ROMANIA UNIUNEA EUROPEANA

MINISTERUL CULTURII PROGRAMUL PHARE

STRATEGIA CULTURALA

Raport final
Proiect RO9709-01

Februarie 2000
(traducere din limba engleza)

CUPRINS
1. INTRODUCERE.............................................................................................................................................................. 3
2. METODOLOGIA SI COERENTA LOGICĂ A STRATEGIEI .......................................................................................... 3
3. MISIUNE (MISSION STATEMENT)................................................................................................................................ 6
4. TEME MAJORE (KEY ISSUES)..................................................................................................................................... 6
5. PLAN GENERAL (MASTER PLAN) .............................................................................................................................. 7
6 SCHITA PLANULUI DE ACTIUNE (CONCISE ACTION PLAN) ................................................................................. 17

2
1. INTRODUCERE

1.1 Strategia Culturala este un instrument prin care Ministerul Culturii din Romania (MC) proiecteaza actiuni specifice ce vizeaza o mai
eficienta administrare si finantare a institutiilor culturale si artistice, astfel incat acestea sa poata functiona autonom contribuind esential in viata
civila, democratica si economica a tarii, ca si in relatiile internationale, in special in perspectiva aderarii acesteia la Uniunea Europeana.

2. METODOLOGIA SI COERENTA LOGICĂ A STRATEGIEI

Concepte de baza
2.1 Pentru formularea Strategiei Culturale, au fost luate in considerare doua concepte de baza:
a. politica, definita ca un set de orientari generale si coerente pentru tintele (targets) pe termen mediu si lung,
b. strategia, definita ca o retea de actiuni inter-relationate care vor duce, intr-un mod sistematic, la indeplinirea obiectivele (targets)
politicii, construind treptat un mediu cultural nou, dinamic si durabil.

Expunerea procedeelor
2.2 Politica Ministerului Culturii a fost expusa in documentul oficial facut public in 19991 si, anterior, intr-o publicatie despre politica si
strategia sa pentru perioada 1997-19982. Concluziile principale prezentate in aceste documente se refera la descentralizarea administrativa,
restructurarea si reorganizarea institutionala, parteneriatul cu autoritatile publice locale, si la parteneriatul cu structurile societatii civile.
2.3 In acest context, Ministerul Culturii acorda prioritate dreptului fundamental al fiecarui individ la accesul si la participarea la viata
culturala si la imbunatatirea in ansamblu a calitatii vietii, avandu-se in vedere ca un parametru esential al dezvoltarii si al coeziunii sociale este
reprezentat de cultura. In acelasi timp, creativitatea culturala este considerata o sursa esentiala a progresului uman, in contextul adaptarii la
politicile si strategiile sectoriale, pentru un plan de actiune in parteneriat cu societatea civila.
2.4 Consiliul Europei a evaluat politica Ministerului Culturii si a sugerat zone de interventie in cadrul acestei politici. Aceste zone cuprind
administrarea, bugetul si orientarea politicii culturale, a institutiilor culturale, descentralizarea si dezvoltarea societatii civile, sprijinirea creativitatii,
protectia patrimoniului, dezvoltarea industriilor culturale, consolidarea identitatilor culturale si dezvoltarea relatiilor culturale internationale3.
2.5 Asistenta Tehnica PHARE a studiat cu atentie documentele mentionate mai sus, a discutat cu conducerea Ministerului Culturii, a
intervievat un mare numar de personalitati, a facut vizite in diferite judete, a discutat cu autoritatile locale si inspectoratele pentru cultura,
solicitandu-le opinia cu privire la politica si strategie, si a fost in legatura cu organizatiile internationale pentru a cunoaste cele mai recente
evolutii in cadrul politicii si strategiei culturale.
2.6 Dupa acest tur de orizont si dupa analiza situatiei prezente in toate sectoarele culturale, facuta pe baza datelor, interviurilor si a
discutiilor de grup, Asistenta Tehnica a adoptat urmatoarele procedee:
a. stabilirea obiectivelor strategice, in cadrul unei misiuni asumate (avandu-se in vedere o perioada de 10 ani);
b. fixarea tintelor tactice (ca obiective pe termen mediu, pe o perioada de 5 ani);
c. delimitarea zonelor de interventie, respectiv a seturilor de actiuni care vor fi implementate in urmatorii 2-3 ani;
d. fixarea actiunilor specifice pentru fiecare zona de interventie ce va fi implementata in perioada 2001-2002. Asistenta Tehnica va oferi
know-how pentru initierea actiunilor specifice.
2.7 Aceasta expunere a procedeelor este o abordare "de sus in jos", in concordanta cu metodologia standard pentru formularea strategiei4.
2.8 In practica, strategia va fi implementata prin masurile si cadrul normativ, administrativ si procedural. Cu toate acestea, partea esentiala
in procesul de implementare o vor reprezenta proiectele, care vor fi “experienta de laborator” ce va arata valabilitatea normativelor,
administrarii si procedurilor. Aceste proiecte vor fi elaborate de diferite institutii (de cultura, ONG-uri, etc.), pe baza tintelor tactice, favorizand
astfel abordarea “de jos in sus”, conform cu procedeele expuse mai sus. Abordarea bazata pe proiect are avantajul de a introduce
metodologia ca pe un parametru standard si de a folosi in mod sinergetic resursele disponibile. Aceasta abordare este analizata in capitolele
urmatoare.

