Sunteți pe pagina 1din 40

Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

PROPRIETATI FIZICO-MECANICE SI CARACTERISTICI DE


CALCUL ALE BETONULUI SI OTELULUI

PROPRIETATI FIZICO-MECANICE SI CARACTERISTICI DE CALCUL ALE


BETONULUI
Marca şi clasa betonului
Până în anul 1990 s-a utilizat pe larg noţiunea de "marcă", reprezentând valoarea în
Kgf/cm2 a rezistenţei medii teoretice, prevăzută în reglementările tehnice, pentru o
valoare normată a coeficientului de variaţie de 15%. În cazul în care fabricantul nu putea
asigura valoarea coeficientului de variaţie (în general mai mare de 15%), era necesar ca
rezistenţa pe cuburi să fie mai mare.
Prin introducerea noţiunii de "clasă" a betonului, rezistenţa betonului este definită
în mod riguros. Clasa betonului reprezintă valoarea în N/mm2(MPa) a rezistenţei
caracteristice la compresiune, determinată pe cuburi păstrate în condiţii standard.
Mărimea rezistenţei caracteristice este definită probabilistic ca valoarea sub care se pot
plasa cel mult 5% din valorile rezistenţelor.
Valorile reprezentând clasa betonului se notează cu "Bc", în timp ce valorile
corespunzătoare mărcii se notează cu "B".
Echivalenţa între clasă şi marcă este dată în tabelul de mai jos:

MIRCEA ALEXE 2016-2017 1


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Clasele minime recomandate sunt:


Bc 7,5 pentru elemente de rezistenţă din beton simplu (respectiv marca minimă
B100)
Bc 15 pentru elemente din beton armat (respectiv marcă minimă B200)
Bc 25 - Bc 30 pentru elemente din beton precomprimat (respectiv marcă minimă
B330- B400)
Se menţionează că se consideră necesare a fi cunoscute ambele definiri - respectiv
clasă şi marcă-având în vedere tradiţia inginerească pentru efectuarea unor calcule rapide
şi predimensionări, precum şi înţelegerea unor elemente de calcul pentru studenţii
facultăţilor de arhitectură, pentru care metoda de calcul la rupere este mai abordabilă şi cu
rezultate satisfăcătoare.

Proprietăţi fizico-mecanice
Obţinut prin întărirea unui amestec de agregate naturale (nisip şi pietriş), apă şi ciment,
betonul simplu se prezintă ca un material artificial cu o densitate de cca 2.400Kg/m3.
Orientativ, pentru obţinerea unui m3 de beton, se utilizează 1,2 m3 agregate, 300-400 kg
MIRCEA ALEXE 2016-2017 2
Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

ciment şi 120-200 l apă. Trecerea betonului din faza fluidă în faza solidă se face în două
etape: priza şi întărirea.
Priza începe la 4 ore de la amestecul cimentului cu apa, iar sfârşitul prizei este
convenţional, când betonul poate suporta o anumită presiune.
Întărirea betonului se realizează într-o perioadă relativ lungă, dar este important de reţinut
că în primele 7 zile de la preparare se poate obţine 70% din rezistenţă.
Rezistenţa proiectată se consideră, în mod convenţional, atinsă la 28 zile de la preparare;
rezistenţa reală finală se atinge după trecerea unei perioade de ani, crescând cu 30%.
În ceea ce priveşte epruvetele standard pe care se fac încercările pentru determinarea
rezistenţei la compresiune, se menţionează următoarele categorii:
cuburi cu latura de 140 mm şi 200 mm
cilindri cu diametrul de 150 mm şi înălţimea de 300 mm
prisme cu secţiune egală cu a cuburilor şi înălţimea egală cu de 3-4 ori latura secţiunii.
La aceeaşi calitate de beton, rezistenţa obţinută pe cuburi este mai mare decât cea obţinută
pe cilindri sau prisme.
Rcil = ( 0,83÷0,9) Rcub
Rpr = 0,83 Rcub = Rcil
Modulul de elasticitate longitudinal al betonului la compresiune sau întindere se
determină pe prisme încărcate la eforturi ce nu depăşesc 30% din rezistenţa la
compresiune. Valorile modulului de elasticitate longitudinal Eb variază în raport cu clasa
(marca) betonului; pentru clasa Bc 7,5 corespunde Eb = 140.000 Kgf/cm2, iar pentru clasa
Bc 25 corespunde Eb = 400.000 Kgf/cm2.
Pentru calcule rapide se poate utiliza relaţia:
Eb = 16500 R28
Coeficientul de deformaţie transversală (Poisson) μ = 0,2
Eb
Modulul de elasticitate transversală: Gb = 0,4Eb =
21   

MIRCEA ALEXE 2016-2017 3


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Diagrama a - s la încercarea la compresiune monoaxială precum şi la cea de


întindere monoaxială arată comportarea şi limitele rezistenţelor şi deformaţiilor specifice

Domeniul elastic, la solicitarea la compresiune, valorile caracteristice sunt: α =


(0,4...0,5) R28 şi εe=0,5%0 (deformaţia specifică corespunzătoare sau scurtarea specifică).
Modulul de elasticitate longitudinal este Eb = tg α.
Comportarea betonului poate fi, deci, considerată liniară până la eforturi unitare ce
nu depăşesc jumătate din rezistenţa betonului la compresiune. Peste acest domeniu,
betonul fisurează, la început cu fisuri foarte fine, comportarea fiind neliniară. În general,
pentru o deformaţie (scurtare) specifică sbo = 2o/oo se atinge rezistenţa la compresiune, iar
rigiditatea betonului comprimat tinde spre zero. Creşterea deformaţiei specifice εbo peste
valoarea de 2 o/oo se produce concomitent cu scăderea efortului ab, pe ramura descendentă
a curbei. În final, se poate atinge o deformaţie specifică ultimă la compresiune sbu = 3.4
o
/oo.
La întindere, betonul fisurează pentru o deformaţie specifică εf = 0,1o/oo, deci de 20
ori mai mică decât deformaţia la compresiune εbo = 2o/oo. Rezistenţa la întindere
corespunzătoare este, în general, ( 1/10 ÷1/20) R28compresiune.

