apoi scdderea de sercina gi presiune, pentru momentul desurubari ese! dela put Dimenstunte tutelor se caracterizearé dupa 2) dismetrul exterior a corp sila ghida) b) diametrl la gure tute ©) diametrl fa fundul tut 4). lungimea fetal Filetul de fegétura al tutelor este de tipul Regular seu Full-Holl. Pentru ofice fel de tut introdus’ in sond& se face schita nominalizand diame- trele gi lungimile, Nu este edmisa introducerea de soule de instrumentatio 18:3 2 avea dimensiunile extrerioare, lungimile aoestora, precum gi preci- area pe sch a unor partoularititi constructive. Operate de instrumen- tafe cu tuta sunt relativ simple, reusita acestora depinde de modul de cunoastere a stuatiel din put a celui care opereazé, precum si de modul de angajere hotérét al scule. Neangejarea complet conduce la smulger! si de multe ori la deformari mel grosotane ale cepului de operare. 174 Tute doinstramentaté a) normal ex din eza 2) nonmati: ¢) eu pine preurgtor 178Domutile sunt confsetionet din oe ait de cimentare. 1 Conul exterior af fletului se cimenteaz’ pe toati kungimea pe 0 adancime de 0,6-0,8 mm, pasul filetului flind de 3 mm. Pentru realizarea etangeitéti sculet tn momentul angalérii si pentru ungeree filetului de prindere in materialul tubular sanfurle logitudinale aie conutul exterior filetat se umplu cu plumb. Dorul este o soul de lucrs care opereaz& pentru intriorul object mas la put ‘Mod de operare. Se introduce la put cu pri de insirurnetatie, unde in prealabil s-a facut operatia de modelare, se roteste in sensu! angeléri filetuiui pentru inoeput cu apasare mica Retindtorde cient’ erecuparabllcu Gaal de erculatie aco iar declangare hidraulicd SSN Dornut este o sculd Ge seniéste pentru prinderea prin ingurubare lay interior a meterialull tubuler ramas accidental in sonda. Se executd intel tout TIP i: cu lungime normal, pentni prinderea in capul ingrogat sau in corpul fevi de extracte; TIP: scurte, pentru prinderea tn capul mf ‘TIPLE cis lungime normala (far filet pentru tub de ghidare si paléde) ____ pent prnderea in caput ngrosat sau in corpul foi de extras in functie de sensul de angajare al fletutu: ~ pentru filet sténgas . = pent filet dreapte. oraul tip Fiat gant slinga * Doenuritipit 176‘rau tp th? Angajarea fletului prin rotire se cunoaste la indicator prin eresterea de ssaicind, se continu’ operetia de angelare dupa care pentru a se realza desurubarea, se rdicd suplimentar ie indicetoru! de greutate cu 1,5-2 Tf dupa care se desurubeazé. Dac se solkité degajarea sculel rémase la put dup engejerea complet a domului se fac manevre de deyalare cu Gireulate si epoi extregerea avestuia, Racul declangabil se compune dint-un corp prevazut la capitul superior cu racord de legaturd cu filet. La capatul inferior al corpului se asambleaza prin filet un ghidaj (bul2) care asigura intratrea ugoara a reoulu in interiorul meterialului tubular dupa care se opereazé. Prinderea le interior @ materialului tubular se face prin intermediul a tei becuri montate in intertorul unei coli, Bacurle sunt prevézute la partes inferioar& cu suprefele incinate care culseaza pe suprafetele incinale conjugate ale compu, Bacurle sunt confectionate din ofel alat de cimentare. Corpu! si racordul se execut’ din ofel ala tratattermic. Corpul si racordul de legéturé se executé cu filet’ dreepta, cénd extrageree 478 ‘materialulul tubular se face prin simpla trectiune, si cu filet sténga, cénd extragerea este precedata de desurubare, ‘Mod de operare. Dupa ce s-a pozifonat tn put capul de operere prin modelere cu model cu plumb, introducerea racului pe piesa ramasa jos se face prin rotre la dreapta céteva ture menual eoeasta gi pentru a tatona inttaea, se coboaré circa 60 om, se monteazi somn pe prdind, se rd circa 20-30 cm sin avelasi timp se roteste 0 jumatate de tur la stanga tot menual Angejarea bacurlor racului in corpul obiectului rémas la put se face prin slunecarea acestora la suptafataincnat’ a corpuli. Se executa manevra de extagere. In car c& nu se poate degaja se roteste la dreapta, pent dezangalare léséndu-se greutate 4-5 diviiunl la indicator. aol Rac nediectangabit Rac declangcbil ‘acl pont fvile devextractie® 179Daca racul este construit cil filet stanga, operatia este similara, numai ca angeiatea si dezengejarea acest dferar Se engejeaza prin rote jumatate turd la creapta si se dezangajeaz daca nu se poate degaja piesa de jos prin rte le sténga sau desurubarea piesei de sub angalare. Este foarte important ca tune! cénd se opereazd sé se lase un spay in tja racului circa 30-35 om afara din teava de la put, deoarece in caz Contrer el muse mal dots dezarma si rémane ca un rec mort (4 posibiitate de dezarmare): Pentru aciviates de extraciie se construlesc in dimensiunile 4,9; 2% 2g; 3% 4; 4 Ys; gi se poate nota astie! Prin presarea usoaré @ fundului si a mangonului pent ghidarea bacurilor pe capit| superior al {evil de la put gi epoi prin tragere tn sus, stfturte de ghidare intra ini-un gant lung félcle cu bacuri alunec fn jos e partea conic’ a corpulu si prin feava, ee ‘in cazul cand trebuie dezgatatd este suticientd 0 apasare a gamiturli de instrumentatie pe coruncd gi apol o tregere Tn sus pentru ca stifturle de hidare cu mangonul pentru ghidarea bacurlor s& eAménd intran gant scut, in deciangator. Coruncie tip N gi Mi se construiesc in dimensiunile: RACTIPTASHS ZIRE. Ceea os se poate traduce astfel: instrumenteaz’ in fevi extractie cu diametn 3%, are record de legaturd 2% regular gi bacuri care prind diemetreinterioare in intervalul 78 + 81 mm. Gorunca normala tip N se foloseste pent pins praini de fore si jet do extracts, NU este de tip declansabi. Este formaté dintr-un corp deo! prevazuit cu tn locas conic in care se fxeaz8 bacutle printr-un resort, Bacuirlé cit dingi de prindere sunt sub forma unui Hist sténga cu tre, Inceputun $10 spira pe in penteu gemnitura de instrumentatie creapta si cu filet dreapta pentru gamitura de instrumentatie stange. ‘Migcarea de ratalie dreapta in interiorut corpului este blocaté de o para tongitudinalé, Corunca este prevazuté la guré cu o gemituré de caucive pentru a etanga pe prajinile rémase in put aermitand efectuerea circulate Operatia de arindere: sjunsé pe cepul rupturi se menevrea2& menusl eau cu masa rotativd in asa fel inoat s& se cantreze capul oréliait pte, coborand in acelasi timp gemitura cu corunca pan’ ce Imbracd prin. Degajerea: in cazul cand préjinile sau tevie de extractie de le pul ru pat fi dagejate se roteste corunca in sensul infletéri prajnilor, bacurle executénd o migcare de desurubare pe prajna prins& pana se elbereezd de acest Corunica Tip Ml @ste 0 ‘corincd cu declengare automata prin simple manevrare In jos'Se compune dint-un corp clineric care are racord la partea inferioaré o reduofie protectoare pentru gamiturie de etansare si pentru gin. In interiorul corpului corunca este prevézuté cu un declangator cu ganturi in zig-zag, unul lung si unul scurt care poete realiza si 0 altemantd de aclansan gi declangar a corunci. 180 c inden Dams | Trex prin Tavipenwucep | Send otziornm. | coband_| cxpjee |captrgost|_neingosal | irost | _t 166 | 168 185 79 [19 a2 w2_| 42 [ise 19 20 a ) Zag_[ ae | ase | 288 us| sie [278 | 276 2 Ze [298 | 306 | 238 Die 27 | 278 | 278 18 653 [siz To tae aes) ae 273 | 27% | 276 | 278 140 7 Paw 3 aie | sae 2ae | 238 | 258 Tie 21 | 276 | 278 sm [sie | sie | 312 ss2_j 758 [4 z 50 se se | sie Se 4 4 a 4 wo | see (amas ae [ee | | S.au prezentat pana in prazent cBteva scule si modaliéti de operere pentru préfni de instumentae si fevi de estracie rémase fa put. Toste cele prezentate sunt scule care ‘opereaz’ pe material tubular sau pentru ctich clindrice, conics, tronconice, precum si pentru extragerea de seule ramase fn sonda. 181Cored tip con : neat pentrunstumentst mara tbular pana instumentt mtr bur Pentru gésirea. solutiel optim’ privind scula a sésirea. solu cea mei adecvata pentru ‘operare, in sondé este nevoie intotdeaut 2 : orera, na $& so f208 0 operatic de Dupa modul de imprimare se stabileste t a ste tioul de sould ce se preteazd pentru operare. In alte situafi, cand modelul imprim& neconcludent, este Necesar S8 se recordeze cagul de operare. Pentru realizarea unui cap uso Gilt este neces ca 58 fo fezae ach, ctu sau materi nu permite intrarea pe interior sat feos cee mu ps Wt pe exterior. Pentru acestea Frezele se executi in doua veriante constructive: 2) F&ra thodredtur de carburi metalice, folosite pentru frezarea dopurilor de ciment, de nisip sau a materialelor metal L 7 jaleior metalice cu 182 b) Incdrcate cu corbuti metalice foioste pentru frezarea obiectelor din fel sau ate materiale metalice cu duritate mare. up modul de realzare @ elementului de agchierefrezele se clestic& 1. Frezele cu dint din corp de urmatoareletipur: TIP At — freze cllindtice, prevazute cu dinfi numai pe suprafata frontal’; TIP Ad freze clindrice, prevazute ou dint pe suprafata frontal si cilindricd exterioard; TIP A3 — freze clindrico-tronconice prevézute cu dinfi numal pe suprafefa troneonic’ TIP Ad freze cilindrico-tronconice prevazute cu dinfi pe toaté suprafala exterioaré, TIP AS — freze olindrico-conice prevazute cu dinfi numai pe suprafata conic& TIP AG — freze clindrico-conice prevézute cu din} pe toaté suprafeta exterioar 2: Freze cu cufite sudate de urmatoarele tipurl: IP Bt —reze ciindrice cu cutte sudate numal pe suprafala frontalé, TIP G2 = freze clindice cu cute sudete pe suprefeta frontala si clin- did exteroarts “FIP 83 — freze ciindco-ronconice cu cufite sudate numai pe suprafala ‘ronconica; TIP BA = freze cilindrico-ronconice cu cufite sudate pe suprafata ‘ronconica §lindtick. 3, Freze cu dint din corp, tne&rcefi eu carburi metalice de urmétoarele tipur: TIP C1 = treze clindrotronconice; ‘TIP C2 freze fontale cu dint din corp, TIP C3 feze ou trl lame; TIP C4—treze ou siu; TPC 4. Freze toarele pur: TIP D1 freze ou Gon Scurt, TIP D2 - freze cu con lung; TIP 03—treze cu plot, TIP D4 ~ freze frontale cu stabilzator. 183Descriere, Frezele cu din din comp se executé din otal aliat ce cimentare, adéncimea stratulu: cimentat este de minim ¢ mm. Frezele ou cutite sudate au corpul executat din ote! carbon de caltete tretat termic, Cuttele de frezare se ‘ixeaz’ de corp prin sudare gi 58 ‘execut din ofel rapid de soul, tretat termio. Frezele cu cinti din corp Tnedrcat! cu corburi metalce, cét s! frezele cu nervuri sudate incrcate cu corburi metalise au comul executat din ofp! alat de caltate, tratat termi. Suprafata dinfior de agchiere se incared cu corburi metalice de granu- ‘alle 3-5 mm prin elmire ou flaca oviacetionic’. (Frezo cu cintt alee nocd cei pe staat hors Baa Fe ‘faze crcice cc esata Poa pe Sila aiden a A tee cce tonconce cla posit rnc oS O tare cite tence pe ead apr enero’, AE eter inde canbe cud po sabe 1048 Gites cin toca cr Spe ets sea eto p28 184 Freze cu cute a) eoce clinic cv uj sue siprlata otal fo Bt ee ‘jitaza clinics exci suoate pe spraala rota spe spree clad Yo 2 ‘)oze alinrosroncanice cu eat sont po supralejatanconica to 89 @ ere cllororoncaice ccf sucae pe spate voncartc spe sepa clined to 34 105Freze TIP. 4) fezecndotroncorice tip C1 1) lee Fontle cu in a corp ts C2 ¢) execu git C$ © fe2e combina tip 05 4) fezecindice cy apetr pentru pecker pemanent tp CB 186 altace cu con st fp Df faze ev sn a, 9 02 faze cu pi 08 (foe talc ties, tio 187RECOMANDARI GENERALE pontrii frezare eficient’ a metalelor din gaura de sondé 4. Pregdtires noroiuiui pentni frezere La operatile de frezere, cea’ mai important problemé’'o ‘constituie eliminarea scanulul rezultel. in cele ce uimeaz’ se va insista asupre c&torva idei despre modul cum trebuie folosit fluidul de frezare si ce carecteristici reologice trebula s& aid acesta pentru a se ob{ine o eficienté cat mai ridicaté a capacitati de transport. = Se récomandé realizarea une! viteze ascensionele in spafiul inelar de 36 mimi. = Nu se va folostfuld pe bazd de produse petioliere pent operatia de frezare, dacd ex'std o al aliernativa, = Gel rel bun Abit este cal co asiauré o curgere turbulent in Spaful incr. “Roost fapt ate ca efect o wescole" conti @ spent, nepemténdu- acestula Sse aglomereze su forma ce cher’ in loud favorizante cum ‘er fi, de exempiu, deasupre dri! collarsior unde se creeaza o expansiune @ spatill inter (coe ce conidce la efect de baste!) = Deoarece, in general, nu se poate realiza 0 curgere turbulenté in spaful inelar cu pompele obignulte, se recurge la o tratare e fuidulal, in principal pentru o ,Invascogere” a avestuie. ~Dacé permit conlifie sonde, se va Inereuna fuidul az berth o&t rei =e ve tice veloarea teneiuni dinarice de forfecare, precum si mo- Gorat a valori vascoztafi plastice ~ Dac nu dispunem de edttvi special pentru a mai valoaree tensiunil dinamice de forfecare, atunci se ve creste vascozitetea plastica la 60-70 centipoises. 