Despre despre Europa | 2019 COD:

UNIVERSITATEA : Babes Bolyai Cluj-Napoca

FACULTATEA : Istorie și Filosofie

Specializarea: Studii de Securitate

Anul: I

TITLUL lucrării:
Peninsula Balcanică: Teatrul izbucnirii unui al Doilea Război Rece?

Nume si prenume autor/i: Vârlan Aurelia-Codruța

Adresa de e-mail: vcodruta2000@gmail.com
Numar de telefon: 0740957680

Nume si prenume profesor coordonator:

Adresa de e-mail:
Despre despre Europa | 2019 COD:

Peninsula Balcanică: Teatrul izbucnirii unui al Doilea Război Rece?

Cel de-al doilea deceniu al secolului al-XXI-lea aduce în planul general al securității
internaționale și în cel particular, regional, al securității europene un spațiu cel puțin
periferic din punct de vedere al interesului și implicațiilor evoluțiilor sale pentru
mediul internațional de securitate. Regiunea Bazinului Mării Negre, mai cu seamă odată cu
izbucnirea crizei ucrainene în noiembrie 2013, trece linia de la statutul de spațiu de tranzit și
de interfață între civilizații și puteri la acela de regiune cu potențial destabilizator și generator
de riscuri de securitate suficient de importante pentru a avea un impact de substanță asupra
mediului internațional de securitate.

Având drept scop principal analizarea evoluției pionilor principali și a conflictelor dintre
aceștia înregistrate în spațiul de securitate al Mării Negre în ultima jumătate de deceniu și
evaluarea riscurilor și amenințărilor de securitate rezultante precum și a impactului pe care
acestea îl exercită asupra mediului de securiate regional și general european, această lucrare
își propune mai multe paliere de analiză. Un prim nivel de analiză îl reprezintă evoluțiile
înregistrate în arealul discutat de la Războiul Rece până în prezent, ca mai apoi să ne
concentrăm atenția asupra crizelor ce au izbucnit, a motivelor acestora și nu în ultimul rând
estimarea concecințele unor posibile evoluții ulterioare pentru agenda Uniunii Europene.

Instabilitatea economică, lipsa unei perspective sociale durabile, izbucnirea şi reaprinderea

focarelor de război din Regiunea Extinsă a Mării Negre şi din Orientul Apropiat afectează
grav siguranţa cetăţenilor regiunii. Spațiu de trecere și comunicare între civilizații și puteri,
Marea Neagră a cunoscut o coagulare tardivă ca spațiu geopolitic și geo-strategic distinct.
Conceperea sa ca un areal unitar pe harta relațiilor internaționale intervi-ne după mai bine
de un deceniu de la sfârșitul Războiului Rece1 în contextul în care spațiul Mării Negre
beneficiază de un interes strate-gic și geopolitic reînnoit suscitat de procesele de lărgire a
NATO și UE prin cooptarea uno-ra dintre statele riverane acestui areal.

În acest context, de la bun început, spațiul Mării Negre s-a partajat între o zonă acoperită
de interesul și sprijinul unor organisme internaționale de securitate precum NATO și UE
(fosta Europă de Est, statele baltice, spațiul balcanic, Turcia) și o zonă gri în care
interesele prioritare ruse, deși recunoscute mai degrabă tacit decât de jure, au prevalat. În
acest context, spațiul ex-sovietic rămâne într-o zonă a incertitudinii și insecurității. Unul
dintre cele mai grăitoare exemple ce pot fi invocate în context este cel al modului în
care au fost gestionate conflictele inter și intra-statale din regiune prin comparație cu
spațiul balcanic aflat în directa vecinătate a Uniunii Europene.

Pagină 1 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:

Principala forță implicată în gestionarea situațiilor conflictuale, de multe ori fiind și parte
implicată în acestea, rămâne Federația Rusă care exercită un cvasi-monopol asupra
menținerii și impunerii păcii în regiune fie direct fie sub umbrela OSCE.

