Sunteți pe pagina 1din 75

Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării

Specializarea Comunicare și Relații Publice

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.Univ. Dr. Ioan Hosu

ABSOLVENT

Chirițoiu Ana-Maria

CLUJ-NAPOCA

2019

Universitatea Babeș-Bolyai

1
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării

Specializarea Comunicare și Relații Publice

Deschiderea companiilor din România de a se transforma în Generatori de Conținut


pentru activarea comunităților Social Media

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.Univ. Dr. Ioan Hosu

ABSOLVENT

Chirițoiu Ana-Maria

CLUJ-NAPOCA

2019

2
Cuprins

Introducere............................................................................................................................ p.4
Cap. 1. Social media. Aspecte generale……………………………………………………. p.7
1.1. Evoluția Social Media……………………………………………………………. p.7
1.2. Tipuri de canale Social Media………………………………………………….. p.15
Cap. 2. Social Media și Companiile.................................................................................... p.19
2.1. Rolul Social Media în cadrul companiilor din România………………………… p.19
2.2. Topul Social Media al companiilor din România………………………………… p.29
2.3. Limitele Social Media în afaceri………………………………………..………. p.31
Cap. 3. Analiza de conținut……………………………………………………………… p.33
3.1. Metodologie………………………………………………………………………. p.33
3.2. Interpretarea rezultatelor………………………………………………………….. p.35
3.3. Conlcuzii…………………………………………………………………………... p.44
Cap. 4. Interviul………………………………………………………………………… p.46
4.1. Metodologie……………………………………………………………………….. p.46
4.2. Interpretarea rezultatelor…………………………………………………………... p.47
4.3. Concluzii…………………………………………………………………………... p.50
Cap. 5. Limite ale lucrării și concluzii finale……………………………………………… p.52
Bibliografie……………………………………………………………………………….. p.54
Anexe………………………………………………………………………………………. p.58

3
Introducere

Într-o lume cu o tentință puternică îndreptată spre un ritm accelerat al vieții în care toate
structurile aspiră să se dinamizeze din ce în ce mai mult, nevoia de comunicare și de afirmare
este din ce în ce mai mare în mediul online, Social Media fiind un domeniu intens dezbătut de
mulți specialiști în domeniu, căutându-se cu înflăcărare o sumedenie de instrumente care să
ajute companiile să fie în pas cu moda publicității online.
Deși cercetările în ceea ce privește Social Media sunt încă în fază incipientă, acest
domeniu este unul dintre cele mai active din secolul XXI din sfera marketing-ului digital, ceea ce
ne face să putem afirma că aproape orice colț din lume este sau poate fi conectat într-un fel sau
altul la o formă de interacțiune digitală. Cu alte cuvinte rapiditatea cu care Social Media intră în
viețile noastre este atât de mare încât ce poate fi de actualitate astăzi, poate dispărea sau poate fi
înlocuit mâine cu ceva mai bun, mai inovator, mai rapid, iar companiile cu atât mai mult, sunt
cele care sunt direct interesate de cum evoluează și unde se îndreptă Social Media.
Însă, ca oricare alt subiect pe care dorim să-l aprofundăm și să-l analizăm, trebuie să ne
îndreptăm privirea și cercetarea către părerile specialiștilor din domeniu și din mediul online, iar
o primă etapă către acest lucru îl contituie definirea conceptului în sine care va fi detaliat în
următoarele capitole.
Înainte de a ne lansa într-un mod nemijlocit în literatura de specialitate, cercetarea își
propune să dezvăluie principalele idei care stau la baza acestui studiu. Cu alte cuvinte, scopul
lucrării de față este acela de a oferi o viziune despre rolul Social Media în viața companiilor din
România și de a afla dacă sunt deschise în ceea ce privește promovarea online și cum consideră
ele că le-ar putea influența prezența online și generarea de conținut original, creșterea brandului
sau a numărului de consumatori, cât și activarea comunităților din Social Media. Un alt scop
pertinent este acela de a afla dacă firmele mici din România sunt deschise la acest tip de
promovare a business-ului.
Cercetarea de față este una proiectivă și dorește să contureze anumite tendinţe cu ajutorul
metodelor calitative si cantitative pe care le-a folosit.
Astfel spus, întrebările de cercetare sunt următoarele:
1. În ce măsură influențeză strategia Social Media a directorilor de companii, activitatea propriu
zisă a companiilor?

4
2. Cum și în ce condiții poate o companie să-și activeze comunitatea din Social Media prin
intermediul conținutului generat?

3. În ce măsură conținutul generat prin intermediul Social Media al companiei poate influeța
decizia consumatorilor de a interacționa cu brand-ul?

Metodele de cercetare utilizate au fost în prima parte a cercetării, analiza de conținut care
și-a propus să analizeze partea cantitativă a lucrarii și în cea de-a doua parte, interviul care s-a
îndreptat spre partea calitativă. Prin analiza de conținut cercetarea conturează câteva răspunsuri
pertinente la obiectivele prezentei cercetării legate de influența conținutului generat prin
intermediul Social Media asupra comportamentului cumpărătorilor sau utilizatorilor care
interacționează cu brandurile.
De asemenea, lucrarea științifică a dorit să observe și să definescă care este natura
discuțiilor și interacțiunilor socio-virtuale din Social Media, în ce măsură interacțiunea din
Social Media a unora dintre cele mai active companii din sfera bussiness-rilor mici și noi pe piață
pe partea aceasta de a mediului online, afectează sau nu imaginea brandului și care sunt
momentele și conținuturile cheie care fac ca utilizatorii și umăritorii canalului de socializare să
interacționeze cel mai mult. Pagininile de Facebook supuse analizei au fost a trei companii mici
românești atât din orașul Sibiu cât și din orașul Cluj-Napoca. Acestea sunt următoarele:
Cafeneaua Hug the Mug – Sibiu, Cafeneaua Victor – Cluj-Napoca și Bicicleleta cu cafea –
Captain Bean. În lucrare sunt analizate mai multe asteptecte comune ale acestor trei companii și
anume: anul în care și-au făcut prezența online, câți urmăritori au, tipul de conținut generat, câte
postări plătite au, cromatica aleasă, tipul de campanii – dacă au campanii/promoții, numărul de
postări zilnice, dar și câte reviwuri are fiecare pagină și nu numai.
În analiza de conținut au fost incluse atât postările pe o perioadă de șapte luni de zile în
perioada 1 decembrie 2018 - 1 iunie 2019, cât și informațiile generale ale paginilor de
Facebook, ceea ce a însemnat o analiză amânunțită a tuturor aspectelor pe care le-am enumerat
mai sus, lucrea propunându-și totodată să construiască o comparație și o analiză promovorii și
atitudinii online a brandurilor din același domeniu.
În ceea ce privește metoda interviului, lucrarea de față a încercat să obțină o imagine de
ansamblu a managerului român și o părere concretă și în același timp sinceră a ceea ce reprezintă
Social Media pentru firmele românești mici cu un buget pentru marketing-ul online mai mic sau

5
chiar inexistent. De aceea, s-au aplicat un număr de 5 interviuri directorilor a 5 companii mici
din România cu buget sau fără pentru marketing-ul online, companii din diferite domenii de
activitate pentru a observa clar diferențele de percepție asupra sferei Social Media în concordanță
cu produsele pe care le promovează fiecare companie.
Aceștia au fost prompți în oferirea răspunsurilor dar totodată reticenți la ideea de Social
Media sau de sponsorizare a acestui concept pentru compania lor, deși având toată încrederea că
viitorul firmelor va fi în proporție de 80% pe internet, unii dintre aceștia nu au dat semne prea
sigure că vor investi în acest tip de comunicare în următoarea perioadă deoarece sunt de părere
că au nevoie de calitate și de un brand puternic în spate pentru a putea reuși în lumea virtuală.
În această lucrare științifică va fi urmărită pe de o parte, analiza detaliată a modului în
care firmele se exprimă în mediul online față de utilizatori cât și în comparație cu competitori din
același domeniu, lucrul acesta fiind detaliat în prima parte a lucrării prin prisma analizei de
conținut iar pe de altă parte, în a doua parte a lucrării este urmărită atitudinea managerilor români
de firme mici din diferite domenii de activitate, vizavi de imaginea lor în mediul online și
importanța acesteia în strânsă legătură cu clienții.
În continuare, va fi efectuată o scurtă prezentare a tematicii fiecărui capitol. Așadar,
cercetarea este structurată pe cinci capitole, primul capitol cuprinde date generale despre
domeniul Social Media, definiții, evoluție dar și tipuri de canale active în mediul online. Al
doilea capitol se ocupă de prezentarea Social Media în strânsă legătură cu companiile din
România și nu numai, dar și de limitările și de aspectele negative ale Social Media aupra
companiilor cât și a utilizatorilor, în timp ce capitolele 3 și 4 se ocupă de metodologie,
interpretarea și concluzionarea părții practice ale acestei lucrări prin care s-au putut valida toate
cele 3 întrebări de cercetare pe care le-a avut lucrarea de față la început. În cadrul penultimelor
capitole, pentru a putea demonstra cele scrise mai sus s-au folosit două instrumente de cercetare
și anume de metoda analizei de conținut și de metoda interviu. Intrumentele folosite,
documentele supuse analezei de conținut și ghidul de interviu pot fi consultate la secțiunea
Anexe. Ultimul capitol se ocupă exclusiv de concluziile acestei lucrări dar și de limitele pe care
lucrarea le-a avut de-a lungul studiului.

6
Capitolul 1. Social Media. Aspecte generale.

1.1. Evoluția Social Media

Pentru a explora un subiect atât de complex, vast și incontrolabil precum Social Media
lucrarea își propune să analizeze căteva definiții oferite de specialiștii din domeniu cât și câteva
statistici oferite de instrumentele de socializare internaută care compun domeniul Social Media.
Adeseori s-a afirmat că Social Media este aceeași mărie cu altă pălărie. Această lucrare
științifică își propune să demonstreze contrariul pentru că Social Media este un concept nou ce se
dezvoltă de la o zi la alta sub diferite forme iar scopul de bază al acestui concept inovativ al
ultimilor 10 ani nu era nicidecum acela de a-ți putea promova business-ul ci acela de a circula
mai rapid informația între oameni din diferite colțuri ale lumii, cât și de a schimba impresii și
păreri pe anumite teme dar și de a socializa în mare parte.
Pe de o parte conceptul de Social Media și-a făcut apariția în 1979, atunci când Tom
Truscott și Jim Ellis de la Universitatea din Duke au creat “Usenet”, un sistem de discuții la nivel
modial care le dădeau voie utilizatorilor să posteze mesaje publice, dar probabil, Era Social
Media așa cum o percepem noi în ziua de astăzi a început cu 20 de ani mai devreme, atunci când
Bruce și Susan Abelson au fondat “Open Diary”, o rețea de socializare care aducea împreună
jurnaliști și îi ajutau să fi o singură comunitate. 1 Putem puncta de asemena, tot aici, că Era
paginilor web și a site-urilor e-commerce pentru companii a început recent cu lansarea site-urilor
Amazon și eBay în 1995 și a obținut o evoluție treptată timp de 6 ani când “dot.com-ul” a
explodat.
Astăzi, fiecare companie trebuie să aibă o strategie de promovare pe Social Media pentru
a exista. Fără prezența Social Media, companiile nu pot exista ca și brand, fie că vorbim de
Generațiile Y sau Z sau de Baby Boommers, brandurile trebuie să fie cât mai active și atractive
în viața cosumatorilor săi. Dar oare consumatorii sunt la fel de entuziamați ca și companiile? Au
nevoie de branduri și în timpul lor liber? Se simt mai atrași de brand dacă companiile se expun
din ce în ce mai mult pe Social Media, “locul” în care își petrec majoritatea timpului? Asta vom
vedea în capitolele următoare.

1
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V306/pdf

7
Social Media este în același timp atât ușor de definit dar și dificil deoarece există multe
păreri despre acest “instrument” nou apărut in sfera marketing-ului digital. Lucrarea își propune
să ofere o gamă variată de definiiții, însă pentru început am ales definiția care se regăsește cel
mai mult cu acest concept si anume ”Social Media este văzută ca o colonizare al spațiului dintre
comunicarea tradițională si cea privată, care “oferă” oamenilor cu un anumit nivel, o scădere a
intimității pe care o numește sociabilitate scalabilă, consider că este destul de vagă si nu
exprimă decât o parte a tot ce înseamnă Social Media în adevăratul sens al cuvântului.(Daniel
Miller, 2016), aici Daniel Miller face o comparație între colonizarea tradițională și cea virtuală,
punând accentul pe oameni și nu pe branduri, susținând desigur că acest fenomen este unul vast
pe care nu îl putem monitoriza la adevărata lui dimensiune, în același timp punând accentul și pe
scăderea intimității utilizatorilor, fapt pe care și-l asumă prin acord scris dacă intră în lumea
virtuală.
În completarea acestei noțiuni vine Blackshaw & Nazzaro cu o altă definiție pertinentă a
Social Media, ce vizează în mod direct și explicit tot interacțiunea umană, cu o tentă spre sfera
companiilor, si anume: “Această formă de media “descrie o varietate nouă de informații online
care sunt create, inițiate, circulate și folosite de consumatori cu intenția de a se educa unul pe
altul despre produse, branduri, servicii, personalități și probleme.” 2(Blackshaw, 2004) Aici, cei
doi teoreticieni scot în evidență un element important al Social Media și anume, puterea de a
influența deciziile de orice tip al consumatorilor, chiar dacă ei numesc acest lucru “a educa”, în
diverse domenii în care indivizii simt nevoia de o părere sau de mai multe, recomandările de la
alte personae care folosește acel produs sau serviciu, fiind definitorii în luarea unor decizii de
cumpărare.
O altă perspectivă asupra conceptului Social Media îl are studiului Wherever Students
Are, We Are There: History Teaching on Social Media, (KİTABI, 2018)“Social Media are un
loc important în viețile noastre, o platformă în care oamenii își exprimă păreri liber, comentează
despre orice subiect chiar dacă ceilalți sunt deacord sau nu.”3 , în concecință putem afirma că
Social Media este parte componentă a individului secolului XXI fără de care nu poate exista,

2
This form of media “describes a variety of new sources of online information that are created,
initiated, circulated and used by consumers intent on educating each other about products, brand,
services, personalities, and issues”)
3
Social Media has an important place in our life as a platform where people share their opinion
easily, make comments about any topic wheter or not it is related and follow other

8
făcând parte deja din viața sa încă de la o vârstă fragedă, definiția de mai sus făcând apel totodată
la exprimarea liberă a opinilor pro sau contra asupra unui subiect, fără a fi afectat în mod direct
de părerile celorlalți internauți.
Din perpectiva consumatorului de rând, definiția Social Media este faptul că „Oamenii se
folosesc de Social Media pentru a-și mări cercurile sociale, pentru a-și exprima propriile
sentimente și trăiri sau să împătașească din experiențele lor (Smutny, Reznicek, Kalina, &
Alexander, 2013).4 Putem afirma așadar că, în contextul relației Social Media – Companii,
consumatorul prin împărtășirea experiențelor lui pe rețelele de socializare poate deveni un
influencer notabil în evoluția brandului unei companii, depinzând desigur de contextul în care se
află experiența respectivă.
De asemenea, o definiție a acestui concept controversat este că “Social Media ca și
televiziunea, poate fi un profesor, un egalizator, un exploatator, un unificator social, un divizor
social și așa mai departe. 5(Srauy, 2015). Srauy la fel ca Blackshaw & Nazzaro, pune mai mult
accentul pe Social Media ca fiind un factor important care influențeză deciziile indivizilor,
comparând Social Media cu televiunea, aspect foarte important ce trebuie luat în calcul atunci
când numim companiile generatori de conținut deoarece numind Social Media “unifacator” sau
“divizor” social ne putem da seama de dimensiunea în sine a acestui fenomen cât și de puterea
lui, imaginându-ne putearea unui conținut pozitiv sau negativ generat, la nivelul comunităților
online.
Cu toate acestea, lucrarea definește într-o mică măsură și evoluția marketing-ului pentru
că așa cum afirmă Mangold și Faulds în lucrarea lor, Social Media a schimbat “fața” acestui
fenomen în contextul secolului XXI, „Apariția Social Media în secolul 21 a schimbat drastic
peisajul pentru profesioniștii din domeniul marketingului. Social media a devenit o influență
majoră asupra comportamentului consumatorilor, inclusiv opiniile și atitudinile, modul în care
oamenii dobândesc informații, conștientizare, comportament de cumpărare, și evaluarea și

4
People use these tools intensively to expand their social circles, express their feelings and
opinions, share their experiences and reach the masses and they spend most of their time on these
platforms
5
Socila Media, such as television, can be an educator, an equalizer, exploiter, a social inifier, a
social divider, and so on.

9
comunicarea după consumarea sau achiziționarea unui produs sau serviciu.” 6(Mangold, 2009).
După cum putem observa și Mangold susține idea influențării consumatorilor din mediul online,
ba mai mult confirmă influența majoră asupra comportamentului, punând totodată accentul pe
schimbarea și regândirea strategiei de marketing a firmelor.
O altă pespectivă asupra definiției Social Media este dată de Vij, S., & Sharma, J.
conform cărora, “Social Media asigură o zonă virtuală unde oamenii se pot bucura de
exprimarea liberă și schimbul de opinii, diseminarea și controlul mesajelor (oriunde, oricând).
Există o largă varietate de medii sociale, de la site-uri de socializare cum ar fi YouTube,
MySpace și prin rețele sociale precum LinkedIn și Facebook.”(Vij & Sharma, 2013)7 Aceștia
reliefează zona de confort și libertate a utilizatorilor mediului online, dând de asemenea și câteva
exemple de platfome Social Media unde aceștia interacționează și distribuie informații. Tot ei
pun accentul pe faptul că “internetul având la bază social media a făcut posibilă comunicarea de
la o persoană la 100 de persoane sau chiar 1000, despre diverse produse și companii care le
furnizează pe internet.” 8 ceea ce ne ajută pe noi să observăm dimensiunea Social Media și
importanța cu care ar trebui tratată raportat la proporțiile pe care și le-a luat de-a lungul timpului.
Faptul că înainte de Era internetului companiile nu știau și nu puteau contoriza în mod clar la câți
potențiali clienți ajungea reclama lor prin intermediul publicității tradiționale, și acum cu ajutorul
instrumentelor Social Media se pot contoriza atât rezultatele cât și investițiile pe care o firmă le
are și le face în publicitate ne arată o evoluție clară a publicității și un control mai puternic asupra
acestui domeniu.
O altă definiție este cea operată în lucrarea lui Mutaz Barnawi care susține că Social
Media este “un fenomen nou care s-a dezvoltat doar de câteva decenii și care transformă modul

6
The emergence of social media in the 21st century has drastically changed the landscape for
marketing professionals. Social media become a major influence on consumer behavior,
includinf oprinions and attitudes, how people acquire information, awareness, purchare behavior,
and evaluation and communication after consuminf or purchasinf a product or service.
7
Social Media provides a virtual network place where people can enjoy expressing and
exchanging opinions, disseminate and control messages (anywhere, anytime). There is a wide
variety of social media, ranging from social media sharing sites such Youtube, Myspace through
social networks such as LinkedIn and Facebook
8
The internet – based social media has made it possible for one person to communicate with
hundreds or even thousands of other people about products and the companies that provide them
on web.

