C4 Si 6 Calculul Si Verificarea Imbinarilor Sudate (Compatibility Mode)

Universitatea „„Politehnica“ Timişoara
Timiş
şoara
Facultatea de Construcţii
Str. Traian Lalescu nr. 2A - 1900 TIMIŞOARA - ROMÂNIA
Telefon: 0256-
0256-403919; Fax: 0256-
0256-404010 E E--mail: epetzek@ssf.ro
epetzek@ssf.ro www.ct.upt.ro
Curs Cap.
Cap 4 şi 6
Calculul şi
verificarea
îmbinărilor sudate
Conf..dr.ing.
Conf dr.ing. Edward PETZEK
Facultatea de Construc
Construcţii
ţii Timişoara / 2014
2014
Curs de sudură
ÎMBINĂRI SUDATE
Construcţii
Curs de sudură
TIPURI DE ÎMBINĂRI
 Îmbinări de continuitate
Construcţii
Curs de sudură
 Îmbinări la noduri şi riglă - stâlp
Construcţii
Curs de sudură
 Console
Construcţii
Curs de sudură
 Îmbinări ale platbenzilor  secţiuni casetate
Construcţii
Curs de sudură
 Rigidizări
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
ÎMBINĂRI SUDATE
 Principiu de bază Forţă
P1
Rostul de îmbinare
P2
Construcţii
Curs de sudură
PROCEDEE DE SUDARE
 Sudura prin încălzire şi presare
Construcţii
Curs de sudură
PROCEDEE DE SUDARE
 Sudura prin frecare cu ax rotativ
Construcţii
Curs de sudură
PROCEDEE DE SUDARE
 Sudura oxigaz
Construcţii
Curs de sudură
PROCEDEE DE SUDARE
 Sudura cu arc electric (MIG, MAG, WIG)
Construcţii
Curs de sudură
TIPURI DE ÎMBINARE
Construcţii
Curs de sudură
EUROCODE
Normele europene
p Eurocode,, valabile şi
ş la noi în ţară
ţ – în mod oficial din
2014 – introduc în calculul sudurilor o serie de elemente noi.
Proiectarea îmbinărilor sudate  în conformitate cu EN 1993-1-8.

(Acest capitol face parte integrantă din Eurocodul 3 partea 1-a, ENV
1993-1).
 La execuția în uzină sau pe șantier structurile metalice proiectate şi

calculate în conformitate cu normele Eurocode, vor respecta condițiile de
calitate impuse în EN 1090-2.
 Modul de reprezentare şi simbolizare a îmbinărilor sudate sau lipite

pe desene se face în conformitate cu SR EN 22553.
Construcţii
Curs de sudură
Reprezentarea
p simbolică trebuie să furnizeze toate indicaţiile
ţ utile asupra
p îmbinării
ce trebuie realizată ce va trebui să se refere la forma, modul de prelucrare şi de
execuţie a sudurii.
Construcţii
Curs de sudură
Tipul de pregătire şi de prelucrare a pieselor ce întră în îmbinare
Construcţii
Curs de sudură
Tipul de pregătire şi de prelucrare a pieselor ce întră în îmbinare
Construcţii
Curs de sudură
În EN 1993-1-8
1993 1 8 sunt definite următoarele tipuri de suduri:
• suduri de colţ, care pot fi continui sau întrerupte,

• suduri de colţ în crestături
crestături, de fapt suduri de colţ pe conturul unor găuri
(decupări), practicate în una din piesele suprapuse,
• suduri în adâncime,
• suduri în găuri umplute şi
• suduri între feţele rotunjite.
Construcţii
Curs de sudură
În categoria sudurilor de colţ sunt încadrate toate sudurile dintre piesele care
fac între ele un unghi cuprins între 60°
60 şi 120°
120 . Unghiuri mai mici de 60°
60 sunt de
asemenea admise, în aceste situaţii sudura fiind considerată a fi de tip cap la cap
cu pătrundere parţială. Pentru unghiuri mai mari de 120° trebuie determinată
rezistenţa sudurilor de colţ prin încercări conform prevederilor SR EN 1990
1990,
anexa D.
Se impune întoarcerea sudurilor

sudurilor, fără întrerupere şi păstrând aceeaşi grosime
grosime, la
capete sau extremităţile pieselor pe o lungime egală cu de două ori mărimea
catetei secţiunii transversale a sudurii. Acest lucru trebuie prevăzut şi notat în
desenele tehnice.
Construcţii
Curs de sudură
 Grosimea de calcul “a”
Construcţii
Curs de sudură
Sudurile de colţ pot fi executate continuu sau cu întrerupere, cu precizarea că

sudurile de colţ întrerupte nu pot fi utilizate în medii corosive. În
Î cazul acestora vor
trebui respectate condiţiile geometrice privitoare la lungimile de sudură şi la
interspaţiile dintre acestea prezentate în SR EN 1998-1-8.
Construcţii
Curs de sudură
Suduri de colţ în decupaje (găuri circulare sau alungite) pot fi folosite numai
pentru preluarea şi transmiterea de forţe tăietoare sau pentru prevenirea
desprinderilor
p p
prin voalare sau depărtarea
p pieselor
p suprapuse.
p p Diametrul ggăurii
circulare sau lăţimea celei alungite nu pot fi mai mici decât de patru ori grosimea
piesei în care este efectuat decupajul. Capetele găurilor alungite sunt
semicirculare, excepţie făcând doar cele care se extind până la marginea pieselor
îmbinate.
Construcţii
Curs de sudură
Sudurile în adâncime cap p la cap)

p) ş
şi în T cu p
pătrundere completă
p sunt
îmbinările la care este asigurată pătrunderea şi topirea completă a materialelor
de bază ce întră în îmbinare respectiv a celui de adaos pe toată grosimea de
produs.
 pentru cordoanele de sudură cap la cap se va considera grosimea elementelor
care se îmbină; la grosimi diferite se va lua valoarea cea mai mică
 pentru cordoanele în T cu pătrundere completă se va considera grosimea piesei