Structura
2.9 Formularea Strategiei Culturale este bazata pe urmatoarea structura:
a. Misiune (Mission Statement);
b. Teme majore (Key Issues);
c. Plan director (Master Plan);
d. Plan schematic de actiune;
e. Organizare, metode, proceduri;
f. Necesitati si programe de instruire;
g. Cerinte financiare;
h. Surse de finantare;
i. Fondul Cultural (ca instrument de finantare a proiectelor de mare valoare sau a proiectelor pilot)5.

3. MISIUNE (MISSION STATEMENT)

1 Examen de la Politique Culturelle en Roumanie, raport national, octombrie 1999

2 Politici si strategii culturale 1997-1998, octombrie 1999
3 Evaluation de la politique culturelle nationale de la Roumanie, noiembrie 1999
4 Ca metodologie de referinta a fost utilizata evaluarea politicilor si strategiilor culturale utilizate de Consiliul Europei in tari precum Franta, Suedia, Olanda. Pentru mai multe

aspecte specifice, a fost folosit ca referinta utila The Journal of Cultural Economic.
5 Fondul Cultural apartine Componentei 2 din Programul PHARE pentru Ministerul Culturii.

3
3.1 Pornind de la patrimoniu, traditii si aportul cultural al tuturor grupurilor etnice si sociale, ca si de la infrastructura si monumentele
existente, Romania va dezvolta si va sprijini viata culturala si pe creatorii de arta si cultura, concentrandu-se pe integrarea in Uniunea
Europeana, in contextul unei societati democratice si deschise, orientata spre o economie de piata.
De aceea, cultura trebuia sa fie privita nu ca un consumator de fonduri, ci ca generatoare a dezvoltarii economice durabile si a coeziunii
sociale.

4. TEME MAJORE (KEY ISSUES)

4.1 Indeplinirea misiunii este legata de probleme care trebuie rezolvate cat mai repede. Unele sunt generale, de exemplu faptul ca toti pasii
trebuie sa aiba o directie practica, ca actiunile si programele trebuie sa fie aplicabile intr-un mod coerent si ca, in vederea aderarii Romaniei la
Uniunea Europeana, Strategia Culturala trebuie sa tina cont de situatia curenta din cadrul Uniunii Europene (sau, cel putin, in cateva dintre
tarile Uniunii Europene).
4.2 Pe de alta parte, trebuie abordate teme specifice legate de Romania. Realitatea cotidiana (evaluata cu ajutorul datelor calitative si
cantitative avute la dispozitie) demonstreaza ca infrastructura culturala este importanta, are o larga varietate, acopera toate sectoarele
culturale, dar, din motive binecunoscute, in ultimul deceniu nu a fost nici intretinuta si nici administrata adecvat. In conditiile in care mijloacele
financiare sunt insuficiente, ridicarea nivelului capitalului uman este cea dintai prioritate. In sfarsit, dar nu in cele din urma, realizarea unei piete
culturale durabile (oferta culturala in contextul cererii existente si a celei latente) este o necesitate, pentru a genera investitii in sectoarele cel
mai promitatoare, care vor trage dupa ele intreaga piata.
4.3 Un aspect particular il reprezinta necesitatea de a intelege ca trebuie ca sa concepem si sa dezvoltam cultura intr-un context de
integrare implicand educatia, dezvoltarea regionala, turismul, cultele, cooperarea trans-frontaliera si trans-nationala (abordare holistica),
urmarindu-se crearea unor efecte multiplicate prin actiuni pluri-disciplinare. Este evident ca abordarea aceasta inlesneste finantarea, pentru ca
diversifica sursele si posibilitatile de finantare.
4.4 Asistenta tehnica raspunde acestor probleme printr-un program de instruire care se extinde de la managementul general la cel cultural,
prin calatorii de studiu si prin aplicatii pilot care sunt concepute ca realizari practice, sinergii, si in anumite cazuri cooperari regionale la nivel
national. Aceste activitati vor constitui o prima abordare a obiectivelor strategiei, care va arata directia de urmat dupa terminarea proiectului
RO 9709-01.

5. PLAN GENERAL (MASTER PLAN)

Tinte strategice (Strategic Targets)