2, Eliminares gpanulul rezuittat de a frezare Dupa condltonerea fiidulul in scopul de a se obfine o vitezé ascen- sional optima si o capacitate de transport cat mai ridicaté, aga cum s-a arétat mei sus, prin respectarea urmétoarelor recomandéit se va optimiza separarea spanuiui din fluidul de frezare. ~ Toaie componentele din gamitura de préjini trebuie s@ aib& diametrul interior prevazut in standarde, stiut find 08 orice strangulare de dia- metry conduce [a c&deri de presiune oe diminuesz’ performanta pompei de noroi. = La freziti minore, in cazul cénd nu se pot obline viteze ascensio- nale recomandate fr spafiulinelar, ih gammituré se vor monta cogurl recuperatoare de agenii 188 ~{h cazul cand spanul nu poate fi eliminat th totalitale, periodic se va introduce lingurd cu clapa sau recuperatoare hidraulice pentru inde- pirtarea acestuia. ~ 0 alt metoda pentru eliminarea gentului din gaura de sond const& ‘n efectuarea unei circuletii inverse numai cu gamitura de prjini fra $8 fie oblurat cepul prin — Cand se frezeazd material tubular ca: lines, burlane de sper, burlane obignuite etc., spanul se poate depune in Interiorul evil” care se frezeaz’, C&nd eliminarea spanuiui nu este optima in mod particular, cand se executd o operatie de frezare de lung durata si de volum mare, o practicd bund este aceea de a se spéla gi interiorl tevii care se frezeazi cu 0 {rez frontel& sau cu o circulate inversé, aga cum s-a menfionat mat sus, “4. Cum se evalueaz’ spanul “ Spat ideal este de grosire eproximatv’0,8 ram slung de crea 75 nm, Cand gpanul separet de sita vibratoare are aspect de .fr de 98” si ‘iteza de frezare este mic, trebuie marta apasaree pe freza. — Apart de sper ce .solzul de peste” indie’ fepul cA viteza de frezare poate fi mérta prin feducerea greutatl pe freza gi mérivea turafiei'@ masa rotary, = La frezatea meteralull tubuler din ofel de grad superior (de exem- plu, P-110) gpanul este mult mal fin decdt ia otelurinferioare si acest iors este normal, nu trebule s& ne alarmém. 4, Recomanditin csea ce priveste apasarea gi turatia pentru frezare ~ Ga regula general, cele mal bune rezultete la frezare se obtin ince- and de la 6 turatie minimé de 400 rotimin th sus. Excepta o repre- zinté frezarea cu ftez tronconic& sau imbrécarea cu sper cénd cole mai bune rezultaie se obfin la turefe de 75 rot/min sau ma sricd atunci cénd se manifast& un moment de torsiune ridicaté = Niciodeté nu se va incepe frezarea cu freza pe capul de operefe, Totdeauna se incepe rotirea frezei deasupra capului de operatic la 0 cistan de circa 30 cm. Cu 0 vitezi de rotate de circa 100 nmin (mai ricé peniru fez troneonica gi freze de sper) se las freza, noel, pe cepul de operatic, Se regieaza viteza de rolatie si apesare pe freza pentru imbundtatiroa vitezei de frezare. = Pentru obfinersa unei vteze de frezare cat mai mari, greutetea pe ‘fez se va mentine cél mai constent cu putin{&. Fréna trfiutu va fi 183ial In aga mod incét cablul s& nu se ,slEbeasca tn lun mari ci toba sa deruleze cab Bt mei mil si se te a. aa cu deplasairi ct mei mici si continu ~ Urma (amprenta lasat& de capul de operatic pe fata fr informa mportante asupra modului cum a rat, er grenton operate. Dacd pe fafsfreze evista ganfun, operafiade frezare a decurs normal. Dac’ freza s-a weet mai mult pe partea exeterioars, cépetand un prefl .rotunjt conc’, aceasta indicd faptul c& s-e laset prea mare ‘reutate pe fez si materiallfrezet a fost evazat” spre exterior. 5. Citiva factori ce influentez’ viteza de frezare Viteze de frezare este influentata de mai muifi factori in care se inciud ¢i tipul si ,stablitatea" capului de operatie, greutatea lésatdi pe frez& viteza de rotatie si duritatea cimentulul in care este Incastrat mmaterialul ce se frezeaza — In general, dacd cVeea ce trebuie frezat este incastrat in ciment, fr Zarea se poate face cu turali mari si valoare ridicaté a aodisérii avind ca rezultatobfinerea unorviteze mari de frezare. - Daca materiatul tubular ce trebuie frezat este extrem de corodat sau prezinta chiar ,gaur?, pe frez’ nu se va lisa greutate mare, jar vitaza de fotaje trebuie s& fie tela inal’. Acest fapt va preven’ ruperea, spatgerea, cparea sau aschicrea mateisui tubular cetrebule Tezet. 6. Stabilizarea frezet ~ Daca unei freze i se permite s& se .bala! a i, aceasta nu va ave randamentul See eco ite eri - Trebuie 's& se foloseascd un numar suficient de drill collare i sta- bilzator, pentru @ se permite frezel s& lucreze normal si ficient. Ca un minim necesar, de obicei se monteazi nu stabilizator dupa prime yal de el colar de desupe ize ~~ Diametrul stabilizatorului lie $A depasesca diemetrul lar aaa ron rulvi nu trebuie sa depasesca diametrul lamelor 7. Procedeu de lucru in cazul operatiunilor dificile ~ Orice frez di cel mai bun randament atunci cénd Wuoreazd insti Pentru 2 se simina stu sau 0 frefonae enomalé se ve micsora turatia mesei la aproximativ 50 rotimin si se v geile po fed. Sova foe tn acest contre doo sau dou ore crescénd greutatea pe freza treptat, Dacé freza merge lnist $i vileza de frezare este convenabilé, se vor mentine parametrii de 490 frezere, Daca viteza de frezere este scézula, se va mari turafia mesei. Deed freza incepe $8 lucreze anormal, din nou se reduce turatia p&nd cénd freza lucreaza lnistt si se mentin parametri, in cazul frezari unui burian, 0 functionare anormalé indica faptul ca burlanul nu este bine cimontat si se b&labSne’. Se va Incerca remedierea prin micgorarea turatiel la masa rotary. . Reguli generale pentru utllizarea frezetor frontale : “Cand 0 frezeaz’ resturi metalice netncastrate (motile), operatiunea poate fi imbundtafta deseori trantind” freza Tn mod freevent cu ; sscopul de a sparge (concasa) bucata sau bucdtile metalice gi a le ji fine presete pentru a putea ffrezate mai usor.. —'Nu se va permite ca aschii metalce, rezullate cin frezere, s& 82 | instaleze inte fez si peretele gurl si s& ramané acolo, Acestea se | vor impinge" in jos, manevrénd ireza energio. O crestere a torsiunl 1 ‘este 0 indicate c&t se poate de sigur’ c& 0 agchie sau mai mutte sunt de-a lungu!frezei. ~ Niciodat nu sa va mentine freza s& lucreze timp indelungat pe caput de operatie, deoarece pe faia frezei va apéroa o .amprenta* adaca a aoestula, creeand o uzurd excesiva a frezei, Fraza se va rdica de pe capul de operate din timp in fimp si se va lésa pe cap, cu rota ‘Aceesta va condue la formarea unui nou ,iocas* de lucry al frezei pe Ccapul de operate, cesa ce va .distibul uzura frezei mai uniform. — Freza frontalé trebuie s& alba diametrul exterior mai mic cu circa ‘3 mm decét interiorul burlanului sau al gurl de sondé. : 9, Recomandari pentru frezarea bucatiior de motal ,tibere” (necimentate) din gaura de sonda netubati = Se va folosi o freza frontalé cu un diametu nominal mai mio cu 3-6 mm decat diametrul g2uri de sonda: Cand este posibil, se ve folosi o gamiturd de dil collere de 4,5 tone. ~ Se va folosi un cos recuperator tip fora, plasat direct deasupra frezei cu ,gétul" destul de rezistent, pentru a suporta sccurle rezuitate din itréntireat frezei pe talpa. De obicei, cogurile recuperatoare folosite ‘cu dril collare de 4% si mal mici nu sunt rezistente pentru acest fel de operat. — Eficionta freziri poate fi imbuntafté prin lovires cu freza pe restul metalic ce trebuie frezet. Pentru aceasta manevra se va proceda dup’ cum urmeaza: 492) Se determing punctal zero sau yneutr. Se face un sem pe tiade ‘antrenare la nivelil patrajlor. 1) Se iia ta cu cca 1,2-,8 m (1,8 mle sondele de mica edencine si “4,2 la sondele adénci C) ¢) "Se as8 garntura s& cada" l se pune frana bruso, optindurss 96 Stara dis c&dere ber’ (ATENTIE! Gamiura defor trebule stopeté fina inceinéIn c&dere) cu cca 46-80 om insite ce semnul de pe {HA 88 ajunga le nivelu! patratilor. ‘Aceasté manevra va face 28 ‘gamiture de prin s& se alungeasca st i ,Joveasca piesa de metal fo se frezzazd cu 0 fora importants, prajnile aandu-se totus! in tenstune, In conoluzie, gamitura de préjint ne va f ‘afectata, aga cum are fa pia epreciere, aceasta nefind in compresiane In momere ‘tul impaciulul. 4) Resil metate ce tebule frezet se oveste de 3-4 of schimbénd porta frezel cu cate un Siest do turd le flecare manevra. 40, Recomandiai penta frezarea bucefilr de tnetal there! {necimentato) ia interiomnl coioanet Se opereaz cag. in gaurd netubaté cu except fg) Se montezé un stablzator eect deasunre ffeze| cu diametrul ‘emelar egal cu diametrl frezel +) _Lovireet restutior metalice oe trebuie fezste se va fece mai putin sever decat in gauré netubats, «) Dizmstul ze! va fa aosecst cota ca a gablonus cu are = ‘controlat burlenele. ntoctrirea unui program de tuoru pentru frezare tao sonda accidentats pentre coloana ©5% in 4, La sondé se va esigura o instaate capablé sa suporte sacha ‘in carig date de greutatea mavetalus tubule capul de operas plus: 30% supresarcind preoum si 0 ture minima la masa rotey de minima 100 rotfmin. > Ta sonda ge v2 asigura un fuid tebnologis (ge) eu vascoztslea plastica d3 60-70. (coe 30.000 I). Se va eta preparer geluli pe bazé de fluide petroliere. Proprietitile de gel trebuie 9& fle menfinuie pe toate durata ‘rezari, Greutalea spectic® @ fidului ‘Gerolgis va derinde de concile de presiune impuse de sonds, 492 La sonda se va esigura 0 pormpé care s& fiveze un dedit de cel putin 330 - 360 lin. a curdarea Muiduui de frezare de span, se va asigure ° sit “Vvetoore echt cu plase de 40-60 Mesh. entra operare se vor asigura urmétoarele: ~ prdjing de antrenere; ~ prBjni de fore) 62} ein dreaptes weit collare 3 s1¥%n (28,7 kg/m) cca 80 m: stablizator @ exterior = 117,5 mm, ~reducti necesere. Operati 1 2 3. 4 9. 10. tt 12, 8. ‘upd fomaree gamitu de rezare se v2 face Un mS cv un curé- ‘tor de coloand (oto-ver) Ge va gabiona coloana ou 418 mm. Seg amprenta capul de operatie ca un madel cy plumb. Se va intoduce fez’ Homco eu stebilzator ‘o1t7.5 mm plasat la ee acaté éivoolare deasuprafezel, i capul de operat Se pomeste citculala si se cicula pets comogenizarea fuidului la 0 ‘ascozitate plastica de 60-70 cP. eeteepe rota garitut de frezare ta 100 rout dele cca im ‘easupra capuiui de operate, sdndusse fers P& capul de frezat. Se incepe operatia de frezare in Timitele ‘urmatoruluiregien: 15 — 2 tone; 4150 roti, 2330 min. apasarie st turfile imprimete vor progresive si variable, cu paihevre ein tip i tmp, pont a se evita formers de ,ganfuri de ‘jaar pe fata ftezel, tnend seam si de ‘momentele de torsiune st viteza de frezare obtinuts jntro fig de observatie se Vor consemna performantele obtnute face de ti $i de parame de trezare apical. ‘So va evelua canttatea de span le ste viretoars, La extragere se va caracteiza th strs, uZura ‘rezel Operafile de vor executa cu respecteree nomelor de protectie @ ‘unei, PSI, prevenire a erupiler, normative prop ete. spectfice ctv jn timpul operatici de frezare $e va evita atingerea turatilor ertioe penist diametrl de print uizate ‘adancimea respectiva. 493,Frezele magnetice sunt i ele scule de instrumentatie pentru recupera- rea prin portant magnatica a obiectelor mici spate in gaura de sont Operatia se face cu circulate si f2r& apasare mare, uneori cu rotire la dreapta sau pentru desprinderea obiectuiui de pe telpa frezei magnetice; este prevézuta cu un premergator pentra scale gi schimbare de poziie. De foarte multe ori este folosit8 pentru recuperarea spanului depoztet gravitational pe cepu! de operare, Modelul sau biocul de amprentare este de dows foturi: ~ cu parafind cu adéncimi pnd la 800m; cu plumb. Modelul cu Pb este un tub cilindric de circa 500 mm tungime cu legaturd fletatd la prajinile de ‘rstumentafe sau fevie de extrac. Tubul ae la capul inferior un sistem metaic de encore} prin sudurd cu lamele de corp care sunt apoi fesute cu sim de ote! forménd un cadru de sigurenté pentru turnerea plumbului topt In interior se afl officiul de circulatie, Modelele se confecfioneaz& ‘In atelierele mecanice ale schelelor, unele dintre ele In mod deosetit cele ou parafing, in interioru! tubului se introduce un dop de lemn cu orificlul de circulatie sau pentru eliminaree efectului de plu- tire, in care se bai cule cu capul lat care sunt legate tntre ele cu sarmé de ofe! moale apot spaful dintre dop i fesétura de sara se umple ou parafind topit8. Modelarea se face o singura dat ‘Medelul cu parafind se introduce cu pre de pompere 3/4 i 7/8 sau cu cablu g14— 616 mm. Operatia de modelare se face o singuré data. Sablonut. Pentre identifcarea uniformitétlor interioare ale tevilor de extractie sau burianelor atat a celor care fes din uzind, cat si a celos care exist In sonde se foloseste o serie de sabloane care sunt consinite ou ametnt interior apropiet de cel interior al tevi de extracie sau burlanulul ‘sicu anumite lungimi. Operaiia se numeste sablonare, Tevile de extractie noi gi burlanele care se introduc in sond& se sabloneaz obligatoriu, cole prin care nu trece sablonul se dau la o parte pe rempé gi nu se introduc Tn sand Moti! cu plumb 194 ‘Sablonul mai este folost $i pentru identficarea defectiuniior coloane’ de ‘exploatare in funofiune. Este un tub clindric eu fet de legaturd la tevile de