CAZUL FOSTqu

COLONEL ALEXANDQU STUL2DZA

COMANDANTUL DIV?ZIE1 A 6 A 120MÁNÁ

UN EPISOD D1N 12ÁZE>O1UL NOND1AL

1914—1918 PE ?QONTU… QOF1ÁN
CU 21 *“OTOGQAF1E

DE

BAQON VALEL2LLL KAP121

Fost Maior ¡n Cavalería Armatei Austro-Ungará
martor ocular

TIP. SOC. PE ACT. ADOLF SONNENFELD OQADEA

1926
Cenz. Ciortln
Colonelul Blexandru Sturd€za si ñdiutantul sau Locotenentul Wachmann
(Dupá un desen)
 PREFATÁ$

Dupá ce am ¡051 ránít Tn Polonia, 1915, si Tn impo—

sibilitate de a continua serviciul la trupá si pe front, am
primit ordinul de a má prezenta la Comandamentul Divi—
ziei I de Cávalerie, care se aíla pe atunci cu írontul Tn
íata armatei románe din Moldova; aci am Íunctíonat ca
oíiter translator pentru limba románá.
In aceastá calitate am avut prilejul de et fi martor ocu-
lar al unui episod care a interesat nu numai pe Románi
v…$í pe aliatii Antantei, ci si pe adversarií acesteia. Este
vorba de gestul aproape ne?nteles si unic Tn íelul sáu, exe-
cutat de Colonelul Hlexandru Sturdza, Tn Íaza celor mai
cráncene lunte. *
O lume íntreagá s7a Íntrebat si se mai Tntreabá Tncá,
ce trebue sá se fi petrecut Tn creerul unui om ca Colonelul
R. Sturdza, care ca nastere—educatiune $i conceptiune, nu
era un om de ránd, pentru a Tntreprinde o actiune perso—
nalá sí politicá, cu urmári atát de grele, urmári cari, dupá
cum s'a si ?ntámplat, nu puteau avea decát consecinte de-
zastruoase.
Colonelul R. Sturdza este Íiul marelui román Dimitrie
H. Sturdza, ¡ost Prím-Mínistru al Romániei. Ei este des-
cendentul unei ilustre Íamilii románesti, Tn care a domnit
de secole cel mai sacru si mai sublim simtámánt de da—
toríe si iubire de neam. Náscut si crescut íntrºo atmosferá,
Tn care & respirat numai aerul unui curat devotament pentru
Tará si Tron, nu se poate admite un singur moment, chiar
de cel mai aspru si ne'fnduplecat judecátor, cá Hlexandru
Sturdza, Colonel Tn armata románá, ar íi lucrat in íolosul
dusmanílor tárii sale, cu gándul de a lovi Tn interesele
patriei sale.
Cum ”fnsá Colonelul H. Sturdza si-a petrecut o parte
a tineretii sale Tn scoli militare germane, si Tn urmá ca
ofith german mai multi ¿mi la regimentul de pioneri de
gardá prusianá, si_trei ani la Statul Major german, s'a cre-
zut cá a nutrit in suíletul sáu un adánc seniiment de ger- *
x
 4

manofilism, caro ¡a un moment dat i—a ?ntunecat mintea Tn

asa fe], Tncái & comís acea fap1á, care l—a scos din rándul
0amenílor cari í.$i mai dau seama de actiunea lor. Cánd
au íntral Románii ín rázboiu, Colonelul A. Sturdza, Tn
fruntea lrupclur 5%, a dat dovezi cá are cu prisosintá ca-
litátíle unui distin militar, chemat sá ajungá la cele mai
Tna]te grade erarhíce, asa cá si Majestaíea Sa,Regele Fer-
dinand ¿¡ aprccíal acesle calitáti, “fnmánánduii Ín ziua de
2 Februaríc 1917, pc front ¡a gara Onesti, o decoratíe
?nnaltá.
Este inexplicabil mai cu seamá pentru noi, militarií,
cum dupá patru zile dela primirea acestei“?nnalte distinc-
tíuní, s'a putut hotárf Colonelui Sturdza sá treacá ?n ta—
bára dusmanuluí. '
Cu iuteala fulgerului s'a ráspándit trista $tíre Tn toatá
tara, sí ca lovítá de trásnet sºa sguduit ?ntreaga suflare
románeascá!
—— ,,Este 0are cu putintá —— se Tntrebau Cu totii — ca
Colonelul Sturdza sá fi comis aceastá Íaptá ?“
Nimeni n,a putut—o crede!
_ Dar cánd s,a adeverit sv0nul nenorocit, nºa mai rámas
'un om Tn tot cuprínsul Táríi Románestí, care sá nu con—
_damne pe ,,trádátorul neamului sáu“.
Ca unul care am fost martor ocular al Íntregeí drama
si care am avui prilejul sá aud cele mai variate 'opiniuní
asupra Colonelului F1. Sturdza, atát Tn tabára austro-un—
gará cát si Tn cea germaná, pot da cele mai exacte rela-
tiuní si sá precizez deosebirea care se d95prinde ”fntre im-
presia produsá la austro—ungari si la germani. In definitiv,
nici unií, nici altií nºau vázut Tn Colonelul Sturdza un trá—
dátor, deoarece el n'a trádat nímic … dar totí au vázutín
el un ,,sper»jur“, un estas care $_í—a cálcat jurámántul de
soldat, dépus Tn ¡ata lui Dumnezeu si al Suveranului sáu..
“ ,,Soldatul care serveste sub drapel, ¡ie “in timp de pace,
ííe Tn timp de rázboiu, n'are dreptul sá se ocupe de ches—
tiuni stráine armatei, nici sá sc pronunte asupra unor Íapte
carí intereseazá politica generalá a Lárií sale! Hltii sunt
chemati sá chibzuiascá si Sá l'101árascá asupra soartei po-
litice a tárilor. Militarii, carí au depus jurámántul de cre-
dintá Suveranului, trebue sá rámáná neclintití la datoríalor,
la postul de onoare“.
Hceasta ¿¡ ¡ost crítica fácutá de oíiteríí austro—ungarí,
“Tn cap cu comandantul¡ Diviziei noastre de Cavaleríe, Ge—
 5

neralul de Ruiz $i & seíuluí de Stat Major, Colonelul Contele

Mírbach. *
La, germani, lucruríle s7au petrecut cu 10tu1 altíel. Ei
au p'kañif“…c—ífwún ¡el de entuzíasm actiunea Colonelului
Sturdza. Oíiterii de trupá pástrau oarecare rácealá, dar cei
de Stat Major páreau ¿¡ fi 1ncántat;í sá mai adauge 1ncá un
succes de arme la victoria pe care o credeau definitiv a lor.
O 2xcep'giune Íoarte marcatá ¿¡ fácut comandantul-seí al
Grupului German, Generalul von Ger0ck. Hcesta l—a pri—
vit pe Colonelul Sturdza cu 0 rezervá íoarte pronuntatá;
n'a avui nící-0 sperantá si n'a pus nici-o () bazá pe Tn-
treaga actiune & Colonelului. Dupá ce l-a primit”fn audíentá,
Generalul von Gerock mi s'a _adresat astíel: ,,Cánd un
soldat face un astíel de pas, si pune tot ce are mai síánt
si mai scump Tn suflel, onoarea, numele, situatia sí dra-
gostea de patrie, pe o carte —— atunci trebue sá Lie Tn cea-
laltá máná revolverul íncárcat, ca sá—si zboare creerii, dacá
nu reusegte“.
Prin vointa poporuluí román si a Regelui Ferdinand,
armata románá a intrat Tn rázboiul mondial aláturi de Rusia,
mareie $i puternicul alíat al Románilor. Totusi, Colonelul
Sturdza, pe lángá cá nutrea un adánc disper pentru Rusí,
nu avea níci () sperantá Tn capacitatea lor de luptá, $í nicí
Tn victoria lor Íinalá,» cum o aratá si Tn manifestul adresat
soldatíior sái. Purtarea neomeneascá, aproape sálbatecá &
aliatuiui rus Íatá de populatiunea románá si indiferenta, cu
' care ru$ii tratau Comandamentul Román, a márit si mai
mu11 ura Tn suíletul sáu.
Dºce sá ne mirám dar, dacá creerul cu ”fntreg siste—
mul sáu nervos a ajuns la acest paroxism, íormulándu—si
ideea bolnávicioasá de a—si salva tara prin izgonirea Rusi-
101º din Moldova.
Priveam pe Colonel cu mare compátimire, cánd Tmi
povestea cu lacrimi Tn ochi suíeríntele tárii sale, si má im—
presiona seriozitatea mistícá sí melancolia din figura sa,
cánd 1mi declara cát Tsi iubeste tara sí cum Tsi sacrificá
persoana pentru acest ideal.
* * *

Colonelul Sturdza cautá ne“fncetat pe salvatoru1 tárii

sale. Deodatá ¡¡ gáseste:
,,Eu, Colonelul Sturdza“—Íncepe manifestul sáu.— L'a
gásit ! —— In cuvántul ,,Eu“ & pus toatá speranta; Tn acest
 6
,,Eu“ & crezut, sacrificándusi astíel cinstea si personalita—
tea sa. '
Din momentul acestei hotár”fri nenorocite, el $i-a pier—
dut orice echilibru, s'a piérdut Tn fantasmag0rie, Tn visuri,
iar cánd s'a desteptat, n*a rámas din ,,salvator“ decát un
,,trádátor“.
Nu pot sti ce pregátirí ¿¡ Íácut Colonelul Sturdza cu
camaradul si coníídentul sáu Colonelul Cráíniceanu ?nainte
de a trece la inamic, precum nu poate sti nimeni, pe ce
certitudiní conta el. Spre cinstea armatei románe, Ínsá, s'a.
vázut Colonelul Sturdza Tnse1at”fn asteptáríle sale. Cáci,
cánd & trecut 'in noaptea Tntúnecoasá din 6 Febr'uarie 1917
prin západá si drumuri grele, prin avantposturi, avánd pe
lángá el numai pe adjutantul sáu Locotenentul de rezervá
Wachman sí 0rdonanta sa personalá, care l-au urmat 0rbiti,'
… numai un ,,quo vadis?“ 1-ar Íi putut salva, l-ar fi putut opri
Tn calea sa monstruoasá.
Era '1“nsá prea tárziu. Sturdza a lansat manifestul sáu
cátre fratíi sái de armá, sí prin páduri, munti si váirásuna
chemarea sa: ,,Eu, Colonelul Sturdza, vá astept Tn muntii
Vrancei“. Colonelul Sturdz'a asculta ráspunsul, dar nu
auzea decát vuetul vántuluíiernatic_ —— dinC010 totul tácea.
***

Íf+ñlte detalii ale actiunei Coloneluluí Sturdza, decátcele

expuse Tn textul brosurei mele, nu se cunosc páná azi.
Chiar cele arátate n'ar fi vázut lumina zilei, dacá n,a$i íí
avut presimtirea cá íncalculabilul pas al Colonelului Sturdza
va avea un rásunet asa de remarcabíl.
Má hotár'fsem, dar, sá ”fns“críu Tn jurnalul meu toate
momentele asa cum le-am tráit sí Tn acelas timp sá le ilu-
strez cu fotografii sí schíte,

Maiu, 1926.
BARON VHLERIU KRPRI_
Fost oíiter superior in Cavaleria
Hrmateí Hustro—Ungará.
 918
Un episqd din rázboiul mondial 1914—1
PHRTEB I—a
am 1051 chemat la tele—
In dimineata zilei de () Februarie 1917,
Germaná.
10n de cátre 'Comandamentul Divízieí 218
—— Ce este? — am Íntrebat.
e a trecut la
Translatorul Divízíeí ími ráspunde: ,,Bstá—noapt
mi un Colonel román cu adjutantul sáu“. prizoníeri in1eresanti.
—— Dupá cát 1nteleg, ati pus mána pe doi
ecum, ambii au venit de buná voe Ia Voloscani.
—— Nicid
— Si ce spun eí? '
si roagá a ñ cgndusi
— Nimíc1... Ei evitá orice cemunicare Putna, unde vor
Diviziei I de Caval erie la gara
la Comandamen1ul
face declaratiunile lor oficiale.
la noi; asa ceva Tncá
——_- Ei bine — ii ráspund —— trímíteti-i
nu ni s”a Tntámpla1 pána' qcum.
Diviziei de Cava-
Dupá aceasta plec irñediat la Comandantul
damentul Diviziei era
11erie, Generalul Ruiz,g_si—i raportez. Coman
o cale feratá Íngustá pen1ru
_¿cantonat de cáteva 1uni in statia Putna,
__¿Íransportul lemnelor.
german, unde lucrau
ln acéastá gará era instalat si un spital
am, interveneam pentru
multi prizonierí románi, cu cari deseori vorbe s páine,
-le pe sub ascun
ei si le Tmp1ineam diferiie cereri, dándu
tutun si alte lucruri trebuít'oare.
Grupului, Generalul
In yaceiasi zi a sosit la noi comandantul
Divizii de Infantería
von C_1erock, care avea sub comanda sa d0uá von
germaná si 0 Divizie de Cavalerie austro—ungará. Generalul
si urma sá place 1napoi
Gerock se afla Íntr*0 inspectie a ír0ntului
' ¿
la Tárgul Sácuesc.
páná ¡a muntele Coada
Eu, am primit ordinul sá—l conduc
tat si extrem de obosit, am
Lipseí. Seara, cánd mºam inapoiat ínghe
deodatá mi se raporteazá,
uitat cu totul de Colonelul román, cánd
noi. Má duc repede la baraca
cá oiiterii románi sosesc imediat la
teasc á 0 camerá cu douá pa—
No. 2, unde dau ordín sá li se pregá
a, si iau dispoz ítiuni sá se opreascá
1uri, sá se 1ncálzeascá camer
ane; iar eu má Tn-
la p0pota oíiterilor máncarea pentru douá perso
seará.
drumez cátre popotá, sá ¡au masa de
In timpul mesei, vine 0rd0n anta mea si—mi raporteazá cá C0— _
bucátárie $i doresc sá vor-
lonelul román si adjutantul sáu, sunt Tn
merg Tntru Tntámpinarea lor,
beascá cu un ofiter. Imediat má scol,
 8

sí r0g pe amándoi ofilerii sá scuze lípsa de tact a soldatului, cá

¡Fa
condus ín buca'1a'rie; apoí í—am Tnsotif páná la camera
destinatá
pentru cartiruírea lor.
Ordinul Generaluluí era, ca ofíterii sositi sá fie páziti
de o
gardá sub íereastrá si alta la usa camerei lor. Am
dispus Tnsá, ca
aceste gá_rzi sá fie astíe1 instalate, Tncát ofiterií sá
nu observe cá
sunt pázití.
Colonelul era mic de staturá, in tinutá de campanie, cu
0 geantá
cu hártí peste umár, ¡ar 'in máná tinea un scaun de
vánátoare. Pe
cap purta 0 cácíulá de blaná de oae neagrá.

