Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
PENTRU
EDUCATIE PLASTICA
CLASELE I - a IV- a
( pentru elevii cu deficiente de auz)
PROPUNATOR
Prof. CRISAN MARIA
SCOALA SPECIALA CU INTERNAT NR. 2 SIBIU
- 2005 -
1
1. OBIECTIVE CADRU
2
CLASA I
3
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţţre
4
Obiective de referinţă Exemple de activitati de invatare
B. CONTINUTURILE INVATARII
5
CLASA A II-A
- exerciţii de identificare
2.1. recunoaşterea grupelor de culori in
diferite contexte
]2.2. recunoaşterea pe imagini a
amestecurilor dintre culorile vecine din
steaua culorilor - compoziţii figurative realizate prin
2.3. obţinerea amestecurilor intre culorile folosirea nuanţelor si a tonurilor
vecine din steaua culorilor acestora (pe grupe de culori)
- exerciţii de obţinere a amestecurilor
;
2.4.obţinerea amestecului unei culori cu
fiecare din celelalte in parte , una dintre ele
fiind în calitate mai mare - exerciţii de deschidere si închidere a
2.5.realizarea tonurilor din amestecul unei amestecurilor menţionate ;
culori cu fiecare din celelalte culori , in
care una este in calitate mai mare compoziţii figurative nonfigurative ,
2.6.compunerea un spaţiu plastic cu folosind amestecul dintre culori si tonurile
amestecurile studiate lor etc.
6
3. Cunoaşterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic
Obiective de referinţă Elemente de activităţi de învăţare
B. CONTINUTURILE INVATARII
Materiale si tehnici de lucru
Amestecurile dintre culori si dintre culori si nonculori
Pata uniforma si pata picturala (vibrata)
Compoziţia echilibrata a suprafeţelor decorative si a spatiilor
plastice
7
CLASA A III –A
1. Cunoaşterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de
lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice
8
3. Cunoaşterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic
B.CONTINUTURILE INVATARII
Materialele si tehnici de lucru
Amestecuri de culori si nonculori – dominanta cromatica
Pata picturala ( vibrata)
Punctul , element plastic
Linia cu rol constructive si decorative
Compoziţia echilibrata a suprafeţei decorative si a spaţiului plastic
9
CLASA A IV-A
10
2. Recunoaşterea tipurilor de culori si nonculorilor in natura , pe imagini si
pe paleta, precum si obţinerea amestecurilor
Obiecte de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.1. recunoaşterea grupelor de culori , - peisaj , portret , compoziţie
componenţa fiecăruia , precum si figurative realizate cu o dominanta
semnificaţiilor acestora de culoare având o anumită
2.2.folosirea amestecurilor dintre culoare si semnificaţie ;
nonculoare si dintre culorile vecine din - compoziţii figurative sau
steaua culorilor nonfigurative realizate intr-o
singura culoare si tonurile ei ;
- compoziţii figurative sau
nonfigurative din nuanţele grupei
de culori calde si ale grupei de
culori reci ;
2.3. obţinerea unei dominante de culoare
prin folosirea unei culori in cantitate mai - compoziţie figurative sau
mare , atât ca amestec , cât şi ca întindere nonfigurative realizata din
pe suport amestecul nonculorilor , dozate
diferit , etc.;
11
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Materiale si tehnici de lucru
Amestecuri de culori si nonculori
Dominanta cromatica
Pata picturala
Punctul si linia cu roluri constructive
Compoziţia echilibrata a suprafeţei decorative si a spaţiului plastic
12
III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA
13
TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE
(pentru elevii deficienţi de auz)
AUTORI:
Profesor Mircea Vlad - inspector general M.Ed.C.
Coordonator
Profesor Crina Bouleanu – Şcoala pentru Surzi nr.2
Profesor Liana Nedeianu - Şcoala pentru Surzi nr.2
Profesor Aurelia Stănuică- Şcoala pentru Surzi nr.2
Profesor Constanţa Marţiş- Şcoala pentru Surzi nr.2
14
NOTA DE PREZENTARE
15
care în această perioadă (clasele I-VIII) prezintă un mare
grad de plasticitate.
b - pubertatea şi adolescenţa sunt etape de maturizare
biologică, dar care în plan psihoindividual cunoaşte
„mari seisme” în raport cu sinele, cu valorile sociale şi cu
comunicarea.