Fenomenul cel mai important îl reprezintă insă diferenţa mare între deformaţiile ultime de
compresiune şi deformaţiile ultime de întindere, respectiv rezistenţa la compresiune şi
rezistenţa la întindere, rapoartele Rt/Rc şi εt/εc fiind de 1/10÷÷1/20.
Rezistenţa slabă la întindere (ca şi la solicitarea de forfecare) şi deformaţia mică asociată
demonstrează faptul că betonul simplu nu poate fi utilizat în elemente structurale
solicitate la încovoiere cu forţă tăietoare sau la compresiune excentrică.
Betonul simplu (nearmat) poate fi utilizat în elemente solicitate preponderent la
compresiune şi în elemente cu eforturi reduse la încovoiere (ziduri de sprijin de greutate,

MIRCEA ALEXE 2016-2017 4


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

drumuri etc.). În elementele în care, datorită stării de solicitare, apar eforturi de întindere,
betonul se foloseşte în asociere cu oţelul, în două modalităţi:
betonul armat - la care armăturile din oţel sunt dispuse în zonele întinse;
betonul precomprimat - la care, prin intermediul armăturilor speciale se introduc
eforturi iniţiale de compresiune, care anulează sau reduc eforturile de întindere.

Variaţia în timp a proprietăţilor betonului

O proprietate caracteristică betonului o constituie creşterea deformaţiilor în timp,


sub încărcări constante, datorită proceselor fizico-chimice intrinseci; această proprietate
poartă numele de curgere lentă a betonului şi se manifestă prin creşterea de până la 3 ori a
deformaţiei instantanee (iniţiale) în decurs de 3 ani. Acest aspect trebuie avut în vedere la
proiectarea structurilor din beton armat.
Modulul de elasticitate longitudinal îşi reduce valoarea în timp
Em = 1/3 Einiţial
Rezistenţa la compresiune creşte însă în timp, conform relaţiei
Rm = (1,2 - 1,3) R28.

PROPRIETĂŢI FIZICO-MECANICE ŞI CARACTERISTICI DE CALCUL ALE


ARMĂTURILOR DIN OŢEL

Tipuri de armături
Armăturile de oţel în elementele de beton armat sunt bare laminate la cald din
oţeluri OB37 (netede), PC52 şi PC60 (profilate) şi sârme trefilate (STNB).
Oţelul OB37 se livrează în colaci pentru diametrele 6-12 mm, în legături de bare
drepte cu lungimea de max. 18m pentru diametrele 14-28 mm şi ca bare individuale
pentru diametre mai mari decât 28mm. Oţelul OB37 are un conţinut redus de carbon.
Se utilizează în special ca armătură constructivă şi de montaj, dar şi ca armătură de
rezistenţă atunci când armarea se face la procentul minim prevăzut în reglementări.
Oţelurile PC52 şi PC60 - au, de asemenea, conţinut redus de carbon dar şi adaosuri
sau elemente de slabă aliere, care le măresc rezistenţa. Livrarea se face în aceleaşi condiţii
cu cele menţionate pentru oţelul OB37.
Oţelurile OB37, PC52 şi PC60 sunt oţeluri ductile ( cu capacitate de deformare în
domeniul post- elastic), aspect deosebit de important în comportarea structurilor din
beton armat la solicitări seismice. Astfel, oţelul OB37 are alungirea la rupere de 25%, iar
oţelurile PC52 şi PC60 au alungirea la rupere de 20% şi respectiv 16% (alungirea la
rupere măsurată pe probe supuse la întindere, având lungimea egală cu de 5 ori diametrul
armăturii). Alte caracteristici mecanice principale sunt următoarele:
Rezistenţa de rupere:
3.600Kgf/cm2 - OB37
5.100Kgf/cm2 - PC52
6.000Kgf/cm2 - PC60
Limita de curgere =

MIRCEA ALEXE 2016-2017 5


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

2.500... 2.850 Kgf/cm2 - OB37


3.500Kgf/cm2 - PC52
4.000Kgf/cm2 - PC60
Se menţionează că probabilitatea ca limita de curgere să se situeze sub valorile de
mai sus este de 2,3%, deci gradul de asigurare este practic dublu faţă de cel al betonului.
Oţelurile OB37, PC52, PC60 se sudează în condiţii bune pe şantier, dacă se
respectă reglementările specifice.
Deosebirea esenţială între oţelul OB37 (neted) şi oţelurile PC52 şi PC60 (profilate)
constă în conlucrarea mult superioară cu betonul a oţelurilor profilate.
Sârma trefilată pentru beton (STNB) este puternic ecruisată prin trecerea repetată
prin filiere. Având suprafaţa foarte netedă, conlucrarea cu betonul se asigură
utilizându-se plase sudate prin puncte.
Sârma trefilată profilată (STPB) asigură prin profilare o conlucrare superioară cu
betonul. Se menţionează că alungirea la rupere a armăturilor STNB şi STPB este mult
redusă faţă de cea a oţelurilor laminate la cald, având valori de 6%...8%, motiv pentru
care Diametrul 6 8 10 12 14 16 20 22 25 28 32
armăturii
(mm)
Aria 0,28 0,5 0,8 1,1 1,5 2,0 3,1 3,8 5,0 6,2 8,0
armăturii-
cm2
(rotunjită)

utilizarea lor este permisă numai la elementele structurale care nu au rol semnificativ în
dezvoltarea unor mecanisme de ce-dare în domeniul post-elastic. În ceea ce priveşte
rezistenţa la rupere şi limita de curgere a acestor tipuri de armături, ele se situează între
4.000 Kgf/cm2 şi 6.000Kgf/cm2.
Valorile privind caracteristicile mecanice ale oţelurilor pentru beton armat utilizate
în România sunt prezentate în STAS 10.107/0-90.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 6


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Legea lui Hooke ( σ = Eε ) se aplică pentru ε < εp, unde εp este limita de proporţionalitate
între eforturi şi deformaţii.
Pentru deformaţii ε < εe , nu rezultă deformaţii remanente la descărcare.
Valoarea maximă εu de 50 o/oo (5%) acceptată în calcule este evident inferioară alungirii la
rupere obţinută pe epruvete (16%. 25%).

MIRCEA ALEXE 2016-2017 7


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT LA SOLICITĂRI SIMPLE PRIN METODA


LA RUPERE

A) ÎNTINDERE CENTRICĂ.