ce se îmbină
a= t
Construcţii
Curs de sudură
 o excepţie o constituie îmbinarea în T cu sudură dublă HY (pătrundere

incompletă), care în calcule va putea fi considerată ca o îmbinare în T cu pătrundere
completă dacă este asigurată condiţia indicată în figura
Grosimea de calcul “a”

a în cazul sudurilor
cu pătrundere parţială
Construcţii
Curs de sudură
Sudurile în adâncime cap la cap şi în T cu pătrundere parţială sunt îmbinări la
care pătrunderea este mai mică decât grosimea elementelor ce se îmbină
îmbină.
Rezistenţa de calcul a sudurilor cap la cap cu pătrundere parţială se determină
folosind metoda pentru sudurile cap la cap cu pătrundere adâncă.
Pentru sudurile fără pătrundere completă grosimea de calcul este egală cu distanţa
de la rădăcina teoretică la suprafața sudurii.
În cazul sudurilor cu pătrundere adânca peste rădăcina teoretică a îmbinării (suduri
automate sau suduri sub gaz protector), grosimea se stabilește prin încercări
preliminare.
Construcţii
Curs de sudură
La stabilirea grosimii de calcul ”a” pentru sudarea a trei elemente se va avea în

vedere: pentru transmiterea eforturilor din platbanda A spre B sunt valabile
recomandările de la sudurile cap la cap
cap. Pentru transmiterea eforturilor de la C către
A si B se va considera a ≥ 6 mm.
Construcţii
Curs de sudură
La stabilirea grosimii de calcul a sudurilor se vor respecta recomandările din tabel.
Pentru evitarea unei diferențe prea mari între cusăturile de sudură și grosimea
elementelor ce se îmbină, se indică în tabel limitele amin și amax, cu recomandarea
de a alege o sudură cu grosime cât mai mică, care însă să verifice ulterior prin
calcul.
calcul
Construcţii
Curs de sudură
Suduri în găuri circulare sau alungite; nu pot fi folosite la îmbinări solicitate la

întindere. Pot prelua şi transmite însă forţe tăietoare sau se pot utiliza pentru
prevenirea desprinderilor
p p p
prin voalare sau depărtarea
p p
pieselor suprapuse.
p p
Diametrul găurii circulare sau lăţimea celei alungite trebuie să fie cu cel puţin 8 mm
mai mare decât grosimea piesei în care s-a aplicat gaura. Alte condiţii constructive
 EC3.
Construcţii
Curs de sudură
Suduri între muchii rotunjite  vezi următoarea prezentare 2 şi EC 3.
Construcţii
Curs de sudură
Elemente de calcul cf. EC 3-1-8:
 Transmiterea tensiunilor într-un cordon de sudura de colț
Construcţii
Curs de sudură
Elemente de calcul cf. EC 3-1-8:
 Transmiterea tensiunilor într-un cordon de sudura de colț
Construcţii
Curs de sudură
 În consecință, în cordoanele de sudură în colț apar solicitările:
Forţele Px, Py, Pz se vor împărţi cu Aw = lw x aw pentru a obţine tensiunile
Construcţii
Curs de sudură
 La stabilirea capacității portante a cordoanelor de sudură se va utiliza limita de

rupere
p fu şşi nu limita de curgere
g fy ca în standardul SR 10108/0-78 sau în
standardul german DIN 18800.
Explicația constă în faptul că, deformațiile plastice locale din zona cordonului
de sudură, care apar odată cu depășirea limitei de curgere, au o importanță
redusă asupra comportării globale ale structurii (nu se contează pe ductilitatea
sudurilor). În mod evident coeficientul de siguranță față de limita de rupere
este mai mare decât față de cea de curgere. Raportarea la limita de rupere nu
conduce automat la capacităţi
p ţ p
portante mai mari în cordoanele de sudură;;
situația va fi analizată de la caz la caz.
Construcţii
Curs de sudură
 Metoda direcțională (metoda tensiunilor)

Aceasta metodă de calcul a cordoanelor de sudură în colț, conduce la capacități
portante mai mari decât metoda simplificată. Rezistența de calcul a unei suduri
d colț
de l trebuie
b i să
ă satisfacă
i f ă următoarele
ă l d două
ă condiții:
di ii
2 2 2
3 ∥
∙ 2
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
 Metoda simplificată
În general, în conformitate cu normele Eurocode, verificarea la starea limită ultimă

a capacitații
p ț de rezistență
ț (portante),
(p ) constă în a determina că solicitările de calcul
Sd (d – design de calcul) nu depășesc capacitatea de rezistență a elementului,
respectiv:
FW,E,d ≤ FW,R,d
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
 Model ingineresc
Construcţii
Curs de sudură
 Secţiuni cu un perete
Construcţii
Curs de sudură
 Secţiuni cu doi pereţi
Construcţii
Curs de sudură
 Mod de calcul
Construcţii
Curs de sudură
 Exemplul 1
Construcţii
Curs de sudură
 Metoda direcțională (metoda tensiunilor)
Construcţii
Curs de sudură
Fw ,Ed ≤ Fw ,Rd Fw ,Ed ( w ,v )  FEd

2
(⊥
2
)  FEd
2
(⊥
2
)  FEd
2
( 2II )
kN
Fw ,Rd = f vw ,d × a  a  ⊥
2
 ⊥
2
  II2  2  0,5  8,482  8,482  142  18,44 2

cm
36 kN
fu   0,5  2  20,78 2
f vw ,d = 3  0,8 1,25 cm
3 × βw × γM2
Construcţii
Curs de sudură
 Exemplul 2
S 355
Construcţii
Curs de sudură
 Metoda directionala
Construcţii
Curs de sudură
Fw ,Ed  191,5 / 282  957,5 /(282 / 6) 2  160,7 / 282 

kN 51 kN
 11,55   0,4  2  20,94
cm 3  0,9  1,25 cm
Construcţii
Curs de sudură
 Exemplul 3
Construcţii
Curs de sudură
 Exemplul 3
Construcţii
Curs de sudură
 Pt. secţiuni I sau H (cu un perete)
 Exemplul 3
 Pt. secţiuni casetate (cu doi pereţi)
Construcţii
Curs de sudură
 Exemplul 3
Construcţii
Curs de sudură
 Exemplul 3
Construcţii
Curs de sudură
 Caracteristicile geometrice ale