10
în care specialiștii PR intecționează cu consumatorii.”9 Putem observa aici cum Barnawi pune
accentul pe “tinerețea” acestui fenomen care, deși fraged, ritmul în care evoluează este unul
accelerat, oamenii din domeniul PR-ului și a marketing-ului trebuind să se adapteze rapid la
noile tendințe în materie de comunicare.(Barnawi, 2016)
Maniera în care este perceput acest concept din perspectiva lui Solis și lui Breaenrigde
este una simplistă, aceștia susținând că Social Media este “orice folosește internetul pentru a
facilita comunicarea” 10
(Solis, 2009). Aceasta este o definiție simplă care nu accentuează
neapărat relația Social Media – companie dar care tinde să accentueze importanța apariției
Internetului în sfera comunicării.
În rândurile lucrării lui Barnawi este atinsă și relația internet - companii, acesta susține că
“social media permite interacțiuni în timp real, active în mod constant, între oameni din întreaga
lume, ceea ce dă puterea branding-ului unei companii către consumatori.”11 (Barnawi, 2016),
asta denotă importanța prezenței online a unei firme în contextul socio-economic actual cât și a
Erei evoluate a tehnologiei. Cu alte cuvinte, ceea ce vrea să accentueze Barnawi este că
internetul este nou instrument de putere a companiilor în relația cu clienții sau potențialii clienți
ai acestora, care le ajută pe firme să nu se mai promoveze doar la nivel local, cum procedau în
Era tradițională ci să aibă posibilitatea să-și extindă brandul și activitatea atât la nivel național cât
și internațional. În materie de bariere, internetul, mai precis Social Media, fiind cele care sparg
aceste bariere teritoriale dar și sociale, dând curs diversității la nivel mondial.
În cartea The Culture of Connectivity – A critical history of Social Media, Jose Van Dijck
susține că dimensiunea Social Media este una extrem de subiectivă, afirmând că “în decurs de
mai puțin de un deceniu, a apărut o nouă infrastructură pentru socialitate și creativitate online,
care penetrează astăzi fiecare fibră a culturii”12 susținând chiar că o mare parte din obiceiurile
noastre obișnuite din viața reală, cea offline, cum ar fi vorbitul cu prietenii, bârfele, pozele din
vacanță, verificând bunăstarea unui prieten sau chiar vizionarea unui video al unui prieten chiar
de la tine de acasă, s-au mutat în mediul online într-un mod informal și efemer, devenind astfel

9
New phenomen that has only been developing for a few decades, it is transforming the way PR
professionals interact with consumers.
10
Anyting that uses the internet to facilitate conversations
11
Social media allows real-time, constantly active, interactions between people all over the
world, which gives the power of branding a company to the consumers.
12
Within less than a decade, a new infrastructure for online sociality and creativity has emerged,
penetrating every fiber of culture today

11
niște obiceiuri permanente în sfera Social Media. (Dijck, 2013) Totodată, Dijck pune accentual
nu numai pe schimbarea mediului în care oamenii își împărtășesc părerile despre diverse subiect
dar și pe creșterea creativității și dezvoltarea culturii.
De asemenea, Kaplan și Haenlein definesc Social Media din prisma platformelor de
socializare și aplicațiilor fiind de părere că acest concept se definește ca “un grup de aplicații
online care se bazează pe ideologia și tehnologia lui Web 2.0 și care permit crearea și schimbul
de conținut generat de utilizatori”13(Kaplan, 2012) putem observa deci că Social Media nu ar
putea exista fără platformele de socializare, acestea fiind chiar cele care o definesc. Totodată
aceștia pun accentul pe faptul că și înainte de apariția rețelor de socializare lansate recent și atât
de populare, exista o platformă numită Web 2.0 care era denumit “web-ul social”, apărută în anii
2004-2005, era a doua generație inteligentă de dezvoltare de pagini web, care facilita
comunicarea, oferea informații sigure și diferite servicii și asigura colaborarea pe Internet,
scriitorii considerând că toate platformele noi sunt bazate fix pe ideologia acestei “aplicații
online” de la vremea aceea.
Unii specialiști au încercat să determine aspectele fundamentale ale Social Media. Încă
din anul 2009, preconizau dimensiunea acestui fenomen complex pe care lucrarea își propune să
îl analizeze într-o mică măsură a lui. Feenberg în cartea sa Critical theory of communication
technology: Introduction to the special section, vorbește despre Social Media ca fiind un
ecositem instabil și că deși sunt mulți utilizatori implicați, platformele sunt încă instabile,
susținând următoarele “Ecosistemul mass-mediei conexe, care a progresat de la începutul
mileniului, a cuprins sute de jucători, a angajat milioane de utilizatori și a afectat atât schemele
normative cât și cele legale la nivel local și global. În prezent, infrastructura tehnologică mai
mare pe care sunt construite platformele sociale media este încă volatilă și puține platforme,
dacă există, au atins încă un sens stabilizat sau o utilizare standardizată în contextul acestui
ecosistem instabil”(Feenberg, 2009) Deși preconizează viitorul într-un stil caracteric lui, sumbru,
Feenberg are dreptate când susține că evoluția Social Media a afectat multe dintre structurile
normative și legale întrucât o dată cu apariția internetului a trebuit concepută o nouă legislație
pentru a putea controla într-un mod eficient are fenomen de amploare. Cât despre aspectul volatil

13
A group of internet-based applications that build on the ideological and technological foundations of
Web 2.0, and that allow the creation and exchange of user-generated content.

12
al platformelor de socializare, acesta nu este un aspect concludent în momentul de față întrucât
multe din rețelele sociale din zilele noastre sunt stabile și în continuă creștere a utilizatorilor.
Deși poate părea utopic la o primă lectură, faptul că individul își poate controla
informațiile despre el în mediul online nu este imposibil. După cum spun Macafee și Simone în
cartea lor, individul își creează o anumită imagine în mediul online, controlând astfel informațiile
pe care le distribuie despre el mult mai ușor, rețelele sociale oferindu-i posibilitatea de self-
presentation și self-expression, toate acestea stând la baza fenomenului Social Media. (Macafee,
2012)
Nu în ultimul rând, în cadrul părții teoretice, cercetarea își propune să descopere mai jos
argumentele pro și contra conceptului de Social Media, atât din prisma consumatorului de Social
Media cât și perpectiva companiilor.14

Consumator de Social Media


Agumente PRO Agumente CONTRA
Crește activitatea socială Comunicarea își pierde valoarea dacă
înlocuim discuțiile față în față
Crește numărul relațiilor noi Nu poate înlocui întâlnirile în persoană
Menținerea acestor relațiilor este ușoară Scade calitatea relațiilor
Comunicarea în timp real Cuvântul prieten își schimbă înțelesul și își
pierde valoarea
Informații în timp real Oamenii tind să fie mai leneși
Cu ajutorul mesajelor instant se pot desfășura Discuțiile sunt depersonalizate
discuții concise cu unul sau mai multe
persoane
Aflarea unor informații importante Anonimitatea permisă în rețelele sociale poate
fi și un aspect negativ, întrucât o persoană
poate să pretindă că este altcineva,
Informații despre locurile de muncă Toate informațiile sunt accesibile
disponibile

14
http://www.asecib.ase.ro/mps/lucrari_studenti/proiect%20modelare_RangyakE.pdf

13
Creșterea încrederii în sine Folosind rețelele de socializare pierdem sensul
timpului
Rețelele sociale permit anonimitatea Folosirea greșită a Social Media
Exprimarea sentimentele în mod mai liber Rețelele de socializare sunt făcute pentru a
câștiga bani, nu pentru a îmbunățăți
viața oamenilor
Posibilități de divertisment, cum ar fi jocurile,
muzica și filmele
Înbunătățeste relațiile interpersonale
Servicii de comunicare gratuită
Utilizatorii de internet au mai mulți prieteni și
în viața reală

Companie care folosește Social Media


Agumente PRO Agumente CONTRA
Canalul cu cel mai scăzut cost pentru Informațiile se răspândesc uneori prea repede,
publicitate mai ales cele negative sau eronate
Promovarea serviciilor și produselor Discuțiile sunt depersonalizate
Știrile de ultima oră ajung repede la membrii Informațiile negative devin virale
comunității
Cu ajutorul mesajelor instant se pot desfășura Opiniile se formează în primul rând pe baza
discuții concise cu unul sau mai multe opiniilor celor populari în rețeaua respectivă
persoane
Informații în timp real Folosirea greșită a Social Media
Aflarea unor informații importante
Distribuirea informațiilor despre posturile
disponibile în firmă
Targetarea rapidă și concisă a clienților sau a

14
potențialilor clienți
Servicii de comunicare gratuită
Rețelele sociale pot contribui la schimbarea
mentalității
Pe site-urile de socializare se pot crea grupuri
de suport social in care se pot înscrie diverse
persoane

1.2.Tipuri de Canale în Social Media

În ceea ce privește tipul canalelor din Social Media, în contextul mileniului 3 există o
gamă variată de tipuri de canale prin care se poate genera și găsi orice tip de conținut ne dorim.
O companie ar trebui să-și aleagă canalele în funcție de mai mulți factori cum ar fi: target, tip de
conținut generat, buget etc. Prin intermediul diferitelor canale de comunicare, companiile își
crează o prezență online, crează așa-zisele relații virtuale cu clienții lor actuali, le întrețin prin
diferite conținuturi generate și de asemena îți crează alți clienți, promovând diverse campanii de
atragere a potențialilor clienți.
Tipurile de canale sunt: website-urile și blogurile unde informația este strict controlată de
către companie deși la fel ca în cazul oricăi tip de platfomă utilizatorii au posibilitatea să își
exprime în mod liber părerea dacă brandurile permit accesul la comentarii pe paginile acestora,
totodată companiile având dreptul și posibilitatea să șteargă anumite comentarii pe care le
consideră ca fiind în neconcordanță cu obiectivul postării sau considerându-le ofensatorii.
Rețelele sociale reprezintă alt tip de canal din cadrul Social Media, acestea fiind cel mai des
utilizate de către branduri. Exemple de rețele de socializare sunt: Facebook, Twitter, Linkedin,
MySpace, în cadrul cărora, companiile interacționeză cu clienții, potențialii clienții dar și cu
“hater”-ii - persoanele care nu sunt deacord cu ce promovează un anumit brand, lăsând în general
comentarii sau reacții negative. Pe de altă parte, mai există și rețelele de distribuire media sub
format audio, video sau fotografii, cum ar fi Youtube, Instagram, Snapchat, Vimeo, Flickr,
Pinterest. La fel ca în cazul platformelor prezentate mai sus, în cadrul acestor instrumente axate
doar pe material video-audio, companiile generează conținut pentru consumatorii de media,

15
comunități sociale personalizate. Mai există și forumuri pe diferite teme, grupuri virtuale,
wikipedia, sau site-uri pentru rececenzii cum sunt TripAdvisor sau Booking, dar și bookmarking
și servicii de știri locale (Reddit, Mixx etc.), cât și servicii de geolocație cum ar fi Foursquare.
Pe scurt, lucrarea își propune să identifice câteva din rețele de socializare dintre cele mai
utilizate de pe Glob. Începând cu faimosul Facebook, care reprezintă la ora actuală cea mai
populară rețea de socializare din toate timpurile, este un site web de tip rețea de
socializare din Internet, creat de către Mark Zuckerberg în anul 2004 pentru a oferi posibilitatea
de a contacta persoane apropiate, dar și persoane încă necunoscute. De asemenea, a doua rețea
cea mai populară, cunoscută mai ales în rândul tinerilor, este Instagram, lansat în octombrie
2016, este un serviciu online de photo-sharing, video-sharing și rețea socială care oferă
utilizatorilor posibilitatea să încarce poze și video-uri, să le aplice filtre digitale, și să le distribuie
pe o varietate de rețele sociale, cum ar fi Facebook, Twitter, Tumblr și Flickr. Youtube a fost
lansat la un an după apariția lui Facebook și este o platformă la fel de cunoscută ca cele două
prezentate mai sus, unde utilizatorii pot încărca și viziona materiale audio-video. YouTube a fost
creat în februarie 2005 de Chad Hurley, Steve Chen, și Jawed Karim. După un an de la apariția
Youtube-ului a apărut și Twitter care este o platformă de social media care permite utilizatorilor
să trimită și să citească mesaje scurte numite "tweets" de maxim 140 de caractere. Cuvântul
twitter fiind un cuvânt englez care se traduce: pălăvrăgeală, agitație, freamăt, ciripit . Printre cele
mai noi apărute în sfera Social Media se identifică Snapchat-ul, lansat la sfârșitului anului 2011,
acesta este o aplicație, care poate fi accesată doar de pe un dispozitiv mobil, în comparație cu
celelalte rețele sociale prezentate mai sus care pot fi accesate și de pe calculator, și prin care
utilizatorii comunică doar prin intermediul imaginilor sau video-urilor scurte care durează doar
câteva secude, după aceea dispărând și fiind inaccesibile.15
Se mai distinge de asemenea și existența unei explozii a utilizării Social Media în orice
context, mai ales, companiile simțind nevoia să-și direcționeze interesul comercial în direcția în
care consumatorii sunt cei mai prezenți. Pentru a avea o privire de ansamblu asuprea expansiunii
acestui fenomen, lucrarea își propune să prezinte o statistică de acum 9 ani pentru a observa
diferențele colosale pe care Social Media a avut în mai puțin de un deceniu. Ca și date concrete a
acestei “explozii”, în 2010 existau mai mult de 500 de milioane de utilizatori activi Facebook,

15
www.facebook.com, www.youtube.com, www.instagram.com, www.twitter.com,
www.snapchat.com

16
70% din afara Statelor Unite ale Americii. In Martie 2010, mai mult de 10 bilioane de mesaje sau
Tweet-uri au fost trimise prin intermediul rețelei de socializare Twitter de când aceasta a fost
lansată în anul 2006 iar în luna iulie tot a anului 2010 numărul mesajelor s-a dublat. De
asemenea în regiunea Asia-Pacific 50% din totalul populației online a vizitat site-ul celor de la
Twitter in Februarie 2010, asta însumând un total de 240,3 milioane de vizitatori. (Bădău, 2011)
Analizând în mod consecvent statisticile cu privire la evoluția numerică a Social Media
de anul acesta (2019), conform site-ului www.wizcase.com Facebook are peste 2 miliarde
utilizatori lunari, dintre care peste 1 miliard accesează site-ul foarte regulat. YouTube16 are puțin
peste 1,9 miliarde de utilizatori activi care accesează conținutul video, devenind astfel cea de-a
doua cea mai populară platformă. De asemenea, Twitter17 a raportat, anul acesta, 330 de milioane
de utilizatori activi lunari, iar Snapchat a avut 190 de milioane de utilizatori zilnici la finalul
primului trimestru al anului 2019. 18 Să nu uităm nici de fratele mai mic a lui Facebook,
Instagram care are pentru un miliard de utilizatori activi în fiecare lună.19
În privința României conform site-ului www.manafu.ro lucrurile stau în felul următor în
contextul anului 2019: Există peste 11 milioane de utilizatori activi pe Facebook, dintre care cei
mai mulți au vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, genul utilizatorilor fiind la egalitate, peste 68%
din utilizatori fiind căsătoriți. De asemenea, în cazul Youtube-ului mereu este o poveste
interesantă pentru că deobicei apar rar informații despre statistica lor însă există aproximativ 10
milioane de utilizatori activi în România, dintre care 7 milioane de persoane vizitează zilnic
rețeaua și că aproape 60% dintre ei se uită la clipuri de pe mobil. Datele ZeList arată că în
ianuarie peste 17.000 de persoane au publicat cel puțin un clip pe YouTube.
Dacă privim spre rețeauna de socializare proaspăt apărută în cadrul Social Media, și
anume Instagram, “fratele” mai mic și mai popular a lui Facebook, avem clar nevoie de mai
multe cifre. Interesul pentru rețea a crescut atât în rândul utilizatorilor, cât și în cel al brand-
urilor. Conform Digital Report 2019, creat de Hootsuite & We Are Social, la nivelul lunii
ianuarie, ar fi 3,8 milioane de utilizatori ce pot fi țintiți în România. Este clar vorba de potential
reach, ca la Facebook. ZeList raporta la nivelul lui martie 2018 circa 1,13 milioane de utilizatori.

16
https://www.brandwatch.com/blog/youtube-stats/
17
https://www.statista.com/statistics/282087/number-of-monthly-active-twitter-users/
18
https://zephoria.com/top-10-valuable-snapchat-statistics/
19
https://blog.hootsuite.com/instagram-statistics/

17
Când vine vorba de Twitter, utilizatorii și-au pierdut în timp interesul, activitatea a scăzut
în rețea, celebritățile și brand-urile nu și-au crescut prezența. Digital Report 2019 spune că ar fi
vorba de o audiență de publicitate de 348.500 de persoane, de aceea, ZeList este mai aproape de
adevăr cu aproape 380.000 de conturi existente în rețea și 21.937 de utilizatori activi în ianuarie
2019. În privința Snapchatului, acesta are aproximativ 1,4 milioane de utilizatori activi iar
LinkedIn, printre singurele rețele sociale îndreptate spre mediul de afaceri/recrutare, are la ora
actuală peste 2,6 milioane de useri activi. 20
Au fost menționate anterior câteva statistici despre cele mai populare platforme Social
Media atât la nivel mondial, cât și la nivel național. În plus față de aceste statistici, mai concret,
conform site-ului www.zelist.ro , site unde poți afla ultimele noutăți despre Social Media
românească, în luna mai a acestui an, au fost în România, peste 9,6 milioane de useri,
aproximativ 88,120 de mii de pagini active, peste 1,4 milioane de postari, 5,3 milioane de
comentarii si peste un miliard jumatate de fani. Poziția doi este ocupată imediat de Youtube care
are în luna mai 2019, aproximativ 860 de mii de utilizatori activi, care au publicat cel puțin un
video si peste 2 milioane de comentarii la video-urile postate. Bineînțeles, Instagram ocupă
poziția 3, având un număr total de useri activi în luna mai a acestui an de 1, 2 milioane.21
Așadar, putem observa cu ușurință tendința accentuată a mutării rapide a tuturor
activităților sociale în mediul online și ritmul alert cu care utilizatorii acestor rețele de socializare
crește vertiginos de la un an la altul.

