RECAPITULARE

I. l’ânu acuin ;iţi întâlnit doua tipuri de pronume personale:

a) pronumele personale cu funcţie de subiect:

&
je, tu, il.'nous, vous, ils, elles,

Je travaille. Tu écoutes la radio. Vous allez au cinéma. F.lle est belle.

b) şi pronumele personale cu funcţie de complement direct: le, la. Ies

Je le connais. - îl cunosc.
Marie )a regarde. - Maria Q priveşte.
Nos parent k s admirent. - Părinţii noştri îille) admira.

După cum aţi putut observa din exemplele de mai sus, pronumele personale cu funcţie
de complement direct au. la persoana a IlI-a, urinatoarele forme: le (persoana a IlI-a
singular, masculin), la (persoana a Ill-a singular, feminin), ies (persoana a IlI-a plural,
masculin şi feminin).

2. Vă reamintim ca modul imperativ are forme doar pentru persoana a doua singular (“ tu") şi
pentru persoanele întâi şi a doua plural(“ nous", “ vous” ). Când construim o propoziţie
imperativa, vom omite pronumele personale cu funcţie de subiect (tu, nous, vous) dinaintea
verbului la modul imperativ:

Nous parlons français. - Vorbim franţuzeşte.

(propoziţie enunţiativa)

Parlons français! - Sâ vorbim franţuzeşte!

Tu écoutes. - Tu asculţi, (prop, enunţiativă)

Écoute! - Ascultă!

Vous venez chcz üous. - Voi veniţi la noi. (prop. enunţiativă)

Venez chez nous! - Veniţi la noi!

La persoana a doua singular (“ tu"), pentru verbele terminate în ,.-er” şi pentru verbul „aller",
veţi omite terminaţia ,,-s” proprie modului indicativ atunci când vreţi sa formulaţi o propoziţie
la modul imperativ:

Tu montres ton devoir. - îţi arăţi tema. Montre ton devoir! Arata-ţi tema!
(indicativ) (imperativ)

Tu vas à l'école, - Te duci la şconL. Va à l’ école! Du-te la şcoală!

(indicativ) (imperativ)
 LECŢIA 15 - PARTEA ÎNTÂI

Pentru început, familiarizaţi-vâ cu noile cuvinte. Citiţi-le cu voce tare . fiii

atenţi la pronunţie şi reţineţi echivalentele în limba româna:

l'anniversaire >|lum\eKxi> R] - ziua de naştere

le cadeau > [IO k ado] - cadoul

la réception > ( lu REsep.s/ô] - primirea; recepţia;

petrecerea, reuniunea

la fleur > [la flü R) - floarea

la fête > [ la le!] sărbătoarea,serbarea;

petrecerea, sărbătorirea;
ziua onomastică

le goûter >[IO gutE ] gustarea

(de dupa-amiaza)

le grand-père > f IO gR.ipf R] - bunicul

la grand-mère > [ la gRàmeRJ - bunica

le cousin > ( IO kuzë] - varul, verişorul

la cousine > llu kinrln] - verişoara

le concours > l IO kûku R] - concursul

le chant > |IO şâ] - cântecul; interpretarea;

vocea; canto-ul

la piscine >[ln ptsin] - piscina, bazinul de înot

l’ appareil photo > [ lapuRcr lotoj - aparatul dc fotografiat

les vacances >[IE vakâ s] - vacanţa

janvier > |jfiv/E] - ianuarie

juin >|j“è] - iunie

mai >1 niH] - mai

Citiţi încă o dală noile cuvinte, în alta ordine;

le grand-père > (IO g R ăp c R] - bunicul

le goûter > [ 1 0 gutE] - gustarea

(de după-amiaza)

le chant > [ IO şâ] - cântecul; interpretarea;

vocea; canto-ul

la fleur > ( Iu flO.R] - floarea

la piscine > | la pisln] - piscina, bazinul de înot

la réception > | la KLseps/û] - primirea; recepţia;

petrecerea, reuniunea

les vacances > 1II vakâ:s| - vacanta

juin >Lluc| - iun ie

la fête > |la ti:»J - sarbătoarea; serbarea, petrecerea;

sărbătorirea; ziua onomastică

l’ anniversaire > [ Iiuiiv cR se K | - ziua dc naştere

janvier > L jiv/E ] - ianuarie

le cadeau > | IO K.utdJ - cadoul

la cousine > | l.i kuziti] - verişoara

la grand-mère > [ la gRùme:RJ bunica

le cousin > | IO ku/e] - vărul, verişorul

mai >|mF.| - mai

le concours > | IO kôku K ! - concursul

l'appareil photo > I i |i.lR< ~ aparatul de fotografiat

în continuare, vă prezentam noile cuvinte în câteva contexte. Citiţi cu voce tare propoziţiile urmatoare
şi reţineţi traducei ile în limba română:

Aujourd’ hui c'est >| o ju R d L i >1 - Astăzi este ziua mea de naştere.
mon anniversaire. iT u m a im e R se R )

Ce garçon me montre >1 sO g,;R>ô m ôtR Acest băiat îmi arată

un beau cadeau. è bo kadoj un cadou frumos.

Ce soir il y a une réception > ! sO x -jR lira L n RLscps-ifi în aceasta seara este (are loc)
à l’ hôte!. dlntcl] o recepţie la hotel.

Nous aimons les fêtes dans > [ m i/em ù IF Cet dà în familia noastră sărbătorile
notre famille. n olR tainiij sunt la mare preţ.

Cet après-midi ma mère fait > w ia p R F n r J i mu m l' R Œ în după amiaza aceasta mama
un bon goûter. ê hô gutEJ pregăteşte o gustare foarte bună.

Le grand-père et >| K i i>R;*tpe:R c Bunicul şi bunica

la grand-mère viennent chez la gR ninr:R v /irn nL vin la noi duminica.
nous le dimanche. nu 10 d im â.ş]

Mes cousins et ma cousine >| m L ku^è e ma kuzin Verişorii mei şi verişoara mea
jouent avec nous dans le jardin. ju uvck nu dâ l o jnK dê] se joaca cu noi în grădină.

Vos copains regardent >|M i knpè R O g iR d Prietenii voştri se uită la

un concours de danse. ë k ok u R d O d i s ] un concurs de dans.

Le chant de cette artiste >| IO v;'| dri ŞL’t .iKti't Interpretarea acestei
est très beau. e IRI ho] artiste e foarte frumoasă.

3
Avez-vous une piscine >[avK vu Un pi>in - Aveţi piscină in oraşul vostni?
dans votre ville? dà vntR \il| (Există vreo piscină in oraşul
vostru?)

Je prends beaucoup de >| ]() pRà bnku d(O) - Fac multe fotografii cu
photos avec mon appareil. foin avek mimupaRe/] aparatul meu.

Quand vas-lu en France? >| kà vu i l 1a fRù.s - Când te duci in Franţa?

En janvier. $jivrE] în ianuarie.

Quand avez-vous des > [ k.‘i a\ E vil dE - Când aveţi vacanţă?

vacances? Au mois de juin. vakà:s a m “a d ( 0 ) j ucl în (luna) iunie.

Le mois de mai c'est le plus > [ )< i ni .1 d( ) ml 'E 1C» pli - Luna mai este cea mai
beau mois de l’ année. bo m“a dO lanE| frumoasă lună a anului.

Au printemps i! y a beaucoup > ( o p R c i i il/a boKu - Primavara sunt multe

de fleurs dans votre jardin. d( ) flO R dà volR juRdc] fiori în grădina voastră (Grădina
voastră este plină de flori
primăvara).

Reţineţi următoarele expresii:

en janvier > [ :î jâ v /E ] - în ianuarie

au mois de janvier >l<> m a d iO i (àv (E] - în luna ianuarie

le mois de janvier > |Mi m"» d|0) jivÆ - luna ianuarie

Putem folosi accsle construcţii pentru orice lunăa anului. Reţineţi şi expresia:

prendre des pholos avec l’ appareil - a face poze cu aparatul de fotografiat

Rezolvând exerciţiul următor puteţi verifica în ce măsură aţi reuşit să vâ însuşiţi noul vocabular.
Completaţi propoziţiile de mai jos. Citiţi cu voce lare propoziţiile completate. Folosiţi filtrul roşu:

Avem o Nous avons une grande > | im/avo Un gRâ:d

piscină mare în grădină. > pi-... iru-dans notre jardin. poin dà mitR jaRd?]

