PROIECT DE PROGRAMA SCOLARA

PENTRU
EDUCATIE PLASTICA

CLASELE I - a IV- a
( pentru elevii cu deficiente de auz)

PROPUNATOR
Prof. CRISAN MARIA
SCOALA SPECIALA CU INTERNAT NR. 2 SIBIU

- 2005 -

1
 1. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea si utilizarea materialelor , a

instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice
artelor plastice
2. Recunoaşterea tipurilor de culori si a nonculorilor in
natura , pe imagini si pe paleta si obţinerea
amestecurilor
3. Cunoaşterea si utilizarea elementelor de limbaj
plastic
4. realizarea unor compoziţii libere si a unora după
model

2
 CLASA I

1. Cunoaşterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici

specifice artelor plastice
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

- identificarea materialelor (pensule ,

1.1. familiarizarea cu materialele si
disciplinele de lucru
1.2. mânuirea in mod corect, a materialelor
si a instrumentelor de lucru
1.3. organizarea paletei cu tipurile de
culori pigment
1.4. utilizarea tehnicii suprapunerii
culorilor , a colajului si a modelajului
tehnici diferite etc.
pastile si tuburi de culori , paleta
- etc.) si a modului de aşezare pe
banca ;
- exerciţii de folosire a pensulelor si a
culorilor pigment ;
- exerciţii de fluidizare a culorilor
pigment ;
- exerciţii de aşezare a culorilor
pigment (din tuburi) intr-o anumita
ordine , pe paleta
- exerciţii de aşternere a culorilor
pigment pe suport (umed si uscat)
cu diferite consecinţe ale
pigmentului ;
- compoziţii in care sa folosească

2.Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe

imagini si pe paleta si obţinerea amestecurilor

3
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţţre

2.1 recunoaşterea grupelor de culori si non- - exerciţii de identificare a grupelor

culori in natura , pe planşe didactice si de culori (primare , binare , calde ,
pe imagini (reproduceri de arta) reci) ;
2.2 obţinerea culorilor binare prin - exerciţii de obţinere a culorilor
amestecul celor primare binare , prin amestecul a doua culori
2.3 compunerea unor suprafeţe cu fiecare primare si a griurilor din alb si
din grupele de culori învăţate si cu negru ;
nonculori - compoziţii cu elemente figurative si
2.4 obţinerea tonurilor închise si deschise nonfigurative in care să folosească :
prin amestecarea culorilor cu alb sau
- grupa culorilor calde ;
negru , in urma recunoaşterii lor pe
reproduceri - grupa culorilor reci ;
- grupa culorilor primare si binare ;
- exerciţii de observare a tonurilor de
culoare ;
exerciţii de obţinere a cel puţin trei tonuri
spre închis si trei tonuri spre deschis , prin
amestecul acestora cu alb si negru ;

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

- exerciţii de identificare a diferitelor

3.1 obţinerea unele forme spontane forme din natura pe imagini
folosind culorile si nonculorile (reproduceri de arta) ca : forme de
obiecte , forme geometrice , forme
3.2.obţinerea formelor elaborate pe baza plastice ;
prelucrării formelor spontane , valorificând - exerciţii de obţinere a formelor
diferenţa dintre acestea si folosind toate spontane prin plierea hârtiei ;
culorile si amestecurile - dialog privind interpretarea
formelor spontane obţinute ;
- exerciţii de prelucrare a formelor
obţinute prin adăugarea unor
elemente ;
compoziţii cu forme spaţiale realizate din
plastilina , carton etc.

4.Realizarea unor compoziţii libere si a unora după model

4
 Obiective de referinţă Exemple de activitati de invatare

- exercitii de observare pe imagini

4.1 compunerea un spaţiu folosind forme
spontane si forme elaborate
4.2. realizarea unor compoziţii echilibrate
din culori si amestecurile lor
(reproduceri de arta) a formelor
plastice ;
- exerciţii de organizare a spaţiului
plastic cu ajutorul formelor ;
compoziţii folosind grupele de culori si
amestecuri , cu elemente reale si fantastice
etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII

 Materialele de lucru si folosirea lor

 Grupele de culori si nonculori
Amestecuri de culori
Forma spontana si elaborata
Compunerea spaţiului plastic
Compoziţii