20
https://www.manafu.ro/2019/02/social-media-in-romania-2019/
21
https://www.zelist.ro/blog/wp-content/uploads/2019/06/infographic_piramida_mai_2019-
e1560256263608.png

18
Capitolul 2. Social Media și Companiile

2.1. Rolul Social Media în cadrul Companiilor din România

Maniera în care este perceput acest concept al Social Media de către companii este una
destul de vastă și interesant de studiat, lucrarea propunându-și să fie deacord cu articolul de mai
jos, conform caruia “consecințele aplicării masive a internetului în mediul socio-economic
reprezintă o tendință importantă a perspectivei contemporane privind marketingul (în special în
cazul subiecților comerciali22(Smutny, Reznicek, Kalina, & Alexander, 2013), sustinand așadar
ipoteza lucrării referitoare la rolul Social Media in viața companiilor, ceea ce ne propulsează cu
totul în sfera interacțiunii Social Media pură, între utilizatori și Social Media complex, în care
brandurile intră în viața virtuală a indivizilor cu diferite conținuturi pentru a-și face publicitate, a
crește comunitatea, astfel crescându-și vânzările și imaginea firmei.
Pentru a studia și analiza acest subiect complex și controversat al zilelor noastre, pe lângă
definițiile și părerile oamenilor de specialitate din domeniu despre fenomenul Social Media în
general și cum afectează el viața utilizatorilor, trebuie să ne îndreptăm atenția de asemena și
asupra relației Social Media - Companii. Cu alte cuvinte cum privesc companiile și directorii de
companii această eră a tehnologiei și mai ales cum interacționeză cu ea, dar și cum o utilizează în
favoarea lor. Chiar și pentru companiile cu buget mare și cu un department foarte bine pregătit
pe partea de marketing, dar și cele care sunt deja un brand, Social Media este o provocare de la
care nu se pot abate și în care trebuie să intre, vor sau nu vor acest lucru.
După cum vedem și în cartea From social media to social customer relationship
management, aproape 70% dintre directorii de companii afirmă că afacerile lor ar fi excluse de
pe piață dacă nu se agajeză să intre în sfera Social Media și nu consideră mai mult decât jumătate
că drumul spre success pentru a atrage clienții este prin acest mod de promovare. (Carolyn &
Gautam, 2011)
De asemenea, tot în aceeași carte, autorii afirmă că puterea de influență a Social Media se
face simțită de fiecare dată când cineva dă un “like” la pagina de Facebook a unei companii sau
comentează la una din postările publice ale companiei. Cu alte cuvinte, din ce spun ei, ne putem

22
Consequences of the massive application of internet in the socio-economic environment are an
important trend contemporary perspective on marketing (especially in case of commercial
subjects)

19
da seama de importanța majoră a domeniului online din perpectiva notorietății unei companii cât
și din perpectiva rapidității de acțiune și reacțiune atât din perpectiva companiei cât și a fanilor,
clienților sau a potențialilor clienți.(Carolyn & Gautam, 2011)
Conform companiei Gartner există 5 motive importante și principale pentru care ar trebui
sa investești în Social Media: consolidarea relației cu clientul, recunoașterea si preferința
brandului, distribuirea ideilor și a informațiilor cu clienții, furnizorii și partenerii, stabilești
relații interactive cu clienții și crești veniturile sau clienții companiei 23 (Smutny, Reznicek,
Kalina, & Alexander, 2013). Toate aceste reguli impuse de compania Gartner arată importanța
mediului online în viața companiilor în momentul de față. Bineînțeles că brandurile nu trebuie să
respecte întocmai aceste reguli impuse de Gartner însă acesta ne arată strânsa legătură dintre
Social Media și sfera business.
Deși tendința Social Media pare a fi clar în creștere și majoritatea oamenilor de
specialitate consideră benefic acest tip de promovare și interacțiune dintre companii și
consumatori, există totuși studii și articole care arată că există anumite lacune între ce cred
companiile că vor consumatorii și ce consideră consumatorii că ar trebui să facă o companie
pentru a intra în viața lor virtuală și de a fi prezenți pe networking-ul lor personal, și asta doar din
cauza faptului că unele companii și în special cele mici și implicit cu buget mic nu oferă o
importanță atât de mare acestui segment de promovare, pe modelul că lucrurile oricum evoluează
și mers și din inerție, de multe ori nefiind atenți la nevoile publicului țintă.
În ceea ce privește relația Social Media – companie, în cadrul conferinței Interaction of
Social Media and Its Use in Marketing Management din anul 2013 în Praga, se pune problema
spațiului socio economic care mai nou este direct implicat în serviciile virtuale și care devine un
trend important în perspectiva contemporană a marketingului de care sunt direct interesați chiar
comercianții. De asemenea, tot în cadrul conferinței se analizează problema armonizării
activităților offline ale companiilor cu activitățile online și cum ar trebui ele manageriate pentru a
obține rezultate cât mai bune. Din păcate prea multe companii urmează un tip de Social Media
sau crează conținut sau participă activ la acest fenomen fără un plan în prealabil, ceea ce este
puțin îngrijorător pentru firme având în vedere rapiditatea cu care evoluează tipurile de conținut

23
Strengthen relationship with customer, enhace brand awareness or brand preferences, share
information and ideas with customers, suppliers and partners, establish interactive relationship
with customers, increase my organization’s revenue through new products or customers.

20
generat de către branduri și criticismul cu care sunt analizate acestea de către
consumatori.(Smutny, Reznicek, Kalina, & Alexander, 2013)
Pentru a găsi o soluție la problematica de mai sus, Andzulis et all susțin în cartea lor că
există o strânsă legătură între prezența online a companiilor și creșterea brandului și că această
conectare la social media, crearea unui conținut atractiv pentru clienți, atitudinea proactivă când
vine vorba de nevoile lor, toate acestea duc la o imagine bună a brandului, crește conștientizarea
acestuia și conduce de asemenea, la o cifră de afaceri mai mare.(Andzulis, 2012)
O piesă în plus pentru puzzle-ul relației Social Media – companie este reprezentată de
faptul că așa cum zice LePointe, investiția pe termen lung în rețelele socilale introducând acest
tip de publicitatea în planul de marketing al firmei, va duce la rezultate măsurabile considerabile
care vor putea fi cuantificate și utilizate în scop comercial foarte bine.(LaPointe, 2012)
Ceea ce este extrem de interesant în cadrul studiului An Empirical Study on Social Media
Behaviour of Consumers and Social Media Marketing Practices of Marketers este faptul că se
analizează perspectiva din care indiferent dacă userii din mediul online lasă comentarii despre
produsele sau serviciile unui anumit brand, fie ele negative sau pozitive, mesajul pe care îl
transmite va avea un efect scontant asupra brandului și va afecta pozitiv sau negativ deciziile de
cumpărare a consumatorilor.
De asemenea, potrivit studiului Does context really collapse in social media intearction?
platfomele pe care oamenii distribuie și obțin informații s-au schimbat drastic în ultimul deceniu,
astfel încât campaniile sunt obligate și este absolut necesar să încorporeze Social Media ca
instrument în strategia lor de marketing pentru a putea exista în branșa virtuală a
internetului.(Szabla & Blommaert, 2017). Tot în cadrul aceluiași studiu, autorii pun întrebarea
definitorie pentru relația Social Media – Brand, și anume, ce anume îi motivează pe oameni să
facă parte din comunitatea online a unui Brand și să rămână activi și să intercționeze cu acesta.
Răspunsul vine rapid și logic, nuanțând puterea divertismentului exitent în comunitatea
respectivă, identitatea personală a platformei și cum decide să se exprime în acest sens, și fără
doar și poate puterea.
Chiar și cu toate aceste metode și intrumente discutate de-a lungul lucrării prin care o
companie trebuie să își adminitreze prezența online, un lucru rămâne clar și definitoriu și anume
în Era Social Media, abilitatea unui brand de a se ține de promisiunea companiei și de a livra

21
conținutul direct proporțional cu scopul ei, este extrem de importantă pentru că utilizatorii vor
branduri sincere și deschise față de ei.
Particularizat, în cartea Social Media Strategy, Kamales Lardi și Rainer Fuchs schițează 5
pași simpli pe care companiile ar trebui să îi urmărească în contextul pregătirii administrării
brandul online al unei companii.

Pas 1: Utilizarea mijloacelor de informare în masă în mod selectiv, adică efectuarea unei
evaluări a tendințelor, astfel încât persoanele care se ocupă de dezvoltarea unei strategii Social
Media să înțeleagă modul complet de funcționare a acestui mecanism și cum acest instrument
ajută la mediul de afaceri. Companiile trebuie să acceseze rapoartele de tendințe de la companii
de cercetare de piață sau să investească în realizarea propriilor cercetări.(Lardi & Fuchs, 2013)

Pas 2: Pentru a înțelege mai bine cum funcționează Social Media, companiile trebuie să
urmeze pasul 2 și anume să caute o prezentare globală a activităților concurentului în Social
Media. Pentru a înțelege ce a mers și ce nu a mers în cazul competitorilor, companiile nu trebuie
să cheltuie bani pentru a învăța aceleași lecții.

Pas 3: Acesta se referă la dezvoltarea unei strategii generale pe care să se meargă pe o


anumită atitudine.

Pas 4: Evaluarea adoptării strategiei Social Media a bazei de clienți pe care o are
compania. Companiile trebuie să știe obiceiurile online a clienților lor înainte de a crea o
strategie pentru ei. De asemenea, firmele ar trebui să identifice canalele de socializare pe care
consumatorii le folosesc.

Pas 5: Ultimul pas în dezvoltarea unei strategii Social Media este de a identifica
obiectivele din sfera business și provocările care trebuie abordate pentru a putea înbunătăți
folosirea Social Media eficient.

În continuare lucrarea îți propune să prezinte câteva aspecte despre strategia de Social
Media, intitulată Social CRM, check-point-uri care ar putea ajuta companiile să-și contruiască o
fundație solidă online pentru a avea succes și pentru a reinventa relație cu consumatorii săi. O
companie ar trebui să înțeleagă că Social Media este un joc într-o continuă schimbare și că acest
canal de comunicare va deveni curând, dacă nu este deja, principalul mod de comunicare

22
companii – consumatori. De asemenea, modalitatea veche de a aborda potențialii clienți trebuie
readaptată și adusă la zi, mai mult decât atât, companiile ar trebui să îmbunătățească pe această
cale experiența brand-client și cu alte cuvinte să înceapă să gandească la propriu ca un client
utilizator și consumator de Social Media.
După cum am văzut în capitolele anterioare în era tehnologiei și în era secolului 21,
Social Media joacă un rol important în cadrul relației brand-client. Pentru multe branduri, social
media s-a transformat dintr-o Cenușăreasă exotică a planului de marketing în vedeta acestuia24.
Cu alte cuvinte, companiile românești și nu numai nu mai pot exista fără o prezență online în
urma căreia să atragă cât mai mulți simpatizanți pe care să îi convertească foarte ușor în clienți.
Însă conform studiului “Like & Share 2017” efectuat de către Valoria, o companie de
training, consultanță și coaching din România, doar 3 din 10 companii românești folosesc Social
Media pentru vânzări. De asemenea, tot în urma studiului, cele mai folosite platforme pentru
Social Media marketing din România sunt: Facebook – 96%, LinkedIn – 70%, Youtube – 44%.
Conform Social Media Examiner, pe primele trei locuri la nivel global se află: Facebook – 93%,
Twitter – 76% si LinedIn – 67%, fiind de remarcat faptul că atât Facebook, cât și LinkedIn au
procente mai mari de utilizare în companiile din Romania decât la nivel Global.(Măgdălina &
Badea, 2017)
Pe de altă parte, când vine vorba despre abordarea strategică a Social Media
Marketingului, doar 25% dintre respondenți spun că au o strategie privind mediul online la
nivelul intregii companii, 51% spun că au o astfel de strategie la nivelul echipei de marketing, iar
4% au o strategie de Social Media numai la nivelul echipei comerciale, în timp ce 2 din 10
companii nu au nici un fel de strategie.(Măgdălina & Badea, 2017)
Când vorbim despre beneficiile pe care Social Media le aduce în cadrul unei companii
românești, 84% dintre respondeți consideră că există o creștere a notorietății companiei, 57%
cred că Social Media ajută creșterea expunerii pe piață în timp ce mai mult de 50% tind să creadă
că generează oportunități de vânzare.(Măgdălina & Badea, 2017)

Revenind la crezul companiile din România în ceea ce privește rețelele sociale și cum
interacționează acestea și le administrează, ne putem uita pe studiul celor de la EY România,
intitulat Impactul rețelelor sociale asupra mediului de afaceri care ne oferă o perpectivă de

24
https://www.revistabiz.ro/res/wp-content/uploads/dlm_uploads/2017/06/Top-Social-Brands-
2017.pdf

23
ansamblu amplă a acetui fenomen. Așadar, companiile românești folosesc Social Media pentru a
promova compania pe primul loc, Facebook este platform numărul unu de comunicare, cu alte
cuvinte “vedeta” online-ului, folosită în proporție de 92% în anul 2015 de către companiile
românești. De asemenea, companiile nu au o strategie pentru Social Media, în 2015, doar 44%
dintre respondenți afirmând că au o strategie cu privire la rețelele sociale. Alte date revante ale
studiului arată că firmele românești comunică prin intermediul Social Media între 1 și 5 ore pe
săptămână, Facebook este platforma preferată pentru reclamele plătite, într-o proporție de 74%,
firmele își administrează singure campaniile de Social Media neapelând la servicii externe, ceea
ce aduce după sine faptul că firmele nu își măsoară randamentul investițiilor în această formă de
promovare.(EY, 2015)
Cu toate acestea, tot conform studiului realizat de cei de la EY România, 91% dintre
respondenți consideră că utilizarea rețelelor sociale le oferă un avantaj competitiv față de
companiile care nu folosesc rețele sociale, principalul scop al utilizării Social Media este acela
de marketing, urmat apoi de vânzări și recrutare, iar din anul 2015 încep să apară creșteri
semnificative ale utilizării platformelor Lindedin(14%), Youtube(8%) și Twitter(8%), fapt ce
arată deschiderea tot mai mare a companiilor românești în ceea ce privește mediul online și
promovarea pe acest tip de publicitate.(EY, 2015)
Făcând o analiză amănunțită a activităților brandurilor active din punct de vedere online,
cei de la revista Biz au constat în primul rând importanța Facebook în campanile din Social
Media. Ori că este un loc în care campanile iau amploare sau se desfășoară, Facebook a fost și va
fi mereu un canal de Comunicare vital între companii și fani, clienți sau potențiali clienți.
Inclusiv pe partea de relații cu publicul Facebook joacă un rol destul de important.25
Cea de-a doua tendință majoră care se creionează tot mai frecvent în Social Media este
ascensiunea zonei de video. Toate brandurile încep să își deruleze cel puțin un proiect video, și în
plus tot mai multe companii colaborează cu vloggeri sau li se pare mult mai interesant să-și
creeze ele propriul content video pe care să îl distribuie apoi pe rețelele de socializare.
Live-urile de pe Facebook sunt și ele în creștere, ca și video-urile încărcate direct în Facebook,
care sunt mult mai ușor de accesat față de cele cu link de pe Youtube sau Vimeo.