Ziua mea de naştere este J’ ai > nu>n an:i. > Lit monumveRsc R
în ianuarie. > en lanv tec » jav/EJ

La ce ora iei gustarea? À quelle heure prends-tu > [.i kelO R pRàtU
> lc goülci? IO gutE)

Bunicul tău vine la petrecerea Est-ce que ton > ; : md-pcrc > |eskO lu g Ripe R
(recepţia) voastră? vient > >irc réception? \tc u votR REscps/ôJ
a <
Nu, el nu vine niciodată, Non, il ne vient jamais, > |nù il nO v ie jamE
dar bunica mais > n i id-n le mE ma gRâme:R
vine întotdeauna. vienl toujours. v»c luju RJ

4
Câţi verişori (veri) ai? - Combien! de > o ’ usim > ! Vôl’ii' i<1 > r / î
as-tu? P lUJ

Am cinci verişori şi - J’ ai cinq >■ u-, et > |jl J k kuzê c

op! verişoare. huit > ■• •vm Ui kuzinj

Organizaţi adesea concursuri - Vous faites souvent des > [ vu fet suvă dF
de canio (de muzică)? i' ikchiis île ihanl? knku KdO şâ]

Vechiul meu aparat de - Mon vieil > ppriu'il plioln > | in n \ iei jpaR iw fi. vio
fotografiat nu mai este bun. n'est plus bon. 11E plU bô]

Şi voi aveţi (luaţi) vacanţă ■Avez-vous aussi > irn-c > [üa V. \u 11>i II ikl I
în luna iunie? au >mois de juin? o m“a d (0 ) j “ê]

îmi place foarte mult luna mai. ■J’ aime bien le mois de mai. >| i -i r. h. !< i in i dO ml-
în mai, vremea este frumoasă. >Ln mai il fait beau. ü mF. il fE bi>J

Astăzi le cumpărăm un cadou Aujourd’ hui nous achetons > | ■i.iK l‘ i n u .1-iû ■■
pentru părinţii noştri. >un cadeau pour nos parents. kiido pu R no paRăJ

Aceasta este marea lor C ’ est leur grande > f s i: IO R gRà d fet]
sărbătoare. > lote.

Fotografiez această biserică Je >piii. ! 'les ph' MM' de > L|( ) p Rà dE hito dO
cu aparatul bunicului. cette église >•••• i ■*r', scl EgJi:z avek lupaRcr
de mon grand-père. dO mô L’Râpe RJ

Citiţi cu voce tare următoarele propoziţii, în care am introdus noile verbe şi reţineţi traducerile în
limba româna:

Je donne un beau cadeau > [jO don ë bo kiulo - îi ofer un frumos cadou lui Pierre
à Pierre pour son anniversaire. a pie:R pti;R sonanivcR.se: RJ cu ocazia zilei Iui de naştere.

A l’occasion de ta fête > ;.!■ • . "Il •I •M ICI - Cu ocazia zilei tale onomastice
nous organisons une réception. nuznRgnmzÔ l ’ n RE,sqwô] organizăm o petreccre.

Ma grand-mère prépare > [ma gRftme R pRI:pa:R - Bunica pregăteşte

un très bon goûter. ê iRI bô gutE] o gustare foarte bună.

Paul gagne toujours > [pol an 111j u R - Paul câştigă întotdeauna

les concours de chant. IL kôku R dO sîj concursurile muzicale (de
canto).

Il chante très bien. > [ il i i tRE b/êJ - El cântă foarte bine (frumos).

Nos vacances commencent > | u. >\ .i w'i ■ k u iiiâ - - Vacanţa noastră începe
en juin. à jüé] în iunie.

Nous commençons notre > [nu i.iuH.vô n « R - începem concursul (nostru)

concours de danse. knkulî (IO dâ sj de dans.

5
Tu commences à travailler. > I il' ki'iïiâ s n lRa\ aïKI - înccpi sa lucrezi.

Invitez-vous votre amie > [es lit s u voiR ami O invitaţi pe prietena voastra
au théâtre? o tUatRJ (dumneavoastră) la teatru?

Nous l’ invitons souvent. > [nu lëvitô >iu\à] O (îl) invităm adesea.

Tu lionnes ton livre à > 1tU don tô livR a îi dai cartea ta bunicului tău.
ton grand-père. tô | R ip t R]

Au mois de mai nous > [o m j d( O » mC nu în luna mai îi oferim (dam)

donnons beaucoup de fleurs do nii hoku d (ü l flü.K multe flori mamei noastre.
à noire mère. a notR mc:R]

Monsieur Dupont apporte > [m O v O d ! piiapoRt Domnul Dupont îi aduce

une belle fleurit sa femme. Un bel flO:R y sa faml o floare frumoasa soţiei lui.

în propoziţiile precedente aţi întâlnit următoarele verbe:

donner >[donE ] - a da; a dărui; a oferi

organiser > |oRyunizE] - a organiza

préparer > [pRLpuRE) - a pregăti; a prepara

gagner >| grui lv| - a câştiga; a ajunge, a atinge

chanter > tÿàtE] - a cànta

inviter > |ëvilE| - a invita

commencer > [kuin.ï'Kl - a începe

apporter > |apoRtE] - a aduce; a duce

*

Aceste verbe sunt verbe regulate, din grupa I - verbe terminate la infinitiv în “ -er” .

La persoana întâi plural a verbului ..commencer ", „ c " devine ,,ç " deoarece trebuie păstrată aceeaşi
pronunţie a rădăcinii verbului în decursul conjugării.

Nous commençons > [nu komâsfi] - începem

Reţineţi, de asemenea, următoarele expresii:

commencer a (+ infinitiv) - a începe sa...

Exemplu: Je commence à chanter. - încep sa cânt.

inviter a (+ substantiv) - a invita fia. undeva)

Exemplu: Je t’ invite à une fête. - Te invit la o petrecere (la o zi onomastica).

6
Reţineţi şi expresia:

à l’ occasion > i .11> ! . ii - cu ocazia, cu prilejul

Traduceţi în limba francczâ următoarele pn

£1 cântă foarte bine la chitară şi cânta la fel > 11joue ires bien d e l-i guitare cl il chante aussi
de bine si cu vocea. très bien.

Ii fac cadou lui Pierre o carte interesantă. > *e dorme a Pierre un livre in te r e s a n t
co m m e cadeau.

Vă pregătim o recepţie şi un concurs de > Noua préparent pour vow une îécuptkxi
canto (de muzică). et un concours de chant.

Doamna Duval îi aduce vecinei sale > Madame 1' un al apporte à sa voisine une photo
o fotografie cu casa ei. de sn maison.

Nu jo c şah cu Paul, el câştigă > >e ne |Oiie pas a u ' .•cÎKV r -■ Paul il eagne
întotdeauna. tuu|ours

începem să vorbim bine franţuzeşte. > Nous com m ençons à bien p-ailei fnw çii»

Hai sa organizăm o petrecere mare > \ l'ocea-ion de mii .m ir,e ; -.urc

cu ocazia zilei tale de naştere! organisons une eiande fête!

Dă-i un cadou lui Paul! > Ilitlllli1 Uli u ...I-a i J l’aul!

Nu începe concursul! > Ne com m ence pua le concours!

Pregătiţi gustarea pentru toată lumea! > Préparez le jo u te r poui tout le m o n d e ’

Haideţi (Veniţi) la piscina! > \.;i i ! 1 pis,. iii,-1

Să-i invitam pe prietenii voştri la gustare! > Im iton* n->. an u s au enûtel!

Reţineţi expresiile:

donner comme cadeau > [Juni. kom kado - a da în dar, a face cadou, a dărui

prendre comme cadeau > [pRàdR kom kaduj - a lua drept cadou (ca pe un cadou)

Prends cette guitare comme cadeau! ,'ptă (la) această chitara ca pe un cadou!

Citiţi cu voce tare propoziţiile următoare şi reţineţi traducerile în limba română:

Je donne un cadeau à. > [jO don ê kadn a mô pe R j - î i dau tatălui ineu un cadou.

Je M donne un cadeau. > i.i !"i ,1'to ê \ ul<> | - îi dau un cadou.

Paul apporte des fleurs > j pol apuRi dl 11* i R -P a u l îi aduce flori
à son amie a sonaniij prietenei lui.

Paul lui apporte des fleurs. > l'I .1 'fil-* I >11 ■" 1 ■! - Paul îi aduce flori.

Elle parle au_gai£QJQ. > I I: I . iR-ùj - Ea îi vorbeşte băiatului.

Elle lui parle. > l. -i pa Kl - Ea îi vorbeşte.

Nous montrons une photo > [nu it ih i R ü Un foto - Le aratam o fotografie
à tes parents. a lE paRâ] părinţilor tâi.

Nous leur montrons une photo. > |nu IO I-' iiiôtRô I n * 10J -L e a ra tă m o fotografie.

Cet étudiant parle > [ >etFtUd/â pa RI -A c e s t student îi vorbeşte

au professeur. o pRofcsO.R] profesorului.

Cet étudiant lui parle. > [ setElUdi'n l"i p.i RI] - Acest student îi vorbeşte.

Ces étudiants parlent > [ sF/U U djâ pu Rit -A ce şti studenţi le vorbesc
o pRofesOiR] profesorilor.

Ces étudiants leur parlent. ’ [ sh.’ Etl1v•iă IO R p.i R1 - Aceşti studenţi le vorbesc.

în exemplele de mai sus, aţi întâlnit parler urmat de prepoziţia „a” :

parler à - a vorbi cuiva

parler à Marie - a (-i) vorbi Măriei

parler au garçon - a (-i) vorbi băiatului

parler à la fille - a (-i) vorbi fetei

parler aux professeurs - a (le) vorbi profesorilor

în propoziţiile de mai sus, aţi întâlnit, de asemenea, pronumele personale în cazul dativ (cu funcţie
de complemente indirecte). în exemplele noastre substantivul este precedat de prepoziţia „â” , care
se contractă cu articolele "le” şi “ Ies” , dând naştere formelor „au" (à + le) şi „aux” (à + les).

Pronumele lui înlocuieşte substantive (feminine şi masculine) la

D51r singular:

Je lui donne un livre. îi dau o carte.

