Anexa 2.

Legea Sinodală 1909

Lege pentru modificarea mai multor articole din legea pentru alegerea1 Mitropoliţilor şi a Episcopilor
eparhioţi, precum şi a constituirii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române din 18
decembrie 1872 şi pentru înfiinţarea Consitoriului superior bisericesc.

CAPITOLUL I. Despre alegerea Mitropolitilor şi a Episcopilor eparhioţi

Art. 1. — Colegiul electoral al Mitropoliţilor şi Episcopilor se compune:

a) Din toţi membrii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române;
b) Din toţi membrii aleşi ai consistoriului superior bisericesc;
c) Din toţi deputaţii şi senatorii, afară de aceia care aparţin altei confesiuni sau religii decât cea creştină ortodoxă.
Art. 2. — Sunt eligibili la demnitatea de Mitropolit şi la acea de Episcop eparhiot toţi membrii clerului român care,
după sfintele canoane ale Bisericii Creştine Ortodoxe pot fi aleşi, şi care sunt români, fii de părinţi români, născuţi în
regatul României, iar nu naturalizaţi.
Colegiul electoral, prevăzut la art. 1, nu se va întruni decât cel puţin peste o lună de la data publicării
decretului de convocare.
Fiecare din membrii colegiului electoral, prevăzut la art. 1, are dreptul a propune un candidat pentru fiecare
din locurile declarate vacante de Mitropolit sau Episcop. Aceste propuneri le vor comunica în scris Ministerului
Cultelor până în termen de 40 zile înainte de ziua fixată pentru alegere.
Ministerul, formând lista propunerilor pentru fiecare scanu vacant, o va înainta Sfântului Sinod, care
împreună cu ministrul, va stabil pentru fiecare candidat în parte dacă împlineşte sau nu condiţiunile prevă zute in
acest articol pentru a fi ales.
Sfântul Sinod împreună cu Ministrul vor putea să mai adauge in lista şi alţi candidaţi carear împlini condiţiunile
prevăzute în acest articol. Lista candidaţilor, astfel stabilită, se va imprima şi comunica membrilor colegiului
electoral cu cinci zile înaintea alegerii.
Vârsta eligibililor la scaunele de Mitropolit şi Episcop eparhiot va fi de 40 ani împliniţi.
Pe lângă calităţile de mai sus, spre a putea fi ridicaţi la demnitatea de Mitropolit sau Episcop, candidaţii vor
trebui să poseadă titlul de licenţiat sau doctor în teologie: de la o facultate de teologie ortodoxă.
Art. 3. — Alegerea se va face prin majoritatea voturilor: alegătorilor prevăzuţi la art.1.
La caz de a nu întruni un candidat majoritatea absolută a voturilor, se va vota de al doilea şi se va admite cu
majoritate relativă, şi la caz de paritate de voturi se va trage la sorţi.
Art. 4. — Alegerea Mitropoliţilor şi Episcopilor se supune prin Ministrul Cultelor, la întărirea regală.
După întărire, ei se instalează conform datinelor ţării, iar dacă cel ales nu este Arhiereu, el va fi hirotonit
Arhiereu, şi după o practică de o lună se va instala conform datinelor ţării.
Mitropoliţii şi Episcopii sunt pe vieaţă.
Art. 5. — Colegiul electoral va fi prezidat de Mitropolitul Primat, în lipsa sa de Mitropolitul Moldovei; iar în lipsa
amândorura de către cel mai vechi în hirotonie din Episcopii eparhioţi.
Art. 6. — Scaunele de Mitropoliţi şi Episcopi rămase vacante se vor îndeplini prin alegere la cea dintâi convocare a
Corpurilor Legiuitoare, conform cu legea de faţă.
Art. 7. — Onorariile Mitropoliţilor vor fi de 3.082 lei pe lună şi ale Episcopilor de 1.541 lei pe lună.

CAPITOLUL II Despre autoritatea sinodală centrală.

Art. 8. — Autoritatea sinodală centrală a regatului român este Sfântul Sinod, căruia se alătură Consistoriul superior
bisericesc, în alcătuirea şi cu atribuţiunile prevăzute în art. 18 până la 21.

CAPITOLUL III Despre Sfântul Sinod.