Solicitarea de întindere centrică pura nu exista în realitate datorita imperfecţiunilor


barelor şi excentricităţii forţelor. Cu toate acestea există elemente structurale din beton armat
la care solicitarea de întindere centrică este preponderentă, aceasta dimensionând elementul.
Elementele structurale supuse preponderent la întindere sunt:
- pereţii rezervoarelor;
- barele întinse ale grinzilor cu zabrele;
- tiranţii.

Predimensionarea elementelor structurale din beton armat se realizează pentru una


din următoarele situaţii:
1) Predimensionare din condiţia de siguranţă la rupere. În aceasta situaţie se acceptă ca
betonul să lucreze fisurat.
2) Predimensionare din condiţia neadmiterii fisurării în exploatare. În aceasta situaţie nu se
acceptă ca betonul să fie fisurat.

CAZUL A1 Elementul de beton armat solicitat la întindere centrică la care se accepta


ca betonul să lucreze fisurat.

*Datorită fisurării betonului, acesta nu mai participă la preluarea nici unei părţi din forţa
axială de întindere, întreaga forţă trebuind să fie preluată de armătură.

→Nr = Aaσc
→N ≤ Nr/c = Aaσc/c
unde :- N forţa axiala de exploatare normala
- Nr forţa axiala de rupere
- C coeficient de siguranţa (la solicitarea de întindere c=2)
- σc efort unitar de curgere (limita de curgere pentru oţelul din armături)

MIRCEA ALEXE 2016-2017 8


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

CAZUL A2 Elementul de beton armat solicitat la întindere centrică la care nu se


accepta ca betonul să lucreze fisurat.
* Alungirea relativa maximă admisă, pentru ca betonul să nu fisureze este εb = 0.1/1000
* Datorită aderenţei perfecte dintre beton şi armaturi, alungirea relativă a betonului este
egală cu alungirea relativă a armaturilor (εb=εa)

→ εb = εa = 0.1/1000 = σa/Ea = σa/2.1x106


→ σa = εa Ea = 210kgf/cm2
→ Rt = 1/10 Rb

Rezultă că efortul maxim dezvoltat în armătură, pentru ca betonul să nu fisureze, este


σa= 210 kgf/cm2.

→ Nr = AbRb/10+210Aa
→ N ≤ Nr/c
unde :- Ab aria de beton a secţiuni elementului
- Aa suma ariilor armăturilor
- Rb marca betonului

EXEMPLE DE CALCUL PENTRU ÎNTINDEREA CENTRICĂ

PROBLEMA 1:

MIRCEA ALEXE 2016-2017 9


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Să se armeze un tirant din beton armat B300 cu secţiunea 30x30cm. (Rb= 300
kgf/cm2), care este solicitat cu o forţă axială N = 16tf. şi care se află într-un mediu umed şi
coroziv.
Armăturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500 kgf/cm2)

Tirantul se va predimensionare din condiţia neadmiterii fisurii în exploatare, deoarece tirantul


lucrează într-un mediu coroziv.
Nr = AbRb/10+210Aa
N ≤ Nr/c → Nr = cN= 2x16 = 32tf = 32000kgf
Ab = bxh = 30x30 = 900cm2.
→ Aa = (Nr-AbRb/10)/210 = (32000-900x300/10)/210 = 23.8cm2.
→ Aa,ef = 8φ20 = 8x3.14 = 25.12cm2.

PROBLEMA 2:

Să se armeze un tirant din beton armat B300 cu secţiunea 25x30cm. (Rb = 300
kgf/cm2), care este solicitat cu o forţă axială N = 16tf. şi care se afla într-un mediu „curat”.
Armăturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2)

Tirantul se va predimensiona din condiţia admiterii fisurării în exploatare, deoarece tirantul


lucrează într-un mediu fără coroziune.

Nr = σc Aa
N ≤ Nr/c → Nr = cN = 2x16 = 32tf = 32000kgf
→ A a= Nr/ σc = 32000/3500 = 9.14cm2.
→ Aa,ef = 6φ14 = 6x1.54 = 9.23cm2.

PROBLEMA 3:

Să se armeze un tirant din beton armat cu secţiunea 30x30cm. (Rb= 300 kgf/cm2). (Rb
= 300 kgf/cm2), care este solicitat de un arc cu deschiderea de 30 m şi săgeata de 8 m.
încărcat cu o sarcina verticală uniform distribuită de 8tf/ml. Tirantul se afla în mediu umed şi
coroziv.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 10


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Armăturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2)

Tirantul se va predimensiona din condiţia admiterii fisurării în exploatare, deoarece tirantul


lucrează într-un mediu necoroziv.

H = pl2/8f → H = 8x302/8x8 = 115tf.


N = H = 115tf
Nr = σc Aa
N ≤ Nr/c → Nr = cN = 2x115 = 230tf
→ A a= Nr/ σc = 230000/3500 = 66cm2.
→ Aa,ef = 14φ25 = 14x5= 70cm2.

PROBLEMA 4:

Să se determine forţă de întindere maximă pe care o poate prelua un tirant din beton
armat B300 cu secţiunea 30x30cm. (Rb= 300 kgf/cm2), care este armat cu 8φ25 şi se află
într-un mediu „curat”.
Armaturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2)

Tirantul se va predimensiona din condiţia admiterii fisurării în exploatare, deoarece tirantul


lucrează într-un mediu fără coroziune.
Nr = σc Aa
N ≤ Nr/c Nr = σc Aa = 3500 x 40 = 140000 kgf
Aa,ef = 8φ25 = 8x5 = 40 cm2.
→ Nr = N/c = 140000/2 = 70000kgf =70tf
PROBLEMA 5:

MIRCEA ALEXE 2016-2017 11


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Să se determine forţa de întindere maximă pe care o poate prelua un tirant din beton
armat B300 cu secţiunea 30x30cm. (Rb= 300kgf/cm2), care este armat cu 8φ25 şi se află
într-un mediu umed şi coroziv.
Armăturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2)
Tirantul se va predimensiona din condiţia neadmiterii fisurării în exploatare, deoarece tirantul
lucrează într-un mediu coroziv.