25
https://www.revistabiz.ro/res/wp-content/uploads/dlm_uploads/2017/06/Top-Social-Brands-
2017.pdf

24
De asemenea, nu este deloc de neglijat ascensiunea Instagram în campaniile brandurilor
de top din România. Este un lucru absolut normal în contextul în care numărul de utilizatori din
România este în continuă creștere. În plus, după ce a fost preluat de către Facebook, Instagram a
făcut pași siguri pentru a se apropia de branduri, introducând, de exemplu, posibilitatea
brandurilor de a da tag pe produse, cu link direct de shopping către site-ul lor. De asemenea,
Instagram Stories oferă, oportunități interesante de comunicare.
Pentru că cercetarea abordeză totuși un subiect atât de actualitate al zilelor noastre, aflat
într-o continuă evoluție chiar de la o zi la alta, lucrarea își propune să abordeze și câteva surse
mai actuale de informații despre Social Media care se află desigur tot în mediul online.
De exemplu, platforma www.hootsuite.com este un instrument care se ocupă cu
managementul Social Media, fiind creat în anul 2008 de către Ryan Holmes, având la ora actuală
peste 4 milioane de utilizatori și care ajută companiile să-și administreze și să-și conecteze toate
conturile de Social Media dintr-un singur loc, să programeze mesaje sau tweet-uri sau să-și
evalueze și analizeze propriul trafic în cadrul interacțiunii online cu userii lor.26
Cu toate acestea, această companie nu se ocupă doar cu oferirea de servicii pentru
managementul Social Media al companiilor, ci și cu strângerea de informații și crearea de studii
și statistici privind acest fenomon. Așadar, potrivit unei statistici recente din cadrul anului în
curs, platfoma susține că există aproximativ 7 miliarde jumătate de oameni pe Glob dintre care
55% din locuiesc în mediul urban, dintre care mai mult de jumătate din populația lumii, în
proporție de 53%, aproximativ 4 miliarde folosesc internetul, pestre 3 miliarde de oameni sunt
activi pe platfomele de Socializare, 5 miliarde folosesc exclusiv doar telefonia mobilă și
aproximativ 39% dintre ei sunt activi în Social Media doar de pe telefon.27
Tot aceeași platfomă, în urma studiile făcute până acum cu ajutorul utilizatorilor pe care
îi are activi și care se folosesc de platfomă în cadrul companiilor lor, sugerează un top de
beneficii ale Social Media pentru companii. Cu alte cuvinte, firmele ar trebui să țină cont de
câteva aspecte atunci când decid să intre în fenomenul Social Media, și anume: trebuie să știe că
acest intrument îi ajută să-și crească brandul în mintea consumatorilor, cu o rată de succes mai
mare decât în cazul publicității tradiționale, pentru că poate tageta mai mulți oameni. De
asemenea, Social Media ajută companiile să își “umanizeze” brandurile, hootssuite susținând

26
http://timetomarket.ro/ce-este-hootsuite-si-cum-te-ajuta-a-game-of-social-thrones/
27
https://blog.hootsuite.com/social-media-for-business/

25
chiar că abilitatea de a creea conexiuni umane este una din cheile beneficiului Social Media
pentru afaceri.28
Alte beneficii care ar trebui punctuate din cadrul acestui top sunt: creșterea traficului pe
site-ul companiei, generarea de potențiali clienți, creșterea vânzărilor, găsirea unor influenceri
Social Media, promovarea conținutului generat, oportunitatea de a devein viral, adminitratea
mai ușoară a reputației atât online cât și offline, rezolvarea rapidă a crizelor de comunicare
întrucât informația ajunge repede la umăritorii companiilor pe conturile de Social Media, oferirea
mult mai ușoară a suportului pentru clienți atunci când aceștia sesizează o problem cu serviciul
sau produsul unei companii, monitorizarea eficientă a conversațiilor care fac referire la companie
și care au relevanță în ceea ce privește brand-ul, ușurința cu care companiile pot învăța mai multe
despre comportamentul clienților sau despre concurență, crearea și accesarea unor statistici și
rapoarte reale și direct proporționale cu activitatea susținută de firme prin care au posibilitatea să
jongleze cu viitoarele campanii de promovare.29
Observăm deci că este o listă lungă de beneficii pentru care companiile în general ar
trebui să fie atente la Social Media și de care s-ar putea folosi în activitatea lor, indiferent de
domeniu, putând afirma că este o modalitate destul de ușoară de a-și adminitra imaginea nu
numai în mediul online ci și în cel offline, deși câteva dezavantaje ar fi timpul investit în acest tip
de publicitate cât mai ales bugetul alocat acestui departament.
Un studiu la fel de interesant ca și celelalte prezentate mai sus este și cel făcut de firma
iSense Solutions, lansat anul acesta în cadrul evenimentului Digital Marketing Forum. Studiul,
intitulat Digital Marketing în România, a fost efectuat pe 1080 de respondenți, peste 18 ani,
utilizatori de internet, reprezentativi la nivel urban, culegerea datelor fiind efectuată în februarie
2019. Acesta își propune să ilustreze obiceiurile românilor în materie de Social Media.30
La întrebarea Ce fac românii dimineața, după ce se trezesc?, studiul arată că intrarea pe
rețelele de socializare este a treia activitate pe care aceștia o fac, imediat după ce se trezesc,
accesarea Social Media devenind o rutină a dimineții. De asemenea, studiul arată că 94% din
repondenți au cont de Facebook, dintre care cei mai mulți între 18 și 25 de ani, această rețea de

28
The ability to create real human connection is one of the key benefits of social media for
business.
29
https://blog.hootsuite.com/social-media-for-business/
30
http://dmf.isensesolutions.ro/uploads/DMF.pdf

26
socializare fiind urmată surprinzător de Youtube, unde în propoție de 93%, persoanele între 18 și
25 de ani având un cont activ.
O altă perpectivă interesantă pe care o creionează acest studiu este motivarea pentru care
folosesc rețelele de socializare, cei mai mulți dintre ei din segmentul 18-25 răspunzând că
folosesc acest intrument pentru comunicarea cu prietenii (87%) și amuzant și relaxare (85%).
Pe de altă parte, studiul aduce în discuție relația Social Media – Branduri, punând
întrebarea retorică dacă vor consumatorii să scape de branduri. Se pare că 82% din respondeți
cunosc noțiunea de Ad block (diverse aplicații care blochează publicitatea în exces a anumitor
companii), în timp ce doar 59% folosesc acest tip de aplicații.
Ceea ce este extrem de elocvent în cadrul acestui studiu este interesul utilizatorilor de
Social Media din România de a accesa o reclamă dacă le apare atunci când utilizează orice
platfomă de socilizare, 34% din respondeți au răspuns că accesează reclamele de pe Facebook.
Pentru că peste 40% din respondenții acestui studiu urmăresc companiile care se ocupă
de comercializarea hainelor și a accesoriilor, din topul brandurilor urmărite de români pe
Facebook nu puteau să lipsească branduri precum: H&M, Adidas, Zara sau Puma.
Studiu reflectă de asemenea că 9 din 10 români sunt influențați de Social Media în ceea
ce privește încrederea în branduri, în proporție de 60% fiind influențați de rewiev-urile paginilor
dar mai ales într-o proporție de 67% se lasă influențați în luarea deciziilor de cumpărare de
conținutul de calitate generat de către branduri.
Concluzionând, confom informațiile oferite de către autorii acestui studiu, Facebook
rămâne în continuare cea mai populară rețea de socializare din România, crescând totodată
gradul de utilizare a Instagramului, Youtube-ului și a Pinterestului. Toate aceste informații sunt
preluate din cadrul studiului Digital Marketing în România, realizat de compania iSense
Solutions.31
Dacă mai sus lucrarea și-a propus să analizeze și să caute statistici și răspunsuri la
importanța relației Social Media – branduri, în cele ce urmează, cercetarea va prezenta două
studii despre cât de important este acest segment al marketingului digital în cadrul companiilor
din punctul de vedere al investițiilor financiare.

31
http://dmf.isensesolutions.ro/uploads/DMF.pdf

27
Primul studiu pe care cercetarea dorește să îl abordeze, legat de problematica banilor se
intitulează The 2019 State of Content Marketing32 realizat de compania Zazzle Media, fiind cu
alte cuvinte o statistică Social Media în care se analizează mai multe aspecte: bugetul de
marketing, obiectivele de business pe termen lung, efectiv statistici Social Media, instrumentele
Social Media pe care se axează firmele în contextul promovării, impotanța influencer-ilor,
utilizarea căutării vocale cât și modalitatea în care companiile măsoară rezultatele.
Așadar aceștia au făcut un studiu pe 100 de marketeri în care i-au întrebat despre
importanța conținutului generat, așa că au reușit să facă puțină lumină printre provocările anului
2019. Stiudiul arată că dacă cu un an în urmă, doar 23% dintre companiile globale alocau buget
pentru Social Media, în 2019, această proporție aproape s-a dublat, ajungând la 41%.
Tot în cadrul aceluiați studiu, respondenții, într-o propoție covârșitoare față de anul 2018,
de 89%, sunt convinși că strategia pe care o aplică pentru conținul generat în Social Media este
în strânsă legătură cu toate compenentele business-ului lor. De asemenea, tot anul acesta a
crescut numărul persoanelor care se specializează în Social Media, proporția fiind de 12% în plus
față de 2018.
Deși studiile analizate mai sus ne-au arătat clar o popularitate crescută a rețelei de
socializare Facebook în rândul utilizatorilor, se pare că la nivel global, firmele preferă să
folosească într-o proporție de 79%, platforma Twitter, 75% Facebook, 72% LinkedIn iar pe locul
4, fiind Instagram, înpingând Youtube-ul pe locul 5.
Un ultim aspect al acestui studiu analizează modalitatea prin care companiile își dau
seama sau își măsoară succesul conținutului de calitate generat. Așadar, 89% dintre ei consideră
creșterea traficului pe site-ul fimei o dovadă clară că strategia axată pe conținutul de calitate, în
timp ce 51% observă acest lucru prin creșterea vânzărilor companiei.
Cel de-al doilea studiu interesant, făcut de data aceasta în contextul României și nu la
nivel global cum a fost cel anterior, este intitulat Media Fact Book 201933, care reprezintă o
analiză a pieței de media și publicitate din România, fiind singurul studiu de acest gen. Studiu se
axează pe toate tipurile de media din România, făcând o paralelă economică cu alte țări din
Europa, fiind trecute în revistă: Televiziuea, Internetul, Radio, Print-ul sau Reclamele Ourdoor.

32
https://www.socialmediatoday.com/news/the-2019-state-of-content-marketing-
infographic/555589/
33
http://www.mediafactbook.ro/public/files/MFB2019.pdf

28
Cu alte cuvinte ceea ce ne intereseză este faptul că studiu pune accentul și pe transformarea
continuă a consumatorului de media, fiind axat pe consumul video, dominat de cele
reprezentanții săi: televiziunea și internetul. Bineîțeles că Televiziunea deține supremația
bugetelor în sfera publicității, însă Youtube, care este o platfomă online, gratuită sau platformele
plătite, cum ar fi Netflix sau HBO au convins consumatorul să-și petreacă mai puțin timp în fața
televizorului. Tot aici se estimează că 2,5 milioane de persoane folosesc Netflix, în timp ce
Youtube este utilizat de peste 8 milioane de adulți.

Tot în cadrul acestui studiu, se accentueză puterea de dominare a Facebook-ului și a


Youtube-ului, majoritatea utilizatorilor vizitând de mai multe ori pe zi aceste platfome. (81% -
Facebook și 71% - Youtube)
Studiu pune accentul de asemenea și pe discrepanța mare între populațiile urbane digitale
și cele rurale. În 2018, în mediul rural au fost de 2,5 ori mai mulți utilizatori de internet decât în
orașe. Utilizatorii rurali cheltuiesc puțin mai puțin timp online și folosesc mai puține dispozitive,
cu o preferință clară pentru mobil. Deși acest comportament este probabil legat de lipsa
infrastructurii fixe și venitul disponibil mai mic, acesta poate fi, de asemenea, influențat de
caracteristicile socio-culturale ale mediilor rurale, care oferă mai puține stimulente pentru a intra
online.34
O ultimă idee subliniată în acest studiu este că rețelele sociale rămân în continuare
coloana vertebrală a online-ului, crescând totodată și “foame” utilizatorilor pentru video, 76%
dintre utilizatori accesând în mod frecvent acest timp de conținut.

2.2. Topul Social Media al Companiilor din România

Când vine vorba despre topul celor mai active companii pe Social Media în România
putem spune că mediul online este într-o continuă evoluție iar topul se schimbă de la un an la
altul. Deși numărul de utilizatori online este într-o continuă și acerbă creștere, Social Media,
contrar așteptărilor ajunge în anul 2015 la punct din care nu mai poate evolua. Febra Facebook
pare să se fi stabilizat, ba chiar a scăzut (a trecut deja moda aplicațiilor). Twitter nu și-a revenit
și are probleme și la nivel internațional. Instagram aproape și-a dublat numărul de utilizatori în
ultimul an, însă nu poate susține încă proiecte și campanii dedicate. Snapchat e o “jucarie” a
34
http://www.mediafactbook.ro/public/files/MFB2019.pdf

29
copiilor, pe care adulții o înțeleg greu. YouTube naște noi staruri, dar nu reușește să atragă
audiența matură. Blogurile sunt folosite în 90% din cazuri pentru advertoriale și anunțuri de
lansări, cam cum se întâmplă dintotdeauna. 35
Pentru a ne da seama de schimbările apărute în Social Media românească de-a lungul
anilor, lucrarea își propune să ia sub obsevație ultimul studiu relizat de revista Biz, intitulat Top
Social Brands 2018, top al brandurilor din România din perspectiva Social Media. Revista Biz
este o voce originală și profesionistă a presei de business românești. O revistă deschizătoare de
drumuri, cu proiecte editoriale care aduc valoare cititorilor și comunităților de business.36
A zecea ediție a clasamentului celor mai active branduri în social media din România
aduce în prim-plan 75 de companii care fac performanță de top în digital. Top Social Brands
2018 este o radiografie unică a peisajului social media din România, evidențiind noile tendințe
în domeniu, inovațiile realizate de brandurile cele mai active pe rețelele sociale, canalele cu cel
mai mare impact și campaniile cele mai eficiente.
Raportul Top Social Brands 2018 analizează cele mai eficiente strategii social media,
tacticile cu cel mai mare impact în online și digital și brandurile care au reușit să se impună în
această arenă.
Top Social Brands 2018 este rezultatul unei analize complexe a activităților desfășurate
de brandurile active în social media, în intervalul 25 aprilie 2017 – 25 aprilie 2018. În analizarea
brandurilor au fost luate în calcul toate tipurile de activități care pot fi desfășurate pentru
promovarea în social media: blog de companie / blog de brand; campanii pe bloguri (bannere,
postări, teste, blogger ambasadors, endorsare pe bloguri, proiecte speciale cu bloggeri); campanii
cu videobloggeri; pagina de Facebook; aplicații Facebook; grupuri de Facebook; cont de Twitter;
cont de companie pe LinkedIn; cont YouTube; cont Instagram; activități de brand (promovare,
interacțiune, customer care) în noi rețele sociale (Snapchat, WhatsApp, Telegram); campanii de
promovare sau endorsement pe paginile de Facebook ale unor celebrități; campanii de
advertising (paid media) în rețele de socializare de nișă și aplicații mobile (Shazam, Instagram,
Twitter, Foursquare, Flipboard); proiecte speciale video (conținut dedicat pentru YouTube sau
Facebook sau transmisiuni live pe website-uri, parte din campanii de promovare); site cu user

35
https://www.manafu.ro/2018/06/top-social-brands-2018/ - blog despre social media,marketing,
comunicare, advertaising și tehnologie
36
https://www.revistabiz.ro/biz-agency/

30
generated content; inițiator / sponsor la evenimente dedicate blogosferei sau promovării prin
social media; customer care / customer relationship în social media (pe Facebook, forumuri,
căutări pro-active pe forumuri); activități de recrutare prin social media; monitorizare activă a
social media (menționarea instrumentelor folosite); alte conturi de social media (Pinterest,
Snapchat, Tumblr etc.) sau alte activități in afara celor menționate mai sus.
Brand-urile Samsung, Coca-Cola și Lidl ocupă primele trei poziții în Top Social Brands
2018. Top 10 este completat de Avon, Vodafone, KFC, Banca Transilvania, Telekom,
McDonalds și Orange.
Samsung și Coca-Cola, brandurile aflate pe primele locuri ale clasamentului, sunt cele
care au reușit să comunice coerent și eficient pe toate canalele care contează în rândul
audiențelor lor.
Rezultatele studiului au fost anunțate în cadrul conferinței Top Social Brands. Topul, aflat
la a zecea ediție, reunește 75 de branduri care au derulat cele mai multe campanii și activități în
social media. Cea mai spectaculoasă creștere din top 10 a avut-o în acest an KFC, care a urcat 14
locuri față de ediția precedentă.
Top Social Brands 2018 a rezultat în urma ponderării rezultatelor înregistrate de branduri
în două clasamente preliminare: topul ZeList (apariții și viewership) – (40%) și topul realizat de
revista Biz pe baza chestionarelor completate de companii și a cercetării proprii asupra peisajului
social media din România (60%). Toate informațiile sunt preluate de pe site-ul oficial
www.revistabiz.ro, în anexe regăsim Topul Social Brands 2018.

2.3.Limitele Social Media în afaceri

O ultimă idee interesantă care se lasă descoperită de lucrarea științifică prezentată este
cea a limitelor Social Media în sfera afacerilor. Limitele se referă atât la nivel de companie cât și
la nivel personal. Așa cum afirmă și Sam Srauy în articolul său că “mediile sociale sunt
refractări, instrumente pentru a înregistra momentul în timp al unei anumite baze de utilizatori37
(Srauy, 2015) mediile sociale le ajută pe companii să creeze produse pe care să le monetizeze, în

37
Social Media are refractions, tools to record a particular user base’s moment time.

31
ziua de astăzi unde companiile sunt din ce în ce mai competitive, trebuie sa te “lupți” pentru
locul din mintea și sufletul consumatorilor. (Vij & Sharma, 2013).
O altă perspectivă în ceea ce privește limita Social Media, în analiza lor, Burgess si
Green, scot în evidență un element vital pentru aceasta, de care trebuie ținut cont în orice
circumstanțe, si anume: social media este nimic fără utilizatori38.(Burgess & Green, 2013), cu
alte cuvinte, fără useri nu am putea vorbi în momentul de față despre concepul de Social Media.
O întrebare îndreptățită care face referire la limitele Social Media este în ce măsură
companiile se pot folosi de informațiile noastre personale pentru a-și duce la bun sfârșit scopul
de a ne targeta în cadrul campaniilor online pe care le promovează? Sam Srauy în revista
Manifesto spune că poate că tocmai asta ar trebui să sperăm pentru viitor, ca Social Media să nu
devină niciodată un intrument periculos în care companiile să colecteze cele mai sensibile și
intime informații despre noi pentru a le folosi strict în scopuri comerciale, asta afectându-ne
viețile personale.(Srauy, 2015)
Acest fenomen totuși, al colectării informațiilor personale, poate ridica niște semne de
întrebare însă deși, așa cum afirmă tot Srauy în revista sa, nu putem controla pe deplin modul în
care corporațiile se folosesc de informațiile personale ale indivizilor, deoarece există conceptul
de servicii “gratuite” în schimbul cărora utilizatorii își oferă datele personale, putem obține cel
puțin niște beneficii culturale și sociale.(Srauy, 2015)
Așadar, se pot observa foarte ușor tentințele occidentale în stabilirea unor direcții pentru
tot ceea ce înseamnă Social Media însă, cea mai grea misiune pe care o poate avea o companie
mică în România la început de drum este de a-și crește comunitatea în mediul online, de a-și face
cunoscut brand-ul mai ales acolo unde consumatorii își pot exprima mult mai liber opiniile și
preferințele fără a putea fi afectați foarte tare și mai ales în contextul în care există o concerență
accerbă mai ales în cazul brandurilor mari și vechi pe piață încă din mediul offline și care au un
buget destul de mare alocat atât marketingului tradițional cât și celui modern, cel online.