extractie, cu grosimea peretelui mic’ 1 ~3 mm desctis la cep&tul inferior. Inroducerea fui Ir coloana de exploatare se face cu foarte muité atentie, iar acolo unde exist deforméit sau smulgeri ale acesteia se lasé greutate rica 0,4 ~ 0,8 tf, seblonulintr& th partea deformata @ coloanei a clrel forma o is gi el. Nu se mai fac alte manevre sau operalii de rotie si se procedeaz la extragerea lu. De modul de deformare al acestuia se stabileste programul de lucru al sondei pentru reparare. Operatia de reparare in cezul cénd gablonul iese daformat concludent, poate sé se realizeze printr-un program de luoru mai simplu seu mai complicat rmergand pan& la detubarea sau tubarea de manson sau liner. Operatia de sablonare se face cu citeuatieo singuré dati, 2) Alte ucrSr de instrumentate: 1, Degejarea fevilor de extractie prinse in nisip. Pentru zacdmintele ce exploateazé {iei si gaze din risipuri slab consolidate, cazutle de prindere a tevilor de extractie cu pompe TB sau cu separatoare de fund sunt dintre cele rial freevente, Foarte multe sonde au fost gi mai sunt tncd th sitwafia de asteptare de a fi rezalvate si repuse in productie. In unele cazuri nisipul este mult rdicat tn fevile de extractie, neavénd nici o positiitate de circulate. Aceasta este situafa cea mei grea, Pentru rezolvare se procadeazé in fetel utr: se monteaza instalatia de prevenire cu tevile de extraclie prins la put si se umple spatil inetar cu lchid (apa, norel); = se controleaz podul de risip cu lest de $38 mm cu sérma Helburton de 1,9 mm gi se stableste adéncimea podutui acéndu-se caloule privind mérirea ecestuia functie de adancimea de fixare a tevilor, ~ se introduc tevi de extractie de diametru mai mic (maceroane) 1,315 sau 1,68 sau 1,9 functie de ciametrul fevilor evistente (2%, 2", SY}; ~ se executd spdlarea gi eliminarea nisipului din interioru! fevilor de extractie prin cirulatle macaroane-tevi avénd montat in capul fevilor 6 cutie de etangare de diametrul macaroanelor cu care se executé ‘operatia: 195— se elibereazé nisipul pana la pompa sau sebot, Dac’ este posibil se va spala sub sabotul fevilor de extract circa 8 - 10 m pentru elimi- nrarea nisipului de sub sabot, dar nu mai mutt, existind pericelul prinderi gamiturii de macatoane; — se incearcé: degejarea fevilor de extracfe prin tacfune cu umplerea spatiului neler prime etapa, apol prin presiune ou pomp ~ dacd nu s-2 cegelat, se procedeazé la infnderea gamitur, fnanduse cont de adéncimea de prindere 2 acesteia si se desurubseza ferile de extraclie care sunt extrase din sonda. In aceasta situatie se poste continua operate de instrumentalie ou préjini sténga pentu exta- gerea in continuere a altor tevi de extracjie sau se opreste; —formarea unui ansarriblu de buriene in lungime de pand la 100 or gi cu diametru interior optim pentru imbracarea mufelor garituril de {evi de extractie. De preferinté si diametrul exterior s& nu fle apropiat prea mutt de ai coloanei, ~ ou aoest ansamblu de burtane (4p sau 5 in fuch) se imbrac& cu clroulatie si uneod cu rote tevile de extrac prinse in isp Circulatia se face invers, pomparea prin spaliul ineler si lesirea grin interioru! burianelorintrodusa; — se procedeaa la extragerea burlanelor si lucréi de instrumentatie cu soule adeovate, rac, tut, extragerea prin degurubere a fevilor de extract Dacé operatia de instrumentatie s-a finalizet si la puf se mai afla 0 pomp TB sau un separator de gaze, lucrlle pentru extragerea ecestora trebuie conduse de aga-naturé ca eliberarea din risip si se facd prin luoréri de eliberare @ nisipului din interior sau prin confecfionarea de bouriane sper prin comand la intreprinderlle specializete, Alegerea diametrulul optim exteror gi ¢ dlametrulu interior se face astel ‘ncét s& existe spatiu pentru circulate gi un joo exterior-interior s& permite chiar si roti scule Exiragerea alternativa prin operatil de instrumentatie a unei gerniuri de fev de extractie cutie in interiorul acestela soBpate in coloand Este una din situafiile cel mai greu de rezolvet. Tnainte de a putea ‘incepe iucréile trebuie s& identfiedm pozifa cleré In put a caputa tier $i 2 fovior de extractle care pot fi 196 — capil tiglor se aflé deasupra fevilor de extrectie sprite de peretele interior al coloanei; ~ cepultielor se af in interiorultevilor de extract, iar capu!tlelor se afl liber Tn coloana de exploatare. Dacé situatia relataté mai este insofté si de prezente nisipulu in inter- orl tevlor de extract sau exteriorul acestora, posible de rezolvare sunt mai mici. ste necesar ca pentru sondd s& fie pregatite multe scule cu care trebule 8 se opereze. Dintre acestea amintim: —soule sténga pentru operat pe interiorulfeilor: rac, dorm; seule sténga pentru operat pe exteronultevior tuta, comncd tp N seu Mls = scule pentru prinderea tjslor cu cap liber i coloena: burian cu clap’ sténga sau burlen cu clapa dreapta sau corunca deschisa cu bac culisabl (feed) sténga sau dreacta; —sp2t pentru spélat interior fev extracte sau per burlan pentru splat pe exterior ~ diverse soule pentru prajinile de pompare in situatia cand acestea sunt indoite cu cap llber in coloand, com de berbes, burian cu spira, alice sudet’ pe interior, céfige pentru agafat tie, ancora cu tei ghimpi pentru agdtare, burian cu danturé sau fara, incdrcat pe interior gi exterior cu material dur (sterit, refit), ~ gemmitura de préjini pompare 7/8 sau 1 in stanga; ~ gamitura de prjntinstrumentalie sténga 2"f Regular sau IF; ~ camitura de préjniinstrumentafe dreapta 2s Regular sau IF. Reletarea rezoWrii unor astfel de accidente tehnice este complexd, accidentul tehnic se poate rezoive in timp mai indelungat atata vreme cat ‘in sondA nu aver cap de operare de forma circular sau prajini de pompere. Sperantele de rezolvere sunt mai mari atunci cénd executém lucrést de instrumentafe pentu extregere si operalile decurg normal seu, in @ dova valiant, etunci cénd evem aver un cap de operere complica si se reuseste sfise soluoneze uménd ca de aici ninte ucrérie 68 decurg normal, Operafile de rezclvare se pot complica si dac& personalul tehnic de operere nu are experienta neceserd pentru asemenea lucrér, De modul 197e lucru, de cunoasterea bund a tehnicil de operare, cat si de experienta sa depinde daca sonda cu asemenea Iuoréri complexe poate fi pus in produciie. Sunt cazuri ond de multe ori trebule confectionate soule in afara color clasice, acestea se consiruless th etelierele mecanice ale schelei, reusita lor depinzand In mare mésuré de priceperea si Invent!- vitaiea mecaniculu, strungaruiui,frezorului gi a maistrului de atelier. ) Instramentefia dupa cablurt in timpul execut&rii diverseior operafii de mésur& tn gaura de sond8, chiar operatia de perforare, operate de (cat gi pistonat, este postbil ca scule cu care se Iuoreazdi improuna cu parte de cablu s& rman la put. Cauzele pot f multiple: prinderea sculelor la put de cltte nisip, injepeniree accidentelé pe ccoloand tn timpul introducer, sodparea cablu- Iui de fa toba de manevra, taierea avestula entra cazuri do fort& major’ sau ruperea acestuia datorita solicit la tracfune 91 ‘ncovoiere Cufitul pentru taiat cabiu prin tractiune se compene din corpu! ctindric 1 prevazut cu un offfciu exterior 2. La partea inferioard este © fereastr& in care se monteaz& cufitul 3 ce se poate roti in bratul 4. Cutitul este mentinut Tnchis de un bol § si un resort 6. Boll si resoriul sunt Tachise in cagul lor de capacul 7. in partea superioaré a corputui cufitului se ‘Ingurubeaz’ reductia 8 terminala cu un cep de prdini de pompare 3/4 gi care are 0 gaurd Jaterala 9 prin care se trece cablul. Cu acest cuff inttodus cu prdjini de pompare sau eu fevi extrectie se luoreez4 rin tractiune gi manevré pentru tiene, (Cust pentru tilt cablo prin tractune 198 Furca ou pana este folosité la suspendarea cabluiui la gura putuiul i timpul operatilor de crt, curétat gf pistonet cdnd este nevole sé se introduc pe un cablu prins la put un instrument de operat, un cuft sau o conned de prindere. Se compune dintr-o placd masiva in corpu! céreia este practicat un canal conic cu o iesire latarala pentru cable. impénarea ‘cablului in furedi se face cu ajutorul une! pene, Suspendarea acestuia la {gura putului poate usura modul de lucru si se pot reaiza conditi de securitate a muncil pentru sondot, catty pana ured ou pané Ghimparul cu un brat este 0 scula confectonaié in general la fore, find format dint-un corp masiv de ofel care are la partea inferioara un racord executat sub forma unui cérig, are de-a lungul corpului mai mult _ghimp! t&iafi din corp sau sudati siindreptati cu varful in sus, Ghimpii sunt astie! agezati, neat in deschizaturle dintre varul lor si corpul ghimoarului sé poet® intra cablul dupa care se opereazé. Ghimparul este prevazut la partea superioaré obfigetoris cu un taler de fel cu grosimea 10-15 mm sudat sau ingurubat, al cérui diametru este astfel ales Incdt $8 nu permité trecerea cabluul de le put printre el si coloand. Dacd nu este prevazut acest fapt, cablul poate trece peste taler si la ‘extragere er complica foarte mult sonda, conducéind fa impénerea cablului ‘cu ghimgarul in coloand, accident ce nu se mei poate rezolva decét prin detubarea sordei. 198Ghimperut cu doua brate este confectionat cints-o bucald de ofe!talat jn doud fordnd doud brate paralele pe o cistan{& de 1~1,5 m, este prevéizut la partea superioar’ cu un cep cuvflet. Pe trate sunt tii din corp sav sudalf cini sau spin din ofe cu vérful In sus. Mod de operere. Se procedeazi la introducerea ibera @ acestula pand aproape unde se intuleste cf ar fi cepul cablului dupa care cu nul, maxim dio! muncltri se soleste la dreapta ‘sand scula s8 coboere. Dacé dud introducerea a cous trei bucdti de tevi de extractie se observa c& rotrea la dreapta se ingreuneazé, inseamna c& ghimparul a inoeput s& angajeze cablul in dinti sau in spini. Se opreste rotirea gi se incearc’ manevra de ridicare urmérind indicetorul de greutate. Este indicat ca la ridicare s& se mai execute. céteva rotatil la creapta pentru a avea sigurante tnféguréit compete a cablului pe spini, Dao dupa cperatia de extragere scula de la ut nu se degejaaz’ so trece [a ruperea cablului dup care se repel ‘operatia de prindere gi extragere pénd la elberarea completa din senda. Se procedeazé la imbrdcarea pe evterlor @ soulei r2mase si operarea cu scule de extragere, 6} Insirumenteti dupa scule rémese sau scdvate in gaura de sonda ‘h timpul exploatarii sondei in pompa sau in timpul executrli unor lucr&ti curente de interventie sunt cazuri cand réman tn gaura de sonda prin desurubere sau rupere diverse obiecte, cum ar fi: niplu prelungitor, pompe TE, niplu de fixare susepa fix8 Impreuna cu supape, role de mésurat temperatura si presiunea, ventile de curdtet, de l&cérit sape, freze, bacuri de coruncl; role sau objecte mic! scdpate de la suprafata in gaura de sondé, cum er fi: scule mérunte, chei fixe, clocane, dal, bacuri de deste, suruuti si prezoane, plulte, flci de cleste cu lant sau de clesti cu doud artculati ete. Cénd se cunoaste obiectul sc&pat operatia este'simplé, de aceea echipa trebuie s& raporteze siuatia realé de la sondé, pentru @ nu se complica lucrérle de extragere, Dac nu se cunoagte cbiectul cézut, forma si ratuta acestula, lucrérle se complicé ~ se exeout& modelare ou modal cu plume dupa care [a interpretarea parerlor specialistor, acestea pot fi impartte, Au fost cazuri cand nu sa g8sit ce mai bund solute de instumentetie 200 dupa ce s-a extras modelul. Pentru a elimina astfel de situatti ta sonda se introduce o sculd, numit& paianjen, care este format dint-un burien care ate fa partea inferioer8 pe cistanta 20-40 cm téiate in corpul sau 815 ferestre Tn forma de triunghi ascuft sau in forma de Tnceput de elie care formeazé brafele péienjerlui. Frezi magnaticd Paianien Detubarea coloanelor de exploatare se face atunci cand sonda a epuizat toate posblitfle de exploatere penins orzonturle productive sau atunci cand constructia sondei este mai complex avénd la guré tubete mai muti coloane si este necesara inventarierea unor orizonturi productive. Perforarea acestore prin doua sau mai multe coloane ar fi imposibila de aceea se recurge ‘a detubare, Burlenele sunt recuperate prin bazele tubulare, refacute filetele si proba de presiune dupa cere mai pot fi folosite pentru sondele de mic& adancime care nu au presiun! mari. ‘Operatia de detubare consta din: = pregitiea sondel de detubare prin cimentarea perforaturlr existente, seblonerea acesteia pané: la adéncimea de unde vrem s& téiem cd cuftu gi se determina pozitia mufetor; se umple put cu noi § se veticd umplerea cu noroi Tn spatele bute, ~se demonteaz’ etensarea coloanel pe care vrem s8 0 detubam si se ‘ntinde cu o fort cuprinsd Inte 5~10 to peste greutatea proprie a por tiuni cere trebuie extrasé gi se suspendé in stare pretensionaté; ~ se introduce cutitul pentru t&iat buriane si se executa operatia. 