Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Balkans
Balkans
Anul: I
TITLUL lucrării:
Peninsula Balcanică: Teatrul izbucnirii unui al Doilea Război Rece?
Cel de-al doilea deceniu al secolului al-XXI-lea aduce în planul general al securității
internaționale și în cel particular, regional, al securității europene un spațiu cel puțin
periferic din punct de vedere al interesului și implicațiilor evoluțiilor sale pentru
mediul internațional de securitate. Regiunea Bazinului Mării Negre, mai cu seamă odată cu
izbucnirea crizei ucrainene în noiembrie 2013, trece linia de la statutul de spațiu de tranzit și
de interfață între civilizații și puteri la acela de regiune cu potențial destabilizator și generator
de riscuri de securitate suficient de importante pentru a avea un impact de substanță asupra
mediului internațional de securitate.
Având drept scop principal analizarea evoluției pionilor principali și a conflictelor dintre
aceștia înregistrate în spațiul de securitate al Mării Negre în ultima jumătate de deceniu și
evaluarea riscurilor și amenințărilor de securitate rezultante precum și a impactului pe care
acestea îl exercită asupra mediului de securiate regional și general european, această lucrare
își propune mai multe paliere de analiză. Un prim nivel de analiză îl reprezintă evoluțiile
înregistrate în arealul discutat de la Războiul Rece până în prezent, ca mai apoi să ne
concentrăm atenția asupra crizelor ce au izbucnit, a motivelor acestora și nu în ultimul rând
estimarea concecințele unor posibile evoluții ulterioare pentru agenda Uniunii Europene.
În acest context, de la bun început, spațiul Mării Negre s-a partajat între o zonă acoperită
de interesul și sprijinul unor organisme internaționale de securitate precum NATO și UE
(fosta Europă de Est, statele baltice, spațiul balcanic, Turcia) și o zonă gri în care
interesele prioritare ruse, deși recunoscute mai degrabă tacit decât de jure, au prevalat. În
acest context, spațiul ex-sovietic rămâne într-o zonă a incertitudinii și insecurității. Unul
dintre cele mai grăitoare exemple ce pot fi invocate în context este cel al modului în
care au fost gestionate conflictele inter și intra-statale din regiune prin comparație cu
spațiul balcanic aflat în directa vecinătate a Uniunii Europene.
Pagină 1 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:
Principala forță implicată în gestionarea situațiilor conflictuale, de multe ori fiind și parte
implicată în acestea, rămâne Federația Rusă care exercită un cvasi-monopol asupra
menținerii și impunerii păcii în regiune fie direct fie sub umbrela OSCE.
Interesele geostrategice ale Federaţiei Ruse în spaţiul ucrainean sunt destul de vizibile în
ultimul timp, iar evenimentele de la Kiev privind politica de integrare a Ucrainei în Uniunea
Europeană ne demonstrează o dată în plus tendinţele de menţinere în sfera de influenţă a
fostelor republici unionale. În acest context, poate fi menţionată şi lupta dusă pentru Crimeea,
punct geostrategic al Federaţiei Ruse în bazinul Mării Negre, implicarea forţelor armate în
zona Donbas şi Lugansk . De asemenea, ruşii au privit Revoluţia Portocalie din Ucraina din
decembrie 2004 - ianuarie 2005 drept o tentativă a SUA de a atrage Ucraina în NATO şi de-a
pregăti scena pentru a dezintegra Rusia 2 Dacă Occidentul ar fi reuşit să domine Ucraina,
Federaţia Rusă ar fi rămas fără apărare, graniţa de sud cu Belarus, ca şi frontiera de sud-vest a
Rusiei, ar fi rămas larg deschise. După destrămarea U.R.S.S.-ului în 1991, statele nou-create
se află în orbita diferitelor centre de putere. Acest fapt se referă şi la Ucraina, pentru care
Occidentul manifestă interes. La începutul anilor 2000, între Occident şi Rusia începe o
concurenţă geopolitică pentru controlul asupra Ucrainei, care ia forme destul de dramatice la
sfârşitul anului 2004, în timpul alegerilor parlamentare din Ucraina, finisate cu Revolutia
Portocalie şi direcţionarea vectorului politicii externe versus structurile europene şi
euroatlantice.
Dacă e să analizăm interesul manifestat de Occident pentru Ucraina, atunci am putea constata
că Ucraina serveşte drept instrument de constrângere şi de stopare a intereselor şi ambiţiilor
expansioniste ale Rusiei - independenţa Ucrainei faţă de Rusia şi includerea acesteia în sfera
de influenţă a Occidentului. După cum afirma în 1997 Z. Brzezinski, scopul SUA rezidă în
aceea de „a nu admite crearea unui imperiu euroasiatic, care ar fi capabil să stopeze tendinţele
şi scopurile geostrategice americane.” Scopul parteneriatului strategic americano-ucrainean,
în care Ucraina este considerată a fi principalul figurant, rezidă în faptul că Washingtonul
mizează pe Ucraina şi ca pe un instrument important de neutralizare a influenţei politice şi
militare a Federaţiei Ruse în spaţiul est-european. Scopuri şi interese în Ucraina are şi NATO,
cu toate că, în principiu, acestea coincid cu interesele SUA. În primul rând, aceasta vizează
extinderea Alianţei spre Est. În cazul aderării la NATO, Ucrainei, mai curând îi va reveni rolul
de a ,,reţine’’ Federaţia Rusă în tendinţele sale expansioniste şi de a participa, după necesitate,
la formarea unui nou ,,cordon sanitar’’, care ar permite divizarea, îndepărtarea Rusiei de
statele Uniunii Europene.
