ALIMENTATIA IN COLECISTITA

Colecistitele cronice sunt inflamatii ale

veziculei biliare care pot, in unele cazuri, sa favorizeze formarea pietrelor (litiaza biliara).
Atat colecistitele cronice cat si litiaza biliara sunt boli care apar mai ales la femei si se
manifesta cu dureri, resimtite in portiunea superioara dreapta a abdomenului, greata si
uneori febra, fenomene provocate sau agravate mai ales de consumul de alimente grase,
greu digestibile, de suparari si oboseala.

Alimentele indicate in aceste boli sunt urmatoarele:

Bauturi: ceai de musetel, de sunatoare, de tei, sucuri de fructe, zeama de compot, din
cand in cand cate un pahar de vin taiat cu apa, la masa. In cazurile de colecistita in care
laptele simplu nu se tolereaza, acesta se poate amesteca fie cu ceai, fie cu o lingurita de
carbonat de calciu la o ceasca, sau se va da in diverse preparate. Iaurtul poate inlocui
perfect laptele.

Paine: alba sau neagra, de preferinta prajita.

Supe: de legume, strecurate si ingrosate cu fainoase, cu galusti de gris, cu fulgi de albus,

supe-creme preparate din zarzavat pasat, supa a la grec, borsuri din legume cu adaos de
perisoare de carne sau zarzavat taiat marunt. Supele se pot acri cu suc de lamaie, bors sau
iaurt acru. Ciorbele si supele devin mai hranitoare daca se bat cu lapte sau iaurt. Uneori,
dupa toleranta, se poate adauga cate � galbenus crud la portia de supa. In general,
fiindca regimul este sarac in grasimi, uleiul trebuie rezervat pentru mancare si salate si
adaugat in supe. In schimb, se poate adauga cate putin unt in supele-creme de legume.
Supele de fructe drese cu lapte sunt permise bolnavilor, daca sunt preparate dietetic.
Supele se vitaminizeaza cu verdeata proaspata, tocata marunt, adaugata la servire, cu suc
de lamaie.

Fainoase: albe, de buna calitate (gris, orez, taitei, macaroane, fulgi de ovaz), bine fierte,
mai ales ca budinci sau sufleuri, mamaliga moale, dar bine fiarta. Fainoasele se fierb intr-
un volum de apa clocotita de trei ori mai mare decat cantitatea lor. Orezul pentru pilaf si
grisul se vor fierbe in regimul pentru colecistita in supa limpede de zarzavat. Pilaful fiert
in zeama de zarzavat, pe langa vitaminele si sarurile minerale pe care le castiga, capata
un gust foarte placut care aminteste gustul pilafului de pui. Pentru ca orezul sa ramana
bob de bob se fierbe intr-o cantitate mare de apa clocotita. In felul acesta orezul nu
trebuie amestecat, deoarece nu se prinde de fund si ramane cu bobul intreg. Untul se
adauga la servire. Sufleurile si budincile au caracteristic faptul ca li se adauga o cantitate
mai mica de grasime decat de obicei. Ele se prepara de preferinta cu albus batut spuma si
rareori cu putin galbenus.

Carne: carne slaba de vaca, vitel, pasare, sunca slaba, uneori partea slaba a mielului, a
carnii de porc. Carnea se prepara in aceasta dieta de obicei sub forma de rasol, de gratar,
sau ca bucati mai mici batute sub forma de snitel dietetic.

Peste: slab, de apa curgatoare, salau, stiuca, pastrav, lin, crapcean

Branzeturi: proaspete, cas, urda, branza de vaci, telemea desarata, cascaval moale, putin
sarat

Oua: si in particular albusul de ou se permit sub forma de omleta pe aburi preparata

numai din albus, albus batut spuma in sufleuri sau budinci, uneori ou intreg moale pe
stomacul gol ori ochi romanesc sau cate � de ou intreg in preparate, sau � de galbenus
crud batut in supa; nu se recomanda oul de rata. Ca sa nu fie fada ca gust, omleta de albus
se serveste cu branza telemea, cascaval ras sau sos de rosii dietetic.