Art. 8. — Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române fiind membru al Sfintei Biserici Ecumenice şi
Apostolice a Răsăritului, al căreia cap este Domnul nostru Iisus Hristos, păstrează şi va păstra unitatea în privinţa
dogmelor şi a canoanelor ecumenice cu biserica din Constantinopol şi cu toate bisericile ortodoxe.
El va păstra asemenea unitatea administrativă, disciplinară şi naţională a Bisericii Ortodoxe în cuprinsul Statului
Român.
Art. 9. — Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române se compune:
d) Din amândoi Mitropoliţii;
e) Din şase Episcopi eparhioţi, şi
f) Din arhiereii titulari instituiţi in virtutea art. 2 din acestă lege, pe cât timp nu se vor fi retras la pensie.
Art. 10. — Sfântul Sinod lucrează cu majoritatea membrilor în exerciţiu, afară de cazul relativ la judecarea
Mitropoliţilor, Episcopilor şi Arhiereilor, când se cere prezenţa a 12 membri cel puţin.
1 B.O.R., an XXVIII, 1909-1910, Acte oficiale, p 977.

1
Anexa 2. Legea Sinodală 1909

Art. 11. — Sfântul Sinod este prezidat de Mitropolitul Primat al Ungro-Vlahiei, în lipsa sa de Mitropolitnl Moldovei,
iar în lipsa amândorura de cel mai vechi eparhiot în hirotonie.
In caz de paritate de voturi, votul preşedintelui va fi preponderent.
Art. 12. — Ministrul cultelor va asista la deliberările Sfântului Sinod, având numai vot consultativ.
In cazul că ministrul cultelor ar fi de o altă religiune decât cea ortodoxă, el va fi înlocuit cu un altul dintre
colegii săi ortodocşi.
Art.13. — Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române va statuta asupra tuturor afacerilor spirituale
disciplinare şi judiciare curat bisericeşti, în conformitate cu sfintele canoane ale Sfintei Biserici Ortodoxe de Răsărit
şi cu dispoziţiile legii de faţă.
Art.14. — Sfântul Sinod se va aduna de două ori pe an, primăvara şi toamna, a doua zi după închiderea sesiunilor
respective ale Consistorului Superior Bisericesc prevăzute la art. 2 din această lege, conform prescripţiilor canonului
37 apostolic.
Art. 16. — Regulamentele Sfântului Sinod şi ale Consistoriului superior bisericesc vor fi supuse prin ministrul
cultelor, sancţionării regale spre a fi executorii, iar sentinţele, în materie de judecată religioasă, se vor executa de-a
dreptul de către Sfântul Sinod. Aceste sentinţe se vor executa numai pe cât timp pedepsele cuprinse într-însele vor fi
disciplinare şi de un ordin curat religios.
Art.17. — Mitropoliţii, Episcopii eparhioţi şi Arhiereii titulari, pentru abaterile bisericeşti, vor fi judecaţi de către
Sfântul Sinod; iar pentru delictele ordinare şi politice se vor judeca de către Inalta Curte de justiţie şi casaţie.
Sfântul Sinod nu-i va putea judeca pentru abateri bisericeşti, în lipsă, decât după ce li se vor face chemările prescrise
prin canonul 74 apostolic.

CAPITOLUL IV Despre Consistoriul superior bisericesc.

Art.18.—Consistoriul superior bisericesc va statuta asupra tuturor afacerilor disciplinare şi de administraţie