201Cuftul este format cintr-un corp principal pe care este montat un sac, trei pene pent fixare si un ‘manson cu trei lame de téiere. Fivarea se obtine prin manavee si rotre la dreapta, Téierea se executé prin apisare asupra cufftuiul gi rotire la dreapta, Cand lamele taistoare au str&puns peretele burlanului se observa o vibralie, ca urmare a modifiodri sti de tensiune datorité creutéti propria coloanei si tensiuni aplicate anterior. Dacé dupa prima operatie de incercare prin t&lere ni s-a obtinut rezuitet, fe o& cugtul nu a tat oerfect colvane, fie o& nivelul de ciment din spate este sundeva mai sus decét s-a considerat. Se reface operatia de tdiare prin retragerea soulel tietoare, Dispozttivul de lat este format dint-un ansamblu: geal, prajini grele, detector de mufe si cutie propru-zis, ‘In afara culftului croular, in unele schele spacia- lizate in acest domenis mai existé si tpul de cufit care tale pe vertical’, care se numeste cust spiate- ctor. Acesta spintecd cofoana tn dreptul unui cep ceea ce face ca la o traciune suplimentar’ de i 5-10 Tf peste greutatea coloanei acessta 84 se z smulg din cepul spintecat. | Dupa modul de asezare at cotitelor tdietoare, aces- ‘tea sunt de dou felur = care spintecd coloana de jos tr sus prin tract Cutt pentru alate rant, ‘material, tuoaiar = __carg spintec& coloana de jos Tn sus prin apasare Calta sllovire tn geala montata Intre cuit si prdjin. Detubarea prin desurubare, Aceasta oparatie se executé ov ajutor recului de instrumentat, Este un rec tip declangabil La prima operajle de detubare prin desurubare se introduce prin burianul de ia gurd, se armeazé rotindu-se o jumatate de turd la sténga si se infinde voloana de burlane prelwéndu-se in céfigul macerelei sercina de Ia cere dorim sa fecem desurubarea, dup care se procedeazéi la rotirea la stinga, degurubandu-se. Dacd in cdrligu! macarelel s-a tntins 202 prea mult sau prea putin fata de sarcind functie de adancimea de unde ‘yrem sé desurubam punctul de sarcin€ nul8, se ridic& mai sus, daca s-a ‘ntins prea muit nici nu se poate desuruba. Prese de tractune 1 ~ ein 2— piston; 9 condusti 4~ponpi 5 garmisre; 6~ broased cx pene Detubarea prin torpilare. Dec’ colvera de exploatare pe care dorim 98 0 degurubam nu permite introducerea unui rac pentru Tntindare sau cuttt pentru tBiere, se procedeazé la torpilarea ei. Tomplarea coloanel prezint& dezavantajul c& nu reteaz complet coloana si mai las& agchi din care cauzA sunt necesare traciuni meri asupra coloanei pentru a o face 8 cedeze. Decd tractunsa recesaré denageste puterea instalaté, se montesz& presele 203Presele de tractiune sunt alcdtuite din doi clin cu peraf grog in care se introduc doud pistoane etensete !a pertea superioar’ prin gamituri Diametrul pistoanelor este de 120 mm, Cindi sunt racordal ia pastes inferioar’ prin intermediul unei conducte, cu o pompa hidreulica de mare presiune. Cei doi clindri se monteazé de o parte side alta a burianului de ranevrd infletet fa coloana care se datubeaza sau de o parte i de alta a ini cucare se trage de sculé. Cindi sunt racordati fa partea inferioara prin intermediul unei conducte cu pompa hidraulicd de mare presiune. Deesupra pistoaneior se rmonteaz& pe prjnile de manevra sau burlan o pereche de samiore (uy de suspendare) si peste ele 0 broascd cu pene. In cazul cdnd este nevole de mai multe manevre de ridicare se mai monteaza 0 broasc& cu pene adscvat’ burlanului sau prajinii, pe flange coloanei ramase, aceasta find necesara suspendarli greutati, pentru coborérea cilindrilor si apoi reluarea operatie de rdicare. Greutatea burlanelor = Lungimea de detubare x greutatea pe metruiniar - _ Gebxq (Kg) Presiunea necesard la pomp& pentru ridicarea greutati este: 8 Poe e sectiunea pistoanelor yreutatea burianelor Exemplu de calcul: (440 x 46) x2 40.480 pe Ons) 40400 ag. 73a ro 89,5 ~ 90 bar{Katfom?) ~ stim cd rezistenta admisibila o. = GIS (Kg! ‘omy; — presiunea max = o¥S (Kg/ cr). 204 Capitolul X! CONTROLUL NISIPULUL Generalitéti asupra comportirii sondelor Exploatarea zécEmintelor slab consolidate, nisipuei fiablle slab com- pactate si cu presiuni de z8cdmént mici a constituit foarte mult timp o problema fundementa’ pentru schelele ce au pus tn exploatare e5% menea zacaminte. ‘nod de la deschiderea sondelor prin metadele cunoscute de efectuere @ probelor de producfia, epariia nisipului a rdicat probleme tehrice cere pentru inceput nu au putut fi solufionate decat prin punerea sondel tn produce echipaté cu comp’ de fund, fixarea acestela ox mult deasuora perforaturlor (pentru a mentine o coloana hidreulcd suficlent de mare ‘supra stratulul). c&t si elemente de suorafefa, curse si numérul de curse duble pe minut suiient de mici pentru @ se realiza dezieretul propus. Extragerea unor debite mici de fkei in conditile tehnologice impuse desigur a nemultumit pe tehnicien s\ operator. Totus Inceput, cu toate ‘aceste mésuri luate multe sonde au fost scoese din productie datorté viturior mari de nisip cere conduceau la deteriorarea coloanel de expioa- tare gi de multe orila prinderea tn nisip a echipamentclul de fund. Ceroatatori LC.P.T. Campina au efectuat pentru inceput 0 serie de echipamente pantry combeterea viturilor de nisip in gaura de sond, ot rezutate cintte cele mai mulumitoace, Astie! au fost initiate si extinse tunele metode prin care, in prezent, dupé 40 de ani de cereetiri si epticafi, se poate spune cu adevarat c8 in Romania controll nisipuiul th procesul de expicatare al sondelor de titel si gaze este bine cunoscut si desaversit in totaltate. Pentru esigurarea continuitati exploatérit sondelor gi combaterea aces- tordifoutat! vom analiza urmatoarele: Tipuri de filtre a) Filirul cu rendaline care consté dint-o serie de inele metalioe agezate unele peste altele In extriomu une! fev site. Inelele stat stranse (presete) la cele doud cepete ale fovl de dowd mute speciale avand asigurata stréngerea prin doua inele de siguranta prinse erin folzsurubur, Inelele eu imprimats, prin rendalinare, pe una din fete 205senturi care constituie céile de patrundere a fuidului Tn inieriorul filrulul, Aoest tip de fits a fost conceput si realizat de Ing. 0. Popescu. Fil cu randaline se introduce cu jevile de extract gl se cetengeaza le partea superioaré printrun packer mecanio cu gernituri de cauciue (vezi desenul de mai jos). l Flt cu inele f= |oave sopat’ 2 inl boca ‘3-0 eat ¢— inal stew Inel rendeainat 'b) Filtrui cy inele presate — necesitatea folosirli acestor filtre a consti- tui. frecventa mare a vitutlor de risip ce a persistet pe zBcaméntul Presjba~ Sud din cacrul Scheie de petrol POENI care 6 fost de all primul constructor al acestula. ‘Aventajele acestui tp oe fit: ~ spatiul de treoere @ fludului din gaura de sond& cétreinteriorul fiirul este mei mare; pinto serie de imbundttfri eduse exist& posbliatea autocurett \nelul de presare este confectionst din teavé J55 sau NBO avénd un diemetry exterior 102 mm gi un diametru interior de 90 mm, far grosimea inelului veriazd inte 67-10 mm, unghiul pe o fat de agezare find de 8% 206 inelele astfel debitate sunt supuse unui proces de presare la rece unde se face imprimarea pe fiecare inel; pe fata dreapta 12 picioruge, iar pe -cealalt’ 5 imprimari caire interiorul inelului. Distanta dintre doud inele este data de inéltimea picloruselot si este cuprin’ intre 0,15-0,20 mm. Teava suport se confectioneazé la 0 lungime de maximum 3000 mm, prevazut& ta capete cu fete avand diametrul exterior 3% sau la solicit diverse cu alt diametru. Pe generatoarea tevi se pracicd o situire ou lungimea unui si de 450 rm, acestea find dispuse elicoidal in numér de 4 pe o citourferinj. Stturle au limea 3-5 mm. Inelele se stréng ou mufa cin ambele pért la ‘un moment 150-200 kgfm, ancl se dau 4 guri de 8 mn la fiecare ine! de capat se infil se introduc gifturle fletate de siguranta, dupa care mufele de stréngere se pot demonta, eniru introducezea th sondd, ansamblul de fund in afara fitrulel mal ccuprinde si elte elemente, cum arf ~ packer cu gamitur de cauciue; — bucati oarba in lungime de 3000 mm; —mufe de leg&tura; ~ sap dop; - lansator. a's Besse) Sapa dop 207 aRP kent 9@ campus ‘dint-un cap de lansare la partea séruia se ae orp contro! pe care se regasesc inelele distantiere si eee el Pisa cepa de lansare $i reductia infeoats Pens tn eae . nsiunile nominaie sunt § in; 51/2 in; 52, in; Fe lansare propti-z's are o lungime de 450 in are 3 un ase snes ‘superioaré doua canaie tn forma fe otis a k 5 jerea gamiturior de i a ai ineror un filet pe o lungime de 110 tn i ee tie ace on cofefnat din tevi de extractie 34% (diametru exterior 9mm wazut la partea su; 4 ie ifetear un fet de ev de extecfece ShON “tt Patea Packer mecanic cu gamitur de cauciue 1 cp lensare’ 2~ inet 3 ~ gamer Cauca: ¢~ cap central 5 rece 208 Reductia inferioard confectionaté din OLC 45 sau 41 MoCi are ‘a ‘amibele capete filete TE 3/2 CN. Garniturile sunt confectionate din cauciuc tip Po-90 rezistent la produsele oetroliere. Inelele distantiere sunt asifel construite inodt s& asigure o deformare corecté a gamiturilor pentru etengarea spatiului inelar, Lansetorul prevézut la interior cu crifitul de circulate are a partea inferioard un fiet pentu feava spalatoare 1,315 in ‘sau 4,68 in, ia exterior dour bolur (pinteni} opuse diametral din 0150. ‘Sapa este confeofionatd cint-o teavé 32 cu lungimea 150-200 mm ou filet la partee supericard tip 3'/ CN, iar la partea inferloard infundaté are patru atipioare sudete intre ele care ajuté ta fxarea fitruui tn stratul de nisip. 6) Fite ou sam Actualmente sunt confeotionate de firma STIMPEX Bucuresti care are circa 16 ani de experienté in constructia filtrelor. Acesie filtre sunt competitive pe plan mondial cu cele produse de firmele americane Tip ‘Johnson, Colectivul tehnic al acestel firme 2 preluat din cercetérlle ‘cute anterior Ge inaintasi pe plan mondial, teoii si tehnici deavottete, elemente care sa permité oferirea de solutii concrete industriei extractive roménesti Orice metodé de control a nisipului urméreste trei aspecte, sienume: = oprirea migcéril nisipului si at patrundedii lui fn sond& — mentinerea productiei sondei la un nivel optirn; ~realizarea avestor lucréri cus un pret cat mai sou — prelungiea timpului de funcfionare a pompeior inte dowd interven Metodele practice de realizare a aoestor feluri sunt In general d= doua ‘pur: mecanice gi chimice, Melodele mecanice oprese miscerea nisiputlor prin interpuneree_unor ‘eorane de sérma, evi cu orfici sau situ, inele presate, nele roncalinete eto ‘Metodele chimice urméreso realizarea unui filtra din granule de nisip ate cu un material rsinos, care prin intérire se obtine o matrice poroasé, rigid’, care permite curgerea fiuidului dar opreste granulele de nis'p. Filtrul cu sarmé Postfin (prescurtarea vine de ia Poeni ~ schela unde s-au experimental, stimpex, fliru inox (vezi desenul de mai jos). Serma ate un profi trunghiuler ceea ce Impiedic# colmatarea fitrlui gi are ca elemente constitutive 0 feavé suport gaurité care asiguré autocurstarea acestuia impiedicand colmatarea. 209Deschideres fentei se alege in functia de granulatia risipului injectat tn sonda, Filvele sunt livrate in tronsoane de 3 m $i ‘sunt caracterizate prin: ~ diametrul fax suport 25%; 21 Sin; ; ~ diametrui gurl pe feave suport 8 10mm; ~ numar de gurl pe metry tea- v8.83; ~ aria géurli min@lm 4473; 6990; aria de curgere pe metru liniar de firs mmm pentru diverse des- chideri ale spizelor: T Bisweinal exerior a fal rm, 70 3 100 tum ce bagete 16 18 24 Os8mm | 10300 | F700 | a0 Salen | “zsx00 za) [aro d simm_| 25000 | ~ 24200] 4 200 ‘Arig de curgere [0,30 mm_ 33.800 40,100, B00 2 ret Seer [0.5mm “| 36500} 45.600] 55000 é2fitrummoin | O40 mm | 48000 | soso —| ~ st ) Fite cu sérmé extrafil este prevézut ou dou ecrene fitrante cin sérmé inox (vez! desenul alaturet), $l este protejat printeo preim- pachetare incl de la suprefatS utitzdnd nisip de cuert umectet cu 0 masd plastic, Sunt alcétute dintro infasurare exterioer cu sna (care opreste paticulcle de nisip), o Impache- tere de risip Fant cu sin exoexidina (element fant esentel)o infgurareinterioaré de séoma (cere sustine la interior stratul de risip) si o feava suport (cu rol de element de rezistenta si sustinere a celoriate elemento). f 240 Fiteu EXTRAFIL Grenvlatia nisipulut de Impachetare precum si fantele ecranslor de éim se stabileso in functie de granulata nisipului din formatie. Filtrele de tip Extrefl se construiese in dimensiunie 80x100; 62x105; e2xtt2. Lip filtra extrafil ua | soxtoo | 62x05 | eactt2 IDiemetru ecran exterior | mam | 100 | 10s | 12 in, | 204 | 278 | 278 (Teavd suport am | 03s | 7% 3 Diametru ecran interior _| mm | 70 8 8 (Grosime strat nisio_ mm | 15 8 tt iLungime element filtrant mp | | [Lungime tronson m | 2 z 2 try SUPERFIL 4) Filtrul cu sérmi superiit (vezi desenul) este constituit din 0 feava exterioaré (care are rol'de element de rezisten{& gi de asigurare a legaturi cu restulfevilor), o Impachetare de nisip tat cu 0 rasind epoxidio’ (ou rol principal element fitrant), un ecran de sérma inox {avénd rol