secţiunii date de cordoanele de sudură
Construcţii
Curs de sudură
 Verificarea tensiunilor în sudură în punctul 1 – Metoda direcţională
Construcţii
Curs de sudură
 Verificarea tensiunilor în sudură în punctul 1 – Metoda simplificată
Construcţii
Curs de sudură
 Exemplul 4
 Consolă sudată sub solicitare combinată
 M.B. S235 FSd =60 kN
Construcţii
Curs de sudură
 Caracteristicile geometrice ale cordonului de sudură
Construcţii
Curs de sudură
 Verificarea tensiunilor în sudură în punctul 1 – Metoda simplificată
M y ,FSd 1200 kN
1   y max   6  20,83
I y ,w 345,6 cm 2
M t ,FSd 240 kN
1   y max   6  2,7
Ip 533 cm 2 ⇒ Cordoanele de sudură nu
M t ,FSd Vz ,FSd 240 60 kN verifică; sunt insuficiente.
2   z max   4  5,55 ⇒ grosimea cordoanelor ar
Ip Aw 533 16 cm 2
trebui mărită la 5 mm
Construcţii
Curs de sudură
 Verificarea tensiunilor în sudură în punctul 1 – Metoda direcţională
⇒ Cordoanele de
sudură verifică;
⇒g grosimea de 4 mm
a cordoanelor asumată
iniţial este ok
Construcţii
Curs de sudură
 Observaţie:
⇒ Cordoanele
C d l d
de sudură
d ă verifică;
ifi ă
⇒ În cazul unor tensiuni normale cu valori mari, perpendiculare pe secțiunea
transversală a rădăcinii cordonului de sudură, utilizarea ca procedură de detecție şi
verificare a metodei direcționale este mai avantajoasă
avantajoasă, deoarece introduce un grad
mai mare de utilizare a sudurii în raport cu tensiunea normală.
De exemplu la tensiunile normale perpendiculare pe secțiunea transversală a
rădăcinii cordonului de sudură se atinge un grad de utilizare de 1
1,25
25 mai mare
mare.
Explicaţia rezidă din:
 Tensiunea maximă ⊥ conform metodei direcţionale pe unitatea de lungime L este:
 Tensiunea maximă ⊥conform metodei simplificate pe unitatea de lungime L este:
Utilizarea metodei simplificate rămâne pe partea sigură…

Construcţii
Curs de sudură
 Probleme legate de acţiunile repetitive şi oboseală

Elementele construcţiilor metalice supuse la solicitări repetate, pe durata de
exploatare, se pot rupe la valori ale tensiunilor mai mici decât rezistenţa la rupere
corespunzătoare solicitărilor statice
statice.
Domeniile de apariţie a fenomenului se referă la:
• poduri de cale ferată şi de şosea,
• macarale,
• construcţii off-shore,
• poduri rulante,
• şasiurile
i il maşinilor,
i il
• avioane,
• vapoare,
• incinte de reactoare
reactoare,
• porţi de ecluze,
• turbine, etc.
Construcţii
Curs de sudură
La modul ggeneral, aceste structuri supuse

p la încărcări variabile tind să aibă, pe
p
durata de exploatare, un comportament care diferă în anumite privinţe
comportamentului sub sarcina permanentă. Acest fenomen poartă numele de
„oboseală“ şi se traduce esenţial printr-o pierdere de rezistenţă în cursul timpului.
Se spune că elementul de structură suportă o vătămare care evoluează agravându-
se în timp.
Construcţii
Curs de sudură
Fenomenul de oboseală aferent poate apare în următoarele domenii ale durabilităţilor:
HCF – high cycle fatigue – considerată că apare pentru un număr de cicluri de

solicitare
li it maii mare d
de 105, iar
i eforturile
f t il repetate
t t care produc
d ruperea suntt sub
b limita
li it dde
curgere şi nu apar deformaţii plastice.
 LCF – low cycle fatigue – denumită şi oboseala oligociclică

oligociclică, apare la un număr de
cicluri de solicitare redus N < 104, în condiţiile unor solicitări variabile cu vârfuri de
tensiune de valori mari, care determină acumularea unor deformaţii locale plastice mari.
În acest caz tensiunea nu mai poate defini cu suficientă exactitate starea de solicitare şi
deci variaţia solicitării este apreciată prin amplitudinea deformaţiei specifice totale. Acest
domeniu LCF este deosebit de important pentru elementele structurilor metalice
solicitate ciclic de acţiunile seismice
seismice.
Construcţii
Curs de sudură
 Definiţii
Construcţii
Curs de sudură
 Definiţii
Construcţii
Curs de sudură
 Definiţii
Construcţii
Curs de sudură
 Definiţii
Construcţii
Curs de sudură
 Cicluri de solicitare
 PODURI DE CALE FERATA  PODURI DE SOSEA
g g
t t
Construcţii
Curs de sudură
 Terminologie
Ruperea la oboseală a materialului se defineşte ca fiind ruperea la solicitări repetate
pentru valori ale eforturilor unitare inferioare rezistenţelor de rupere determinate în
condiţiile solicitării statice (max < r, respectiv (max < r). Fenomenul poartă numele de
oboseala materialului (Ermüdung, fatigue). Variaţia eforturilor unitare în timpul unei
perioade T formează un ciclu. Variaţia reală a eforturilor se înlocuieşte pentru
simplitate cu un ciclu sinusoidal. Pentru a prezenta terminologia şi anume valorile
caracteristice ale solicitărilor ciclice, s-a ales un ciclu de amplitudine constantă:
Construcţii
Curs de sudură
 Terminologie
Construcţii
Curs de sudură
 Terminologie
Construcţii
Curs de sudură
 Terminologie
Construcţii
Curs de sudură
 Terminologie
Construcţii
Curs de sudură
 Definiţii relative ale tensiunilor „”

n - tensiunea nominală este dată de raportul dintre efortul aplicat şi secţiunea
nominală, ea fiind tensiunea dintr-o secţiune situată lângă detaliul structural. În
calculul valorii tensiunii nominale nu intervin efectele date de concentratori sau de
tensiunile reziduale.
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
g - tensiunea geometrică globală, rezultă din intersecţia celor două piese

