Sunteți pe pagina 1din 5

INTRODUCERE

Cartea Zohar relatează faptul că Rav Şimon Bar-Yochai (RAŞBI) şi fiul


acestuia, Rav Aba, au dobândit nivelul profetului Eliyahu (Ilie). De aceea
se spune că însuşi Eliyahu ar fi vizitat grota lor şi i-ar fi învăţat Tora. (De
altfel, grota din satul Peqi’in există şi astăzi.)
Autorul lucrării Divrey Yoel (Cuvintele lui Yoel) a scris în cartea Tora lui
RAŞBI următoarele: „Înainte ca Rav Şimon să fi studiat secretele Torei,
exista o regulă în grotă – ultimul cuvânt în rezolvarea unor dispute îl avea
Rav Yehuda, autorul Talmud-ului. În orice caz, după ce Rav Şimon a părăsit
grota, tot ceea ce a scris el în Zohar a fost considerat ca depăşind puterea
umană de înţelegere.“ RAŞBI însuşi a primit numele de Buţina Kadişa
(Sfânta Candelă), întrucât dobândise sufletul lui Moşe (Moise).
Verdictele în probleme de natură legislativă şi procedurală erau date
în conformitate cu Talmud-ul sau Cartea Zohar, având întâietate sursa în
care problema respectivă era cel mai riguros examinată. Dacă problema nu
era menţionată nici în Talmud şi nici în Zohar, atunci decizia se baza pe
sursa care o elucida cel mai bine. Dacă s-ar fi constatat o dispută între
Talmud şi legiuitori, atunci decizia se baza pe textul Cărţii Zohar. Dacă
legiuitorii nu puteau ajunge la o înţelegere asupra problemei disputate,
atunci decizia se baza pe opinia exprimată în Zohar (Mishna Brura, 25, 42).
Marele urmaş a lui RAŞBI şi moştenitor (următorul primitor) al
sufletului său, Rabi Isaac Luria (Sfântul ARI), a scris că sufletul lui este o
reîntoarcere a sufletului lui Rabi Shimon, iar sufletul lui Rabbi Shimon a
fost o reîntoarcere a sufletului lui Moise (Shaar HaGilgulim, articolul 64). De
asemenea, el a scris că sufletul lui Moise s-a îmbrăcat în RAŞBI pentru a
corecta sufletul lui Ahiya HaŞiloni (Ahia, şilonitul) care a „corupt“ Malhut
din cauza păcatului Regelui Yerav’am (Ieroboam), ceea ce a determinat

1
căderea în greşeală întregului Israel. Prin urmare, sufletul lui RAŞBI a
apărut pentru a corecta păcatele lui Israel. Partea din Zohar numită Raya
Meheimna (Păstorul credincios) relatează cum a dobândit RAŞBI sufletul lui
Moise, cum s-a contopit cu acesta şi a dobândit înţelepciunea divină.
În lucrările sale Maranan ve Rabanan şi Kli Yakar (Melachim, 2, 12)
marele HaHida spune, de asemenea, că întreaga muncă a lui RAŞBI constă
în corectara păcatului lui Ahiya HaŞiloni.
După cum spune RAŞBI în Talmud (Sukkah, 45, 2): „Pot salva de la
judecată întreaga lume, din ziua naşterii mele şi până în prezent. Şi dacă
fiul meu este cu mine, din ziua în care lumea a fost creată şi până în
prezent. Şi dacă Yotam Ben Uziyahu este cu noi, din ziua în care lumea a
fost creată şi până la sfârşitul ei.“ Cartea Melachim povesteşte despre Yotam
Ben Uziyahu (20, 15).
După ce sentinţa a fost ridicată, RAŞBI a fondat seminarul său în
aşezarea Tekoa şi în satul Meron. Acolo el i-a învăţat pe discipolii săi
Cabala şi a scris Cartea Zohar, dezvăluind astfel ceea ce a fost interzis încă
din vremea primirii Torei de către Israel (Tikuney Zohar, Hakdamah, p. 17).
Totuşi, pentru a scrie toate secretele Torei, Rav Şimon a trebuit să le
exprime într-o formă secretă. Discipolul lui RAŞBI, Rav Aba, avea o calitate
unică a sufletului său. Această calitate i-a permis să transmită cunoaşterea
spirituală într-o formă ascunsă şi secretă. Prin urmare, Rav Şimon i-a cerut
discipolului să îi formuleze gândurile, cu alte cuvinte, să transpună
gândurile lui RAŞBI pe hârtie. ARI a explicat acest lucru în felul următor:
„Cartea Zohar trebuie să rămână ascunsă până la generaţia venirii lui
Maşiah (Mesia), şi prin studiul acestei cărţi omenirea se va întoarce din
exilul său spiritual“ (ARI, Şaar HaHakdamot, Hakdamah, p. 3). Acesta este
motivul pentru care Rav Aba a scris în arameică învăţăturile lui Rabi Şimon,
deoarece aceasta este reversul limbii ebraice.
ARI a spus (Maamarey RAŞBI – Articolele lui RAŞBI, p. 100) că scrierea
Zohar-ului într-o formă secretă a fost posibilă deoarece sufletul lui Rav Aba
îşi avea originea în Lumina Înconjurătoare şi nu în Lumina Interioară. Din
acest motiv, a explicat ARI, el a putut formula cea mai cerească
înţelepciune într-o formă secretă, ca pe nişte simple poveşti.
(Rav Şimon a trăit aproximativ până la vârsta de optzeci de ani şi a
decedat de sărbătoarea Lag BaOmer, a optsprezecea zi din luna Iyar, fiind
înconjurat de discipolii săi şi consacrat de întreaga naţiune. Această zi este
celebrată ca Sărbătoarea Luminii. Corpul lui a fost îngropat într-o grotă în