de 2 susfine impachetarea de risip) si o feeva inferioard (cu rol de teqv suport pentru ecranul de sérma). Fanta ecranulul de sérma si granvlatia risipuiui lat se aleg tm functie de granuiatia nisiputul din sonda pe baze analizel oranvlatlel. Principalele aven- taje ale ecestul tip de fitru rezida in plus ati de celelalte fitre ou inffgurare de sérma inox, prin constructia compact $1 robusté de la supratata. Rasina pentru Impachetéri de nisi este 0 sind tip alorex. atCaracteristiclefiltrelor Superfl TIP SUPERFIL Pe Bax 2h x 5a ‘DIMMETRU EXTERIOR: 2 Ae S a mm | 13 1 “687 ‘TEAVA INTERIDARA In Be Be zh ‘GROSINE STRAT earn mm | 1525 4s 285 tin o: GRU PE METRO LAMAR TEAVA ise a i SIAMETRULGAURI | mm 3 4 16 ‘nie BE CUROENE ehumpemeray | "PP ) 17853 war 264 “USNR TERVA, Analiza granulometrica 8 ‘ ® « i 24 n Bal 7 pe ® nt & te x Hal 2 Wo rs ie ¢ Om Oe Oe OT BT OF UE oe 4. diametru medi al pariculelord = 0,180 mm; 2. coefcientul de uniformitate Cu = ¢80/410; 3. caracterizare sip: ~ granule opelesvente pretungite; ~ tisip uniform sorta 212 tng, Stanciu: s nl Comelia Analiza granutometrica a unei probe de nisip Preajba Sud Consta in esenté, din trecerea consecutiva printr-un numar de ske de dimensiuni ale ochiurlor in descrestere si cantériee retinerlor de pe fecare sta, La finalizare, orin trasarea unel curbe Tn coordonate: dimen- sluni sit, puncte] cumtiat al retineror, prin interpolere se obtin civerse valoti dimensionele ale grenulelor, corespunzétoare unui anumit procent de retiner ‘Exemplu; valoerea D10 reprezinté dimensiunea ochiull site care retine 409% din risipul testat. D50 reprezint’ dimensiunea de ochi care refine 50% din centtatea de nisip testaté. Nisiputle avénd gradul de uniformitate Un mat mic de 8 sunt consi- erate foarte uniforme. Trebule frut cont ca analiza granulometrca poate 4 afectata de o serie de factor, ca de pildas = canttetea probel, ~ contaminarea cu argile fine (care poate ajunge pana le 30%); = gradul de compactare al grenuletor, ~ gradul de sfercitate; ~rotunjimea. Ce! mai ullizt erteru astizi de alegeree risipului este oriteriul Saucier care foloseste valoarea D50 [1,2,3.4 Pentru impachetlrle cu nisip liat care intB in componenta fitrelor ‘Super gi Extrefi,crteiul Sencier se formuleaza ast! DSOf= (4 ...8) 0500 unde: DSOf = diametrul medtu al nisipuli din fitry, DS0n = diametru! mediu al nisipului din formatiune. Pentru analiza granulometrica prezentaté la zécémantul Preajba Sud cin cadrul Schelei Poeni DSO = 0,190 mm, risipul este un nisip uniform. Ca urmare, aplicand Criteriul Saucier, dimensiunea medie a inveligului ve cuprinsé Inte 0,76 si 1,14 mm. D50= (6....8) 4,9 0,76 1 14 mm Nisipul fivrat de Chimforex Pleaga, de eltfel singurul producator de nisip cuat cin Reméria, este iat Ih sorurie 06 -0,75; 075-1; 1-18, pentnt inca: drarea in citeril menfonet se va folos un nisi cu granuiafa 0.75 ~ tm. De altfl, pentru fiecere 28cémant in parte analiza granulometticd este cea care indcd granulatia de nisip cea mai adecvat® pentru operate. 213,Prooiza ~ Echipares sondelor cu ite pentru controlulrisipulsi este 0 modaltate de prelungire a duratei de explcatare a echipamentelor (fund si supra. fala) de mentinere a unei raie constante a products, de obtinere a nui ffef cu un-continut scézut de impuritati mecanice si nu in ultimul rnd de menfinere @ unui mediu inconjurstor mai curet. = Pentru o cimensionare covecté a unu! fitru, elementul de bez’ este analiza granulometric’ a nisipului de format ~ Criterul actual de dimensionare a impaohe recunoscut pe plan mondial, —Raportul dintre fentafitrului si valoarea minimal a granuiei impachotarit \ariaza ‘ntre 0,5-1‘n funcie de canttetea de particule mai mici, decat limita inferioaré a sortului de nisip cuart ce urmieazd af foosit ~ Diametul exterior optim al fitului cu Tnfégurare de s&rm& in report cu Giameteul interior al coloanei de exploatare este acel diametu care ‘igurd un spatiuineler de impachetere de minim 2 in pe diametr, ~ Avand la Indernané cét mai multe date despre scnda ce urmeazd a echipalé se va putea alege filsul potrvt.Fiscere sand’ trebule priita 8 un individ seperet, ce poate avea caractere proprii de zécament, construc, curgerea fuiduui, ste orteriul Saucier Parametr de caliate ai nisjoului de cuart impusi de Normele Tehnice de Ramur8 (NTR) si Specticatiie AP) Conform Normelar Tehnice de Ramura (NTA), se imaune: ~ analiza granuiometrioé — fractia ull variaza intre 70-80% in functie de clasa grenulometicg = confinut i SiOp~ minim 2696; levigabie ~ maxim 2%; — urriditate — maxim 2%, Conform celor doua specificalii API cuarful este ceracterizat prin cine! perametrit —orerilaties ~ sterictate gi rotunjire; ~ sclubiftate; ~rezsstenta la compresiune; ~ confinutal in levigebil Granulefia ~ cuar{ul destinat operafitor de fsurere hidraulica trebuie s& aiba minim 90% frectie util, Cuarful destinat operatifor de impachetare \rebuig s& alb& minim 98% frectie uti 214 Sieritatea sf rotunjree ~ sfericitatea este definité prin gradul de apro- piere a formel acesteia de o sferd. Un nisip cuart se considera cores- punzétor daca velorle medi obfinute pentru sferctate si rotunjie sunt mai mari de 0, O 01/0 10 |C O ‘Bi og is 5 Co D> 5! 0. | oh TS. 0a or, 08 , eT Roti : Solubiltatea ~ in scopul evalu’rii continutului de contaminanti (carbo- a i, jubiftatea ati, felspat, oxizi de fier, arglie) in cuarl, se determina solubiltat scestuia int-un amestec de HCl - HF (123). Pentru cuarul destinat operefiior de impachetare solubilitatea nu trebuie s& depaseascd valoa- rea de 1%, lar pentru cal destinet operatilor de fisurare nu trebule s& depaseascd 2%. . Feabtora lb compresine —o carte daté de cua este inves intro calulé cu piston céruia i se aplicd o ford in functie de clasa granulometica a cuartului testat. Prin cemere se determina procentual: ‘cua sfaramat. \Velorile fortelor aplicate si valorle aduse pentru rezistenta la compre- slune sunt specificate in tabel: TTT Ta AS, ; = Vea ‘est sete weal es |x | [Suen spatce| ex | ee er ee ia ee Bae [ase ares eo Has) | oe | Sees} [ee | so oie o 2 0-140 [15708 5000, €iu ees —connia nee ates user eis hh cezul sortului de nisip 20/40 mesh, cea mai bund rezistenté la ‘compresiune, atét la presiunea la care se efectueaz operatia de tmpe- chetare, oat $i la presiznea la care se fac operatile de fsurare, 0 are Cuartul de Aghios (3,5% faté de maxim 2% provézut pentru 200C PSI si 14.5% faté de maxim 14% prevazut pentru 4000 PSI), urmat de cuartul de Mioreani (3,96% fel& de maxim 2% prevazut le 2000 PS! gi 16,7% ‘8 de 14% prevézut la 4000 PS) : in punctul de vedere al-rezistentei fa compresiune, ; algounls de ira coi de Ages aes ~uart de Miorcani prezinta 0 V: i it catetole _reenl 0 valcere mal mare o sob cent @ uartul e Miorcani prezit& valor ale sferioti st rotunjimit supe cele pur de cua dar, delortcontintull iat de ord de cl, solubiltetea acestuia este mai mare (2,2% fat de 2% conform RPS8). Cuart de Arghires coresounde in masura cea mai mare specifcailor internafonale, respectv sfericitat si rotunme buna (0,7/0,63}, soubittate corespunzatoare (1,5% fat de 2% conform RPS6, 1,3% fata de 1% conform RPS) rezistenta la compresiune inscriindu-se tn valorile admise. _ |n prezent nisioul cuarl menfionat se livieaz tn saci texili de 50 kg inseripfionat, cu folie de poliefiend pe interior, stval ote 21 de saci pe paleti, strangi in chingi gi acoperiti cu folie de polietilend. Acest mod de ambelare elimin& pierderile de produs, amestecarea so‘turilr gi deteriorarea embelaelor, precum sio manipulere mai ugoara. _Operafia de injectie de nisip cuart urmati de introclucerea unui filtru fixat cu paker Pregatirea sondel, Daca la sonda in exploatare echipaté a ipat& cu pomp de fund se consideré oportunitatea executéri operatic de injecie de ns x Je nisi cuart, se procedeaza ast: ‘ae seinesy iin exragerea echipamentulut de fund; ~ montarea instelatiel de orevenire: ~ proba de presiune a etanséiti coloanel de exploatare gi a stan ajutorul oupel F: eerie 216 ~controlul de talpa, punerea in evident a stati perforeturior, fn were CEtuia se stabilesie eliberarea perforeturior prin spaiare; = sablonarea coloenel de exploatare cu ansamblu gablon; burten cu lungimea 8-10 m gi diameins ct mei apropiat de diametrul interior al coloanei, in vederea introducer ensamblului itr $i peker mecaric; ~ proba de etangeitate a tubingului lz 0 presiune de 1,5 orf mai mare decat presiunes de luoru estimaté pentra injectia nisipulul sau & presiurilor de lucr ale coloane’s ~ introducerea sabotulut cu fevile de extractie fixate la 9-10 m deasu- pra perforatutlor, suspendarea acestora in elevator pe preventor, montarea ventiulul cap tubing cu Tnchidere rapid ~ efectuaree unei probe de receptivitate {nand cont de debitulinjectat tn unitatea de timp. Lucréri pregétitoare in vederea efectudrii operatie’ proriurzise La sondé se aduc habe de capacitate 30 m’, dou bucafi curate, pere't sa fie Sp3laf, iar fundul habel eliberat prin spélare de eventualele impurtittt mecanice, habele avand montate stuturi de 4 in cu ventile de tregere. De ia stalia de ‘itrare a apel din dotaree schelei se umplu habele la capac tale cu apa filraté. Cu un agregat sau doua agregate ou legéturl de tragete la hab’ se incepe prepararea; sunt nevesere 1.200 kg KC), procentul poate fi mei mare pana ia 4%, Se circuld putul cu un agregat, Inlocuindu-se fuidul din put cu apa ‘tet adltivet& cu KCI. Le solicit si necestiali in agentul de transport s= ‘adauga si HEC (hexzetil celulozd) cave va forma un fuid de trensport cu © vascozitate media. Conceniratia de nisip ce poate fi realizaté este de 500 kg nisip la un i fluid de transport Amplasarea agregatelor de efectuare.2 consofidéri La sonda sosesc un numéir de cincl agregate care sunt amplasate astfel incat s& s0 post realize injectia de nisip, efectuandu-se legatur de Tmoingere le coloend, legéturi de impingere la tubing prin ventlul cap tubing, legéturi de alimentere 2 amestecatorulul (ounker), legaturi de alimentare a habelor cu apa fitraté transportaté de cisteme. Bunkerul sau amestecatorul este alimentat cu nisip dintrun container spacial amengjat pentru transportul avestuia. Operatia de descarcare a containerulu! de nisip se face pneumatic. Actionarea amestecdtorului de nisip gia snegulul de transport a nisipului se face hidraulic eu ajutorul unui sistom de pompe hidraulice amplasate pe bunker. 217Schema amplasiti forint ‘in 2d Stns ambos eoregatlcin imp operate de impachstare 4 -eeptpet tow caters regal ent alent i apa amastctosis sec tpupaarh ates an eae decapitated ta ents ee ‘hi Ronrato Send tangat Destro operatic’ propriv-2ise injectarea in sondé prin jevle de extracie a risipulul n te ipulul de cuart Compcetit formatiei productive se face cu debite mari in sluata ms pi bal pierde, pana se obtine o presiune oricat de mica le coloana de seloatee. Debitele de injectie pe fevi si coloane pot fi mari. O data cu fealizarea unei presiuni la coloana se trece i la injectia de- nisip, la Teaput cu rae mcd, dpa care so mart, cs iff peratia de compactare se consider inchelata dupa injactarea tia de c 5 injectare anita de nisi ewer, destinet® acess Scop sau ih omental eee, tunel cote aooentuate gi usc a presi de inject Ineistata la coloand. In acest caz, dup& spélarea inversa pentru degelerea eventual dop de nisip din fel sau coloand dediia de trcheiere 9 ope lee compacta 0 ‘a dacd la efectuaree unel noi probe de f te, lunea de lucru este aproximativ ia it ina injof isbuk de curt . eee 2 face 0 circulatie inversé de 1-2 ori volumul tevifor de ext tractis evacuarea complet’ a nisipului, rettagerea fevilor de ocho oth 218 prevenitoru! inchs, cu circa 6-7 m faté de poziia de Injectie $i Inchiderea sondel sub presiune. ‘Dupai scdderea compiet& a presiunii din sonda se controleazé telpa c fevile de extract. In cazul cand in coloand se gaseste pod ce nisip, se spalé prin circulatie inversa folosind fluidul de injectie pentru nisip. ‘Se extrag fevile de extracie la i si se introduce fitru in forragiunea: sap’, bucdli de fru, bucat oarb8, packer mecanic cu lansator, pozilio- narea acestuia in dreptul perforSturior, controlu! mAsuti, armerea mece- nied a paokerului prin rote manualé a dreapta, Momentul armas packerului este sesizat de faptul c&i nu se mai poate rot, iar la manevra ce tidicare a tevilor do extracte, sarcina la indicator cresie peste valoarea iniala datorté prestrl s! impénést! gamiturlor de cauciue ele pecker pe coloana de expioetare, Din experienta de sentir, facénd anelize asupra cantiailor de nisip injectate, s-au tras concluaii dintre cele mal interesante. ‘Spre exernpl, in cadrul Schelei Posni, unde s-au iniiatgrimele procese de compactare prin injectie 2 scrturlor de nisip de cuart in cantiat cuprinse tntre 27-26 tone, 0,5:0,75; 0,78-t; 1-1,5 mim pe 28cmintele Pregiba Sud, Siistea, Prealba Nord si Glavacios, eficienta operatilor a fost bund timpul de functionare in put a fitrelor cu inele rondelnate gi inele presete a fost substantial mart, ier