- Pe măsura achiziţiilor în plan verbal se cristalizează comportamente
verbale răspunzătoare deformarea imaginii de sine şi raportarea ei în diferite
medii de relaţionare comunicaţională ( familie, grup şcolar, grupuri formale,
societatea în ansamblul ei ).
- Interesul crescând pentru „social” îl mobilizează pe elevul deficient de
auz în efortul de a dobândi continuu abilităţi, capacităţi, comportamente de
comunicare determinante pentru consolidarea rolului şi statutului său social
în societatea „vorbitorilor”.
16
OBIECTIVE GENERALE
Obiectiv 1
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
1. Valorificarea situaţiilor concrete de viaţă - dramatizarea
ca pretext pentru comunicarea de orice tip - denumire de obiecte
(verbală, mimico-gestuală, dactilă) - comunicare verbală, în asociere cu gestul,
de diferite nivele de complexitate:
- întrebare-răspuns cu schemă
operaţională dată: cine? Ce? Ce face?
Unde? Când? Cu ce? etc.
- ordonarea secvenţelor unui conţinut
verbal
- dialog dirijat
- conversaţie tematică
- exprimare liberă, spontană
- repovestire
- compunere
17
2. Implementarea vocabularului specific - exersarea unor conţinuturi specifice unui
însuşit la diferite obiecte de învăţământ în domeniu şi extinderea lor către alte
situaţie de comunicare independentă domenii
(interdisciplinar, transdisciplinar) - ex. „fluviul Dunărea” în geografie,
literatură, istorie, ecologie;
- „puiul” – în literatură, biologie, desen
etc.;
- „apa” – în geografie, chimie, literatură,
ecologie, etc.;
- „florile” – în botanică, literatură, desen,
ecologie etc.;
3. Valorificarea informaţiilor oferite de - programe TV, meteo, cultural-artistice,
mass-media, formarea şi exprimarea sportive, socio-politice;
propriei opinii - presa scrisă
II.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
Cunoaşterea elevului prin studiul - starea aparatului fonator
documentelor personale – de identitate - capacitatea respiratorie
- medicale - starea vocii
- socio-familiale - potenţial auditiv
- dominanta comunicaţională
- nivelul capacităţii de labiolectură
- nivelul general al dezvoltării
psihointelectuale
- cunoaşterea, stimularea şi exersarea
potenţialului auditiv
III.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
1. Conştientizarea zonelor vibratorii - exerciţii de respiraţie
optime pentru reglarea mişcărilor - exerciţii de palpare a laringelui
articulatorii specifice unor elemente sau profesorului în timpul fonaţiei
structuri fonetice - imitarea fonaţiei prin palparea
concomitentă a laringelui propriu şi al
profesorului
- permanent se realizează controlul vizual
în oglindă al aparatului fonarticulator în
fonaţie
- emiterea unei voci naturale
2. Formarea capacităţii de a emite corect - Fonemul „a” - articularea: buzele
fonemele limbii române (articulare, deschise, limba stă pe planşeul bucla,
fonaţie) maxilarul inferior coborât, iar vârful
limbii este aproape de dinţii inferiori,
palatul moale este ridicat;
- Fonarea: coardele vocale vibrează, aerul
18
cald uşor poate fi perceput pe mână
- Corectarea nazalizării: prin rostirea
silabei „pa” lungind pronunţia lui „a”
până la izolarea sa.
- Fonemul „p” – articularea: gura închisă,
maxilarele întredeschise, buzele bine
închise. Se emite prin explozia aerului la
ieşirea din cavitatea buclă. Aerul expirat
se simte pe mână. Coardele vocale nu
vibrează;
- Corectarea: în cazul în care sonorizează,
se face prin palparea laringelui
profesorului. Se conştientizează şi se imită
rostirea lui „p” fără să vibreze coardele
vocale
3. Formarea capacităţii de a prelua - Exerciţii de antrenare a atenţiei în
modelul fono-articulator al rostirii preluarea modelului fonoarticulator al
cuvintelor şi structurilor simple/dezvoltate profesorului, de la silabe, cuvinte şi de a-l
şi de a decodifica prin labiolectură un imita în:
mesaj verbal - comenzi verbale
- dialog profesor-elev
- dialog elev-elev
- Citire labială: frontal, profil, cu ecran (faţa
ascunsă, gura vizibilă)
4. Înlăturarea distorsiunilor privind - Exersarea prin scris, citit, labiolectur a
confuziile, omisiunile şi substituirile de straturilor verbale însuşite şi
foneme conştientizate global şi contextual:
- Mama-tata-baba
- Fată-vată
- Lată-ladă
- Pot-pod
- Mătură-pătură etc.