5
 CLASA A II-A

1. Cunoaşterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de

lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1 folosirea unor materiale (tuburi ,

pastile,pensule,carioca,pasteluri) si - exerciţii de diferite materiale si tehnici de
tehnici(acuarela,tempera,guaşe,colaj,mixta) lucru
variate

2. Recunoaşterea tipurilor de culori si a nonculorilor în natură , pe imagini

si pe paleta si obţinerea amestecurilor
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. recunoaşterea grupelor de culori in
diferite contexte
]2.2. recunoaşterea pe imagini a
amestecurilor dintre culorile vecine din
steaua culorilor
2.3. obţinerea amestecurilor intre culorile
vecine din steaua culorilor
2.4.obţinerea amestecului unei culori cu
fiecare din celelalte in parte , una dintre ele
fiind în calitate mai mare
2.5.realizarea tonurilor din amestecul unei
culori cu fiecare din celelalte culori , in
care una este in calitate mai mare
2.6.compunerea un spaţiu plastic cu
amestecurile studiate
- exerciţii de identificare
- compoziţii figurative realizate prin
folosirea nuanţelor si a tonurilor
acestora (pe grupe de culori)
- exerciţii de obţinere a amestecurilor
;
- exerciţii de deschidere si închidere a
amestecurilor menţionate ;
compoziţii figurative nonfigurative ,
folosind amestecul dintre culori si tonurile
lor etc.

6
 3. Cunoaşterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic
Obiective de referinţă Elemente de activităţi de învăţare

3.1.obţinerea petei uniforme şi a petei - exerciţii de realizare

picturale(vibrata), pe baza diferenţelor - exerciţii de compunere a unei
dintre acestea , identificate pe imagini suprafeţe decorative cu pata
uniforma si a unui spaţiu plastic cu
pata picturala;
- compoziţii nonfigurative si
figurative , folosind adecvat petele
3.2.realizarea unei suprafeţe decorative si
de culoare;
un spaţiu plastic folosind punctele , liniile
compoziţii nonfigurative , folosind punctele
si formele
, liniile si formele etc.

4. Realizarea unor compoziţii libere si a unora după model

Obiecte de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1 organizarea echilibrată a elementelor de - compoziţii figurative , urmărind

limbaj studiate, intr-un spaţiu plastic organizarea unui echilibru al elementelor
de limbaj plastic studiate, folosind
amestecurile de culori si nonculori etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII
 Materiale si tehnici de lucru
 Amestecurile dintre culori si dintre culori si nonculori
 Pata uniforma si pata picturala (vibrata)
 Compoziţia echilibrata a suprafeţelor decorative si a spatiilor
plastice

7
 CLASA A III –A
1. Cunoaşterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de
lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiecte de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1. folosirea unor materiale (tuburi , - compoziţii figurative si

pastile,carioca,pastel,plastilina,hârtie nonfigurative realizate cu diferite
colorata) si tehnici specifice materiale si tehnici de lucru ;
(acuarela,tempera,guaşa,colaj si exerciţii de modelare si forme spaţiale etc.
mixta,modelaj)

2. Recunoaşterea tipurilor de culori si a nonculorilor in

natura , pe imagini si pe paleta, si obţinerea amestecurilor
Obiecte de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. recunoaşterea grupelor de culori - exerciţii de identificare ;

(primare,binare,calde,reci si a nonculorilor)
si semnificaţiile acestora
2.2. obţinerea unei dominante de culoare
prin folosirea unei culori in cantitate mai
mare , atât ca amestec , cat si ca întindere
pe suport
2.3. compunerea un spaţiu plastic cu
amestecurile obţinute si cu tonurile
acestora
- dialog provocat privind
semnificaţiile culorilor (pe
imagini,reproduceri de arta);
- exerciţii de obţinere a amestecurilor
- compoziţii figurative si
nonfigurative folosind amestecurile
si dominanta de culoare;
compoziţii figurative sau nonfigurative
folosind amestecurile dintre culori si
tonurile lor etc.

