Sunteți pe pagina 1din 20

Societatea Pensionarilor P. T. T.

din intreaga tarà


SECTIA CULTURALÀ
Supliment la Buletinul Pensionarilor P.T.T. No. 3, 1938

NATIONALIZAREA
TELEGRAFELOR
IN MALE ROMANE

',.;-

N. E3oimescu 1. Filionescu N. Augustin

www.dacoromanica.ro
Societatea Pensionarilor P. T. T. din intreaga taM
SECTIA CULTURALA
Supliment la Buletinul Pensionarilor P.T.T. No. 3, 1938

NATIONALIZAREA
TELEGRAFELOR
IN TARILE ROM/ME

N. Soimescu L Filionescu N. Augustin

www.dacoromanica.ro
CLIVANT INAINTE
Soc. Pensionarilor P. T. T. din intreaga tara ludnd
initiativa de a comemora actul Nationalizarei Telegrafelor
in 'Mile Romtme, siivar§it acum 80 de ani, stirbatorirea
acestui important eveniment s'a desfa$urat cu o deosebitti
solemnitate,in ziva de 5 Mai 1938, cu un program anume
intocmit, sub pre$edintia d-lui lng. I. Pitulescu, Directorul
General al Po$telor, Telegrafelor $i Tele foanelor, in sala
de festivittiti din Palatul Casei de Economie, Credit $i
A jutor P. T. T. Bucure$ti.
Cum aceastd sdrbdtorire credem cti este bine sd fie
cunoscutd de intreaga suflare romelneased 0, cu deosebire
de intregul Corp de functionari activi $i pensionan i P.T.T.,
dam in intregime, in corpul acestei bro$uri modul cum
s'a desf4urat sarbdtorirea, precum $i cuveinttirile ce au
avut loe cu aceastd ocaziune, fiind incredintati cd aceastd
manifestare de ordin national $i patriotic va fi inteleasa
$i completata de cei in drept.

COMITETUL DE INITIATIVA

www.dacoromanica.ro
CUVANTAREA INTRODUCTIVA, ROSTITA DE D-L INGINER
1. PITULESCU, DIRECTOR GENERAL P. T. T.,
IN CALITATE DE PRESEDINTE
DOMINELOR $1 DOMNILOR,

Pensionarii P. T. T., conducatorii nostri de eri, in -sä come-


moreze azi Implinirea a 80 anis de and primii telegrafisti

D-1 Ing. I. Pitulescu

romani au inceput lupta ca sä scoatä serviciul telegrafic din


mAinile austriacilor, care Il Infiintaserk odatä cu ocupatia
tarilor romAnesti, cu ocazia ritzboiului din Crimeea si sA cin-

www.dacoromanica.ro
6

steasca memoria a trei telegrafi§ti: Soimescu, Filionescu


Augustin, cari au condus acea lupta pana la reu§ita ei depila,.
D-1 Minescu, pe care toti 11 cunoa§teti, este un distins car-
turar P. T. T.-ist. D-sa este autorul Istoriei po§telor romane,
dela inceputul vietii romane In Dacia noastra i pana mai ieri;
distinsul P. T. T.-ist de ieri, care a organizat multe servicii
po§tale §1 In deasebi serviciul poOelor rurale. Distinsul pensio-
nar P. T. T.-ist a capatat Insarcinarea dela ceilalti pensionani
a Institutiei noastre sa, conferentieze astazi, ca sa ne arate nota
celor activi insemnatatea luptei de nationalizare a serviciului
telegrafie de acum 80 ani. (Aplauze).
41 arata o mare lipsa de delicateta fata de d-1 Minescu
de Dvs. daca a-§i intra un pie In subiectul conferintei, tin
totu§i sa va spun Dvs. dela Inceput, ca fapta pensionarilor
no§tri Intrece once lauda, mal mult, tin sa va spun D-voastra
da de bucuros sunt, ca m'a ajuns pe mine vremea sa prezidez,
ca director general, o a§a de Insemnata qedinta P. T. T.-ista.
(Aplauze prelungite).
Inainte Irisa de a da cuvantul d-lui Minescu, gandul nostru
al tuturora trebue sa se Indrepte catre Inteleptul i iubitorul
de tara Regele Carol al II-lea §i intr'un singur glas sa. striglm:
Traiasca Regele. (Aplauze prelungite, Intreaga asistenta In
picioare omagiaza pentru M. S. Regele Carol al II-lea, dupa
care corul P. T. T. intoneaza imnul regal).

CONFERINTA D-LUI CONSTANTIN MINESCU, FOST SUBDI-


RECTOR GENERAL P. T. T. SI ACTUAL PRESEDINTE AL
SOC. PENSIONARILOR P. T. T. DIN INTREAGA TARA
PENTRU COMEMORAREA A 80 ANI DELA LUAREA
TELEGRAFELOR DIN MANA STREINILOR
NATIONALIZAREA LOR, PRECUM
INCALCARILE CE S'AU FACUT
POSTEI, CU PROPUNERT DE
INDREPTARE

DOMNULE PRE5EDINTE, DOAMNELOR .51 DOMNILOR

Sunt adânc miscat de aprecierile si cuvintele de laudg, ce mi-a a-


dus d. ing. Pitulescu, Directorul Ceneral P. T. T. prin cuvântarea sa,
la deschiderea confermtei ce voi tine, pentru cari fi multumesc din
inimg, si tot D-sa a binevoit sg, vá, arate si rostul Intrunirei noastre
si a conferintei ce voi fine, In scopul de a comemora 80 ani dela luarea
serviciului telegrafic din mana str6ini1or i nationalizarea lui, pre-
cum si de a aráta unele Incálcgri de drepturi ce s'au facut postei
cum s'ar putea Indrepta aceste rele.

www.dacoromanica.ro
7

Pentru o mai bunk intelegere a evenimentelor petrecute, dati-mi


voie a face o mic5, digresiune si a va descrie evenimentele, ce s'au
petrecut in acel timp in Wile Romane, si in Wile vecine cu noi.
In tarile Romane, dupa incheierea conventiunei dele. Balta Liman
(1849), s'au numit ca Domni pe timp de 7 ani, In Moldova, Grigore

