9

Metabolismul proteic

Dinamica aminoacizilor si proteinelor in organism

 aa sunt utilizati in organism pentru:

o sinteza proteinelor
o sinteza altor compusi (care nu sunt de natura proteica)
o utilizare in scop energetic – doar supa epuizarea rezervelor de glucide, lipide
 timpul de injumatatire al proteinelor difera de la un tesut la altul
o mare – in muschi (20 zile),
o mai mic – in ficat (5-6 zile)

Digestia proteinelor

 enzime care actioneaza asupra proteinelor la nivelul:

o stomacului
 pepsin
 gastricsina (la copii)
o intestin – secretate sub forma inactiva si activate de un predecesor/factor
local
 tripsina
 chimotripsina
 elastaza
 caroxitripsina
Transportul aminoacizilor din intestin in sange

 se realizeaza prin translocaze specifice, majoritatea sunt pentru AA in forma L (ei

predomina)
 sistemul este simport cu Na+ si necesita aport energetic
 glutationul impreuna cu glutation-transferaza ajuta transportul AA din afara celulei in
celula
Degradarea proteinelor

A. plasmatice:
 necesita un semnal pentru degradare – pierderea acidului sialic de la capatul
nereducator al oligozaharidului (atasat de majoritatea (glico)proteinelor)
 pierderea acidului sialic determina :
o recunoasterea lor de catre receptori hepatici
o internalizarea
o degradarea in lizozom
B. tisulare:

1
  se poate realiza:
o in principal in lizozom
 este necesara prezenta unor proteaze (catepsine)
 procesul este independent de ATP
 pe aceasta cale sunt degradate in special proteinele intracelulare cu
timp de injumatatire mare si proteine intermembranare
o in citoplasma
 necesita prezenta ubiquitinei
 ATP-dependent
 pe aceasta cale sunt metabolizate proteinele intracelulare cu timp de
injumatatire scurt
Cai de metabolizare ale aminoacizilor
1. Calea de metabolizare a amoniacului proteic
2. Cai de metabolizare ale catenei de C
 unii dintre aminoacizi sunt glucogeni si furnizeaza atomii de C pentru sinteza de
glucoza
 alti aminoacizi sunt cetogeni si furnizeaza atomii de C pentru sinteza corpilor cetonici
Defecte genetice

 fenilcetonuria:
o determinata de absenta fenilalanil-hidroxilazei
 prima enzima care intervine in transformarea fenilalaninei in Tyr (ptc
introduce o grupare hidroxil)
 in absenta acestei enzime
  concentratia fenilalaninei => repercursiuni asupra SN
 efectele pot fi diminuate prin eliminarea fenilalaninei din
alimentatie
 alcaptonuria:
o determinata de deficitul homogentizad-oxidazei
 intervine in metabolizarea aciduli homogentizic cu un intermediar
(apare ca intermediar in metabolismul AA care au ca precursor tot
fenilalanina)
o acumularea acestui AA determina coloratia neagra a urinei si a tesuturilor
conjunctive
 urina cu miros de artar:
o determinata de deficitul α-cetoacid-dehidrogenazei
 intervine in metabolizarea Val, Leu, Ile
Metabolizarea amoniacului

 se produc mai multe reactii metabolice – cele 2 reactii catalizate de TGP si TGO
o realizeaza transferul gruparii amino de pe un aa pe un cetoacid
o au piridoxalfosfatul (din B6)drept coenzima
 dezaminarea oxidativa a acidului glutamic (desen)

2
 o enzima este glutamat dehidrogenaza care poate avea drept coenzima NAD
sau NADP
o in final se obtine acidul α-cetoglutaric
o enzima trece in forma redusa
 dezaminarea aa in prezenta aminoacid-oxidazelor
o majoritatea sunt L-aminoacid-oxidaze
o au drept coenzima FMN
 degradarea proteinelor in tubul digestiv sub actiunea enzimelor din microflora
intestinala
Circuitul amoniacului

 fiind un compus toxic, el circula intr-o cantitate foarte mica liber in plasma
 restul circula sub forma de glutamina formata in prezenta acidului glutamic
o sub actiunea glutamin-sintetazei si in prezenta ATP
 glutamin-sintetaza se gaseste in toate tesuturile unde se formeaza amoniac
 glutamina formata trece in sange si ajunge la ficat sau rinichi
o la acest nivel exista glutaminaza care scindeaza glutamina in acid glutamic si
amoniac (reactiile nu sunt reversibile, deoarece au loc in tesuturi diferite si
sunt catalizate de enzime diferite)
 la nivelul ficatuui, amoniacul eliberat din glutamina intra in ciclul ureogenetic
 la nivelul rinichiului este eliminat sub forma ionilor de amoniu
a) ciclul ureogenetic
 amoniacul impreuna cu CO2 formeaza carbamil-fosfatul
o necesita prezenta a 2 moli de ATP, care sunt necesari atat in scop energetic,
cat si pentru transferarea restului de fosfat
o enzima este carbamil-fosfat-sintetaza mitocondriala
o are loc in mitocondria hepatocitului
 carbamil-fosfatul impreuna cu ornitina formeaza citrulina
o enzima este ornitil-carbamil-transferaza
o are loc tot in mitocondriile hepatocitului, apoi citrulina trece in citoplasma
 citrulina impreuna cu acidul aspartic formeaza acidul arginsuccinic
o in citoplasma
o 1 mol de ATP se scindeaza la AMP si PPi in scop energetic
 acidul argininsuccinic este scindat in acid fumaric si arginina
 arginina prin hidroliza formeaza ornitina si se desprinde ureea
o enzima este arginaza
o pentru a sintetiza 1 mol de uree sunt necesare 4 legaturi macroergice
 cei 2 atomi de N din uree provin din amoniac si acidul aspartic