eparhială ale Bisericii Ortodoxe în cuprinsul Statului Român.
Consistoriul superior bisericesc se va mai ocupa cu chestiile privitoare la alcătuirea parohiilor; la schimbări
în statutul clerului parohial; la programele de studii şi la regulamentul de ordine şi disciplină ale seminariilor cleri-
cale, ale facultăţii de teologie şi ale internatului teologic; la programele învăţământului religios în celelalte şcoli; va
face propuneri pentru numirea personalului didactic la seminariile clericale şi la facultatea de teologie; va face
propuneri pentru întreţinerea bisericilor, mănăstirilor şi a clerului şi pentru alcătuirea regulamentelor privitoare la
buna funcţionare a bisericilor şi mănăstirilor. El va putea numi din sânul său un inspector al seminariilor cle ricale.
Toate hotărîrile Consistoriului superior bisericesc prevăzute în acest aliniat, ca să devină executorii vor trebui
să fie aprobate de ministrul cultelor.
Consistoriul superior bisericesc va putea lua hotărîri, în ce priveşte felul de construcţie si de zugrăvire a
bisericilor noi şi a celor ce nu sunt declarate ca monumente istorice, precum şi la recompensarea clericilor merituoşi;
va avea dreptul a judeca în instanţă de apel hotărîrile consistoriilor eparhiale privitoare la caterisirea preoţilor şi a
diaconilor; a lua schima monahală; a regula cântările bisericeşti; a determina portul clerului, seminariştilor şi
studenţilor în teologie; a cerceta cărţile didactice pentru învăţământul religiei în şcoli; a lua măsuri şi a priveghia
imprimarea, cercetarea şi îndreptarea cărţilor bisericeşti de ritual.
La rezolvarea chestiunilor menţionate în alin. III nu vor lua parte membrii Sfântului Sinod. Hotârîrile ce se
vor lua, cu privire la aceste chestiuni, nu vor avea tărie decât după ce vor fi ratificate de Sfântul Sinod.
Art. 19. — Consistoriul superior bisericesc se compune:
a) Din toţi membrii Sfântului Sinod al St. Biserici Autocefale Ortodoxe Române;
b) Din un cleric hirotonit, profesor definitiv al facultăţii de teologie, ales de către profesorii definitivi ai acestei
facultăţi cu majoritate de voturi exprimate;
c) Din un cleric hirotonit, profesor definitiv de seminar, clerical al Statului, ales de către profesorii definitivi ai
seminariilor clericale ale Statului cu majoritate de voturi exprimate;
d) Din doi stareti.de mănăstiri sau schituri de călugări, ieromonahi, aleşi în modul următor:
Stareţii tuturor mânăstirilor şi schiturilor din eparhia fiecărei Mitropolii şi din eparhiile Episcopiilor ei sufragante,
întruniţi la reşedinţa Mitropoliei respective, vor alege pe patru dintre ei cu majoritate de voturi. Lista celor aleşi se va
prezenta ministerului cultelor de către Mitropolitul respectiv, cu observaţiunile sale dacă aleşii întrunesc condiţiunile
legii de faţă, iar ministru cultelor va alege dintr-însa pe unul, care va fi confirmat ca membru al Consistoriului
superior bisericesc;
e) Din 17 clerici, preoţi sau diaconi, dintre care câte, trei din fiecare din eparhiile celor două Mitropolii şi a
Episcopiei de Râmnic; câte doi din fiecare din eparhiile Episcopiilor de Roman, de Huşi şi şi a Dunărei-de-Jos, şi
câte unul din fiecare din eparhiile Episcopiilor de Buzău. şi de Argeş.
Preoţii şi diaconii fiecărui judeţ din eparhie, întruniţi în colegiu la reşedinţa judeţului, vor alege doi dintr-
înşii.
Lista aleşilor din judeţele unei eparhii se va prezenta, ministrului cultelor de către chiriarhul respectiv, cu
observaţiunile sale dacă aleşii întrunesc condiţiunile legii de faţă, iar ministrul cultelor va alege dintr-însa numărul de

2
Anexa 2. Legea Sinodală 1909

membri fixat mai sus pentru eparhia respectivă şi carevor fi confirmaţi ca mernbri ai Consistoriului superior
bisericesc.
Nu vor putea fi alegători sau aleşi decât preoţii şi diaconii care vor avea vârsta de 30 ani împliniţi, un stagiu
de 5 ani de la hirotonie şi care nu vor fi suferit vreuna din condamnaţiunile prevăzute de art. 15 din legea clerului
mirean şi seminariilor.
Modul formării listelor colegiului, al convocării lui, al efectuării alegerii, precum şi al rezolvării definitive a
tuturor contestaţiunilor privitoare la liste sau alegere, se va determina printr-un regulament elaborat de ministrul
cultelor în înţelegere cu chiriarhii şi întărit prin decret regal.
Membrii prevăzuţi la alin. a, b, c, d şi e vor fi aleşi pe câte şase ani şi confirmaţi prin decret regal. Prin
excepţie, zece din cei douăzeci şi unul aleşi în prima serie, şi, care se vor hotărî prin tragere la sorţi, vor funcţiona nu-
mai trei ani.
Art. 20. — Membrii aleşi ai Consistoriului superior bisericesc, în timpul cât vor funcţiona în această calitate, nu vor
putea fi judecaţi şi pedepsiţi pentru abaterile lor bisericesti decât de Consistoriul superior în întregime.
Procedura acestei judecăţi va fi aceeaşi ca şi cea prevăzută pentru judecăţile bisericeşti înaintea
consistoriilor eparhiale.
Foştii membri ai Consistoriului superior bisericesc care vor fi judecaţi de consistoriile eparhiale, vor avea
dreptul de apel la Consistoriul superior bisericesc contra sentinţelor pronunţate de acele consistorii eparhiale.
Art. 21. — Consistoriul superior bisericesc, în urma intervenirii ministrului cultelor, se va pronunţa şi în
chestiiie de administraţie eparhială şi hotărârile sale vor deveni executorii după ce vor fi ratificate de Sf.
Sinod, dacă sunt de natură curat spirituală, sau a aprobării consiliului de miniştri, dacă sunt de orice altă
natură.
Art. 22. — Consistoriul superior bisericesc se va aduna de două ori pe an, primăvara şi toamna.
Art 23. — Art. 12, 13 şi 16 din această lege se aplică şi Consistoriului superior bisericesc.