5.1 Tintele strategice pe termen lung sunt:
a. protejarea si conservarea patrimoniului national;
b. armonizarea politicilor si strategiilor culturale din Romania cu cele ale Uniunii Europene;
c. intarirea rolului actantilor culturali (artisti, creatori, institutii private si publice);
d. promovarea culturii din Romania pe scena europeana si pe cea internationala.
Continutul acestor tinte strategice este analizat pe scurt in continuare.
5.2 Protejarea si conservarea patrimoniului national se face prin restaurarea monumentelor de importanta nationala si locala, astfel incat
acestea sa devina atractii turistice, centre culturale, centre educationale de referinta, centre de cercetare, etc. Este evident ca o astfel de
restaurare are si un efect indirect, si anume dezvoltarea economica intr-o forma viabila si durabila. Aceasta dezvoltare va genera initiative
private care vor diminua dependenta activitatilor culturale de subventiile de stat.
5.3 Uniunea Europeana nu are o strategie unica pentru cultura deoarece considera ca specificitatile culturale trebuie sa prevaleze in fata
omogenizarii. In acest context, Romania are un puternic avantaj competitiv datorita patrimoniului si dezvoltarii sale multi-etnice. Cu toate
acestea, cultura din Romania nu poate trai in vitro si are nevoie sa extinda comunicarea, fapt care o va aduce mai aproape de problematicile si
solutiile promovate de catre Uniunea Europeana. Armonizarea este definita mai degraba ca o cooperare, decat ca o respectare a vreunor
norme existente. Unul dintre efectele indirecte ale acestei relatii va fi participarea Romaniei la programele culturale si activitatile Uniunii
Europene, care inlesnesc transferul de know-how si finantarea.
5.4 Sprijinirea artelor si culturii intareste creativitatea, ofera prestigiu artistilor si institutiilor, promoveaza cultura inauntrul tarii, da valoare
productiilor si creatiilor artistice. Un efect indirect al acestui sprijin este dezvoltarea pietelor artei si culturii (de ex. galerii de arta, centre de
conservare, etc.), respectarea drepturilor de autor si conexe, dezvoltarea culturii in educatie, intarirea credibilitatii artelor in spatiul social si
intarirea identitatii nationale.
5.5 Promovarea culturii din Romania este strans legata de un plan de comunicare pe termen lung care va face cunoscute realizarile
culturale ale tarii si care le va introduce intr-un mediu competitiv larg (european sau international). Efectul indirect al acestei promovari va fi
recunoasterea initiativelor artistice, selectia celui mai bun, acumularea unei perceptii favorabile, ceea ce reprezinta de fapt o investitie
pretioasa care va genera recunoasterea si largirea perspectivelor culturii romane. |n acelasi timp, aceasta promovare va apropia actantii locali
cu cei din diaspora, spre beneficiul ambelor grupuri.
5.6 Tintele strategice au o importanta contributie indirecta in valorizarea sistemului axiologic al culturii. Nu este sarcina Ministerului Culturii
sa valorizeze aspectele etice, morale, umane sau cautarile de durata ale culturii in general, dar aceasta sarcina care revine guvernului,
societatii, si tarii in cele din urma, va fi in mare masura sprijinita de dinamica creata de catre tintele strategice.
Tinte tactice (Tactical Targets)
5.7 Obiective tactice care vor permite atingerea tintele strategice sunt:
a. coordonarea politicii si actiunilor;
b. dezvoltarea capitalului uman;
c. cresterea independentei fata de subventiile de stat;
d. cresterea interesului pentru / despre pentru cultura din Romania in tara si in strainatate;
e. protejarea si conservarea monumentelor si patrimoniului;