Pronumele leur înlocuieşte substantive (feminine şi masculine) la plural:

Je leur donne un livre. Le dau o carte.

Pronumele personale la cazul dativ sau acuzativ precedă întotdeauna verbul.

Pronumele personale în cazul dativ sunt: me, te, lui, nous, vous, leur. Pronumele personale în cazul
acuzativ suni: me, te, le, la, nous, vous, les. După cum observaţi, formele acestor pronume diferă doar
la persoana a lll-a (singular şi plural).
Rezolvând exerciţiul următor, puteţi verifica daca aţi reuşit sa vă însuşiţi regulile de mai sus. Traduceţi
în limba franceză propoziţiile de mai jos in care am folosit pronumele personale la cazul dativ:

Brutarul îi vinde pâine lui M arc. - Le boulanger vend du pain àM arc.

Brutarul îi vinde pâine. >1 o hniilnrgcr lui '•etui du paitt

Le arataţi un - Vous montrez un beau

monument frumos monument à nos amis.

Le arătaţi un monument frumos. >Vuus [eut muni II-/ un beau monument

Le aducem cadouri bunicului şi bunicii. - Nous apportons des cadeaux à notre

l-e aducem cadouri. > Nous kur apportons des cadeaux

Tu îi vorbeşti aceastei actrite. - Tu parles à cette actrice.

Tu îi vorbeşti. > Tu lui parles.

Ei le dau fructe copiilor . - Ils donnent des fruits aua_enfanls.

Ei le dau fructe. > Ils [eut donnent des lïuits

Vă prezentăm o altă modalitate de formare a pluralului substantivelor:

le cadeau > [IO kado] ~ cadoul

les cadeaux > [Il kadnj - cadourile

Pluralul substantivelor terminate in „e a u " se form ează prin adăugarea i

singular:

le bureau > [ l ü bU Ru] - biroul

les bureaux >111 bl iRoJ - birourile

le gâteau > [ I< >iiatn] — prăjitura

les gâteaux > |11", galo] — prăjiturile

le tableau > [ l< ) lablo] - tabloul

les tableaux > |II- iahloj - tablourile

în ultimul exerciţiu al primei părţi a lecţiei vom recapitula întreg materialul studiat. Traduceţi în
limba franceza propoziţiile următoare:

In iunie mergem des la piscină. > En nun nous allons souvent j la piscine

Cu ocazia zilei sale (lui, ei) de naştere > a l’occasion de son anniversaire
îi dau multe cadouri. je lui donne beaucoup de cadeaux.

Ce cadou îi faci Măriei? > Qu'esi-ce que tu donnes comme cadeau

à Mane*

Nu-i dau nimic. > le ne lui donne rien

Pregăteşte repede gustarea pentru copii! > Prépare vite le goûter pour les enfants!

Să organizăm un concurs de dans! > Organisons un concours de danse'

Nu-mi place vocea lui (ei) (cum cântă). > L m aime p.is son chant!

Părinţii mei îl (o) invită la recepţie. > Mes parents rmvheat à la réception,

9
Serbarea începe deseară la şapte şi jumătate > La letc commence ce soir à sept hcuxt
et demie

Nu câştig niciodată. > t.- ne ivr-TK- i.im.ns

Bunica vine la noi in ianuarie. > N otregnind-m & e \ient c h c z n om en lanvter

îi ducem nişte flori fiumoase bunicului ei (lui). > \ - .ipp 1n •' 11 > de jolies fleurs
a son grand-père.

Verişoara mea cântă la operă. > Ma cousine chante â l'opéra

Ce fac verişorii (veni) tai în mai? > «.'u est-ce tjue font tes cousins au mois de mai?

De când ai aparatul de fotografiat? > Depuis quanti as k; l'appnreil photo '

Facem multe fotografii cu acest aparat. > Nous prénom beaucoup de photos n i
cet appaieil.

Şi vacanţa voastră începe în iunie? > \'ou> cummencev aussi les vacance^ en juin '

10
LECŢIA
?
15 - PARTEA A DOUA

Pentru început ne vom opri asupra numeralelor cardinale. In lecl

14 aţi învăţat deja sa numaraţi până la 12.
Citiţi cu voce tare următoarele numerale:

treize >[lRe;zJ - treisprezece

quatorze > j katnRz ] - paisprezece

quinze >|kèz] - cincisprezece

seize > 1 *3] - şaisprezece

dix-sepl >| diset] - şaptesprezece

dix-huit > [ dizUll J - optsprezece

dix-neuf > [di/llO f] - nouăsprezece

vingt > [v c] — douăzeci

vingt et un > [ vctiF c] - douăzeci şi unu

vingt-deux > [\ ë tdO] - douăzeci şi doi

vingt-trois etc. > [v è tR "a ) - douăzeci şi trei

Citiţi încă o data node numerale în altă ordine:

dix-sepl >[tliscf) şaptesprezece

treize > |tK e/] - treisprezece

vingt >[vï| - douăzeci

quinze > ( kê:z] - cincisprezece

dix-liuit > ( d iz l;ilj - opfsprczece

vingt-trois > | v êtR un| - douăzeci şi trei

quatorze >|katüRzj - paisprezece

vingt et un >|vc:tEê] - douăzeci şi unu

dix-neuf > [d i/n O l] - nouăsprezece

seize > ! sezj - şaisprezece

vingt-deux >lvê:ldO| - douăzeci şi doi

 Vom introduce noile numerale în diferite contexte. Citiţi cu voce tare propoziţiile urmatoare:

J'ai vingt-deux ans. > [jF. \c ld< )/A I - Am douăzeci şi doi de ani.

Il connaît quinze musées > |il konE k cv inUzE - El cunoaşte (a vizitat)

en France. p m a s] cincisprezcce inuzee în Franţa.

(I est quatorze heures > | il c k.iioRz O R - E ora paisprezece şi

vingt-cinq. \êtsc:kj douăzeci şi cinci (2 p.m.).

J’ ai dix-neuf tableaux > [ I diznOftiiblo - A m nouăsprezece tablouri ale

de ce peintre. dO sO pèntR] acestui pictor.

Combien d ’étudiants y at-il > i ».ô b / f J E i l k l / â / a l i ! - Câţi studenţi sunt la

à la piscine? Dix-huit. j Ui pisin di/U lij piscină? Optsprezece.

Combien êtes-vous? > [kôb/è et vu -C â ţi sunteţi?

Nous sommes vingt. nu som \c ] Suntem douăzeci.

Quel jour sommes-nous > i kel ju R Mim nu - în ce zi suntem azi?

aujourd’ hui? ojuRdUi]

Aujourd’ hui nous sommes > ojuRdL i nu som - Azi suntem în douăzeci
le vingt et un mai. 10 vc:tFc mE] şi unu mai.

Quel âge avez-vous, > i kel a:j avL vil Câţi ani aveţi, domnule?
monsieur? J'ai vingt-six ans. mOsiO |F vc.ttizij Am douăzeci şi şase de ani.

À i’ âge de dix-sept ans > |.lia |d( >diset La (numai) şaptesprezece ani
il est étudiant. 11 ctFlL’ilià] el este student.

După cum aţi observat, în propoziţiile de mai sus au apărut şi câteva expresii noi.Citiţi-Ie încă o dată
şi reţineţi traducerile în limba română:

Combien êtes-vous? > | kôh/c et vu] Câţi sunteţi?

Nous sommes treize. > |I II M>ll> tKc /] - Suntem treisprezece.

Quel jour sommes-nous? > l kel jii K som nu] -în cât suntem azi?

Nous sommes le seize > |nu som IO sez jnviLj Suntem în treisprezece
janvier. ianuarie.

Quel âge as-tu? > [ kel t n tU] -C e vârstă ai?

J’ai vingt ans. > |jp sê tà i Am douăzeci de ani.

À l'âge de dix ans il joue > | .ila dl i ili/à il j u La (numai) zece ani el joacă
très bien aux échecs. iRF b/t- ozLisek] foarte bine şah.

12
Completaţi propoziţiile de mai jos, apoi citiţi-le cu voce tare. Folosiţi, ca de obicei, fdtrul roşu:

Acest coleg (prieten) are optsprezece ani. - Ce copain >a di\-huit .ins.
> [ sO k opî a dizt it â]

1 2 + 4 = 16. - Douze et quatre font >>ct/e.

> [d u / c katR la se/)

La (numai) douăzeci de ani acest pictor e - À l'âge de > ingt ari.s ce peintre est
un mare ari ist. un grand artiste.
> [.lia i dO v2 là (O p&R etc | R i taRtistJ

In cât suntem azi? - Quel jour >- i aujourd’ hui?

> | k d ju R mi ii r.u ( ' i u RdLl j

Suntem în 29 iunie. - >N«, u* Minime- le 29 juin.

> [ nu '.oin IO \c tn O i rE J

De zece ani doamna Dupont are (tot) 25 de ani. - >Depm- dix uns madame Dupont a
>vmgi-cinq ans.
> [ili »pL i ■> il .ulani .11 pn .i \ê 1-.“ I à]

Suntem în 28 iunie. — >Ni'u- ■somme le 28 juin.