D-1 Constantin Minescu

Ghica si In Muntenia, Barbu Stirbei, cari isi dadeau toate silintele


pentru organizarea, tArilor respective pe toate taramurile.
La 1 Mai 1853, Tarul Nicolae al Rusiei, sub cuvant ca. Turcii n'a-
cord& protectia necesara, credinciosilor ortodoxi, din Imperiul Otoman,
ocupa Cu armatele sale Moldova si Muntenia si intra in Dobrogea,

www.dacoromanica.ro
8

Pe atunci sub stapanirea Turcilor, ceeace face ca Turcia declare


rosboiu In Septembrie acelasi an.
Anglia si Franta, la cari s'a alipit In urmì i Regatul Sardiniei,
nevrand sa lase Turcia prada Rusiei, ordona flotelor lor, la 20 De-
cembrie 1853, sa intre In Marea Neagra si sa opreasca navigatia flotei
ruse pe aceasta mare, cat timp rusii vor ocupa Principatele romftne.
Napoleon al III-lea, Imparatul Frantei, ceru expres acest lucru,
Tarul Instt refuza zicand: Rusia va fli sd arate In 1854, ceeace a fost
In 1819.
Flota j armatele franceze, engleze si turcesti, debarca la Con-
stanta, unde-si formeaza o baza de operatiuni si angajit maj multe
lupte cu rusii, iar pe de altrt parte debarca trupe In Crimeea, ceeace
forteaza pe Tarul Nicolae sil ordone la 25 Iunie 1854, retragerea ar
matelor sale din Principatele Romane.
Armatele franceze intinzandu se spre Rusciuk, o companie de ge-
niu, sub comanda capitanului Lamy, trece Dunarea si vine la Bu-
curesti, de unde, spre a fi in comunicatie cu baza de operatie, cons-
trueste o linie telegrafica Bucuresti - Giurgiu Rusciuk, care a lost
pi ima tilde telegraficd In Ora noastra. (Aplauze).
Odatil Insrt cu retragerea armatelor rusesti, tarile Romane n'au
scapat de ocupatia straing, Intrucat armatele austriace ocupa, ambele
Principatele. Armatele de ocupatie din Muntenia, au cerut, sub cu-
vantul de a comunica cu tara lor, autorizarea de a Infiinta o linie
telegrafica Bucuresti - Ploesti - Brasov, atat pentru trebuintele ar-
matei cat ziceau ei, dar si pentru trebuintele publicului.
Prin aceasta cerere, Austria urmarea complectarea sistemului de
acaparare a mijloacelor de comunicatie a tarilor romane, intrucat ea,
In cusul timpului, Infiintase la consulatele, agentiile i starostiile, ce
avea In localitatile mai mici, oficii pentru primirea, expederea si
predarea scrisorilor, pachetelor si banilor, In schimb cu straine,
expedierea faciind-o prin mijlocirea postei romanesti, Nina la punc
tele de granita. De altfel aceasta intentiune, reese destul de ciar din
cele scrise de profesorul de economie politica Stein In ziarele din
Vierla In 1856, chiar In timpul ocupatiei austriace In tarile romane.
Acest profesor sustine cii:
Pentru mot?ve economice, (drile romdne stint necesare desvol
',Wei economice a Austriei, cd ar fi o greseald a se incerca cucerirea
lor prin arme. (Desigur ar fi fost prea multe milioane de Romani sub
dominatia ei), cdnd Austria zicea profesorul Stein, poate ajunge la
acela$ rezultat prin alte mijloace, precum: Monopoly' navigatiei pe
Dundre, canalizarea rdurilor interioare, exploatarea minelor $i Pa-
durilor prin conipanii pricilegiate, a$ezarea capitalurilor austriace
',in tot saiul de intreprinderi productive, stublirea de poste, diligen(e
si telegrafe, colonizarea progresivd a faritor $i mai cu seamd intin
derea jurisdicOei consulare.
D nrinitorul aprobó, cerètea de Infiintare a liniei telegrafice
cerutri, Cu conditia elpresa

www.dacoromanica.ro
9

Ca birourile $i liniile, ce se vor infiinfa, slt fie sub autoritatea §i


controlul Guvernu/ui Romdn, ca serviciul sd se indeplineascet de func-
(ionarii austriaci, pand la formarea de funclionari roma ni $i cet in
(west scop austriacii sd infiinteze in Bucuresti o $coalet de telegrafie,
pentru tinerii romdni cart, vor don i slt invefe acest me$tesug.... Notati
bine ca. aceste conditiuni prevIdttoare au fost puse In 1854. (Aplauze).
In cursul anului 1854, s'a lucrat unja Bucuresti - Ploesti luttndu se
mAsuri si pentru terminarea liniei Bucuresti - Brasov, iar In 1855,
unja Ploesti - Buz6u - Brdila si Bucuresti - Pitesti - Craiova. Con-
duceres, serviciului telegrafic in Muntenia, a fost incredintat& chip&
cererea Guvernulu Austriac, unui anume Hinterholzer cu titlu de
Inspector al Telegrafelor.
In Noembrie 1854 s'a deschis, in Bucuresti, prima Scoa16. de tele-
graf le, cu o durat5, de 6 luni si cu un numar de 7 elevi romani, cu
studii de -6 clase gimnaziale si cunostinte de limba franceza si ger-
mang, iar in primAvara anului 1855, aceasta scoal6 a avut 35 elevi
romani, cari au forntat primele cadre ale Corpului Telegrafie Roman.
In Moldova, Cu putin timp mai inainte ca in Muntenia, se infiin-
tase o linie telegrafica Iasi - Tg. Frumos - FdRiceni - Suceava (Bu-
covina), in legatur6 cu liniile austriace, si din Iasi - Bfirlad - Tecuci
la Galati, serviciul telegrafie fiind sub conducerea austriacului Strigel
Cu functionari de diferite nationalitati, din cari cei mai multi austriaci
si polonezi.
Intre timp si In urma Invingerii Rusilor si a Congresului de Pace
ce s'a tinut la Paris, la 30 Martie 1856, situatia politia a tArilor Ro-
mane devine raai burl, prin faptul ca Congresul de Pace a stabilit
autonomia Principatelor Ron:Lane, cu dreptul de a se guverna singure,
sub suveranitatea Turciei si garantia Marilor Puteri, restituindu-se
Moldovei partea de sud a Basarabiei, rripit& la 1812, inlelturdndu-se
astfel Rusia de/a Gurile Dundrei $i dela un contact direct cu Turcia.
Desi Ins& congresul decisese retragerea armatelor austriace din
Wile romane, totusi, Guvernul austriac, gAsi mijlocul de a amitna
retragerea aproape un an (Martie 1857).
Functionarii de Telegraf romani, mai cu seam& ce! din Bucuresti
incep s5, se agite pe la Inceputul anului 1857, si cer Guvernului !nil-
turarea conducerei si a functionarilor strAini si aceastd ,agitatie de-
vine $i mai mare, cdnd s'a aflat, ca Austria urmelrea sd obtinet con-
cesionarea Serviciului tele grafic, pe timp de 90 de ani.
Functionarii romdni ai telegrafului condusi de N. Soimescu (prin
1876-1877 ajuns Inspector General P. T.), Filionescu pi AuguStin, au
$tiut set convinget Guvernul etrii, cet functionarii romdni nu numai cet
vor conduce $i efectua serviciul tot atdt de bine ca funcfionarii straini,
dar cd ei vor depune cea mai mare bund credinfd $i devotament, pen-
tru interesele tetrii $i tot ei au $tiut set demonstreze $i sit convingd pe
cei in drept, cel SIGURANTA $1 EXISTEN TA TARII IMPUNE, CA
SER VICIUL TELEGRAFIC SA FIE INDEPLINIT CA MONOPOL DE
STAT $1 EFECTUAT NUMAI DE FUNCTIONARI ROMANI. (Aplauze
prelungite).