Clara Pulna

Ne—am prezenta1 reciproc si am ínccpu1 Tmpreuna' a

vorbí ro—
máne5te; dar numele lor fiínd pronuntat íncet, nu le—am,
putut bine
Íntelege, asa cá nu stíam de fapt, en cine aveam de-a
face.
Colonelul era emotional si cu () voce stiusá aínceput
a vorbi:
,,Domnule Cápitan, a$ dorí imedeat sa vá spun scopul
venireí mele,
ca sá nu fiu considera1 ca dezerlor din armatá sau lrádáto
r de tará.
Patria mea, Románía este pierdutá: () parte & tárei ocupat
á de Ger—
mani, iar o alta de Rusí. Modul cum Rusií se poar1á
Tn Moldova,
este neínchipuit de ingrozítor. Ei nu sunt alinlí, ci
niste adevárati
dusmani. Pradá tara, necinstesc femeíle si fetele, omoará
copíii sí
nu ne dau nici—o máná de ajutor. Cu ofilerii nostri se poartá
íoarte
ráu si dispun de avutul nostru ca si cánd ar ¡¡ al
lor.
 9

Adjutantul meu poate sá vá povesteascá de 0 loviturá de pi—

cior, pe care a primit-o zilele acestea de la un Colonel rus in tren.
Acum cáteva 211€ a 1051 1mpusca1 un oíiter román la Máná_stírea
Casin de un ofiter rus, pentru molivul unei neíntelegeri la distri-
butia zahárului pentru trupá.
Purtarea lor e intolerabilá si dusmánoasá. Acum, Rusii au in—
tentiunea de a ridíca de pe front restul armatei románe sí a 0 Ín—
locui cu trupele lor. Baríera Ínchizándu—se, noi rámánem prizonierii
lor. Mie persona1 mi sºa Iuat comanda Diviziei a 8—a de cátre ei
si v0esc sá-mí dea () altá Divizie, peste Prut. Ce ínseamná la
Ru$i dincolo peste Pru1, aceasta v'o puteti singur imagina.
Vázánd toate acestea, precum
si prápastía Tn care este gata sá
cadá biata sí scumpa mea patrie,
m'am hotárít la 0 actiune. Díncolo,
la noi, am pregátit totul si m'am
sfá1uit cu camaradul meu; Colo—
nelul Cráiniceanu, pentru o ¡mal—
nire Tn zíua de 10 Februarje 1917,
“íntre orele 10—11 dimineata,unde
' urmeazá sá-í clau ráspunsul, dacá
planul actiuneí mele va fi apro-
bat aici.
Planul acesta doresc sá—l
comunic direct D—luí com_andant
a1DWRMV. &
Bcest_ea comunicate, la rán—
dul meu Ti spun, cá posed 0 scri-
soare prímitá dela Germani, pentru
Barata No. 2, unde a dnrmí1 Colonclul Siurdza
Majestatea Sa Regale Ferdinand,
scrisoare trimísá de fostul Ministru Marghiloman, din Bucure$ti,
si cenzura1á de Generalul Mackensen. Scrisoarea si plícul purtau
sigilul Marghiloman.
Rm primít ordínul sá trimit scrisoarea printr'un parlamentar,
pe adresa unui general román, cunoscut de mine; dar cumnu cu—
nosteam pe nimeni si stiind cá Colonelul Sturdza se gáseste ia
One5ti ín calítate de comandant al Divizíei a 8-a si cá este gine—
rile Íostului Ministru Petre Carp, am pregátit expedítia pliculuí
lui Marghiloman prin cáteva ránduri, cátre Colonelul Sturdza.

Domnule comandant!
Bíngvoíú.a preda aceastá scrísoare D-1uí
General SturdzasaulocúitoruluíD-sale.Este
 10

in interesul cauzei románesti, ca aceastá scrí-

soare sá nu cada ¡n mfáiníleRu$ilo—r. Scrisoarea
,aceasta vine dela Bucuresti si este sc'risá de
D-1 Ministra Marghiloman cátre M. Sa Regele
Ferdinand.
,,La cine“ — má íntreabá Colonelul.
Ii repet: ,,Hm adresat plicul Colonelului51urdza, comandantul
Diviziei a 8—a.“
,,Hpoí Colonelul Sturdza ein ¡ata d—tale, d-le Cápitan“ — ”¡mí
spune Colonelul.
Hbia atunci am afla1 cine era Colonelul vcnit din tabára románá.

a / ¿
Scrisoarea lui Alex. Marghiloman era pusa' in douá plicurí.

¿ ¿ ? J
Unul deschis de Germani si del mie, 11 pástrez ca amintire de ¡"él—

a¿¡… ¿ ¿
/ Ff¿£0/¿ 7 ? 0 … ¿
f

L ¿ ”¿¿¿…

_/Áa 2… ¿Ze ÁLá/¿ál/l

P1ícui Scrisnareí lui chx. Mar?:hiloman

boiu, ¡ar celálalt cu scrísoarea a fast ínmánat Colonelului Sturdza,

care la rándul sáu l-a Tncredintat Colonelului Cráiníceanu, 1n ziua
de 10 Februarie, pentru & fi transmís la destinatía sa. Dacá aceastá
scrisoare a ajuns vreodatá Tn máiníle M. S. Regeluí, nºo pot sti.
Pot Ínsá afirma cá redactia ziarului ,,Lumína“, ce apárea in
B—ucuresti. a dat publící1átíi contínutul acestei scrisori, Tn termenii
¿ 'urmátorí:
Majeslate !
Im¡ permit cu tot devotamentul a Vá ruga sá binevoiti a cer—
ceta cererea, pe care cu profund respect o supun. _
Hutoritátíle germane au aresiat Tn prima zi dupá íntrarea'10r
'in Bucurestí estaticí, ca másurá de revansá pentru arestarea de
cátre Románi a supusilor austro—ungarisi germani din Transilvania.
Hceste autoritátí ne—au adus la cunostintá, cá acesti ostatici vor ¡¡
trimisí in Asia Micá, ”in caz cá cei internati ín Moldova vor párási
terítoríul román sí vor fi du$i 'in Rusia. '
 11

Hcesti arestat—í, íntre cari se aílá ”ínalt'1 magístrati, politicianí,

bancheri si negustori, vor fi abia atuncieliberati, cánd celor arestatí
de autoritátile románe si transportatí Tn Moldova, li se va da toatá
libertatea, Cáci Tn contra lor nu existá nici—o deciziune judecátoreascá
pentru o crimá ordinará.
, Starea deplorabilá “in care au ajuns ceí internati Tn Ia10mita,
_ Majestatea Voastrá sigur nu o cunoasteti. Sunt suferínte fárá nici—un
scop atát pentru uníi cát si pentru altií.
Majestatea Voastrá, ca Comandant Suprem al Armateí, Vegí
“ stabili cá nu existá nici—un interes strategic, ca celor transportati
Tn Moldova, sá nu li se dea libertatea. Ei sunt de atá'ta vreme izo-
lati si deci nu pot da absolut nici o informatíune militará, venínd
la vetrele lor.
In credinta cá Maiestatea Voastrá Veti primi propunerile mele,
am studíat putinta de a transporta pe cei internati si sunt Tn stare
a propune Majestátií Voastre urmátoarele: Prizonierii civili vor fi
dusi páná la un punct al frontierei, pe care Majestatea Voastrá il
va destina, si propun un punct al Íronfului Carpatilor, care se po-
triveste mai bine ca ír0ntul de Sud. Vá asigur 0 explicatie 0Íícíalá,
cá nici unul din cei internati ca ostatící civilí nu vor fi retinuti.
Dupá ce va avea loc predarea acestor prizonieri autoritátílor Pute—rilor
Centrale, avem garantia ci t0ate másurile de ravansá fatá de cai
retinuti si aítati Tn Bucur95tí si prin alte localítáti ocupate, vor ñ
pusi Tn libertate.
Nu stíu dacá Majestatea Voastrá a primit prin Domnul Cos—
tache Lupu, in numele administratíeí, telegrama expedíatá. dar tin
de datoria mea cea mai sfántá, a face tot posibilul si a aduce la
cunostinta Majestá'gii Voastre cele petrecute, si a propune o desle—
gare favorabilá.
Suferi“ntele sunt prea mari si am toatéí speranta, cá Majestatea
Voastrá va avea bunátaiea de a le micsora sí cá Hveti_ putínta de
a o face.
Rámán al Majestátií Voastre prea plecat $i supus etc. etc.
Alexandra Marghiloman.
* * *

In urmá am plecat sá raportez Generalului comandant al Dí—

viziei, care nici el si nici seíul sáu de Stat Major, Colonelul Contele
Mirbach, n'au v0it la ínceput sá-l primeqscá, si mi-au Spus sá-l
conduc a doua zi dimineata la Germani la Tárgul Sácuesc si sá-l
prezint Comandamentuluí Grupuluí von Gerock.
In timpul acesta, atát Colonelul Sturdza cát si adjutantul sáu
Locot. Wachmann au luat masa Tn camera lor, Tn care tímp Gene—
ralul von Ruiz, dupá o convorbire cu seíul sáu de Stat Major, s'a
hotárít sá—i primeascá. Bm primit ordinul sá-i conduc la popotá si
dupá ce í-am prezintat pe amándoi 0fiteríi, li s*au 0Íerit cafea neagrá,y_
vin si tutun. Ceilalti ofiteri s'au retras dupá un semn fácut de coman— "
dantul Dívizieí. Generalul si seíul sáu s,au tinut Tn rezervá si vedeau
Tn Colbnelul Sturdza numai pe soldatul care si-a cálcat jurámántul.
 12

Colonelul Slurdza & repetat toate cele ce mí-a spus mie si a

adáugat urmáinarcle: ,,Planul meu este de & atrage restul armatei
Jománc aicí ,si de a organiza Tmpreuná cu ea si cu prízonierii ro-
máni, care se aílá Tn mare numár la Germaní sí Hustriací in ta—
berílc lor, un c0rp de voluntari, care, sub comanda mea, sá lupte
pe lángá armata germauá spre & goni din Moldova armata rusá,
salvándu-sí astfel tara“.
,,Domnule General, cariera mea, numele meu cinstít si tot ce
am mai scump Tn viatá, adicá onoarea, le sacriíic pentru acest unio
scop. Dacá ími reuse5te actiunea proectatá si sunt Íavorízat de
soartá, totul va fi binc; Tn cal contrar, nu—mi rámáne decát glon—
tele de revolver“.
Colonelul Sturdza fácea prín modul sa'u clar de a vorbi, un
efect deosebit asupra celor prezenti.
In várstá de 45 de ani, purta 0 barbá neagrá sí tunsá,vo?be5te
o límbá germaná corectá $í armonioasá, cáci a fost educat Tn Ger—
mania, unde a terminat Scoala Militará de Ofit,erí si Scoala Superioará
- de Rázboiu, rámánánd Ín urmá aproape 10 ani in armata germaná.
Cánd “a izbucnit rázboíul mondial in 1914, Colonelul Sturdza
?ndeplinea functíunea de atasat militar al Romániei la Berlin.
Intotdeauna cu () figurá serioasá $í privirea tristá, —— vorbeste
línístit cugetánd la fiecare cuvánt, ínaínte de ¿1-1 pronunta.
Rar ”fl vedeai zámbind si mai rar rázánd. In timpul unei con-
vorbiri privea pe cel cu care vorbea direct Tn ochii lui, si nu-i pá—
rásea privire:_a páná cánd nu termina ultimul cuvánt.
Ráspunsurile lui erau scurte —— nicí—un cuvánt mai mult decát
este necesar; foarte concís si cu dictiunea u50ará, are adarul de a
interesa pe auditorul sáu. In cáteva cuvínte spunea el mai muii,
decát altií prin lungi frazeologii.
Cánd i se puneau Íntrebári ce nu erau pc placul lui, ráspun—
dea príntrºun surás ironic.
Nu tot astiél era Loc0t. Wachmann. Hcesta era Tn várstá de
35 de ani, Ínalt si bine legat — ofíi,er de rezervá. Era directorul
'unei bánci din Salonic. Cánd Hntanta a hotárít arestarea consulílor
.3í a*supusilor slráíni, a fest sí el areslat si dus iu Franta la Mar-
silia, unde a stat internat 3 luni si de unde ¿¡ revenit ?n Románía.
La intrarea Romániei Tn rázboiu, a fos:t mobilizat la Regimentul
10 Cálárasi si a luat parte la luplele din Dobmgea. ln Bucuresti a
petrecut mult in casa ministrquí german von dem Busche, unde a
Tácut cunostinta cu Colonclul Slurdza.
Deasemenea era Tn termenii cui mai buní cu chatiunea austro-
ungará si petrecea mai ales la Conlele Czernin.
Dupá retragerea armatelor románe'din ]Í)0brogea, Colonelul
Sturdza ¿¡ primit ordinul de a forma Brigada 7ua mixtá si a luat
pe Locot. Wachníann ca adjutant fal Brigázei.
 ' 13

Pe cát de discretá si concisá era vorba Coloneluluí Sturdza,

pe atát de sgomotoasá si usuraticá era vorbáría Locot. Wachmann
x _ 5i ceea ce m'a mirat mai mult este ¡apíul cá ace$tí doi 0ameni atát
de diferiti ca structurá spirítualístá au putut totusi sá se Tn;eleagá
“a$a de bíne ”ính"o chestiune odioasá.
Wachmann avea un deosebit respect si dragoste pentru Colo—
nelul Siurdza, izvoríte probabil din íncrederea 0arbá ce—i inspira
reusita planului Sturdza. Dragoslea nemárginítá pentru tara lui,
apárea numaí la Colonelul Sturdza. La Lt. Wachmann, am consta-
tat mai mult un sentiment de egoism si de mándrie, ce punea 'in
.