> [ nu som IO vê:tUit iuê]

Câţi suntem în această cameră? — >i ombècn nram dans cette chambre?
> |kôbri apm nu (ü -.ci şâ liRJ

fi invităm pe 14 dintre amicii (colegii) lui Pierre la - Nous invitons >qu.iv copains de
ziua lui de naştere. Pierre à son anniversaire.
>[nuzêvitn katoR? kopî- JO pa* R a
sonamveRse R]

Ziua mea de naştere e pe 19 mai. - >1 n- i,n c'est mon anniversaire.

> |IO di/nOl mF si monaniveRsc;R]

Când începe concursul de interpretare (de canto)? - Quand le concours de chant >■ n m n. -
Pe 15 mai. l-il? l e quinze mai.
> [kă IO kcKu R dO >."i komâslil IO kê / mF]

Câte teatre aveţi în oraşul vostru? 17. - Combien de théâtres avez-vous dans
votre ville? >Dix sept.
> [kôlvï- <k •i Fa iR •%F » u dâ VOIR m I disetj

Pe masă sunt douăzeci şi patru de cărţi — 11 y a >\ mu: quatre cartes sur la
de joc, haideţi să jucăm! table, jouons!
> [ib a sê.kaiR kaRt SÛR la tahl |*dj

13
Pe 28 ianuarie, părinţii mei îl invită -> L . mi .'l-hun mû ' v i mes parents
pe Marc la petrecere (la recepţie). invitent Marc à la réception.
>| n \.i il it |à v.iK ni! puRâ î-vit m.iRk
n la RJRscps/iS]

Căli ani ai? - Quel as-tu?

> ;hi:jtttU|

Reţineţi un \erb nou:

finir > |liniRJ - a termina, a sfârşi, a încheia

Verbul finir aparţine grupei de verbe regulate terminate în ,,-ir” . Conjugarea verbelor din această
gmpă corespunde modelului de conjugare deja întâlnit (cu excepţia particulei “ -iss". specifica verbelor
regulate din grupa a Il-a (“ nous fm-iss-on.s"). Verbele terminate în ,,-ir" Sa infinitiv formează a doua
grupă a verbelor regulate (prima grupa e cea a verbelor terminate în ,,-er” la infinitiv).

Citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos, în care veţi întâlni formele conjugate ale verbului "finir"
la prezent:

Ce soir je finis tôt > [sO V a R jO fini - în aceasta seara îmi termin
mon travail. ta mû tRûva/] devreme treaba (lucrul).

Est-ce que In finis aussi > [eskü il lîni osi - Şi tu îţi termini treaba?
ton travail? tô [Ruvttjj

Lfiülm finit à dix heures. > 110 film fini u dizO R | - Filmul se termină la ora 10.

lil tard, >[li> Rhseps/fl lini la.R - Recepţia se termină târziu,

u minl'i] la miezul nopţii.

, l’ école > [n u finisô 11' kii I - Terminăm şcoala anul acesta.

cette année. set iinK]

vite > 1■ tim-F vu - Voi terminaţi repede

votre repas. \û(K UOpaJ de mâncat.

Ils finissent de jouer >||| ‘i - Ei termina partida de cărţi.

aux cartes. okaR i j

> 1ml il r* . v u - - Vacanţa mea ia sfârşit (se termină)

le 26 mai. IO vê:t.si mE] pe 26 mai.

în propoziţiile de mai sus aţi întâlnii următoarele cuvinte noi:

tôt > [tn j devreme, repede

tard > |m R | tâiviu

finir de + inf. > i l'miRdOJ —a termina (de făcut ceva)

de exemplu:

finir de manger > : l iniK 1n:.. (K| - a termina de mâncat

14
Traduceţi în limba româna următoarele propoziţii:

Nous finissons vite de > I iu. Iiiiim’i i i d< > > Ieminim repede
préparer le dîner. pREpaRE lO d in E ] de picgalil cmn

Ce film finit bien. > I s ü film fi :11 b ă > Âëeat film ce termini hme

A quelle heure finit > |..U'I ' ' l\ :n i > I .i ce cîră termina
le spectacle? IO sp e kiak lj spectacolul?

Ce peintre finit son tableau. > •, ■T-i!■' ;:*ii i ,h u > Acest pieu»; isi termina l finiMMAii
tabloul.

Finis ton travail! > [ fini lt> iR ina/] > Termina-ti ttèftbft!

Ce matin je finis tôt > { $ 0 rtUti jï i fini To > lis dimine.ii.i ,iM.t uni
mon petit déjeuner. mil pi(>)it il! f<)nE) terni m repede micul dejun

Vous finissez toujours tard > |\il : ini-; I- (IIIU P I I R > Voi va terminaţi |mâncaţii
votre dessert. voiR dlisc:R] întotdeauna lâr/iu (greu Idesertul.

Les musiciens finissent > 1IF ir.I V i- i' 11111s > M u / u i c n i i îşi îs.inima
leur concert. IO;R kôse RJ concertul.

Traduceţi în limba franceză următoarele propoziţii, folosind filtrul roşu:

îi invităm la o recepţie. > Nous ies inviinM-- .i une réception

Organizaţi un concert în ianuarie? > I st-ce qae \ou* organisez un concert

en janvier''

In cât (în ce zi) suntem azi? > Quel jour sommes-nuus aujourd'hui?

Azi suntem în 16 mai. > Aujourd'hui nous sommes le 1<> mai.

îi ofer (dau) flori bunicii mele. > fc donne des lieu - ni i i^.ind-iuvic

îi dau flori. > I : lui lio n n e îles flcttr'i

Câştigi? > I u iMţ'n.'s.'

în luna iunie sunt liber. > Au mois de juin je suis Itbte

Vacanţa începe pe 27 iunie. > 1a i . m i, . ,m le \ inei-sepi juin

Cu aparatul meu pot face 25 > A\ ce mon appareil ic peur n: ^riilre k irvji-einq
de fotografii. photos.

Bunicul vostru îşi serbează ziua de naştere. > Votre ütand-pete a son anniversaire

Cu ocazia aceasta îi oferiţi multe cadouri. > A celle uvc.»Mon vous lui d onne/
beaucoup de cadeaux.

15
Sărbătoarea (Petrecerea onomastica) sc termină > La lele : nul tard
târziu.

Luna mai e o lună foarte frumoasa. > L e mois de mai c 'est un très beau mois

Câţi sunt în curte? > l niiioicn topi Ut dans Ij COUT '

Câţi ani ai, Pierre? > P i e : i e quel ăi e a> t u '1

Am douăzeci şi unu de ani. > o \. iniţt et un ari-

El le arată 15 tablouri de Picasso. > Il leur montre q u in /e tableaux de PiCftSSO

începem să muncim devreme > N o u s t o i i i n i e n v.iri' j ra wi i l l er l ù l

şi terminăm târziu. et nous Unisson* de travailler tard.

10 + 8 = 1 8 . > |ti\ o huit foni dix-buit,

La 16 ani acest pictor are (deja) > À l’ âge de seize ans c e peintre a une
o expoziţie la muzeu. exposition au musée.

Ce cadou le daţi? > Q uest-ce que \ OUS leur donne/ cm ni ne cadeau 1

Verişorii şi verişoarele noastre pregătesc > N os cousins et nos cousines préparent

un concurs muzical (de canto) pentru toată lumea. un concours de chant pour tout le monde.

Să mergem la piscina! > Allons à la pisi me!

Copii, terminaţi-vă repede gustarea şi începeţi > Les enfant s, finisse.- \>te \ o i i e . m i t e r
să va jucaţi! et c o m m e n c e / à jouer1

Suntem douăzeci la Maria acasa. > Nous sommes \ irigi chez Maria

Cântati la chitară si cu vocea! > loue. île la e m tare et chantez1

în încheiere, citiţi cu atenţie şi cu voce tare cuvintele de mai jos în care se repetă aceleaşi sunete:
luj goûter, cousin, cousine

[fi] janvier, vacances, chant, chanter

[C] anniversaire, fête, réception

[0] cadeau, tableau, bureau

1*1 piscine, vacances

[W] vacances, cousin, cadeau, occasion

[*] vingt, inviter

UI âge. janvier, juin

io J fleur, leur

16
RECAPITULAREA LECŢIEI
? 15

15.1. In lecţia 15 aţi întâlnit expresiile:

en janvier > [â jâ v /E ] - î n ianuarie

au mois de janvier > ( o maa d (0 )jăv »E j - în luna ianuarie

le mois de janvier > [1 0 m 'a d(O) |âv/Kj - luna ianuarie

Aceste construcţii pot fi folosite pentru toate lunile anului.

15.2. Aţi învăţat câteva verbe noi urmate de prepoziţia „â” şi de un substantiv la cazul dativ. De
exemplu:

donner à >[ilonE n] - a da cuiva

Je donne une fleur à Marie. - Ii dau o floare Măriei.

Prepoziţia „à" se contracta cu articolele hotărâte "le” şi “ les” dând naştere formelor contrase:
„au” şi „aux” ; de exemplu:

Nous montrons notre devoir au professeur. - îi arătăm profesorului tema noastră.

Vous montrez une photo ă la mère. - îi arătaţi mamei o fotografie.

Ils montrent leurs devoirs aux professeurs. - Ri le arată profesorilor tema lor.

15.3. Substantivele în cazul dativ pot fi înlocuite cu pronume, in lecţia 15 aţi învăţat urmatoarele
pronume personale în cazul dativ:

lui IUi'J - lui, îi,-i

Je lui montre un monument - îi arăt un monument.

leur >[IO:R) - lor,le(m asc. şi fem.)