2
munţii Meron, iar trupul fiului său, Rav Elazar, a fost îngropat la câţiva
metri de el.)
La fel ca în scrierile ulterioare ale lui ARI şi ale altor Cabalişti (evident,
asta este valabil pentru toate cărţile cu adevărat spirituale), Cartea Zohar a
fost ascunsă aproape 1.100 ani într-o grotă lângă Meron, din ziua în care a
fost scrisă şi până când un arab a găsit-o şi a vândut-o ca material de
ambalaj.
O parte din foile rupte au ajuns în mâinile unui înţelept care a
recunoscut şi a apreciat valoarea scrierilor. După o îndelungă căutare, el a
recuperat multe pagini de la coşurile de gunoi sau le-a cumpărat de la
vânzătorii de condimente care îşi vindeau marfa învelită în foile Zohar-
ului. Cartea, aşa cum o ştim astăzi, este alcătuită din aceste foi recuperate.
Timp de mai multe secole, din acel moment şi până în prezent, Cartea
Zohar a fost subiect de controversă. Filozofi, oameni de ştiinţă şi alţi
„înţelepţi“ continuă să o dezbată şi astăzi. Cu toate acestea, doar un
cabalist, doar cel care urcă până la un anumit nivel spiritual poate obţine
ceea ce transmite această carte. Pentru toţi ceilalţi oameni ea pare o colecţie
de povestiri, istorioare şi filozofii antice. Doar cei ce nu pot înţelege cartea
dezbat pe marginea ei; însă Cabaliştii ştiu cu siguranţă că această carte a
lui RAŞBI este cea mai mare sursă de realizare spirituală pe care Creatorul
a împărtăşit-o oamenilor din această lume.
Deşi Cartea Zohar a fost scrisă în secolul al doilea, doar Rav Yehuda
Ashlag, în perioada 1930-1940, a fost în măsură să ofere un comentariu
complet asupra ei. Atât motivul ascunderii Cărţii Zohar din secolul al
doilea şi până în secolul treisprezece, cât şi lipsa unui comentariu complet
asupra ei timp de optsprezece secole sunt explicate în Introducere la Cartea
Zohar.
Rav Ashlag a numit comentariul său HaSulam (Scara), deoarece prin
studiul său putem să atingem nivelurile spirituale ale Lumilor Superioare,
aşa cum în lumea noastră cineva ar urca o scară.
În urma publicării comentariului Sulam, Rav Ashlag a primit numele
de Baal HaSulam (Stăpânul Scării), aşa cum obişnuiesc să facă înţelepţii
Torei care, pentru a numi o persoană, folosesc cea mai mare realizare a
acesteia, şi nu numele ei.