Legume: fierte ca pireuri, soteuri sau preparate la aburi, ori inabusite in grasime; atat
varza cat si conopida vor fi permise in cantitate mica si cu adaos moderat de grasime. Se
recomanda, in special, salata de sfecla coapta rasa. Deasemenea se pot da ca salate:
rosiile (dupa toleranta), salata verde frageda, salata de varza alba cruda, ardei grasi copti
taiati in cantitate moderata, salata de morcov crud ras, salata de andive si de fasole verde
fiarta.

Leguminoase: mazare uscata, fasole uscata, linte se permit exceptional in cantitate mica,
numai ca supe-creme sau pireuri; mazarea verde mica si foarte proaspata se permite ca
sote, rar si in cantitate mica.

Sosuri: numai dietetice preparate fara grasime prajita, cu adaos de ulei fiert in sos sau de
unt adaugat la servire in sosul fierbinte (sos de rosii, de legume, de verdeata, de fructe,
sos caramel)

Fructe: crude, fara coaja, in cantitate moderata, rase ca pireu sau sub forma de pireu
inglobat in spuma de albus, coapte la cuptor, ori sub forma de compot, bine fiert si nu
excesiv indulcit. In aceasta dieta nu se va face abuz de compot, deoarece produce
fermentatii. Sucurile de fructe proaspete sunt foarte recomandate. Se permit in cantitate
mica ciresele, merele si prunele fara coaja

Deserturi: fainoase cu lapte, siropuri, sufleuri din albus si pireu de fructe, budinci din
fainoase indulcite cu fructe din siropuri, prajituri din aluat uscat cu branza de vaci,
marmelada, chec de albusuri

Condimente: sare in cantitate normala, verdeturi marunt tocate (frunze de patrunjel,

telina, marar, tarhon, leustean si cimbru). Pentru deserturi sunt permise: vanilia,
scortisoara, cojile si zeama de lamaie sau de portocala, chimenul si anasonul. Foaia de
dafin se foloseste in cantitati foarte mici, deasemenea ceapa in prealabil fiarta.

Read more: http://www.doctor.info.ro/alimentatia_in_colecistita.html#ixzz3MWe0X4oD

În colecistita acută, în primele 24 de ore, bolnavul, stînd la pat, va consuma un regim,

hidrozaharat alcătuit din limonade, ceaiuri îndulcite (medicinale), sucuri de fructe,
diluate, supe limpezi de legume. Se vor consuma 2-3 litri lichide administrate la 1-2 ore
interval, în funcţie şi de pierderi. Concomitent, bolnavul primeşte o medicaţie calmantă
pentru durere şi eventual antibiotice (la stricta îndrumare a medicului).

După 48 ore, alimentaţia se va îmbogăţi treptat cu mucilagii din făinoase, supe de cereale,
pireuri de legume, pregătite cu iaurt sau lapte degresat, făinoase cu lapte degresat. Pe
măsură ce faza acută se atenuează, alimentaţia se va îmbogăţi mai mult cu brînzeturi
proaspete de vaci, lapte, iaurt, paste făinoase fierte, peşte alb slab fiert ca rasol, carne
slabă de pasăre, fiartă, sufleuri de legume sau de făinoase, apoi pîine albă prăjită. Treptat,
se va lărgi alimentaţia menţinîndu-se în continuare un regim de cruţare colecistică.

Alimente permise:

- carne slabă şi proaspătă de pasăre (pui, curcan), viţel, vită, fiartă ca rasol, friptă,
înăbuşită sau ca tocătură dietetică condimentată cu condimente permise;

- peşte slab, proaspăt fiert ca rasol, fript sau copt în pergament;

- albuş de ou în preparate sau oul întreg în preparate dietetice (fiert moale, ochi
românesc, omletă dietetică), după toleranţa individuală;

- pîine albă veche de o zi, făinoase rafinate bine fierte, preparate cu brînză de vaci,
carne sau cu lapte;