Casele sí grajdurile Comandamcnlului Díviziei I. Cavalcríe Hustro-ngará Ia gara Putna

reusita operei Colonelului Sturdza, din care spera sá tragá numai

partea de íolos, dintr”un succes atát de problematic, si din care ”¡sir
íntretinea Íngámfarea cu iluzia, cá ar putea si el juca un rol istoric.
pentru tara sa.
Cáteodatá chíar íl plictisea pe Colonelul Sturdza, si atunci un
singur cuvánt al seíului s'áu, avea eíectasupra luiWachmann,pen—
tru a—l linisti cel putin pentru cátva timp.
Un Capitan de Stat major Ti prezintá lui Sturdza o hartá &
frontului románesc unde erau insemnate regimentele rusesti sí
románesti $i*l íntreabá dacá insemnárile acestea sunt justa, la care
Colonelul Sturdza ráspunde zimbind ironíc: ,,Dupá cát Vád, Domnií
lucreazá cu multá activitate.“ Nimic mai mult!
 14

De armafa Rusá vorbea cu mare dispret si spunea cá: ,,despre

Ru.$i vá voíu spune tot ce doríti, ei fiind inamícíí nostri, iar de (
armata románá numai acea ce nu are ímportantá tacticá, cáci Tn
calitaíea mea de Román nu pot sá spun nimic mai mult, si cred
cá Domníi oíiteri ínteleg aceasta, cáci eu nu am venit aice sá tradez
pe fratii mei, ci numai sá,i salvez. Rusii au intentiunea pentru
ziua de 16 Februarie de a executa un atac solicítánd trupele románe,
sá ia parte la acest atac. ,,Eu gásesc, spune Colonelul Sturdza, ata—
cul acesta o mare prostíe, care n'are alt scop decát de a sán-
gera restul armaleí románe $i a o sc0ate aíará din luptá, pentru
a 0 ínlocui cu Rusi“.
Generalul Ruiz & adus la cunostinta ambilor ofiterí ¿romání, “
cá a doua zi, sub comanda si escoria mea vor ¡¡ condusi la Coé
mandamentul german din Tárgul Secuiesc, singurul in másurá a lua
dispozitiuni dictate de Tmfirejurári.
' Dupá aceasta i—am condus pe amándoi in camera lor pentru
a se 0dihni.
Ín ziua de 7 Februarie orele 9 dim. am plecat de la Putna.
L0c01. Wachmann a condus caii, cáci soldatul vízítíu, un polen, nu
se prea prícepea la mánat. ' …
Pe drum Colonelul Sturdza mi-a istorisit urmát0arele:
,,Ideea operei mele mi—am sugerat-o dintr-o carte, care mi=a
íácut—0 cadou scriitorul Hermann Bahr din Viena, íntitulatá: ,,Dani-
ele, ,,Díe Gespráche der Verwirklichkeit“ von Martin Bube. Bahr mi—á
dat cartea spunándu—mí: ,,D-ta trebue sá citestí aceastá carte dé_
5 orí, ca sá-o poti íntelege.“
,,Omul a avui dreptate, si,n momentele grele cetíam aceastá
carte, care mi—a dat speranta de ¿¡ salva tara mea. Eu eram
cunoscut cá nutriam sentimente germanoíile si Rusii má urmáreau
si má observan pretutindeni. Rusii aveau pe front numerosi'ofi;eri
de politie, 'ímbrácati Tn uniforme militare sí care fáceau serviciul
de spionaj pe íntregul front. Eu singur am —avut Ia Onesti la Co—
mandamentul Divíziei mele, un astíel de spion, care nu avea nici
o ¡dee de tacticá; lui ¡ era cu totul cga] ceea ce se petrece pe
front. Hslfel au voit ei si acum sá-mí ¡& Comanda Divizeí mele,
ca sá má índepárteze de pe front. Vázánd intentiuníle Rusilor,
m'am hotárít sá pun imediat Tn aplicara planul meu, cáci mult tímp
de pierdut nu era.“
,,Cu Colonelul Cráíníceanu m'am “ínteles 'in toa1e detaliile $í
eram amándoi de aceiasi párere.“
,,Chiar in seara aceleíasi zíle, m'am dus la comandantul Cor-
puluí 4 de armatá, ,Cieneralul Grigorescu Eremíe, $i i-am expus
situatia trístá si dísperatá Tn care se aflá tara noastrá.“
,,Fárá a tráda planul meu, í—am spus: ,,Domnule General, aici
 15

trebue sé se gáseascá un om capabil si energic, care sá ia Tn máná

totul si sá schimbe íntreaga sítuatie, ínainte de a me prábusi“.
,,La acestea mi—a ráspuns Generalul: ,,Cíne s*ar gándi la asa
ceva, poate ¡í numai un nebun“.
,,Dupá aceastá convorbire 1—am párásit eu, nebunul.“. ,
,,B dona zi am p]ecat cu Wachmann cu trenul spre Adjudul
Nou. Pe drum la o haltá n_e—am dat jos din tren; ne-am urcat Íntr'o
sanie si ne-am dus spre Racoza, unde stiam cá se gáseste Tn tran—
see Regímentul 2 Grániceri, care pe vremuri a ¡ost sub comanda "mea.“
,,Hcolo má cuno5teau majorítatea oiiterilor si trupa, si 5i-au ín—
chípuit cá am venit sá-i vád ca fostul lor comandant si sá-mí iau
rámas bun. Cánd a ínserat, am trecut peste liniile noastre, ínsotit
de 0rdonanta care ducea bagaqu meu greu si jurnalul de opera-
tiuní, plus 13,000 lei, banii meí proprii.“ -
,,Dupá trecerea avantposturilor,
am primít focurí din Í]ancuri. In Zá-
pácealá am pierdut 0rd0nanta mea
……din ochi si dispáránd din zona de
foc, am intrat Tntr'o Vágáuná, unde
mºam rátácit si de Locotenentul Wach—
mann. Mergeam acum singur si am
intrat Tn Voloscani prin spatele sa-
tului. Bci am dat peste “un solda1
german, m'am apropíat de el si i—am
spus: ,,Te r0g, dumá la comandan-
tul garnizoanei.“
Soldatul má Tntreabá: ,,Sub ce
numa si grad sá vá anunt“? ,,Nu te
importá nimic“ -— i—am ráspuns.
,,ñtunci, Domnule Cápítan, eu
trebue sá vá leg ochii“ —ími spune
soldatul. ,,Fá-tí datoria, 'insá lasá—mi
atáta vedere liberá, ca sá pot vedea
'in mers drumul“.
El— mºa condus si dupá un timp
SCUTÍ, mi_a luat batista dela 0Chi. Colonel_ulH.SLurdza¡sáurcáínkrasuráinziua
. de 7 l'ebr. sprc a ¡¡ condus la Tg. Secuesc
Inamtea mea se afla un sublocote—
nent german, care ími spune: ,,Domnule Colonel, D-v0astrá sunteti
de mult timp asteptat“.
,,Cum ?“ — ”fl Íntreb eu mirat. .
,,F1djutantul D—,voastrá vá asteaptá si este aici de o orá“._y
,,Hm fost foarte bine tratati si imediat am ¡ost condusi la So—
veia la o fabricá de eíi'erestrea, unde se gásea comandantul Diviziei
218 Infanterie sub comanda Generalului vón Gentner. De aici am
fost trimes la D—voastrá la Putna“.
Trásura noastrá se apropia de Muntele Lipsa 1285 m. Ínál-
time, bátea un vánt puternic si sus pe munte níngea si viscolea.
Trecánd pe lángá íoastele transee románesti, unde C010nelul
Sturdza a luptat cu Brigada lui mixtá ími spunea: ,,aici am cáutat
adeseaori moartea si nu am gásit—o. Brigada mea & avut pierderi
 16

mari sí era complcct exterminatá. Spiritele erau ínábusite. Bravíí

mei soldati luptau descurajati si desnájduití; de díminiata pánán
noapte hebuiam sá alerg de la un capát la celalt al írontului, ca
sá— i mbárbátez.“
Rm coborít serpentína de pe deal sí ne am dus pe jos. Intél—
niam pe drum soldati din armata austro——ungará, care salutau milí—
táreste pe Colonelul Sturdza. Colonelu1 observánd acestea, 1mi spune.
,,Vezí, Domnule Cápiían, aceasta ¡mi face bíne, simt o mángáere
suíleteascá. Crezi Día cá un soldat rus mar fi salutat?“
Eu¡¡ comuníc ca prizoníeríí 10máni mi au declarat cá Majes-
tatea Sa Regele Ferdinand & Íost… zíua de 2 Februarie la Mánás-
.tírea Casin. ,,Da!“ 1mi ráspunde Colonelul Shudza, ,,este adevá-
rat“ Regele ¿¡ veni11mpreuná cu Regina ca sá vizí'teze cáteva trupe “
precum si ránitií din spítale si cu aceastá ocazie Majestatea Sa a
decorat mai multi ofiteri sí soldati.“ Bpoi coniinuánd, Colonel_ul
Sturdza spune: ,,La ultima audientá care am avut—o la Bueu—
resti ínainte de declararea rázboiuluí, am spus Regelui: ,,Maiqs-
1ate,veti salva poate Verdunul, dar vetí pierde tronul. “ De a1u_nci
nu am mai vorbít cu Majestatea Sa “
,,La acestea spuse Regale a zimbít sí nu mi a dat nici un
ráspuns. ln ziua de 2 Februarie la Mánástírea Casín Majestatea
Sa Regele Ferdinand a vorbít cu mine numa1chest1un1de servíCiu.
Dupá ce s a urcat… statía Onestíln vagonul regal MajestateaSa
& batut… Íereastrá vagonului si mí—& fácut semn, sá má nro ¡11
vagon; aci & scos o cutíe si mi- ¿¡ oíerit-o0. In prímul momen '
am stiut ce contine cutia, cáci Majestatea Sa nu mí-a Spu “ici
un cuvánt. Intre Rege si mine exista atunci o rácealá, cácí ¿xiédea ,
cd am avut dreptate si era íntotdºauna serios ori de cáte orik vorb€á
cu mine. Deschizánd ap0i cuña, vád () decoratie cu spade. “ “ ' L— _
La ora 12 ziua am ajuns pe Muntele Coada Lipsa, pie un frigy… “
de —14º. Bci am dat peste monumeníul eroílor cázuti din Regi—
mentul 7 de Husari, carí au luptat pedesiru … luptele cránCe_ne _ce
sau dat prín pádurile Muntelui Clábuc.
Divizia La de Cavaleríe a avui de apárat un front de 71klm.
si se compunea din regimentele 2, 4 7 12 si 14 de husari. Ne-am
oprit putín Ne--am mcáizít la corpul sanilur %1amplecal ma1departe '
Vorbind despre deíunctul Mare Regale Carol, Colonelul Sturdza
a spus cá: ,,Hcesia era un gcníu al lronului si síngura 1uigresaiañ
a fost, cd nu a proteja1 índcajuus ínvátúmántul primar la sake, din, ,
care cauza numárul analfabelilor era enorm de mare la tará. El …—
personal era un soldat din cre”stet páná“ cálcáe ISd'ucat111 princifiíi,”
si sistem german, era mandru de armala si tara lui pe cari lego *
sídera opera lui; dar, ca toti oamenii, era si el vaníios. Un baston
 17

de maresal Tn colectia lui ñ Ílata mult, iar la Constanta, cánd a

primit din 'mána "[aru1ui Nicolae bastonul de maresal, aceasta i-a
íácut impresia mare, cá Rusia se pleacá Tn ¡ata Romániei Mici“.
Vorbin4___d£gygqu91-pp1¡ofiperesc román, Colonelul Sturdza a
spus (fi:=fífáíówarele :',,VUñl iñáterial íóár1é13íífí Msi solid —— plin de en-
tuziasm si comet. Un c0rp compact, pe care se poafe pune toatá
nádeidea. Militáreste au 0 educatie suficientá, dar multora le lipsesc
ceí 7 ani de—acasá“.
La .Oituz, am ajuns abia la 0rele 3 p. m., unde ne a3tep1a trans—
latorul german Locot Kanie; de aci cu automobilul am ajuns “in
25 de minute la Tárgul Sácuesc, unde am ¡ost imediat primiti de
seíul Statului Major.
Colonelul german Waldau, un om foarte plácut, Ínsá putin ner—
vos, dupáce a vorbit cu mine cáieva cuvínfe, a rugat pe Colonelul
Sturdza sá—i povesteascá planurile sale,ín care timp ColonelulWal—
… dan 11 asculta iin…istit. In urmá Tsi pune monoclul, ñ Íixeazá pe Co—
10nel si—i spune: ,,Domnule Colonel, pentru noi sunt trei puncte
importante, pe care trebue sá le slim, rugándu—vá a—mi ráspunde
¡a urmátoarele trei íntrebári :
1. — Ce credeti, Domnule Colonel, de efectulíntárírei actiunei
“submarinelor germane si ruperei relatíunilor cu Ámerica, asupra
Tárii Románesti?
—— Nici-un eíect —— ráspunde Colonelul. Poporuí este obosit si
descurajat de a se mai gándi la aceste lucruri si 1á1'anul román
destul íncult ca sá le priceapá.
_— 2. —»— Domnule Colone1, cum vá explicati Dwoastrá situatia 5i
sentimentele poporului román, cánd D—voastrá, cu corpul de volun—
tari pevcare voiti sá—1 organizati aici. veti lupta contra propriilor
íratí de dincolo ? —
—— Trebue evita1á neapárat lupta íntre frati, sí corpul de vo—
luntari trimis numai pe fron1ul unde se gásesc Rusi — a ráspuns
Colonelul.
Colonelul Waldau mai adaugá: ,,noi stim cá luptám cu un
popor amágít de aliatíi lui, si qu<;á1 “¡“mi este cunoscut, hotarele
tárei vor rámáne asa cum au Íost, doará cu mici modificárí. Cu
toate acestea Románia este astázi inamicul nostru…si acum vin “la
a treia Tntrebare: ,
ij: — Cum credeti cá Corpul de voluntari va lupta contra Ru—
$iló?, care astázi sunt alíatíí Romániei.
— Poporul Román, ráspunde Sturdza, are numai 0 singurá
dorinº,á, de a Ei líberat de Rusí, de care a ¡ost amágit.
—— Brigada D-tale mixtá, D-le Colonei,ne—a dai mult de lucru
sí a luptat íoarte bine, spune rázánd Colonelul Waidau.
— Rceastá afírmatiune má bucurá Íoarte muii, ráspunde Co—
lonelul Sturdza.
Dupá aceastá convorbíre Colonelul Waldau s*a dus la Gene—
ralul von Gerock penlrru a—i raporta convorbirea, sí dupá cát va ,_
2
 18
timp s'a Tnapoiat si a comunicat Colonelului51urdza, cá Excelenta
Sa 11 va primi singur, fárá adjutantul Locot. Wachmann, _la orale
7 seara.
Ceea ce s'a díscutat Tn audíenta dintre generalul von Gerock
$i. S_turdza, nu s'a putut af1a, cáci Sturdza nu ne—a mai comunicat
mmm. ,
Dupá o orá, adecá la ora 8 seara, s”a servit masa la popota
of¡terilor germani.
Pentru Colonelul Sturdza, Colonelul Waldau, Locot Wach—
mann, Locot. [(ante sí pentru mine, sºa pregátit masa separat íntrºo
¡ 7 ,, _ camerá micá, aláturi de sala mare a
*' - “ popotei, ¡ar Tntr'o a 3—a camerá cánta
Í! ¿ Á7…W o micá orchestrá.
3 "if— ' ' ' Menuul a ¡ost simplu de tot.
¿ _/Z /7/?' ' Cánd muzica a ínceput a cánta, a
á%h… f44414x£ venit adjutantul Generalului von Geá *
, rok si a Tntrebat pe Colonelul Sturdza, ,
'X …: Ín numele Generalului, dacá nu-l
€ ' íeneazá muzica. Colonelul Sturdza,
. _ ; miscat de atáta atentiune, a ráspuns
WMM/Íe/w Í ,,Multumesc foarte mult Excelenteí
» sale, eu nu sunt decát un prizonier“.
- : La masá s'a vorbit foarte putin
55me-MW* 5 si dupá ce s'a terminat masa, am
… condus pe Colonelul si pe adju—
_ _ - ' tantul sáu la cuartierul lor; si ,
¡ ,, _ _ ; aci am observat cát de discret _erau
, ( ./F7MM…$ $ postlate “santmelele de paza ln ]urul
/ , /Úº , ”");… locu1r;te1 lor.v , A . t 1
/ ¿ f*/:va%rº,5£;, … n urma. mem 1nap01a a po-
* M… “”“” ” potá, unde am petrecut íoarte ag-
"4_ _—
Menuul la Comandamcntul v. Gerack '_'* reabil páná la 0rele 2 noaptea.
—— Ei D-le Cápitan, — ¡mi
spune generalul von Gerock — ¡eri cánd mi-am luat ziua buná
dela D-ta pe muntele Lipsa, nu mi-am—Ínchipuít cá ne vom re-
vedea atát de repede. —— Cu aceste cuvinte m'a invitat Generalul sá
íau loc lángá el la masá.
a Generalul von Gerock este un om foar1e bine si elegant, tánár
sí foarte linístít, totusí vesel si glumet si pe cát am constatat,foarte
iubít Tn tot comandamentul sáu.
Bine Tnteles a venitín discutíune persoana Colonelului Sturdza.
—— Omu! aceasta este un mare idealist, pol spune un idealist
bolnav, ”¡“mi spune generalul. Cánd ínsá' un soldat face un pas ca
 19

