METODOLOGIE DE PROIECTARE A LUCRARILOR

DE ILUMINAT

Pagina 1 / 12
Contents
1. PREZENTAREA DE SOLUTII PENTRU PROIECTAREA AMPLASAMENTULUI SI A TIPULUI DE
ILUMINAT.................................................................................................... 3

2. DESCRIERE SOLUTIE TEHNICA......................................................................4

3. NORME TEHNICE....................................................................................11

Pagina 2 / 12
1. PREZENTAREA DE SOLUTII PENTRU PROIECTAREA AMPLASAMENTULUI SI A TIPULUI DE
ILUMINAT

Iluminarea se realizeaza fundamental pentru tipologia nodurilor rutiere, bretelelor de intrare-

iesire pe drum. In acest scop se planteaza stalpi metalici cu inaltimi variabile, pe care se monteaza
corpurile de iluminat prin intermediul consolelor de sustinere a corpurilor de iluminat. Stalpii vor fi
cu flansa montata cu prezoane in fundatie turnata in terenul natural, pentru a respecta configuratia
si ergonomia propuse. Stalpii se vor amplasa pe marginea sensului giratoriu la o distanta adaptata la
situatia concreta din teren.
Pe pasajele , care vor intersecteaza bretele nodurilor rutiere, stalpii vor fi cu flansa montata
cu prezoane in carcasa de ancoraj prevazuta in structura pasajului, pentru a respecta configuratia si
ergonomia propuse. Stalpii se vor amplasa pe ambele parti ale pasajului.
Pentru zona podurilor si a pasajelor iluminarea se va realiza pe ambele parti folosindu-se
stalpi metalici, cu inaltimi variabile pe care se monteaza corpurile de iluminat prin intermediul
consolelor de sustinere a corpurilor de iluminat. Stalpii vor fi cu flansa montata cu prezoane in
carcasa de ancoraj prevazuta in structura podului/pasajului , pentru a respecta configuratia si
ergonomia propuse.
Stalpii metalici nou proiectati vor fi prinsi de structura pasajului cu ajutorul prezoanelor
metalice. Sistemul de fixare trebuie sa fie foarte sigur asftel incat sa nu produca oscilatia stalpului
la diverse fenomene meteorologice.

Inaltimea stalpilor de iluminat, consolele de sustinere, tipul corpurilor de iluminat si distanta

intre stalpi vor fi stabilite, la o faza ulterioara de proiectare, in functie de calculele luminotehnice.
Circuitul de iluminat va fi realizat pozat subteran, in tub de protectie, pe bretelele de intrare
si iesire de pe drum.
Pe elementele de constructie ale podului circuitul de iluminat va fi realizat cu cablu , pozat
aparent pe acestea cu elemente metalice de prindere, fiind protejat mecanic in teava de protectie,
de o parte si de alta a podului.
Se monteaza corpurile de iluminat cu ajutorul dispozitivelor de montare pe stalp. Legaturile
electrice intre cablul si corpul de iluminat se vor face cu un alt cablu intr-o cutie de conexiuni
montata la baza fiecarui stalp metalic. Cutia va fi prevazuta cu sisteme antiefractie si
antivandalism si se va fixa de stalp prin intermediul unei colier.
Calculele luminotehnice se vor realiza luand in considerare cerintele standardului SR 13433.
Caracteristicile tehnice ale corpurilor si sistemelor de iluminat trebuie sa indeplineasca si sa
corespunda cerintelor normelor SR EN 60598 pentru corpurile de iluminat si normele CE 115/95 (SR
13433/99) pentru sistemele de iluminat.
Conform SR 13433, parametrii luminotehnici minim recomandati sunt :
a) Clasa sistemului de iluminat
b) Iluminatul unei cailor de circulatie destinate traficului rutier trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul de mai jos

Pagina 3 / 12
Clasa sistemului Domeniu de aplicare
de iluminat toate toate toate drumuri fara drumuri cu
drumurile drumurile drumurile intersectii trotuare
neiluminate
L U0 TI Ul SR
(cd/m2) (L) (%) (L) Valoare
Valoare Valoare Valoare Valoare maxima
admisa minima maxima minima
ME1 2,0 0,4 10 0,7 0,5