Nr = AbRb/10+210Aa
Ab = bxh = 30x30 = 900 cm2.
Aa,ef = 8φ25 = 8x5 = 40 cm2.
N ≤ Nr/c → Nr = AbRb/10+210Aa =900 x 300/10 + 210 x 40 =
= 35400kgf = 35.4tf.
→ N = Nr/c = 35.4 / 2 =17.7tf.

B) COMPRESIUNE CENTRICĂ.

Solicitarea de compresiune centrică pură, la fel ca şi întinderea centrică, nu există în


realitate datorită imperfecţiunilor barelor şi excentricităţii forţelor. Cu toate acestea exista
elemente structurale din beton armat la care solicitarea de compresiunea centrică este
preponderentă, aceasta dimensionând elementul. Elementele structurale supuse
preponderent la compresiune sunt:
- stâlpii;
- arcele în coincidenţă;
- barele comprimate ale grinzilor cu zabrele.

Ruperea elementelor comprimate centric, din beton armat, are un caracter casant şi se
realizează prin zdrobirea betonului şi expulzarea sa urmată de flambarea armăturilor
longitudinale.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 12


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Predimensionarea secţiunii de beton a stâlpilor


N
Ab 
Rb
k
unde: k = 4 pentru stâlpii centrali;
k = 5 pentru stâlpii de faţadă;
k = 6 pentru stâlpii de colt.
În cazul predimensionării secţiunii de beton a stâlpilor aflaţi în zone seismice puternice
secţiunea obţinută conform formulei anterioare se majorează cu 40%.

CAZUL B1 Element de beton armat solicitat la compresiune centrică la care se


neglijează flambajul.
*Flambajul se neglijează atunci când zvelteţea λ ≤ 14.
λ = lf / b
unde: lf este lungimea de flambaj
b este dimensiunea minimă a secţiunii transversale.
Lungimea de flambaj, în funcţie de tipul structurii şi de înălţimea liberă a stâlpului, ia
următoarele valori :

lf = 0.7l pentru structuri cu planşee monolite;


lf = 1.0l pentru structuri cu planşee prefabricate;
lf = 1.2l pentru structuri tip hală parter.
→ Nr = 0.7AbRb+σcAa

MIRCEA ALEXE 2016-2017 13


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

→ N ≤ Nr/c

unde :- Ab aria de beton a secţiuni elementului


- Aa suma ariilor armaturilor
- Rb marca betonului
- c coeficient de siguranţă (c=2.0÷2.2)

Rezistenţa betonului este corectată cu un coeficient egal cu 0.7 datorat următoarelor


consideraţii:
- rezistenţa betonului pentru piese lungi este caracterizată de rezistenţa pe prisma care
este mai mică decât rezistenţa pe cuburi Rb (Rpr = 0.83 Rb);
- rezistenţa betonului la încărcări de lungă durată este mai mică decât rezistenţa pe
cuburi Rb; (Rld= 0.85 Rb).

σb = 0.85x0.83x Rb= 0.7 Rb

CAZUL B2 Element de beton armat solicitat la compresiune centrică la care nu se


neglijează flambajul.

*Flambajul nu se neglijează atunci când zvelteţea λ > 14 şi se determină coeficientul


de flambaj din tabelul următor.

λ 14 16 18 20 22 24 26 30

φ 1.00 0.89 0.80 0.77 0.67 0.62 0.57 0.50

→ Nr = 0.7AbRb+σcAa
→ N ≤ φNr/c

EXEMPLE DE CALCUL PENTRU COMPRESIUNE CENTRICĂ

PROBLEMA 6:

MIRCEA ALEXE 2016-2017 14


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Să se armeze un stâlp din beton armat B300 cu secţiunea 30x30cm. (Rb= 300kgf/cm2),
care este solicitat cu o forţă axială N = 120tf. Stâlpul face parte dintr-o structură cu planşee
monolit şi are înălţimea H=3.00m. Armăturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2).

λ = lf / b → λ = lf / b = 2.10 / 0.3 = 7
lf = 0.7 H = 0.7x3.00 = 2.10m.
λ < 14 → neglijam flambajul
Nr = 0.7AbRb+ σc Aa
N ≤ Nr/c → Nr = cN= 2x120 = 240tf = 240000kgf
Ab = bxh = 30x30 = 900cm2.
→ Aa = (Nr - 0.7AbRb) / σc = (240000 – 0.7x900x300)/3500

→ Aa =14.57cm2.
→ Aa,ef = 8φ16 = 8x2 = 16 cm2.

PROBLEMA 6:

Sa se armeze un stâlp din beton armat B300 cu secţiunea 30x30cm. (Rb= 300kgf/cm2),
care este solicitat cu o forţă axială N = 100tf. Stâlpul face parte dintr-o structură tip sală parter
şi are înălţimea H=6.00m. Armaturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2).

λ = lf / b → λ = lf / b = 7.20 / 0.3 = 24
lf = 1.2 H = 1.2x 6.00 = 7.20m.
λ =24 → φ=0.62
Nr = 0.7AbRb+ σc Aa
N ≤ φ Nr/c → Nr = cN/ φ = 2x100/0.62 = 322tf = 322000kgf
Ab = bxh = 30x30 = 900cm2.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 15


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

→ Aa = (Nr - 0.7AbRb) / σc
→ Aa = (322000 –
0.7x900x300)/3500 = 38cm2.
→ A ef = 8φ25 = 8x5 = 40cm2

PROBLEMA 7:

Să se determine forţa de compresiune centrică maximă ce poate fi preluată de un stâlp


din beton armat B300 cu secţiunea 35x35cm. (Rb= 300kgf/cm2). Stâlpul face parte dintr-o
structură multietajată cu planşee prefabricate şi are înalţimea H=5.00m. Stâlpul este armat cu
8φ20 din PC52 (σc = 3500kgf/cm2).

λ = lf / b → λ = lf / b = 5.00 / 0.35 = 14
lf = 1.0 H = 1.0x 5.00 = 5.00m.
λ =14 → φ=1
Nr = 0.7AbRb+ σc Aa = 0.7x 1225x300 + 3500x25.12 = 345170kgf
N ≤ φ Nr/c → N = φ Nr/c = 1x345/2 = 172.5tf = 172500kgf
Ab = bxh = 35x35 = 1225cm2.
Aa,ef = 8φ20 = 8x3.14 = 25.12cm2.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 16


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

ÎNCOVOIERE PURĂ.