Interesele geostrategice ale Federaţiei Ruse în spaţiul ucrainean sunt destul de vizibile în
ultimul timp, iar evenimentele de la Kiev privind politica de integrare a Ucrainei în Uniunea
Europeană ne demonstrează o dată în plus tendinţele de menţinere în sfera de influenţă a
fostelor republici unionale. În acest context, poate fi menţionată şi lupta dusă pentru Crimeea,
punct geostrategic al Federaţiei Ruse în bazinul Mării Negre, implicarea forţelor armate în
zona Donbas şi Lugansk . De asemenea, ruşii au privit Revoluţia Portocalie din Ucraina din
decembrie 2004 - ianuarie 2005 drept o tentativă a SUA de a atrage Ucraina în NATO şi de-a
pregăti scena pentru a dezintegra Rusia 2 Dacă Occidentul ar fi reuşit să domine Ucraina,
Federaţia Rusă ar fi rămas fără apărare, graniţa de sud cu Belarus, ca şi frontiera de sud-vest a
Rusiei, ar fi rămas larg deschise. După destrămarea U.R.S.S.-ului în 1991, statele nou-create
se află în orbita diferitelor centre de putere. Acest fapt se referă şi la Ucraina, pentru care
Occidentul manifestă interes. La începutul anilor 2000, între Occident şi Rusia începe o
concurenţă geopolitică pentru controlul asupra Ucrainei, care ia forme destul de dramatice la
sfârşitul anului 2004, în timpul alegerilor parlamentare din Ucraina, finisate cu Revolutia
Portocalie şi direcţionarea vectorului politicii externe versus structurile europene şi
euroatlantice.

Dacă e să analizăm interesul manifestat de Occident pentru Ucraina, atunci am putea constata
că Ucraina serveşte drept instrument de constrângere şi de stopare a intereselor şi ambiţiilor
expansioniste ale Rusiei - independenţa Ucrainei faţă de Rusia şi includerea acesteia în sfera
de influenţă a Occidentului. După cum afirma în 1997 Z. Brzezinski, scopul SUA rezidă în
aceea de „a nu admite crearea unui imperiu euroasiatic, care ar fi capabil să stopeze tendinţele
şi scopurile geostrategice americane.” Scopul parteneriatului strategic americano-ucrainean,
în care Ucraina este considerată a fi principalul figurant, rezidă în faptul că Washingtonul
mizează pe Ucraina şi ca pe un instrument important de neutralizare a influenţei politice şi
militare a Federaţiei Ruse în spaţiul est-european. Scopuri şi interese în Ucraina are şi NATO,
cu toate că, în principiu, acestea coincid cu interesele SUA. În primul rând, aceasta vizează
extinderea Alianţei spre Est. În cazul aderării la NATO, Ucrainei, mai curând îi va reveni rolul
de a ,,reţine’’ Federaţia Rusă în tendinţele sale expansioniste şi de a participa, după necesitate,
la formarea unui nou ,,cordon sanitar’’, care ar permite divizarea, îndepărtarea Rusiei de
statele Uniunii Europene.

Situaţia de securitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre a devenit foarte sensibilă în urma
declanşării războiului de tip hibrid, acesta îmbinând conflictul de tip clasic cu dezinformări în
toate mediile purtat de Federaţia Rusă pe teritoriul Ucrainei. Rusia a dat un semnal foarte clar,
în anul 2008, în Georgia, de revenire la ambiţiile expansioniste. Acest semnal a fost tratat cu
o oarecare lejeritate de NATO şi Uniunea Europeană, în 2014 ajungând în faţa faptului
împlinit ca Rusia să anexeze Crimeea printr-o invazie purtată aerian şi terestru. Estul Ucrainei
2
Friedman G. Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI, Ed. Litera, Bucureşti, 2009, p. 69.

Pagină 2 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:

este, de asemenea, controlat de Moscova, toate evenimentele secesioniste din regiunile

Donbas, Lugansk şi Mariupol fiind finanţate şi susţinute cu armament. Starea de insecuritate
din Ucraina s-a propagat cu repeziciune şi este predominantă în Republica Moldova, stat pe
teritoriul căruia se află un corp de armată al Federaţiei Ruse, staţionat în Transnistria, încă de
la proclamarea independenţei sub pretextul menţinerii şi asigurării neutralităţii declarate prin
Constituţie.

Conflictul din Transnistria rămâne, pentru moment, unul îngheţat şi constituie problema de
securitate a Republicii Moldova. Acţionând pe baza raţionamentului deductiv putem afirma că
în eventualitatea în care Republica Moldova va face un pas major de apropiere către România
şi, implicit, către NATO şi UE, Federaţia Rusă ar putea să reacţioneze într-un mod similar cu
cel în care a acţionat în Ucraina3. Astfel, aprinderea focarului de război din Ucraina, ce se află
în vecinătatea Transnistriei, coroborat cu conflictele îngheţate din Caucaz, conduce la o
situaţie regională de securitate foarte tensionată, devenind un adevărat butoi cu pulbere. Prin
politica externă extrem de agresivă, Federaţia Rusă nu testează posibilităţile de rezistenţă ale
Ucrainei, ci coeziunea şi rezistenţa statelor vestice SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie.
Situaţia de securitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre este foarte complicată, această zonă
riscând să nu ţină pasul cu efectele pozitive ale globalizării şi exploziei tehnologice. Mediul
economic din regiune bate pasul pe loc în unele state, în timp ce în altele a intrat în recesiune,
ajutat fiind, pe de-o parte, de criza financiară şi economică mondială, iar pe de altă parte de
criza regională de securitate declanşată de evenimentele din Ucraina.