www.dacoromanica.ro
10

Dreptatea cauzei a invins si pfinfi catre Inceputul anului 1858, s'a


concediat cea mai mare parte de functionari strilini si tot In acelas
timp se nationalizeaza si serviciul din Moldova, prin introducerea de
functionari romilni, sub conducerea lui Simion Marcovici, fost Direc-
tor al Eforiei Scoalelor.
*
Cum dela acest din urna. act de lupa!, curaj, clevotament si dem
nitate nationala din partes. telegrafistilor romani, in acele momente
de grea cumplirla pentru %Ale romilne, s'a Implinit 80 ani, am crezut
necesar s. aduc la cunostinta Intregului personal P. T. T. din Intreaga
tara, cdt si celor ce se intereseaza de bunul mers al acestei institu-
tiuni, de cel mai mare si mai obstesc interes, facAnd cunoscut acestea
prin ziarul Cronica si revistele de profesiune, iar Societatea pensio-
nario!' P. T. T. a hotarit tinerea unei Intruniri a personalului P. T. T.,
si a unei conferinte, pentru proslavirea si comemorarea atilt a faptu-
lui, câtsi a Inaintasilor nostri cari l'au Infaptuit. (Aplauze prelungite).
Admirdnd marefia faptulut $i pe acei ce 1-cnt- infetptuit, prepun
Dontnilor set luam vn minut de Ulcere, sil ne ducem gdndurile spre
orenzurile &emite rugam pe Irunul Dumnezeu, ca victia eterna
a celor ce ii cinstim $i cari $i-au indeplinit cu priSOSinlet datoria catre
neam $i (arel, sel fie In pace $i Uniste. (Asistenta tine un minut de re-
culegere).
Dar, Domnilor, In chestiunea care ne preocupa, In piara, de co-
mernorarea care am facut-o, pilrerea mea este ca incumbd Societatii
Pensionarilor P. T. T., care reprezinta legatura filtre trecut si prezent,
impreuna cu Societatea Corpului P.T.T. si cu Asociatia Intregului per-
sonal P. T. T. care reprezinta prezentul, sá hotarasca, modul, cum am
putea á comemoram efectiv si pentru vesnicie, faptul luarei telegra-
fului din Indinele stramilor, fie printr'un monument reprezentdnd
cele 3 figuri conducatoare, sau prin trei busturi separate, asezate
sala principala a ghisetelor.
Acestei cornemorari sil i se (lea amploarea cuvenith, spre a servi
de exemplu si de imbold, ca personalul de conducere si de executie
actual, at si viitor, sa se comporte In toate ocaziunile a fi si el la
Inaltimea predecesorilor de acum 80 ani si cá datoria lui este ca, cu
acelas avilnt de curaj si demnitate , sá sustina si sit apere fara frica
interesele Institutiei pe viitor, iar pentru prezent sit arate si sa pro-
bese documentat, ca In tirnpul din urma, s'au adus Institutiei P. T. T.
Medica/1 de drepturi atiat materiale cat i morale, cari pun chiar In
pericol existenta uneia din primele Institutiuni, de cel mai mare si
obstesc interes al tarii. (Aplauze).
*
Una din ',turne incalcari [acate Institu(lei P. T. T. a fost cedarea
Serviciulut Telelonic unei Societd(i streine, cu toatet a$a zisa trans-
formare in Sacietate Romdneascet.
Asupra Infiintarei telefoanelor In tara noastra, urmeaza, a se SO,
ca Institutia noastra P. T. T. n'a fost refractara inovatiilor si din pro-