8
3. Cunoaşterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic
Obiective de referinţă
3.1.obţinerea petei picturale prin folosirea
amestecurilor de culori (tonuri,nuanţe) in
tehnici diferite
3.2. cunoaşterea punctului ca element de
limbaj plastic
3.3. cunoaşterea liniei ca element de limbaj
plastic cu rol de construcţie (contur) si cu
rol decorativ
4.Realizarea unor compoziţii libere si a unora după model
Obiecte de referinţă
4.1.organizarea echilibrată a suprafeţei
folosind elementele de limbaj plastic
(forma,pata,linia)
B.CONTINUTURILE INVATARII
 Materialele si tehnici de lucru
 Amestecuri de culori si nonculori – dominanta cromatica
 Pata picturala ( vibrata)
 Punctul , element plastic
 Linia cu rol constructive si decorative
 Compoziţia echilibrata a suprafeţei decorative si a spaţiului plastic
9
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de obţinere a petei
picturale , folosind tonurile ,
nuanţele si fluidizarea
culorii(acuarela) ;
- compoziţii figurative si
nonfigurative cu pata picturala
(vibrată) in tehnici diferite ;
- exerciţii de recunoaştere si folosire
a punctului ca element plastic ;
- exerciţii de recunoaştere si
diferenţiere a liniei ca element de
construcţie (contur) si ca element
decorative ;
- compoziţii figurative si
nonfigurative prin folosirea liniei cu
rol de construcţie folosind
instrumente si tehnici adecvate
( pix,carioca,peniţa,marker);
- compoziţii folosind linia cu rol
decorative (ornamentarea unei
suprafeţe de forma pătrată ,
dreptunghiulara,rotunda etc.)
Exemple de activităţi de învăţare
- compoziţii figurative urmărind
organizarea echilibrata a elementelor de
limbaj studiate si a unor amestecuri de
culori (nuanţe, tonuri) etc.
 CLASA A IV-A

1. Cunoaşterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de

lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1. utilizarea materialelor (tuburi
pastile,carioca,pastel,plastilină, lut, hârtie,
placa) si a tehnicilor de lucru
(acuarele,tempera,guaşa,colaj,mixta,modelaj)
pentru realizarea unor compoziţii
- compoziţii figurative si
nonfigurative realizate cu diferite
materiale si tehnici de lucru;
- exerciţii de modelare si obţinerea
unor basoreliefuri si forme
spaţiale;
- realizarea unui proiect de mozaic
sau paviment din forme pătrate
(colaj) asamblate intr-o compoziţii
decorative etc.

10
 2. Recunoaşterea tipurilor de culori si nonculorilor in natura , pe imagini si
pe paleta, precum si obţinerea amestecurilor
Obiecte de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.1. recunoaşterea grupelor de culori , - peisaj , portret , compoziţie
componenţa fiecăruia , precum si figurative realizate cu o dominanta
semnificaţiilor acestora de culoare având o anumită
2.2.folosirea amestecurilor dintre culoare si semnificaţie ;
nonculoare si dintre culorile vecine din - compoziţii figurative sau
steaua culorilor nonfigurative realizate intr-o
singura culoare si tonurile ei ;
- compoziţii figurative sau
nonfigurative din nuanţele grupei
de culori calde si ale grupei de
culori reci ;
2.3. obţinerea unei dominante de culoare
prin folosirea unei culori in cantitate mai - compoziţie figurative sau
mare , atât ca amestec , cât şi ca întindere nonfigurative realizata din
pe suport amestecul nonculorilor , dozate
diferit , etc.;

3. Cunoaşterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinţa Exemple de activitatea de învăţare

3.1.utilizarea punctului ca element de - exerciţii de observare a punctului in
limbaj plastic , cu rol constructiv si rol natura , pe imagini (reproduceri de
decorativ arta), pe planşe didactice;
- exerciţii de obţinere a punctelor de
diferite forme , mărimi , culori
folosind diferite instrumente
(creion,pix,carioca,pensula);
- compoziţii figurative si
nonfigurative in care punctual sa
aibă rol constructiv;
3.2. utilizarea liniei ca element de limbaj - exerciţii de recunoaştere si
plastic cu rol constructiv si decorativ diferenţiere a liniei ca elemente de
3.3.obţinerea petei picturale prin folosirea construire si elemente decorative
amestecurilor de culori in tehnici diferite - exerciţii de obţinere a petei
picturale-fluidizarea culorii
- compoziţii figurative si
nonfigurative cu pata picturala
(vibrata)
4. Realizarea unor compoziţii libere si a unora după model