4
f. dezvoltarea cererii si ofertei in domeniul culturii si a artelor;
g. crearea cadrului care va permite sinergia intre cultura, educatie, dezvoltarea regionala, turism, culte, incluzand cooperarea trans-
frontaliera si trans-nationala.
5.8 Tintele tactice de mai sus au fost prezentate intr-o forma preliminara directorilor din Ministerul Culturii, actantilor din sectoarele
culturale, autoritatilor locale si institutiilor culturale din Bucuresti si din judetele selectate (Timis, Valcea, Tulcea, Iasi). Comentariile au fost
incluse in forma preliminara, iar Asistenta Tehnica a elaborat o strategie. Acest document a fost pus in dezbatere publica in cadrul unui
simpozion cu circa 200 de participanti, care a avut loc la sfarsitul lunii ianuarie 2000 la Palatul Cotroceni, sub patronajul Presedintelui
Romaniei. Dezbaterea publica a coroborat si finalizat continutul tintelor tactice care sunt analizate pe scurt in continuare.
5.9 Coordonarea politicii si actiunilor se refera la crearea unui set coerent de politici (o operatie in "amonte") care va conduce la actiuni
specifice. Aceasta inseamna ca actiunile vor avea un punct de referinta, astfel ca ele nu vor fi un numar de activitati izolate, ci o serie de pasi
coerenti. Un efect indirect al acestei tinte va fi stabilirea metodelor, procedurilor si sistemelor care vor fi legate de tot mai multe abordari
obiective. Astfel, va fi absorbit un know-how valoros, iar capitalizarea culturala va aduce, pe termen lung, rezultate pozitive. Aceasta tinta
tactica se intersecteaza cu toate tintele strategice si constituie baza unei dezvoltari durabile.
5.10 Dezvoltarea capitalului uman este de o importanta majora, pentru a se evita ca resursele existente sa devina invechite, si, in acelasi
timp, pentru a se incepe procesul de creare a unei noi generatii de instructori, diseminatori, administratori si manageri, al caror profil sa
corespunda cu provocarile existente si viitoare. Aceasta tinta este gandita ca o dezvoltare continua care sa faca fata nevoilor in schimbare ale
sectoarelor culturale. Este evidenta urgenta cu care aceasta tinta tactica trebuie implementata: prezentul exod al creierelor trebuie oprit (sau
cel putin redus); trebuie importate, adaptate si implementate noi abordari; trebuie puse in practica noi metode de dezvoltare educationala.
Efectul indirect al acestei tinte va fi imbunatatirea calitatii capitalului uman si intarirea potentialului fortei de munca. In acest context,
dezvoltarea capitalului uman este conceputa ca un proces continuu, care trebuie sa fie conturat cat mai curand posibil. Programul de instruire
elaborat si implementat de Asistenta Tehnica este un prim pas in aceasta directie. Evaluarea rezultatelor la sfarsitul programului va oferi date
pentru viitoare programe de instruire.
5.11 Institutiile culturale tind inca sa ceara exclusiv subventii de stat. Desi au fost aplicate masuri de descentralizare, autoritatile locale au
alte prioritati presante si plaseaza cultura pe un nivel de prioritate scazut. Pe de alta parte, bugetul Ministerului Culturii, desi pare a fi in
crestere, nu poate acoperi proiecte de durata capabile sa lase semne in urma lor. Aceasta lipsa de fonduri si de perspectiva amana proiecte,
sau le reduce anvergura, astfel incat foarte adesea ele nu au nici un impact. Sponsorizarea, desi are un suport legal, nu poate fi eficienta daca
nu se fundamenteaza pe o forma de contrapartida care sa o faca competitiva in raport cu cheltuielile pentru publicitate. In acelasi timp,
activitatea fondurilor (precum Fondul Cultural National) nu poate demara. Luand in consideratie toate aceste lucruri, Asistenta Tehnica
considera ca prioritara aceasta tinta tactica, deoarece retragerea graduala a statului din domeniul culturii va duce la selectarea pe piata a celor
mai buni si va echilibra, intr-o mai mare masura cererea si oferta, ceea ce va determina aparitia unei piete mai sanatoase in domeniul
produselor culturale, al serviciilor, si al creatiei. Sanatatea sectoarelor culturale se masoara prin implementarea unor proiecte care determina
rezultate concrete si care indeplinesc progresiv tintele strategice.
5.12 Atunci cand cultura se indeparteaza de sprijinul (si controlul) statului, ea are nevoie de recunoasterea si sprijinul publicului. In acelasi
timp, daca nu este informat intr-o maniera convingatoare, daca nu este in contact cu marturii vizibile ale fenomenului, publicul nu va fi
sensibilizat. De aceea, este necesara cresterea nivelului de informare a publicului si, in paralel, sa fie prezentat fenomenul dezvoltarii culturii
pe o arie mai larga, cum ar fi scena Uniunii Europene, astfel incat sa poata fi facuta o evaluare in comparatie cu situatia europeana (sau,
vorbind in general, cu cea a lumii intregi). Efectul indirect al acestor tehnici de marketing si de promovare va intariri relatia dintre cererea
potentiala (sau latenta) si oferta existenta, va dezvolta noi mijloace ale tehnologiei informatiei si va intensifica sustenabilitatea celor mai
promitatoare sectoare culturale, care vor putea sa conceapa si sa implementeze proiecte ambitioase (cum ar fi de exemplu, "Bucuresti,
capitala culturala a Europei").
5.13 Protejarea si conservarea monumentelor si a patrimoniului se confrunta cu o dificultate: Romania are un mare numar de monumente
istorice si o mare varietate a patrimoniului. Sunt luate masuri ad hoc, dar este important sa se stabileasca prioritati bazate pe criterii ca:
utilizarea monumentelor restaurate, viabilitatea utilizarii lor, durabilitatea supravietuirii lor, avantajul competitiv fata de alte monumente,
potentialul de cercetare, potentialul sinergetic, serviciile oferite, auto-finantarea, etc. Efectul indirect al unor astfel de criterii va fi intarirea
cooperarii dintre cultura si turism, ca si dintre cultura si dezvoltarea regionala. In acelasi timp, piata culturala se va dezvolta si va atrage
resurse umane specializate pentru produse si servicii. Asistenta Tehnica nu are nici o posibilitate sa adanceasca aspectele legate de protejare
si conservare. Cu toate acestea, in contextul actiunilor multi-disciplinare, Asistenta Tehnica sugereaza conceperea de proiecte care vor sprijini
actiuni concentrate in special asupra listarii prioritatilor in monumente si patrimoniu si valorizarii lor in cadrul unor retele, a unor trasee culturale
si in cooperari trans-nationale.
5.14 Toate tintele strategice de mai sus nu vor putea fi atinse fara existenta unei piete a cererii si ofertei culturale. Conceptul de piata este
asociat cu initiativele private, mai ales sub forma unor IMM-uri credibile, profesioniste si flexibile, care sa serveasca drept canale de
comunicare intre creatori si audiente, si drept inovatori pentru beneficiul si cresterea valorii si vizibilitatii artelor si culturii. Ca urmare a
dezvoltarii pietei, sunt de asteptat variate efecte indirecte, cele mai importante dintre acestea fiind crearea de locuri de munca, regenerarea
diverselor sectoare (cum ar fi mestesugurile), adoptarea unor noi abordari care vor sprijini cultura.
5.15 Cultura in sine poate suferi constrangeri, una dintre acestea fiind perioada lunga de timp dintre idee si materializarea ei, iar o alta,
nevoia de investitii cu mult timp inainte, pentru a se obtine mai tarziu rezultate concrete. Aceasta inseamna ca, prin natura sa, domeniul culturii
nu este nici suficient, nici apt sa garanteze o circulatie rapida a fondurilor, sa maximizeze rezultatele, sau sa asigure viabilitatea. Din contra,
atunci cand este asociata cu alte domenii de mare valoare sociala precum educatia, cultura asigura un statut si confera prestigiu. Cultura
potenteaza si valoarea turismului, mai ales in forma turismului alternativ, si are o contributie reala si simbolica in dezvoltarea regionala,
deoarece creeaza un context axiologic local care intareste traditiile si patrimoniul. Din aceasta cauza, este imperativ ca sa fie exploatate
sinergiile in care cultura joaca un rol determinant. Doar sinergiile vor creste sansele pentru investitii, pentru profituri substantiale si pentru
viabilitate.