www.dacoromanica.ro
fi
pria ei initiativA, in 1885, a Infiintat primele posturj telefonice In Bu
curesti, Intre Directia Po*telor, Minsterul de Interne, Camerrt qi Se-
nat, iar la Galati a Infiintat posturi telefonice la PrimAria ora*ului,
Parchet, Curtea de Apel, Pompieri *i la 5 Cornisii ale ora*ului, In le-
gAturA eu o centralrt aflAtoare la Polilla ora*uluj Galati, lar prin
modificarea legii de exploatare din 1886, s'a prevrtzut a Statul, prin
Directiunea Po*telor, i*i rezervA dreptul de monopol asupra Telegra-
fului *i Po*tei, adAogAndu4-se c5.: Nimeni 7111 are dreptul sa trans-
mita semnale dela un /oc la altul, sau set schimbe corespondenta de
once natura, fie prin masini sau aparate telegrafice, telefonice, sau
once all mijloc.
Treptat telefonia capAtA desvoltare nutnaj prin personalul po*tei
si propriile ei mijloace, formAndu-se retele In principalele orase ale
titrei, se introduc multiple, se fac legiiturfj Cu tire speciale. In Capi-
talh se introduc cablurile subpAmAntene, spre a evita stälpii pp o
distanta de 0 km. Se fac leghturi cu Statele vecine ca: Bulgaria, Un-
geria *i Austria.
Dar una din cele mai bune *i Insemnate inovatii a fost Infiintaxeu.
*i. desvoltarea retelei telefonice rurale, ajungAndu-se ca, din 1898 prtnA.
In 1910, a se lege prin linii telefonice toate comunele rurale din In-
treaga tara, cu capitalele judetelor respective, reform& de interes ge-
neral, din toate punctele de vedere, admiratrt *i de administratiile
po*tale a Statelor mai vechi *i mai bine utilate *i care, in timpul /no
bilizarii din 1913 si a retsboiulu pentru intregrea Neamului, a adus
mari si insemnate servicii, atdt armatei, cdt fi, adminigtratiet (aril..
(aplause).
In rezurnat, pitnA Inainte de azbolul pentru Intregirea Neamului,
am avut un serviciu telefonic destul de bine organizat, toatA lurnea
fiind multumità, afar% de cAtiva proa pretentio*i *i fArA rAbdare, cu
nAravul de a gAsj totul rtiu In tara lor si totul bine In strAintitate,
dar am fost *i eu In tiiri staine, am studiat, chiar de multe ori, or-
ganizarea serviciilor Po*tale, Telegrafice *i Telefonice, la Atru *j pe
teren *i pot afirma, filra teamrt de desmintire, a Serviciul nostru
telefonic din acea epocl, era egal *i chiar superior, unor State mai
mari *i cu organiari mult mai vechi decAt ale noastre. (aplauso).
DacA InsA Serviciul Telefonic a mers mai au dupg 1918, cauza,
pe de o parte, a fost rAzboiul, care a rAsturnat totul, iar pe de alta,
uzarea prin vechime a tuturor instalatiilor, cari durau de zeci de ani
*i dacti Guvernele, care s'au succedat dupA 1924 *IL in special Mini-
Wii de Comunicatii ar fi lAsat ca excedentele, produse de Institutia
P. T. T., a fie Intrebuinatte In investitdi *i daa ar fi dat un sprijin
dacA nu material, cel putin moral Institutiei, s'ar fi gAsit banij ne
cesan i In WA, pentru ca telefonia sa. fie mai bine ,mai solid organi-
zatA *i mai- putin phgubitor pentru tarA, decAt de strAini.
Dovada de aceasta este construirea centralei automate din B dul
Dacia pentru a patra parte a Bucurestiului, sistem Rotary, data in
functiune de functionarii romdni, sistem perfectionat, care inset a co
,vtat numai 80.000.000 lei, cladire, montare si canalizare, sistem foarte

www.dacoromanica.ro
12

bun 0 pe care I-a introdus, dupd cedare, $i Societatea Straind, in


restul Bucure$tiului. (aplause).
Dacd insel s'ar fi urmelrit lucreirile in acela$ sens, s'ar fi avut o
instalatie destul de perfect facutd, inset in conditiuni cu mul( mai
putin apasatoare pentru (arel, cei in acest caz Statul ar fi avut noul
$i insemnate sporuri de venituri, cari i-ar fi reveni( $i de cari are
nevoie, iar nu sel plelteascet circa 210.000.000 lei anual Societcltii stretine,
ca platel de abonamente convorbiri telefonice pentru autoriteltile
de Stat. Ceeace Inseamna ca, In tirnp de 7 ani, Statul a platit zisei
SocieteEli romane circa 1 miliard 400 milioane. (Aplauze).
Trist j umilitor este Insa a Societatea de telefoane a pus In
locurile de conducere ale serviciului telefonic si In partile cele mai
delicate si secrete, numai persoane straine de neam, sau personal
angajat din straini si din simpli particulari, cu nume adesea exotice,
cu contracte si fara, juramdnt de credinta catre Tara si Rege, lar
functionarii romAni luati dela Dosta, °data cu cedarea telefoanelor,
sunt in sub ordinea celor de mai sus. (Aplauze).
Maretia actului din 1857, cdnd tarile romdne se gaseau ocupate
de arrnatele austriace. cAnd o manä de telegrafistj au stiut sa lupte
cu credinta i devotament de tara i sa convinga guvernul romdn de
atunci, ca telegraful, pentru siguranta tarii, trebue sa, fie exploatat
ca monopol de Stat si Indeplinit numai de functionari romani,
urmeaat set indemne pe intreg personatul Postei Tele grafelor Ro-
mane de astgzi ca, cu acela$ avdnt, sd probeze $i sel documenteze Gu-
vernului $i intregei populatiuni a fdrii, cel una din cele mai vechi
institufii ale Statutui Romdn, Posta si Telegrafut, decade din an in
an... di se sufocd ... nu poate trai felrel serviciul telefonic, dovadd
de ce se petrece in bate tdrile din lume $i cd una sau cloud exceptii
nu poate face reguld. (Aplauze prelungite).
De altfel situatia politica, de astazi este mai avantajoasa, scopului
ce urmarim., prin desvoltarea spiritului nationalist si de nationalizare,
adica ca Romania sa fie a Romanilor.
* *
Se va obecta Insa ca Societatea a facut investitii si ca trebue
sa-i raspundem cheltuelile facute. Nimic mai drept, ba putem
dam si un beneficiu, bineInteles facand, cdt mai este posibil, verifi-
carea conturilor de investitii, colosal umflate si a preluarilor pe
nedrept i contrarR contractului de cedare, lar sumele necesare se pot
obtine, autorizandu-se Directiunea Postelor i Telegrafelor sä emita,
sub garantia Guvernului, un Imprumut, sau treptat, actiuni garantate
cu Intreg venitul Postei, Telegrafului i Telefonului, cu o dobanda.
de 5-51/2 j chiar 6%. Societatea telef. dä actionarilor sai 11% i Cu
siguranta cá se vor gitsi 3.000.000 de romani care sa subscrie 3 actiuni
a 1000 lei. In acest mod vom avea 9.000.000.000 lei, din care vom putea
plati Societatii capitalul cu adearat Investit, circa 5 miliarde i sa
ne mai ramana fonduri pentru a reface telefoanele In centrele ramase