Nous leur donnons des cadeaux. - Le dăm cadouri.

Celelalte pronume personale în cazul dativ nu se deosebesc ca formă de pronumele personale

in cazul acuzativ: me, te, nous, vous. Ca şi pronumele personale în cazul acuzativ (me, te, le,
la, nous, vous, Ies), pronumele personale în cazul dativ (me, te. lui, nous, vous, leur) precedă
verbul; de exemplu:

Je Iui donne une fleur. - îi dau o floare.

Vous nous donnez des livres. —Ne dăţi nişte cărţi.

15.4. Aţi învăţat urmatoarele num erale:

13 treize >|tRe zj
14 quatorze >| kaloRzJ
15 quinze >lkê:z]
16 seize > [«& )
17 dix-sept >[ dlst‘1]
18 dix-huit >[dizUit]
19 dix-neuf >[diznOf]
20 vingt > [vê]
21 vingt et un >[vë:tl r-|
22 vingt-deux >[vc:tdO|
23 vingt-trois >[ vc tRua

17
15.5. Aţi învaţat. de asemenea, cum se conjugă un verb regulai din grupa a JI-a (verbe terminale la
infinitiv în “ ir"):

finir > ( lîniK | a ls s l termina

je finis > ■1fini] - (e u ) termin

lu finis > [tl fini] - (tu) termini

il finit > [ il uni’ el termina

elle finit > |c! fini] - ea termina

nous finissons > |nu - 1111-01 - (noi) terminam

vous finissez > |\u fini>L] - (voi) ierminaţi

ils finissent > |il fini?j - ei termină

elles finissent > [el finis] - ele termină

Verbele de grupa a doua se conjugă prin adăugarea următoarelor terminaţii la rădăcina

verbului:

-is, -is, -it. -issons, -issez, -issent.

Particula "-iss” este specUiea numai verbelor regulate din grupa a 11-a.

15.6. Reţineţi şi următoarele expresii:

commencer à faire quelque chose a începe să faca ceva

finir de faire quelque chose a termina de făcut ceva

De exemplu:

Je commence à travailler încep să lucrez

Tu finis de travailler Termini de lucrai

15.7. Pronunţia numeralelor depinde adeseori de prima literă a substantivului care urmează după
ele. Dacă aceasta este o vocală, se va face legătura (“ liaison” ) între ultima consoană a
numeralului şi substantivul care urmează; de exemplu:

Il a vingt-deu&jans. [ il a vc:tdO:/â)

15.8. La persoana întâi plural verbul „commencer” se conjugă astfel:

nous commençons ■[nu kiimr:MÏ| _ (noi) începem

“ Ç” se citeşte “ s” peniru ca pronunţia rădăcinii verbului de-a lungul conjugării sa rămână

aceeaşi pentru toate persoanele; “ ç” nu apare niciodată înaintea vocalelor “ e" şi "i” ; de exemplu:

Vous commencez votre travail.

Nous mangeons ici.

Merci pour votre attention!

18
TEMA PENTRU AC AS A 15

A. Traduceţi în limba română propoziţiile de mai jos:

1. Vous invitez votre grand-mère à notre fête.

2. Allez à la piscine!

3. Au mois de mai je finis mon travail.

4. Je lui donne un beau cadeau.

5. Nous sommes le dix-sept mai.

B. Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare:

1. Câţi ani aveţi?

2. începem să cântăm cu vocea şi (să cântăm) la chitara.

3. îi invit la ziua mea de naştere.

4. Vacanţa noastră începe devreme şi se termină târziu.

5. îi dau mulie cadouri lui Paul cu ocazia zilei sale de naştere.

C. Răspundeţi afirmativ sau negativ la întrebările de mai jos. înlocuiţi cuvintele subliniate cu
pronumele personale la cazul corespunzător:

1. Tu invites Maiifi à ton anniversaire?

2. Montrez-vous vos devoirs professeurs?

3. Donnent-ils des fleurs à.leurs amies?

4. Sa grand-mère, prépare-t-cllc le goûter?

5. Est-ce que tu donnes un cadeau à ton copain?

D. Corectaţi greşelile şi rescrieţi corect propoziţiile următoare:

1. Nous leur regardons.

2. Au janvier nous organisons un concours.

3. J’ ai seize an.

4. Nous commençons tard ce travail.

5. Notre grande-mère prépare le goûter.

19
LECŢIA
* 16 - PARTEA ÎNTÂI

Pentru început, vom învăţa câteva formule uzuale de salut şi dc politeţe.

Citiţi-le cu atenţie şi reţineţi echivalentele româneşti:

bonjour > (bôju R] - bună ziua

bonsoir >(bôs"*R J - bună seara

bonne nuit > |honni i| - noapte buna

salut > [salDJ - bună, salut

au revoir > [oR (())\ aR] - la revedere

à demain > [a dOmê! - pe mâine

à bientôt > [ab/eto] - pe curând

ça va? > 1w a i - eşti bine. totul e in regulă?

ça va! > [ sa\a | - sunt bine

merci > ( tneRsiJ — mulţumesc

pardon > |paRdùJ — scuzaţi-mă (poftim?)

Citiţi încă o dată formulele dc salut şi de politeţe în altă ordine:

ça va? >[sava| eşti bine. totul e in regulă?

pardon > [pakdô] scuzaţi-mă (poftim?)

bonne nuit >(bônnUi] noapte bună

salut > [ salir] - buna. salut

à demain > |a dOrnèJ - pe mâine

bonjour > [ bôju R| - bună ziua

ça va! >[sava] - sunt bine

bon.soir > [h ô s BaR| - bună seara

à bientôt > [u b /êio] — pe curând

merci >[rneRsi) - mulţumesc

au revoir > [n R (0)vuaRJ - la revedere

Vom folosim aceste formule in scurte dialoguri. Reţineţi pronunţia corectă:

Salut, Pierre! >[>all p/e:R] - Buna (Salut), Pierre!

Bonsoir, Marie! > ( bùs"aR m jRij - Buna seara. Marie!

Ça va? >|sava] - Eşti bine?

Oui. ça va. > l ki sa\a] - Da, sunt bine.

Alors, à demain! >| nlo R a dürnc] - Atunci, pe mâine!

A demain! > { a ilOmï’J - Pe mâine!

20
în irancczà cuvântul „alors" apare adesea cu diferite înţelesuri in funcţie de context. Se traduce prin:
„atunci” , "deci", “ aşadar” . De exemplu:

Alors, on va demain à Paris? - Aşadar, (deci, atunci) mergem mâine la Paris?

Citiţi şi ascultaţi cu atenţie (pe casetă) următorul dialog:

Bonjour, Isabelle! >[ b ôju R izabelj - Bună ziua, Isabelle!

Bonjour, Paul! > [b ô ju R pol] - Buna ziua, Paul!

Etes-vous libre ce soir, >[et v u libK -O saR - Isabelle, eşti liberă

Isabelle? izabcl] deseară?

Oui, mais pas avant >[ “i ml: pa/a\ ü - Da, dar nu înainte
huit heures. UitO:R] de ora 8.

Alors, je vous invite au dîner. > [ j 1ii K iO \u /è \ il i> '.tn l - Atunci te invit la cina.

Merci, c ’ est gentil. >[ mcRsi >Ejàti| - Mulţumesc, e drăguţ din partea ta.

Alors, à huit heures > [ alu R a l.'itO R - Atunci, la ora opt

au restaurant! o RcstoRâ] la restaurant.

Oui, à bientôt alors! > [ “1 a btêto alo RJ - Da, pe curând atunci!

Putem răspunde unei propuneri binevoitoare sau ajutorului oferit de cineva cu urmatoarea formulă:

C ’est gentil! >[>lî lăii] - e drăguţ din partea ta/

(dumnea)voastrâ!

în continuare, vă prezentăm alte două dialoguri:

Je suis fatiguée. > [jO sLU fatigE - Sunt obosită.

Alors, va au lit! Bonne nuit! >| ilu R \.i >Il K>:iiiUi| - Atunci, culcă-te! Noapte bună!

Bonne nuit! >[bonnU i] - Noapte bună!

Pardon, monsieur! Je veux > | p . l R l I l i 11:1 K.'< ) |( I l (.1 - Scu7aţi-mă, domnule! Vreau
visiter la tour Eiffel. v izitE la tu R I fcl] sa vizitez tumul Eiffel,

Où est-elle? > lu FtclJ - Unde se afla (tumul Eiffel)?

Elle est devant vous, >j l*I e à vu niOsiO] - Este în faţa dumneavoastră,
monsieur! domnule.

Ah, oui. Merci, monsieur! > ,i mol' si niO'/O] - A, da. Mulţumesc, domnule!

21
Citiţi cu voce tare următoarele dialoguri în limba franceză; traduceţi-le apoi în limba româna:

Bonsoir, Sophie! > [ bÙ!>ual< -.iiii | > Bunâ scara Sophie

Bonsoir. Anne! Ça va? > [bôs“»R m sava) > Buna mmi.i Ann Est i bine?

Oui, ça va! Je vais > | 'i mva |( i \ I > i il c in regula M ag

en France. fRiis] in I riinţa.