5
Zone de interventie (Areas of Intervention)
5.16 In continuare, tintele tactice sunt dezvoltate in zone de interventie, care sunt seturi de actiuni ce trebuie implementate cat mai curand
posibil (1-2 ani). Pentru ca fiecare tinta tactica are mai multe seturi de actiuni, zonele de interventie sunt listate mai jos. Continutul lor este
auto-definitoriu.
a. Coordonarea politicii si actiunilor
ƒ Institutionalizarea / intarirea comisiilor si consiliilor nationale (de ex.: constituirea unui Consiliu National pentru Strategie Culturala si
Dezvoltare Durabila)
ƒ Dezvoltarea sistemelor de informare si monitorizare a sectoarelor culturale cu ajutorul noilor tehnologii si retele, baze de date si
metode statistice
ƒ Dezvoltarea sistemelor de informare culturala a publicului
ƒ Modernizarea si armonizarea cadrului legislativ si normativ
ƒ Crearea si dezvoltarea mecanismelor de monitorizare si control al drepturilor de autor si conexe
b. Dezvoltarea capitalului uman
ƒ Imbunatatirea calitatii capitalului uman existent prin instruire
ƒ Schimbarea perceptiei asupra locului si rolului autorului si interpretului in societate
ƒ Instruirea autoritatilor regionale, municipale si ale minoritatilor pentru confruntarea cu temele culturii intr-un stat si o economie
descentralizate
ƒ Crearea unui nou capital uman calificat prin educatie si instruire vocationala, capabil sa implementeze politicile si strategiile culturale
ƒ Atragerea unor noi surse de capital in sectorul cultural prin stimulente si recompense
ƒ Oferirea de stimulente si adoptarea de masuri administrative pentru a folosi diaspora culturala romana si in asteptarea doritei reveniri in
tara a acesteia
ƒ Oprirea exodului creierelor prin stimulente (de ex. fiscale), prin ridicarea statului profesional al artistilor si al actantilor culturali, oferind
beneficii concrete pentru traseul lor profesional
ƒ Introducerea in domeniul educatiei a programelor de invatare a planificarii strategice, a organizarii si a managementului de proiect, a
metodelor de marketing si comunicare, a finantarii si sponsorizarii in sectoarele culturale.
c. Cresterea independentei fata de subventiile de stat
ƒ Descentralizarea in favoarea autoritatilor regionale si municipale (incluzand minoritatile)
ƒ Dezvoltarea cadrului legislativ referitor la sponsorizare
ƒ Oferirea de stimulente (de ex. fiscale, morale) catre sectorul privat si catre multiplicatorii de cerere (de ex. galeriile de arta), astfel incat
acestia sa investeasca in mod profitabil in piata de arta si in dezvoltarea culturala
ƒ Crearea structurilor administrative care vor sprijini descentralizarea deciziilor (de ex. comisii / consilii)
ƒ Colectarea informatiilor despre sursele de finantare a proiectelor culturale
ƒ Crearea fondurilor tematice pentru fiecare sector cultural important, pe baza unei proceduri de selectie pentru proiecte ce vor oferi
viabilitate
ƒ Crearea structurii care va proteja drepturile de autor si conexe si care va determina instituirea societatilor de colectare
ƒ Colectarea veniturilor din alte surse (de ex. Loteria nationala, cazinouri) care vor fi directionate catre sectoarele culturale pentru
activitati specifice
ƒ Sprijinul eforturilor de privatizare in scopul de a le face durabile
d. Cresterea interesului pentru / fata de cultura in Romania
ƒ Stabilirea unei strategii de comunicare legate de strategia culturala
ƒ Dezvoltarea nivelului de educatie, prin intermediul mass-media, astfel incat aceasta sa raspunda cerintelor sectoarelor culturale
ƒ Crearea evenimentelor pe plan local, european si international in scopul obtinerii participarii artelor si culturii, ca si a consensului si
sprijinului in numele publicului
ƒ Proiectul "Bucuresti - Capitala Culturala a Europei" - in urmatorii 10 ani
ƒ Participarea in evenimente cu valoare adaugata pe o baza competitiva, cu focalizare asupra efectelor cumulative
ƒ Punerea in evidenta a rolului pe care trebuie sa-l aiba centrele oraselor istorice in dezvoltarea integrata si durabila a mediului urban
extins si a zonelor inconjuratoare
ƒ Crearea sau sprijinirea crearii unor dotari de mica dimensiune care sa sprijine comunicarea prin servicii de consultanta, evaluare,
cercetari de piata
e. Protejarea si conservarea monumentelor si patrimoniului
ƒ Stabilirea prioritatilor, restaurarea si valorificarea monumentelor si patrimoniului
ƒ Protejarea, conservarea si managementul centrelor istorice ale oraselor
ƒ Cresterea nivelului profesiunilor traditionale legate de protejarea, conservarea si valorificarea monumentelor si patrimoniului prin instruire
ƒ Conceperea, planificarea si implementarea profesiunilor noi legate de monumente si patrimoniu prin educatie si transfer de know-how
ƒ Punerea in valoare si sustinerea contributiilor minoritatilor (multi-culturale)
ƒ Crearea infrastructurii tehnologice si dezvoltarea tehnologiilor sau a schimbului de tehnologie necesare legate de monumentele istorice
ƒ Dezvoltarea normativelor de protejare, conservare si intretinere a cladirilor si sit-urilor istorice, pentru servicii publice si pentru protectia
mediului
ƒ Sprijinirea infiintarii de IMM-uri, bazate pe profesiunile traditionale sau noi care vor determina durabilitatea lucrarilor de protejare si
conservare si vor investi in bunuri si servicii
ƒ Conceperea mijloacelor si a instrumentelor de finantare pentru sprijinirea protejarii, conservarii si existentei monumentelor istorice (de
ex. printr-un Fond al Monumentelor, cu asistenta organismelor internationale, cum ar fi Banca Mondiala, Consiliul Europei, UNESCO, World
Monuments Fund, etc.)