Solicitarea de încovoiere pură există în foarte puţine situaţii. Cu toate acestea există
elemente structurale din beton armat la care solicitarea de încovoiere este preponderentă,
aceasta dimensionând elementul.

Grinda prezentată în figura alăturată este solicitată la încovoiere pură în zona centrală.
Ipoteze de lucru:
- Secţiunea plană normală rămâne normală şi după deformare (ip. Bernoulli)
- Aderenţa perfectă beton-armătura

Ruperea elementelor încovoiate, din beton armat, poate avea caracter casant şi se
realizează prin zdrobirea betonului sau caracter ductil şi se realizează prin curgerea
armăturilor.

Notaţii: - h înălţimea grinzii


- b lăţimea grinzii
- h0 înălţimea utila
- x înălţimea zonei comprimate

STADII DE FISURARE

1) Betonul întins nefisurat - Efortul de întindere este preluat de beton şi de armătura

MIRCEA ALEXE 2016-2017 17


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

2) Betonul întins fisurat şi betonul comprimat este în domeniul elastic.


Domeniu de exploatare.
Beton întins εt =0
Beton comprimat εb ≤ 0.5‰
σb ≤ 0.4Rb

3) Betonul întins fisurat şi betonul comprimat este în stadiul ultim.


Stadiu de rupere.
εb > 2‰
Condiţia de echilibru Cb=Ta.
u
→ C b = 0.85Rbxb

A a c
→ T au = Aaσc → X
0.85bR b
x
 înălţimea relativă a zonei comprimate
h0
c A c
  a → p
0.85R B bh o 0.85R B
A
p  a procent de armare
bh 0

Experimental s-a arătat că dacă ξ≤0.55 ruperea se produce casant prin beton.
Rb
→ p lim  0,45 procent maxim de armare pentru care cedarea
c

elementului are caracter ductil.

M = C ub z = T au z
u u

Ipoteze h0 = 0.9h si x = 0.3h


M = zAaσc= 0.75hAaσc
u

MIRCEA ALEXE 2016-2017 18


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Mu
Aa 
→ 0.75h c

- Dacă procentul de armare efectiv este mai mare decât procentul de armare maxim armează
dublu
p> pmax

 necesitatea armării duble, cu armătura comprimată la partea superioară sau mărirea


secţiunii.
Sporul de moment va fi:
ΔM = Mu - M umax
ΔM = ΔA σc(h0 – a) = ΔA σc ha
M umax = 1/3·bh 02 Rb reprezintă momentul maxim ce poate fi preluat de grindă cu armare numai
la partea inferioară, respectând condiţia ξ≤ξlim = 0.55
ΔA = ΔM/σc(h0 – a)
x  
M = z C ub = 0.85 b x Rb (ho - ) = b ho x (1 - ) 0.85 Rb = = b h02 ξ (1 - ) 0.85 Rb = b h02 0.55 (1
u

2 2 2
0.55
- ) 0.85 Rb  1/3 b h02 Rb
2
M umax  1/3 b h02 =2 W0 Rb reprezintă momentul maxim ce poate fi preluat de grindă cu armare
numai la partea inferioară, respectând condiţia ξ ≤ ξlim = 0.55

c)Prevederi generale pentru predimensionarea grinzilor.

- Predimensionarea secţiunii grinzilor:

*Grinda principala
hgr = l/(8÷10) valorile se vor rotunji la multiplu de 50mm.
bgr = hgr (1/3÷2/3)
*Grinda secundară
hgr = l/(10÷15) valorile se vor rotunji la multiplu de 50mm.
bgr = hgr (1/3÷1/4)

Deschidere

MIRCEA ALEXE 2016-2017 19


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

[m]
Grinzi cu inimă plină <15
monolite

Grinzi cu inimă plină < 15 -18


prefabricate

Grinzi cu zăbrele 18 - 24

Arce 24 ….. 100

Experienţa de proiectare recomandă ca săgeţile să fie limitate la max. 1/10 din deschiderea
arcelor circulare (uzual, se folosesc valori între 1/5 ... 1/8), iar pentru arce cu săgeţi mari (1/4
... 1/2 din deschidere) forma parabolică este singura indicată.

h
Forma riglei Cadre cu o Cadre cu mai
deschidere multe deschideri
Dreaptă l/10 ... l /12 l /12 ... l /16
Frântă, fără l /12 ... l /16 l /10 ... l /18
tirant

Frântă cu l /16 ... l /20 l /16 ... l /24


tirant

Curbă, fără l /18 ... l /24 l /18 ... l /30


tirant

Curbă, cu l /30 ... l /35 l /30 ... l/40


tirant

- Lăţimea secţiunii dreptunghiulare (b) este, de obicei, egală cu h/3 ... 2h/3;
- Înălţimea secţiunii transversale a stâlpilor marginali, la cadrele cu un singur nivel, se ia egală
cu aprox. 60% din înălţimea secţiunii riglei, iar pentru stâlpii centrali, cu 50% din înălţime
secţiunii riglei;
- Lăţimea secţiunii stâlpilor este, de obicei, egală cu lăţimea riglei.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 20


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

- Predimensionarea armăturilor grinzilor:


- Predimensionarea armăturii longitudinale:

*diametru minim – 12mm. Pentru Pc52 si Pc60


*distanţa minimă între bare – d = 25mm.
*distanta maximă între bare – d = 200mm.
* Numărul minim de bare – 4 pentru secţiune patrulateră
– 6 pentru secţiune circulară
* Procente de armare – pmediu = (0.8 ÷ 2)%

* acoperirea cu beton a armăturilor a = (10÷50)mm

EXEMPLE DE CALCUL PENTRU ÎNCOVOIERE PURĂ

PROBLEMA 8:

Să se armeze o grindă din beton armat B300 cu secţiunea 30x60cm. şi lungimea de


8m. (Rb= 300kgf/cm2), care este solicitată cu o forţă uniform distribuită pe toata lungimea q =
3tf/m. Armăturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2). Să se poziţioneze armătura.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 21


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Mmax = pl2/8 = 3x82/8 =


24tfm.
Tmax = pl/2 = 3x8/2 = 12tf.
M M 2 24 48 f

Mu 48x1000 x100
Aa= = = 30.47cm2
0.75h c 0 .75x 60 x 3500

→ Aa,ef = 6φ25 = 6x5 = 30 cm2.

p= (Aa /bxh)100 = 1.66%


Rb 300
pmax ≤ 0.45 ≤0.45 ≤3.8%
c 3500
pmin>0.2%
pmin< p< pmax

armare corecta

PROBLEMA 9:

Să se armeze o grindă din beton armat B300 cu secţiunea 30x60cm. şi lungimea de


6m. (Rb= 300kgf/cm2). Aceasta este solicitată cu o forţă concentrată în mijlocul deschiderii P =
12tf/m. Armăturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2). Să se poziţioneze armătura.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 22


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

M = Pl/4 = 12x6/4 = 18tfm.