C'est très bien! Quand? > I >L iRi; II., U| > I o.irte V'ine C ând .‘

En juin. J’ ai des cousins > |à t“c |L JL ku?ë > i-i iunie. Am nişte Vferi
à Paris. a paRi] la Paru

Voilà mon autobus! > |\ '.lia m&ndtobt i >

Alors, au revoir! > ! i l o . R ... .............. . ’i t K f > Atunci, la revedere!

Au revoir! > [oR ((> lv uR| > La revedere!

Pardon, madame! Je cherche > > S c ti doanvtft caut

un restaurant pas cher. ê RcstoRâ pa scR] un restaurant ieftin

Le voilà devant vous. Il est > |IO \ ala dOviî \u il e > lata-1 in lata dumne.miastrà. Este
bon et pas cher. bô e pa ţeR] bun si c ieftin.

Merci beaucoup! > n -i ’ ■ u | > \ .1mulţumesc mult!

De rien. > (dO R /è) > N-,i\ et i pentru ce. i Pentru putm )

Reţineţi expresia:

dc rien [ d< ) R/cJ - n-aveţi pentru ce. nu face nimic,

pentru puţin

Urmează alte câteva propoziţii. Citiţi-le cu voce tare şi reţineţi traducerile în limba română:

Il me regarde depuis > |il mO R O gaR d dOpUi - El se uità la mine de o oră.

une heure. UnO R|
Ma grand-mère m’ invite > [ma gRfimc k m il u - Bunica mă invita
au goûter. o gutE| la gustare.

Mon mari me donne > [mômaRJ mOdon - Soţul meu îmi oferă (dă)
souvent des fleurs. su\ à JE IlO R) deseori flori.

Paul te montre > i pi>l tO motR - Paul iţi arata

un beau tableau. ê bo tablo] un tablou frumos.

Je t'écoute, parle! > |i Ml ku! paRl - Te ascult, vorbeşte!

22
Je t’ aime. >LlO rcmj - Te iubesc.

Nos professeurs nous > |iu> [ho JcsO:R nu ■Profesorii noştri

préparent au concours pRl .pu R n koku.R ne pregătesc pentru
de français. dO fRiisE] concursul de limba franceză.

Nous vous organisons >(nti vuzàRganizô Vă organizăm o recepţie

une réception à l’ hôtel. Un RFseps/i aluicl] la hotel. (Organizăm pentru voi o
recepţie la hotel.)

Madame, je vous admire >< mmlam i1 1 1 u/admiR Doamna, va admir

depuis longtemps. (lOpL'i lo tâ] de mult timp (de multă vreme).

După cum ari observat. în propoziţiile de mai sus am folosit pronumele personale de persoana întâi
şi a doua singular (me, te) şi pronumele personale de persoana întâi şi a doua plural (nous, vous).
Aceste form e pronominale sunt identice la cazul dativ şi acuzativ. Ca şi pronumele învăţate anterior
(lui, leur), aceste pronume preceda verbul.

La persoana a treia singular şi plural distingem pronumele în cazul acuzativ (le. la, Ies) de pronumele
în cazul dativ (lui. leur - cazul dativ).

Completaţi următoarele propoziţii. Folosiţi filtrul roşu. După completare, citiţi-le cu voce tare:

Ma inviţi? - Tu >m'invnes? > l l l ' mêvit]

Nu, nu tc invit. - Non, je ne >t umiie p.is, > no < ' nO tes il pa'1

Te cunosc de puţina vreme, - Je >t ■connais depuis peu > i1 1 ■' 1 I >•' 'p 11•i" 1
dar îmi placi (tc iubesc). mais je >t'uime bien. 1‘ I iO tcm b /ê'

Soţul ei o iubeşte? - Est-ce que son mari > I •• |lL‘? > •►U-mi .iKlLtnJ

Nu, n-o iubeşte. - Non, il ne > l aime pas. >| «ô il n< ' I in pa]

Ba da, o adoră. - Mais si, il >1 adore. > [ m|- si il I nfo R |

Fi ne invită pentru (la) acest - Ils >i " invitent pour ce > |il nn/x-vii jui:K >
sfârşit de săptămână. week-end. uikend]

Copiii lor le oferă - Leurs enfants >1- ir donnent > 11( ► :.-•.itli H ' R i*«n
întotdeauna cadouri frumoase. toujours de beaux cadeaux, 'm u I' l- i ! " l

El îi arată o pisicuţa sub - II >kn montre un petit chat > | i l '! : iru! :R epiOiri •*.«
masa din buciUùrie. sous la table dans la cuisine. 'U la tu b) J.î la kLr/in

Ea nu-i dă niciodată - Elle ne >lui donne jamais > | c ln O ll i . U>n |.nnF

nimic cu ocazia zilei rien à l’ occasion de R/ê ali>kaz/tf JO
sale (lui, ei) de naştere. son anniversaire. sonnmvcR.se:R]

Vă invităm la aceasta - N o u s > V '.'i invitons à cette > [ i’u\u/.-\ iiû ü .-.tt
recepţie. réception. REsepsrâ]

Mama dumneavoastră cheama - Votre mère > fait > | vpiR me.R vu fi
doctorul (pentru voi). venir le médecin. vOniR IO intuise]

23
Ea ii iubeşte prea mult. - E U e > k aime trop. > [ d lEzem tRo]

Aceste concerte sunt - Ces concertos sont > |-( 1ô-oKlo >l>o
frumoase. Le ascultăm beaux. Nous >lcs écoutons ntr Il /l kiitô
cu plăcere. avec plaisir. j\ck piezi R]

Citiţi cu voce tare următoarele propoziţii. Reţineţi traducerile în limba română:

Tu me donnes le cadeau. - îmi dai cadoul. > [ tL. mCl don IU kndo]

Tu me le_donnes. - Mi-l dăi. > |l i m (1H1Juri]

Il te montre la photo, - îţi arata fotografia. > |il tO m- iK l.i imn j

il teia_montre. - El ti-o arată. >1 rl ) Li mii tR]

Elle nous prépare le goûter. - Ea ne pregăteşte gustarea. > nu pRTpa R IO l’ uiLJ

Elle nous Le prépare. - Ea ne-o pregăteşte. > [cl nu 10 pREpa:R]

Jn propoziţiile de mai sus au apărut atât pronume personale în cazul dativ cât şi cele în cazul
acuzativ. In această situaţie, pronumele în cazul dativ precedă pronumele in cazul acuzativ.

Citiţi cu atenţie şi cu voce tare propoziţiile de mai jos şi reţineţi traducerile în limba română:

Je donne la Heur à Marie. - îi dau floarea Măriei. > i n i nu r n,.ii;i|

Je la lui donne. - I-o dau. > <) la IU i dtinj

Vous montrez les photos - îi arătaţi prietenei voastre > miiiu'uKI- il i•■io
à votre copine. fotografiile. a votR kopinj

Vous les lui montrez. - I le arătaţi. > vu IE II i mi’ilR \

Nous donnons les cadeaux - Le dăm copiilor noştri > [ nu d on t IL lu d o

à nos enfants. cadourile. a nozăfl]

Nous Ici leur donnons. Le dăm (lor). > |n u II IO R

Şi în propoziţiile de mai sus aţi întâlnit pronume în cazul acuzativ şi dativ, dar ele nu mai ocupă
acelaşi loc în propoziţie.

Daca în propoziţie apar pronumele în cazul dativ „lcur" sau „lui” şi în

aceeaşi propoziţie avem şi pronume în cazul acuzativ (“ le” , “ la” , “ Ies” ),
atunci pronumele în cazul acuzativ preceda întotdeauna pronumele în
cazul dativ.

24
Completaţi propoziţiile de mai jos cu pronumele corespunzătoare, apoi citiţi-le cu voce tare. Folosiţi
filtrul roşu:

Pierre o priveşte (se uită la ea) - Pierre > i regarde depuis > lp/e.R la ROgftRd JQpUI
de două ore. deux heures. d O /O R ]

El nu-mi vorbeşte niciodată. 11 ne >m parle jamais. > [il nO mO pa RI jamË]

îi dau un cadou. - Je > lui donne un cadeau. > 11<i lUi don ë k.uloj

Ei ne arată o biserică - Ils > montrent une belle > [ il nu mô:lR Un bel
veche şi frumoasă. et vieille église. c vie/ Hali:z]

Părinţii le dau o maşină - Les parents >leui donnent > [tf- IO R don Un
nouă. une nouvelle voiture. nu\ tri v*alU:RI

El te iubeşte? - Est-ce qu'il M ’ aime? > |cskil lem]

Eu îi urăsc. - Je > les déteste. > |jO 1F dFtcstj

Această floare e drăguţă. - Cette fleur est jolie. > |set I lO R e jo li

Mamei îi plac florile, Ma mère aime les fleurs, ma mc R cm IE ilO R
aşa că i-o dau ei. alors je >la lui donne. ulo R |t) la lUi don]

Este tatăl tău. îl asculţi. - C ’est ton père.Tu >l'écoutes. > [si lit pc:R tu ILkut)

Lor le place foarte mult această — Ils aiment bien cette sonate, > :;/em hîc sel sonat
sonată, aşa că le-o cântăm alors nous > 1 K j Iu .R nu la lu R
adesea. jouons souvent. _|“i) smüj

Această carie e foarte scumpă. - Ce livre est très cher. > [iO h\r« «r iRt -.eR
Mi-o dai (mie)? Tu > hic le donnes? lU mO IU don)

Vecinii mei au o casă foarte
frumoasă. Ei ne-o arata prea
des. Noi nu le aratăm casa
noastra, (ea) nu este frumoasă.
- Mes voisins ont une très > [ml: ■■ IRE
belle maison. Ils >i ui- I . bel m ezi il nu la
montrent trop souvent. Nous irn’i.tR tRo sun 3 nu
ne >1- ir montrons pas notre nO l< >:R môlRô pa noiR
maison, elle n'est pas jolie. m e/ô el nF p t jo li]

Nu-i iubesc, dar le dau (le fac) - Jene>l< aime pas, mais je > 11' 1• ■ if cmp-i tnG i11
cadouri. >!*• donne des cadeaux. IO R don dE kudo]

25
Rezolvând ultimul exerciţiu al primei pâini a acestei lecţii puteţi verifica in ce măsură aţi reuşit sâ va
însuşiţi noţiunile introduse pana acum. Traduceţi in limba franceză propoziţiile următoare:

Buna ziua, Pierre! > Bonjour. Pierre!