ME2 1,5 0,4 10 0,7 0,5

ME3 1,0 0,4 10 0,5 0,5

ME4 0,75 0,4 15 - -

ME5 0,5 0,4 15 - -

Unde :
L- luminanta medie pe suprafata de calcul, in candele pe metru patrat
U0(L) – uniformitate generala a luminantei
Ul(L) – uniformitatea longitudinala a luminantei
TI (%) – indice de prag : cresterea pragului perceptiei vizuale, in procente

2. DESCRIERE SOLUTIE TEHNICA

Pentru asigurarea unui iluminat corespunzator pentru toate zonele, acestea se vor trata in felul
urmator:

a) Drum propriu zisa

 Pentru zona de drum, clasa sistemului de iluminat va fi ME3.

b) Spatii de parcare
 Pentru parcari, clasa sistemului de iluminat, conform Buletinului tehnic rutier
(Publicatie lunara editata de C.N.A.D.N.R - anul VIII, nr.2-3/2002), este S1. In plus
pentru aceasta zona, pentru un iluminat uniform pe intreaga zona, s-a optat ca
uniformitatea generala E(U0) > 40%;

c) Noduri si sensuri giratorii

 Pentru aceste noduri clasa sistemului de iluminat pentru inetrsectii este CE2, conform
Buletinului tehnic rutier (Publicatie lunara editata de C.N.A.D.N.R - anul VIII, nr.2-
3/2002). In plus pentru aceste zone, pentru un iluminat uniform pe intreaga zona, s-a
optat ca uniformitatea generala E(U0) > 40%;
 In rest, pentru drum si bretele, clasa sistemului de iluminat va fi ME3;

Pagina 4 / 12
 Buletinului rutier tehnic (emis de CNADNR/anul VIII, nr 2-3/2012), precizeaza ca nodurile
rutiere reprezinta „intersectii de autostrazi sau intersectii intre o drum si un drum national
realizate cu diferente de nivel si bretele de acces pentru fiecare sens de circulatie. Acestea sunt
considerate zone de risc datorita necesitatii conductatorului auto de orientare, precum si de
modificare a benzilor de rulare, scadere sau crestere a vitezei de rulare. Conform ghidului se
stabileste dimensiunea zonei de risc astfel: „arterele de circulatie ce se intersecteaza intre
bretelele de intrare si iesire, zona de 150 m inaintea punctului de formare a benzii de decelerare pe
artera de circulatie si 150 m dupa inchiderea benzii de accelerare pe artera de circulatie precum si
bretele de transfer al traficului intre o artera si alta”.
Calculele luminotehnice se vor realiza folosind aparate de iluminat echipate cu surse HP
LED.
Aceste sisteme de iluminat vor fi controlata cu ajutorul sistemului de telegestiune.

Sistemul de Telegestiune

Se va implementa un sistem avansat de telegestiune, capabil sa controleze, sa

monitorizeze, sa masoare si sa gestioneze functionarea in parametri optimi a retelei de iluminat
public a unei localitati/locatii, indiferent de pozitia geografica a acesteia, topologia retelei de
alimentare cu energie electrica sau alte conditii locale de functionare a sistemului de iluminat
public. Prin implementarea sistemului de telegestiune se obtin reduceri semnificative ale
consumului de energie electrica, ale emisiilor de CO2, si ale costurilor de exploatare si
imbunatatind, in acelasi timp, fiabilitatea sistemelor de iluminat public.
Sistemul de telegestiune are la baza o tehnologie de ultima generatie, care nu este
proprietatea unui producator specific, folosindu-se de protocolul standardizat Zigbee. Acesta
permite ca iluminatul public sa fie gestionat cu cunostinte minime de navigare pe internet si, in
acelasi timp, sa se profite din plin de actualele si viitoarele dezvoltari in acest domeniu, dar
beneficiind de un sistem cu securitate maxima. Totodata, acest sistem de telegestiune se poate
implementa cu usurinta atat in instalatii de iluminat existente cat si viitoare .
Fiecare punct luminos poate fi controlat individual, deci poate fi comandata reducerea
fluxului luminos sau pornirea ori oprirea acestuia in orice moment. Informatiile despre starea
punctului luminos, consumul de energie, precum si avariile aparute sunt raportate in permanenta,
inregistrate si stocate pe o perioada nedeterminata intr-o baza de date MySQL, impreuna cu data,
ora, indicativul si locatia geografica a punctului luminos.
Sistemul de telegestiune ajuta in asigurarea unui nivel de iluminare corespunzator fiecarei
situatii in parte, in acelasi timp imbunatatind fiabilitatea aparatelor de iluminat public si reducand
costurile de exploatare a acestora, avand incorporate patru functii de baza:.
a.) Mentinerea constanta a fluxului luminos – CLO, ce permite compensarea deprecierii
fluxului luminos al unui aparat de iluminat si elimina costurile suplimentare datorate
supradimensionarii initiale a fluxului luminos si, implicit, a puterii consumate;