www.dacoromanica.ro
13

si a repune In functiune telefonia rurala, lasata In parasire de actuala


Societate, intrucdt nu-i prezenta garantia unui venit destul de remune
rotor, pentru investifiile ce ar face. (Aplauze).
*
* *
Dar Domnilor o alta mare Incalcare a drepturilor sale s'a facut
Postei, prin luarea de care Casa de Economii, a serviciului de Cecui i
si Virimente si alipirea lui la area rasa.
Inc& din 1906, am preconizat si am stitruit pe langa personalul
conducator al Administratiei P. T. T., pentru introducerea acestui
serviciu si In administratia noastra si In 1911 am reusit sa prevad
aceasta, prin modificarile ce se prelzuse legii de exploatare, care
Mgt din cauza schimbarilor politice a ramas In cartoanele Camerii;
intrucdt directorul general urmdtor s'a desinteresat de aceastet im-
portantd ref ormd.
0 ala incercare a fost Malta in 1917 In timpul rasboiului, rand,
la congresul, ce s'a tinut !rare aliati la Roma, s'a luat, Intre altele,
hotarlrea de a se introduce serviciul de cecuri si virimente, atilt In
serviciile interne, cat si In relatiunile dela tard la tara, Intre aliati.
Prof Rand de aceasta, ru aprobarea Ministerului de Interne de
tunci si a Directorului General Badescu, am Intocmit proectul de
lege, regulamentul si instructille necesare, yentru introducerea acestui
serviciu si in tara noastra. Evenimentele ce s'au petrecut si lipsa de
interes din partea personalului de conducere a facut ca lucrurile sa
ramana In starea din trecut.
In anul 1927, fostul Director General P. T. T., Petre Papacostea,
fost amploiat In Administratia Postelor si caruia, In timpul retragerei
In Moldova, avusesem ocazia sag vorbesc si sa-i explic Insemnatatea
acestui serviciu si foloasele ce ar aduce aril, Indata ce a ajuns direc-
tor general face si starue sa se voteze, printr'o lege specialti, introdu-
cerea serviciului de Cecuri si Virimente, prin Administratia Postelor;
dar din. cauza schimbarilor politice, ce a survenit imediat, Directorul
general Papacostea demisionand, urmaru/ situ nu depune nici un
interes pentru punerea in aplicare a legii, lar mai tdrziu, in 1928, i se
aduc vnele modificari.
Pe rand insa cei din Administratia Postelor se strlduiau cu
punerea In aplicare a acestui serviciu (ierta(i-ma, straduiala cam
lunght, fie din cau lipsei de initiativa, fie a fricei de necunoscut), o
6,1a institutie autononal, Casa de Economii, printr'o lege de moment,
votata intr'o sedinta de noapte, ja serviciul de Cecuri si Virimente pe
seama sa ca conducere, urmand ca serviciul oxecutiv sa se tndepli
neasca prin personalul Postei.
Po$ta face astfel toatel munca brutd, iar Casa de Economii, care
$i a addugat in coadel $1 Cecurl Po$tale trage foloasele, cart ar
trebui sd fie ale Po$tei $i ca atare ale Statului, care are atdta nevoe
de noui venituri,iar nu ca ele set se iroseascet in alte scopuri. (Aplauze).
In toate statele din Uniunea postal& Universala, Serviciul de
Cecuri si Virimente face parte integrant& din administratiile de posta,

www.dacoromanica.ro
14

afartt de Statele succesorale ale .Anstriei, care, gasind introdus acel


serviciu dupa vechiul sistem, In provinciile alipite, i-a dat aceiasi
organizare si in teritoriile proprii.
In ceiace ne prive$te pe noi, pentru cd organizarea s'a facut sub
inspiratia unui fost funcionar superior P. T. T., fost in Administralia
Pogelor Ungare, s'a adoptat sistemul centralizator defectuos, ce
domnea in acea tara.
Dar Domnilor, Serviciul de Conturi si Virimente trebue sá inde-
plineasca, ca prim scop, inlesnirea platilor si inlaturarea circulatiei
numerariului, ori, spre a va convinge de defectuozitatile sistemului
introdus la noi, va, dau exemple concrete:
Un titular de cont din Craiova are de facut o plata. unui titular
de cont, sau unei alte persoane, la Calafat; in acest caz ordinul de
plata se expediaza la Bucuresti (Casa Cecuri), de unde, dupa inregi-
strare, se expediaza la Calafat; ori aceasta operatie se face in 2-3
zile, lar (lac& in acestinterval mai sunt si sarbatori la mijloc, operatia
dureaza 4-5 zile, pe cdnd plata prin mandat postal s'ar fi facut chiar
In aceiasi zi. Aceleasi cazuri sunt pentru Intreaga tara, Oradea cu
Cluj, Iasi cu Dorohoi, Iasi cu Chisinau, etc., cu intaxzieri j mai mari.
Tot acelasi lucru se petrece pentru once localitate din tara, in
eat% de Bucuresti (Sediul Casei Centrale), i orictit s'ar forta Casa
de Economii, sá inlature aceste intarzieri, nu va putea reusi, cleat
factuld mari si zadarnice cheltuieli, nerentabile.
Nici ()data serviciul de cecuri i virimente nu se va putea efectua
In bune conditiuni, ca sa raspunda cerintelor, decat prin administra-
tia postall, care Il poate descentraliza in 10, 15 si mai multe centre,
astfel ca sa se inlature once inthrziere. Elvetia, tar& de 7 ori mai
mica, ca suprafata, Ca noi, are serviciul descentralizat in 25 localitati,
asa cá once operatie se poate face In citteva ceasuri.
Ca atari, in interesul general, trebue demonstrat $i probat celor
In drept, cd acest serviciu nu se poate efectua in bune condi(iuni,
decdt sub directa conducere a Po$tei. (aplause).
* *
Dar Domnilor, Posta, prin toate organele sale de executie, mai
face si serviciul Casei de Economii, ori asupra acestui fapt urmeazá.
sa se stie:
Case de Economii din initiative private si chiar sub control, au
existat in diferite taxi Inca de prin 1780, tnfiintate de asociatiii, cor-
poratii, band etc., dar toate n'au putut exista, fie din rea conducere
si administratie, fie din gresitele plasamente si rea credinta.
In anul 1861, marele om de stat englez Gladstone, infiinteaza,
printr'o lege, Casele de Economie Postale, sub directa conducere si Cu
efectuarea serviciului de catre administratia postelor i acegt om de
stat a recunoscut in public: Cd n'a fost act care set contribue la frabu
nettet(irea conditiunilor claselor sdrace $i in general la aceea a mora
vurilor $i bobelfiei nafionale ca acea lege.
Acest sistem a fost introdus de Marea Britanie In toate dominiu
rile, posesiunile, coloniile si protectoratele sale din lumea intreaga.