;,—fnl lui sí pune tot ce are mai scump in viat'a' pe o singurá carte,
í"11rebue fn mána cealalta sá tie revolverul. Dumnezeu numai sá—i
“¿'—dea noroc si nici o deceptie. Eu personal nu má astept mult dela
ctiunea lui.
Cát a axíut dreptate generalul v. Gerock, a dovedit—o faptele,
tát numai cá nu sí,a descárcat revolverul, de 0arece propriile sale
uvinte cánd mi-a expus planul actíuneí sale au fost: ,,Iar Tn caz
—vde nereusítá nu'mi rámáne decát sá-mi sbor creerii. '
'In ziua de 8 Februarie diminiata ne am adunat cu totii la
opotá pentru a lua ímpreuná un mic dejun, fiind prezent si Gene-
lul von Gerock.
¿ Colonelul Waldau mi-a arátat telegramele sosite noaptea rela—
_ Ía act_iunea Coloneluluí Sturdza, Íntre alte telegrama Cartieruluiv
general austriac de la Baden lángá Viena comuníñá urmátoarele:
"¡Colonelul Sturdza cunoscut ca príetinul puterilor centrale, trebue
me tratat, nu ca prízonier si rog ¡¡ trímite imedíat rapoarte detai-
í_ate*despre intentiuníle sale.“
: Hu mai sosit ?ncá telegrama dela Comandamentul Íntreguluí
¡mm al Transilvaniei, al cáruí sei era Hrhiducele Iosif; telegrama
dela generalií Hindenburg, Ludendorff si Contele Czernin din Viena.
Cu un cuvánt, Colonelu1 Sturdza a pus Europa Centralá Tn míscare.
» ' Dupá gustare, m'am dus la Colonelul Sturdza, pe care l-am
gásit'fn camera sa, stánd la o masá $i 'scriínd manifestul sáu. Ne-
oínd sá—l inoportunez, m'am dns Tn camera mea, lásánd pe ambií
' 0_fiteri sá lucreze. Usa eya deschisá.
'_ ' Dupá párerea mea, Colonelu' Sturdza a adus manífestul gata
]redactat sí ací i-a dat numai 0 formá definítívá. Dupá ce Wachmann
…í—a cetit manifestul corijat, Íl Tntrerupe Colonelul nervos, spunán—
du-i: ,,Dece ai pus cuvintele ,,idealul national“ —— acum trebue sá
scriu tot manifestul din nou“. La locul din manifest: ,,Veti cápáta
* semne dela mine“ — l-a Íntrebat Wachmann, dacá n'ar fi bíne sá
_' kpuná ce fel de semne, la care Col. Sturdza i-a ráspuns: ,,Táranului
……nu-í place sá afle toate deodatá, trebue sá-i lasi un punct de
¿_?gandit.“
' In altá parte, spune Col. Sturdza enervat: ,,Cum sá Tnteleagá
Í_táranul, dacá eu singur nu Ínteleg acest cuvánt.“
Dupá terminarea redactári manifestului, Colonelul Sturdza l-a
*Eflradus Tn límba germaná.
Locot. Wachmann a luat manifestul si escortat de mine, l'a
dus la translatorul german, unde & íost comparat cu manifestul scrís
111 límba germaná. Colonelul Waldau 1—a dus Generalului von Gerock,
penlru a vedea dacá'l aprobá. Generalul a admis totul páná la locul
2*
20

unde Colonelul Sturdza soria: ,,cu fratii líberati din lagárul prizo—
nierilor care mi s*au promis“ , acest pasaj a ¡ost subliniat de gene- ,
ralul von Gerock cu creion ros scríínd observatiunea ,,cá elíberarea
nu sºa promis íncá nimárui.“
Pe cát Tmí reamíntesc, copiile manífestului S'au trimes Cartie—
rului general austriac si german. Originalul romástc scrís de mána
Colonelului, v0ind el sa”1 rupá si 551 puná pe foc, lam rugat, sá ,
mil dea mie pentru colectíile mele din rázboiu si astfel am intrat
… posesiunea acestui original.

7 ,ºr1m ¿(7ÁG"_.¿G% N7J 4“h»,var¿

¿,ºvt'wupf/llmw
¿¿ 74¿'Ru rm?
I_¿1&Úi€hvíiu7fam
, Hah¡ri'gá¿ 7in4aln' …?; af¡r é,'m

á/$ /rífva'1i de Cn hw./€r¿vvvmrf

fnwm MM. _
'r'ó€¿sf9wf.…¿£7_)
a2' Mj..T M…, ”¡J ftfz4f' J'../v1;í»… 4,*T d'… 5…¿,a hJM1-
i/'¡fwíe,' cºyv. %Á7—lw¿ rmmm mwaf W…» “" ¡v ¡e ¡olp…w“'%&
7?Mlb1v'í ¡… Me",w J(A7í ¡ ' ¿, '1rn¡uc—4Jv ¡¿ , '6'“/hwffníºx ¡[u ¡“¿¿—v ¿Am
L7h¿¿í“?'m£?aºyá
' ¿;; c/vm'? 1v<»z¡u.—. ºí: f»;14.f'á míw;… Mx., '¡ººnm— GM
g,,x- ,,,… ,,¿…<¿,¿ ¡;¿u31
l¿vm;3/Mw Áz,…"a
wm!.,“ mººf.ñ—7'A %os_&,j/w».ájfí..¿ oí,
,— W.$vm,….th ¿' .…“

Originalul maníícsiuluí Cn!one1ului S[…—du

 m

Originalul maníícsíuluí Colonclului Slurdza. (Coniínarea)

27 Ianuaríe 1917.
CHEMRRÚ
_, Eu, Colonelul D. Sturdza, cu care v'ati luptat cot la Got, vá trimit
"¿“urmátoarea vorbá: ¿
—_ Jn frunlea voaslrá vreau sá ¡ac () osiire nouá, bine ínzestralá cu masinele
…),rázboiuluí $í bine condusá de sefi inímo$i. Cu ea vreau sá scápám ceeace s'a per—
¿dut, sá a1ungám din tará pe jefuitorul rus $i sá.1acem ca mai repede sé me re-
"—'Íntoarcem la ve'trele noastre. Ne vor ajuta la aceasta acei douá sute de mii de
prizonieri Románi, pe care ¡¡ voiu sc'a'pa.
Repede lrebue sá vá hola”rí[i, cáci ía'tá cum stám acum:
, ,… Tara noastrá sí ostirea a ráta'cit sub conducerea nepríceputá a unor ca-
"_pete slabe: douá treimi din tinutul ei s'au perdut. Cealaltá treime este prádatá
de Rusí; ei í$í bat joe de oíiteríi si de soldatii nostri si de sármanii locuitori;
rei necínstesc nepedepsítí iemeíle noastrc; eí ne rápesc ultimele vite pe cari le
mmm si ne-au Ímpedecat sá lucrám pámántu1. ñverea tárei s'a risípit $iínstráinat;
dacá nu me hotárím de pe acum, vom muri de foame cu copii si nepoti.-— Ni se
—,. …pregáte'ste pribegia — in stráinátatea nedgrá: este vorba ca armata noastrá sá
jtreaca' Prutul, ca guvernul sá Íugá ru5inos la Cherson ¡n Rusia, íar calor bogati
,…sá Ii se ínlesneasca' as?zarea ,ín erase depártate rusesti, robítí de legi asuprítoare.
Ati fest amágíti de cai mari prin cuvinte inselátoare despre un ideai na-
íonal; ati vázut, cum acest ideal s”a prábu$it din _cauza u$urínteí $i ticálosieí lor.
reziti-vá sí nu mai credetí míncíunele ce ví se spun. Victoria Rusilor nu ne va
scápa, cácí ea nu poa'ze ¡i. Dispretuíti pe acci, cari se íncápátáneazá a lega soarta
. —¿voastrá de armate streine, cari nicáeri nu reusesc sá Íie ínvíng$toare. Mai bíne
, sá mergem cu cei putini, dar vrednící cinstití sí tari.
…, Lepáda£-vá de acei, ce v'au inselat amar. Htl jurat cre-
. díngá Tárei ománesti, iar nu unor netrebnici care vá conduc
la peire.
Dac'á aveti incredere ín bratul vostru, Ín míntea si sfatul —meu, venití ín-
datá la mine. Vá astept in mun;íí Vrancei. Veti cápáta semne delá mine. Voiu
elibera pe prizoníeríi nostri. Totul este pregátit. Cu eí vom forma o oaste nouá
sí, cu ajutorul lui Dumnezeu, vite2eascá, cu care vom recuceri ce s'a perdut,
 22

vom reintregí ce sºu stricat si vom da afará pentru totdea

nici! carl ne-au adus in starea de azi. una pe netreb—
,Trece;i iárá Íntárziere cu arme en tot spre
mine.
Sá scápám Románia. Dumnezeu va binecuvánla ¡apta noastrá.

Co!onel Alexandra D. Sturdza.

De aceasta manierá a fost redactat manifestul Coloneluluí

Sturdza.

Dar páná acum totusi nu eran germanii síguri cá Tn adevefxr

oñterul román este Sturdza, cáci nºavea asupra lui nici un
act de
legítimare $í nimeni dmtre noi nuºl cunostea personal.
S'a emis párerea de a se cáuia cineva, care”! cuno3tea din
Bucuresti si s'a gásit cel din urmá atasat militar la Bucures
ti Co—
lonelul Randa, care ¿¡ íost chemat la telefon de la Comandamentu
l
sáu, spre a veni la Tárgul—Secuiesc.
' Colonelul Sturdza si Locot. Wachmann 1uau masa ín camera
lor si li s,a dat dupá prímireatelegramei de la Baden, depliná1ibertaiea.
La orele 3 p. m. a sosít Colonelul Randa. '
Intálnírea cu Colonelul Sturdza a 1051 prietíneascá, fíind cá __
amándoí se cunosteau de la Bucurestí,
,
Colonelul Sturdza íntinzándu—i mána i-a spus: ,,Randa,eu
sunt prizonierul 'germanílor, si mas vrea ca D-ta sá ai o ¡dee rea
de mine. N'am crezut nici odatá sá ne íntálnim Tn aceste conditiu
ní,
Multá aprobara gásesc Ia germani pentru acliunea mea, ceeace
má face“atát de fericít“.
Colonelul Randa a Tntrebat pe Colonelul Sturdza: ,,Ce face
Majestatea Sa Regele si ce spune la toate cáte se petrec Tn Moldova ?“
,,Cu toate greutátile Tn care ne gásím, Regele are speranta
nestrámutatá Tn victoria finalá, si ca' va devení Regale Romániei
Mari“, a ráspuns Colonelul Sturdza zámbínd. .,$i ce spune poporul ?“
— Íntrebá Colonelul Randa. — ,,Poporuluí ”ii este egal de ceea ce
se va íntámpla, sí nu vede salvarea din nici o parte“. — ,,Si D—ta,
Sturdza ?“—— ,,Dumnezeu sá'mi ajute _sá pot acum salva tara mea“ —
fu ráspunsul lui Sturdza. » _ ,
Colonelul i—a dat relatiuni despre planul actiunei sale, ínsá
pecát am putut constata, Col. Randa nu prea avea mare Tncredere
Tn cele spuse de Col. Sturdza si nici Tn isbánda definitívá & pla-
nului sáu.
Colonelul Waldau m'a rugat Ínainte de dejun, cá atunci cánd
va veni Colonelul Randa, sá'l las singur cu Sturdza, cá poate
Colonelul' Sturdza va p0vesti mai multa lui Randa decát nouá—de
oare ce Col. Sturdza era foarte rezervat Tn expunerile lui cu noi
si nu vorbea 'un cuvánt mai mult de cát era absolut trebuitor.
 23