introducerea fitretor cu sérma tip Postin, Superfl si Extrefl a insemnat pentru acea perioada o revoiutie tehologicd. Daca procesul de coroziune gi eroziune nu 2 afectat filtrul cu rma, au fost in schimb afectate alte subansamble, cum sunt bucatile atbe sau pakerul mecanic, performentzle tehnice ale ofeluiui J55 ain care au fost confectionate nefiind dintre cele mai bune, ulterior find necesare inloourea cu ofel de caitate Neo: Crs Operatiunea de injectie in strat a nisipului de cuart umectat ou masé plastica Prin acest procedeu nisipul de injectie umectat de la suprafaté cu cele dou componente (ragind si ntértor) este Introdus cu ajutorul uidului de transport la nivel formate oroductive unde tmp de 48-72 ore este lésat ‘in meciu apos seu de produs pettolier s& se transforme int-o structuré solid poros-permeabila. Practica in schele a scos tn evidenté necesitatea indepiniti unor conditi ce se impun a fi respectate atunci cénd se 219analzeazii sondele cu dificult generate de nisip si se propune aplicarea consolidaiii chimice. De elegerea corectd a sondelor si de modul de executere a operetil propriuzise depinde in mere masura suecesul consoldéri chimise, Con Aifileimpuse pentru realizerea uni eficiente sporite sunt unmatoarele: ~ lungimea interveiului perforat de maxim 42 m; ~ temperatura de 2écamant de maxim 75°C; ~ presiunea de 2dcémént de 30-100 ber, ~ porozitatea stratulut neconsolidat de 20-40%; ~ permeabiltetea straiulul peste 100 mds ~ confnutul in impuritai chide cu care au produs sondele inainte de apatite nisipulyi de maxim 75%; ~ confinutul in minerale argioase a formatfel de minim 15%; ~ coloana de exploetare in bund stare de ‘unotfonare. Progatirea sonde, La fel ca sila operetia de compactere prin ineotie de nisip de cuart in strat, operatile premergtoere sunt aceleasi, ct g! oregee {irea operatiei in prvinfa dotéri sondei cu habe, fluid de circulate si transport, nisip de cuar, suastante chimice, pletforme pentru umectare Operatia propriu-zis& de consolidere se va desfagura este: ~ fxarea pe pozitie a agregateior de pompare gi a bunkerut, legétue Tile agregatelor realzandu-se astisl s& se asigure at&t injectarea nisipulul prin tevile de extracte, ct gi condita invers&y injectarea in sonda prin fevile de extractie @ nisipului de cuart destinet compactari formatuni productive. Operatia de compactare se considerd incheiata dupé injectarea Intregit canltati de nisio de cuart destineta acestui scop sau in momentul tregistécl unei cresteri accentuate si bruste a presiunii de injectie la coloand, Se citcul& invers, se eliming risipul din spatial inelar si tevle de extracte, se controleaza talpa cu TE, decizie de inchidere @ operatel de compactare a formal se ia dac, la efectuarea une! nol probe de receptvitate, presiunea de lucru este aproximativ egel cu preslunea realizat la injectia nisipulut de cuert ~ Inlocuiree din cut @ apei de zac&mant ft‘ cu tel ~ injecterea prin fovilo de extracts in gaura de sond a nisputi de cuert umectat cu masé plastic folosind ca agent de transport ii cure; ~ operat de injectie arnisipului de cuart umectat se consiceré inche- {até fie dupa injecterea intregit cantitai de risip, fe la tingerea unel presiuni de injectie le colcand epropiaté de presiunea de lyeru 220 cima i & In cazul intreruperti maxima pentru ace! dlametru de coloand. In Caz injectiei nisipului umectat cu masa plastica distaté de ea cccenllé a presiun de ue, 9 ve proved la spares versa pentru eliberarea feito de extracte ga interval perforat ce c3 risipul de cuert umectat fiat In aceste spall; ae ~ injectarea in sond& a unei canta de tte’ egelé cu de dou of volu rnul tevilor de extrac; ; - revagersa tevilor de extracfie cu prevenitorul inchis cu circa 6-7m faléde pozlia enterica z —inchiderea sub presiune a sondei pe un interval ce timp de 72 de ore necesara int&riri in strat a masei plastice. : aoe Dini resin foloste se pot mentiona: rasine epaxidice DINOX 1108, ALOREX A, ALOREX, DINOX C49. : ia is a ual cesul de umectare 2 nisipulul de cuart se executé man ne de 8-10 muncitori. In acest caz se isting doud etape de lucru: rea rAsinil gi umectarea nisipului cu rasi ing. ‘ Z "Seraree se face ‘n habe do 200 iti In care se inlrodue, pe sand, 200 kg r8sin8, 60 | benzen pentru diuvare. Umectarea nisipalui se face pe platforna de- lo. Se fac grimezi de nisip de ote 100 i ih fer gaia se toad 10 iin cit In cate cau ataugal OP | ‘gubstanta intérlloare (eSlendiemina). Umectarea risipulul din se ramada se realizsez’ cu lopeti inty-un rim stabilit, estfel Tncat tn 45 minut & ‘amestecd o tond de nisip, Dup’ 15 minute de la umectarea primei grémezi, se incepe transportul acestela cu géietile in vesul de amestec a! bane oer de uretare nisl se centr in rma erat deseo temps de ijecje a nisipulsi umectet cu rBsind dureazé 10-45 minute, Nisipul umectat se amestecd cu tte circa Gm? pe ton&inisio umectel. si Timpul de preparare de circa 15 minute pe sara de nisip tret a respectat decarece aceasta stare de repaus la suprafata pentry ae umectat permite rsinil s4 adere bine la grenulele de nisip si sa nu fle ‘ndeparicté de fuid in timpui transport, a In conditfi de tempe- ste important! Operatia se face numal ziua in cia de wae, ‘818 ploale, viscol sau furtuna. Trensvezarea benzenului gi elaine seve face ca 0 pomga de ma sau fun de cause prin siorare, Amestecaearispulu se fete pe pafome seu Nabe cu tndltime mic& decarece prin aceasta se reduce posibilitatea inhalarii -vaporlor toxici de etilendiaming.Personalul Care manipuleazé etildiamina va fi echipat ou ‘sort si manusi de caucive, In cazul in care pielea va veni in contact cu ‘substantele menfionate, eceasta se va spala cu multd apa, iar hainele stropite se vor schimba, Este necesar ca la sonda s& existe un vas cu ‘apa curat, o frusé de prim-ajutor si nisip pentru acoperirea locurilor contaminate, Nisipul umectat cu rasina, ramas in haba dupa terminerea operatic’, se va inlatura din aceasta inainte de a incepe intdrirea rasinii. Intoxicatia cu eficiaming poate epdrea gi dupa céteva ore de la terninarea operate, doc personalul care a lucrat pleacd cu heinele tmbibate cu etildiamina sau bea alcool. Acesta méreste mult perisolul intoxcdri, tntrucét alcootul but inainte sau dupa patrunderea etildiaminel in corp, li m&reste puterea toxicd. Operatia de introducere de filtre cu pakere mecanice (Tip Viforata, Tip Hova) si impachetarea acestora Dupa cum se sti, durata de functionare eficienta a unui fitru este strict determinata de capaciatea avestuia de 2 rezista in timp {a efortul conjugat 2 dou fenomene distinctive, si anume: coroziunea si abraziune, Problema rezistenfei fitrului ta coroziune nu implicé din partea schelei decdt efortur financiare generate de achizitonarea fitrelor din sérma de inox, problema limiter ctiunitabrazive a fuidelor extrase asugre echipamentului de fund plaset la nivelul intervalului perforat nu poate fi rezolvet decat prin adoptarea metodei mecanice de completare sondelor cu fie impa- chetate de la suprafata, fie in gaurd liberd léngita in timpul forajulu, fie in colcana de exploatare, metodé cunascuta sub numele de gravel-packing. In sprinul acestei din uma afirmatii ving, ih mod indubitabl, experienta de santier a Schelei Posni, experienté care @ scos cler in evident faptul o& la acelasi tip de fit se asiguré o duraté de infuentd a contoluiuieficient al nisipului mult superioaré, in varianta tn care este Impachetet prin circulatio de Ia suprefafa tn comparatie cu metoda clasic& de echipare 2 sondelor cu fire neimpachetate. 2) Ansamblul packer-mufé de incrucisare a circulatiet Ansemblul de fund autohton ,sackerul Tip Viforéte" utlizat penins Controlu! nisipulul prin completatea sondelor cu fire Tmpacheiate, prin crcvlafie, de la suprafaté tn gaura liber& rit din timpul foraiulul in coloana de exploalare a fest pentru prima dat’ in anul 1970 in cadrul 222 Schelei de Petrol Videle pentru z&céméntul Sarmatian 3 .c". In compo- nena acostul ansamblu de fund ines 7 ‘un packer mecanic cu armare de Tip ,agéitat" prin comoresiune $l blocareinteun singur sens (de susn jos), 0 mur de inorucisare a circulate, prevazuté cu ferestre laterele con- trolate (Geschise sau inchise] de catre un sertar aflat sub actiunee unui are elicits ~ un cap de lansar ; Sa oem se sigurant& plasat intre mufa de Tncrucisare ¢ circuletst sift incpiul de Funcfionare 7 d Fae cals ‘cu ansamblu de fund packer-mufa de incrucigare- fra se desfisoar’ pe parcursul ate etape distinct, sianume: +, Lanseree sf pozfionareaint-unsingur mary al ansabli packer. rmuf& de incrucigareciltu la adéncimea preconizaté cu ajutorul fevilor de fe riturd de oe 7 oo marae packers elangerea spall neat flrw-coloand 32 cxploaiate. Dupé alngerea acancimi de fer, pants armarea pack. ru, se riie8 cemtura de manvré ou circa 08-0,7 m si se rteste la sténga 1-2 tue dupa cae se coboar lent ansamblul de fur cre pezia injls. Pe parcursul acestel maneve se asigu gratul de, ibertte neceser culsritn sens descendent a corp packer pin intermedi cérusioru de ghia, respecv pen amare packer prin inerse consi sub stu de acu cate prin expandare se fixeaz’ Th coloand $i ansamblui de fun : Ce sa moin ied oma arviura de mane fa dreapta cu un rumar de ture gel ca cel eft stan se esac raze slangerea pecker nun aloe cpl ups amavea packer si contnuarea mianevel ce coterie @ gamiuri, sarne execuila osupre ansamblulul este preteté de stitur Care se foarfct la 0 sarcind presiabta (6-7 fo). Ga ume aceste fofocd,egitura cnr capuldelansare si packer ete ature, saring est peels de mengoanse do cout cee = deer use realiz a ui inelar din coloana de exploatare. fee oa cesta spat inelar-din coloana de exploatare este impértit In comrunicafe cy intern linia prin feretele letra a eco superior, galerie de curyere ale serteruli i respect feava de crculfi, 223224 — un compartiment inferior, cub packer, pus in legaturd cu iterora gamiturl de tevi de extractie sau préjini fora) prin capul de lansare Ori deschise complet ale mufei de incrucisare a circulate. Packer mecanie 6% in adapta pentru mata de Inerucisare a circulafei tip Wiordta jn gaura de sonda dupa extragerea la zi @ cepuiui ae iarisare, Ie rivelal jntervalului perforat vom gas ~ packerul ermat si etangat; = mufa de Incrucisaro a circulatel cu ferestrelelaterele inchise com- plet de cate serter, fit impachetat in coloana de explostare. ‘Se procedeaza ‘2 controlul de talpa ‘n fitry, eventual se introduce un sper de 1,315+,66 in pentru control ituul fa interior, epoi se inlroduce pompa dé fund. Punerea in productie © sondel astfe! echioete se face pentru inceput cu elementete de compel mici pana cénd se stabileste un ragim de ourgore, apot se méresc pana se obtine debitu dort ‘in timpul exploatarli se vor recolta probe care vor fi supuse centrifugarit pentru stablrea sedimentului mecanic, ES ae ae A. Rocompactareformafe 8. Inpachetare fit ©, Spalareinversi ‘Tehmologia de impachetare a firelor 2253. Impachetarea propriu-zisé a filtrulul. Pentru @ se realize aceasta se initlaz8 injectia drecté de fluid de transport cu nisio Tn suspensie similten cu injecta de ‘uid curat pe coloand, la debite de injeotie similare ou cele reelizete in cadrul operetel de recompactare. In cazul tn care se real- zeazd 0 crestere bruscd presiunii de injecte !a coloand, se tntrerupe injectia de nisip gi se inverseaz’ circulaia in scopul spAlérli dopului de risip format i tralectul de vehiculare, Operatia de impachetare se consider’ finalizaté in momentul tn care presiunea de injectie Taregistrai in coloand atinge valoarea maxima admisibila de ivonu, Tn cazu! in care presiunea de injectie [a coloan nu prezinté tenc crestere, iar cantitatea de nisip avutd la dispozite se aprople de epuizare, injecta de nisip de cuart va fl exacutaté cu primirea circuialiet fa suprafat, {se opreste pomparea in coloand si se deschide treptat ventibul). Prin adopiarea acestui mod de luoru se forteaz4 plasarea nisipulu imediat in exterior! fitrului, respectiv impachetarea acestuia. ‘Dupa finalizarea operetiei de tmpachetare se'ridic& gamitura-de mane- v8, prin preveritorul inchis cu circa 3m gi se spala invers pentru elimi. area excesului de nisip afiat in tevile de extract urmata de extragerea la zis cepulul de lansare 2 packerulu Important! Inainte de retragerea capulul de lansare din packer pentru a ‘e0e ciculaiiainvers&, este necesar ca agrecatul ce pompeaza in spafil inelar s8 reaizeze o presiune de circa 30-40 ber, urmand apo! retragerea, eliminandu-se astfel orice dubia privind c&derea de nisip cuert i fitru. Retragerea capulul de lensare si pornirea circulate! inverse este 0 operatie ce trebuie facuta simultan, Respecterea cu stictete a tuluror etapolor tehnologice de operere pentru Tmpachetarea ftrului in gaura ce sonda asiguré realizarea unei durete de influenté maxima aferent& uni conirel ficient al nisipulu up’ finalizarea operatiel de injetie de nisip cuart, pentru compactarea formatel in jurul gduri de sonda si impachetarea fitrulul in coloana ce exploatare, moment ce se reelizeaz’ prin oprirea injectici de fluid in patil inelar i deschiderea treptata a ventilului de fa coloané, nisipul urt& ‘mpacheténd fitrul, bucdiile oarbe pana sub gamitura packeruui, moment in care prasiunea de injectie la tubing creste spre 120 ~ 140 atmostere. Se reface testul de impachetare prin reluarea injectiei prin fewle de exrectis pana la presiunea realizat& anterior. 