11
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1.organizarea echilibrată a unei suprafeţe - compoziţii figurative urmărind

folosind elemente de limbaj plastic (forma , organizarea echilibrata a elementelor de
pata , linia) limbaj studiate si a unor amestecuri de
culori (nuanţe , tonuri)

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
 Materiale si tehnici de lucru
 Amestecuri de culori si nonculori
 Dominanta cromatica
 Pata picturala
 Punctul si linia cu roluri constructive
 Compoziţia echilibrata a suprafeţei decorative si a spaţiului plastic

12
 III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA
Obiective cadru
1. Cunoaşterea si utilizarea
materialelor , a instrumentelor de
lucru si a unor tehnici specifice
artelor plastice
2. Recunoaşterea tipurilor de culori si
a nonculorilor in natura , pe imagini
si pe paleta şi obţinerea
amestecurilor
3. Cunoaşterea si utilizarea
elementelor de limbaj plastic
Realizarea unor compoziţii libere si a
unora după model
13
Standarde
- Folosirea adecvată a materialelor si
instrumentelor de lucru pentru
realizarea creaţiilor plastice
- Aplicarea unor tehnici specifice ,
unui anumit conţinut plastic
- Identificarea culorilor pe grupe
- Realizarea tonurilor din amestecul
culorii cu alb sau negru in
compoziţii
- Folosirea nuanţelor culorilor si
realizarea unei compoziţii cu
dominanta cromatica
- Aplicarea amestecurilor dintre alb si
negru intr-o compoziţie
- Recunoaşterea elementelor de
limbaj in creaţii ale elevilor si pe
imagini (picturi originale si
reproduceri de arta)
- Organizarea echilibrata a
compoziţiei (elemente de limbaj)
- Folosirea tuturor elementelor de
limbaj plastic in compoziţii
TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE
(pentru elevii deficienţi de auz)

AUTORI:
Profesor Mircea Vlad - inspector general M.Ed.C.
Coordonator
Profesor Crina Bouleanu – Şcoala pentru Surzi nr.2
Profesor Liana Nedeianu - Şcoala pentru Surzi nr.2
Profesor Aurelia Stănuică- Şcoala pentru Surzi nr.2
Profesor Constanţa Marţiş- Şcoala pentru Surzi nr.2

14
 NOTA DE PREZENTARE

- Punctul de plecare în elaborarea acestei programe pentru terapii

specifice de compensare îl constituie convingerea că o cunoaştere
profundă şi reală a copilului cu deficienţe de auz în ansamblul
dezvoltării sale va determina corecta ancorare în structura programei
propuse.
- Orice dezvoltare fizică, psihică şi socială se înscrie şi se desfăşoară în
timp, în ceea ce se exprimă prin conceptul de VÂRSTĂ. Vârsta este
un fapt real, înlăuntrul căruia se produc evenimente, transformări
cantitative şi calitative care se convertesc în comportamente în
procesul viu al dezvoltării. Pe longitudinea sa, acest proces este nu
numai uniform şi continuu, ci şi un proces polimorf şi discontinuu.
Această din urmă caracteristică va determina intervenţii pe parcursul
programului individual de terapie specială de compensare şi de
demutizare.
- Componentele terapiei specifice de compensare se regăsesc într-un
sistem global, pentru clasele I-VIII, cu ponderi diferite pe nivel de
clasă, dar mai ales pe profil psihoindividual, în raport cu care
profesorul psihopedagog, specialist, adoptă tehnica de terapie conform
unui program individual.
- Perioada pe care o parcurge elevul deficient de auz de la debutul
şcolar până la absolvire este considerată ca un palier în procesul
dezvoltării cu cel puţin două repere majore:
a - la 7 ani, copilul este proiectat genetic să deţină,
conform studiilor de specialitate, 70% din dezvoltarea
intelectuală pe care o va avea la 17-18 ani. Procesul de
mielinizare, ca proces de maturaţie, are consecinţe
psihice legate de funcţionarea sistemului nervos central,