- grăsimi în cantitate redusă, foarte proaspete (cea 10 g unt şi cea 20-30 g ulei), în
preparate fierte sau adăugate la sfîrşitul tratamentului termic;
- dintre legume sînt permise cele cu celuloză fină, preparate fierte ca pireuri, soteuri,
sufleuri, budinci sau salate;

- dintre fructe sînt permise în general cele bine pîrguite, cu conţinut celulozic redus, ca
pireuri de fructe coapte, compoturi, sucuri de fructe sau în preparate;

- deserturile se vor pregăti cu gem, fructe, brînză de vaci, albuş de ou, miere, sucuri de
fructe;

- condimentele permise vor fi cele aromate: tarhon, leuştean, mărar, pătrunjel, dafin,
cimbru;

- supe-creme de legume, supe slabe de carne, supe limpezi de legume, borşurile;

- sosurile se vor pregăti numai dietetic.

Alimentele vor fi pregătite cît mai simplu, se vor asezona cu condimentele permise şi vor
fi servite la temperatura optimă.

Alimente interzise:

- carne de porc, de oaie, de gîscă, de raţă, mezeluri, afumături, vînat, peşte gras,
conserve de carne şi de peşte nedietetice;

- brînzeturi grase, brînzeturi fermentate, brînzeturi frămîntate;

- ouăle fierte tari, omleta nedietetică, ouăle prăjite, gălbenuşul de ou în cantitate mare;

- grăsimile prăjite de orice fel, excesul de grăsimi de orice fel, untura, slănina, seul;

- pîinea neagră, pîinea foarte proaspătă, excesul de făinoase;

- legumele cu celuloză dură, legumele crude, leguminoasele uscate;

- fructele crude cu celuloză dură, fructele oleaginoase;

- deserturile preparate cu multă grăsime şi mult unt, cele preparate cu nuci, alune,
ciocolată, cacao;

- condimentele iuţi, iritante;

- supele grase de carne, borşurile drese cu smîntînă, ciorbele grase, cele de

leguminoase;

- sosurile preparate nedietetic cu rîntaş sau cele preparate cu grăsime multă.

Se vor evita mesele voluminoase, preparate laborios obţinute, alimentele prea reci sau
prea calde. Se interzic alcoolul sub orice formă, alimentele prăjite.

Litiaza biliară necesită, în general, un regim de cruţare colecistică identic cu cel descris
mai sus. În fazele acute, manifestate prin colici biliare, se va administra, pentru perioada
dureroasă, o alimentaţie lichidă şi semilichidă asemănătoare cu cea descrisă la colecistita
acută.

Întrucît de multe ori calculii biliari sînt de origine colesterolică, prezenţa acestora
însoţindu-se de creşterea colesterolului sanguin, regimul alimentar va implica şi
reducerea alimentelor bogate în colesterol (creier, rinichi, ficat, ouă, carne de porc, unt,
brînzeturi grase, icre, slănină ş.a.).

În afara perioadelor dureroase, se pot indica acestor bolnavi cure de ape minerale în
staţiunile: Olăneşti, Slănic-Moldova, Bodoc, Covasna, Malnaş, Borsec, Vîlcele.

Se vor respecta regulile privind orele regulate de masă, repausul postprandial, atmosfera
de calm în timpul mesei. Se vor realiza cît mai rapid posibil greutatea ideală şi starea de
nutriţie optimă. Bolnavul va respecta cu stricteţe orele de masă, pentru a se crea sau
reeduca reflexele secretorii digestive.
Se va evita consumul de lichide în timpul mesei. Se va păstra repausul după masă, iar
masa de seară va fi servită mai devreme, pentru a se asigura somnul în condiţii bune şi o
digestie satisfăcătoare. Bolnavul poate consuma între mese ceaiuri de plante medicinale
călduţe.