228 In aceasté situetie ansamblul de fund este impachetat. Se pompeazé in ‘spatiul inelar 0 cantitats mic& de fluid pan& ce se ridic& presiunea te 30-40 atm dupa care se retrage capul de lansare din packer citca 2,8 m $i se reia circulatie inversi de fiuid, elimindndu-se nisipul din tevile de extractie, Aperitia amestecului de fiuid cu nisip trebuie controlaté in permanent& la haba prin recoltarea de probe cu géleata. Operatia se consideré terminaté atunci cénd fluidul de circulate se limpezeste. Echipament mecanic pentru impachetarea fittrelor Packerul tip Hova Echipamentul este destinat lansdrii in sond& 2 unor filtre care, dupa agilare la adéncimea’ dort, se impacheteazA cu nisip la 0 granulate softatétn vederea combaterii migrati sonda a nisipului din 24camént. Echipamentul poate fi ullizat in sonde cu coloane 5%; 5%: 6s $17 in Descriere si functionare Echipamentul este campus din urmatoarele subansamble: — packer HOVA; ~ muff de incrucigare; ~ dispozitiv de lansare gi circvlaties ~ extractor de packer HOVA. Packerui ate un corp (14) cu dou canale longitudinale in cere se hideazd cu ejutorul suruburiior de ghidare (21) un cdrucior in a cde Colivie (18) sunt montate trel falci (26) gi trei patine (18). Cand c&uciorut culiseaz4 tn sus pe corp, falcile se angejeazé pe fetele inciinate ale cconusului inferior (27) pentru a fixa prin bacurle cu care sunt previzute packerul th interior coloanei de burlane. Etangaree packerului in burlan se realizeaz prin dou gamituri de etangere (9) amplasate deasupra conusulu! gi care expandeaz’ aluncl ‘cand sunt apasete de bucsa de ghidaj (5). Scurtarea gamituri de etangare este preluatd de o manta (10) care culiseaz& th interior buogei de ghidel. Mufa de ncrucigare ere doua orci (9) care in partea de sus, print-o reduce (1) sio mufé de agdtare (4), se leaga de packer, ir in partea de Jos, printr-o extensie inferioaré (12), un raoord superior (13), un racord inferior (18), susine fit! ce urmeaza aft impachetat 27‘n interior! mufei cu orfci existé un sertar (6) care se poate deplasa pentru a Inchide sau deschide orficile acesteie. ‘Asigurarea coawaliZ4i intre orfcile mufei cu orfci gi cele a sertarului este realizata de dou bolluri de ghidare (10) soldarizate de mufa cu orifici si care patrund in doué canale special precticate in sertar. Dispozitivul de lansare si circulatie are 'a partea superioerd un cap de fansare (2) caro prin interiorul reductsi (1) si al une! mufe tect 2ile in se prinde prin infletare la partea de jos a garnituri de fevi de extracte cu care se lanseaz’ echipamentul, Capul de lansare este prevazut cu trei bacuri de blocare (8) care, atunci cand sunt mentinute in poziia deschis de port-scaunul (12), patrund 1a canglul cioular format ‘ntre recordul superior al packerului si buosa ce retinere a acestuia susti- nénd estiel ansarblul packer, mufa tnorucigare gira Deplasarea in jos a portsscaunului, care se realizeazé dupa forfecarea stftutlor lungi, aduce un canal al acestuis Tn dreptul bacurior sub acfiunea arourlor de compresiune (7), se retrag tn capul de lansare tn pozitia inchis ellberénd ensamblu! packer, muia de incrucigere sifu care rman la put Capal de lansare al lansatorului de circulate se continua tn partes de jos cu 0 bucséi de reglare (16), 0 teava de circulate (17) si un ghida} de buzunar (18), o prelungire de etangere (20), un nipiy cu scaun (22) io bila (2 Ghidajul de buzunar indeplineste urmatcarele functi: deplasarea si mentinerea in pozifie inabis sau deschis a sertarulul mufei; ~ recuperarea scaunuiui (13) sia bllel (6) a forfecarea stiturior sour te (10); ~ permite trecerea fluidului din teava de circulalfe prin oriiclle serta- Tuli si ale mufei cu orci, ale mufei de tncrucigare Tn spafil inslar de sub packer. Extractorul are un cep elastic (6) ou filet exterior fieristréu cu flit conjugat cu cel din interiorui racordului superior al packerulul si cu hexagon interior care-i permite 88 alunece pe un limitator (3), dar sé nu se roteesca pe acesta. In partea de sus cepul elastic este imbracat de un optitor (5) care limiteazé adancimea de pairundere a cepuiui elastic in interiond recordului superior. La partea inferioar& limitatorul are un cep conic care, la tragerea in sus, va patrunde in interiorul cepulul elastic Impiedicand strangerea acestuia si preluand efortul de traciiune. 228 a0 | Extractor HOA, tear it 2-9it Scop peptves soto Sacap Slane este 229waceoues a WS Disporitv de lansare sleleulatie HOVA 117 Packer HOVAT20 TROT Figie-aTen 230Mod de operere pentru efectuarea operatie! de fmpachetare Se face proba de etangeltaie a tevilor de extractie Ja 230 bari, se lanseaa’ ansamblul de adancime format din packer, mufa de incrucisare, iansato: ¢i fil cu fev de extraole 2 Min ou capete Tngrosate Crs Seu Neo $i se eoboer& pnd cad dopul tui ange talpa sondet(oginde), $2 cefectueazé citeulatis inversé 1,5-2 velume fevi de extract, Operate. do armare 2 packeruul consta din rdcerea de la opindé 150-70 om ceasupra, se rotesie la stinga 2-3 rota, se cobcaré ensambli de ‘adancime pentu angejarea becutlor in colven’, se continua coborérea tevior de extrecte pentru realzarea greutl necesare compriml gers- futilor packoruui, sarcina pe packer find de 8-10 TE ‘Ge asiguré gamitura de fev de extracte prin suspendere in brossta ou pene maniaté pe preventer si se ancoreezd fevile de extract, “So vertiod etangarea reaizaté de packer prin cresterea presiunl pana la 50-80 atmostere Tn spat! incar. ‘Se ellberecza lansatorul de circulate din packer prin lansarea tilei de 23,8 mm, facandu-se 0 pauza de 10 minute pentru ca bila s8 se ageze pe ‘Scaun, se oresie prosiunea in fevile de extrecle pentru forfocaree str rior por-scaunuiui si scaunulu Eliberarea ofificilor de ciroulatie ale ansamblulul de adaneime se va seciza grin sodderea brusc& a presiunii pnd la valcares zer0, cPee 08 indi forfocarea sliturlor scaunului biel. Presiunea le care se produce forfecarea sttulor va fi 150-190 bai. Dupa aceasta operatic sensibil controlaté, se efectueszé 0 circulatie ited croa 1.§-2 volume gamiturd fev extractio, efectuandu-se si proba de receptivitate. ‘Se realizeaz’ injetia de nisip de cuart operate descr la packerul Tip agélat Vifote. Se elimind excesul de nisip din gamitura de tevl de xraote prin spélare inves, Elminaree risioull din jevie de extracfe se face dupa ce lansatorul a fost ridicat 2,6 m fat de punctul newt, Avantajele acestui tip de packer Se introdustevil de extracts 2"ls Cs sau Nw ou lensaforl de circulate si fevie de spalare, se redeschid orfcile de creuleie prin deplaseree Sortarulul mufei de incruoigare si se lasé pe packer o greutate ce 8-10 TE, Se verificd pozitonarea corecté a lansatorului de ciroulatie in packer $i $= poate inoepe refecerea operafiel de trpachetare. Ge reimpachetoaz’ fitrul ou o cantlate de nisip de cvar{ cere se considerd o& este necesaré, se circu invers, se extrage lensatorul si se repune sonda in producti. 282, Cateva considerente generale privind echiparea sondelor in sistem Gravel-Packing ‘Avand in vedere experienta schelelor de petrol din cadrul Sucursalei Petrom Videle, unde s-2 experimentat si generalizat aceasta metoda, se pot desprinde urmatoerele coneluzii: ~ dup echiparea sondelor In sistemul prezentat,timpul de functonare 2 pompetor de fund a fost mart la peste 160 de zielsondé, la uncle sonde find posiald introduceree de pompa Tip P: = folosirea fitrelor de sama inox produse de STIMPEX Bucuresti a dus fa oregterea durate! de functionare @ filtrelor de fa 366 zile/sonda Je 1324 zle/sonda perioada de enaliza (1997 — 2001); — datorit& dificultétiior tehnice intimpinate la extragerea filtrelor cu randoline g\inele prasate la sondele unde fitrele nu au fost impache- tate, noua metoda care a impus utiizarea fitrelor de s&ema inox cu diametrul fevii supcrt 2% in introdus tn coloana de 5% in si fitrelor jnox cu diametnu fevii suport 27s tn coloana de 6% ~ ecestea au fost ‘extrase la necesitate fara dificultati tehnice. Pana ‘in prezent nu se cunoasie situate de sonda slunsé in imposbbiltatea extragert fitrlut ‘impachetat sau complica tehnice privind extregereat ~ productia pe sonda a fost ‘substantial stabilita - sondele aflate in interventie au avut efectuat gi controll interior al fitrulu, aoesta find ntotdeauna liber fara depuner la interior, = nu se fac operati de spalare care de multe ori deranjau fir format ivelul stretuu ~ canttétle de risio au soSzut ‘carte mull de la 13,4 tone nisiplsondaope- refi la 2,9 tone nisiplsond8. Se poate face o comparatie pentru can- ‘te de nisip consumete ast: '2} ine ani 1995 ~ 1898, sonde consolidate 613 sa consumet 16800 tone per total ») Ine anii 1995 - 1999, sonde impachetate 549 s-a consumat 1632 tone per ‘otal | ~ rentabiltatea operatiior s-a méirt; fondu! sondelor active a crescut, ~ formatile de intervene s-au micgorat ca numer, — s-a facut 0 reorientare a personalutui muncitor c&tre activitatea de ' probe product si reparalil cagitale. i Observafi: in lara noastra, incepand cu ani 1995 — 1996 s-au expe: ‘imental per: sonde priind contvolulrisipiu prin metoda GravetPacking st | packere hidreullce Tip Hellburton, Baker si Dowel Schiumberger, ope- ratiile de impachetare facandu-se cu nisip 20-40 mesh silico sand" care | 238indeplinggte cel mai bine criterile de alegere (granuletie, rezistents mecanica lz compresiune, uniformitate, solubiltete, part levigabile). in cadiul Susursale Videle s-eu efectuat peste 25 de operafi cu packere Fidreulce si nisip 20.40 mesh ,siico sand’, producfiie pe sonda find substantia! Imbundiite dublate sf chiar tole, Dintre aoeste 25 de sonde echipete numai doud echipamente au fost extrase din motive geologo- fetnologice. La unele sonde, fiele cu sérma si packereie hidaulce mentionate funefoneaz de peste oot ani cu rare intervenfi la peste 300 de ile de funetionare a pompel. S-a demonstrat astfl c& noe tehnologi insuste au fost bine verite, iar din rEndul tehnicienlor s! munctordor propunerile de ‘echigare a sondelor in acest sens ati fost numeroase. Ansamblul hidraulic de fund utilizabil in controll nisipului Echipamentul casio complet pantru Gravel-Packing in care este inclus 51 cansambllhidrauic ouprinde de sus fn jos urmtoarele prt componente: seule de lansare sarmare a paokerulu = packerul cu armare hidraulce; ~ ansamblul de circuletie; ~ seula pentru tncrucigarea circulated; = sacord de siguranté; — bucata oarbé" ~fitrul de producte, = reduotie de etansare; =fitru de contro; ~ pecker decentor (optional) sau dop. ‘Armarea packerului hidraulic Tip CN~ A Si etansaree spatiuluiinelar packer ~ cofoane de exploatare Opercia de ermare a packerului Tip CN-A implicg perourgerea ur toarelr etepe de iucrs: “= se introduce ansambiul mentfonat la adancimee stabilté; ~ ce verificd cBile de ciroultie din ansambul de fund print-o proba ce injecte direct cu returul ta supratat2; se las s& cada bila prin interioru! gamiturii de manevrad 0 bila inox cu diametrul 1% in si se esteapta un timp ca bila s& se egeze pe coun sub efeotel fate gravitationele; 2ae ~ se presurizeez’ gamitura de mane- vw pan la 100 bari si se mente timp de un minut, timp in care se ‘oerfecd slfturie soulel de lensere si saimare a packer, ~ se oreste presiunea pind la 140 bar, se meniine timp de cinci minute timp in care se foarfecd stiturle plasate le partea inferioaré @ mangonului de armare ise iniiaza ermarea packe- rului, respect elangarea spatiului ine- lar packer ~coloana da expicatze. ~ se creste presiunea pnd fa 170-210 et presiunea la care se foerfecd situ. Fie scaunulut cu bi gi se realizeazzt 2) finalzerea amit packerului $i cetangéri spatiualinelar, ») deschiderea céilor de comun- catie pentru intietea injectei de risip prin deplasarea descen- dent a sceunului si bilei de 1 masyon de emare Fore sere ed ‘goatee armare in ,buzunaral* mufel de Srowgat sce tncrucigare a circulate 5- genta = se verifica armarea packeruiui in 7-sgeriéoser —eoloan’ dupa cum urmeazé s-manponters! a) se mercheaza un reper pe ga- someones! 10~-becur? nitura de manevrd la circa 1m oma bic! deasupra prevenitorului sez 12=con infer Be mesei rotative; seit, 4) asd po packer o reutate de aaa 4-616, ‘soother : Se vcemen — ¢) 82 freaduoe geritura de mane ved in punctul mort sise verifies dach meroajul a revenit 2 po- if originala. _ se vesficd etangarea spetiull inetar pecker ~ coloandi prin presuri- area acesteia pana le presiunea maim admisibilé in coloane do exploatare gi se urmaceste evolutfa presiunil timp de aproximatv 5 minute, Packer cu armare hidraulick tip C 235| t.Injecta de nisio de cuart Pentny aceasta, se decupleaz din packer scula de incrucigere @ ciovlatel, decuplare care se realizeeza prin rotirea la dreepta a garniturl de mene’ cu 14-16 ture concomitent cu o uscard tensionare prin 1 tractiune a acestela. | Dupa decusiare, mute de ierucigare a circulatiel poate fi migcatd liver prin interorul ensemblului de fund, poeifonarea sa fEcanduse in functe de scopul urmérit Injede de risip de la suprafeté poete {tn aga fel condusé incat sé s2 realizeze succesiv urmatoarele etape tehnologice. 