6
ƒ Conceperea planurilor de marketing si Public Relations care sa promoveze in strainatate monumentele si patrimoniul (de ex. prin
institutiile culturale care opereaza Romania)
f. Dezvoltarea cererii si ofertei in domeniul artelor si culturii
ƒ Sprijinirea, prin stimulente si masuri de sprijin, a infiintarii unor IMM-uri care sa produca bunuri si servicii in cadrul sectoarelor culturale
ƒ Sprijinirea bazei industriale sau a IMM-urilor existente, astfel incat sa fie asigurata calitatea bunurilor legate de sectoarele culturale
ƒ Intarirea transferului de know-how
ƒ Crearea mecanismelor de finantare pentru toate structurile de sprijin (industrii, IMM-uri, corpuri profesionale)
ƒ Sistematizarea actiunilor si masurilor administrative si de sustinere a dezvoltarii IMM-urilor (sub forma unui "Ghid pentru IMM-uri")
ƒ Sprijinirea sectorului privat, astfel incat acesta sa actioneze ca un multiplicator al cererii
ƒ Sprijinirea structurilor intermediare care asista artele si cultura (de ex. galeriile de arta)
ƒ Cercetarea si evidentierea cererii latente
ƒ Crearea actelor normative in concordanta cu standardele Uniunii Europene, in vederea obtinerii unei piete structurate si pentru
protejarea drepturilor de autor si conexe
ƒ Oferirea asistentei pentru dezvoltarea IMM-urilor
g. Cadru care permita efecte sinergetice
ƒ Institutionalizarea comisiilor si consiliilor interministeriale / interguvernamentale
ƒ Dezvoltarea cadrului legislativ care sa permita efectele sinergetice
ƒ Luarea masurilor administrative care vor intensifica efectele sinergetice
ƒ Crearea unor programe si proiecte sinergetice

6. SCHITA PLANULUI DE ACTIUNE (CONCISE ACTION PLAN)

GENERALITĂTI
6.1. Planul Director (Master Plan) este structurat in jurul zonelor de interventie, care ofera lista "lucrurilor de facut". Intrebarea care se pune
este care actiuni din cadrul zonelor de interventie trebuie sa fie abordate si implementate mai intai. Intr-un interval de timp de 10 ani, care
reprezinta perioada de implementare a Strategiei culturale, exista patru etape distincte (si corelate) de urmat:
a. Etapa 1: Evaluarea situatiei existente (ground clearing)
b. Etapa 2: Crearea nucleului (create nucleus)
c. Etapa 3: Impulsionarea (obtain momentum)
d. Etapa 4: Mentinerea vitezei optime (establish cruising speed)
Se intelege ca etapele sunt ca un proces succesiv (si cu suprapuneri in diverse puncte). Etapa 1 corespunde actiunilor care vor oferi baza
pentru construirea tintelor tactice, si prin consecinta, a tintelor strategice. Sunt necesari doi ani pentru finalizarea Etapei 1. Etapa 2 constituie
prima incercare de creare a unui nucleu puternic, care va creste sistematic, pentru a atinge tintele tactice. Sunt necesari 3 ani pentru
finalizarea Etapei 2. Etapa 3 corespunde garantiei ca o masa critica de actiuni este disponibila si ca indeplineste tintele tactice. Sunt necesari
3 ani pentru finalizarea Etapei 3. Etapa 4 este punctul de varf al tuturor etapelor precedente si asigurarea ca obiectivele strategice vor putea fi
atinse. Sunt necesari 2 ani pentru finalizarea Etapei 4.
6.2. Intervalele de timp mentionate mai sus sunt indicative, aratand de ce sunt necesari 10 ani pentru implementarea Strategiei Culturale.
Ele trebuie intelese ca un proces continuu de constructie, ca un efect cumulativ, ca o tendinta si ca un bun care si castiga valoare daca este
intretinut in mod constant.
6.3. Este evident ca, in aceasta etapa si in acest moment, nu este posibila detalierea fiecarei etape. Dimpotriva, este important sa se
defineasca in detaliu Etapa 1, pentru ca, daca se va inregistra un esec in aceasta etapa, Strategia Culturala va fi pusa in pericol, vor aparea
intarzieri, iar entuziasmul va disparea. Planul de Actiune schematic prezentat in continuare se concentreaza pe Etapa 1.