Pagina 5 / 12
b.) Utilizarea doar a fluxului luminos necesar – VPO, ce permite utilizarea in permanenta a
unei anumite puteri instalate pe lampa mai mica decat puterea nominala a acesteia (120W in loc de
150W), daca pentru obtinerea rezultatelor luminotehnice in teren este nevoie de un flux luminos
intermediar fata de cel oferit de lampile existente pe piata;
c.) Modificarea prestabilita/statica a fluxului luminos – SSLO, ce permite reducerea fluxului
luminos cu diferite procente fata de fluxul luminos nominal, pe anumite paliere orare, in functie de
densitatea traficului, durata zi-noapte sau alte conditii prestabilite.
d.) Modificarea dinamica a fluxului luminos – SDLO, ce permite modificarea fluxului luminos
cu ajutorul senzorilor de miscare, in functie de densitatea traficului inregistrat de acestia.
Sistemul de telegestiune se defineste prin 4 atribute, in fiecare dintre acestea intr-un mod
exceptional:
A. SETAREA SISTEMULUI

Se face facil, fara a fi nevoie de calificari sau abilitati deosebite, prin intermediul unei
aplicatii web existente, centralizate, astfel ca este nevoie doar de cunostinte elementare de
navigare pe internet. Este construit in jurul unei arhitecturi de tip deschis, ce permite
particularizari ulterioare daca este necesar, iar acest lucru se reflecta si in interfata web.
B. CONTROLUL SISTEMULUI

Permite controlul integral al sistemului de iluminat public prin intermediul unei simple
aplicatii web. Informatiile descriptive despre sistem sunt completate cu informatii vizuale, prin
intermediul hartilor ce contin pozitia exacta a punctelor luminoase, localizarea si monitorizarea
acestora realizandu-se foarte usor. Stocarea tuturor informatiilor referitoare la un anumit punct
luminos intr-o baza de date MySQL permite realizarea de rapoarte pe termen lung, referitoare la
starea intregii retele de iluminat public, in cel mai mic detaliu, precum si realizarea de prognoze
reale, bazate pe aceste inregistrari. O alta facilitate oferita de sistem, usor de implementat si
utilizat, este posibilitatea de a grupa virtual anumite puncte luminoase ce deservesc aceleasi
cerinte (ex: iluminatul trecerilor de pietoni, intersectii, etc), dar care fizic se gasesc in locatii
diferite, astfel ca acestea vor functiona sincronizat, in functie de programul stabilit.
C. FURNIZAREA RAPOARTELOR

Sistemul prezinta incorporat un generator de rapoarte, care pot fi utilizate in forme

predefinite sau pot fi particularizate in functie de cerintele specifice ale operatorului serviciului de
iluminat public. Prin intermediul interfetei web se poate alege editarea rapoartelor in format
.pdf, .xls sau .html, precum si modalitatea de transmitere a acestora ( ex: la o numita ora pe
adresa(le) de e-mail sau pe telefon mobil, prin intermediul unui SMS, daca apar evenimente
neprogramate in sistem.
D. SECURITATEA SISTEMULUI

Sistemul utilizeaza mecanisme standard de securizare, precum criptarea pe 128bit AES si

VPN, care sunt recunoscute pentru gradul ridicat de securitate. Toata transmisia de date (intre
toate componentele sistemului) este criptata si securizata. Protocolul de comunicare Zigbee utilizat
furnizeaza 4 servicii de securitate la nivel primar: acces la sistem prin autentificare, asigurarea