Eu m'am 0dihnit putin si in timpul acesta, Colonelul Sturdza

s'a pliínbat cu Col. Randa prin oras, aproape o 0rá, in care timp, dupá
cum am auzit Tn urmá, Colonelul Sturdza n'a esít din rezerva lui,
vorbind numai chestiuni particulare de pe vremurile bune petrecute
Ímpreuná— la Busuresli.
In ceea ce priveste manifestele Íatá de armata románá, Locot.
Wachmann a 111511 asupra lui Ínsárcinarea de & imprima 15.000 de
exemplare. 0 parte urmánd sá se arunce din avioane prin Moldova,
ceea ce nu stíu dacá s”a executat, iar aítá parte urma sá se fuera-
dinfeze Colonelului Cráiniceanu ín ziua de 10 Februarie, pentru a le
Tmpárti trupelor de pe Írontul “román. Colonelu1 Cráiniceanu era
_destinat de Colonelul Sturdza, sá treacá primul cu trupele lui la
Germani. _ -
Intre Sturdza si Cráíniceanu, toate detalíile operatiunei erau
deía stabilite. Tot astíel erau prevázute: ímpártirea manifestelor, dí-
strugerea legáturei telefonice din spatele Írontului, arestarea ofite-
rílor stráini ce se gáseauy atasati pe lángá Colonelul Cráiniceanu,
precum si trecerea ime_díatá cu Regimentul sáu la Germaní, apro-
ximativ 2000 de camerií. Ríará de aceasta mai aveau de primit ma—
nifeste si trupele din tran$ee, aílate la dreapta si la stánga Regi—
mentului Cráíniceanu.
.…,)- Si acum 0rícine Tsi pune íntrebarea: ,,Cum a utut Colonelul
Sturdz'afñ?í“5ñf íñféfígéñí,í;úíf$uí“des,áyjársitf "ófítéfr , _3ffór“éadá ,cá_ o
W€393Táf
»-…_ ……__,,dº n3.2£º! g£9…a $L£?…£…i…9311&ñ$á» se va…,nytº9.xxggảᅣxe-
… …… ..… … … “ . .. . ..“
_nd shut era ca ohteru s_1 soldatu roman1 151 1ubeau mult
A - A .- -
(¿tía,
tara '$1 Regele lor… Creerul Tnceteazá de ¿1 mai judeca, cánd ci—
fé$ii acéásfá copiláreascá credintá, Tn care perzista Colonelul Sturdza;
cáci,kxca sá poatá reusi deodatá o actíune, atát de gr_ea, nu era des-
tul ca numai Col. Sturdza sá ¡ie nemultumit de Rusi, ci trebuia Tn
sufletul Tntregului Íron'r, sá existe aceastá indignare si nemultumire. '
Colonelul Sturdza a crezut din capul Iocului Tn victoria Íulgerátoare
si hotárítoare a armatelor germano—austro—ungare. Sub imperiulace-
stei credínti, de care s'a lásat robít cu patimá nebuneascá, speránd
cá interventia lui va avea repercusiuni salvatoare pentru tara sa,
pe care o credea perdutá, s,a supus ei in chip orbesc, íácánd Íapte
nenqg9qite sí en totul lipsite de rezervele ímpuse de bunúl simt de “
dreaptá judecatá si de imperativul considerentelor morale de inalt_
patriqtism. “ …
Si acum se vede, cátá dreptate ¿¡ avut Generalul Eremia Gri—
gorescu, cánd i-a spus Colonelului Sturdza, cá ,,cel ce voeste sá
Íhtreprindá o astíel de actiune, nu poate fi decát un nebun“.
_ Colonelul Gr. Cráiniceanu era iiul cel mai mare al Genera—
lului Gr. Cráiniceanu, fost ministru de rázboiu, ¡ost atasat militar
 24

la Hicna si comanda pe front un regíment de infantería. Un ofi;e

_deosebit ín$trúíl si dísiíns,dár, ca si Stúrdza, germanofil.
Nu cred cá, dacá Colonelul Cráiniceanu nu ar fi fost arestat
imedíat dupá ínapoierea sa dela íntálnírea cu Colonelul Sturdza,
s'ar fi gásít 0fíteri románi care asa usor sí—aryíi cálcat jurámántul
$i ar ii trecut la inamíc; nici de v0rbit de solda11', cari nu ar fi
íácut acest pas nesocotít,,fárá ofiterii lor.
V0m vedea mai departe, cá astíel s'a si íntámplat.
Ne íntoarcem la Tárgul Sácuesc, unde, dupá plimbarea ¡ui
Sturdza cu Randa, cel dintái a prímít dela Generalul von Ger0ck
o invitatie la masa de seará, stánd la dreapla acestuia. Se vede cá
áceasta a 1051 deja efectul telegramelor sosite noaptea! Ce deosen
hire íntre íeri si azi! In tímpul mesei, Generalul v. Gerock s'a Tn—
tretínut tot timpul cu Sturdza, care Íntre altele spunea: ,,Relatiunile
Tntre noi $i francezi sunt cordiale $í sincera si mult mai bunº, decát
ca cele cu Rusii, care au () conduita' ordinará si barbará. Ei au im—
prástíat Tn íanuaríe 1917 la Focsani siírea, cá cetatea Metz ar fi
cázut, cá Cove! $i Lemberg au capitulat, cá Impáratul Wilhelm ar
fi murit sí Hindenburg omorít. Toa'te astea au exasperat pe Francezi,
cari au spus cá sí ei clau versiuni falge, dar íntr*o másurá mai re—
dusa' si mai apropiatá de adevár“.
Dupá masá s*au retras coloneiií Waldau si Sturdza pentru 0
ultimá convorbíre.
Dupá cát am putut eu afla, era vorba dacá la trecerea trupelor
románe la Germani, va trebui sau nu, sá li se lase armele si mu—
nitiuníle, sí cá s'a hotárít sá li se lase armeie, Tnsá íárá muniiíune
si ¡¿mi granate. Colonelul Sturdza a accen1uat ca ofiterii sí trupeie
sá íie bíne tratati, íar oíiteríí sá fic saluiatí íntái de oíiteríi germani
$i austriaci. '
S7au !uat díspozítíuni sí pentru hrana 1rupelor románe. S,au
táiat sute de boi si oi, sí s,au hotáríl s_…:í saíele unde vor fi canto—
nate trupele románe; cu un cuvánt, s'au luat toate másurí!e nece-
sare pentru prímirea lor.
Un singur lucru a rámas nelámurit. Stánd ínca' la masa',se rpe—
zintá ColoneluiWaldau Generaluluí v. Ger0ck 5i-l ínlreaba' Tn ce mod sá
¡ie trecutá actiunea Colonelului51urdza?n buletínul zilníc de operatíuni.
,,Ca ,,prízoníeri“, ,,dezertori“ sau voluntari ?“ Generalul von Ge—
rock a zámbít jenat sí i-a ráspuns: ,,Intái sa'—i vedem aici la noi
si pe urmá vom vedea ce vom serie si cum ii vom 'intitula Tn buletin“.
La 9 Februarie ora 5 dim. luánd o mica gustara ne-am urcat
Tn automobilul (marcá belgíaná !) luxos al Generalului von Gerock,
care ne—a dus páná la Osdula Tnapoi, ací am íncálecat, ca sá trecem
peste munti Ia Putna.
 », 25

_ Pe drum mí—a povestit Colonelul Sturdza cá & Íost 4 ani

_ al…asat militar la París, si cá era in relatíuni de mare prieteníe cu ata-
$alul austríae Contele Lamezan si cu atasatul german von Winterfeld.
' ,.Hdeseori s”a Íntámplat la manevri cá' táranií franceziaruncau cu pietre
Ín coifurile germana, atát de mare era ura contra Germanilor. Multi
, ani am petrecut Tn Germania. Bm servit in garda Pionerílor si 3 ani
¿¡ —am ¡ost Tn Statul major la Berlin. ln 1936 am vízítat Írontul Hustro—
,f—Ungar ín Polonia sí am fost si la Teschen invitat la Cartiegul ge-
neral de cátre .Hrchiducele Frideric. Mare admiratie am eu pentru
seful Mareluí Stat Maior, Conrad von Hózendorf. Pe unul numai
nu Fam ínteles cum se p0ate, cá' un Comandant de Pirmatá ca
“Í a 13611… Ermolli, sá se ocupe atát de mult cu agricultura Tn spatele
ÍÍi—,froniului, dánd ordín sá Se are, sá se ¡amena si fíe care peiec
' “ de pámánt sá fie cultivat, Ínlesnind 1áranilor munca cámpului, dán-
dul—e cai sí Sºldati pen1ru nevoile agriculhxrei.“
* …— Coloneiul Sturdza vórbínd despre el personal mi—a spus: ,,La
¡nceputul rázboíului am luptat la Mehadia, ap0i am _primít ordinul
A.Maiestáteí Sale Regale Ferdinand Tn ziua de 12 Sept. 1916 dupá
dezastrul de la Turtucaia, gá qtganizez Brigada 7—a Mixtá si anume
din 2 Gráníceri si restul din Regimentul 2 Infanteria si ñrtileria
de cetaíe, care n'avea nici o Ínsárcínare, cácí tunuríle din Bueu-
testi eran ridicate. Pe lángá aceste trupe, am mai primit pompierii
din Bucurestí si Focsani $i 0rd0nantele disponibile ale oíterilor. Ca ma-
ÍÍ ferial de artilerie am primit tunuri mon%atc pe lafete de lemn, fárá
(¡'—vmunitiuni, La aceste din urmá am renuntat imediat, neavánd ¿e
º face cu ele. Nici un echipament, nici 0 munitiune si nici un
— teleíon.
* ,,Pe timpul acesta Generalul Everescu a Íácut trecerea peste
Duna're Tn Bulgaria cu avíonul, actíune neaprobatá de marele Car—
tier, íiíndcá un ofiter superior de valoareaGeneralului Everescu,care
era atá't de necesar armateí, nu trebue, sá riste pentru a face ()
recunoa3tere, ceea ce putea face un alt oíiger.“
' Pe generalu] ñverescu, il láuda foarte mult si Í] ,recunostea
ca pe un ofíter de mare valoare si deosebitá culturá, _íncát esia
, *Tu relief in toate ocazíunile. Trecerea peste Dunárea, dupá cum
"ae stie, s,a fácut cu 4 Dívizii, cu intentíunea de—a ínc0njura armata
bulgará príntr'o miscare Ínváluitoare“.
_ Colonelul Sturdza mai adaugá: ,,Si eu am 1051 destinat a lua
. parte en Brigada mea mixtá la aceastá miscare, ínsá dupá raper-
|.ul ce l—am íácut, sºa renuntat la cooperarea mea. Lucram incon—
ti…… de dimineata páná seara cu Brigada in incinta cetátii Bueu-
M$1¡ si mai cu seamá fáceam exercítii de atacuri prin surprindere
$¡ cáuiam sá pástrez disciplina sí m0ralu1 trupei.“
 26

,,Incá nu terminasem toate perioadele de

instructíe, asa cum
as ¡¡ dorit sá le am, cánd am prifñit ordín
ul la retragerea armatei _
románe sá ocup sectorul de front care ráma
se deschis 111 éectorul
Tárgul Secuiesó.“ ,
,,La ínceput_am avui Tn ¡ata mea de
lupiat cu Dívizia lII-a
Cavalerie Bavarezá din Corpul Cavalerieí
Generalu1ui v. Schmetov,
care 'in urmá a fost ínlocuitá cu Dívizía
La de Cavalerie von. Ruíz“… '
La orele 12 din zi am afuns la Putna;
Generalul von Ruiz nu
sºa mai arátat; mí se pare cá.prezenta Colonelulu
iSíurdza'fncepuse
a'1 cam p]íctísí… , '
La 0rele 2 p. m. a plecat Colonelul Stur
dzacu Locotenentu1
Wachmann, escortatí de un Cápitan la
Soveja, unde Co!ohelul
Sturdza urma sá aleagá dintre prízonierii
románi oamení de ”incre—
dere pentru distributía manifestelor
sale in transeele románe.
Eu am rámas Ia Putna.
Cápítanul mi—a povestit Tn urmá
5cá prízonierii románi cánd Pau vázut
pe C&lonelulSturdza au Tnceput sá
plángá, sárutándu—í mána.
Colonelul Sturdza le a tínut (;
cúvántare,in care le—a spus, cá 'n cu—
rárd “”se vor Tntoarce la 'vetrele lor.
La 10 Februarie 1917, & avut loc
pe deálúl Círlan' 1ntálnirea“cu Colo—
: nelul Cráiniceanu. Hcolo Tn pádure
!rflél_nirca Co!.51urdza … c…¡_.Crainíceanu erau transee¡efoarte apruape unele de
in ¿ma de 10 Febr. pe dealul erlan,
éº:£…2¿1255"55 ;"… 521%?¿12123 º“ºlº 31? ºff“bº'ºf ºímºtº bº“%º
¡… pre—
.

Ohteru germa rººtºº

n; care se gasea
uin
ace! sector au ¡ost martorí oculari la aceas
tá íntálnire, dupá cum
se vede din fotografía de fatá, pe care am
prímit-o dela un ofiter
german. Colonelul Cráiniceanu purta 0 cácíu
lá neagrá de miel. _
Dupá cum ne-a povestít nouá Colonelu! Sturd
za, Cráíníceánu
,i—ar fi spus la Tntálnire, cá se teme sá
meargá 1napoi, deoarece a
fost observat de Rugí Tn ultimele 'zile.
Sturdza í-ar fi ráspuns' cá _
— trebue neapárat sá se íntoarcá, si cu trece
rea trupelor la Germaní, ,
' sá Ínceapá miscarea lor in seara acelei zíle.
Cápitanul care a escortat pe ofiteñi romá
ni ne—a spus 05 C0— ' "
lonelul Sturdza s'a fnapoíat dela íntálnirea
¡a íoarte nelinístít, cádi
Tn seara hotárítá, n'a veni1 nici Colon
elul Cra'iniceanu si nici tru—
pele sale. “
““"“ l<…£…£élhlé…éºi dupá acesÍ ºpí_$ºdz…am, …av,uf ºcaz_i,999…a …s.á V,9r—
[¿esc Tn tren cu un ofítéj'kaíñ'lvnáíºvlñ áta romá ná, care pe 1impul $í<?hié!
 27