Transnistria are o influenţă incontestabilă asupra securităţii Ucrainei. Situată la frontiera

ucraineană occidentală, zona nistreană se înscrie în centura de regiuni rusofone şi rusofile,
alături de Lugansk, Doneţk şi Crimeea, prin care Ucraina este prinsă într-o îmbrăţişare cu
totul deranjantă. Deoarece nu are conexiune directă cu Rusia, fâşia nistreană nu reprezintă un
pericol militar comparabil cu cel atestat în Lugansk şi Doneţk. Cu toate acestea, conştientă de
posibilitatea unui atac din partea armatei ruse din Transnistria asupra regiunii Odesa, în
vederea reducerii posibilităţii unui asemenea scenariu, autorităţile ucrainene au procedat la
săparea unui şanţ pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene (450 km).

Deşi conflictul din zona nistreană rămâne îngheţat, Transnistria este în continuare o sursă de
instabilitate atât pentru regiunea Europei de Est, cât şi pentru întreaga Europă. În
eventualitatea unui conflict mai larg între NATO şi Federaţia Rusă Transnistria ar putea fi
implicată. În mod paradoxal, Transnistria oferă o valoare geostrategică Republicii Moldova,
din perspectivă occidentală. Or, sprijinul SUA şi UE oferit Republicii Moldova are în vedere
şi contracararea influenţei ruseşti în regiune, materializată în prezenţa contingentului militar
rusesc în estul RM. Pe lângă aceasta, există un interes strategic atât al comunităţii
euroatlantice, cât şi al Rusiei faţă de Republica Moldova, implicit faţă de Transnistria, datorită

3
Daily Telegraph: Rusia amenință România cu rachete din cauza scutului de la Deveselu!,
http://jurnalul.ro/stiri/observator/daily-telegraph-rusia-ameninta-romania-cu-rachete-din-cauza-
scutului-de-ladeveselu-597440.html

Pagină 3 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:

faptului că ţara este situată în perimetrul bazinului Mării Negre, în spaţiul de tranzit al unor
conducte de gaz spre UE.

Starea de confruntare deschisă în care se prezintă la momentul de față relațiile Federației

Ruse cu Uniunea Europeană și NATO, reacția extremă și disponibilitatea utilizării forței mi-
litare, politice și economice în contracararea proceselor de extindere ale ultimelor două în
estul european văzut ca partea unui glacis stra-tegic fundamental de către Moscova se traduc
într-o tensionare la extrem a mediului de secu-ritate regional atât la nivelul regiunii Mării Ne-
gre cât și la interfața de fricțiune dintre blocu-rile de interese politice, economice și strategice
opuse. Rezultanta este o stare de instabilitate și insecuritate extreme și apariția încă unui fac-
tor de natură să greveze asupra proceselor de construcție național-identitară și administrativ-
statală din țările regiunii confruntate deja cu efectele unor procese de tranziție și reformă
societală mult întârziate și dificile.

Evaluată în termeni de eficacitate, de obiective și de îndeplinirea acestora, acțiunea

comunității internaționale de gestionare a crizei ucrainene se prezintă cu un bilanț
discutabil. Pe de o parte, cel puțin în parte, obiectivele propuse inițial de către comunitatea
internațională, nu au fost atinse și sunt puține șanse în momentul de față să fie îndeplinite –
Crimeea a fost anexată și a devenit parte integrantă a Federației Ruse care s-a grăbit să
sporească prezența sa militară și politică în această regiune. Este greu de crezut, oricare va fi
soluția finală negociată a conflictului în curs din Ucraina, că peninsula Crimeea va reveni
sub autoritatea Kievului.

În același timp, deschiderea în această manieră a unui nou focar de criză în Regiunea
Lărgită a Mării Negre reprezintă o înrăutățire semnificativă a situației de securitate regionale
și nu numai. Implicațiile crizei ucrainene depășesc în acest context cu mult granițele
acestui spațiu și se afirmă ca factori de risc cu impact important la nivel european și global.
Criza din Ucraina și mai ales modul în care s-a structurat și dezvoltat acțiunea politică și
militară rusă în regiune pune în discuție conotații cel puțin îngrijorătoare multora dintre
evoluțiile post Război Rece din spațiul Mării Negre și cel balcanic.