T = P/2 = 12/2 = 6tf.
Mu = cxM = 2x18 = 36tfm.

Mu 36 x1000 x100
Aa= = = 22.85cm2
0.75h c 0.75x 60 x 3500

→ Aa,ef = 6φ22 = 6 x 3.8 = 22.8 cm2.

p= (Aa /bxh)100 = (22.8/60x30)100 = 1.266%

Rb 300
pmax ≤ 0.45 ≤0.45 ≤0.038=3.8%
c 3500

pmin>0.2%
pmin< p< pmax
Rezulta armare corecta.

PROBLEMA 10:

Să se determine greutatea maximă ce poate fi atârnată de o consolă din beton armat


B300 cu secţiunea 30x60cm. şi lungimea de 3m. (Rb= 300kgf/cm2). Armăturile se vor realiza

MIRCEA ALEXE 2016-2017 23


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

din PC52 (σc = 3500kgf/cm2) şi este realizată din 4φ25. Să se poziţioneze armătura. Se
neglijează greutatea proprie a grinzii.

Mu = 0.75h Aa σc = 0.75x60x20x3500= 31.5tfm


M = Mu/c = 31.5 x1000x100/2 = 15.75tfm
M = Pl
P = M/l = 15.75/3 = 5.25tf

PROBLEMA 11:

Să se armeze o grindă din beton armat B300 cu secţiunea 25x60cm. şi lungimea de


8m. (Rb= 300kgf/cm2), care este solicitata cu o forţă uniform distribuită pe toata lungimea q =
7tf/m. Armăturile se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2). Să se poziţioneze armătura.

Mmax = pl2/8 = 7x82/8 = 56tfm.


Mu = cxM = 2x56 = 112tfm.
Mu 112 x1000 x100
Aa    71,11cm 2
0.75h c 0,75x 60 x 3500

→ p= (Aa /bxh)100 = (71.11/60x25)100 = 4.7%


Rb 300
p max ,45  0,45  0,038  3,8%
c 3500

MIRCEA ALEXE 2016-2017 24


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

pmin>0.2%
pmin< p< pmax fals rezultă armare incorectă.
 necesară armarea dublă, cu armătura comprimată la partea superioară sau mărirea
secţiunii.

Sporul de moment va fi:


ΔM = ΔA σc(h0 – a)
ΔM = Mmax - Mu
Mmax= 1/3·bh2Rb reprezintă momentul maxim ce poate fi preluat de grindă cu armare numai
la partea inferioară, respectând condiţia ξ≤ξlim = 0.55

Mmax= 1/3x25 x602x250 = 75tfm.


h0= h-a = 60-2.5 =57.5cm
ha= h0-a =57.5-2.5 =55cm
Aa,max =pmaxbh = 3.8%x60x25=57cm2
→ΔA = ΔM/σc(h0 – a)= (112-75)/3500x55=19.22cm2
→Aat = Aa,max + ΔA = 57+19.22 =76.22cm2
Aat,ef = 7φ32 = 7x8.04 = 60.95 cm2.
Aac,nec = 4.13 cm2. → Aac,nec =3φ14 = 4.62 cm2.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 25


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

ÎNCOVOIERE ŞI FORŢĂ TĂIETOARE.

Solicitarea de încovoiere cu forţă tăietoare este situaţia întâlnită cel mai frecvent la
grinzile de beton armat.

Grinda prezentata în figura alăturată este solicitată la încovoiere cu forţa tăietoare.

Ipoteze de lucru:
- Secţiunea plană normală rămâne normală şi după deformare (ip. Bernoulli)
- Aderenţa perfecta beton-armatura

Armarea longitudinală se va calcula pentru preluarea momentului încovoietor şi se va


dimensiona conform capitolului anterior.
Forţa tăietoare va fi preluata de beton, armaturi înclinate şi de etrieri în diferite proporţii.
Forţa tăietoare preluată de beton conform STAS 10.107/0-90 este Qb.

bh02 Rt p
Qb 
Si
Qe =ΣAej σcae = (pe/100)bSiRat
Qi = ΣAik σci sin φ

MIRCEA ALEXE 2016-2017 26


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Q = Qi + Qe + Qb
unde: Q forţa tăietoare totala
Qi forţa tăietoare preluata de armătura înclinată
Qe forţa tăietoare preluata de etrieri
Qb forţa tăietoare preluata de beton
Si lungimea proiecţiei orizontale a fisurii
P procent de armare al armăturii longitudinale
Rt rezistenta betonului la întindere
Aej aria secţiunii etrierului j
Aik aria secţiunii armăturii înclinate k
σcae limita de curgere a oţelului din etrierul j
σci limita de curgere a oţelului din armatura înclinată
Φ unghiul de înclinaţie al fisurii
Dificultatea determinării ponderii contribuţiei fiecăruia dintre cele trei elemente la
preluarea forţei tăietoare totale consta în necunoaşterea lungimii fisurii.
În practica s-a constatat ca exista o fisură critică, fisură pentru care cedarea se face
casant, exploziv. În cazurile mai complicate la care se doreşte o asigurare mai precisă este
necesară verificarea mai multor secţiuni având înclinaţii diferite pentru a se determina
înclinaţia critică pentru care suma forţelor tăietore preluate de beton, etrieri şi armături
înclinate este minimă.
Pentru aflarea forţei tăietoare minime se egalează derivata sumei cu 0 şi rezultă
mărimea Si.

pR t
Si = 10 h0
p e R at

nA aej ce
Pe= 100
ba e

Cu valoarea acestei lungimi se poate afla fracţiunea din forţa tăietoare totala, din
secţiunea considerată, preluată de beton, etrieri şi armături înclinate. Astfel se poate
determina armătura necesară pentru forţa dată sau forţa capabilă pentru o armătură dată.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 27


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

În calculul simplificat la forţa tăietoare se poate ignora contribuţia betonului în preluarea


forţei tăietoare, iar armăturile înclinate pot lipsi sau nu. Acesta este un calcul aproximativ şi
acoperitor.