(elemente), este valoarea tensiunii la suprafaţa detaliului structural şi ia în
considerare efectele de concentrare ale tensiunilor cauzate de geometria generală
(detaliu constructiv) şi anume tensiunea de membrană, componentele tensiunii
date de încovoiere şi toţi concentratorii de tensiune datoraţi discontinuităţilor
structurale dar ignorând orice concentrator local dictat de mici discontinuităţi cum
structurale,
ar fi geometria rădăcinii cordonului de sudură, fisuri, etc. Tensiunea geometrică
poate fi determinată pe cale analitică sau experimentală.
g  k g  n
Construcţii
Curs de sudură
l - tensiunea locală – hot spot stress, datorată formei geometrice locale a

cordonului de sudură (poate fi evaluată cu ajutorul unui TER poziţionat cât mai
aproape ded rădăcina
ădă i cordonului
d l idde sudură).
d ă)
l  k l  g  k g  k l  n
Construcţii
Curs de sudură

Celor trei definiţii precedente s-a convenit să li se adauge încă una care se referă
la piesele cu defecte (discontinuităţi fizice cum ar fi: crestări, defecte de sudură,
fisuri, sufluri, cratere, şanţuri, etc.), prezente în mai toate structurile şi care sporesc
riscul cedării prin oboseală.
d  k d  l
unde d  tensiune de crestare
l d
Sant
Construcţii
Curs de sudură
 Principalii factori care influenţează rezistenţa la oboseală
A) Solicitări
• cicluri de solicitare / tensiuni sau deformaţii;
• ordinea de aplicare a tensiunilor;
• frecvenţa;
•tensiuni
tensiuni reziduale, etc.
B) Proprietăţile materialelor şi fabricarea

• comportament
p tensiune - deformaţieţ a materialului;;
• dimensiunea şi forma granulelor cristaline;
• duritate;
• compoziţie chimică;
• omogenitatea microstructurală (dislocări, impurităţi, incluziuni microstructurale, ...);
• procesul de sudură;
• tratamentul termic aplicat sudurii;
• tratamentul suprafeţelor cordoanelor de sudură, etc.
Construcţii
Curs de sudură
Rezistenţa la oboseală a oţelului depinde de starea structurală a acestuia
acestuia, de
compoziţia chimică, astfel încât pentru a realiza un aliaj cu o comportare optimă
trebuie avute în vedere metodele metalurgice. În cazul epruvetelor de dimensiuni mici,
fără defecte detectabile cu ochiul liber şi având suprafaţa prelucrată
prelucrată, există o corelaţie
între rezistenţa ultimă la tracţiune Su şi rezistenţa la oboseală în cazul durabilităţilor
HCF S0: S  0,5  S
0 u
Utilizarea unui oţel de marcă superioară conduce la îmbunătăţirea rezistenţei la
oboseală şi a rezistenţei ultime sub încărcări ciclice din domeniul HCF. În schimb,
pentru elemente reale de structură efectul slăbirilor de secţiune, al defectelor şi
coroziunii
i ii reduce
d rezistenţa
i lla oboseală
b lă prin
i reducerea
d numărului
ă l idde cicluri
i l i necesare
iniţierii unei fisuri din oboseală. Acest aspect este semnificativ deoarece viteza de
propagare a unei fisuri din oboseală este în mare măsură independentă de rezistenţa
l ttracţiune
la ţi a materialului.
t i l l i C
Cercetările
tă il au ddemonstrat
t t ffaptul
t l că
ă rezistenţa
i t ţ lla oboseală
b lă a
oţelurilor de diferite mărci dar caracterizate de aceleaşi tipuri de defecte este
aproximativ egală. Se poate concluziona că proprietăţile la oboseală a oţelurilor în
cazul durabilităţilor mari HCF sunt influenţate de prezenţa unor defectedefecte, precum modul
de prelucrare a suprafeţei, incluziuni, tensiuni remanente, etc.
Construcţii
Curs de sudură
C) Geometrie
•ggeometria g globală a elementului de structură;;
• geometria locală a elementului - defecte locale;
• mici discontinuităţi vizibile cu ochiul liber:
o mărci de fabricaţie,
o striaţii,
o pişcături de suprafaţă;
o defecte de sudură;
o neliniarităţi;
ţ reprezintă
Forma elementului de construcţie p unul din factorii cei mai importanţi
p ţ în
ceea ce priveşte influenţa pe care o are asupra rezistenţei la oboseală.
Construcţii
Curs de sudură

O bună proiectare a structurilor din punct de vedere al oboselii materialului, trebuie să aibă în
vedere următoarele recomandări:
• dispunerea detaliilor în zona din apropierea axei neutre;
• introducerea cazurilor de crestare acolo unde momentul încovoietor are valori minime, de
exemplu evitarea neliniarităţii sau dezaxărilor care cauzează eforturi secundare de
încovoiere;
• evitarea alăturării de mai mulţi concentratori de tensiune în aceeaşi secţiune / zonă,
zonă cum ar
fi suduri în secţiuni cu slăbiri;
• dispunerea cazurilor de crestare în zone caracterizate de eforturi de compresiune;
• se subliniază faptul că în afara concentratorilor geometrici, elementele construcţiilor
metalice, în general a celor sudate, prezintă şi concentratori structurali (tehnologici), ce
influenţează în aceeaşi măsură sau chiar mai mult rezistenţa la oboseală. Din acest motiv, la
construcţiile sudate se va urmări pe cât posibil diminuarea concentratorilor geometrici printr-o
concepţie constructivă corectă;
• apariţia vârfurilor de solicitare – concentratorii de eforturi – are loc în dreptul punctelor de
variaţie ale secţiunilor denumite crestări (noţiunea înglobează şi concentratorii tehnologici.
Din acest motiv fenomenul de oboseală se studiază pe grupe de crestare.
Construcţii
Curs de sudură
 Detalii constructive
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
 În tabel se prezintă principalele metode nedistructive NDT (non destructive