www.dacoromanica.ro
15

Wind pe rand acest sistem se introduce In Franta si coloniile sale,


Olanda cu posesiile sale, Portugalia cu coloniile, Egipt, Italia, Suedia,
Islanda, Finlanda, Spania, Grecia, Bulgaria, Letonia, Estonia, Canada,
Argentina, China, Japonia.
Au rAmas ca institutii .autonome, Austria si Ungaria si tArile
succesorale, care gAsind In provinciile alipite astfel organizarea ace-
stui serviciu 1-au introdus tot astfel, si In tArile lor.
Noi am introdus Casa de Economii In 1880, luandu-ne dupg mo-
delul celor din Franta, alipind-o pe längit Casa de Depuneri si Con-
senanatiuni, MAI sá tinem seamg, c6, Franta, In 1881, pitrAsise vechiul
sistem si adopt5, pe cel din Marea Britanie; iar la noi, In 1880, se
cunosteau bazele noiei organizatiuni, adoptatg, de administratia
francezit.
La 28 Iunie 1930, se modificA legea Casei de Economii, fAcAndu-se
-o Institutie autonomA, netinAndu-se seamA de cele ce se petreceau In
celelalte tttri. Cu toate acestea Posta a fost obligatA ca, prin toate
oficiile i intreg personalul sAu, sA Indeplineaselt serviciul Ca,sei de
Fconomii.
Beneficiile Casei de Economii se Impart la fonduri de rezervA, la
clAdiri pentru sucursalele Casei (care cine stie cand Se vor Infiinta),
restul ca participare la beneficii a personalului propagandei, tantieme
si foarte multe si la diferite comitete, etc., etc., lar Statul nu pri-
meste nimic.
In atari conditiuni, narte intrebarea, de ce nu ne-am conformal
noi sistemelor ce domnesc in 4rile cu mutt mai civilizate ri cu
organiztlri mai vechi $i intrucdt Porta azi efectueazd cea mai mare
parte a serviciului, de ce nu i-am acordat fi conducerea? (Aplauze).
*
0 et& mare nedreptate s'a Pima portei, prin lucren serviciului de
distribuire a produselor mono polizate ale Regiei, prin factori rurali.
Asupra acestei chestiuni urmeazA a se sti el, In urma crizei din
1900, a reducerii fondurilor bugetare si a fixgrii bugetului in acea
serviciul postal rural se desorganizase, deservindu-se numai
comunele rurale de trei ori pe sAptImAnA, lar miile de sate si cAtune
erau lipsite de un astfel de serviciu.
In 1904, am cAutat sA profit de influenta, ce, fostul director general
Grigore Cerchez, avea asupra Ministrului de Finante Tache Ionescu,
cAruia i-am explicat Incercarea fAcuta In 1898 cu distribuirea produ-
selor prin factorii rurali si cauzele nereusitei si, documentat, am
arAtat i probat, cA numai cu sumele ce Regia cheltuia cu distribui-
torii s6i si fArA ca Statul sá facA nici un sacrificiu, vom putea face
un real serviciu de postA ruralg, de care sA profite Intreaga populatie
ruralA.
Convingând, la 1 Aprilie 1905 s'a introdus distribuirea produselor
Regiei In 4 judete din nordul Moldovei. Rezultatele IntrecAnd astep-
tArile, In 1907 ni s'au dat Inca 15 judete, lar la 1 Aprilie 1908, ministru
de Finante fiind Emil Constinescu, ni s'au dat i restul judetelor.