2 Impachetarea filtralui de contro! 1” Aeest subansamblu at echioamentulul de fund hidravlio pentru compie~ tarea sondelor in sistemui Gravel-Packing nu a mai fost intalnit in practica de antes din fré sunt necesare céteva preciz Partea inferioaré a gaurl de sond& tubet& aflata sub baza intervalului perforat (secul sondei) este un spafiu mort din punctul 2 vedere al Giroulaji fuldelor dupa echiparea cu itr sin consecinté umplerea s@ cu | nisip do curt nu poate fi realzaté in aceasta sitio exist poriolul ca upé repunerea in produce @ unei sonde echipate in sistemul Gravel-Packing nisipul de impachetare plasat intre filtru si coloana pe lungimea intervallui perforet s& cada in sacul sondel prin decenter, \—aterdnd astfe! unfforitates impechetii ‘itrului de producti pe toata lungimee sa. Prin aceasta atrare, care poate fi cu atat mai mare cu cat ss20ul sondel este mai mare, fitrul este exous direct la actiunea abrazive @ fuidelor extrase, ce contin pertioule fine alate in suspensie, expunere ce conduce la deferiorarea sromaturé, de regulé la nivelul capulul perfo- , 3 ° tatu, afirelor inroduse Tn sond8 sila reaparifaviturlr de nisp. Almpachelere B.Recompsctare C.lmpachelare 0. Spilaeinvers ‘hoeasla stare de fant a fest reconfimaté tn cadrul Schelsi Poeni de fits contrat fir pouch nenumérate of cu ooazia extrageri frelor, cénd s-a putst constata 7 ‘i Getericrare locala a acestora (orificii mai mari sau mai mici datorité =e nraigre 2~ ot trl desc: 2 packer ON ; 7 a men 8a co ra ____abracziuni) cu precdere ia partea superioaré 7=foarde cute. | “pentru efberarea acestui pericol, sub interval perforat se plaseazé pe 6:1 en poate poche rt o lungime de cca 2 m, un aga-numit fry de contol fat int-un pecker recoifedeengae decantor, fitu ce pemnite umglerea cu risip prin circulate a volumui de : lll inches 9 gare - ; He : eb ol itr ice: 3-9 oe © goloand rémas fiber. in cazui cénd ‘alpa sondel realizaté dupa spalare be 4 _ ono itera supeicare; 2~ orf fateraleinfroare; 2~ mufa de Ineucgsre, este eproape de baza perforaturior si poate fi mentinuta la acest nivel pe 4 bila. joata durata de introducere a echipamentului de fund, packerul decantor 236 237ru igi mai are rostul gi acesta poate fi inlocuit cu un simply dop. in vederea impachetiri fliruul de control, dup& decuplarea mufei de Incrucigare a crculatiel cin packer, se ridio& gamitura de manevra pan se evidentiaz’ o tendinté de crestere 2 greutali de le put datorta fix inelului elastic al corpului de etensere indicator la baza reducfei de elangare a ancemblulul de circulate. In aceasta pozitie partea inferioaré @ {evil de circulate este etangaté in recuotia dintre cele coud fir, ‘ar crifcile laterale superioare ele mufei de incrucisare @ clroulaiel se atts deasupra packer Impachetarea propriu-isa @ fiiulul de control se fave prin injecterea ‘fuidului de rensport cu nisip de cuart in suspensie prin interiorul gemmituri de menevr’, plasarea acestula in interior! spafululinelar fitru-coloana de ‘exploatare si ormire la suprafalé a fuidulul de transport curat, vehiculat pe trelectul teave de ciroulatie ~ mufa de inorucigare a circulate! ~ spl inelar. 3, Recompactarea formatiel productive Dupe injectarea Tntregi cant de nisi de cuart neceseré tmpachetéri filtruiui de control, este necesara o noua pozitonare a mufei de ineruci- sare a ciroulatiei tn interiorut packerului, Astfel se coboarai garitura de nanevrd gi se las& pe packer o sarcind de 2-37, situalie in care feava de Sieulatls continua s& fe etenga Tn reduolia dint dou8 tite, iar odie Iaterale superioare ale mufsi de incruvisare a circulate! sunt de eceasté Geld inchise in inferorul packeruiuihidraullc, Recompactarea formate! productive Tt jurul afr de sonda se realizeazA prin injecia disoreté @ Fisipului de cuart si plasarea acestuia ca urmare @ Inchideri cilor de pre 2 circulatet le suprefed, in exterioralcoloanei de exelostare de Gétre fuidu de transport 4, Impachetarea filtrului de productie Dupé terminarea injectei de nisip de cuar, centr recompectare este necesard o al pozifonare a mufei de inoruigare a cioulafel in interior, packerulvi in aga fel incat sa se restabileascd calle de comunicare pentry primirea circulate le surat’ Pentru aceasta, ded o primé rdicare a gamturi de manevra cu cia 300 mm recesara forfecéri gtiturlor de relinere a ineluiu) elaste al corpului de etangare indicator si deschiderit orficiilor laterale superioare fle mutel de Incrucisare, se continud depleseree escendent’ a gamitur 228 de manevr’ pentru eliminarea etangar reductia afta intre cele coud fie. ‘Impachetarea fitrului de productie se realizeazé pe acelasi tralect de vehiculare a fluidului de transport in sond& cu cel utlizat pentru ‘Impachetarea fitruui de control, singura diferent constand in schimoerea pozitia de intiere a primi circulatiei la suprafaté. Dupl finalzarea impachet&ri fitrulul de produce se manevreaza penta ultima daté gamitura de manevra astfel ca orfcile laterale inferioare ale mufei do Incrucigare a circulate! s& fle plasate deasupra ‘zonel de etangare a corpulul interior ai packerului, In aceasta pozitie, prin circulate inversd se eliing eventualul exces de nisip over din interiorsl garnituri de manevra. ‘in vederea repuneri sondei in productie, este necesar ca dupa extragerea completulul scula de lansare si armare ~ mufa de incrucigare @ circulate’ - feave de circulate, s& se inchida célle de comunicatie cu ‘exerionl burlanului perforat ce intr in componenta ansamiblului de circulat Pentru realizerea acestul deziderat se execut un nou mars si se fxeaza tn interiorul packerulul cispoztivul de etangare, dupa care se degajeazé sistemul beioneta cu care acesta este, prevlzut si se extrage [a 2i gerni- ture de maneve fintre teava de circulatie $i 5. Extragerea ansambluiui de fund Pentru exfragerea encamblulul de fund dup deteriorerea fitrui si reaps: ‘ie nsioubi in sond, sunt necesere afl executate ummétoerele operat: '} Spaiarea cisipull din interonul ansamblulul de fund cu ajutorl spe ru 1,315;1,66 in gi garitunt de m&nusi tovi extractic, b) Lansarea la put a sculei de extragere ou ganitura de manevrd din fevi extract C75 sau N-80. 6) Angelarea ancorei elestice de prindere a sculel de extragere in fltul stanga practicat tn reducia de fansare a packerul, Aceasté angejere se fave sub 0 sarcind de citea 2-37, 4) Risicarea gamitur de manevra pentru plesarea ancorei de extragere sub ghidajul de asigurare afiat [a partea inferioaré a packervui. 2) Forfecterea sub ‘rectune la cca 2 Tf a sliturior ce fac legetura inte Cirinta par 27 jaluminiu tumat_ 2,56 ' faluminiu forjat, 275. : jarsen, 57 Lucru mesanic energie | [prone de cloncte 38 Se inmulfeste prone fostoos 2 De transformat tn mae feromn 69 upru turnat | oe 88 i centimetu—dyre | 9,807 x 107 fecpue a cai putere ~ 078 3.7087 x10 + tea on jou 9,807 Kilogram metry ks#™) | kilogram calor 2,348 x 108 Imangan 1s lowatt - ore 2,724 x 108 t Imercur o- 10 ‘bre - picioare 7,2380 mmolbden loocs in bucati 14 286aha mal 5S | PUTERILE CALORICE ${ GREUTATILE SPECIFICE righel as teas) PENTRU DIVERS! COMBUSTIBILI olelde crauzet 788 fel de fuziune. 7,88 | ee Putere calories | Sreutsien ‘ofel repid (Gupa confinut in wolfram) 818 : combust bata callkg specified plating furnata ZS bila Kafidos f 2 lantact Teo08s00 —(eA7 plating lamineté 214 Hui 8500-7500 [1.24.5 plumb tumat iia \Turbd uscaté la cer 2600-3600 0,8-08 plumb Bend 708 ‘coos seqn7300 td stent turat 72 SOLIZI emnde focuscatla ger) 2800-3500 0,861.03 staniuleminal 7a Mangal 9500-7500 0305 stibiu 78. Brchets = = vanadiy 55} | Tiel BOOTGEOT ——|OSEOEE wwolfrar Bi ‘Benzina 0000-10600 0,72.0,746 Zine tunat 7 eo} Petrol moat ‘oo00-t0500 {0,806-0,635 Zine fiat 72 Motoring 90010600 |o.e509 zing amine 721 | uctz [Péours 40000-10600 -_,92+4 | (Gudron de cont 9500 aie? Greutatea specificd a unor materiale obisnuite j GAZO§I [Alcoo 95% 8700 logos : . [Benzol e4oo-2800 —0.87-0.88 UME Greuatea spocticd media Kgfldm® | Alccol meflic* = 4600 logo ez 7 idrogen e500 ‘(oar ‘Apa de mare 10: t |Acetilen’ 12000 0,888 au 4, Z [Propan 11000-11500 1,623 eee ta oa rome Ea Soe 3 ; \Gez de tuminat 6800-7500 j0.s41 oan 23 | \Gaz de generator yoo0-1300-—[o,ee. eee emt $i \cez de cuptor inet 770 oat Hurd ustaté (GucEH) z Hume aba 25 ica 2 Pémant use, Seraat 13 amant uscat ball 4a atts 478 , Sere GAT, * i are usoala MECials 2H ‘So obisnullé 26 Sul 2.05 Var nesting, Searemat 42ing. Stancly Comet BIBLIOGRAFIE rigulescu Ramiro, lcacimeive Ramiro, Constantines Stefan ~ Cane Tene “Erectia oil, itu Tehmicg, 1974 2, bumincecn V.- Consceret fice pivnd exemtaree operator semoloice |e rondele de fel i gaze ~ Sinpocion Sneia pric, 1994 Nene ewe reports sprobe produce fa sonce, Ere Tec Bururest, 1981 4 Necocoe Be ~ rumdicrpaksparconarea preg gto a muro eect a sonday, Och de documentae si pubic tv, Bucs, 1973 tac ell Tubra ferara sont, Era Lives cin Pele, 5 rere en Tenatglgerectinao pring raversree expla frraiaor ineconsoldate, PT, Camping, 1989 1 Peo Experi SP Poenl conto nip Spe Sn, ni, Et , Pofescucoment- eco fataipinengf ation cokes Teta Sze 197 Baler Gravel Pack Sistem Products, Senice and Acessories, (080 3, Baker le Tonia’ oral fr Compelors, aoe ard Fite. 158 ‘ialicarton English Metric Unis Cementngtebles, 1264 12 catalog cule de insinmeriage, Sterors SA, Carina, 2000 15, Calaiog soul de mane ~ Steram SA, Cémping 2000 “e catang souls de arevrd ~Cenfind impex SRL, Campin, 2000 270 Lo + ig, Stanca cuprns = Somelt PREFER nanan : CAPITOLUL. Notiuni generale despre 28 1. Rosi goings or 2 Casifearea zicéinteor 3. Thur de acai... cum se inmagezineaze fest iene 5 lntoemiren secfunilr (Hse de so0) i B Agate de z8cdmént wnion GAPITOLUL I. Construcfia SondelO® wer 2.1. Tiputle e10anB OF ron 7 5.2 Etangarea coloenelar de DUNE om nnrann 23. Tiput constuetve de ogpete do coL02n8 on GAPITOLLLI. Deschiderea stretuilr productive GAPITOLUL IV. Sisteme de extrectie 4. Eshigarea sondelor In rupienaturalé Se 1S Eohipamentul de suprailé a soncelor ce fel Tn ecuptie naturals 112. Compenantele capulu de erupt sriesesesetee {C3 Sgieementl sondern eupte ati 112, Eexpamentul sondelor In pomp de adancime 2, Modul de fancfonere une natal ée pompare cu pra 43, Eehizement) de fun. Tipu de pomee 2 eve de ent 20 won 5, Priel de pOMpETE wenn CAPITOLUL V. instal de viicaré 4. Tale de produce 2. Masturi de produ . aMnsttuciun’ pried invetneres gi expoateree ms CCAPITOLUL VL Uslafe st scule ce maneved ulate fn interven 4. Ansambil do ane on 7 2 Geambiaat.. 7 2. Macarava de produ uomnnnen ce 4 Nontaea sistenullgearblecmecera, randamentul mararlé 5. Cablul de produce a ar §. Carigul de procuct con ' 7 5; Sade powra mnevrte oor de exrots #2 pinto de pomeae ~~ 74 8 Seule penins prin de oMpare wns Sta ‘SAPITOLUL Vl Instatatit pentru prevenices eruplor. Install pentru circulai grote. 4. ns pent provenizea erupOS nue 2 Instalai pentru ctl gH" oom CCAPIFOLUE Vl. Puneres in prod 4. Pregaitea sondlor 2, Probarea stratelr perforate 3 Omerarea SonalOr smnGAPITOLUL IK Lucrésde intervene lz sonde ~ rr parretarea cagramelor pent ceva defect ~ ney roztreree defeuner fa pamle defn ~~ ‘CAPHOLULX. Lucrr de rereali-exeoutate fs conde var de reparell cape POUISE o> 1 Grmertarea sondelor-crentare a ectiib : 1 crperyarea od prose 22 epative SPEC 1 Seeraree ab presure ou eto de cnet cone ira by cr de instrumental ome vanpeuree Lr eto tno inant nae ed — Recent on ran oe ups Hone a0 Se STE evan 2 tts ur de rrrtentB8e nerve $95, Trinstumonttia cup cab on ‘insvumentaa cube Sele ri ~ peubarea cocarsor de expos ~Bresele de F8CHUNE wenn ‘pastrOLUL XL Control nisl Fig 8 LE wenn team feria deijeciace ris cue, ur “iapedicorsa ifr aatou pte 48 | Toperaio de ea a spud do cunt une SUMO BAREA 218 oa einer seve cxphare mece (Tp VEC" Ova) fpimpocnetaea sees : : : inner anaes fel este za | ~ Eobromet a gnc pid paces Saas 3 | _ ocr end kia neon isl pase’ CNA ASTRON tli ol pert earl onde agence 529° 2 | oA Oa Opal de rensficar a ae in Sond rr resarea sondelor por siular® ve + raiment tensioacve 1S tretara tomicd~inedzionte 1 Tatarea temochie8 ‘ aselzarea setor productive Asari repels .Fissrerea satan 4 Feuerea eu gel 203 ried 7 Feores canal cu meade temoctiice CAPTOLUL XV. Ssteme de unity de mésuré i a dameRtle ner see “a8 | 2 as ae masra drat nwt daretsle : | \ ¢) Sisto engl de rit de masta G) Sistem ein ce uni demas Seen Sed areas pnt te und omar nia! 8 TT Rettak specie le nor mele simaterile ObipNRS Set eee x ret spectce pens erp combust pibticgratie 7 a2