?n zjug_ígtáln_ir_eí ambilor coloneli, era postat pe dealul Cír1qn,,(c_a

qEéfvaf" de artilerie, 5i mí-ay spus urmátoarele: ,,Noi am stiut cá
C6Íbñé1ul _S"fv1'ffd»záv ¿ trecut díncolo ¡a Germani, cáci s,a gásit ordo—
manta sa personalá mort, fiind 1mpuscat ín regiunea Voloscani,
si“ f
din buletínul zilnic al Colonelului Surdza, care sºa gásit Tn ba—
gajul sáu $i care era purtat de ordonanta sa, am aflat noi cá íntre
colonelií Sturdza si Cráiníceanu se petrec fapte sí Tntálniri ce dá—
deau de bánuit, asa cá din momentul cánd Colonelul Sturdza a
trecut la Germani, 5eííí no$trí au Tnceput a urmári si observan ati—
tudinea Colonelului Cráíníceanu... Decí cánd Tn ziua de 10 Fe-
bruaríe, ora 12, Cráiníceanu se ínap0ia din sectorul inamícului, a
,
¡ost suspectat. sí atuncí un Locotenent román i—a pus Íntrebarea: º
,,De undé venití, Domnule Colonel ?“
, * Colonelul Cráíníceanu nu i-a dat níci-un ráspuns, tratándu-l
cu …indiferentá. Htunci, Locofenenlul l—a rugat sá-l urmeze la Brí—
gadá, unde & fost arestat, gásíndu—se ¡a el manííestele Colonelului
Sturdza. Colonelu!ui Cráíniceanu ¡ s'a judecat procesu1 si, condam—
nat_la moarte, a íost pe front ímpuscat“.
A venit deci ziua de 11 Februaríe, Tn care Tn zorii zílei, pe la
orale 6 au esit din transeele germana 22 de prizonierí romání, alesi
de Colonelul Sturdza, índreptándu—se cu manífestele lui spre iran—
$eele románe. '
Noi toti cei afía;i Tn Putna, asteptam cu nerábdare sá vedem
cum se va desfásura actiunea, fíind dominati de () curiozítate ner—
V0asñ, de cele ce se vor petrece. Numaí Genera!ul v. Rui¿glumea
si rádea de, noi, si spunea, cá ne 1acem de ríz.
Grupul Generalului von Ger0ck si Cartierul General Baden-
'Víena telefonau si íntrebau íntr'una, ce s,a fácut. Chíar la ora
10
dimíneata si Impáratul Carol ?ntreabá din Baden, care este sítdatia
pe front $i dacá armata románá a trecut deja pe frontul german.
Stírile telefonica, care veneau de pe Íntreaga 1inie a frontului,
anuntau líní$te sí tácere. .
Trecuserá orele 10, 11, 12, 1 sí 0datá cu ele si clípele emo—
tionante, cari s7au transformat Tn deceptie crudá, cáci nicí—un soldat
román nu s'a vázu1 $i nu a venít sá colaboreze la planul Colone—
lului Sturdza.
Hctiunea a esuat — asa cum a 1051 si de prevázut ! . ..
Si salvatorul ? ? ?
Colonelul Sturdza — mi s”a telefonat de pe front — e foarte
nelinistít si credé cá numai Rus.ii sunt cauza esecului, carí probabil
uu aflat totul si au arestat pe Colonelul Cráiniceanu . . .
Eta "inexplicabil cá ºn ziua de 10 Februaríe n,a venit nici-un
dezértor,pe cánd in zilele precedente veneau cáte unu. Hrtileria ro—
28

máná prin ¡ocul' ei viu a barat fron1u1 sí aíngropat pela ora 1 p.m.
toate spcrantele Puterilor Centrale.
Colonelul Sturdza sí Locot. Wachmann au rámas peste noapte
Tn Soveja si au venit a dona zi 12 Februarie, la orele 6 seara, la Putna.
,,Ne-am ínapoiat cu actiunea nereusitá“, spunea Colonelul
Sturdza, adresándu—se Generalului von Ruiz, ,,dar eu nu am pier-
dut cu totul speranta si voi íncerca al doilea plan, care sunt con—
vins cá va reusi“.
Sturdza a avui douá,planuri: unul avea ca bazá restu1 arma—
teí románá, ¡ar al doilea —— organizarea unui corp de voluntari din
prizonierii aflati 'in toate taberíle austro—germane.

Colonelu] Slurd:a (u (wmra1ul Genlner, (:mmandunlului Divi/¡ci 215 m:. Infanteria la Soveja
Pahrka de Íereslruu, … ziua du 10 l“claruarie.

Colonelul Sturdza povestea seara la masá cá Colonelul Crái-

níceanu ¡ar fi spus la íntálnirea lor, cá 0rdonani,a lui s*a gásit ím—
puscat dupá irecerea lui, maintea avanlposlurilor romane. Versiunea
cá Colonelul Sturdza sí-ar íi1mpuscal singur ordonanta, este pe cát
se poate de absurda, íntruc'at se stie cd ace51 biet soldat ducea…
spínare bagaqu $efului sáu sí mai ales jurnalul de zi íoarte com-
promítátor pentru Colonelul Sturdza. '
Cánd Generalul v. Ruiz ¡ & spus 'in mod ironia Colonelului
Sturdza: ,,Acum, D—le Colonel, ai sá capeti la Bucuresti, pe lángá
Generalul Mackensen, un post Tnalt“. —— Sturdza, indignat, i-a rés—
 29

puns: ,,Excelentá, eu nu am 1ácut acest pas, ca sá duc aici oviat_á

comoda, Tn 1imp ce camarazii mei o duc greu dincolo; pasul acesta
cant sá—l ¡ac ca sá-mi salvez tara prin muncá grea, uria5á si cu
riscuri mari pentru mine. 1mi face totusí bine sí sunt multumit cá
sun! 'incií atát de bine primit dupá aceasta' neizbándá“. “
Seara, Colonelul Sturdza invitat Ia masá era 13cut_si línistit
… vorbea putín, si cánd má uitam la sármanul om, 1mi puneam
'íntrcbarea: ,,Oare ,se se petrece Tn suííetul acestui om ?“ Podurile
din dosul lui 10ate distruse, si Ínaíntea lui un mare íntoragator! !!
In schimb, Locotenentul Wachmann vorbea mult, fárá bun simt,
gestículánd si en glas tare. Má gándeam la vorbele $eíuluí :áu,
15 ,,Ceí 7 ani de-acasá“.
F1mbií oíiteri au 1ámas peste noapte la Putna, plecánd a doua
"1.1 Sub escorta unuí 0ñter german la Tárgul Sácuesc.
30 Martie
$Uri din ziarul román ,,Románia“, apárut 'in ziua de
, (12 Hprilie) 1917
(Dupá traducere din limba germana).

Consiliul de Rázboju al P&rmatei a 11—51 & dat urmátoarea ho—

—ta'rire: '
ñsiází 26 Februarie, Consíiíul de Rázboiu al Hrmateí ¿¡ II-a,
d“upá ascultarea rechizitorului si dupá íncheerea comisarului regal,
& declarat vin0vatí pe fostul comandant al Divizieí 8-a, Colonelul
Hlexar1dru D… Sturdza si pe Locotenentul de rezervá Wachmann
“Cohsidñtin, pentru dezertare la inamió$i trádare.
… klnx¿;onsecintá, Consilíul de Rázboíu i—a condamnat Tn contu-
nmícíe ¡a m0a_rte si degradare militará. _
& Rízérea mobilá sí imobilá va fi confiscatá Tn Íolosu1 statuluí.
Colonelul Sturdza Tn afará de aceasta & fost condamnat la
10.000 lei daune cátre stat.
Totodatá a avui loc si judecarea Colonelului Cráiniceanu, tot
pentru trádare. Hcesta a ¡ost condamnat la 15 ani muncá silnicá.
Hotárírea aceasta Ínsá a 1051 anu1atá $i procesu! & fost trans—
icrat la Consiliul de Rázboiu al ñrmatei I—a. ,
Procesul & fest reyizuit si Colonelul Cráiniceanu & íost con-<
' '
damnat la moart_e.
Rctul de gratiere, prezentat Majestátei Saie Regelui Ferdinand I,
a 1051 reíuzat.
Colonelul Cráíniceanu va 11 degradai pe frontínaintea trupelor
*
pc. cari,el le—a comandat, si va ñ Ímpusca1.
_ ln acela5 timp, soldatií si gradele de cari fostul Colonel Sturdza
". a“ mil sá se Íoloseascá Tn miseleasca sa Íaptá, vor ii decorati, cáci,
5i
Íñtcleg;i íntre ei, acesti bravi soldati au jurat a spune adevárul
€“mí—fel 5;ºa putut ”fnlátura aceastá mare in1amíe,
 30 ' …. … _…q,

O¡'dinul Comandantului Hrmatei YÍ-a, Generalul Grigorescu

(Dupá traducere din limba germaná.)
Soldati! '
0 parte din voi stá de aproape 61unii sub ordinile mele, o altá
parte de un tímp mai scurt; totu5i íiecare din voi v'ati convins cá
am luat parte Ímpreuná cu voi si la bucuriíle voastre, cát si la zi—
lele voastre grele si plíne de grijí, $í cá íntotdeauna v'am spus
adevárul.
Ati ¡ost deprínsi prim ordinile zilníce ce vi le—am dat si care
le-am adus la cunostinta voastrá, cá lumea 'ntreagá a admirat ca—
pacítatea voastrá sí ati ¡ost deprinsi de a auzi dela mine numai
stiri bune si Ímbucurátoare.
Rstázi ”ínsá trebue cu suíletul índurerat sá vá spun despre 0
íaptá murdará, care a fest comisá de cátre unul care páná 'n ziua
de 24 Ianuarie a stat Tn míjlocul vostru, lipsit de rusine,sicare, sub
frum0asa uniformá románeascá, a ascuns un sufletstráin si murdar.
E v0rba de un trádátor, dé fostul Colonel H. D. Sturdza.
Náscut si crescut pe pámántul románesc, cu avere, renume $i
— ímb0gátit prin sudoarea muncei voastre, a gásit de cale, tocmaí
ácum, cánd scumpa n0astrá tará se aflá_Ín pericol, sá calce íurá-
' mántul dat Regeluí, drapeluluí si patrieí, si sá treacá ín rándurile
' inamicului. ' " V '
Fapta ¡ostului Colonel Sturdza este 0 crimá, comisá de un om
Íárá minte, de un nebun. ' _
Hcest criminal ínsá, nu se multumeste numai de a trece 'in
rándurile inamícufui; el cautá sá máreascá crima, din momentul ce
amenintá scumpa noastrá tará si ne puna …viata 'in pericol.
El nu se multumeste sá se vándá, nu se multumeste sá trá-
deze planul nostra de rázboiu inamícului, ci íntentioneazá ceva mult
mai mult: voeste, din soldatíí nostri ce se gásesc prizonieri la ina-
mic sí din dezertori, sá formeze o nouá armatá, si cu aceasta sá
lupte contra voastrá si astfel sá stropeascá cu sángele frátesc pá—
mántul nostru románesc.
Voesfe din lupta fráteascá sá aducá inamícului victoríe. Vic—
toríe pentru Germani, pentru Unguri, pentru Bulgari si pentru Turcí,
inamicii nostri He astázi, inamici de secoli.
In rátácirea lui, fostul Colonel Sturdza cautá pe pámántul
nostru $i prin manifeste aruncate din aeroplane, sá vá sfátuiascá
ca sá—l urmati; el vrea sá vá misle la asemenea pas, sá faceti la
¡el cu el acest miselesc fapt, cu credinta cá, cu cát mai multi “fl
vor face, cu atáta mai bine pentru el.
El vá chiamá ca sá luptati aláturi de inamic sí vá íágádueste
cerul si pámántul.
 31

fámví ¡soldati! Nu vá lásati amágiti de vorbele unui criminal

¡—-…¡t'£ldáínr de tará. Nu uitati cá ati jurat credintá Majestátei Sale
— Ragelui,1árgi si drapelului.
¡i%¡s Jrám8ñétí"'credinciosí jurámántului vosiru!
_ _ ¡' é5dííéTíl?€are “ví le face acest criminál, nu pot ¡¡ Ímpliníte.
._íPutcri1iclinostri alíati, Rusia, Franta, ñnglia. Italia, Belgia, Serbia,
… Muntanegru si noi, luptám pentru dreptatea si libertatea popoarelor. '
' Germanii, Ungurií, Bulgarii sí Turcíi luptá numai sá ne stá— .
__8neoscá si sá ne Ínjoseascá.
¿ _ Rumanía nu poate trái lángá aceí cari Tí sunt dusmani de
swelí. Noi nu putem lupta níciodatá aláturí de acei cari Tn tara
¿““—“nou8trá au Íáptuit Iucrurile cele mai Íngrozitoare si iarási nu putem
lása_ nºpedepsíti pe inamicií nostrí, care au pustit o parte din tara
nímsiíréi, ne—au smuls pámántul din mána plugarului, ne—au ucis
" ¡… $i uecinstit casele noastre.
Bravíi mei Sºldati! Nu credet_i unei íágádueli pe care vá face
“n trádálor si un criminal, cum e fostul Colonel Sturdza.
. Pentru el si toti de Íelul lui, cari au cázut sau vor cádea in
í3£m3tá ispitá, chiar spánzurátoarea — pe lángá rusinea lumei si
aiestemul unei Íntregi natiuni —— va íi prea _micá.
* ' “Kcela care trece de partea inamicului, pierde dreptul de a trái
¿pa pátnántul síánt al táríi sale, atát el, cát si familia lui.
—.Fiti la 'ínáltimea credintei ce Tntotdeauna am pus—o ”in voi.
_ Racuhati cuvántul meu, care páná acum v*a dus numai la
__.—g¡brie si ono'are. -
Cu credinta 'in Dumnezeu si Tn puterea voastrá,inláturati gán- :…; '
Í —durileknacurate, carí vor sá se apropie de voii.
… Ridicati sus fruntea cu constiinta curatá sí Íaceti ca páná acum
, *uu “2id cu pieptul vostru la Írontiera táreí. Ráspundetitotusí?ndem-
"¿huríior nerusinate, cari vin dela un trádátor si un vándut, cu armé
,X$í l…uni cu cari ati cioplit numele vostra Tn stáncile Carpatilor si
… —d€wediti inamicilor vostri, cá bravura si cinstea voastrá sunt lucruri
Vw nu se pot precupeti.
" Comandantul Corp. 4 Hrmatá
General Grigorescu.

Brigázei 7
¿ammm (secret) pentru zíua de 11 Februarie 1917, al
Cavaleríe Hustro—Ungará.

Soldati! -
,— Románii aílati in fata transeelor noastre vor sá treacá dupá
—» ¿mm 190 crede 'in ziua de 11 Februaríe la noi.
_ ' “ — “Htmastá operatiune este organizatá de Colonelul román Sturdza,
“Cºmandanlul Diviziei ¿¡ 8-a Infanterie, care se aílá de cáteva zile
 32

cu adjutan|ul sáu ¡a noi. Chiar dacá fapta aceasta este Tmbucurá—

f0are penlru noi, trebue totusi prívitá cu mare neíncredere, cáci
s'ar puf5'a admite cá dincolo s,a comis o trádare, dar e si posibíl
ca 'n loc sá treacá la noi Tn mod sincer, sá ne trezim cu un mare
a!ac din partea Románílor. [
¿ Bacául si sudu1 íntreg e 0cupat de Ru_sí, si trupe rusestí nu-
meroase se gásesc Tn mars in partea de jos & Pruiului spre Vest.
Soldatíi prizonieri románi adu5í astá noapte sunt ímpártíti pe tot '
Í;ºontul Brígázei sí au asupra lor manífestul Colonelului Sturdza sí
sunt ínstruíti sá treacá cáte doi la diferite sectoare ale ír0ntuluí. In
zíua de 11 orele 6 dim. vor trece din transeele noastre spre cele
románe.
Este deci de asteptat cá dupá ora 6 dimineata vor veni sol— 3?
dyatíí románi. Li se vor lua armele si munitíunea, care se vor de— .,
pune la fabrica de lemne din Soveja. '
La orele 2 p. m., Divizia G—lui v. Ruíz va índrepta linia tran- "
.t_;eelor. In ziua de 11 Februarie se va da () deosebítá atentiune din
toate pártile, mai cu seamá din partea artileríei. Mánástirea Ca5in ¿
nu se va bombarda.
Convorbirí telefoníce relative la actiuneai Colonelului Sturdza _
nu se vor face. Soldatii vor fi instruiti, ca soldatii románi sá Íie
primíti cu deosebitá atentiune, iar ofiterii románi vor fi eí cei díntáí
salutati si primíti cordial.
Comandantul Brigázei 7 Cavalerie
Colonel Polet.
In acest ordin vedem deosebírea aranjamentului, Tn ce prí— .…
veste depunerea armelor, si ací era Comandantul Divízíei, Gene- _¿
ralu1 v. Ruiz de viná, care a h0tár'ft: ,,Sá ¡acá Gcrmanií cum vreau, '
en Ia Divizia mea nu dau voe, ca Románíi sá se plímbe 'in spatele —_
nostru cu armele“. Sí asa a rámas.