3
Legatura intre ciclul Krebs si ciclulul ureogenetic:

 se realizeaz aintre:
o alfa ceto glutarat
o oxaloacetat
 in tesuturile intre care se formeaza cantitati mari de amoniac este necesara o
cantitate mare de acid aspartic, o cantitate mare de oxaloacetat si deci se va forma
mai putin ATP pentru ca majoritar oxaloacetatul va merge spre amoniac si va fi putin
disponibil pentru ciclul Krebs
 cantitatea scazuta de ATP formata in ciclul Krebs va avea repercursiuni in primul rand
la nivelul SN – de aceea c crescute de amoniac si de uree sunt asociate cu afectarea
SN
 conc. normala a ureei in sange 20-40 mg/dL
 se poate doza ureea sau se poate doza N din ureea sangvina (BUN)
 uremia  in:
o insuficienta renala (afectiune cronica)
o  catabolismului proteic – poate aparea in febra, arsuri pe suprafete mai mari
o aportul alimentar  de proteine (ureea nu este cel mai elocvent parametru
pentru functia renala, deaorece poate fi dozata intr-o perioada cand se
consuma preponderent proteine)
 uremia ↓ in special in afectarile hepatice
b) cale de metabolizare a aa – pentru obtinerea creatinei si fosfocreatinei la nivel
muscular
 sinteza fosfocreatinei finale necesita parcurgerea unor etape care se desfasoara in
tesuturi diferite – doar ultima etapa se desfasoara in muschi
1. prima etapa are loc in rinichi pornind de la Arg, Gli
o se obtine acidul guanitinacetic si ornitina
2. acidul guanitilacetic trece in sange, ajuge la ficat si in prezenta S-
adenozilmetioninei se formeaza creatina
3. creatina trece in sange, ajunge la muschi si in prezenta creatin-kinazei formeaza
fosfocreatina(creatinfosfatul)

4
 o parte din creatina se deshidrateaza si formeaza creatinina – aceasta trece in
sange si se elimina renal
o eliminarea renala se face majoritar prin filtrare glomerulara => se poate
verifica clearence la creatinina pentru a putea aprecia filtrarea glomerulara
 clearence-ul unui compus = debitul de sange care este epurat de copusul respectiv
prin functia renala
 penru a calcula clearence ul la creatinina, se dozeaza din sange si din urina
creatininaurina
Clearence lacreatinina= × D urinar (ml /min)
creatinina sange
 pentru a masura debitul urinar, pacientul urineaza dimineata, apoi se administreaza o
cantitate de apa (200=300 ml) iar la un interval urineaza din nou – se masoara
volumul urinar si trebuie stiut exact timpul de la ingestie si pana la colectare (aprox 3
h)
 valoarea nomala a clearence ului la creatinina este in jur de 100mL/min (puin mai
crescut la barbati si mai scazut la femei)
 creatinina in sange este aproximativ 0,7-1 mg/dL (femei) si 0,9-1,2 mg/dL la barbati
o ea nefiind legata de consumul de proteine, ci doar de reactii metabolice, este
un marker mai fidel al functiei renale decat ureea
Metabolismul hemului
Biosinteza hemului

 se desfasoara mai ales in sistemul hematoformator din maduva, ficat, splina

 enzima cheie in biosinteza este δ-aminolevulinat-sintaza (δ-ALAS)

1. sinteza porneste de la succinil-coA impreuna cu glicina, iar in prezenta acestei enzime se
formeaza un intermediar iar in final vom avea acidul δ-aminolevulinic
 aceasta prima etapa in sinteza hemului are loc in mitocondrie, apoi acidul amino-
levulinic trece in citoplasma
 reglarea etapei
o hemul inhiba activitatea enzimei
o scaderea cantitatii de hem are efect invers
 alti inductori in afara cantitatilor mici de hem
o fenobarbitalul
o estrogenii
 alt represor in afara cantitatii mare de hem este glucoza
 in continuare, o parte din transformari au loc in citoplasma, iar apoi se intorc in
mitocondrie pt ultimele 2 etape

5
Catabolismul hemului (poza) :