testing)
Construcţii
Curs de sudură
 visual inspection – includes microscopes,

mirrors, portable video cameras, robotic crawlers;
is very useful in case of surface cracks;
 magnetic particle inspection – very simple method, but can

be applied just in case of ferromagnetic materials (not for
austenitic steels). The method consists in the magnetization
of the high stress elements or critical details and indicates
directly the surface discontinuity through forming a distorted
magnetic field, which can be detected under proper lighting
conditions;
Construcţii
Curs de sudură
 liquid penetration inspection – is a simple method
including the qualification of the personnel; it uses
penetrate liquids with fluorescent pigment and UV – High Electrical Potential
light
g in order to indicate the surface defections;
Electrons
+ -
X-ray
Generator or
Radioactive
Source Creates
 radiographic inspection – the method is Radiation
applied for hidden defects and it uses Gamma

or Röntgen radiation
radiation.. The interpretation of the Radiation
radiographic images should be done by Penetrate
the Sample
experts, otherwise defects could be ignored
ignored;;
Exposure Recording
Device
Construcţii
Curs de sudură
 ultrasonic inspection – this testing is used for flaws and cracks in the
material thickness,
thickness on the surface or hidden defects; highly qualified
personnel is needed. This method can not be used for elements made
of multiple
p p plates ((riveted sections).
)
 Eddy Current testing

– this method can
detect surface defects
but can also be used
for thickness inspection.
inspection
Construcţii
Curs de sudură
 Program experimental
15
K welds
10 300
Samples
15
150
Six welded double T girders

were made in this purpose.
These will be fatigued basing
on a 3 steps stress spectrum
up to damage accumulation
values:
l D=0 0,8
8 anddD=1 1,0
1,0.
0.
Construcţii
Curs de sudură
 Program experimental
15
K welds
10 300
Samples
15
150
Construcţii
Curs de sudură
D) Mediul înconjurător
• coroziune;
• temperatura;
• umiditate;
• radiaţii,
di ţii etc.
t
Coroziunea severă a structurii este un defect care conduce la o reducere

considerabilă a duratei de viaţă a structurii sub încărcări ciclice de oboseală. Cu alte
cuvinte coroziunea se poate considera ca fiind un caz de crestare, ea micşorând
rezistenţa la oboseală a materialului. Coroziunea peste care se suprapun solicitări
variabile
i bil conduce
d l formarea
la f unor ciupituri
i it i lal suprafaţa
f ţ metalului,
t l l i acestea
t
reprezentând concentratori de tensiune.
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Metoda „Rezervorului“
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Metoda „Rainflow
Rainflow“
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Log
N i  C1i  m1
i n
i Ni
C
D
N j  C2  j m2
R
Ff e R / Mf
e
Nj L
N Log
 R k
Ni  ( )  NR
i
ni
Dd  
i Ni
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Directiva pentru produsele de construc
construcţii
ţii şi EN 1090-
1090-1
În conformitate cu Directiva privind
produsele pentru construcții sunt șase
cerințe esențiale:
• Rezistență mecanică și stabilitate
• Protecția împotriva incendiilor
• Igienă, sănătate și protecția mediului
• Siguranță în exploatare
• Izolare fonică
• Economie de energie și izolare termică
O a şaptea cerinţă ce se va introduce se
referă la sustenabilitate.
Conformitatea produsului cu aceste
cerințe și marcajul CE se poate face pe
baza unor standarde armonizate sau
agremente tehnice europene.
Sursa: Wikipedia
 Elementele constructive metalice sunt
considerate ca fiind produse pentru
construcţii!
Construcţii
Curs de sudură
 Privire de ansamblu asupra SR-EN

SR EN 1090 Ce înlocuieşte?
Înlocuită prin
pachetul de norme
SR EN 1090-1
Plus
SR EN 1090-2
1090 2
(SR EN 1090-3  structuri din aluminiu)
Construcţii
Curs de sudură
 Structura standardului SR-EN 1090
SR EN 1090-1
- conține toate specificațiile, cum ar fi cum trebuie organizată o unitate de producție

de confecţie metalică,
metalică astfel încât acestea să poată fi certificate de către un
"organism notificat", extern și, astfel, să poată oferi elemente de construcţie cu
marcajul CE.
SR EN 1090-2
- conține toate cerințele tehnice pe care trebuie să le implementeze o uzină de

confecţie
ţ metalică şi o companie de execuţie ţ pe şantier pentru a realiza o
structură metalică de bună calitate;
- este perfect aplicabil şi fără a ţine cont de partea 1, de aceea în mod teoretic
poate fi preluat şi utilizat de ţări din afara CE.
Construcţii
Curs de sudură
 Structura standardului SR-EN 1090
Producerea de elemente Asamblarea elementelor

structurale metalice metalice în structuri
Birocraţia externă: Reguli tehnice Reguli tehnice Birocraţia internă:

cerinţe pt. pentru producere de montaj Asigurarea calităţii
evaluarea montajului
conformităţii,
specificaţii,
certificare
SR EN 1090-1 SR EN 1090-2
S 090
Construcţii
Curs de sudură
 Ce reglementează standardul SR EN 1090-2?
Calitatea, testarea, etichetarea și trasabilitatea de semi-fabricate