38
Social Media are nothing without users

32
Capitolul 3. Analiza de conținut

3.1. Metodologie

După trecerea în revistă a literaturii de specialitate, se poate sesiza ușor complexitatea și


amploarea acestui fenomen la nivel socio-economic-cultural pe întreg mapamondul în toate
domeniile de activitate, semnalând faptul că Social Media a devenit un pion important în viețile
noastre atât personale cât mai ales profesionale. De asemenea, se poate observa în același timp
modalitatea prin care companiile se transformă în generatori de conținut pentru activarea
comunităților Social Media.
Pentru a sonda și mai bine acest subiect intens dezbătut al Social Media de către lumea
contemporană dar mai ales de către specialiștii de marketing, lucrarea de față își propune să
folosească ca primă metodă de cercetare pentru a valida întrebările de cercetare ale acestei lucrări
științifice și anume: În ce măsură influențează strategia Social Media a directorilor de comapnii
activitatea propriu zisă acompaniilor?; Cum și în ce condiții poate o comăanie să-și activeze
comunitatea din Socila Media prin intermediul conți nu tului generat? și În ce măsură conținutul
generat prin intermediul Social media al companiei poate influența decizia consumatorilor de a
interacționa cu brand-ul?, analiza de conținut cantitativă, respectiv calitativă, care va descoperi
si va contura cât mai concis cu putință sfera Social Media în viața companiilor mici românești.
Un aspect important ce trebuie luat în calcul este că această metodă de cercetare oferă
oportunitatea analizei cât mai precise și concrete a unei game foarte largi de documente cu care
poate să exprime foarte clar validarea întrebărilor de cercetare. Această credință fiind susținută
de Bernard Berelson, unul dintre sociologii care au contribuit la dezvoltarea tehnicii analizei
conținutului, și care considera cã „analiza conținutului este o tehnicã de cercetare care are ca
obiect descrierea obiectivã, sistematicã și cantitativã a conținutului manifest al
comunicãrii“.(Bernard, 1952).
Lucrarea de față îți propune să observe și să definească care este natura discuțiilor și
interacțiunilor socio-virtuale din Social Media, în ce măsură interacțiunea din Social Media a
unora dintre cele mai active companii din sfera business-urilor mici și noi pe piață pe partea
mediului online, afectează sau nu imaginea brandului și care sunt momentele și conținuturile
cheie care face ca utilizatorii și umăritorii canalului de socializare si să interacționeze cel mai
mult.

33
După cum afirmă și Ibrahim în lucrarea sa, analiza de conținut este o metodă sistematică
de cercetare, care îi permite teoreticianului să extragă date relevante într-un mod obiectiv și
cantitativ (Ibrahim, 2013). Cu alte cuvinte, putem spune că avantajele folosirii analizei de
conșinut reies din faptul că informaţia este bogată, este disponibilă şi uşor accesibilă, dar, mai
ales, întrebările pe care le adresăm documentului, spre deosebire de cele adresate unui subiect
uman, nu ridică probleme etice (Marian, 2007). Lucrarea de față își propune desigur să îmbine
cele două metode: analiza de conţinut sau analiza cantitativă, respectiv analiza calitativă a
textului. Putem spune, deci, că analiza calitativă reprezintă, în acest fel, o extensie a celei
cantitative.
De asemenea, cercetarea științifică de față și-a asumat încă de la început că există în mod
evident anumite dezavantaje ale utilizării acestor metode. Astfel, știm foarte bine că analiza de
conţinut are anumite neajunsuri, printre care cel mai important este de ordin metodologic, luând
în considerare greutatea stabilirii grilei de categorii şi indicatori, dar şi a atingerii validităţii şi
fidelităţii (Ilut, 1997). În ceea ce privește analiza calitativă, aceasta are ca dezavantaj major
faptul că implică un grad mare de subiectivism, putând fi pe alocuri lipsită de precizie.
Canalele Social Media de studiu pe care lucrarea își propune să le analizeze sunt
reprezentate de conturile de Facebook si de Instagram a trei companii atât din orașul Sibiu cât și
din orașul Cluj-Napoca. Acestea sunt următoarele: Cafeneaua Hug the Mug – Sibiu, Cafeneaua-
Victor fresh to go – Cluj-Napoca, şi Bicilcleta cu cafea – Captain Bean. Ne-am decis să
analizăm mai multe asteptecte comune ale acestor 3 companii, analiza fiind una exhaustivă, și
anume: anul în care și-au făcut prezența online, câți urmăritori au, numărul de like-uri, tipul de
conținut generat, câte postări plătite au, cromatica aleasă, tipul de campanii – dacă au
campanii/promoții, numărul de postări zilnice, cât și tonalitatea cu care aceștia își crează
postările. dar și câte reviwuri au și multe altele.pe o perioadă determinată de 7 luni începând cu
data de 1 decembrie 2018 și terminând cu 1 iunie 2019. Companiile activează în același
domeniu, cel al vânzării de cafea de calitate, fiind concurente.
Eșantionarea a fost una probabilistică, aleatorie, folosind de asemenea, pentru analiza
cantitativă tehnica frecvențelor, iar ca instrument corespunzător fiind schema de categorii.
Aceasta s-a realizat prin cuprinderea mai multor unități de analiză. Schemele de categorii își
propun să răspundă într-un mod subiectiv la întrebările de cercetare lansate de către cercetarea de
față, urmărind să determine natura dialogurilor din Social Media.

34
Astfel, primul criteriu se reflectă în tabelele 1 și 2, și se referă la cifre statistice despre
companiile analizate. Analiza paginile din punct de vedere numeric, ilustrează și ajută cercetarea
de față să își facă o idee despre proporționalitatea timp – activitate pe care paginile analizate o
au.
Tabelul 3 include criteriul al doilea de analiză și anume natura postărilor selectate, mai
precis tipul de conținut generat de catre companii pe paginile lor de Facebook. Aici am decis să
analizăm frecvența postărilor de tip eveniment social/cultural, link-uri despre cafea, fotografii
tematice despre cafea, mesaje de sărbători, postări cu și despre clienți, postări cu și despre
angajați.
Criteriul al treilea de analiză a fost tonalitatea postărilor creionat în cadrul tabelului 4,
prin care cercetarea și-a propus să observe dacă mesajele transmise de către companii au un
substrat de amuzament, fericire/optimism, revoltă/nemulțumire, entuziasm, seriozitate.
Ultimul criteriu folosit în cadrul analizei de conținut este natura postărilor în sensul că
lucrarea își propune să observe frecveța imaginilor, a videoclipurilor, sau link-urilor distribuite,
acest ultim criteriu fiind reprezentat de tabelul 5. În cele din urmă, fiecare postare a fost integrată
într-o singură categorie în funcție de ponderea predominantă a acesteia. În plus, postările care nu
se încadrau într-o anumnită unitate de analiză aleasă de lucrare, nu au fost incluse în analiză.

3.2 Interpretarea rezultatelor

Prima companie din sfera industriei cafelei supusă analizei este Hug the Mug Coffee.
Aceasta este o cafenea din Sibiu, deschisă în anul 2015, pagina de Facebook fiind înființată în
același an, având 8,035 de like-uri și 7,940 de urmăritori activi. Cromatica este evident, una
simplistă, specifică acestui tip de business, maro cu alb, logo-ul fiind în format de cerc, cu un
pahar de cafea în mijloc, în partea se sus având numele companiei și în partea de jos a paharului
fiind scris “to go” semnificând și mai specific tipul de business al firmei – își iei cafea de acolo și
pleci să o bei unde ai treabă. În perioada pe care ne-am propus să o analizam, și anume 1
decembrie 2018 – 1 iunie 2019, cafeneaua are pe Facebook 14 postari, tot atatea avand si pe
contul de Instagram.
Cu alte cuvinte, prima postare de pe contul de Facebook al cafenelei este chiar din data
de 1 decembrie 2018, și este semnificată de distribuirea unui eveniment cultural la nivel local la
care aceștia participă, intitulat “1 decembrie Centenar”. De asemenea, pe data de 23 decembrie

35
2018, își schimbă fotografia de profil, adaptand-o anotimpului iernii si „îmbrăcând” haine de
sărbatoare specifice Crăciunului, tot în aceeași zi postându-și programul din perioada sărbatorilor
de iarna și urându-i comunității „Sărbatori fericite” și Crăciun fericit iar pe data de 31 decembrie
2019, au o postare despre programul lor scurt din aceea zi alături de urarea „An Nou Fericit”. Pe
de altă parte pe data de 9 ianurie 2019 au o postare video prin care își promovează cafeneaua iar
o lună mai târziu, pe 9 februarie, există o postare tip imagine prin care promovează Sibiul și
cafeaua bună. Pe 14 martie susțin evenimentul “șî eu”, eveniment care promovează contruirea de
autostrăzi. În luna aprilie au 3 postări în care promovează primăvara și își informează clienții cu
privire la programul în timpul sărbătorilor Pascale, iar în luna mai, mai precis pe 7 mai, aceștia
au o postare despre topul celor mai apreciate cafenele din Sibiu, Hug the Mug aflându-se pe
primul loc în topul preferințelor sibienilor în materie de cafea. Ultima postare a lor din perioada
analizata, este una în care promovează mersul la vot.
Deși atât cafeneaua cât și pagina de Facebook sunt înființate încă din anul 2015,
interacțiunea virtuală cu clienții lor și oamenii care îi urmăresc este una destul de scăzută, tocmai
din cauza concurenței destul de mici în mediul offline în orașul Sibiu, cât și a demografiei
scăzute, orașul Sibiu având doar 147 de mii de locuitori. Din câte putem observa nici postările nu
sunt multe pe o perioada de 7 luni, și anume 14 la număr, singurele reacții ale followerilor într-
un numar mare reprezentate de like-uri la postările lor în această perioadă fiind la postarea în
care își schimbă fotografia de profil în data de 23 decembrie, având strânse 473 de like-uri.
Cea de-a doua cafenea propusă analizei acestei lucrări este Victor fresh to go. Aceasta
este o cafenea din municipiul Cluj-Napoca, deschisă în anul 2012, însă pagina de Facebook fiind
înființată în septembrie 2015 având până la momentul actual un numar de 5,958 de like-uri și
5,807 urmăritori activi. Și în cazul acestei cafenele cromatica este asemănătoare cafenelei Hug
the mug coffee, prezentate mai sus, cu specificația că Victor fresh to go, are mai mult alb decât
maro, cercul care ne indică nouă că este o cafenea de tipul „To Go” fiind schițat în trunchiul
literei „O”.
În perioada propusă analizei, cafeneaua are 87 de postări pe pagina de Facebook, semn
clar ca își întreține comunitatea online, iar pe contul de Instagram se prezintă cu 83 de postări.
Prima postare de pe Facebook dateaza din 5 decembrie 2018 si este o postarea în care se implică
activ într-o campanie socială de strângere de fonduri intitulată „Și tu poti fi Mos Craciun”.
Postările acestei cafenele se axează pe partea de arta a cafelei și în special pe cafeaua de calitate

36
și în plus încă din denumirea bradului ne arată ca se duce și spre partea culinară, în special
promovând mancare de dimineață care este și fresh și rapidă de luat la pachet. În cadrul acestor
87 de postări se regăsesc mai multe teme. De exemplu, are foarte multe postari despre angajatii
cafenelei din care ne dam seama că se pune accentul pe calitatea cafelei pentru ca aceștia
participa la concursuri din domeniu, fiind si premiați. Postările lor se axează mai mult pe
interacțiunea pe baza de video dar în mare parte, majoritatea postărilor se îndreptă pe
promovarea cafelei. Pe data de 21 decembrie urează mebrilor comunității lor, pe care îi numește
„friends”(eng. Prieteni) sărbatori fericite și anunță că își vor reîncepe programul pe data de 3
ianuarie, prima postare a lor de pe Facebook din anul 2019, fiind abia pe data de 8 ianuarie.
De asemenea, în luna ianuarie, promovează evenimentul Clujlife Award la care participă
și îi roagă pe membri să îi voteze, în luna februarie au postări exclusiv doar despre cafea, cafenea
și promovarea produselor de patiserie. Luna martie ne suprinde cu o postare pe 8 martie în care
sărbătoresc ziua femeii, iar pe 13 martie postează o imagine în care promovează atât cafeaua cât
și orașul Cluj-Napoca, tot pe 13 martie făcând un anunț de angajare. Pe 15 martie se implică și ei
în evenimentul “șîeu” eveniment ce promovează contruirea de autostrăzi în regiunea Moldova a
României. Luna aprilie surprinde printr-o postare care anunță deja trecerea la băuturile speciale
de vară și tot în aprilie, mai precis pe 11 aprilie anunță participarea la un eveniment cultural
intitulat “Eat and Meet at Wizz Air Cluj-Napoca Marathon”. Pe 26 aprilie anunță programul
afectat de sărbătoarea Paștelui, urmând să-și reia activitatea debia pe 5 mai 2019. Postările de pe
pagina de Facebook a cafenelei Victor Fresh to go se opresc pe data de 31 mai 2019.
Putem observa foarte ușor o frecvență foarte mare a postărilor acestei pagini, chiar
zilnică, semn clar că această companie este direct interesată de creșterea comunității online prin
generarea conținutului de calitate de-a lungul acestor 7 luni și nu numai. De asemenea,
polivalența este o altă caracteristică ce poate fi observată aici întrucât postările acestei pagini
sunt majoritatea scrise în limba engleză, rareori traduse și în limba română.
Deși și-au deschis pagina de Facebook la 3 ani după deschiderea cafenelei, aceasta are
un impact răsunator, fiind urmăriți de o serie numeroasă de oameni, cu toate că în domeniul
acesta al cafelei are o concurența covârșitoare în Cluj-Napoca, fiind multe branduri cunoscute și
populare în oraș. Postările în perioada analizată de noi au un număr considerabil, de 87 de
postări, semn clar și evident că există cineva care este atent la imaginea lor în mediul online și la
generarea de conținut pentru a-si activa comunitatea online.

37
Ultima cafenea pe care ne-am propus să o analizăm este Captain Bean, cafeneaua
clujeană este înființată în anul 2014, având în schimb pagina de Facebook încă din anul 2013,
pagină care are 9,645 de like-uri și 9,409 followeri, având indicatorii de interacțiune cei mai mari
dintre cele 3 companii analizate în această lucrare. Cromatica acestei companii este una diferită
de celelalte cromatici prezentate mai sus dar și față de cromatica unei cafenele tradiționale,
obisnuite. Nu numai cromatica de albastru și rosu, nespecifică unei astfel de firme este schimbată
ci si brandul reprezentat de fața unui soldat, care nu duce cu gândul la o cafenea dacă nu îi auzi și
numele. De asemenea, la început Captain Bean a fost o propriu zis o bicicletă, apoi avut mai
multe biciclete în mai multe locații ale orașului iar în momentul de față există în continuare
bicicletele dar au creat si Captain Bean Academy care este o cafenea fixă în inima orașului Cluj-
Napoca.
Postările de pe Pagina de Facebook în perioada analizată în cadrul acestei lucrări este în
numar de 50 interactive, ceea ce ne face să ajungem la concluzia ca are o comunitate numeroasă
cu care îi place să interacționeze și să o țină activă în spațiul virtual. Prima postare datează din 3
decembrie 2018 postare în care promovează cafeaua, urmând ca mai apoi pe 6 decembrie să aibă
o postare despre sărbătoare de iarnă a lui Moș Nicolae. Este o postare in care se adreseaza direct
clientilor/ followerilor pe care ii are, stil caracteristic tuturor postărilor acestei pagini de
Facebook. Dacă în cazul cafenelei Victor fresh to go am observat că accentul cade ușor pe
anagajati și cât de pregatiți și în continuă perfecționare este echipa lor, în cazul lui Captain Bean,
accentul cade preponderent pe client, părerea lui și emoțiile lui cu privire la brandul promovat.
Cu alte cuvinte, Captain Bean are foarte multe postari în care le „vorbeste” clientilor lui
virtuali, având postări în care îi „invită” la o cafea bună, un fresh sau un produs de patiserie. De
asemenea, pe data de 28 septembrie îți lansează oficial contul de Instagram.
Pe de altă parte, se implică în toate sărbătorile oficiale, potând în apropierea fiecărei
sărbători câte 2-3 postări în care comunică internauților promoțiile și evenimentul pentru aceea
sărbătoare. De exemplu, așa cum am amintit mai sus, se implică de 6 decembrie în sărbatoarea
lui Moș Nicolae, pe data de 13 februarie sărbătorește și crează un eveniment pentru Valentine’s
Day, pe 28 februarie promovează sărbătoarea mărțișorului, odată cu venirea primăverii pe 1
martie, de pe 5-7 martie organizează un eveniment pentru ziua mamei, intitulat “Dragă mamă –
scrisoare pentru ea”, ultima postare în care sărbătorește ceva din cadrul perioadei analizate fiind
chiar pe 1 iunie, de ziua copilului, evenimentul fiind intitulat “Trezește-ți amintirea”

38
De asemenea, prin postările făcute de către cei de la Captain Bean, aceștia își promovează
în primul rând cafeaua și mai apoi toate locațiile pe care le are în cadrul orașului Cluj-Napoca. Pe
de altă parte, 21 decembrie are o ultima postare a anului 2018, care constă în informarea despre
programul în timpul sărbătorilor de iarna, dupa această dată prima postare fiind pe data de 1
ianuarie 2019.
Alte postări relevante pentru această pagină sunt cele din ianuarie 2019 în care
promovează participarea la Clujlife Awards,(eveniment în care organizatorii de evenimente
clujene sunt votați și premiați) în care îi invită pe prietenii lor din comunitatea Facebook să îi
voteze. Pe de altă parte, începând cu data de 31 ianuarie începe promovarea evenimentului de
pe 4 februarie 2019, eveniment intitulat, “Centenarul Captain Bean”, sărbătoare cu ocazia căreia,
cafeneau împlinește 5 ani. Pe data de 12 februarie postează un rezumat al tuturor evenimentelor
în care s-a implicat activ ca sponsor în anul precedent iar pe 8 mai participă la evenimentul
socio-cultural-tehnologic, TedxEroilor 2019.
După cum am putut observa, cea din urmă companiei pe care ne-am propus să o analizăm
este cea mai activă în comunitatea online, fiind orientați într-un mod clar și indubitabil către
„prietenii” lor virtuali, interacționând într-un mod persuasiv și deschis cu ei, frecvența postarilor
fiind foarte mare. Putem deduce ca au un om special pus să se ocupe exclusiv de imaginea lor în
mediul online pentru că diferența între contul de Facebook și contul de Instragram este de doar 2
postări în perioada analizată de noi. Deși postările lor nu sunt atât de multe ca a celor de la Victor
fresh to go, Captain Bean suprinde prin dinamism și implicarea activă în viața socială a
comunității clujene.
Toate aspectele prezentate mai sus de ordin cantitativ le putem observa cu ușurință atât în
cadrul Tabelului 1 care surprinde stric de evidența datelor de pe contul de Facebook cât și în
Tabelul 2 unde au fost strânse date despre conturile de Instagram ale companiilor analizate.