3
CARTEA ZOHAR CUPRINDE:

1. Hakdamat Sefer HaZohar (Introducere la Cartea Zohar) – conţine un


număr de articole care dezvăluie pe deplin semnificaţia interioară a Torei.
2. Sefer HaZohar (Cartea Zohar) – împărţită în fragmente şi capitole care
corespund cu porţiunile săptămânale ale Torei:
Cartea Bereşit (Geneza): Bereşit, Noe, Leh Leha, Vayera, Haiey Sara,
Toldot, Vayeţe, Vayişlach, Vayeşev, Mikeţ, Vayigaş, Vayichi.
Cartea Şemot (Exodul): Şemot, Vayera, Bo, Beşalah, Yitro, Mişpatim,
Teruma (Safra de Ţniuta), Teţaveh, Ki Tisa, Veyikahel, Pekudey.
Cartea Vayikra (Leviticul): Vayikra, Ţav, Şmini, Tazria, Meţura, Aharey,
Keduşim, Emor, BaHar, Vehukotay.
Cartea Bamidbar (Numeri): Bamidbar, Naso (Idra Raba), Baalotha, Şlah
Leha, Korah, Hukat, Balak, Pinhas, Matot.
Cartea Devarim (Deuteronomul): VeEthanen, Ekev, Şoftim, Tiţe, Vayelech,
Haazinu (Idra Zuta).
3. Zohar Hadaş (Noul Zohar): adăugări la porţiunile săptămânale:
Bereşit, Noe, Leh Leha, Vayera, Vayeţe, Vayeşev, Başalach, Yitro, Teruma, Ki
Tiţe, Tzav, Aharey, BaHar, Naso, Hukat, Balak, Matot, VeEthanen, Ki Tiţe, Ki
Tavo.
4. Cărţi suplimentare în Cartea Zohar care nu sunt comentarii directe
asupra Torei:
Idra Raba, Idra Zuta, Safra de Ţniuta, Raza de Razin, Tosefta, Raya
Mi’emna, Aşmatot, Sitrey Torah, Sitrey Otiot şi Tikuney Zohar.
5. Midraş HaNe’elam (Comentariul asupra Scrierilor): Cântarea Cântărilor,
Rut, Eiha (Plângeri) – şi despre Tora (Pentateuh).

Baal HaSulam a scris comentarii ale unor porţiuni bine cunoscute din
Zohar. Principalele sale comentarii din Introducere la Cartea Zohar şi
capitolul Bereşit descriu munca spirituală a omului. Cele mai valoroase
articole din Zohar despre ştiinţa Cabala sunt: Idra Raba, Idra Zuta şi Safra de
Ţniuta. Toate aceste articole sunt exprimate în limbajul Cabala. În afara
acestor articole, restul cărţii Zohar este scris în limbajul Midraş.
În forma sa originală, Cartea Zohar – scrisă de Rav Aba cu şaisprezece
secole în urmă – nu era împărţită în porţiuni săptămânale. Lucrarea era cu
mult mai mare decât textul care a ajuns la noi; ea conţinea nu doar Tora, ci
şi alte douăzeci şi patru de cărţi ale Bibliei (Pentateuh, Profeţi şi Scrieri).
4
Cu excepţia Cărţii Zohar, o altă carte a lui Rav Şimon a ajuns la noi –
Tikunim (Corectări). Ea cuprinde şaptezeci de comentarii ale primului
cuvânt din Tora, Bereşit (la început), întrucât include totul.
Această carte oferă o traducere semantică a Cărţii Zohar, comentariul
lui Rav Yehuda Ashlag – Sulam – şi propriile mele explicaţii. Cartea conţine,
de asemenea, prima parte a Cărţii Zohar – Hakdamat LeSefer HaZohar
(Introducere la Cartea Zohar).
La începutul textului traducerea semantică este redată cu caractere
aldine. Comentariul Sulam şi explicaţiile mele sunt scrise cu litere normale
sau cu caractere italice, deoarece separarea explicaţiilor mele de textele
sacre ale lui Rav Ashlag s-a dovedit a fi extrem de dificilă. Numerele de la
începutul articolelor corespund cu numerele articolelor din Cartea Zohar
împreună cu comentariul Sulam, volumul 1.
Motivul întrepătrunderii textelor îl constituie necesitatea de a explica
semnificaţia Zohar-ului în mai multe limbaje simultan: a) limbajul Cabalei
(Sfirot, Parţufim, Gematria şi lumile); b) limbajul muncii spirituale
(emoţiile); c) limbajul Torei (narativ) şi d) limbajul Talmud-ului (principial).
Pentru a înţelege stilul Cărţii Zohar recomand cititorului să se întoarcă
la traducerea textului original după ce citeşte şi înţelege comentariul.
Cartea Zohar, ca şi întreaga Tora, vorbeşte exclusiv despre om (creaţie)
şi relaţia acestuia cu Creatorul. Tora ataşează cuvinte pământene tuturor
proprietăţilor interioare ale omului. Astfel, aspiraţia către Creator este
numită „Israel“, iar aspiraţia pentru primirea egoistă a plăcerii este numită
„naţiunile lumii“. Cu toate acestea, nu există nici un fel de legătură între
numele din Tora şi evrei sau o altă naţiune a acestei lumi. Cabala se refera
la om, la creaţie!
Cartea conţine atât articole comentate în limbajul Înţelepciunii Cabala,
cât şi articole comentate în limbajul emoţiilor, limbaj care este mai uşor de
înţeles de către începători. Cititorul poate să înceapă studiul cărţii cu
articole precum „Noaptea Miresei“ şi „Cine se bucură de sărbători“. Cu
toate acestea, studiul complet al Zohar-ului presupune învăţarea
sistematică a materialului. Cu cât ne familiarizăm mai mult cu Cabala, cu
atât mai mult ea pătrunde în inima noastă, iar citirea repetată a
materialului studiat permite însuşirea lui.
Rav Michael Laitman