- Numai etrieri
Tu = cT
Tu = n nr Aae σcae

unde: c coeficient de siguranţă


n numărul de ramuri ale etrierilor
nr = Z/t t distanţa între etrieri
Z lungimea proiecţiei fisurii

- Predimensionarea armăturii longitudinale:


*diametru minim – 12mm. Pentru Pc52 si Pc60
*distanţa minimă între bare – d = 25mm.
*distanta maximă între bare – d = 200mm.
* Numărul minim de bare – 4 pentru secţiune patrulateră
– 6 pentru secţiune circulară
* Procente de armare – pmediu = (0.8 ÷ 2)%

- Predimensionarea armăturii transversale:


*diametru minim – 6mm. pentru h grindă <800mm.
– 8mm. pentru h grindă >800mm.
*diametru etrier – φetr = (1/4) φa
*număr de laturi ale etrierilor – 2 pentru b grinda <400mm.
– 4 pentru b grinda >400mm.
* distanta între etrieri – d ≤ 100mm.
– d ≤ h/4
– d ≤ 15 φetr
* Procente de armare transversală – ptotal ≥0.2 %
EXEMPLE DE CALCUL PENTRU ÎNCOVOIERE ŞI FORŢĂ TĂIETOARE

MIRCEA ALEXE 2016-2017 28


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

PROBLEMA 12:

Să se armeze o grindă din beton armat B300 cu secţiunea 25x50cm. şi lungimea de


6m. (Rb= 300kgf/cm2), care este solicitată cu o forţă uniform distribuită pe toată lungimea q =
6tf/m. Armăturile longitudinale se vor realiza din PC52 (σc = 3500kgf/cm2) iar armăturile
transversale din OB37(σc = 2850kgf/cm2). Să se poziţioneze armătura.

M = pl2/8= 6x62/8 = 27tfm.


Mu = cxM = 2x27 = 52tfm.
Mu
Aa=

Mu 52x1000x100
Aa= = = 40cm2
0.75h c 0.75x50 x3500

→ Aa,ef = 8φ25 = 8x5 = 40 cm2.


p= (Aa /bxh)100 = (40/50x25)100 = 3,2%

Rb 300
pmax ≤ 0.45 ≤0.45 ≤0.038=3.8%
c 3500

pmin>0.2%
pmin< p< pmax
Rezulta armare corecta.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 29


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Armare transversala
Numai etrieri
T = pl/2 = 3x6/2 = 9tf
Tu = cT = 2.2x9.0 = 19.8tf.
Propun:
etrieri φ10 simpli (n = 2) → Aae =

→t = n Z Aae σcae/Tu = 2x37.5x0.785x2850/19800 = 8.47cm


→ Etrieri φ10/7.5 OB37
Armare transversala
Etrieri şi armătura înclinată
Se considera că forţa tăietoare ultima este preluată în mod egal de etrieri şi de armătura
înclinată
T = pl/2 = 3x6/2 = 9tf
Tu = cT = 2.2x9.0 = 19.8tf.
Tu,etr = 1/2Tu = 0.5x19.8 = 9.9tf.
Tu,ai = 1/2Tu = 0.5x19.8 = 9.9tf.

Propun:
etrieri φ10 simpli (n = 2) → Aae = 0.785cm2
Z=0.75h = 0.75x50 = 37.5cm.
OB37→ σc = 2850kgf/cm2
Tu,etr = n nr Aae σcae = n Z/t Aae σcae
→t = n Z Aae σcae/Tu,etr = 2x37.5x0.785x2850/9900 = 16,54cm
→ Etrieri φ10/15 OB37

2
Tbara = Tu,ai forţa preluată de barele înclinate
2

2 2
Ai = Tbara/ σcae = Tu,ai/ σcae = 9900/3500 = 4,00cm2
2 2
→ Armătura înclinată 2φ16 PC52

MIRCEA ALEXE 2016-2017 30


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

→ Ai,ef = 2x2.01 = 4.02cm2.

PROBLEMA 13:

Grinda din beton armat B300 cu secţiunea 30x60cm. şi lungimea de 8m este armată
transversal cu φ8/10 OB37(σc = 2850kgf/cm2). Să se determine forţa maximă P pentru grinda
încărcată conform figurii de mai jos. Etrieri vor prelua întreaga forţa tăietoare. Să se
poziţioneze armătura.

etrieri φ8 simpli (n = 2) → Aae = 0.5cm2

MIRCEA ALEXE 2016-2017 31


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Z=0.75h = 0.75x60 = 45cm.


OB37→ σc = 2850kgf/cm2
Tu = n nr Aae σcae = n Z/t Aae σcae
Tu = 2x45/10x0.5x2850 = 12.82tf
Tu = cT →T = Tu/2.2 = 5.82tf
T = P/2 →P = 2T = 2 Tu/2.2 = 11.64tf.
P = 11.64tf.

COMPRESIUNE EXCENTRICĂ

Solicitarea de compresiune excentrică este situaţia întâlnită în cele mai frecvent la


stâlpii de beton armat.
Foarte important, în cazul de compresiune excentrică, este prezenţa forţei tăietoare
care poate determina modul de cedare a stâlpilor.
Zvelteţea stâlpului, se defineşte după cum urmează:

λ0 = Het/bmax

λ0 ≤ 2 Stâlpi scurţi
2 ≤λ0 ≤ 5 Stâlpi mijlocii
λ0 > 5 Stâlpi lungi

Stâlpii scurţi se vor evita deoarece la valori mari ale forţelor axiale şi forţelor tăietoare
ruperea se face pe secţiune înclinată, brutal (clivaj exploziv).

MIRCEA ALEXE 2016-2017 32


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Calculul stâlpilor la compresiune excentrică.