Tabelul 1 – Analiza contului de Facebook în perioada 1 decembrie 2018 – 1 iunie 2019


Companie Hug the Mug Victor Captain Bean
Perioada 1 decembrie 2018 1 decembrie 1 decembrie
Analizată – 1 iunie 2019 2018 – 1 iunie 2018 – 1 iunie
2019 2019
Anul înființării Noiembrie 2015 2012 Februarie 2014

39
cafenelei
Anul infiintarii Octombrie 2015 Septembrie 2015 Noiembrie 2013
paginii de
Facebook
Like-uri 8,035 5,958 9,645
Urmăritori 7,940 5,807 9,409
Review-uri 191 –4.9 din 5 428 – 5 stele (a 422 – 5 stele (a
stele avut sectiune de avut sectiune de
reviw-uri) in reviw-uri) in
momentul de momentul de
fata nu mai are fata nu mai are
Număr postări 14 postări 87 postări 50 postări
Cromatica Maro cu alb Alb cu maro Albastru cu roșu
Sursa: www.facebook.com si Instagram

Tabel 2 Analiza contului de Instagram în perioada 1 decembrie 2018 – 1 iunie 2019


Companie Hug the Mug Victor Captain Bean
Coffee Fresh to go
Perioadă 1 decembrie 1 decembrie 1 decembrie
Analizată 2018 – 1 iunie 2018 – 1 iunie 2018 – 1 iunie
2019 2019 2019
Postări 14 83 48
Urmăritori 2040 2062 846
Postări în total 191 213 83
Sursa: Instagram

În ceea ce privesc tabelele 3 si 4 lucrarea își propune să surpindă date de tip atat cantitativ
cât și calitativ. Astfel, tabelul 3 ne indică tipurile de conținut generat pe conturile Social Media
ale companiilor analizate. Putem observa cu ușurință că ponderea fotografiilor tematice despre
cafea este cea mai crescuta (45.51%) fiind urmată de postările despre clienți (25.51%) acesta

40
fiind un indicator clar care ne ajută să susținem rolul important al Social Media în viața
companiilor din România.

Tabel 3 Analiza postărilor atât de pe Facebook cât și de pe Instagram în perioada 1


decembrie 2018 – 1 iunie 2019

Tipul de conținut generat Frecventa Procent

Eveniment cultural/social 14 4.82%

Link distribuit despre cafea 10 3.44%

Fotografii tematice despre cafea 151 45.51%

Mesaje de sărbatori 12 4.13%

Postări cu și despre clienți 32 25.51%

Postări cu și despre angajați 24 16.55%

Sursa: www.facebook.com si Instagram

De asemenea, Tabelul 4 ne indică tonalitatea cu care sunt transmise mesajele către


audiența online. Putem observa frecvența tonalitații de entuaziasm al postarilor (46.20%) ca fiind
una destul de ridicată, fiind urmată îndeaproape de tonalitatea de fericire/optimism (35.17%) și
amuzament (10.34%).

Tabel 4 Analiza tonalității mesajelor transmise atât pe contul de Facebook cât și pe cel de
Instagram în cadrul celor 3 companii în perioada 1 decembrie 2018 – 1 iunie 2019

Tonalitate Frecvența Procent

Amuzament 31 10,34%

Fericire/optimism 105 35,17%

Revoltă/Nemulțumire 0 0%

Entuziasm 121 46,20%

Seriozitate 14 4.82%

41
Altele 7 3.44%

Sursa: www.facebook.com si Instagram

Tabel 5 – Tipuri de conținut generat atât pe contul de Facebook cât și pe cel de Instagram
în cadrul celor 3 companii în perioada 1 decembrie 2018 – 1 iunie 2019

Natura postărilor Frecventa Procent


Imagine 174 60%
Clip video 76 26.20%
Link distribuit 13 8.96%
Altele 7 4.82%
Sursa: www.facebook.com si Instagram

Tabelul 5 în schimb reliefează natura postărilor prin care companiile comunică cu


internauții care îi urmăresc pe conturile de socializare analizate. Astfel, observăm ponderea mare
a imaginilor (60%), o pondere de 26.20% a clipurilor video si o pondere de doar 8.96% a
linkurilor distribuite, ceea ce ne indică faptul că Social Media se folosește altfel zis, preponderent
de imagini și că vizualul face mai mult decat un o postare scrisă în cazul acestor companii și nu
numai, această părere fiind împărtășită și de alte companii din alte domenii.

Nu în ultimul rând, în cadrul analizei de conținut lucrarea își propune să creioneze


dimensiunea relației companie care este generator de conținut și membrul comunității create în
jurul brandului acesteia. Lucrul acesta va fi mai bine structurat prin intermediul unor grafice.
Așadar, cele trei grafice care urmează își propun să ilustreze care este luna în care
membrii comunității interacționează cel mai mult cu brandurile.
Aceste grafice ilustreză intenstitarea interacțiunii mebrilor comunității cu brandurile prin
intermediul conținutului generat, confirmându-ne faptul ca brandurile își pot activa comunitățile
online numai prin conținut.

42
Hug the Mug - numărul interacțiunilor lunare ale membrilor
comunității

Mai Dec
27% 26%

Ian
Apr 9%
17% Feb
Mar 9%
12%

–––

După cum putem observa, în cazul Cafenelei Hug the Mug, lunile mai și decembrie sunt
lunile în care utilizatorii au interacționat cu brandurile prin intermediul reacților la postările
acestora, diferența între cele două luni, fiind doar de câteva like-uri. De asemenea, pe ultimul loc
se află luna mai cu un procentaj de 9% a interacțiunilor.

Victor Fresh to go - numărul interacțiunilor lunare ale membrilor


comunității

Dec
Mai 7% Ian
19%
10%

Apr
Feb
14%
21%

Mar
29%

43
În cazul cafenelei Victor fresh to go lucrurile stau însă altfel, luna martie 2019 fiind luna
cu cea mai mare pondere de interecțiuni venite dinspre membrii comunității cu o pondere de
29%, în timp ce luna cu cele mai puține interacțiuni este luna decembrie, cu o pondere de doar
9%.

Captain Bean - numărul interacțiunilor lunare ale membrilor


comunității
Dec
4%

Mai
18% Ian
22%

Apr
24% Feb
16%
Mar
16%

Captain Bean este o cafenea destul de activă din punctul de vedere la Social Media, însă
în luna decembrie membrii comunității au decis să nu interacționeze prea mult cu brandul lor,
astfel având o pondere de doar 4%, în timp de lunile februarie si martie cu 16%, iar pe primul loc
al interacțiunii aflându-se luna aprilie cu ponderea de 24%.

3.3. Concluzii

Concurența mare în orașul Cluj-Napoca datorat atât polulației mai crescute în comparație
cu orașul Sibiu dar al existenței pe piață a mai multor firme de acest tip în Cluj-Napoca face ca
bradurile clujene să interacționeze mai mult cu clienții în mediul online, fiind generatori de
conținut activ și crescandu-și conturile de Social Media în mod contant.
De asemenea, desi targetarea este diferita – Victor fresh to go merge mai mult pe ideea de
business, premium in timp ce Captain Bean targeteaza tinerii studenti, implicandu-se activ in
evenimente menite lor, scopul este acelasi si sunt totusi cam la acelasi nivel de coninut online. In
timp ce in Sibiu, Hug the Mug, comunitatea fiind mica si concurenta la fel, targetarea merge pe

44
modelul clientului hipster, nonconformist, de toate varstele, desi numarul studentilor este net
inferior orasului Cluj-Napoca care este al doilea oras Universitar din Romania.
Pe de alta parte, am observat ca Victor fresh to go se adreseaza intr-o mica masura,
pierdut, generatiei X, dar in special generatiei Y, 20-35 de ani, Echo Boomers sau Millennials,
acestia fiind sofisticati, orientati spre tehnologie, imuni la majoritatea tehnicilor de marketing si
vanzari traditionale pentru ca au crescut cu ele, fiind o provocare interesanta pentru marketeri de
a-i atrage. Este cel mai dorit segment al populatiei, fiind cea mai unita generatie, fiind dispusi sa-
si faca vocea auzita.
Cafeneaua Captain Bean este un generator de continut pentru activarea comunitatii
formate prepronderent din generatia Z, 10-19 ani, care include liceeni si studenti. Acestia sunt
mai flexibili ca generatie Y, fiind deja copii online-ului, preferand comunitati realiste, mai
aproape de valorile lor pentru ca sunt nativi digitali, fiind predispusi si deschisi la brandurile
Indie si mai putin la brandurile traditionale cu marketing traditional.

45
Capitolul 4. Interviul

4.1. Metodologie

Cea de-a doua metodă folosită pentru această cercetare este metoda interviului. Această
metodă s-a dovedid una utilă întrucât am obţinut date amănunţite şi calitative de la manegerii
companiilor mici româneşti din Sibiu, interviul fiind semi-structurat bazat pe teme de discuție
deoarece este extrem de dificl de anticipat, reacția subiecților. Observația s-a făcut intr-o manieră
deschisă, cercetarea de teren fiind facută în mediul natural al subiecților. Persoanelor
intervievate, le-a fost prezentat in deschiderea fiecărui interviu, intențiile urmărite.
Conform sociologului Septimiu Chelchea, interviul ca metodă de cercetare este o tehnică
de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi în vederea
verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenolor socioumane.(Chelcea, 2003)
De asemenea, prin metoda interviului ne putem valida ipotezele într-un mod persuasiv sau putem
obține informații valoroase prin care să putem testa ipotezele acestei lucrări.
Pe de altă parte putem observa avantaje si dezavantajele acestei metode de cercetare.
Conform lui Kenneth D.Bailey ”Avantajele interviului sunt: flexibilitatea de a obține răspunsuri
specifice, rata mai ridicată a răspunsurilor, observarea comportamentelor nonverbale,
colectarea unor răspunsuri spntane, asigurarea unor răspunsuri personale etc.”(D.Bailey,
1994). Tot Kenneth D. Bailey ne spune că dezavatajele metodei interviului sunt: costul ridicat al
acestei metode, timpul îndelugat necesar identificării persoanelor incluse în eșantion,
neasigurarea anonimatului etc.
Cercetarea de față a avut loc în cadrul sferei de afaceri al orașului Sibiu, județul Sibiu.
Interviul semi-structurat a avut ca respondenți două persoane de sex feminin și trei persoane de
sex masculin cu vârste cuprinse intre 25 - 46 de ani, antreprenori din orasul Sibiu.
Eșantionarea a fost una neproabilistică deoarece răspunsurile nu pot fi extinse la tot
grupul țintă abordat. Ținând cont de faptul că lucrarea încearcă explicarea unor mecanisme prin
care companiile din România se transformă în generatori de conținut în contextul actual al Social
Media, studiu nu ne ajută neapărat să aducem în discuție o reprezentativitate în sensul static.(Ilut,
1997).
Pe de altă parte, lucrarea și-a propus să realizeze interviul asupra unor companii din
diverse domenii, nemergâng pe linia coffee-shop-urilor analizate în cadrul analizei de conținut

46
deoarece îți dorește să surprindă complexitatea stilurilor de abordare a managerilor români din
diferite domenii de activitate și să răspundă la prima întrebare a lucrării prezente, cea în care este
pusă sub semnul întrebării măsura în care strategia Social Media a managerilor companiilor
influențează de activitatea propriu zisă a companiilor.
Interviul s-a dovedit a fi cea mai optimă metodă de cercetare adoptată pentru cea de-a
doua etapă a cercetării, deoarece pentru a valida întrebările de cercetare, lucrarea avea nevoie de
date calitative, detalii de amănunt de la însuși antreprenorii firmelor românești. Și, deși subiecții
nu erau deloc familiari operatorului de interviu, întrucât firmele s-au ales aleatoriu din sfera
business-urilor din Sibiu, s-a mers totusi pe un interviu semi-structurat, pentru a avea câteva idei
importante de inclus și libertate în ceea ce privește răspunsurile.

4.2 Interpretarea rezultatelor

Dacă prima parte a lucrării s-a bazat pe folosirea metodei analizei de conținut care ne-a
ajutat să răspundem la întrebarea de cercetare cu numarul trei și anume “În ce măsură conținutul
generat prin intermediul Social Media al companiei poate influența decizia consumatorilor de a
interacționa cu brand-ul?” și de asemenea, având răspunsuri și pentru întrebarea a doua, “Cum
și în ce condiții poate o companie să-și activeze comunitatea Social Media prin intermediul
conținutului generat?”, a doua parte a lucrării se bazeaza pe metoda sociologică Interviul iar
aceasta a putut clarifica și susține raspunsuri elocvente pentru prima întrebare “În ce măsură
influențează strategia Social Media al directorilor de companii activitatea propriu zisă a
companiilor?”.
Cercetarea și-a propus să intervieveze cinci directori de companii care sunt deja
familiarizati cu noțiunea de Social Media, astfel fiind mai ușor pentru acest studiu să susțină
întrebările de cercetare. Companiile alese au fost din domenii diferite pentru a observa mai bine
interacțiunea online cu clienții din diverse activități economice. Firmele în ordinea în care au fost
intervievați managerii lor, au fost urmatoarele: Rock Ford Kinesiology – magazin online de
vânzare a tape-urilor (benzi medicinale pentru sportivi), Perfect Siluette - salon care oferă
servicii de cosmetică și remodelare corporală, Pharma DDL – magazin online care
comercializează produse farmaceutice și naturiste, Doarvoas Claudiu Alexandru PFA cursuri
TRX – firmă care se ocupă cu oferirea cursurilor de fitness și VNR logistic – companie de
transport.

47
Altfel spus, în ceea ce privește prima întrebare „Având în vedere că sunteți deja
familiarizați cu conceptul de Social Media, fiind o metodă actuală de promovare online a unei
companii, care credeți că este rolul acestui intrument prentru promovarea firmei
dumneavoastră? Ce metode ați folosit și cu ce scop? Cum intereactionați cu clienții dvs care vă
urmăresc virtual?”, subiecții au avut răspunsuri asemănătoare în ceea ce privește rolul Social
Media în cadrul companiei lor, toți cei cinci respondenți fiind de părere că Social Media îi ajută
în business-urile lor să-și promoveze afacerea prin intermediul internetului, asftel putând să-și
creeze o prezență online și să țină pasul cu era digitalizată în care ne aflăm. Tot în cadrul primei
întrebări aceștia au fost întrebați ce metode de Social Media folosesc, primul respondent având
ca răspuns: Facebook, site-ul firmei și Youtube-ul, al doilea a dat ca răspuns Facebook și
Instagram, al treilea nu ne-a dat un răspuns, al patrulea subiect ne-a oferit ca răspuns site-ul și
aplicațiile online, iar al cincilea nu a avut un raspuns concret, raspunsul acestuia fiind prea
general, acest lucru reliefand faptul ca am pus o intrebare prea lunga si ca ideile cheie s-au
pierdut pe parcursul intrebarii adresate.
A două întrebarea și-a propus să descopere dacă managerii de companii intervievați
consideră că Socila Media îi ajută în cadrul firmelor să-i crească vânzările, să-și fidelizeze
clienții sau să-și crească brand-ul. Toți respondenții au fost deacord că Social Media îi ajută să
fie vizibili în mediul online, respondentul numărul doi, susținând chiar că o mare parte din
clienții firmei lui sunt deja în mediul virtual. Dacă la prima întrebare, respondentul numărul trei a
fost destul de reținut în răspunsuri, la cea de-a două întrebare, această ne-a oferit un răspuns
destul de elaborat, susținând că „in domeniul marketingului, statistic vorbind, cea mai eficientă
modalitate de advertaising în prezent este video-ul – Facebook, Instagram, Twitter, Snapchat
etc.”, exemplificându-ne astfel câteva „unelte” de marketing online, semn că doamnă Cristina
Stan de la compania Pharma DDL se ocupă chiar ea de strategia de imagine a firmei.
Întrebarea numărul trei „Ce tipuri de canale de comunicare Social Media folosește
compania dumneavoastră?” este o întrebare care din păcate se repetă sub altă formă însă pentru
că respondenții sunt mai relaxați în comparație cu începutul interviului, ne răspund succint și clar
la această întrebare, printre canalele de comunicare Social Media amintite de ei regăsindu-se
Facebook, Instagram, Twitter, Youtube, Snapchat, Google, Pinterest sau blogurile.
Dacă primele trei întrebări ale interviului și-au propus să afle câteva detalii despre
„uneltele” Social Media ale firmelor managerilor intervievați, întrebarea numărul patru vrea să

48
descopere frecvență utilizării Social Media în cadrul companiilor respondenților cât și momentul
în care aceștia s-au decis să adopte acest intrument al publicității moderne. Primul respondent ne-
a răspuns că este normal să folosească această metodă încă de la început având în vedere că
afacerea lui se află deja în mediul virtual, fiind reprezentată de un magazin online. În ceea ce
privește cel de-al doilea subiect, acesta ne-a răspuns că folosește zilnic canalele de Socila Media.
În schimb respondetul numărul trei nu folosește acest instrument decât în cazul în care dorește să
lanseze campanii de fidelizare a clienților deja existenți. În timp ce respondentul numărul 4 a
răspuns că folosește permanent acest “sistem” de comunicare, considerând a fi mai rapid de a
află sau a face publice anumite informații. Ultimul subiect a oferit un răspuns prea personal
pentru a fi relevant cercetării de fată, spunând că “folosesc Social Media atunci când doresc să-
mi exprim un punct de vedere, o trăire, o reusită”.
Întrebarea numărul cinci din cadrul interviului este de asemenea, la fel că și prima, o
întrebare lungă ce include mai multe întrebări dar am putut suprinde aproape toate răspunsurile
acesteia. Așadar la întrebarea: Aveți o strategie Social Media? Argumentați de ce nu și de ce da?
Câți bani investiți lunar sau anual în SM? Aveți angajați care se ocupă de așa ceva?, primul
respondent susține că nu are o strategie bine stabilită, că se ocupă singur de promovarea online a
firmei și că investește în momentul de față aprovimativ 100 de euro în Social Media. Al doilea
subiect ne-a mărturisit că nu are timp să se ocupe așa cum trebuie de Social Media pentru firmă
lui așa că a apelat la o firmă specializată nedorind să ne specifice sumă de bani alocată
publicității online. În schimb, respondentul numărul trei ne-a suprins cu răspunsurile foarte clare
și la subiect pe care ni le-a oferit despre strategia de imagine a firmei, semn clar așa cum am
afirmat și mai sus că doamnă Stan se ocupă singură de imaginea firmei, fiind informată și știind
foarte bine ce face. La interviul numărul patru am primit un răspuns rigid prin care ni se spune că
o strategie bună de marketing este conținutul vizual. În schimb, ultimul subiect consideră că
Social Media nu ajută întotdeauna și că acest lucru depinde doar de contextul momentului
respectiv.
La întrebarea numărul șase „Credeti în interacțiunea virtuală cu consumatorii?” înafară de
respondetii de la interviurile trei și cinci care ne-au răspuns că modalitatea de interacțiune
depinde de mediul în care promovezi brand-ul dar și că interacțiunea trebuie să fie și palpabilă în
unele cazuri, restul răspunsurilor au fost afirmative.