15
 care în această perioadă (clasele I-VIII) prezintă un mare
grad de plasticitate.
b - pubertatea şi adolescenţa sunt etape de maturizare
biologică, dar care în plan psihoindividual cunoaşte
„mari seisme” în raport cu sinele, cu valorile sociale şi cu
comunicarea.
- Pe măsura achiziţiilor în plan verbal se cristalizează comportamente
verbale răspunzătoare deformarea imaginii de sine şi raportarea ei în diferite
medii de relaţionare comunicaţională ( familie, grup şcolar, grupuri formale,
societatea în ansamblul ei ).
- Interesul crescând pentru „social” îl mobilizează pe elevul deficient de
auz în efortul de a dobândi continuu abilităţi, capacităţi, comportamente de
comunicare determinante pentru consolidarea rolului şi statutului său social
în societatea „vorbitorilor”.

16
 OBIECTIVE GENERALE

1. Cunoaşterea cât mai completă şi obiectivă a profilului

individual al persoanei cu deficienţă de auz;
2. Stimularea permanentă a oricărei forme de comunicare a
copilului/elevului deficient de auz;
3. Însuşirea limbajului verbal oral şi scris în aşa fel încât să devină
instrumentul principal atât pentru achiziţia cunoştinţelor din
curriculumul parcurs în şcoală, cât şi pentru comunicare în
societate.

Obiectiv 1
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
1. Valorificarea situaţiilor concrete de viaţă - dramatizarea
ca pretext pentru comunicarea de orice tip - denumire de obiecte
(verbală, mimico-gestuală, dactilă) - comunicare verbală, în asociere cu gestul,
de diferite nivele de complexitate:
- întrebare-răspuns cu schemă
operaţională dată: cine? Ce? Ce face?
Unde? Când? Cu ce? etc.
- ordonarea secvenţelor unui conţinut
verbal
- dialog dirijat
- conversaţie tematică
- exprimare liberă, spontană
- repovestire
- compunere

17
2. Implementarea vocabularului specific
însuşit la diferite obiecte de învăţământ în
situaţie de comunicare independentă
(interdisciplinar, transdisciplinar)
3. Valorificarea informaţiilor oferite de
mass-media, formarea şi exprimarea
propriei opinii
II.
Obiective de referinţă
Cunoaşterea elevului prin studiul
documentelor personale – de identitate
- medicale
- socio-familiale
III.
Obiective de referinţă
1. Conştientizarea zonelor vibratorii
optime pentru reglarea mişcărilor
articulatorii specifice unor elemente sau
structuri fonetice
2. Formarea capacităţii de a emite corect
fonemele limbii române (articulare,
fonaţie)
18
- exersarea unor conţinuturi specifice unui
domeniu şi extinderea lor către alte
domenii
- ex. „fluviul Dunărea” în geografie,
literatură, istorie, ecologie;
- „puiul” – în literatură, biologie, desen
etc.;
- „apa” – în geografie, chimie, literatură,
ecologie, etc.;
- „florile” – în botanică, literatură, desen,
ecologie etc.;
- programe TV, meteo, cultural-artistice,
sportive, socio-politice;
- presa scrisă
Exemple de activităţi de învăţare
- starea aparatului fonator
- capacitatea respiratorie
- starea vocii
- potenţial auditiv
- dominanta comunicaţională
- nivelul capacităţii de labiolectură
- nivelul general al dezvoltării
psihointelectuale
- cunoaşterea, stimularea şi exersarea
potenţialului auditiv
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de respiraţie
- exerciţii de palpare a laringelui
profesorului în timpul fonaţiei
- imitarea fonaţiei prin palparea
concomitentă a laringelui propriu şi al
profesorului
- permanent se realizează controlul vizual
în oglindă al aparatului fonarticulator în
fonaţie
- emiterea unei voci naturale
- Fonemul „a” - articularea: buzele
deschise, limba stă pe planşeul bucla,
maxilarul inferior coborât, iar vârful
limbii este aproape de dinţii inferiori,
palatul moale este ridicat;
- Fonarea: coardele vocale vibrează, aerul