Raportul Diviziei 218 Infanterie (¡ermaná, (lin 16 Februarie 1917

Modul cum s'a dos:?ásurai actiunea Culnnelului Sturdza.

1. Doí soldati prízonieri din Regímentul 2 Gráníceri au fost

trime…5í la ora 6 dímineata íntre Sectorul Ivesti ?nspre transeele ro—
máne, Ei au ajuns la avanlposiuríle románe, au aruncat manifes—
íele ce li s'au íncrudini_nt 5i s;'au reira:< Íugánd.
2. D0í soldali prizouierí lot din Regínwn!ul 2 Gráníceri au Íost
irimesi pe altá dírectie cñtm sectorul lvesti; acestia ínsá au ¡ost
prímíti cu focuri dc avaníposlurile románe.
Din transeele románe li s'au strigal: ,,Stoi! Stoi !“—— probabil
cá erau Rusi. Piu fost nevoití sá íugá Ínapoi.
 33

3. La cota 625 sºa observat din transeele noastre, cum s*au

raspándít si Tmpártít manifestele Tn transeele románesti sí cum au
¡ost trimise mai departe Tn spatele frontului román.
0 parte din curierii trimesí nu s'au ínnapoíal.
In satu1 Verdea s*a observat Tn ziua de 11 Februarie, pt2¡a
ura 10 dimineata, o adunare de ofiterí, sosínd unii cálári, altii ve—
nínd pe jos si t0ti Índreptándu—se spre acest sat. Bici, dupa' cum
me este cunoscut, se aflá un Comandament de Divizie Román.
5. La Est de Márásti sºau putut observa soldati románi citind
manifestele.
6. Un purtátor de manífeste, sergent prizoníer, Tnapoindu-se,
& povestit cá & mare entuziasm si veselie ín tran$eele románesií.
0Ííterií dorm íncá si 051 vor trece cu fotíi, cánd li se va de; sem"
nalul imediat dupá desteptare.
Fmest sergent si-a ímaginat toate acestea, cáci toti ceilaltí cu-
rieir au rámas dincolo Tn transeele románe; ¡ar el nu & ajuns Ia ,
linia avantposturilor románe, inducánd Tn eroare pe Germani.
7. In ziua de 11 Februarie, un fácut prízonier din Regimentul ¡,
10 Cálára5i spunea, cá ,,doi soldati romání au adus manífestele si
imediat au fest prinsi si escortati la Comandamentul Brigázei 5 Cá-
láragi, la Colonelul Scári5oreanu, care a luat manifestele si le-a
irimes Comandantului Divíziei“
,,Hcestor doi soldatí nu li s au íácut nimic, din contra, au fest
Toarte bine primiti, dandu—li——se si recompense“.
,,Se vorbea la noi despre intentiunile unui ofit¿er superior ro—
mán, protejate de Germani, si care a trecut de vre—0 cáteva zile la
Germani.
Cauzele car_í au determinat nereusita actiunei Coloneluluí
Sturdza:
1. Insuficientá pregátire din partea Colonelului Sturdza, pro—
babil din cauza neasteptateí lui mutári dela Divizia 8-3 la Divizia
10—a Infanterie.
La hotárírea greoae & Románului, ar fi trebuit ca Colonelul
Sturdza sá aibá Tn fiecare regiment cel putin cáte im ofíter, cáruia
:4í'i—i ¡¡ destáinuit Tn mod secret intentiuníle si care la momentul
oportun sá fi ”fntrat hotáth Tn actíune.
Prea putiná cooperare a prízonierílor voluntari de & duce ma-
nííestele si lipsa lor de curaj, unitá cu nepricepere.
Din 180 de prízonieri, ce au fost pusi la dispozitía Coloneluluí
?8Iundza, s au oferit numai 30 sá execute acest servicíu si din acesti
30 ”in ultimul moment 8 oameni au reíuzat plecarea.
3… Falsa influentá asupra Rpmánílor prim raspándirea $tírei
3
 34, '…

—minciñ©ás&¿ C$ America ar ¡¡ declarat rázboíu Germanilor $i cá

Romúnla este sulvatá.
Din ordin: Cápitan de Stat Major
von Friese.

ln zíua de.15 Februarie 1917 ni S'a telefonat dela Comanda—

mentul General v. Gerock, cá Colonelul Sturdza va pleca in ziua
de 17 Februarie 1917 la Comandamentul Hrmatei I-a Germaná.
Cu aceasta se terminé partea l a actiunei.
In partea II—a, care urmeazá, vom vedea urmárile acestui tríst
episod.

PARTEB H—a.

In ziua de 20 Februarie 1917 am primit prin telefon depa front

comunicarea, cá dimíneatá la orele 10 un parlamentar román & depus
in sectorul Regímentuluí 14 de Huzarí, un plic pentru Colonelul
- Sturdza.

Hcest plic a ajuns Tn Gara Putna seara si mí-a ¡ost ínmánat.

In tímpul acesta Sturdza se afla Tn tren prin Viena spre
Berlin.
Rm primit ordinul de & comunica prin telefon continutul scri—
soareí Comandamentului V. Gerock, de unde contínutul scrisoarei se
va trimite mai departe la Frankfurt ín ermania, unde Colonelul
Sturdza urma sá soseascá Tn ziua de 22 "ebruarie.
_ In zíua de 21 Febr. a sosit ordinul de la Cartierul Gen. Badea—
V1ena, sá ¡ie depus, pe locul unde s*a gásit plicul pentru Colone-
lul Sturdza, urmátorul ráspuns, íárá adresa $i fárá semnáturá:
,,Colonelul Sturdza nu se aflá acum pe front. Is'a comunicat tele—
graf1c continuful scrísoarei: Detalii vor urma.“
 35

un parlamenta' r
Héeste ránduri au ¡ost depuse intr'un plic de e un soldat í“ará
cáteva minute, a venit din transe ele román
$i dupá _ . 1
.
armá si a ridicat plicul. oarea st1re teleíomca:
In ziua de 24 Febr uane vme1a rásn urmát

-;—4L>

% in1T)……;zW
¿…Í€,Qh
)_ V<C—Ú?fv./
“e ¿ ¡[¡5'T
P&quzº
,_ l' 1 ) … _
JL;… (a m….…º:n… X…… .
¡W ,._…'Lg,…j
'I x '

c—»€(¿3' 4í,ejz<
__

R,,.af ... .4¡1 Á.… ;… r'-…1/la¿ MM.

_ 7E_ 7í1…. …) A.')……—_… ……f.9,j>_ J…, C;? …1…; ¡¿ "¿

_..vv' MAM… y
©¿…a %…£__ …“ '91 eu…44a,. ¡' N-__ /í(',13,6744f' (”¿11r…;¿1; º'º'15_
J.f_).' … ……1;):% '… ,n).:…_p 13433… ;4.).'
“¡v. 579 , Lx /f'º=, A—uÁ| /Y144ÁÁ.2¿ /I…f…í 24. (LA-

: ……f¿a… … _ 3.u.ñ_¿ ¿…a ¿no » u? A….…£(Í>V - /¿—' Mz 1…ºh,__ …i,_t

__ _ .…n'A, … 5»<f7.i.r¡__ »…Ya Varn.f)g ¿x¿»QQ-f.q…_—?.……… X¡ …4;&<……,; [(T.—¡_
454 … '»— , '%z …9… ….— …
r¡,1F2-"kn AL €uM.¿_A'£ v(a)u……ng ma ¡0 .a… ..,. gy'…,Á_¿

”… Ao.…Y;k&_<¿_ _)/.' u“… u;…

vpl vºx“; _.4.7 L… … u,l .……..I…(L , .f…í………
a 5<4…Áu "…; ……SLL'L … L 1-x2—2» Li Á,,¿y%…;.… *?ºw ¿¿ …p,
Lt?w……k _-(º<»Z—….Í_ /Ll,$. MV.LS/.II ¿Z…3: '_ foíd ¿
' ¡
'
. | 53 x'ml: (ALA! ÁA Áf JÁ/p.,_,S—¿
1 —, 1 * … —…_
.. 1
.Á,u, a 'u'
'm ! a..,aí <47JL' 1Áz44» ln, Ma… e.…4hí T*Vººf'*í, …a a.í..… 4.£ …; ¿, “ 7 L; ¡…_
¿…; ¿¿ …¿1—…“……J3…>…¿g¿_
" .L<; …4;…5_
'fi<h m' ¡la,, …,.; .…
+z-…, ¿;……L_ …… T;L£… PM…$ …¡…u_ , ¿… ¿… wz…
:…“ :……uq¿e… …,: … ?¿…:¡i_ A.;……,£y/ ¿¿… ' r ”ºº “,º—' ºh ºº ¡… ) _¿.; Wi …n;;,
……»Lz…2… v.v
131. . .L<Í …… $p—L J '7fº»<vl—; & C.. W… ÁL<&y—xáv. —£.-f.—;¿ 3fw…x>…;… ºm —…

+…
. f

,
'

m'Í¿& 1—5 ¿»?¿ch Á: …… 4… M…'+Á í3(f4…

- .
; _;……….¡ …!?uiL……'(………[ »-.……Á'¿, bv$a_.;ba_
p…e… .
Q7m- ºf-u m€ u…x<¿ n._K …; (…”/¿ ,
Í… J=fx(eWk/QL N…… .… ¿.V ._…uu,jm-a;… …_…;

Q»… —;;,…X:… LY'/'º';g"'” u.,_ .1£'L…Q ,. ,':_¿1.

a…?
A"'Uf“““í“£ );? Z_ º .& Pu. ¿¿ …… … Ár..—…
W_J… …: …; /x…laí>._…Án_ '.-Kc,o[1_:-XL,— __

[ W…;Áz- …?. ,!'53 ¡¿¿9,…___j¿ QY…Á

.i………k…>a»… …J…&…__…h2… …gL x:…
e
“¿¿y )" a¡L/Áhn…_e…í? Q e— _AÍ¡ÍNÁ&$J¿)——

4í3.%£“tm… Q E >N, JQ.¿…LS__ ,

. ('“
J… ¡“y, SÍ ¿V ¿>5L'Íí/híºx»j.

Sturáza sí
,,Ca'pitanul german Vetíen cálát0reste cu Colonelul tele—
va ii
pleacá din Berlin in ziua de 23 Febr. Sosirea ”in Brasov
graiiatá grupuluiv. Gerock, care va ordena, ca un aui0mobil sá
astepte pe ambii oíiteri, si cá Colonelul Sturdza, sá Íie prezent Tn
ziua de 28 Februarie orele 10 diminíata la locul hotath prin scrisoare.
Cartierul general a luat cuveníta intelegere cu partea II-a
actiunei Colonelului Sturdza, dar i-$i rezervá dreptul de a lua
3*
 30

hola'rarí definitive numai dupa complectarea dispozítíunílor Colone—

lului Slurdza in aceasfa' prívintá.“
Car!ierul General Baden-Viena.
ln zíua de 26 Februaríe Colonelul Sturdza escortat de Cápi—
tanul Wetjen, au ajun$ cu automobilul la Tárgul Secuies
c, unde
au remas peste noapte.
La 27 Febr. diminiata au plecat cu () trásurá peste muntele
Coada Lípsei páná lá Ruina, unde pe drum au fost asteptatí de
cátre Maíorul Contele Mírbach si de mín'e.
-De aící neºam dus cu totii la Soveja la Diviziea 218 Infan-
teríe, unde am ajuns pe la'orele 3 p. m.
Colonelul Sturdza mai avea ca Ínsotitor pe Cápitan
Stat major von Hasse si ?n trásurá pe drum mí—a ¡storisit ul de
arma—
toarele: ,,M'am ínapoiat, cu toate cá nu am mare íncredere in con-
;inutul scrísoarei; eu personal Tnsa'
_si in special pentru a ajunge la sco-
pul meu, nu má pot menaje sí tre—
bue sá fac eforturi mari.“
Despre íntámplárile lui din tim—
pul cálat0riei spunea: .,Dela Co—
mandamentul Hrmatei I—a am fost
condus la Comandamentul Archí—
ducelui Iosíí, unde am primit ordi—
nul de a má ímbráca Tn haine ci—
vile. Picolo am fost primit numai de
Generalul von Sekt (actualminte Mí-
nistru de Rázboiu ¡n Germania) $ef
de Stat major al Arhiducelui Iosif.
Un om íoarte serios, distins militar
si care & pus mult interes pentru
planurile male. Hpoí am ¡ost con-
dus prin Budapesta la Viena.
Co!nnelul$iurdzíin cunvm'híra ru Cuntele
”La Viena am aVUÍ
Mirhach sí Cav$ianul chien
sosírei mele o convorbire cu Gene—
ín Ziua

ralul Gramont, repartizaí sí atasat

ca Generai german de legáturá pe 1ángá persoana Imparatului
Carol
al Hustriei. Pe Generalul Gramont l'am cunoscut de pe timpul
cánd
fáceam stagiul ín statu] major german. Venind dela Baden la Viena,
am gásit la Hotel ínvítatiunea Contelui Czernin pentru a doua zi
la de—
jun. N'am primit ínvitatiunea, cácí am gásít cá nu era momentul
de a
se tine de petreceri si festívitáti si l'am rugat pe Contele Czernin
sá—mi
acorde numai o audientá pentru o convorbire. M*am dus la maga—
zinul Rothberger din piata Sfántului Stefan unde m'am
echipat cu
haíne civile si am pornit in audíentá la Contele Czernin. Exce—
lenta sa m*a primit ¡carte emabíl, era ¡use íncá índignatde
purtarea
si m0dul cum & ¡ost tratat la Bucuresti pe cánd era mínistr
u ple—
nipotentiar. De la Viena am plecat la Berlín. Chíar in
ziua acea
Cartierui general german sa mutat de Ia Est la Vest la Kreuzna
lángá Mainz, asa cá am pornit
cht
imedíat la Frankfurt, unde urma
sá fiu primít de Generalíi Hindenburg sí Ludendorf.
 37
o

,,La sosirea mea Tn Franfurt, mi s'a prezentat telegrama cu

continutul scrisorei pentru mine dela Cápi_tanul Balautá.
,.Imediat m am hotárit sá plec inapoi. Locotinentul Wachman
a fost lasat íntr'o tabará.“

!í£r Oberst 'áítur_daa aurde heute an der Front fóly'9ndár

Brief ntedergelegt: "

,, Ee7—r Oberst! …

,”.5… ¡J, ':

"ºnentaahlossena, und yd£_eeau¿é:

; 'k.¿í.<¡r-—

unbedingt notuend1gmind und die! h erat danú vollkonnen

u'harr_cdcn kann, vvnn diasvlb'an Sie sehen nurdcn.