49
Când au fost întrebați dacă brandul lor ar fi privit altfel dacă ar intră în sferă Social
Media, aproape toți subiecții au răspuns într-un mod afirmativ, ceea ce ne indică că sunt
predispuși spre folosirea intrumentelor Social Media, unii din ei chiar făcând asta deja, însă
ultimul respondent este de părere că „seriozitatea unui brand nu ține doar de Social Media
deoarece poți avea rezultate excepționale pe partea de Social Media iar în lumea „adevarata”,
compania să nu ofere aceleași servicii de calitate, măsură cea mai adecvată este echilibru dintre
cele două părți.”.
Întrebarea numărul opt este la fel că și întrebarea numărul șapte, cea anterioară, o
întrebare închisă la care s-a răspuns tot afirmativ, excepție făcând desigur ultimul subiect care
este de părere că o comunitate de fani pe Facebook nu este obiectivul principal al companiei în
momentul de față și că ar trebui să se axeze pe serviciile de calitate.
Întrebați fiind la întrebarea numărul nouă dacă consideră necesară întreținerea comunității
online prin generarea de conținut de calitate, respondenții au fost deacord cu toții că un conținut
de calitate ar atrage mai mult clienți și ar menține comunitatea online creață.
A zecea întrebare, care este și ultima a fost o întrebare de perspectivă, managerii celor 5
companii fiind întrebați dacă le-ar surâde ideea de a ajunge în Top Social Brands, un top realizat
în urmă unei analize complexe a activitarilor desfășurate de brandurile românești în mediul
online, active în sferă Social Media timp de un an. Tuturor managerilor le-a plăcut această idee,
de a ajunge în Top Social Brands, unii dintre ei neștiind de exsitenta acestui Top.

4.3. Conluzii

Concluziile după cea de-a doua metodă de cercetare sunt în mare parte clare - ar fi necesare
și o serie de interviuri cu reprezentații din departamentele de marketing din cadrul companiilor și
nu neapărat cu antreprenorii care sunt concentrați și axați în mare parte pe vânzări și pe
organizarea companiei și prea puțin pe partea de imagine și interecțiune cu clienții în mediul
online.
Pe de altă parte, putem afirma că interviul a ajutat la reliefarea modului de gândire a
managerului român, reprezentant al unei companii mici, la început de drum care este și nu este
atât de activ în spațiul Social Media, dar care este deschis să se afirme online, și să devină
generator de conținut pentru comunitatea Social Media.

50
De asemenea, există anumite puncte slabe, altfel spus, limite pe care le-am descoperit în
ceea ce privește ghidul de interviu și anume: lucrarea are un ghid de interviu care are prea multe
întrebări într-o singură întrebare și nu lasă subietul să se poate concetra doar pe o singură
întrebare. Pe de altă parte, câteva întrebări s-au repetat și respondenții au primit prea multe
întrebări închise la care au avut posibilitatea să răspundă cu Da/Nu fără a mai avea ocazia să
obținem de la ei un răspuns deschis, elaborat, fomându-se astfel dificultăți în interpretarea
rezultatelor.
Pe de altă parte, o limită importantă a acestei metode este distorsionarea răspunsurilor care
așa cum spune Chelcea în lucrarea sa, prezența fizică a operatorului de interviu accentuează
riscul distorsionării într-un studiu cu finalitate metotologică. (Chelcea, 2003) De asemenea, o
altă limită este reprezentată de oboseala repondentului sau a epuizării informațiilor despre
subiectul intervievat, interesul acestuia scade și nu mai poate oferi aceleași răpunsuri la
întrebările adresate.

51
Capitolul 5. Limite ale lucrării și concluzii finale

Limite

În primul rând va trebui extinsă analiză de conținut cu o anchetă sociologică detaliată


care să includă firmele mari cu capital românesc. În al doilea rând, interviurile luate până acum
în cadrul acestei lucrări științifice se limitează doar la firmele deși sută la sută românești, mici,
fără obiective de business mari sau la nivel înalt, cu toate acestea, interviurile au ajutat în
confirmarea întrebărilor de cercetare a acestei lucrări. Pasul următor, în urmăa rezultatelor
obținute prin metodă interviului ar fi și aici, realizarea unei anchete sociologice amănunțite pe o
perioadă mai mare de timp, pe un număr mai mare de subiecți dar și cu firme de o mărime de la
mediu în sus sau cel puțin mediu.
De asemenea, timpul a fost unul scurt, perioada analizei de conținut putând fi mai mare
de 7 luni pentru a obține informații și mai concrete și de asemenea, pe o gamă mai largă de
domenii de activități.
În privința interviului, ghidul de interviu putea fi mai clar în exprimare și putea ajuta
lucrarea de față să fie mai precisă în confirmarea întrebărilor de cercetare dacă respondenții erau
din același domeniu de activitate.

Concluzii
Social Media este după cum am putut observa de-a lungul acestei lucrări, într-o continuă
evoluție și într-o neîntreruptă dezvoltare, în fiecare zi apărând noi aplicații și noi caracteristici
inovatoare în sistemul platfomelor vechi. Acest domeniu nu a încetat și nu va înceta niciodată să
se dezvolte, mai ales în contextul în care se extinde atât teritorial cât și în cadrul tuturor
domeniilor de activitate, dar mai ales în viața indivizilor.
Reluând întrebările de cercetare cu care lucrarea de cercetare a plecat la drum, pentru a
afla dacă metodele de cercetare utilizate, au putut confirma întrebările, se poate observa că la
prima întrebare și anume În ce măsură influențeză strategia Social Media a directorilor de
companii, activitatea propriu zisă a companiilor?, aceasta a fost validată de metoda interviului.
Cu alte cuvinte, după cum s-a putut în urma interpretărilor rezultatelor interviurilor aplicate celor
5 manageri de companii, strategia de imagine sau cu alte cuvinte, de publicitatea, a companiilor

52
este influențată în mod direct de către manageriilor în primul rând că unii dintre aceștia se ocupă
în mod direct de promovarea brandului lor și în al doilea rând pentru că ei sunt cei care alocă
buget pentru acest tip de publicitate și de vizibilitate online a companiilor
Celelalte două întrebări, de cercetare, Cum și în ce condiții poate o companie să-și
activeze comunitatea din Social Media prin intermediul conținutului generat? și În ce măsură
conținutul generat prin intermediul Social Media al companiei poate influeța decizia
consumatorilor de a interacționa cu brand-ul? au fost foarte bine suprinse în prima parte a
cercetării, fiind validate într-un mod evident prin intermediul analizei de conținut a celor 3 pagini
de Facebook a celor 3 cafenele, aceasta ilustrând astfel modalitatea prin care companiile își
activează propriile comunități Social Media doar prin intermediul conținutului generat și mai ales
tot prin intermediul conținului îi îndeamnă pe membri să interacționeze și să reacționeze la
postările lor.

Întrebarea care se pune defapt ar fi, care este locul Social Media în viețile companiilor
din ziua de astăzi sau invers, care este locul lor în fenomenul Social Media?

53
Bibliografia
Andzulis, J. P. (2012). A Review of Social Media and Implications for the Sales.

Bădău, H. M. (2011). Tehnici de comunicare în Social Media. Iași: Polirom.

Barnawi, M. (2016). Reputation Management Through Social Media. Master Thesis in International
Public Relations - New Media Marketing (CM670).

Bernard, B. (1952). Content Analysis in Communication Research.

Bennett, W. L. (2004). Social Movements beyond Borders: Organization, Communication, and Political
Capacity in Two Eras of Transnational Activism. Transnational Protest and Global Activism (2004) , 203-
226 .

Beaumont, Claudine. ‘‘Twitter hits 10 billionth tweet.’’ The Telegraph, March 5, 2010,
http://www.telegraph.co.uk/technology/twitter/7375442/Twitter-hits-10-billionth-tweet.html;
Anderson, Sophie. ‘‘Twitter user sends world’s 20 billionth tweet.’’ BBC News. July 31, 2010.
http://www.bbc.co.uk/ news/world-asia-pacific-10829383

Blackshaw, P. &. (2004, Ianuarie 31). http://www.brandchannel.com/images/papers/222_cgm.pdf .


Retrieved from http://www.brandchannel.com:
http://www.brandchannel.com/images/papers/222_cgm.pdf

Burgess, J., & Green, J. (Composers). (2013). Youtube: Online video and participatory culture. [J. W.
Sons, Performer, J. Burgess, & J. Green, Conductors] Cambridge, U.K., U.K.

Carolyn, H., & Gautam, P. (2011). From social media to social customer relationship management,
Strategy & Leadership, Vol. 39. Emerald Group Publishing Limited.

Chelcea, S. (2003). Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice. Bucuresti: comunicare.ro.

D.Bailey, K. (1994). Methods of social research (Vol. a IV a editie). New York: Maxwell Macmillan
International, .

Daniel Miller, e. a. (2016). How the World Changed Social Media. London: UCL Publishing.

Dijck, J. V. (2013). The Culture of Connectivity - A critical histoty of Social Media. Oxford: Oxford
University Press 2013.

EY, R. (2015). Impactul marketingului prin intermediul rețelelor de socializare (social media) asupra
mediului de afaceri local. Bucuresti: EY România.

Feenberg, A. (2009). Critical theory of communication technology: Introduction to the special section.
Information Society, 25(2), 77–83.

54
Ibrahim, B. H. (2013). Nigerians Usage Of Facebook During 2012 Occupy Nigeria Protests: Between
Networked And Real Public Spheres. Researcher.

Ilut, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Iasi: Polirom.

Kaplan, A. M. (2012, June 12). Business Horizons 53. Retrieved May 12, 2019, from
www.sciencedirect.com.

KİTABI, B. (2018). Wherever Students Are, We Are There: History Teaching. International Congress on
political, Economic and Social Studies (p. 22). Venice/Italy: www.icpress.org.

LaPointe, P. (2012). Measuring Facebook's Impact on Marketing. Journal Of Advertising Research,.

Lardi, K., & Fuchs, R. (2013). Social Media Strategy. Zurich: vdf Hochschulverlag AG, an der.

Macafee, T. &. (2012). Killing the Bill Online? Pathways to Young People’s Protest Engagement via Social
Media. CYBERPSYCHOLOGY, BEHAVIOR, AND SOCIAL NETWORKING. 15(11).

Măgdălina, C., & Badea, E. (2017). Like & Share 2017, Studiu despre social media marketing. Bucuresti:
Valoria.

Mangold, G. &. (2009). Social media: The new hybrid element of the promotion mix. . Business Horizons.

Marian, C. (2007). Metode calitative de cercetare în științele sociale. Cluj-Napoca: Accent.

Smutny, Z., Reznicek, V., Kalina, J., & Alexander, G. (2013). Interaction of Social Media and its use in
Marketing Management. 21 st Interdisplinary Informtion Management Talks (IDIMT) (p. 174). Praga:
zdenek.smutny@vse.cz.

Solis, B. &. (2009). Putting the Public Back in Public Relations: How Social. Upper Saddle River, New
Jersey: Pearson Education, Inc.

Srauy, S. (2015, aprilie - iunie). Social Media + Society. The Limits of Social Media: What Social Media can
be, and what we should hope they never become , p. 3.

Szabla, M., & Blommaert, J. (2017). Does context really collapse in social media interaction. Tilburg:
Tilburg University.

Vij, S., & Sharma, J. (2013). An Empirical Study on Social Media Behaviour of Consumers and. 5th IIMA
Conference on Marketing in Emerging Economies, 9-11 January 2013 (p. 20). Ahmadabad: Indian
Institute of Management, Ahmadabad.

Wherever Students Are, We Are There: History Teaching on Social Media


41 4th International Congress on Political, Economic and Social Studies (ICPESS), 28-30 June 2018 Solis,
B., & Breakenridge, D. (2009). Putting the Public Back in Public Relations: How Social Media is
Reinventing the Aging Business of PR. Upper Saddle River, New Jersey: Pearson Education, Inc.
„Statistics,’’ Press room, Facebook Website, accessed January 10, 2011. http://www.facebook.
com/press/info.php?statistics

55
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V306/pdf

Social networking habits vary considerably across Asia-Pacific markets, comScore press release, April 7,
2010,
http://www.comscore.com/Press_Events/Press_Releases/2010/4/Social_Networking_Across_Asia-
Pacific_Markets/%28language%29/eng-US

https://www.merriam-webster.com/dictionary/social%20media

file:///D:/Downloads/socialmedia_and_crm%20(1).pdf

https://www.researchgate.net/profile/David_Faulds/publication/222415599_Social_media_The_new_h
ybrid_element_of_the_promotion_mix/links/00463532845a0100af000000.pdf

www.mycokerewards.com

http://www.businessdictionary.com/definition/social-media.html
http://mcr.doingbusiness.ro/uploads/58feedbd846efStudiu_Like%20&%20Share%202017_RO.pdf

http://eyromania.ro/sites/default/files/attachments/EY_TotalSoft_Impactul%20social%20media_28Oct
14.pdf

https://www.eyromania.ro/noutati/articole/ce-cred-companiile-din-rom%C3%A2nia-despre-
re%C8%9Belele-sociale

‘‘From social media to Social CRM: reinventing customer relationships,’’ IBM Institute for Business
Value, 2011

https://www.slideshare.net/ancaduma/ey-romania-studiu-despre-social-media-si-mediul-de-afaceri-
romanesc

http://dmf.isensesolutions.ro/uploads/DMF.pdf
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V306/pdf

www.manafu.ro

www.facebook.com, www.youtube.com, www.instagram.com, www.twitter.com, www.snapchat.com

https://www.brandwatch.com/blog/youtube-stats/

https://www.statista.com/statistics/282087/number-of-monthly-active-twitter-users/

https://zephoria.com/top-10-valuable-snapchat-statistics/

https://blog.hootsuite.com/instagram-statistics/

56
www.zelist.ro

https://www.manafu.ro/2019/02/social-media-in-romania-2019/

https://www.zelist.ro/blog/wp-content/uploads/2019/06/infographic_piramida_mai_2019-
e1560256263608.png

http://dmf.isensesolutions.ro/uploads/DMF.pdf

http://dmf.isensesolutions.ro/uploads/DMF.pdf

https://www.revistabiz.ro/res/wp-content/uploads/dlm_uploads/2017/06/Top-Social-Brands-2017.pdf

https://www.revistabiz.ro/res/wp-content/uploads/dlm_uploads/2017/06/Top-Social-Brands-2017.pdf

www.hootsuite.com

http://timetomarket.ro/ce-este-hootsuite-si-cum-te-ajuta-a-game-of-social-thrones/

https://blog.hootsuite.com/social-media-for-business/

https://blog.hootsuite.com/social-media-for-business/

www.revistabiz.ro

57
Anexe

Anexa 1

Pagina de Facebook – Cafeneaua Hug the Mug –Sibiu

Pagina de Instagram – Cafeneaua Hug the Mug –Sibiu

58
Pagina de Facebook – Cafeneaua Victor – Cluj-Napoca

Pagina de Instagram – Cafeneaua Victor – Cluj-Napoca

59
Pagina de Facebook – Captain Bean – Cluj Napoca

Pagina de Instagram – Captain Bean – Cluj-Napoca

60
Anexa 2

Ghidul de interviu

Bună ziua.

Mă numesc Ana-Maria Chirițoiu și scriu o licență despre rolul Social Media în dezvoltarea unei
companii și de creare a unor comunități în jurul acestora și am rugămintea să mă ajutați cu
răspunsul la următoarele intrebări:

1. Având în vedere că sunteți deja familiarizați cu conceptul de Social Media, fiind o metodă
actuală de promovare online a unei companii, care credeți că este rolul acestui intrument prentru
promovarea firmei dumneavoastră? Ce metode ați folosit și cu ce scop? Cum intereactionati cu
clienții dvs care vă urmăresc virtual?

2. Credeți că un astfel tip de promovare a companiei dumneavoastră vă este/poate fi benefic


asupra creșterii vânzărilor, fidelizării clienților sau a creșterii brand-ului? Argumentați-vă
răspunsul.

3. Ce tipuri de canale de comunicare Social Media folosește compania dumneavoastră?

4. Când folosiți și de ce ați decis să vă adaptați la Social Media?

5. Aveți o strategie Social Media? Argumentați de ce nu și de ce da? Câți bani investiți lunar sau
anual în SM? Aveți angajați care se ocupă de așa ceva?

6. Cedeți în interacțiunea virtuală cu consumatorii?

7. Credeți că ați fi privit altfel ca și brand dacă ați intra în sfera Social Media?

8. Considerați că vă puteți construi o comunitate de fani pe Facebook?

9. Considerați necesară întreținerea comunitătii prin generarea de conținut de calitate?

10. Cum vi se pare ideea de a ajunge în Top Social Brands 2018 și de a fi cel mai cunoscut
brand din mediul online românesc ( Acest top este rezultatul unei analize complexe a activităților
desfășurate de brandurile active în social media din România timp de un an)?