www.dacoromanica.ro
16

Numai cu fondurile, pe care Regia le cheltuia cu distnbuitorii


sdi, am indoit numtirul factorilor rurali i am ajuns sit deservim
zilnic toate comunele rurale si_cdtunele, rarnâmand sd, se deserveasca
de trei ori pe saptamána, numai satele i catunele izolate.
Rezultatul a fost cd, In afard de marele servicii aduse populatii
rurale, posta si-a vazut veniturile mdrindu-se, schimbul coresponden
telor, preschimbate c1ocalitatile rurale, s'a ridicat dela 15 milioane
in 1905, la 60 de milioane in 1915. (aplause),
Regia, prin aprovizionarea deasa i repede a debitelor din locali
tatuo rurale, prin Infiintdd de noui debite, acolo unde nu existau, si-a
vd,zut veniturile crescand, astfel, in 1908 1909, cánd am avut toate
judetele, Regia a incasat din vánzari, in localitittile rurale, 33.348.136
lei i, prin cresteri anuale, ajunge, In 1914 1915, la 47.842.634 lei,
ceeace inseamnd, o crestere de venituri de 43 la sutd.
Serviciul de postd rurala i distribuire, s'a efectuat in cea mai
mare reguld, chiar In timpul razboiului si el n'a incetat, in Muntenia,
decal odata Cu retragerea armatelor, iar in Moldova s'a executat tot
timpul, palm in spatele frontului. Regia, chiar In 1916-1917, a incasat
35.154.372 lei, iar, la reocuparea teritoriului pardsit, serviciul si a
reluat mersul din trecut.
Treptat, cu incepere din 1921, i in continuare, serviciul s'a
extins in Basarabia, Banat si Transilvania, vanzarile prin posta,
numai in localitittile rurale, ajungánd:
In 1922 lei 780.909.761.
In 1925 lei 2.420.968.109.
In 1928 lei 3.802.773.382.
In 1930 lei 3.576.324.365, o mic5, descrestere din cauza crizei ce
incepea.
Pentru serviciile facute Regiei, Posta incasa anual 120 130 mi-
lioane, pe care ii intrebuinja exclusiv pentru imbunatalirea serviciului
postei rurale si a celui de distribuire. (aplause).
In tot timpul, dela infiintarea serviciului de distribuire prin posta,
pan& in 1931, adica in timp de 27 ani, Regia, care mai tarziu s'a
transformat in Casd autonomd, C. A. M. nu s'a ardtat, nici odattt si
sub nici o forma, contra serviciului de distribuire prin Postit, care sa
conducd la schimbarea sistemului, cdnd, din conceptip unui bancher,
care si-a administrat atelt de bine banca mostenitd, incdt a. dus-o de
MO, s'a format Societatea Discom, in vederea luörjj serviciului de
distribuire.
Si, Inteo blind zr, Casa Autonoma C. A. M., cu aprobarea mini
sterului de Finante de atunci, concesioneazd distribuirea produselor
regiei, cu incepere dela Ianuarie 1932, Societatii Discom, cu o platd
indoit de mare ea aceea ce se dädea postei.
Posta ne mai avand la dispozitie suma, ce primea dela Regie
care de atunci satisface interesele altor persoane, redus serviciul
postal rural, prin sciideri i suprimitri de curse, mergand din ce in ce
mai ram.
Trist este Ina, cil. cei aproape 2000 de factori rurali, recrutati
numai din tdrani români si cari prin tantiemele de vitnzari, ce li se

www.dacoromanica.ro
17

cuveneau, Isi Muse o situatie bunk astAzi abia Isj duc viata; iar
distribuirea se face astAzi prin strAini de neam, In special ovrei
toate neamurile de minoritari. (aplause).
Cum astAzi se vorbeste despre inlesniri de fAcut tAritnimii, de
desfam ea sdrii pe alte cgi si de schimbarea sisierouluj distrIbuirii
produselor regiei, cred necesar s atrag atentiunea asupra faptelor
petrecute In trecut si a se cauta s5, se reving, la sistemul Incercat si
practicat 27 de ani, ImbunAtAtindu-se serviciul a dou5 institutii, fAr5,
a se face noui cheltuieli. (Aplauze).
* *
Si pentru a termina, Domnilor, si In interes general, cred c5
singura solutiune, pentru ca Posta reja amploarea din trecut,
cAt j sA realizeze noui perfectiongri, nu este deal ca, din serviciile
principale, Posta, Telegraful si Telefonul, la cari s5, se adauge si Ser-
viciul de Cecuri j Virimente, precum j Casele de Economii, sd se
formeze Ministerul Po;telor, cum de altfel existd in Germania, Marea
Britanie (Post Office), Franta, Belgia, Cehoslovacia, Jugoslavia, Po-
lonia $i Irlanda, vorbind numai de Europa.
Acest minister va fi singurul in stare set asigure independenta $1
buna functionare a serviciilor, vor forma, $i sin gurul in stare de
a pune captit imistiunilor $i, creerii de avantagii altor institutii, in
detrimentul administratiei P. T. T. *i Dvs., Domnilor ConducAtori si
executanti ai Serviciiilor P. T. T. si cei ce se intereseazA de bunul
mers al Institutiei, v incumbA dà,toria de a lupta pe toate cAile pen-
tru aducerea la Indeplinire a acestei necesitAti. (Aplauze prelungite
indelung repetate).

CUVANTARE DE INCHIDERE ROSTITA DE rt-L INGINER


I. PITULESCU, DIRECTOR GENERAL P. T. T.
IN CALITATE DE PRESEDINTE
DOAMNELOR $1 DOMNILOR,
Am resimtit din conferinta d-lui Minescu cb,t de Insemnat
a fost socotit telegraful, mai ales c5, fusese adus l instalp,t de
armatele ocupante; lar cat de important a fost socotit serviciul
telegrafie pentru Stat i public, dela organizarea lui, s'a vilzut
din staruinta pe care o puneau austriacii, ca sl ajungä s5, st5.-
pb.neasc5, acest serviciu.
El a dat dela infiintare o viata, nouä i mai vie serviciilor
de po§ta, ce aveau De acea vreme.
Am mai resimtit cA, in acea vreme, con§tiintanational5,
trecuse deja prin patura cultA a natiei §i se Infipsese adanc In
cugetul acelor ce erau considerati, de catre conduatori, bunt
numai de munck lar de crttre vecinii puternici, buni de robit.
Dovada? Deplina reu§it5, a mi§chrii m5,nunchiului de tele-
grafi§ti: 7 absolventi ai scoalei de telegrafie austriacä din anul
1854 i 35 din anul urmator.