Mă duc la culcare, noapte bună! > Je vais au ht, bonne nuit!

Petrecerea noastra s-a terminat, vă mulţumesc > Notre leception .1 :1m. merci
şi la revedere! et au revoir!

El mă invită la cinema. > Il m ’in vite ju cm em .i

îi (le) iubiţi? > E st-c e q u e v o u s les a i m e / bien '

ÎI urăsc. > le le déteste

Scuzaţi-mâ, doamnă, puteţi să-mi daţi > l'.ir.litn, madame. pOUVttMMNS me donnei
fotografia dumneavoastră? votre photo''

Eşti bine? Sunt bine. > l, .1 va'' (, .1 \.1'

(Merge? Merge.)

Alunei, (ne vedem) la opt şi jumătate la cafenea? > M o n . i h u il h e u i e s el d e m i e au c a f é"

Da, pe curând! > Oui, .1 bientôt'

Salut, Paul! Vreau să te invit > Salut. P a u l ' le ve ux t'in v ile r

la ziua mea de naştere. à m o n an n iv e rsa ire .

E drăguţ din partea ta! Mulţumesc. > ( esi gentil! M eta!

Atunci, pe curând! > A lo r s .,! bientôt'

I

lata cărţile! Poţi sa Ic iei (cu tine). > V01I.1 le - l a res! l u peu x les p ren d re

A, mulţumesc! > A h . merci!

Pentru puţin. > De rien.

Mâine mergem la cinema. > Demain nous allons au cmen ~

Atunci, pe mâine! > A demain, alors'

Le arăţi părinţilor tăi fotografiile de Ia Paris? > M o n t r e s - tu les photo- les pat

Da, le arăt (lor). F.i Ie admiră. > O u i . j e les leur m o n tre Ils le? a d m ire n t

Acest câine e simpatic şi blând, > Ce chien esi svitipalhique cl uentil.

îţi place? Atunci ţi-l fac cadou. > Iu l'aiine-. b ie n -1AI 01 ~ te le le d o n n e

c o m m e cadeau.

E drăguţ din partea ta. dar nu pot să-i iau. > C"est L'entil, m a is j e ne pe ux p as le p ren d re,
am doua pisici. t'a i d e u x chats.

26
LECŢIA
? 16 - PARTEA A DOUA

în partea a doua a lecţiei 16 ne vom opri asupra lecturii. Ascultaţi caseta pentru a dobândi pronunţia
corectă.Del imitarea în unităţi ritmicc a propoziţiilor vă va fi de folos în acest sens.

Citiţi cu voce tare şi traduceţi în limba română:

Ni
Salut, Pierre! 11 Ça va?
^ Ni X-» x» N* x*
- Ça va très bien. 11 Demain | nous commençons i notre concours de danse. 11 Tu viens?
S N
- Oui. |je veux prendre des photos |à cette occasion. |[
x* "M
- Alors, |à demain!

^ ^ N* S N»
Aujourd'hui c'est l'anniversaire |de ma grand-mère. |[ Elle nous invite |à la réception ! |
S* s» Ni
Elle prépare toujours |un très bon goûter |à l ’occasion de sa fête. 11 Je lui donne des
s* x-* X* Ni s*
fieurs, i et mes parents | lui donnent des cadeaux. 11 Mon grand-père |et ma
^ N*
grand-mère | nous aiment bien |et nous les aimons aussi. 11

^ Ni
- Bonjour, |madame Duval' '
N»
- Bonjour, |Anne!
S* y”
- Connaissez-vous votre voisine, ] madame Dupont?, |
Ni <"* N»
- Oui, |je la connais très bien. ,
s» S» s» S* Ni
- C'est mon amie. 11 Je veux lui donner ce livre et l'inviter à une fête. 11

S Ni
- Mais |elle n’ est pas chez elle. [ |
Si
- Alors, |je peux aller chez elle / ce soir, j |
S* n*
- Oh, merci. 11 C'est gentil. 11
S N*
Mes cousins! habitent une belle maison j à la campagne. 11 Ils m'invitent |pour les
Ni ^
vacances. 11 Je vais chez Paul et Pierre |au mois de juin, j quand les vacances
Ni S S s* "N
commencent. | En été j il fait beau, |alors ! nous allons souvent ] à la piscine. 11 Je
S 1 s* N» s* s*
prends beaucoup de photo?! avec mon appareil. 11 Le soir j nous aimons aller ensemble]
X* x*
à la promenade, |prendre des glaces, |jouer de la guitare |et chanter. |f Nous
Ni S S
jouons aussi |aux échecs. 11 Pour nous ] les vacances finissent trop tôt. |

27
în încheiere, traduceţi următoarele propoziţii în limba franceză, apoi citiţi-le cu voce tare. Utilizaţi
dicţionarul de la sfârşitul caietului de curs. Folosiţi, ca de obicei, filtrul roşu:

începi să lucrezi? > Tu co m m entes .> ira', a ille r .’

îi vorbesc mereu, dar el nu mu ascultă. > Je lui parle toujours mais il ne m'écoute pas.
Prietenul (colegul) meu are douâzeci > Mon copain a vingt
şi unu de ani. cl un ans.

La (numai) şaisprezece ani Maria a câştigat > \ l'âge 'Il seize .m s Marie .1 gagné
concursul de interpretare (de canlo). le coneouis de chant

Câţi suntem la această petrecere (recepţie)? > I onibien sommes-non

Suntem nouăsprezece. > \ou- .sommes dix-neuf.

Ei îşi termină cina. > Ils fini:i>sont leur dîner.

Bună ziua, doamnă! Pot să vă invit > Bonjour, madame' I -;-ce que je peux vous
la restaurant? inv iier au restaurant''

Nu. Nu vă cunosc. > Non Je 11e vtius connais pas

Vă invităm Ia teatru. > Nous vous invitons au thc&tre.

E drăguţ din partea voastră (dumneavoastră). > C'est L-eni il de Attire pari
Mulţumesc. Merci.

în cât suntem azi? > Quel joui suiniin -it'.'i... .11111>u• il’liui'?

Astăzi e 13 ianuarie. > Aujouid’ hui nous m ‘innie- le I ï lanvier.

Studenţii îl asculta pe acest artist. > l e- étudiants écOulent cet aiiisie

El le vorbeşte de două ore. Il leur parle depuis deux heures

Pierre, Marie, terminaţi de mâncat > Pierre M.nu Iin f.s e /de mander
şi începeţi să vă faceţi lecţiile (temele)! el commencez vos devoirs!

Bunicul îl bate întotdeauna la şah > Mon grand-père gagne toujours lu x échecs
pe tata. avec mon pere

O pregăteşti pentru (la)acest concurs? > l u la prépares à ce concours '

în ianuarie suni liber, pot să-i invit (chem) > 1:11 11131S I C I je S ili- 1
1 1-*! L- Il I

la Paris. veniră Paris.

Copiii iau gustarea la ora şaptesprezece. > l es enfants ont leur gnûlet à dix-sept heures

Iată nişte flori frumoase! Ei îi plac > Voilà des belle- fleur - l li. - aime bien.
(foarte) mult, aşa ca 1 le dau. Alors, je les lui donne

Să începem! > i i- m eiviii-'

Scuzaţi-mâ, domnule. Veniţi > Pardon, monsieur! Est ce que vous venez
de Ia Paris? de Paris?

lata fotografiile! Vi le faccm cadou. > V o ila le.-, p h o to s ! N o u s v o n - le - d o n n o n s

comme cadeau

Mă inviţi? E drăguţ din partea ta. Mulţumesc. > Tu m ’ invites? C'est gentil Merci

Pentru puţin. > De rien

Buna, Sophie! Eşti bine? > Salul, Sophie’ I. .J -a '

28
Sunt bine. > Ça va'

Te invit la mine în aceasta seară (deseară). > le1'invite chez m»! p»ur ce >oir.

Atunci, pe curând! > \lors h bientôt'

Lucreaza devreme dimineaţa! > I rin aille tot le maiin'

Câţi ani are domnul acesta? > Quel ûgc a ce monsieur?