61
Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Nume:

Prenume:

Firmă reprezentată:

Vârstă:

62
Interviu 1.

Întrebarea 1. Având în vedere că sunteți deja familiarizați cu conceptul de Social Media, fiind
o metodă actuală de promovare online a unei companii, care credeți că este rolul acestui
intrument prentru promovarea firmei dumneavoastră? Ce metode ați folosit și ce ce scop? Cum
intereactionati cu clienții dvs care va urmăresc virtual?

Răspuns: Consider că rolul Soial Media în cadrul firmei pe care eu o manageriez este un rol
destul de important având în vedere modul în care evoluează publicitatea în era noastră. Că
metode pe care le folosesc sunt aplicațiile web care le permit utilizatorilor să interacționeze atât
între ei cât și cu brandul firmei. Platforme destinate interacțiunii și împărtășirii de informații de
orice fel dinspre mine că și firmă către ei – că și utilizatori. Că și prima interacțiune sunt
postările de pe facebook dar și review-urile video de pe site-ul firmei și a canalului de Youtube.

Întrebarea 2. Credeți că un astfel tip de promovare a companiei dumneavoastră vă este/poate fi


benefic asupra creșterii vanzărilor, fidelizării clienților sau a creșterii brand-ului? Argumentați-
vă răspunsul.

Răspuns: Da, consider că este benefic datorită ușurinței de a transmite informații către ei de
orice gen – pur informativ, promoțional etc.

Întrebarea 3. Ce tipuri de canale de comunicare Social Media folosește compania


dumneavoastră?

Răspuns: Bineînțeles că nu putem există în era digitală fără o pagină de Facebook a comapniei
și de asemenea, am considerat necesar un canal de youtube.

Întrebarea 4. Când folosiți și de ce ați decis să va adaptați la Social Media?

Răspuns: Folosesc destul de des promovarea online. Alegerea consider că era una normală
pentru că încerc să promovez un magazin online, deci clar că trebuie folosit foarte mult tot un
mediu online de promovare.

63
Întrebarea 5. Aveți o strategie Social Media? Argumentați de ce nu și de ce da? Câți bani
investiți lunar sau annual în SM? Aveți angajați care se ocupă de așa ceva?

Răspuns: Nu am neapărat o strategie punctată clar. Încerc deocamdată să cresc ușor, fără
costuri prea mari. Vreau să precizez că mă ocup singur de promovarea online și investesc
momentan aproximativ 100 de euro pentru postările plătite de pă facebook când decid să fac o
campanie de promovare a unui anumit produs.

Întrebarea 6. Credeți în interacțiunea virtuală cu consumatorii?

Răspuns: Da, e utilă atât pentru sharing de informații cât și pentru a câștiga încrederea
oamenilor.

Întrebarea 7. Credeți că ați fi privit altfel că și brand dacă ați intră în sferă Social Media?

Răspuns: Da. Consider că sunt privit altfel doar din prismă faptului că exist online. Am o
prezența în mediul virtual și pentru consumatorul zilelelor noastre acest aspect contează foarte
mult.

Întrebarea 8. Considerați că vă puteți construi o comunitate de fani pe Facebook?

Răspuns: Da, asta încercăm momentan.

Întrebarea 9. Considerați necesară întreținerea comunitătii prin generarea de conținut de


calitate?

Răspuns: Absolut necesar. Altfel comunitatea nu rămâne vie și practic acțiunea își pierde
scopul iar oamenii nu îți mai cunosc produsul și nu ți-l vor cumpără sau recomanda.

Întrebarea 10. Cum vi se pare ideea de a ajunge în Top Social Brands 2018 și de a fi cel mai
cunoscut brand din mediul online ( Acest top este rezultatul unei analize complexe a activităților
desfășurate de brandurile active în social media din România timp de un an)?

Răspuns: Cât despre Top social brands: nu știam de existența acestui top. Bineînțeles că
prezintă interes, dar fără a cunoaște informații nu pot decât să mă limitez în a spune că e un ideal
care trebuie pus în balanța vs costuri, timp și beneficii estimate.

64
Nume: Bogdan

Prenume: Alexandru

Firma reprezentată: Rock Ford Kinesiology –firma de taping (benzi medicinale pentru sportivi)

Varstă: 35 de ani

65
Interviu 2

Întrebarea 1. Având în vedere că sunteți deja familiarizați cu conceptul de Social Media, fiind
o metodă actuală de promovare online a unei companii, care credeți că este rolul acestui
intrument prentru promovarea firmei dumneavoastră? Ce metode ați folosit și ce ce scop? Cum
intereactionati cu clienții dvs care va urmăresc virtual?

Răspuns: Da...Rolul acestui intrument este acela de a comunică în mod virtual cu clienții mei.
Pentru promovarea firmei și a brandului nostru, suntem pe facebook și pe instragram.

Întrebarea 2. Credeți că un astfel tip de promovare a companiei dumneavoastră vă este/poate fi


benefic asupra creșterii vanzărilor, fidelizării clienților sau a creșterii brand-ului? Argumentați-
vă răspunsul.

Răspuns: Da, este benefic. De ce? Pentru că o mare parte din clienții noștri sunt pe social
media.

Întrebarea 3. Ce tipuri de canale de comunicare Social Media folosește compania


dumneavoastră?

Răspuns: Trei canale momentan. Google, facebook și instagram. Cea din urmă doar de puțin
timp.

Întrebarea 4. Când folosiți și de ce ați decis să va adaptați la Social Media?

Răspuns: Folosim zilnic social media. De ce? Pentru că acolo sunt clienții noștri.

Întrebarea 5. Aveți o strategie Social Media? Argumentați de ce nu și de ce da? Câți bani


investiți lunar sau annual în SM? Aveți angajați care se ocupă de așa ceva?

Răspuns: Strategia mea pentru social media a fost să apelez la o firmă care cu asta se ocupă. De
ce? Pentru că nu am timp să invăt și să aplic toate noutătile apărute în acest domeniu. Prefer să-i
plătesc pe cei care știu deja cum trebuie acționat.

Întrebarea 6.Credeți în interacțiunea virtuală cu consumatorii?

Răspuns: Da,normal!

66
Întrebarea 7. Credeți că ați fi privit altfel că și brand dacă ați intră în sferă Social Media?

Răspuns: Noi suntem deja în sfera Social Media, și da suntem recunoscuți și apreciați.

Întrebarea 8. Considerați că vă puteți construi o comunitate de fani pe Facebook?

Răspuns: Avem deja o comunitate de fani pe facebook.

Întrebarea 9. Considerați necesară întreținerea comunitătii prin generarea de conținut de


calitate?

Răspuns: Bineînțeles. Dar de conținut se ocupă deja colegii mei de la marketing.

Întrebarea 10. Cum vi se pare ideea de a ajunge în Top Social Brands 2018 și de a fi cel mai
cunoscut brand din mediul online ( Acest top este rezultatul unei analize complexe a activităților
desfășurate de brandurile active în social media din România timp de un an)?

Răspuns: Da. M-i se pare foarte interesantă această idee.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Nume: Neamțu

Prenume: Loredana

Firmă reprezentată: Perfect Siluette

Varstă: 45 de ani

Interviu 3

Întrebarea 1. Având în vedere că sunteți deja familiarizați cu conceptul de Social Media, fiind o
metodă actuală de promovare online a unei companii, care credeți că este rolul acestui intrument
prentru promovarea firmei dumneavoastră? Ce metode ați folosit și ce ce scop? Cum
intereactionati cu clienții dvs care va urmăresc virtual?

67
Răspuns: Cea mai efectivă modalitate de advertising într-un business, în prezent.

Întrebarea 2. Credeți că un astfel tip de promovare a companiei dumneavoastră vă este/poate fi


benefic asupra creșterii vanzărilor, fidelizării clienților sau a creșterii brand-ului? Argumentați-
vă răspunsul.

Răspuns: Nouă generație nu mai dorește promovarea produselor unei companii, ci dorește
promovarea unor beneficii pe care ei, clienții, le vor. Iar companiile au la dispoziție până la
maxim 2 min să le capteze atenția clienților, în spațiul în care ei își petrec cel mai mult timp
(social media) pentru a transformă un doritor cu o nevoie, într-un client satisfăcut după
achizionarea produsului/serviciului.
În domeniul marketingului, statistic vorbind, cea mai eficientă modalitate de advertising în
prezent, este video-ul (facebook, Instagram, twitter, snapchat).
După care este realmente necesar un landing page bine pus la punct și un site optimizat
(elemente vizuale, auditive, Securitate, friendly ușer, optimizare search engine).
Pe locul 2 a rămas email marketing care joacă un rol foarte important în loializarea clienților
deja existenți. Cu un content aerisit, de calitate, și o ofertă corespunzătoare, rezultatul poate fi de
cel puțin dublarea veniturilor.

Întrebarea 3. Ce tipuri de canale de comunicare Social Media folosește compania


dumneavoastră?

Răspuns: Facebook, Instagram, twitter, pinterest

Întrebarea 4. Când folosiți și de ce ați decis să va adaptați la Social Media?

Răspuns: Folosim social media în funcție de scopul campaniei.


Dacă în present dorim solidificarea clienților deja existenți, mergem cu o ofertă strict doar
pentru clienții existenți, deci folosim email personalizat.

68
Dacă dorim engagement, mergem pe poștări interactive pe facebook și Instagram, chiar sip e
twitter.
Pentru vânzări, mergem direct pe advertising: facebook, Instagram, google.

Întrebarea 5. Aveți o strategie Social Media? Argumentați de ce nu și de ce da? Câți bani


investiți lunar sau annual în SM? Aveți angajați care se ocupă de așa ceva?

Răspuns:
Una din strategii constă în adaptarea contentului pe care îl shareuim, la fiecare platformă de
socializare în parte. Ce vreau să spun prin asta este că, nu postăm pe twitter același gen de
reclame sau entertainment content pe care le postăm pe Instagram. Concluzie: adaptezi contentul
în funcție de stilul rețelei de socializare pe care te afli și vrei să creezi mișcare.
O altă strategie este postarea constanța, fără intenția de vânzare, a unui content valoros pentru
cei care ne urmăresc, în scopul de a oferi valoare, free.
Încă o strategie foarte importantă este aceea de a avea influencers. Când ai un produs foarte bun
și ieși cu el pe piață, te susțin foarte mult review-urile influencerilor, oferind și construind
încredere în bradul tău.

Întrebarea 6.Credeți în interacțiunea virtuală cu consumatorii?

Răspuns: Cu consumatorii este necesar să comunici în mediul în care ei se simț cel mai lejer.

Întrebarea 7. Credeți că ați fi privit altfel că și brand dacă ați intră în sferă Social Media?

Răspuns : Da.

Întrebarea 8. Considerați că vă puteți construi o comunitate de fani pe Facebook?

Răspuns: Da. Am deja o comunitate online.

69
Întrebarea 9. Considerați necesară întreținerea comunitătii prin generarea de conținut de
calitate?

Răspuns: Da. Conținutul de calitate este cel care atrage.

Întrebarea 10. Cum vi se pare ideea de a ajunge în Top Social Brands 2018 și de a fi cel mai
cunoscut brand din mediul online ( Acest top este rezultatul unei analize complexe a activităților
desfășurate de brandurile active în social media din România timp de un an)?

Răspuns: Recunoașterea brandului: Oferind oamenilor valoarea/serviciul de care ei au nevoie,


alături de calitate, prețuri corecte, asistentă, securitate, accesibilitate, plus prezența puternică în
social media cu siguranță toate aceste aspecte pot aduce un brand în top, chiar și la nivel
European. Tot ce contează este menținerea companiei la un nivel cât mai înalt în deservirea
prioritara a clienților cu calitate și accesibilitate.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Nume: Stan

Prenume: Cristina

Firmă reprezentată: Pharma DDL

Varstă: 35

70
Interviu 4

Întrebarea 1. Având în vedere că sunteți deja familiarizați cu conceptul de Social Media, fiind o
metodă actuală de promovare online a unei companii, care credeți că este rolul acestui intrument
prentru promovarea firmei dumneavoastră? Ce metode ați folosit și ce ce scop? Cum
intereactionati cu clienții dvs care va urmăresc virtual?

Răspuns: Site-uri sau aplicații online care încurajează schimbul de informații de către utilizatori
prin intermediul unor imagini sau texte, etc.

Întrebarea 2. Credeți că un astfel tip de promovare a companiei dumneavoastră vă este/poate fi


benefic asupra creșterii vanzărilor, fidelizării clienților sau a creșterii brand-ului? Argumentați-
vă răspunsul.

Răspuns: Da , deoarece în acest secol timpul este foarte limitat și ar fi benefic asupra vânzărilor
sau a dezvoltării.

Întrebarea 3. Ce tipuri de canale de comunicare Social Media folosește compania


dumneavoastră?

Răspuns: Pagini web, comunicarea prin bloguri

Întrebarea 4. Când folosiți și de ce ați decis să vă adaptați la Social Media?

Răspuns: Folosesc permanent acest system de comunicare, deoarece este mult mai rapid de a
află sau de a face public unele informații.

Întrebarea 5. Aveți o strategie Social Media? Argumentați de ce nu și de ce da? Câți bani


investiți lunar sau anual în SM? Aveți angajați care se ocupă de așa ceva?

Răspuns: Consider conținutul vizual o strategie bună pentru a atrage atenția fiind mult mai ușor
și perceput mult mai rapid.

Întrebarea 6. Cedeti în interacțiunea virtuală cu consumatorii?

Răspuns: Da

Întrebarea 7. Credeți că ați fi privit altfel că și brand dacă ați intră în sferă Social Media?

71
Răspuns: Da

Întrebarea 8. Considerați că vă puteți construi o comunitate de fani pe Facebook?

Răspuns: Da

Întrebarea 9. Considerați necesară întreținerea comunitătii prin generarea de conținut de


calitate?

Răspuns: Consider că este necesar întreținerea comunității.

Întrebarea 10. Cum vi se pare ideea de a ajunge în Top Social Brands 2018 și de a fi cel mai
cunoscut brand din mediul online ( Acest top este rezultatul unei analize complexe a activităților
desfășurate de brandurile active în social media din România timp de un an)?

Răspuns: De altfel, ideea de a ajunge în Top Social Brands 2018 mi-ar surâde deoarece poți
avea prilejul de a te dezvoltă mult mai rapid cu ajutorul celor din jurul tău decât de unul singur.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Nume: Doarvoas

Prenume: Claudiu

Firmă reprezentată: Doarvoas Claudiu Alexandru PFA cursuri TRX

Varstă: 25 de ani

Interviu 5

Întrebarea 1. Având în vedere că sunteți deja familiarizați cu conceptul de Social Media, fiind o
metodă actuală de promovare online a unei companii, care credeți că este rolul acestui intrument
prentru promovarea firmei dumneavoastră? Ce metode ați folosit și ce ce scop? Cum
intereactionati cu clienții dvs care va urmăresc virtual?

72
Răspuns: Social media ete ''tool-ul'' principal al sec XXI prin care noi că și persoane putem să
ne exprimăm anumite trăiri, dar de aseamenea din perspectivă unei firme este mijlocul ideal de a
promova firmă , de a atrage clienți , și până la urmă de a dezvoltă afacerea

Întrebarea 2. Credeți că un astfel tip de promovare a companiei dumneavoastră vă este/poate fi


benefic asupra creșterii vanzărilor, fidelizării clienților sau a creșterii brand-ului? Argumentați-
vă răspunsul.

Răspuns: Promovarea companiei prin social media , este benefică din toate punctele de vedere ,
deoarece o companie pe lângă promovare , fidelizarea și creșterea brand-ului, arată atenție la
detalii pentru clienții actuali dar și pentru noi clienți , arată seriozitate și o viziniune pe termen
lung

Întrebarea 3. Ce tipuri de canale de comunicare Social Media folosește compania


dumneavoastră?

Răspuns: Compania mea este la început de drum , cu siguranță viziunea companiei pe termen
lung include și promovarea prin anumite canale de media , pentru a crește satisfacția cliențiilor
actuali și atractivitatea noilor client

Întrebarea 4. Când folosiți și de ce ați decis să vă adaptați la Social Media?

Răspuns:Folosesc Social Media atunci când doresc să mi exprim un punct de vedere, o trăire, o
reușită atât în plan personal cât și profesional . Este o metodă ușoară de a interacționa și a află
alte păreri de la o arie mai mare de oameni

Întrebarea 5. Aveți o strategie Social Media? Argumentați de ce nu și de ce da? Câți bani


investiți lunar sau anual în SM? Aveți angajați care se ocupă de așa ceva?

Răspuns: Nu pot să zic că am o strategie neapărat , În anumite cazuri Social Media ajută , iar în
altele nu are niciun efect , este vorba strict de context la momentul respective

Întrebarea 6. Cedeti în interacțiunea virtuală cu consumatorii?

Răspuns: Cred că interacțiunea virtuală , economisește timp și anumite resurse dar i același
timp consumatorii au nevoie de la interacțiunea virtuaala de rezultate palpabile.

73
Întrebarea 7. Credeți că ați fi privit altfel că și brand dacă ați intră în sferă Social Media?

Răspuns: Seriozitatea unui brand nu ține doar de Social media , deorece poți avea rezultate
excepționale pe partea de social media , iar în lumea ''adevarata'' compania să nu ofere aceleași
servicii de calitate , măsură cea mai adecvată este echilibru dintre cele 2 părți

Întrebarea 8. Considerați că vă puteți construi o comunitate de fani pe Facebook?

Răspuns: Consider că da , doar că acesta nu este obiectivul principal al companiei momentul de


față, compania trebuie se axeze pe oferirea de servicii de calitate pentru avea o viziune de viitor
din toate punctele de vedere

Întrebarea 9. Considerați necesară întreținerea comunitătii prin generarea de conținut de


calitate?

Răspuns: Consider necesar întreținerea comunității virtuale dar nu o prioritate momentul de


față .

Întrebarea 10. Cum vi se pare ideea de ajunge Social Brands 2018 de fi cel cunoscut brand
din mediul online ( Acest este rezultatul unei analize complexe activităților desfășurate de
brandurile active social media din timp de un an)?

Raspuns: Ideea topului de brand este una foarte atractivă dar atunci când partea virtuală este
puternic scoasă înainte de asemenea trebuie susținută prin partea''palpabila'' și prin servicii de
calitate.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Nume: Vinerean

Prenume: Cristian Daniel

Firmă reprezentată: VNR logistic

Varstă: 27 de ani

74
Anexa 3

Studiu revista Biz –Topul Social Brands 2018

75