3. Formarea capacităţii de a prelua
modelul fono-articulator al rostirii
cuvintelor şi structurilor simple/dezvoltate
şi de a decodifica prin labiolectură un
mesaj verbal
4. Înlăturarea distorsiunilor privind
confuziile, omisiunile şi substituirile de
foneme
5. Asocierea între articularea sunetului,
semnul grafic şi semnul dactilic
19
cald uşor poate fi perceput pe mână
- Corectarea nazalizării: prin rostirea
silabei „pa” lungind pronunţia lui „a”
până la izolarea sa.
- Fonemul „p” – articularea: gura închisă,
maxilarele întredeschise, buzele bine
închise. Se emite prin explozia aerului la
ieşirea din cavitatea buclă. Aerul expirat
se simte pe mână. Coardele vocale nu
vibrează;
- Corectarea: în cazul în care sonorizează,
se face prin palparea laringelui
profesorului. Se conştientizează şi se imită
rostirea lui „p” fără să vibreze coardele
vocale
- Exerciţii de antrenare a atenţiei în
preluarea modelului fonoarticulator al
profesorului, de la silabe, cuvinte şi de a-l
imita în:
- comenzi verbale
- dialog profesor-elev
- dialog elev-elev
- Citire labială: frontal, profil, cu ecran (faţa
ascunsă, gura vizibilă)
- Exersarea prin scris, citit, labiolectur a
straturilor verbale însuşite şi
conştientizate global şi contextual:
- Mama-tata-baba
- Fată-vată
- Lată-ladă
- Pot-pod
- Mătură-pătură etc.
- Dictare cu suport dactil
- Dictare
- Citire cu susţinere dactilă
- Citire
- Verbalizarea de imagini cu susţinere
dactilică
- Verbalizarea de imagini cu susţinere în
scris
 VALORI ŞI ATITUDINI

Implicarea totală a elevului în implementarea fonemelor în structuri

concepute gradual( silabă – cuvânt – propoziţie – frază - text) şi exersate oral
şi în scris în contexte comunicaţionale diferite;
Dorinţa elevului deficient de auz de a comunica verbal independent,
spontan şi la cerere;
Formarea capacităţii de îmbogăţire a vocabularului şi activizarea lui în
structuri verbale cu rigoare gramaticală;
Formarea şi stabilizarea unui comportament verbal care îi conferă
elevului deficient de auz statutul de partener egal în relaţiile de comunicare
socială;
Interes şi motivaţie pentru comunicarea verbală astfel încât limba
română vorbită şi scrisă să devină limba maternă ca la toţi elevii.

20
 CONŢINUTURI TEMATICE

Exersarea cuvântului ţi a structurilor de comunicare se va realiza pe

conţinuturi specifice începând cu clasa I şi se vor extinde, diversifica şi
aprofunda la clasele următoare. Se vor adăuga şi conţinuturi tematice noi,
specifice fiecărui nivel de clasă, în funcţie de particularităţile fiecărui elev.
CLASA
ŞCOALA
FAMILIA
ANOTIMPURILE
TIMPUL
ÎMBRĂCĂMINTEA
ÎNCĂLŢĂMINTEA
ALIMENTE
MIJLOACE DE TRANSPORT
PLANTE
ANIMALE
FENOMENE ALE NATURII
CASA

21
 SATUL
COMUNA
ORAŞUL
JUDEŢUL
ŢARA – ROMÂNIA
SĂRBĂTORI
TRADIŢII
MESERII
COMPORTAMENT REALŢIONAL ÎN CONTEXTE
SOCIALE DIFERITE:
 LA MAGAZIN
 LA GARĂ
 LA POŞTĂ
 LA SPITAL
 LA MUZEU
 ÎN SALA DE SPECTACOL
 LA PIAŢĂ
 LA CUMPĂRĂTURI
 LA VOT
 LA INSTITUŢII PUBLICE

22
 SUGESTII METODICE

- Bugetul de timp este stabilit prin planul de învăţământ.