Planul propus
6.4. Planul de Actiune determina sarcinile si activitatile care deriva din zonele de interventie si, prin consecinta, din tintele tactice. Datorita
faptului ca tintele tactice sunt obiective pe termen mediu (5 ani), sarcinile si activitatile din Planul de Actiune trebuie sa fie implementate intr-un
interval de 1-2 ani. Din aceasta cauza, acestora trebuie sa li se stabileasca ordinea prioritatilor, pentru ca, daca ele nu sunt implementate intr-
un mod coerent, nu se poate astepta ca intregul Plan de Actiune sa conduca la rezultate si nu va fi fundamentul potrivit pentru urmatoarele
etape.

6.5. Tintele tactice sunt puse in urmatoarea ordine de prioritati:

a. infrastructura normativa (normative infrastructure);
b. infrastructura umana cu orientare spre piata (human infrastructure market-oriented);
c. componentele de baza care sprijina efectele sinergetice
6.6. Infrastructura normativa include coordonarea politicilor si actiunilor, ca si cadrul normativ care sa asigure scaderea dependentei fata de
subventiile de stat, si, in paralel, sa stimuleze dezvoltarea cererii si ofertei pentru produsele si serviciile culturale.
6.7. Infrastructura umana include dezvoltarea potentialului uman existent si a celui nou in corelatie cu nevoile pietei, asa cum va fi
construita cu sprijinul infrastructurii normative. Infrastructura umana va fi un element de baza pentru cresterea constientizarii publicului in tara
si in strainatate.
6.8. Componentele de baza care sprijina sinergiile sunt monumentele si patrimoniul. Sinergiile vor fi definite de piata in care potentialul
uman va juca un rol catalizator.
6.9 Este clar ca prioritatile de mai sus nu sunt "de sine statatoare". Fiecare dintre ele sunt orientate spre o tema principala, dar este in
acelasi timp corelata cu celelalte fie orizontal (in paralel), fie periferic. In acelasi timp, ponderea relatiilor dintre ele nu este aceeasi. Relatiile

7
sunt prezentate in Tabelul urmator. Ponderea fiecareia dintre prioritati este indicata prin mare (M) adica "de abordat imediat" sau semnificativa
(S) adica "de abordat in corelatie cu M, dar intr-un stadiu ulterior".

Tabel 1. Prioritati si relatiile dintre ele

Prioritate Relatie
Paralela Periferica
Infrastructura normativa

• Coordonarea politicilor si actiunilor • Cresterea independentei fata de • Dezvoltarea pietei cererii si ofertei
subventiile de stat
(M1) (M1) (S)

Infrastructura umana

• Dezvoltarea potentialului uman • Dezvoltarea pietei cererii si ofertei • Constientizarea publicului pentru
cultura in tara si in strainatate
(H2) (M) (S)

Componente de baza care sprijina sinergiile

• Protejarea si conservarea
monumentelor si a patrimoniului • Dezvoltarea pietei cererii si ofertei • Crearea sinergiilor

(M3)
(M) (S)

6.10 Tabelul de mai sus arata ca prioritatile sunt strans legate intre ele si ca, daca functioneaza prin iteratie, ele vor oferi rezultate
superioare, pentru ca este de asteptat ca fiecare iteratie sa o imbunatateasca pe precedenta.
6.11 Relatia in paralel arata ca dezvoltarea pietei cererii si a ofertei este tema principala. Aceasta dezvoltare absoarbe relatiile periferice,
cum ar fi constientizarea publicului confera valoare sinergiilor.
6.12. Cu alte cuvinte, exista doua niveluri de actiune:
a. Nivelul A: Coordonarea politicilor si actiunilor si dezvoltarea potentialului uman avand drept tinta dezvoltarea pietei cererii si a ofertei.
In acest caz, piata va fi cea care va creste constientizarea publicului si va crea efecte sinergetice.
b. Nivelul B: Protejarea si conservarea monumentelor si patrimoniului ca baza pentru piata care va actiona intr-un mod extrovertit
(cresterea nivelului de constientizare a publicului), dezvoltandu-se independent de stat, creand si exploatand sinergetic.
De fapt, Nivelul A reprezinta o etapa pregatitoare, in timp ce Nivelul B este etapa de aplicabilitate / aplicare, care va oferi date Nivelului A,
care, la randul sau, va oferi datele necesare unei mai bune functionari a Nivelului B. Aceasta abordare "de sus in jos" / "de jos in sus" este in
concordanta cu tintele strategice.
6.13. Actiunile specifice ale Nivelului A sunt:
a. Coordonarea politicii si actiunilor
ƒ Institutionalizarea si / sau intarirea comisiilor si consiliilor culturale (definirea profilului lor, formularea sarcinilor, stabilirea rolului si a
organizarii acestora, stabilirea procedurilor de evaluare a rezultatelor)
ƒ In acelasi timp, se va sistematiza cadrul legislativ si normativ existent, luandu-se in consideratie initiativele, programele si directivele
Uniunii Europene (o importanta deosebita trebuie acordata drepturilor de autor si conexe)
b. Dezvoltarea potentialului uman
ƒ Pe baza evaluarii Programului de Instruire inclus in proiectul RO 9709-01, se va crea baza de date cuprinzand persoanele care au
urmat programul de instruire si care vor putea fi folosite ca viitori instructori.
ƒ Institutionalizarea instruirii in domeniul culturii si crearea unei programe si a unor diplome de acreditare adecvate. In acest context, se
vor introduce, in cadrul structurilor de invatamant superior, pachete de cursuri referitoare la planificare strategica, organizare, managementul
proiectului, monitorizare si evaluare, marketing si comunicare, finantare si sponsorizare, etc.
c. Dezvoltarea pietei
ƒ Studierea cererii existente si a celei latente pentru produse si servicii culturale si conceperea abordarii unor dotari si IMM-uri care vor
constitui nucleul unei oferte de durata.
6.14. Rezultatele actiunilor de mai sus sunt:
a. Studiu si Plan Director (Master Plan) asupra rationalizarii comisiilor si consiliilor culturale existente, exploatarea potentialului lor si
planificarea crearii unor noi entitati (munca de birou si cercetare);
b. Studiu in vederea sistematizarii cadrului legislativ si normativ existent (munca de birou);
c. Baza de date cuprinzand persoanele care au urmat programul de instruire (munca de birou)