Pagina 6 / 12
integritatii mesajului, asigurarea confidentialitatii mesajului si asigurarea protectiei la
retransmiterea informatiei.
Reteaua de distributie.
Calculele care vor sta la baza acestui proiect vor conduce la stabilirea puterii corpurilor de
iluminat, stabilirea sectiunii cablului de alimentare, stabilirea solicitarilor mecanice ale stalpilor
electrici.
Cablul de energie electrica de joasa tensiune proiectat se pozeaza in sant - profil M intre
doua straturi de nisip de cca 10 cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (folie PVC si
banda avertizoare) si pamant rezultat din sapatura din care s-au indepartat corpurile care ar putea
produce deteriorarea cablului. Adancimea de pozare a cablurilor proiectate va fi de 0,7 m. La
subtraversarea strazilor, cablul proiectat se va poza in sant profil T/2T protejat in tub PVC, la o
adancime de 1,4m.
La pozarea cablurilor se va avea in vedere coordonarea acestora cu instalatiile de apa, gaze si
canalizare existente in zona.
Reteaua electrica pentru iluminat public respecta prevederile impuse de PE 106/2003 cu
privire la distantele de apropieri, paralelisme si intersectii fata de alte obiective (cladiri, alte retele
decat cele electrice) aflate in zona.
Legaturile electrice intre cablurile de alimentare dintre stalpi si corpurile de iluminat se vor
face cu cablu, in cutia de conexiuni montata la baza stalpilor metalici. Cutia va fi din masa plastica
prevazuta cu sisteme antiefractie si antivandalism si se va fixa de stalp prin intermediul unei colier.
Cutia va avea grad de protectie minim IP 54.
Instalatii de legare la pamant
Fiecare stalp plantat va fi legat la pamant. Toate partile metalice, care pot fi atinse si care in
mod normal nu sunt sub tensiune dar care pot fi puse sub tensiune la defecte de izolatie, se leaga la
priza de pamant. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant pe intreg circuitul proiectat nu trebuie
sa depaseasca 4Ω.
Legatura intre stalpii de iluminat de pe aceeasi parte a bretelei se va realiza cu platbanda
OlZn 40x4mm;
Platbanda OlZn 40x4mm se va poza in acelasi sant cu cablul de alimentare a iluminatului la
distanta de 0,5m, in plan orizontal;
Adancimea de pozare a platbandei va fi de 0,8m, fata de suprafata solului;
La intervale de 1000m, se vor realiza prize de pamant artificiale, amplasate in teren natural ;
Inainte de a deveni lucrari ascunse, se va verifica continuitatea instalatiei de legare la
pamant, prin verificarea imbinarilor(sudura, suruburi);
Rezistenta de dispersie a intregii instalatii de legare la pamant va fi de maxim 4Ω. In cazul in care
nu se obtine aceasta valoare, prizele de pamant artificiale se vor completa cu electrozi verticali si
orizontali astfel incat pe intreaga instalatie de legare la pamant sa se obtina valoarea mentionata.
Prizele de pamant artificiale vor fi realizate din platbanda de otel zincat 40x4 m si electrozi
din teava de otel zincat d=60x4,5mm si l=1,5 m; imbinarile se vor realiza prin sudura intre electrozii

Pagina 7 / 12
orizontali si electrozii verticali. In cazul in care nu se vor obtine aceste valori, se vor completa
prizele de pamant cu electrozi verticali si orizontali.
Alimentare cu Energie Electrica :
Solutia de alimentare ( racordul electric din reteaua de medie tensiune existenta ), punctul de
delimitare si masura energiei electrice se vor stabili de furnizorul de energie electrica.
Pentru asigurarea necesarului de putere, pentru iluminat , se va prevede amplasarea unui post de
transformare aerian 20/0,4kV, in apropierea punctelor de aprindere ale iluminatului .
Racordul acestuia la reteaua de medie tensiune existenta se va realiza aerian sau subteran in
functie de situatia concreta din teren.

Cutie de conexiune si protectie

La baza stalpilor, se va monta o cutie de conexiune si protectie a lampilor si a
echipamentelor auxiliare.
Verificari si incercari
Acestea se vor face conform PE 003/79 “Nomenclator de probe privind montajul, punerea in
functiune si dotarea in exploatare a instalatiilor energetice” , respectiv PE 116/94 “Normativ de
incercari si masuratori la echipamente si instalatii”.
La punerea in functiune se vor face urmatoarele verificari si masuratori:
- verificarea fazarii liniei;
- masurarea rezistentei de izolatie;
- masurarea rezistentei de dispersie a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant
legate la acesta.
Pentru iluminatul rutier proiectarea sistemului de iluminat trebuie sa garanteze atingerea
urmatoarelor obiective :
- asigurarea nivelurilor luminotehnice care sa aiba valori egale sau superioare celor
reglementate de standardele nationale si internationale. Ne referim aici la nivelurile de
iluminare si luminanta, uniformitati generale, longitudinale si transversale atat pentru
iluminare cat si pentru luminanta, pragul de orbire etc.
- asigurarea unui nivel minim al consumului de energie electrica, in conditiile indeplinirii
tuturor cerintelor, prin urmatoarele mijloace :
Surse de lumina eficiente
Corpuri de iluminat cu randament mare si costuri de mentenanta reduse, cu grad mare de protectie
si cu caracteristici optice deosebite
Componentele sistemului de iluminat vor fi executate in conformitate cu standardele in vigoare si
vor avea certificate de conformitate insotite de buletine de incercari