- Activitatea de terapie specifică de compensare se va desfăşura în
cabinete cu izolare fonică sau spaţii special amenajate, cu tehnică
modernă de protezare individuală şi/sau colectivă.
- Principala modalitate de desfăşurare a terapiei specifice de
compensare este cea INDIVIDUALĂ. Când se desfăşoară activitatea
în microgrupuri, numărul de elevi este de 2-3, în funcţie de gradul de
pierdere a auzului, de nivelul intelectual, de nivelul achiziţiilor
verbale şi de motivaţia pentru comunicare verbală ale elevului
deficient de auz.
- Activitatea parcurge anumite etape:
Dezvoltarea motricităţii aparatului fono-articulator prin:
gimnastică facială
gimnastică labială
gimnastică linguală
gimnastică pentru vălul palatin
gimnastică pentru obraji
Respiraţie neverbală şi verbală
Emitere, corectare şi stabilizare a vocii

23
 Emiterea sunetelor specifice limbii române
Exersarea şi consolidarea fonemelor în configuraţii fonetice
diferite ca structură şi dificultate
Antrenament foniatric pentru foneme, grupuri vocalice şi grupuri
consonantice
Antrenament foniatric pentru corectarea tulburărilor de articulaţie
Antrenament foniatric pentru consolidarea elementelor prozodice
ale comunicării orale: accent, ritm, intonaţie, coarticulaţie
Stimularea însuşirii şi îmbogăţirii vocabularului prin exersare şi
extindere spre arii curriculare diferite
- Sistemul global al terapiei specifice de compensare formează şi
exersează următoarele componente:
1 – ortofonia, care se defineşte ca însuşirea limbajului verbal
pe stadii şi nivele diferite: foneme izolate, configuraţii fonetice(silabe,
cuvinte, sintagme, propoziţii etc.)
2 - labiolectura, care se defineşte ca lectura/citirea vorbirii prin
simboluri de susţinere:
verbale – ideo-vizual-fonetice (labioleme)
nonverbale – ideo-vizuale (expresii faciale şi atitudinale)
paraverbale- gest-semn natural, mimico - gesticulaţie
convenţională, dactileme, dramatizare
3 - tehnica vorbirii, care se defineşte ca formarea şi
dezvoltarea controlului şi autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic şi al
auzului rezidual pe care se desfăşoară actul complex al articulării, fonaţiei şi
al comunicării verbale
4 - antrenamentul auditiv şi audiologia educaţională, care se
concretizează în:
învăţarea auditivă – detectarea prezenţei sau absenţei sunetului
discriminare – identificarea şi recunoaşterea sunetului, silabei,
cuvântului (conştientizare auditivă)
audiometria tonală – determinarea pragurilor auditive
subiective
la tonuri pure
audiometria vocală – antrenarea „auzului social” pe diferite
configuraţii verbale după spectograme
elaborate(liste de cuvinte şi structuri)
5 - comunicarea totală şi stimularea limbajului verbal ca
filozofie a comunicării bazată pe „şanse egale” la comunicare, conform
căreia fiecare elev cu deficienţă de auz şi fiecare „nevoie” a lui au forme
specifice de comunicare: auzul rezidual, vorbirea, dactilemele, semnele

24
naturale, citirea, scrierea, desenul narativ, mimico-gesticulaţia
convenţională.
6 - stimularea oricărei forme de comunicare va parcurge un
traseu individualizat, pe parcursul şcolarizării cu scopul major al dobândirii
unui comportament verbal răspunzător de gradul de inserţie socială,
perfectibil ulterior, de-a lungul întregii vieţi.
7 - programul individual de terapie specifică (PIT) este
rezultatul punerii de acord a profilului psihoindividual cu componentele
specifice din curriculum şi înlocuieşte tradiţionala planificare calendaristică
mult mai rigidă în raport cu intervenţia specială. PIT va permite un demers
în care specialistul are posibilitatea să intervină prin exersări, consolidări şi
chiar reveniri în funcţie de rezultate, progresul elevului în comunicare, de
starea de moment a elevului. PIT va oferi astfel confortul psihologic atât
pentru elev cât şi pentru profesorul specialist, contribuind astfel la asigurarea
unei motivaţii optime pentru dobândirea competenţelor de comunicare
verbală de către toţi elevii cu deficienţe de auz.

25