8
d. Planul strategic pentru institutionalizarea instruirii (obiective, abordare, descrierea programei, acreditare). Punctul de plecare al acestui
Plan va fi evaluarea Programului de Instruire din cadrul proiectului RO 9709-01.
e. Studierea tendintelor privind cererea de produse si servicii culturale. Se va pleca de la rezultatele obtinute de aplicatiile pilot incluse in
proiectul RO 9709-01 (de sperat a fi finantate de catre Componenta 2) privind 4 judete si Bucuresti (munca de birou si chestionare de teren).
6.15. Actiunile specifice ale Nivelului B sunt:
a. Monumente si patrimoniu
ƒ Baza de date a monumentelor istorice si a patrimoniului, incluzand criterii de prioritate (generarea de venituri, relatia cu turismul si
dezvoltarea regionala, cheltuieli operationale raportate la venituri estimate, etc.), criterii de intrare in reteaua de monumente si de patrimoniu
relevante in Uniunea Europeana, aplicatii relevante gata de utilizat la monumentele existente (Plan Director - Master Plan - sau Plan de
Actiune - Action Plan)
b. Cresterea constientizarii publicului
ƒ Document de pozitie cu privire la planul de comunicare si publicitate pentru actiunile si evenimentele in curs de desfasurare, ca un
instrument de informare pentru practicienii si pentru publicul potential. Punctul de pornire il va constitui Strategia Culturala din cadrul
proiectului RO 9709-01
c. Cresterea independentei fata de subventiile de stat (si, intre altele, diversificarea fondurilor)
ƒ Crearea mecanismelor de finantare pe baza unui proiect competitiv. Punctul de plecare il va constitui evaluarea Componentei 2 (RO
9709-02). Finantarile disponibile, bursele, programele (de ex. Fondul Cultural National, Banca Mondiala, Consiliul Europei, etc.), vor fi
examinate si evaluate ca baza de pornire
d. Sinergii
ƒ Aplicarea sinergiilor in relatie cu proiectele PHARE existente, ca si cu noile programe si initiative ale Uniunii Europene (de ex.
INTERREG III). Rezultatele aplicatiilor pilot incluse in RO 9709-01 vor constitui punctul de pornire.
6.16 Rezultatele actiunilor de mai sus sunt:
a. Baza de date a monumentelor si patrimoniului, incluzand implementarea sugestiilor din aplicatiile pilot. (munca de birou)
b. Document de pozitie si rezumat incluzand implementarea pasilor si constructia (munca de birou)
c. Studiu asupra mecanismelor de finantare, incluzand planul de dezvoltare (munca de birou)
d. Listarea sinergiilor si a criteriilor de selectie, incluzand ghiduri si seturi de informare pentru conceperea, selectarea partenerilor,
solicitarea unui sprijin (de ex. consultanta), implementare proiectelor sinergetice (munca de birou)
6.17. Asa cum s-a spus deja, conceperea si implementarea actiunilor prezentate mai sus acopera o perioada de 1 pana la 2 ani.

Planificare
6.18. Tabelul 2 rezuma durata necesara pentru obtinerea rezultatelor de mai sus, pornind de la estimarea ca proiectul RO 9709-01 se va
finaliza in decembrie 2000, iar Componenta 2 va fi finalizata in martie 2001.

Tabel 2: Planificarea Rezultatelor

Durata
Rezultatul Forma 2001 2002
1 2 3 4 1 2 3 4
Nivelul A
Rationalizarea comisiilor si a consiliilor
Studiu si Plan Director
existente
Sistematizarea cadrului legislativ si normativ Studiu
Resurse umane instruite Baza de date
Institutionalizarea instruirii Studiu
Piata culturala (cerere si oferta) Studiu
Nivelul B
Prioritati pentru monumente si patrimoniu Baza de date / aplicatii Baza de date Aplicatii
Document de
Document de pozitie Implementare
pozitie
Mecanisme de finantare Studiu
Sinergii si proiecte Studiu / proiecte