Proiectarea şi documentarea celor mai importante etape de producție (tăiere,
formarea, tratament de suprafață, asamblare)
Programul de sudură, procesele de sudare, pregătirea și executarea îmbinărilor
sudate și criterii de acceptare
acceptare.
Utilizarea de mijloace de îmbinare şi de fixare mecanice (șuruburi, nituri și alte
mijloace de conectare mecanice).
Montaj
Protecţia suprafeţelor
Toleranţe (Dimensiuni)
Control, verificare şi măsuri de corecţie
Construcţii
Curs de sudură
 Clase de execuţie EN 1090-2 (Execution Classes)?
Clase de execuţie EXC 1 - 4
EN 1090-2, Anexa B (informativă)
Depind de
- Clase de consecinţăţ CC
- Categorii de serviciu SC
- Categorii de producţie PC
În anexa informativă B din EN 1090-2 se propune o metodă de determinare a clasei

de execuţie EXC. Spre exemplu, în Germania, această metodă a fost înlocuită cu o
schemă
h ă simplificată
i lifi tă a DIBt.
DIBt
Construcţii
Curs de sudură
Procedura SR EN 1090-2 anexa B are o interpretare

p relativ mare șși p
prin urmare nu
conduce, în toate cazurile, la o suprapunere perfectă cu reglementările DIBt.
are“
„IInterpreta
Determinarea conf. cu
EN 1090-2 anexa B
Construcţii
Curs de sudură
Certificarea executantului conform cu DBS 918 005

(informativă)
Construcţii
Curs de sudură
 SR EN 1090-2: Domeniu de aplicare / Termeni şi definiţii
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
 Application of high strength steel
Eurocode:
Section EN 1993-1-12
Use of steels up to a yield strength

of S690
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Clasa de consecinţă CC
Categoria de serviciu SC Clasa de execuţie EXC
Categoria de producţie PC
Clasa de execuţie este deosebit de util să fie stabilită încă de la faza de licitaţie.
Acest lucru poate fi stabilit unitar pentru întreaga structură sau separat pentru
componentele individuale.
Clasa de execuţie este determinată după ce mai întâi elementul de construcţie este
încadrat intr-o clasă de consecinţă CC, o categorie de serviciu SC și o categorie PC
d producție.
de d ți Combinația
C bi ți dintre
di t CC,
CC SC șii PC conduce
d apoii la
l stabilirea
t bili EXC a clasei
l i
de execuție.
Construcţii
Curs de sudură
 Clase de consecinţă CC
SR EN 1090-2:
Construcţii
Curs de sudură
SR EN 1090-2:
Construcţii
Curs de sudură
EN 1090-2:
CC1 - redusă CC2 - medie CC3 - ridicată
Construcţii
Curs de sudură
EN 1090-2: CC2 – medie = standard
Construcţii
Curs de sudură
Mississippibridge in Minneapolis
Mississippibridge Minneapolis, 1967,
1967
140 m max. deschidere maximă, Ltot: 581 m
Construcţii
Curs de sudură
Podul Mississippi în Minneapolis, colaps 01.08.2007

Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Concept modular
Construcţii
Curs de sudură
Concept modular
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
VTR® - SSF Solution
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
EN 1090-2:
CC1 - redusă CC2 - medie CC3 - ridicată
Construcţii
Curs de sudură
Clasele de consecinţă CC  referire la SR EN 1991-1-7
Construcţii
Curs de sudură
 Clasele de consecinţă CC  referire la SR EN 1991-1-7
CC1 = redusă
CC2 = construcţii
metalice normale
Clădi i d
Clădiri deosebit
bit d
de marii
CC3 = de ex. Stadion,
nu p
poduri de cale ferată?
poduri pe deschideri mari?
Construcţii
Curs de sudură
… alte construcţii cu posibilă încadrare CC3
Clădiri cu funcţiune vitală:

- Clădiri, echipamente şi instalaţii de gestionare a dezastrelor
- Spitale şi clinici
- Centrale electrice
Clădiri cu funcţiune socială importantă

- Şcoli şi grădiniţe, (cămine pentru bătrâni?)
Clădiri cu ocupare mare > 1000 persoane
Construcţii
Curs de sudură
 Categoria de serviciu SC
SC1 - static SC2 – repetitiv / oboseală

Construcţii
Curs de sudură
 Categoria de producţie PC
PC1 – S235 / S275 PC2 ≥ S355 / sudură pe şantier

Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
EXC 4
Încadrarea în clasa de execuţie EXC 4

conform Institutului German pentru
Tehnologia Construcţiilor
ÎÎn această
tă clasă
l ă de
d execuţieţi EXC 4 suntt incluse
i l t t componentele
toate t l sau structurile
t t il
din clasa de excuţie EXC 3 cu consecinţe grave şi extreme de cedare pentru oameni
și mediu; spre exemplu:
- Podurile rutiere şi de cale ferată amplasate în zone dens populate sau în zone
industriale cu un iminent potenţial de pericol.
- Rezervoarele de siguranţă ale centralelor nucleare.
- Construcţii hidrotehnice ce nu sunt solicitate la încărcări predominant statice (porţi
plane, porţi buscate etc.) în cazul volumelor extreme de apă.
Construcţii
Curs de sudură
 Încadrarea standard în
clasa de execuţie EXC 2
pentru toate construcţiile
iil metalice
li sau subansamle
b l
Executate din oţel marca până S 700
ce nu sunt încadrate în EXC 1, 3 sau 4
Deci dacă nu există o încadrare într-o anumită clasă

=> încadrarea standard în EXC 2
Clasa de execuţie Elemente solicitate la

standard oboseală
EXC 2 EXC 3
Construcţii
Curs de sudură
 Exemple de aplicare: clădire de locuinţe multietajată
EN 1090-2, Anexa B:
Clădire de locuit cu > 4 etaje  CC2
Solicitări statice, zonă seismică de intensitate redusă  SC1
S 355, fără sudură pe şantier  PC2
DIBt: Clădire cu < 15 etaje EXC2

Sursa: Prof
Prof. M
M.Mensinger
Mensinger - Clădire rezidențială durabilă în soluţie compusă oţel -
beton, Topfloor Integral
Lugano, Elveţia
Construcţii
Curs de sudură
 Exemple de aplicare: clădire de locuinţe multietajată
EN 1090-2, Anexa B:
Clădire de locuit cu > 4 etaje  CC2
Solicitări statice, zonă seismică  SC2
S 355, fără sudură pe şantier  PC2
Sursa: Prof
Prof. M
M.Mensinger
Mensinger - Clădire rezidențială durabilă în soluţie compusă oţel -
beton, Topfloor Integral
Lugano, Elveţia
Construcţii
Curs de sudură
 Exemple de aplicare: poduri
Construcţii
Curs de sudură
 Exemple de aplicare: pod CF
Consecinţe ridicate pt. pierderi de vieţi omeneşti