Compresiunea excentrică este o solicitare compusă din forţă axială şi moment încovoietor.
Această solicitare rezultă prin aplicarea excentrică a forţei de compresiune sau a unei forţe
orizontale.

Σ Fx = Nu + T uat - C uac -C ubc = 0


Deoarece T uat = C uac = Aa σc  Nu = C ubc = 0,85bxRb
_ _
Rb = 0,85Rb  Nu = C ubc = bx Rb
Nu x _
σ 0= = Rb valoarea efortului unitar din beton ca urmare a forţei axiale Nu
bh h
x
ξ= Înălţimea relativă a zonei comprimate
h
_
0
 σ0 = ξ Rb Notăm cu s = ξ = _
Intensitatea relativă a compresiunii - fracţiunea din
Rb
rezistenţa betonului consumată pentru preluarea forţei de compresiune N

MIRCEA ALEXE 2016-2017 33


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

Sumă de momente faţă de centrul secţiunii


h h h x
ΣM = Mext – M int = Nue - T uat a - C uac a - C ubc ( - ) = 0
2 2 2 2
h x h
 M = Nue = C ubc ( - ) + 2 Aa σc a
u

2 2 2
_
h x h h x h
 M = Nue = 0,85bxRb ( - ) + 2 Aa σc a = bx Rb ( - ) + 2 Aa σc a
u

2 2 2 2 2 2
ha = 0,9 h
Mu x  x A 
 = 1   + 0,9 a c
2 2h  h  bh Rb
bh Rb

A 

Mu
2
=
x  x
1   + 0,9 a c 
Mu
2
=
s
1  s  + 0,9 p  c
bh Rb 2h  h bh Rb bh Rb 2 Rb

Mo  1/6 b h 2 Rb M0 momentul izostatic (momentul capabil al unei secţiuni omogene cu


aceleaşi dimensiuni şi cu rezistenţă egala cu Rb  0,85 Rb
Mu s 
 = 1  s  + 0,9 p c
6M 0 2 Rb
bh 2 5,4p c
 Mu = Rb [3s(1-s) + ] = M0(ma+mb)
6 Rb

Mu = M0(ma+mb)
M0 momentul izostatic (momentul capabil al unei secţiuni omogene cu aceleaşi dimensiuni şi
cu rezistenţă egala cu R b  0,85R b
bh 2 
Mo  Rb
6
- ma = 5.4pσc/ Rb contribuţia armăturii

- mb = 3s(1-s) contribuţia betonului

o
- S intensitatea relativă a compresiuni
Rb
Aa
- p coeficientul de armare
Ab

- σ0 = Nu/bh efortul unitar în beton în stadiul ultim

MIRCEA ALEXE 2016-2017 34


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

bh 2  5,4p c
Mu = M0(ma+mb) = R b [3s(1-s) + ]
6 Rb

Schema logică pentru calculului la compresiune excentrică


Calculul secţiunilor din beton armat de forma dreptunghiulara si armate simetric,
solicitate la compresiune excentrica, cuprinde doua cazuri de baza:

1) DIMENSIONARE:
- Se dau: b, h, σc, Rb, Nu, M
- Se cere: Aa

MIRCEA ALEXE 2016-2017 35


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

SCHEMA LOGICA A SUCCESIUNII CALCULULUI

a) VERIFICARA:
- Se dau: b, h, Aa, σc, Rb, Nu
- Se cere: Mu

SCHEMA LOGICA A SUCCESIUNII CALCULULUI


MIRCEA ALEXE 2016-2017 36
Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

MIRCEA ALEXE 2016-2017 37


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

EXEMPLE DE CALCUL PENTRU COMPRESIUNE EXCENTRICĂ

PROBLEMA 14:

Un stâlp din beton armat B300 cu secţiunea 60x60cm. este comprimat cu forţă
N=250tf. ce acţionează la distanţa e=20cm faţă de axa longitudinala a elementului. Stâlpul
este armat cu PC60 (σc = 4000kgf/cm2). Să se armeze stâlpul.

Nu = cN = 2x250 = 500tf
M = Ne = 250x0.2 = 50tfm
Mu = cM = 2x50 = 100tfm
R
 = 0.85Rb=250daN/cm2
b

bh 2  60 x 602
M0 = Rb = 250 = 90tfm
6 6
σ0 = Nu/bh =500000/60x60 =
138.88daN/cm2
s = σ0/ R
 = 138.88/250 = 0.555
b

mb = 3s(1-s) = 3x0.555(1-0.555)
mb =0.74
Mu = M0(ma+mb)
→ma = Mu/ M0 - mb
ma = 100x105/90x105 – 0.74 = 0.37
ma = 5.4pσc/ R

b

→p = (ma/5.4) R
 /σc
b

p = (0.37/5.4)x250/4000 = 0.0043
p coeficient de armare pe o latura
Aa = pbh = 0.0043x60x60 = 15,5cm2
A aef = 3φ25 = 15cm2
Atot= 8φ25 = 40 cm2

MIRCEA ALEXE 2016-2017 38


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

PROBLEMA 15:

Un stâlp din beton armat B300 cu secţiunea 60x60cm. este comprimat cu forţa axială
N=350tf. Stâlpul este armat cu 8φ20 PC52 (σc = 3500kgf/cm2). Să se determine
excentricitatea maximă la care poate fi aplicată forţă N.

MIRCEA ALEXE 2016-2017 39


Suport de curs BETON ARMAT I anul III/1

R = 0.85Rb=250daN/cm2
b

bh 2  60 x 602
M0 = Rb = 250 = 90tfm
6 6
Nu = cN = 2x350 = 700tf
σ0 = Nu/bh =700000/60x60 = 194.44daN/cm2
s = σ0/ Rb = 194,44/250 = 0.777
mb = 3s(1-s) = 3x0.777(1-0.777) = 0.519

pe o latura avem 3φ20 PC52 adica Aa= 9.42cm2


Aa 9.42
p= = = 0.0026
Ab 60x 60

ma = 5.4pσc/ Rb = 5.4x0.0026x 3500/ 250 = 0.196


Mu = M0(ma+mb) = 90(0.196+0.519) =64.26tfm
M = Mu/c = 64.26/2 = 32.13tfm
M = Ne → N = M/e
e = M/N = 32.13/350 = 0.09m = 9cm.

ALEXE MIRCEA 2016-2017