www.dacoromanica.ro
18

Sprijinit pe acea constiintb grupuletul primelor telegra-


fist a putut arbla, in toiul luptei, lucru constatat de public si
de guvern, cb, si telegrafistii romani sunt tot atat de capabili
ca si cei austriaci si polonezi, cari isi arataserä deja aptitudinele
si cä si ei pot conduce tot atat de bine serviciul, ca si functio-
narii straini.
Sprijinit pe acea constiintk care era si a lor, micul grup
de telegrafisti a putut cere guvernului inlaturarea si a condu-
cerii strAine a serviciului, odat& cu Indepartarea telegrafistilor
straini.
Sprijinit pe aceastA constiintk micul grup a aratat, si a
fost crezut de guvern si public, c& telegrafistul rom&n lucreazä
Cu bun& credintA si devotament pentru interesele tarii, spre
deosebire de cel strain.
Sprijinit pe acea constiintk micul grup de telegrafisti a
aratat, si a fost crezut de guvern, el siguranta Tarii si existenta
ei impun, ca serviciul telegrafic s& fie Indeplinit ca monopol de
stat si efectuat numai de functionari romani.
Sprijinit pe aceiasi constiint& national& si micul grup de
telegrafisti moldoveni a Inceput, duprt telegrafistii munteni,
aceiasi miscare nationall.
Dar ceeace am resimtit mai cu deosebire, din eonferinta,
e faptul ca si Domnitorul tirbei, sprijinit tocmai pe aceastA
constiint6 nationalk a putut respinge concesiunea pe 90 ani a
telegrafului si a serviciului telegrafic, ce fusese pretins& de
catre austriaci, cu toate c6, armatele lor mai tineau Inc& ocu-
pat& tara. (Aplauze).
Din euvantarea d-lui Minescu mai constatam si regula ca:
pe unde trec urmasii revolutionarilor din 1789 constiinta natio-
nal& a popoarelor intr& in miscare si cu succes.
La trecerea, In epoca aceea, a capitanului de geniu Lamy,
care a- eonstruit cea dintai linie telegrafiel Giurgiu-Bucuresti,
a urmat lupta m&nunchiului de telegrafisti pentru nationali-
zarea telegrafului, intocmai ca si in 1916-1918, dup& sosirea
ofiterilor francezi, am inscris in istorie marile victorii dela Tg.
Jiu MArasesti si altele, iar la Oituz si Marasesti am putut
arata, ca pe aici nu se mai trece. (Aplauze prelungite).
D-1 Minescu, cu prilejul zilei de astazi, propune sb, Exam
in piatrk sau in bronz, figurile sau numele celor trei telegra-
fist: oimescu, Filionescu si Augustin, o mandrie a Corpului
P. T. T., la care voi raspunde: el ne vom stradui sa-i indepli-
nim dorinta. De indatl voi ruga pe colegul Stanea, un distins
sculptor, sl se ocupe de aceast& lucrare. (Aplauze).
D-1 Minescu a mai gdsit nimerit s& arate azi ca Institutia
noastra a fost deposedatk in cursul anilor din urmk de unele
dintre cele mai importante servicii, cari au fost trecute apoi pe
maini particulare. D-sa deplange p&rinteste acest fapt, la care
noi urmaqii rispundem printr'o actiune viguroasa de Inflintare

www.dacoromanica.ro
19

de noui servicii publice, ca Serviciul de Incaso, Distribuirea


citatiilor i actelor de procedura prin posta, Serviciul Loteriei de
Stat, plata salariilor i pensiilor prin posta etc. (Aplauze).
Pentru a nu abuza prea mult de atentiunea D-vs. In numele
meu si al D-vs. multumesc i cinstesc, dupa cum se cuvine, pe
d-1 Minescu, pentru distinsa si instructiva conferinta ce ne-a
tin ut.
Sa traiasca. (Aplauze prelungite).

CUVANTARE DE MULTUMIRE DIN PARTEA DELEGATULUI-


SOCIETATII PENSIONARILOR P. T. T. DIN INTREAGA
TARA, ROSTITA DE CATRE D-L C. TH. ALEVRA,
INSPECTOR P. T. T. PENSIONAR
DOMNULE PRE$ED1NTE, DOAMNELOR $1 DOMN1LOR,
Societatea Pensionarilor P. T. T. din Intreaga tara, care a
luat fiinta abia anul trecut, urmareste nu atat revendicari de
ordin material, cat mai ales teluri de ordin sufletesc i anume:

D-1 C. Th. Altvra

mentinerea i Intarirea legaturilor de camaraderie dintre mem-


brii sal ì dintre acestia l camarazii din activitate; teluri de
ordin patriotic, prin punerea la dispozitia Administratiei, In

www.dacoromanica.ro
20

mod onorific, a bratelor membrilor sM valizi, pentru a inlocui


In serviciu pe camarazii activi, inteo eventuala mobilizare, cand
acestia ar fi chemati In serviciile armatei pe eliferite fronturi
tot in stela§ mod, a colabora Cu Directiunea Generala, in
anumite chestiuni, unde cunostintele i experienta unora din-
tre ei ar face necesara aceasta conlucrare si in fine teluri de
ordin cultural, printre care un ciclu de conferinte pe care 11
inaugureaza prin comemorarea de astazi. (Aplauze).
Incurajata de bunavointa i caldura cu care s'a raspuns
acestei initiative, tanara societate a batranilor pensionari
Ingaduie sa aduca prin mine cele mai calduroase i respectuoase
multumiri atat Doamnelor i Domnilor invitati, cari au binevoit
sa ne onoreze i incurajeze, cu prezenta Domniilor lor, in initia-
tiva luata de noi, cat i Domnului ing. I. Pitulescu, Directorul
general al Postelor i Telegrafelor, care a binevoit sa prezideze
aceasta solemnitate. (Aplauze).
Aceleasi calde multumiri le exprimam camarazilor din acti-
vitate, care participa In numar atat de impresionant i carora
socot ea este bine sa le amintesc, cu aceasta ocaziune, povetile
marelui nostru carturar i indrumator de suflete, D-1 profesor
Nicolae Iorga, Consilier Regal al Tronului, ca numai din cunoa-
sterea i priceperea trecutului se pot trage invitämintele cele
mai folositoare pentru prezent i viitor. (Aplauze).
Sunt sigur cä actul patriotic al celor trei inaintasi ai nostri,
istorisit atat de frumos de distinsul conferentiar, va trezi un
ecou puternic in inimile camarazilor nostri activi si va servi
celor mai tineri drept indreptar al conduitei lor de viitor, spre
multumirea noastra, a pensionarilor, care ne consideram ca
parintii ion sufletesti. (Aplauze).
Multumirea noastra va fi cu atat mai mare cu cat, urman-
du-ne sfatul, vom fi contribuit 1 noi, in cat mai mica parte,
la indrumarea lor pe calea Indeplinirii datoriei catre Tron
Patrie. (Aplauze).
In aceste sentimente va exprim Inca odata intreaga noastra
gratitudine pentru bunavointa Cu cari ati raspuns invitatiuneL
noastre. (Aplauze prelungite. Corul intoneaza imnul regal).

www.dacoromanica.ro
UCURESTI '
IMPR:MERIA" S. A. R.
Strada Matei Millo Nr. 3
'1','efon 5 43.45

www.dacoromanica.ro