Petrecerile de la Paul se termina > Les réceptions chez Paul finissent

întotdeauna noaptea târziu. toujours taici dans la nuit

Vin la tine cu ocazia zilei tale > le viens Jiez i"i 1-iccusion
de naştere. dc ton anniversaire.

jn luna iunie toată lumea merge la piscina. > Au mois de juin tout le monde va j la piscine

Organizaţi-vă vacanţa în Franţa! > Organisez \ m \ ftCatlCCl en I rance*

Termină accst joc! > I im> ce jeu'

Aceasta petrecere se termină la 23.30. > Cene fête finit ;i vin^t-trois heures et demie,

Citiţi cu voce tare cuvintele de mai jos în care se repeta acelaşi sunet:

M bonjour, bonsoir, réception, pardon

[«a) bonsoir, au revoir

[i] bientôt, de rien, demain, juin, cousin

IO] me, te, demain, au revoir

[o] bientôt, cadeau

Ici merci, anniversaire

[*1 gentil, commence

29
RECAPITULAREA LECŢIEI 16

16.!. în această lecţie aţi aflat care sunt pronumele personale la persoana întâi şi a doua, singular şi
plural, în cazul dativ şi acuzativ:

Il m'aime. > |il memj El mă iubeşte.

Elle ie regarde. > [e llO ROjiaRdJ - Ea te priveşte.

Ton cousin nous invite. > [k> ku /t isu/L-utJ - Vărul tau ne invită.

Nous ïûus..écou(ons. > [mi vuzEkutfl] - Va ascultăm.

Elle me donne une fleur. > [el mO don Un flO;R] Ea îmi dă o floare.

Nous le montrons une église. > I nu tO mùtRù Un 1 /ii /\ - îţi arătăm o biserică.

Tu nous donnes un cadeau. > [ Il : nu dun c k.uloj - Ne dai un cadou.

Ils vous montrent ces photos. > I il vu m."> tR vl liiloj - Ei vă arată aceste
fotografii.
Pronumele personale în cazul dativ şi acuzativ precedă întotdeauna forma verbala conjugată.

16.2. Daca într-o propoziţie apar şi un pronume în cazul dativ şi unul în cazul acuzativ, pronumele
Ia persoanele I şi a Il-a singular şi plural, în cazul dativ, preceda pronumele în cazul acuzativ:

Je l£ le donne. - Ţi-l dau.

Il nous te montre. - Ni-l arată (nouă).
Tu m£ la montres. - Mi-o arăţi.

Daca într-o propoziţie apar un pronume in cazul dativ (la persoanele a III-a, singular şi plural
- lui sau leur) şi unul în cazul acuzativ, pronumele în cazul dativ va sta dupa pronumele în
cazul acuzativ:

Tu le Lua donnes. - I - l dai.

Elle la leur montre. - Ea le-o arată.

Aceste pronume personale, în cazul dativ sau acuzativ, se folosesc doar înaintea verbului.

Formele pronumelor personale în cazul dativ diferă de cele ale pronumelor personale în
acuzativ doar la persoanele a IlI-a singular şi plural:

pronumele personale în cazul acuzativ: „le", ,,la” , „Ies"

pronumele personale în cazul dativ: „lui” , „leur”

Dacă întâmpinaţi dificultăţi în ceea ce priveşte folosirea pronumelor personale, reveniţi la

exerciţiile şi enunţurile teoretice din lecţiile 15 şi 16, referitoare la acest subiect.

30
TEMA PENTRU ACASA 16

A. Traduceţi în limba română dialogurile următoare:

a: Salut, Pierre! Ça va?

b: Salut, Paul! Ça va?

a: Je t’ invite à une fèii_.

b: C ’est gentil. C ’ est ton anniversaire?

a: Oui, tu viens.’

b: Je viens. ( 'est demain?

a: Demain soir à 19 heures.

b: Alors, à demain!

13. Traduceţi în limba franceză dialogurile următoare:

a: Buna scara, doamnă! lată cartea dumneavoastră!

b: F interesantă?

a: Da, si se termină bine.

b: Vă mulţumesc, domnule!

a: N-aveţi pentru ce. La revedere!

b: La revedere, domnule!

C. Răspundeţi afirmativ sau negativ la următoarele întrebări folosind pronumele personale în

cazul dativ sau acuzativ în locul cuvintelor subliniate:

1. Tu parles à ton pèie?

2. Vous nous donnez ce chien?

3. Vous montrez.

4. Il te donne iesLcadaailX?

5. Tu lui donnes cette fleu i’

31
 VOCABULARUL LECŢIILOR 15 SI 16 5 9

(m.) masculin (f.) feminin

à bientôt > [ a b/ctoj - pe curând

à demain > fii dOmS] - pe mâine

à l’ âge de 20 ans > [.ila j d(J vc.ti] - la vârsta de 20 de ani

à l’ occasion > [ulokazjô] - cu ocazia

alors > [alo RJ - arunci, deci, aşadar

l’ anniversaire (m.) >[lani\L’ Kst' R] - ziua de naştere

l'appareil (pholo) (m.) > [ lup.iKc; futo) - aparatul de fotografiat

apporter > [apoRtE] - a aduce, a duce

au mois de (janvier) > n mu.i d(0).|àviK] - în luna ianuarie

au revoir > (u RtOiV'i» R] - la revedere

bonjour > [ bôju R] - bună ziua

bonne nuit > [bonnUiJ - noapte bună

bonsoir > [ bùs'aR] - buna seara

le cadeau > |II) kudo] - cadoul

les cadeaux > |11- kudo] - cadourile

ça va? > [ >.i\ aj • eşti bine, totul c în regulă?

ça va! > |sava] - sunt bine

c ’ est gentil > [s E jill] - e drăguţ (din partea ta)

le chant >[IO siJ - cântecul, interpretarea, vocea;

canto-ul

chanter > lÿàtEJ - a cânta

combien êtes-vous? > [ kôb/î et vu) - câţi sunteţi?

combien sommes-nous? > l kôbrë som nu] - câţi suntem?

combien sont-ils? > [kôbiv SÔ tlIJ - câţi sunt?

commencer > [ komâsF.] - a începe

commencer à (-m l.) >[kom 5sE a] a începe să

le concours > [ in kôku:R] concursul

le cousin > [ IO ku/èj verişorul, \;in:i

la cousine > [ l.i ku/inj - verişoara

demain >|dOnwJ mâine

de rien > [dO Rrc) n-aveţi pentru ce; pentru puţin

dix-huit >[dr/Lïlt| optsprezece

dix-neuf > [dim O f] nouăsprezece

dix-sept > | lllsCl J şaptesprezece

32
 donner > [donEJ - a da. a dàrui; a dona

donner à (quelqu’ un) > [donEnJ - a da (cuiva)

en janvier > |ă iàv/'EJ - în ianuarie

la fête > [ la fcl] - sărbătoarea; sebarea;

petrecerea; ziua onomastica

finir > [finiR] a (se) termina, a (se) sfârşi

finir de + inf. > [finiR .IO] - a termina de făcut ceva

finis (je) > [ fini] - (eu) termin

finis (tu) > [fini] - (tu) termini

finissent (ils) > [ finis] - (ei) termină

finissez (vous) > [ rîni .L - (voi) terminaţi

finissons > [fin ir i - (noi) terminăm

finit (il, elle) > [ fini] - (el, ea) tenninâ

la fleur > [liiflO K] - floarea

gagner (de l’argent) > [gafiE] - a câştiga (bani)

le goûter > | IO gutK| - gustarea (de după-amiază)

la grand-mère > | l t {R ln w R | - bunica

le grand-père > (IQgRipt Kj - bunicul

inviter > |èt'itEJ - a invita

inviter à > [è\ itE .i] - a invita (undeva, la)

le juin > 110 j^c] - iunie

leur > ] l< 1 R] - lor, le

lui > [lui] - lui, îi

(le) mai > 110 mi l ] - mai

merci > | mc R>l | - mulţumesc

me > [inO] - pe mine, mie

nous > | nu) - pe noi, nouă

l’ occasion > | lokxzifl] - ocazia

organiser > [ oRgunnC] - a organiza

la piscine > I l.l pisill| - piscina

prendre des photos > | pR;ull< tll- fnto - a face fotografii

* préparer > [pRI-paRE] - a pregăti

parler à qn. > JpaRII a] - a vorbi (cu cineva) cuiva

pardon > jpaKdôJ - scuzaţi-ma; poftim?

33
quatorze >[kutuRz] paisprezece

quel jour sommes-nous? >| kel iu R som nu] în cc vi suntem azi?

quel âge as-tu? > [k d u i a t ü l câţi ani ai?

la réception > [ i.i REseps/fi recepţia; primirea; petrecerea

rien > [R ;è] nimic

(au) revoir > foR (0 )\ a;R] la revedere

seize > [ k cz ] şaisprezece

salut > [ salL’J buna, salul

tard > |m RJ târziu

te >ItO ] pe tine, ţie

tôt >l*oJ devreme; repede

treize > (lR c /] treisprezece

les vacances (f.pl.) > \.ikà vacanţa

vingt >[vê] două/eci

vingt et un > | \ :• t i c j douăzeci şi unu

vingt-deux »[viţdQ] douăzeci şi doi

vingt-trois > |\c- douăzeci şi trei

vingt-quatre > k * :tR ] douăzeci şi patru

vous > [u i| pe voi, vouă

34