Pancreatita
Pancreatita acuta se manifesta prin dureri violente in partea superioara a abdomenului, cu
iradieri spre stanga. De multe ori, durerile cauzate de pancreatita apar dupa mese
copioase, bogate in grasimi, dupa consumul de prea multa cafea sau alcool. Daca ati
tinut un post indelungat sau cura de slabire si apoi mancati o masa copioasa va puteti
plange de dureri intense cauzate de pancreatita. Afumatura sau icrele va pot pune si ele
capac pentru ca sunt greu digerabile. Medicii ne atentioneaza ca pancreatita este o

boala datorata in mare masura greselilor in alimentatie!

Netratata, pancreatita acuta evolueaza spre icter, glicemie crescuta si chiar cancer
pancreatic. Cancerul de pancreas este a patra forma de cancer care omoara cele mai multe
persoane. Daca imbunatatiti starea pancreasului, preveniti cancerul de pancreas. Deoarece
pancreasul este o glanda care produce hormonii insulina si glucagon (care regleaza
nivelul de zahar in sange), pancreatitele conduc adesea la intoleranta glucozei (diabet)
si la dificultati digestive.

 Ce este pancreatita
 Cauzele pancreatitei acute
 Simptome de pancreatita
 Prevenirea si tratamentul pancreatitei
 Regim alimentar pancreatita

Ce este pancreatita
Pancreatita este o inflamatie a pancreasului provocata de enzimele care se acumluleaza in
el. Pancreasul este o glanda lunga de 12 – 15 cm, in forma de frunza, situata in spatele
partii inferioare a stomacului si care se extinde in jos, catre splina si rinichiul stang.
Pancreasul are doua functii primare: sa produca enzime digestive care descompun
proteinele, grasimea si carbohidratii in intestinul subtire si sa secrete substante cu rol
hormonal printre care si insulina, care regleaza nivelul de zahar in sange.

Pancreatita poate fi acuta sau cronica.

 Pancreatita acuta apare atunci cand enzimele pancreatice migreaza in tesuturile

inconjuratoare. Calculii migrati din tractul biliar (“pietrele la fiere” in termeni
populari) pot declansa pancreatita acuta. Cititi si articolul despre pietre la fiere si
vezica biliara.
 Pancreatita cronica este o boala in care inflamatia a determinat schimbari
ireversibile in structura microscopica a tesuturilor vezicii biliare. Infectiile si
pietrele vezicii biliare pot cauza pancreatita cronica. Si consumul de alcool pe
perioade indelungate determina pancreatita cronica.

Cauzele pancreatitei acute

De cele mai multe ori (in 80% dintre cazuri), pancreatita acuta este produsa de consumul
excesiv de alcool sau de pietre la vezica biliara. Printre cauzele pancreatitei acute
enumeram si infectiile virale sau bacteriene, intoxicatii cu insecticide organo-fosforice ori
folosirea anumitor medicamente pentru artrita reumatica ori prevenirea convulsiilor,
diuretice tiazide si altele. Si traumatismele abdominale, interventiile chirurgicale
nereusite, nivelul mare de trigliceride sau calciul scazut in sange pot fi cauze ale aparitiei
pancreatitei. Scaderea trigliceridelor poate ajuta in tratamentul pancreatitei si despre acest
lucru puteti citi in articolele de pe site-ul nostru.

Simptome de pancreatita
Simptome de pancreatita acuta: dureri severe care apar foarte brusc si care pornesc
dinspre ombilic radiind spre spate. Persoanele care trec printr-o criza de apncreatita acuta
acuza dureri mari atunci cand se misca iar aceste dureri se domolesc daca stati jos.
Durerile si criza de pancreatita pot fi insotite de ameteli, balonare, greturi, voma. Alte
simptome de pancreatita acuta sunt durerile musculare, scaune anormal de grase si
diareice, febra, transpiratie, producere excesiva de gaze, dilatarea abdomenului in partea
de sus. Durerea data de pancreatita acuta nu cedeaza decat prea putin la medicatia
antialgica (medicamente eliberate fara reteta care combat durerea).