POZAREA CABLURILOR
Pozarea cablurilor subterane trebuie sa corespunda printre altele NTE 007/2008.
Distante de siguranta ale cablurilor fata de diverse retele
In conformitate cu NTE007/08/00, cablurile se vor poza la urmatoarele distante de siguranta , fata

Pagina 8 / 12
de diversele retele de utilitati:

1. Apa si canalizare:
- apropieri (in plan orizontal) – 0,5m (la adancimi peste 1,5m distanta este de 0,6m);
- intersectii (in plan vertical) – 0,25m

2. Termice:
- cu abur: apropieri (in plan orizontal) – 1,5m
intersectii (in plan vertical) – 0,5m

- cu apa fierbinte : apropieri (in plan orizontal) – 0,5m

intersectii (in plan vertical) – 0,2m
Distantele se masoara pana la marginea canalului termic.

3. Conducte, canale – lichide combustibile:

- apropieri (in plan orizontal) – 1,0m
- intersectii (in plan vertical) – 0,5m

4. Conducte, canale – gaze:

- apropieri (in plan orizontal) – 0,6m
- intersectii (in plan vertical) – 0,25m

5. Fundatii de cladiri:
- apropieri (in plan orizontal) – 0,6m

6. Arbori:
- apropieri (in plan orizontal) – 1,0m

7. LEA:
- U<1kV - apropieri (in plan orizontal) – 0,5m (de la marginea fundatiei)
- 1kV<U<=20kV - apropieri (in plan orizontal) – 1,0m
- 20kV<U<=400kV - apropieri (in plan orizontal) – 5,0m

8. Sina de tramvai:
- apropieri (in plan orizontal) – 2,0m
- intersectii (in plan vertical) – 1,0m

9. Drumuri:
- apropieri (in plan orizontal) – 0,5m (masurata de la bordure spre trotuar- in localitati
respectiv de la ampriza spre zona de protectie – in afara localitatilor

Pagina 9 / 12
 - intersectii (in plan vertical) – 1,0m (masurata in axul drumului; tubul de protectie va
depasi bordura, respectiv ampriza cu 0,5m; unghiul minim de traversare este de 60 0

10. Cabluri electrice:

- apropieri (in plan orizontal)

Tipuri de cabluri Circuite secundare Energie Ale altor utilitati

(1-20kV)
Circuite secundare nenormat 101) 502)
Energie
101) 73) 502)
(1-20kV)

- intersectii (in plan vertical) – 0,5m

Profil M
Cablurile se pozeaza in santuri, intre doua straturi de nisip de circa 10cm fiecare, peste
care se pune folie avertizoare si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate toate
corpurile care ar putea produce deteriorarea cablului).
Adancimea de pozare, in conditii normale, pentru cablurile de joasa si medie tensiune, este
de 0,7m (in spatii verzi, sub trotuare si alte zone ce nu sunt destinate traficului auto).

Profil T
La pozarea sub carosabil, cablurile se vor instala in tuburi pentru a se asigura o protectie
ridicata a cablului si a evita lucrarile de desfacere pentru interventii ulterioare.
Tubul se va monta intre 2 straturi din nisip de cate 10cm. De regula se folosesc tuburi din
materiale termoplastice (PVC-kG) datorita avantajelor multiple:
- caracteristici mecanice bune;
- coeficient de frecare redus;
- rezistenta la coroziune;
- posibilitati de livrare in lungimi importante.
Peste aceste straturi se va adauga pamant rezultat din sapatura si apoi straturile necesare
refacerii partii carosabile.
Adancimea de pozare va fi de 1,4m.
Diametrul tubului va permite tragerea cablurilor fara risc de gripare. Astfel raportul dintre
diametrul interior al tubului si diametrul exterior al cablului va fi:
- minim 2,8 – in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub;
- minim 1,5 – in cazul tragerii unui singur cablu.
La dispunerea tuburilor se vor respecta urmatoarele prevederi:
- racordarea tuburilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa
conduca la deteriorarea cablului;
- se verifica daca tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie inconjurate
de armature metalice;

Pagina 10 / 12
 - extremitatile tuburilor se obtureaza, cu interpunerea unui strat elastic intre cablu si
materialul de obturare.