Reîntoarcerea la limbajul și la conduita acțională a Războiului Rece este, în context, o

consecință inevitabilă și o reacție validă din partea statelor vizate la situația de fapt, cu atât
mai mult cu cât experiența anilor postbelici este vie în memoria acestor state la fel ca
și consecințele situației geopolitice și geostrategice a epocii.

La trecerea unui sfert de secol de la căderea Cortinei de fier, Regiunea Extinsă a Mării Negre
se confruntă cu o situaţie precară de securitate în care principalele probleme sunt:
confruntările etnice; tranziţia economică îndelungată în statele foste socialiste; creşterea
numărului imigranţilor şi refugiaţilor; degradarea accentuată a mediului; conflictele culturale
şi religioase. Statele care fac parte din Regiunea Extinsă a Mării Negre trebuie să depăşească
stadiul de înţelegere ulterioară a unui eveniment, să valorifice lecţiile învăţate şi să ajungă la

Pagină 4 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:

stadiul de anticipare. Cunoaşterea strategică este cheia conturării intereselor şi stabilirii

priorităţilor. Cea mai puternică resursă pentru conştientizarea problemelor şi urgentarea
soluţionării lor este cunoaşterea strategică.

Listă Bibliografică

Michael Johns, CAUGHT BETWEEN RUSSIA AND NATO. THE EU DURING AND
AFTER UKRAINIAN CRISIS, în J.L. Black, Michael Johns
Ronald D. Asmus, Bruce P. Jackson, THE BLACK SEA AND THE FRONTIERS OF

Pagină 5 din 8
Despre despre Europa | 2019 COD:

FREEDOM, ÎN POLICY REVIEW, iunie 2004,

http://www.hoover.org/research/black-sea-and-frontiers-freedom
Friedman G. URMĂTORII 100 DE ANI. PREVIZIUNI PENTRU SECOLUL XXI, ED.
LITERA, BUCUREŞTI, 2009
Daily Telegraph: Rusia ameninţă România cu rachete din cauza scutului de la Deveselu!,
http://jurnalul.ro/stiri/observator/daily-telegraph-rusia-ameninta-romania-cu-rachete-
din-cauza-scutului-de-ladeveselu-597440.html
ANTON, STAN; ȚUȚUIANU, IULIANA SIMONA, „EDITURA UNIVERSITĂȚII NAȚIONALE
DE APĂRARE «CAROL I»”
CEBOTARI, SVETLANA, „RELAŢIILE DINTRE FEDERAŢIA RUSĂ ŞI STATELE EUROPEI
DE SUD-EST: INTERESE GEOSTRATEGICE”, 2014
IRIMIEŞ, COSMIN; MARUŞCA, LAURA, „Medierea conflictelor - o soluție viabilă pentru
depășirea barierelor comunicaționale. Implicarea Uniunii Europene în conflictul ruso-
ucrainean în timpul crizei gazelor naturale”, Revista Transilvană de Ştiinţe
Administrative, vol. 11, nr. 24, 2009, pp. 46–66.
PANŢA, RODICA, „REPUBLICA MOLDOVA ÎN CONTEXTUL «REDESCOPERIRII »
GEOPOLITICE A REGIUNII EXTINSE A MĂRII NEGRE”
ROŞU, MARIUS, „COOPERAREA REGIONALĂ ŞI SECURITATEA REGIUNII EXTINSE A
MĂRII NEGRE ÎN CONTEXTUL GLOBAL ACTUAL”, Buletinul Universității
Naționale de Apărare „Carol I”, vol. 2, nr. 1, 2 aprilie 2015, pp. 179–184.
„Anton and Țuțuianu - EDITURA UNIVERSITĂȚII NAȚIONALE DE APĂRARE „CAROL
.pdf”,
https://s3.amazonaws.com/academia.edu.documents/44485232/conferinta_2015_vol_1
.pdf?
AWSAccessKeyId=AKIAIWOWYYGZ2Y53UL3A&Expires=1556716633&Signatur
e=LEw%2BQ%2Bwvg3mZFnNn8T2wyygJC2o%3D&response-content-
disposition=inline%3B%20filename
%3DConferinta_Stiintifica_Internationala_ST.pdf#page=17

„Cebotari - 2014 - RELAŢIILE DINTRE FEDERAŢIA RUSĂ ŞI STATELE EUROPEI.pdf”,

http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/369/03.-p.15-23.pdf?
sequence=1&isAllowed=y
„Panţa - REPUBLICA MOLDOVA ÎN CONTEXTUL «REDESCOPERIRII » G.pdf”,
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/RM%20in%20contextul
%20Redescoperirii%20geopolitice%20a%20regiunii%20extinse%20a%20Marii
%20negre.pdf

Pagină 6 din 8