5. Asocierea între articularea sunetului, - Dictare cu suport dactil
semnul grafic şi semnul dactilic - Dictare
- Citire cu susţinere dactilă
- Citire
- Verbalizarea de imagini cu susţinere
dactilică
- Verbalizarea de imagini cu susţinere în
scris
19
VALORI ŞI ATITUDINI
20
CONŢINUTURI TEMATICE
21
SATUL
COMUNA
ORAŞUL
JUDEŢUL
ŢARA – ROMÂNIA
SĂRBĂTORI
TRADIŢII
MESERII
COMPORTAMENT REALŢIONAL ÎN CONTEXTE
SOCIALE DIFERITE:
LA MAGAZIN
LA GARĂ
LA POŞTĂ
LA SPITAL
LA MUZEU
ÎN SALA DE SPECTACOL
LA PIAŢĂ
LA CUMPĂRĂTURI
LA VOT
LA INSTITUŢII PUBLICE
22
SUGESTII METODICE
23
Emiterea sunetelor specifice limbii române
Exersarea şi consolidarea fonemelor în configuraţii fonetice
diferite ca structură şi dificultate
Antrenament foniatric pentru foneme, grupuri vocalice şi grupuri
consonantice
Antrenament foniatric pentru corectarea tulburărilor de articulaţie
Antrenament foniatric pentru consolidarea elementelor prozodice
ale comunicării orale: accent, ritm, intonaţie, coarticulaţie
Stimularea însuşirii şi îmbogăţirii vocabularului prin exersare şi
extindere spre arii curriculare diferite
- Sistemul global al terapiei specifice de compensare formează şi
exersează următoarele componente:
1 – ortofonia, care se defineşte ca însuşirea limbajului verbal
pe stadii şi nivele diferite: foneme izolate, configuraţii fonetice(silabe,
cuvinte, sintagme, propoziţii etc.)
2 - labiolectura, care se defineşte ca lectura/citirea vorbirii prin
simboluri de susţinere:
verbale – ideo-vizual-fonetice (labioleme)
nonverbale – ideo-vizuale (expresii faciale şi atitudinale)
paraverbale- gest-semn natural, mimico - gesticulaţie
convenţională, dactileme, dramatizare
3 - tehnica vorbirii, care se defineşte ca formarea şi
dezvoltarea controlului şi autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic şi al
auzului rezidual pe care se desfăşoară actul complex al articulării, fonaţiei şi
al comunicării verbale
4 - antrenamentul auditiv şi audiologia educaţională, care se
concretizează în:
învăţarea auditivă – detectarea prezenţei sau absenţei sunetului
discriminare – identificarea şi recunoaşterea sunetului, silabei,
cuvântului (conştientizare auditivă)
audiometria tonală – determinarea pragurilor auditive
subiective
la tonuri pure
audiometria vocală – antrenarea „auzului social” pe diferite
configuraţii verbale după spectograme
elaborate(liste de cuvinte şi structuri)
5 - comunicarea totală şi stimularea limbajului verbal ca
filozofie a comunicării bazată pe „şanse egale” la comunicare, conform
căreia fiecare elev cu deficienţă de auz şi fiecare „nevoie” a lui au forme
specifice de comunicare: auzul rezidual, vorbirea, dactilemele, semnele
24
naturale, citirea, scrierea, desenul narativ, mimico-gesticulaţia
convenţională.
6 - stimularea oricărei forme de comunicare va parcurge un
traseu individualizat, pe parcursul şcolarizării cu scopul major al dobândirii
unui comportament verbal răspunzător de gradul de inserţie socială,
perfectibil ulterior, de-a lungul întregii vieţi.
7 - programul individual de terapie specifică (PIT) este
rezultatul punerii de acord a profilului psihoindividual cu componentele
specifice din curriculum şi înlocuieşte tradiţionala planificare calendaristică
mult mai rigidă în raport cu intervenţia specială. PIT va permite un demers
în care specialistul are posibilitatea să intervină prin exersări, consolidări şi
chiar reveniri în funcţie de rezultate, progresul elevului în comunicare, de
starea de moment a elevului. PIT va oferi astfel confortul psihologic atât
pentru elev cât şi pentru profesorul specialist, contribuind astfel la asigurarea
unei motivaţii optime pentru dobândirea competenţelor de comunicare
verbală de către toţi elevii cu deficienţe de auz.
25