Subtraversari
Pozarea cu forare orizontala controlata/dirijata:
Traversarile subterane ale unor lucrari pentru care nu este posibila realizarea santului
deschis, se vor realiza cu acesta metoda. Se vor utiliza utilaje de impingere a tubului din polietilena
cu inalta densitate. (PEID/HDPE).
Umplerea santului
Umplerea se va face folosind materialul existent si/sau nisip. Umplerea va fi efectuata in
straturi de cate 20 cm grosime compactate cu dispozitive corespunzatoare.
Dupa refacere, suprafata rezultata trebuie sa aiba aceleasi caracteristici ca si cea initiala.
MANSONAREA CABLURILOR
Se pot folosi seturi prefabricate pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si
utilizand mansoane elastice.
Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor vor contine si instructiuni cu pasii
tehnologici care trebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona
cat si modul si ordinea de utilizare a materialelor din seturi.
Lucratorul trebuie sa aiba trusa de scule pentru mansonare care contine intre altele: dispozitiv
de indepartare a stratului semiconductor, presa de mufat si dupa caz butelie cu gaz si arzator (pt
tehnologia bazata pe termocontractare la cald). Se va avea in vedere alegerea setului de materiale
pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablului pe care urmeaza sa se mansoneze.
Marcarea cablurilor pe traseu
In locuri importante ale traseului de cabluri se vor amplasa semne de marcare. Aceste
locuri sunt de exemplu:
- mansoane;
- Incrucisare cu alte retele subterane;
- la traversari de drumuri si strazi;
- din 100 in 100 m pe traseele liniare;
- la fiecare schimbare de directie;
Se vor folosi borne de beton cu placa metalica de marcaj inglobata sau borne metalica.
Placi metalice de marcaj fixate cu holsuruburi direct pe suprafata strazilor si/sau a trotuarelor,
deasupra cablurilor.
Bornele se fixeaza lateral de cablu, la 0,8m de axul lui, cu placa de inscriptie orientata spre
cablu.

3. NORME TEHNICE

Principalele norme tehnice care vor sta la baza elaborarii proiectului sunt urmatoarele:

Pagina 11 / 12
- Legea calitatii in constructii. Legea 10/1995 privind calitatea in construcţii publicata in
Monitorul Oficial nr. 12 din 24.1.1995, Actualizata prin: Lege nr. 123/2007 - pentru
modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii 11 mai 2007 Monitorul Oficial
307/2007, Lege nr. 587/2002 - pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind
calitatea in construcţii 12 noiembrie 2002 Monitorul Oficial 817/2002, Hotărâre nr. 498/2001
- pentru actualizarea limitelor amenzilor contravenţionale, prevăzute la art. 33 din Legea
nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii 05 iunie 2001 Monitorul Oficial 295/2001
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii - actualizata la
5.01.2009 Textul actualizat include modificarile aduse de : - O.U.G. nr. 122/2004 - Legea
nr. 119/2005 - Legea nr. 52/2006 - Legea nr. 376/2006 - Legea nr. 117/2007 - Legea nr.
101/2008 publicata in MOF nr. 371 din 15/05/2008 - O.U.G. nr. 214/2008 publicata in MOF
nr. 847 din 16/12/2008 - O.U.G. nr. 228/2008 publicata in MOF nr. 3 din 05.01.2009. LEGEA
nr. 261 din 7 iulie 2009
- Ordinul 839/2009 ) Norme Metodologice din 12 octombrie 2009 de aplicare a Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
- Hotararea Guvernului nr.273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie
a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,publicata in M.O.partea I nr.
193/28.07.1994 modificata si completata ulterior prin HG 940/2006 si HG 1303/2007
- REGULAMENT de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
- REGULAMENT de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei
lucrarilor si a constructiilor;
- 1.RE – Ip 3-91 – Indrumar de proiectare pentru instalatii de iluminat public
- NTE 001/03/00 - Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia
instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor
- PE 106/2003 - Normativ pentru proiectarea si executarea liniilor electrice aeriene de J.T
- 1.RE-Ip 30/2004 - Indrumar de proiectare si executie pentru instalatii de legare la pamant;
- NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice

Pagina 12 / 12