Prevenirea si tratamentul pancreatitei

Daca aveti simptome de pancreatita va recomandam sa va adresati medicului. Acesta este
un articol informativ dar boala este complexa, nu se trateaza acasa si cere atentie
medicala imediata. Investigatiile medicale sunt obligatorii asa ca nu ezitati sa faceti
cat mai curand o programare la medicul specialist gastroenterolog care stabileste
diagnosticul si tratamenul, cat si de medicul de familie care se va ocupa de
monitorizarea etapei.

Confirmarea pancreatitei se face prin masurarea nivelurilor amilazei si lipazei in sange.

Nivelurile ridicate ale acestor doua enzime sugereaza pancreatita acuta. Atunci cand
pacientul isi revine, nivelul enzimelor digestive scade la normal. Tratamentul formelor
usoare de pancreatita acuta se axează pe scăderea fluxului de enzime pancreatice.
Principalul tratament al pancreatitei cronice consta in eliminarea cauzei care a determinat
agresiunea pancreasului.

Regim alimentar pancreatita

Regimul alimentar pentru pancreatita presupune o grija permanenta de a nu consuma
grasimi si zahar. Se vor evita excesele alimentare si mesele copioase. Se poate tine
regimul indicat in bolile de ficat. Se va prefera un regim cu predominanta lacto-
vegetarian. Nu consumati alcool sub nici o forma!

Iata mai jos o lista de alimente nerecomandate in regimul alimentar pentru

tratamentul in caz de pancreatita: carnea grasa, produsele din carne de porc si
derivatele acestuia, pestele gras si afumat, margarina, ciupercile, afumaturile, mezelurile,
alimentele prea condimentate, alimentele prajite, conservele, aluatul de patiserie,
placintele, ciocolata, muraturile, maioneza, icrele, ceaiul tare, cafeaua, cacaua, frisca,
cremele din prajituri, alimentele prea dulci sau prea sarate.

Regimul alimentar pentru tratamentul pancreatitei va permite sa mancati produse

lactate, carne de vita si de peste fara grasime, albus de ou, ulei de masline. Acestea
contin albumine si substantele lipotrope (care degradeaza grasimile) cu rol important in
refacerea structurii pancresului, ficatului si tesuturilor. Mancati supe de legume, branza
de vaci proaspata, compot, iaurt, fulgi de ovaz cu lapte, piure de cartofi, supe creme de
legume, paine de secara, peste cu legume.
 Mancati de cinci-sase ori pe zi in portii mici.
Trebuie sa mestecati alimentele cat mai incet, fara sa va grabiti. Daca mancati prea
repede si mult veti determina o secretie fortata de suc pancreatic care va agrava
inflamatia. Este obligatoriu sa respectati acest principiu alimentar chiar si cand incepeti
sa va simtiti bine.

Tratamente naturiste pentru pancreatita cronica

Un tratament naturist pentru pancreatita cronica este acela cu radacina de brusture
care ajuta la curatarea sangelui si a ficatului, reducand sarcina pancreasului. Cartile de
tratamente naturiste recomanda pentru pancreatita si echinaceea si gentiana pentru ca
stimuleaza si intaresc pancreasul. Precautii: nu luati gentiana pe cale orala mai mult de o
saptamana, nu o folositi in timpul sarcinii.

Radacina de lemn dulce ajuta toate functiile glandelor si

reprezinta un tratament naturist foarte bun pentru pancreatita. Precautii: daca se
utilizeaza prea mult lemn dulce va poate creste tensiunea arteriala. Nu folositi lemn dulce
mai mult de o saptamana zilnic. Evitati-l complet daca aveti hipertensiune, conform
recomandarilor lui Phyllis A. Balch in cartea “Nutritie si Biotratamente”.

Anasonul stimuleaza functiile pancreatice, este antiseptic si carminativ (elimina gazele).

Puneti doua lingurite de seminte in 250 ml lapte si fierbeti timp de 5 minute. Strecurati si
beti trei cani pe zi. Sau puteti pune doua lingurite de frunze de anason la 250 ml apa
clocotita. Acoperiti 15 minute, strecurati si beti 2-3 cani pe zi. Se face ceaiul zilnic, nu se
lasa de pe o zi pe alta.