CAPITOLUL V Despre Eparhii

Art. 24. — Arhiepiscopii eparhioţi ai României poarta următoarele titluri:

Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Exarh al plaiurilor şi Primat al României, cu reşedinţa în Bucureşti.
Arhiepiscop şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei şi Exarh al plaiurilor, cu reşedinţa în Iaşi.
Rangul de precădere între dânşii este al Primatului României.
Art. 25. — Episcopii eparhioţi în România vor avea în ierarhia bisericească titlurile şi rangurile următoare Episcop al
Râmnicului şi Noului-Severin, cu reşedinţa în Râmnic; Episcop al Romanului, cu reşedinţa în Roman; Episcop al
Buzăului, cu reşedinţa în Buzău; Episcop al Huşilor, cu reşedinţa în Huşi; Episcop al Argeşului cu reşedinţa în
Curtea-de-Argeş; Episcop al Dunărei-de-Jos, cu reşedinţa în Galaţi.
De Mitropolia Ungro-Vlahiei depind: Episcopia de Râmnic; Episcopia de Buzău; Episcopia de Argeş;
De Mitropolia Moldovei şi Sucevei depind: Episcopia de Roman, Episcopia de Huşi, Episcopia Dunărei-de-
Jos.
Art. 26,—La caz de trebuinţă, întinderea eparhiilor se va fixa de către Sf. Sinod în înţelegere cu guvernul, bine
înţelegându-se cu aprobarea Corpurilor legiuitoare.
Art. 27.—Fiecare Mitropolit sau Episcop poate publica scrisori pastorale sau enciclice în eparhia sa, privitoare însă
numai la religiune şi bunele moravuri, fără să se atingă nicidecum de legile civile şi politice.
Art. 28.—Fiecare eparhie are un consistoriu permanent pentru administrarea şi judecarea afacerilor clerului curat
bisericeşti. El trebuie să fie compus din cel puţin trei membri, numiţi de Episcop dintre preoţii eparhiei sale în
înţelegere cu ministrul cultelor.
Art. 29. — Deciziunile consistoriilor nu vor putea fi executorii decât după aprobarea Mitropoliţilor sau Episcopilor
eparhioţi.
Art. 30. — Deciziunile consistoriilor, aprobate de către Mitropoliţi sau Episcopi, pot fi apelate la Sf. Sinod, în
cazurile anume prevăzute de canoanele ecumenice, după formele şi în termenul ce se va hotărî de Sf. Sinod printr-un
anume regulament.
Art. 31.—Protoereii şi proestoşii se vor numi în funcţiunile lor şi se vor destitui numai de către Mitropoliţii sau
Episcopii eparhioţi, în înţelegere cu ministrul cultelor.
Art. 32.—Fiecare Mitropolit şi Episcop va avea câte un Arhiereu locotenent. Aceştia se vor alege de către Sinod în
înţelegere cu guvernul. Titlurile acestor Arhierei (Χορεπισκοπος) vor fi:
1. La Mitropolia din Bucureşti, Ploeşti; la Râmnicu-Vâlcea, Craiova; la Buzău, Râmnicu-Sărat; la Argeş, Piteşti.
2. La Mitropolia din Iaşi, Botoşani; la Episcopia de Roman, Bacău; la Episcopia de Huşi, Bârlad; la Episcopia
Dunărei-de-Jos, Constanţa.
Fiecare Arhiereu locotenent va fi dator, sub pedeapsă de a fi considerat ca retras din această. demnitate, să locuiască
la reşedinţa Mitropoliei sau Episcopiei respective. Ei vor primi o leafă lunară de 300 lei şi vor îndeplini serviciul de
Vicari sau Arhimandriţi de scaun.
Art. 33.—Chinoviile de călugări şi călugăriţe atârnă numai de puterea chiriarhului, în ceea ce priveşte disciplina

3
Anexa 2. Legea Sinodală 1909

eclesiastică şi datoriile lor spirituale, fără nici un amestec al puterii laice.

Art. 34.—Orice dispoziţiuni contrarii acestei legi sunt şi rămân abrogate.