Siú haben lioh in, Ábaohn1tt carpiníú ksn.nen galerná=—

Jat:t_—Dsftnzle ioh¡-tahinºt12' ¡einer ¡Abtatlu—ág tl lbsehn!¡.'

lraitet, pegeni£ber dei- L'ata 510—-, ¡o di. Lintºn hóahe_tens

100 ¡[Mer uoneinandar ent!arnt sind.* $ort kó'nntam wir uns

sehen.-— Kamuen Sie _llittnooh, den 15. (38 Februar ) prdzis

tn, wohtn. auch ich Mt den Unenteohloase=

4dnt;_nir (…n 2 - 3 fagen den van Jimer—

¿fv—bett9t merdm, ¡»'Le Ste es van

_ .tte;¡n..tun niissen, nánlioh 8ioh tn eini;¡gf¿
…»
lr , nach Yereendung das llan1,featea s- ígen. — “¿eme
iaht zusagt, beatimr—en Ste E'Ln9n mndernn,

aber auf de_naelben Flats gegeben ge=*a£e;:<

… , e,f.;<…<,

Dupá cum se vede in originalul cu traducerea scrisoareí, sunt

scrise de mána Colonelului Sturdza ni5te adnotatiuni pe marginea
hártíei, din care se vede cá Colonelul Sturdza nu avea mare incre-
dere in scrisoarea primitá de la Cápitanul Balauta, mai ales ¡raza
 38

,,nusunt ¡ncá 1ncredintali ca' vá gásití dincoio, si se tem º … …“, 3¡¿¿… W.

o Íarsá a inamícului. , — _ … _7
,,Cá'pitanul Balautá“ —— ne spunea Colonelul Sturdza … ,se vada
cá nºare stire cá ordinul Generalului Grigorescu & sosít- de mun ¡&
Germaní“. —
Bpoi la 22 Februarie am plecat din Frankfurt Tn&p©í prín Ber—
lin, Viena, Budapesta si Brasov, íar la Sov*eja.“ “
Generalul von Gentner dáduse ordin sá rómáná putini o¡i eri .
pe lángá Colonelul Sturdza, cánd va avea locconvorb¡reu cu á“—
pitanul Balautá. Sí mie mi s'a acordat permisiunea de & asista,
luánd cu mine si aparatul meu fotografic, pcniru a scoate cáteva
fotografii. v. '
Despre ”íntálnirea care a avui loc pe I)calul Hr$itei, las sá
vorbeasca' Raportul Cápitanului von Hasse… '

Raportul Diviziei 218 Infanteria asupra actllmc—i Colonelului

Sturdza, in ziua de 28 Februarie 1917, pe [mami ñrs¡1¿ei,
la Sud de Mánástirea Casin.
,,Dupá ce Colonelul Sturdza s'a urcat pe jos ímpreuná cu noi
in sectorul Regimentului 14 Husari, am venit pán'a' latran$ee, unde
Colonelul Sturdza si-a schimbat cáciula en un chipíu austríaC, ca
sá nu ¡ie recunoscut de departe. Colonelul Sturdza & scris Cápita—
nului Balautá urmátoarele ránduri: ,,La scrisoarea D—tale am sosit
aici si astept sá vii ¡a mine, ca sá—mi ¡aci propuneríle despre care
mi-ai scris“. Hceasté scrisoare a ¡ost dusá de un parlamentar cu
… steag alb, páná la tran5eele románe, care in pádure se puteau vedea
cu ochíi liberi. Dupá cel mult un sfert de 0rá, un parlamentar m»
mán ¿¡ adus un plic adresat Colonelului Sturdza:
Domnule Colonel !
,,Dela ultima Dvs. scrisoare am íácul mari progrese. Nu sliu
dacá ati primit scrisoarea mea —eu am pregáíit totul. Bm un front
de 8'/—.» kilometri, dela Mánástirea Casin
páná pe dealul 779; pot sá vi—l pun la
díspozitie si anume: Sectoarele Cárpeni,
Dealul- Rrsitei, Fetisoara $i Blajul Ursului.
Má gásesc cu 0fiterii din aceste sec—
toare si trebue sá avem cu Dvs.$ imediat
0 convorbire. Trebue sá hotárím despre
toate detaliile. Dvs. sá ne explicati modal
de urmat si consecintele lor. Sunt multi
la noi, dar putíni ídealisti ca mine si, drept
-—'—'an2:t… A

sá vá spun, sunt unii care trebue cumpá—

Cokmelul s…… se duce spre front
cu Cñpilanul v. Hasse pentru íntálnire
… Cápitanul Balau;á.
rati cu bani, cáci asa este románul.
Neíncrederea aci“náare rost. Mai tár—
ziu va fi o incredere si mai mare, cáci
numai Dvs., D-le Colonel, cunoasteti tot
ír0ntul nostru, altii sºaí1 multumit sá-l
studieze pe hartá; dacá Dvs. ii veti con-
vinge in modul cum v”am: spus mai sus,
actiunea Dvs. are sá meargá repede. In
24 de ore va veni cu noi $1 írontul de la
 39

2116 se va vedeá eíectul

Oituz si acel de la_ Focsgni sj'n douá
? Bveti nevoe sá vá
páná la Sirel. Avet1 0 umforma romána' acolo
trimet eu una ? Cápílan Balautá.
,,P. 5. — Vá scriam aceasta
scrisoare ínainte de a ¡¡ sosit par-
lamentárul Dvs. —4 Vá puteti ima—
gina, cá noi doi nu putem face ni—
mic; s'ar putea atrage si ceilalti
oíiteri numai ¡n modul cum v,am
scris mai sus. Dacá in realitate sun—
tati acolo, astept imediat un ráspuns,
cáci camarazii mei nu cred cá Dvs.
sunteti acolo.“ _v
Dupá cetirea scrisoarei — pentru
prima oará l-am vázut supárat pe
Colonelul Sturdza —— & pus scrisoarea
.ín buzunar si a spus: ,,Rusine 53 le
”¡ie sá vorbeasca' de bani,atunci cánd
este vorba de un acl national atátde
mare.
Dupá acest schimb de"scrisori
Cápitanul german von Hasse ¿¡ con-
dus pe Colunelul Sturdza páná in
transee; acolo s”a observat la 150 de
pasi la avantposturile románe 3——4
0íiterí care asteptau ceva. Unul fur- p…………n
ma! Colonelul Sturdza spunea cá nu
crede in seriozitatea acestor oíiteri,
,,cácí ¡n momente atát de impor-
tante omul se simte mai íngrigit,mai
nelinestil si mai nerábdátor de cát
Ori cánd.“—
Colonelul Sturdza s,a urcat apoi
pe parapct asa cá oíiterii romání
trebuiau sá*l vada', mai cu seamá ca
purta si uniformá románá. Colonelul
a recunoscut chiar unui din oíiteri,
pe acel care scrísese scrisoarea, sí a
strigat cu glas tare: ,,Cápitan Balautá
sunt aici, eu Colonelul Sturdza!“
Oíiterii románi nu i—au ráspuns
nímic si s'au retras ínapoi.
Colonelul Sturdza ¿¡ scrís din
nou trimitánd cáteva ránduri prin—
tr'un parlamentar: ,,Vino D—ta la
mine cu toatá Íncrederea, Coman—
dantul Sectorului va promite cá nu
Vi se va Tntámpla nimíc.“ '
Colone]ul Slurdza cile5te prima scrisoarc a
La care a sosit ráspunsul: cg…¡t…¡…¡ Bala…
 40

D-le Colonel!
,,Venítí Dvs. Ia noi cu toatá íncrederea, unde puteti in voe
vorbi, cáci oíiterii care vá asteaptá aici sunt fostiiDvs. elevi, putetí
avea toatá íncrederea ¡n ei, cáci ei asteaptá detalií despre actmnea
D—voastrá.“
Colonelul Sturdza í-a ráspuns:
,,Dacá intentíunile D—tale sunt síncere, apoi viná D—ta cu toatá
íncrederea Ia mine, cácí mie ¡mí este interzis de a trece ínapoi. Ei
toatá íncrederea cá nu ti se va íntámpla nimic si ací putem in
liniste discuta toate ¡n'favorea salvárei patriei noastre. Dacá nu vii
D—ta dovedesti cá nu ai dragoste pentru tará si astfe1vomfí nevoíti
sá renuntám ¡& actiunea ce am ?nceput.“
Colonel Sturdza.
Ráspunsul Cápitanului Balaut'a :
Domnule Colonel!
,,Dacá trec eu dincolo, ceí ce rámín aici vor fi descoperití $í
, pierduti, noi cu totií voim de ka
Dvs sá aflám numai planul actin—
nei. N,avegi D—le Colonel acolo pe
unul din ofi;erii nostri prizonier,
care má cunoaste pe mine, eu nu
sunt din aceía care se dá ?napoi
$i se sperie.“
Cápitan Balaufá.
La aceastá scrisoare, Coío—
nelu¡ Sturdza i—a ráspuns:
Domnule Cápitan !
,,In momente mari, omul fre—
buc sá aibá curaj. Exemplul vi
1—am dat eu. D—ta ai sá vezí cá
Co)onelul Slurdza sá iníoarce diu (ransee.
viítoru] nu vá ma nega gi nu vom
fi amágiti. Asa dar, dacá ofií;eríí
si trupa sunt convínsi, cá noi pe calea aceasta putem salva“ patria
noastrá si dacá íratii mei Románi au aceleasí sentimente curaie ca
mine, atunci nu ínteleg de ce atáta lipsá de curaj. '
Tot asa ¡mi este de __tot* neínteles aceea ce scrii D—ta despre
plata in bani, care cred cá este o insultá pehtru corpul ofiteresc.
Mi-a fost ru…sine de oíiterii stráini, care au cetit scrisoarea. La astfei
de propuneri trebue renuntat. Hcolo unde existá entuziasm pairiotíc-
si curaí, natural este ca planurile male trebue sá se realizeze.
Eu vºam Íágáduit, cá convorbírea noastrá va fi s'curtá si cá
D-ta te vei íntoarce ime_diat ínapoi. Nimení nu stá in spatele meu,
care sá má influenteze … contra D-tale. Eu ínsá am perfecta con—
víngere; cá stráínií de neam, care vá poartá de nas má urmáresc
pe mine. Deci, ráspunsul D—tale poafe fi: 0ri vii la mine,“ori ter—
mínám aceastá coresponden'gá“. -
Colonel Slurdza.
Páná la ora 12 din zi s,a asteptat un ráspuns, dar níci Cápi——
tanul $i níci ráspunsul n'a mai venit.
 41

In schimb a ínceput un bombardament al artileríei románe pe

locul Convorbirei noastre, asa cá am íost nevoití sá párásim locul
si“sá ne retragem prin gáurile de lup, dánd imediat in tabára sec-
torului alarma, fiindcá se astepta un atac Sigur din partea trupelor
románe.
Dupá o orá de bombardameni, ne—am ínapoíat la trásurile
noastre pe un alt drum, cáci Románii credeau sá—l gáseascá pe Co—
lonelul Sturdza tot pe drumul vechiu. Toti care au íost de fatá la
aceastá íntálnire nereu5ítá, au rámas cu impresia cá Románii au
v0ít sá—l dístrugá pe Colonelul Sturdza.
Colonelul Sturdza era convins de aceasta.
Telegrama Cápitanului von Hasse
cátre Generalul von Sekt, set de
Stat Major

la Tárgul-Mureg.

,,Tratativele actíunei Colonelului

Sturdza au avut loc astázi la amíazá,
fárá rezultat. Inamícul & cáulat sá
íntindá () cursá, ca sá puná mána
pe Colonelul Sturdza. Cregi de pri-
Sos sá mai repetám astfel de incer-
cári. Rámánerea Colonelului Sturdza
mai departe ací, este fárá níci—un
sc0p. Plec máíne cu Colonelu15turdza
Ínap0i la Grupul V0n Ger0Ck la Tár— Colonzluí Sturdza inviransee

gu] Sácuesc.“
Cápitan von Hasse.

Colonelul Sturdza s'a ínapoiat

'in ziua de 29 Februarie 1917 la Putna,
unde Generalul von Ruiz La primit.
Col. Sturdza era $i dupá acest nou
insucces íncá plin de sperantá si a
813115 Generalului: ,,Regret sí sunt
supárat numai, cá am ráspuns Cá-
p¡tanului Balautá la prima ”lui scri—
soare, … care el vorbeste despre
bani —— mie, om plín de idealul meu.
Dar scrisoarca care í—am trimes—o ca
ráspuns, sunt sigur cá n'are s'o ci-
leascá de douii ori“.
Cápiianul von Hasse a spus Ge-
neralului, cá' n'a putut sá dea voe
lui Sturdza sá treacá dincolo la Ro—
mání, Íiind cá a primit ordinul Gene—
raluluiÍvon Ger0ck, cá in nící—un caz
sá nu—l 1ase sá treacá in transeele ro- Colonelul Sturdza, Cápilanul von Hassc $i
máne sí cá trebue sá—1 aducá viu CápílanulVeljenlasiánga
42 .a

_se1'pare ún* ';m_aré Vpret pe_ ¿cap *Coílo-f

inapoi. Romáúiiau kpus Cumprln de, si _a-l íexe cuta . _ “ “ =¡
nelulu1 Sturdz'aipentruya—l o fotogtáiie
la trásurá,» ¿… luat íncá urmá au
Dupá cc sºau sch1mbat caií 0i
n'd cap1tanii germani si “pe
a Colonel_ului Sturdza cu amá “
plecat la Tárgul Secuíesc.

ul Co—
rea pácei am auzit cá íost
Dupá cátiva ani dela ínchee altii au aíirmal cá se gáseste in
Elvetia,
lonel Sturdza tráeste in altádatá cá se
Germania. Oda tá era si ¡zorba cá s”ar íi ímpuscat,
ctia unui tasino u.
ocupá la Danzig cu dire cánd Íostul Colonelul Sturdza
dupá
Un lucruy¿este_ cert cá, atunci 1a Bucú'resti sá vadá pe soCrul
plecat
nereusita planurilor sale a re Carp, acesta nu l—a p'rimit si i-a in—
sáu , mar ele yom de stat Pet
sale.
térzis t'ré'cetea'“pra“gulúi óaSei! Stu rdza ¡nsá tráeste, dar íár
á ín—
—Petre Carp a murit amérit chinuit bietul om de remuscáñ
mort printre vii,
d0ialá ca si un á si lipsa de
a slábiciunea bolnávicioas
grozave, neputándu—sí iert i pri n cari a trecut,
sta grelelor íncercár
í0rtá moralá, pentru a rezi stráinátate, departe de tara lui, pe care
in
si este condamnat a trái
¿ iubit-o atát de mult.

—— Fine -—