Situaţia de securitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre a devenit foarte sensibilă în urma
declanşării războiului de tip hibrid, acesta îmbinând conflictul de tip clasic cu dezinformări în
toate mediile purtat de Federaţia Rusă pe teritoriul Ucrainei. Rusia a dat un semnal foarte clar,
în anul 2008, în Georgia, de revenire la ambiţiile expansioniste. Acest semnal a fost tratat cu
o oarecare lejeritate de NATO şi Uniunea Europeană, în 2014 ajungând în faţa faptului
împlinit ca Rusia să anexeze Crimeea printr-o invazie purtată aerian şi terestru. Estul Ucrainei
2
Friedman G. Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI, Ed. Litera, Bucureşti, 2009, p. 69.
Pagină 2 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:
Conflictul din Transnistria rămâne, pentru moment, unul îngheţat şi constituie problema de
securitate a Republicii Moldova. Acţionând pe baza raţionamentului deductiv putem afirma că
în eventualitatea în care Republica Moldova va face un pas major de apropiere către România
şi, implicit, către NATO şi UE, Federaţia Rusă ar putea să reacţioneze într-un mod similar cu
cel în care a acţionat în Ucraina3. Astfel, aprinderea focarului de război din Ucraina, ce se află
în vecinătatea Transnistriei, coroborat cu conflictele îngheţate din Caucaz, conduce la o
situaţie regională de securitate foarte tensionată, devenind un adevărat butoi cu pulbere. Prin
politica externă extrem de agresivă, Federaţia Rusă nu testează posibilităţile de rezistenţă ale
Ucrainei, ci coeziunea şi rezistenţa statelor vestice SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie.
Situaţia de securitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre este foarte complicată, această zonă
riscând să nu ţină pasul cu efectele pozitive ale globalizării şi exploziei tehnologice. Mediul
economic din regiune bate pasul pe loc în unele state, în timp ce în altele a intrat în recesiune,
ajutat fiind, pe de-o parte, de criza financiară şi economică mondială, iar pe de altă parte de
criza regională de securitate declanşată de evenimentele din Ucraina.
Deşi conflictul din zona nistreană rămâne îngheţat, Transnistria este în continuare o sursă de
instabilitate atât pentru regiunea Europei de Est, cât şi pentru întreaga Europă. În
eventualitatea unui conflict mai larg între NATO şi Federaţia Rusă Transnistria ar putea fi
implicată. În mod paradoxal, Transnistria oferă o valoare geostrategică Republicii Moldova,
din perspectivă occidentală. Or, sprijinul SUA şi UE oferit Republicii Moldova are în vedere
şi contracararea influenţei ruseşti în regiune, materializată în prezenţa contingentului militar
rusesc în estul RM. Pe lângă aceasta, există un interes strategic atât al comunităţii
euroatlantice, cât şi al Rusiei faţă de Republica Moldova, implicit faţă de Transnistria, datorită
3
Daily Telegraph: Rusia amenință România cu rachete din cauza scutului de la Deveselu!,
http://jurnalul.ro/stiri/observator/daily-telegraph-rusia-ameninta-romania-cu-rachete-din-cauza-
scutului-de-ladeveselu-597440.html
Pagină 3 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:
faptului că ţara este situată în perimetrul bazinului Mării Negre, în spaţiul de tranzit al unor
conducte de gaz spre UE.
În același timp, deschiderea în această manieră a unui nou focar de criză în Regiunea
Lărgită a Mării Negre reprezintă o înrăutățire semnificativă a situației de securitate regionale
și nu numai. Implicațiile crizei ucrainene depășesc în acest context cu mult granițele
acestui spațiu și se afirmă ca factori de risc cu impact important la nivel european și global.
Criza din Ucraina și mai ales modul în care s-a structurat și dezvoltat acțiunea politică și
militară rusă în regiune pune în discuție conotații cel puțin îngrijorătoare multora dintre
evoluțiile post Război Rece din spațiul Mării Negre și cel balcanic.
La trecerea unui sfert de secol de la căderea Cortinei de fier, Regiunea Extinsă a Mării Negre
se confruntă cu o situaţie precară de securitate în care principalele probleme sunt:
confruntările etnice; tranziţia economică îndelungată în statele foste socialiste; creşterea
numărului imigranţilor şi refugiaţilor; degradarea accentuată a mediului; conflictele culturale
şi religioase. Statele care fac parte din Regiunea Extinsă a Mării Negre trebuie să depăşească
stadiul de înţelegere ulterioară a unui eveniment, să valorifice lecţiile învăţate şi să ajungă la
Pagină 4 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:
Listă Bibliografică
Michael Johns, CAUGHT BETWEEN RUSSIA AND NATO. THE EU DURING AND
AFTER UKRAINIAN CRISIS, în J.L. Black, Michael Johns
Ronald D. Asmus, Bruce P. Jackson, THE BLACK SEA AND THE FRONTIERS OF
Pagină 5 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:
Pagină 6 din 8