Şi consecinţe economice foarte mari  CC3 ?
Solicitări din oboseală  SC2
ţ S 355
Oţel  PC2
≠
DIBt: Poduri CF EXC3
Construcţii
Curs de sudură
Clasa de consecinţă CC se alege în conformitate cu anexa B din EN 1990.
În acest document aceasta clasă CC este asociată cu clasele de fiabilitate RC cu

ajutorul cărora este setat indicelui de fiabilitate ß (indicator de reliabiliate)
reliabiliate), care
definește factorii parţiali de siguranţă în cadrul analizei structurale. La poduri se va
alege clasa RC2 și corespunzător acesteia se va utiliza un indice de fiabilitate ß =
38
3.8.
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
 Pe cale de consecinţă este logic de a atribui această clasificare şi la

producerea structurilor sau subansamblelor.
De aici rezultă şi diferenţa de încadrare EN 1090 vs. DIBt !
EN 1090-2, Anexa B  EXC4 DIBt  EXC3
Construcţii
Curs de sudură
 Încadrarea în clasa de execuţie EXC conform
SR EN 1090 – Anexa B la poduri
Poduri CF Poduri rutiere Pasarele pietonale
CC2/3 CC2/3 CC1

SC2 PC2 SC2 PC2 SC1/2 PC1/2
EXC3/4 EXC3/4 EXC 1/2
Dar în Germania conform DIBt: toate podurile sunt încadrate în EXC3!

Construcţii
Curs de sudură
 Încadrarea în viitor în clase de execuţie
Tipul de solicitare
Clasa de fiabilitate (RC) SC1 SC2
Clasa de consecinţă (CC) Static Oboseală
RC3 / CC3 EXC3 EXC3
RC2 / CC2 EXC2 EXC3
RC1 / CC1 EXC1 EXC2
• Stabilirea clasei de execuţie în viitor conform Anexei X din EN 1993

(în locul Anexei B a EN 1090-2).
• Obiectiv: în comparație cu situația actuală o abordare mai uşoară pentru

a asigura un grad mai ridicat de înțelegere.
• EXC4 numai în cazuri excepţionale clar definite.

Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Norme europene
Pachetul de norme EUROCODE utilizează un concept de

siguranţă semiprobabilist, bazat pe stări limită. Ideea de a
iniţia elaborarea unor norme internaţionale pentru
proiectarea structurilor s-a născut în anul 1974. Prin
Eurocoduri s-a urmărit o armonizare a principiilor cadru
pe mai multe direcţii, respectiv materiale de construcţii,
metode de construcţie, tipuri de construcţii inginereşti,
obţinerea unor nivele de fiabilitate comparabile.
comparabile Normele
europene furnizează, în cadrul unui sistem coerent şi
cuprinzător, metode de proiectare si alte elemente
specifice de proiectare acoperind toate tipurile de
construcţii realizate din diverse materiale.
Construcţii
Curs de sudură
Norme europene
Construcţii
Curs de sudură
Norme europene
EN 1990 Eurocode: Basis of Structural Design (Bazele proiectării structurilor)

EN 1991 Eurocode 1: Actions on Structures (Acţiuni asupra structurilor)
EN 1992 Eurocode 2: Design of Concrete Structures (Proiectarea structurilor din
beton)
EN 1993 Eurocode 3: Design of Steel Structures (Proiectarea structurilor metalice)
EN 1994 Eurocode 4: Design of Composite Steel and Concrete Structures
(Proiectarea structurilor compuse oţel beton)
EN 1995 Eurocode 5: Design of Timber Structures (Proiectarea structurilor din
lemn))
EN 1996 Eurocode 6: Design of Masonry Structures (Proiectarea structurilor din
zidărie)
EN 1997 Eurocode 7: Geotechnical Design (Proiectarea geotehnică)
EN 1998 Eurocode 8: Design of Structures for Earthquake Resistance (Proiectarea
antiseismică a structurilor)
EN 1999 Eurocode 9: Design of Aluminium Structures (Proiectarea structurilor din
aluminiu)
Construcţii
Curs de sudură
Calcul
Prin calculul construcţiilor

ţ se înţelege
ţ g stabilirea dimensiunilor
secţiunilor transversale ale elementelor constructive
componente, a. î. acestea să asigure menţinerea în condiţii de
siguranţă a construcţiei pe toată durata de viaţă. viaţă În urma
calculului, structura de rezistenţă a construcţiei trebuie să
satisfacă condiţii de rezistenţă, de deformabilitate, stabilitatea
locală şi generală. La calculul şi dimensionarea structurilor
trebuie să se ţină seama atât de aspectul economic şi estetic
cât şi de viitoarele costuri de întreţinere.
întreţinere
Construcţii
Curs de sudură
Cerinţe de bază la proiectarea structurilor
Pentru asigurarea siguranţei în exploatare a podurilor pe toată durata
de viaţă proiectată, trebuie îndeplinite următoarele condiţii dictate de starile
limită:
• trebuie asigurată capacitatea de rezistenţă a structurii respectiv a
elementelor structurale componente ale acesteia, ceea ce se traduce prin
capacitatea acestora de a prelua cea mai defavorabilă combinaţie, combinaţie
probabilă a încărcărilor care ar putea să acţioneze în perioada de existenţă
a construcţiei (inclusiv acţiunile excepţionale), fără ca apariţia unor defecte
grave să ducă la scoaterea din lucru a structurii;
• trebuie asigurată condiţia de exploatare normală a structurii, adică
îndeplinite criterii care asigură, în condiţii normale de încărcare, o
exploatare
l t normalălă a construcţiei;
t ţi i
• asigurarea durabilităţii construcţiei, ceea ce înseamnă că structura
trebuie să reziste la influenţe chimice, fizice şi mecanice, luând totodată în
considerare şi condiţiile de mediu.
Construcţii
Curs de sudură
Siguranţa construcţiilor şi a elementelor de construcţii depinde de:

 proprietăţile materialelor folosite;
 variabilitatea dimensiunilor construcţiilor;
 variabilitatea încărcărilor;
p probabilitatea
obab tatea acţacţiunilor
u o s simultane
u ta e a d
diferitelor
e te o încărcări;
că că ;
 gravitatea consecinţelor depăşirii capacităţii portante a unor elemente sau
a întregii structuri.
În acest sens, o metodă care să ţină seama de variabilitatea tuturor

factorilor susmenţionaţi, cu interdependenţa lor complexă, determinată pe
bază statistică,
statistică asupra siguranţei de ansamblu a construcţiei este o metodă
probabilistă.
Construcţii
Curs de sudură
Siguranţa construcţiilor se reflectă în conceptul de siguranţă

adoptat de metoda de calcul. Ideea realizării unor construcţii cât mai
sigure reprezintă una din principalele cerinţe pusă inginerului
constructor.
P
Preocupăriă i în
î acestt sens se întâlnesc
î tâl î ă din
încă di antichitate.
ti hit t Astfel
A tf l în
î
codul babilonean al regelui Hamurabi 2000 î.H. se prevedea
omorârea constructorului în cazul în care casa construită de el se
prăbuşea.
În jurul anului 1300 Primăria oraşului München pedepsea constructorii
care utilizau materiale de proastă calitate cu ungerea cu catran şi
expulzarea din oraş.
Construcţii
Curs de sudură
Carl Blechen: “
Blechen: “Bau der Teufelsbrücke
Bau der Teufelsbrücke” ” –
– Neue Pinakothek
Construcţii
Curs de sudură
Rk
„Conceptul EC”  γ SSk   „semiprobabilis”
γM
Construcţii
Curs de sudură
La modul general, siguranţa unei construcţii poate fi influenţată de:

 erorii grave  pott fi evitate
it t prini controale
t l amănunţite;
ă ţit
 erori sistematice (repartizate stohastic)  a căror influenţă poate
fi p
prinsă p
prin calcule p
probabilistice.
Neglijenţă la proiectare, execuţie, exploatare
Tipuri de sau întreţinere a structurii.
structurii.
cedare
d
Aplicarea unei noi soluţii tehnice sau a unui
material nou, care conduce la un rezultate
neaşteptate şi nedorite.
Construcţii
Curs de sudură
Exploatării normale
Stare limită Ultimă
/ serviciu
Cerinţe Siguranţa Funcţiunea structurii
SR EN 1990: persoanelor Confortul
Siguranţa structurală persoanelor
Estetică
Criterii de verificare Pierderea pozitiei Deformaţii şi
deplasări
p
Pierderea capacităţii
portante Vibraţii
Pierderea stabilităţii Defecte
Oboseala Vătămări produse de
materialului
i l l i oboseala
b l materialului
i l l i
Situaţii de proeictare durabile caracteristice
tranzitorii rare
accidentale frecvente
seism quasi-permanente
Solicitare Valoarea de calcul a Valoarea de calcul a
solicitării solicitării
(acţiuni (Tensiuni,
destabilizatoare, mărimi deformaţii)
secţionale)
Rezistenţă Valoarea de calcul a Valoarea de calcul a
rezistenţei structurale criteriilor de exploatare
normală
((acţiuni
i i
stabilizatoare, rezistenţa (valori limită pentru
materialului, rezistenţe tensiuni, deformaţii)
secţionale)
Construcţii
Curs de sudură
Conceptul de siguranţă:
Conceptul de siguranţă probabilist adoptat de EUROCODE distinge

patru categorii de mărimi care intervin în siguranţa unei structuri:
- Acţiunile exterioare (încărcări, acţiunea temperaturii, a forţei de
pretensionare, etc.)
- Concepţia constructivă şi calculul static (influenţa modelului de
calcul ales)
- Rezistenţa materialului
- Execuţia şi întreţinerea (influenţa imperfecţiunilor)
Construcţii
Curs de sudură
Acţiunile produc în structură eforturile S (stress)

stress) a căror mărime
depinde de structură şi de imperfecţiunile acesteia (excentricităţi,
neplaneităţi, etc.), fS reprezintă densitatea de repartiţie a valorilor
extreme ale solicitărilor (de ex. eforturile într-o anumită secţiune).
Capacitatea portantă a elementului R (resistance
resistance)) în secţiunea
considerată, este dată de repartiţia fR (caracterul ei aleator este
imprimat de material).
 aleator – întâmplător, provine din latină de la cuvântul alea (zar)
Construcţii
Curs de sudură
S ((stress
stress))
R (resistance
(resistance))
Construcţii
Curs de sudură
În aprecierea siguranţei elementului (structurii) distanţa între valorile

mediane S şi R este puţin relevantă, aceasta se exprimă prin distanţa între
p
fractilul superior al solicitării sq ş
şi fractilul inferior al solicitării rp.
După cum rezultă în mod intuitiv, siguranţa este dată de suprapunerea

celor două curbe. Coeficientul de siguranţă , după cum se va arăta în
continuare depinde de probabilitatea de cedare pV şi de coeficientul de
reliabilitate , prin care se ia în considerare suprapunerea celor două
curbe
curbe. Observaţie: Acest lucru presupune
cunoaşterea exactă a funcţiilor de
repartiţie, lucru dificil de realizat în
practică,
ti ă d t ită unor observaţii
datorită b ţii
statistice.
Construcţii
Curs de sudură
Colapsul viaductului Zeulenroda executat în consolă
Construcţii
Curs de sudură
(cf. SPAETHE)
Construcţii
Curs de sudură
Sistem
Non robust
Grinda Gerber
Grinda s. rez.
Grinda continuă Sistem

robust
Redundanţă structurală
Construcţii
Curs de sudură
În conceptul de siguranţă probabilist, coeficientul de siguranţă  se împarte

în coeficienţi de siguranţă parţiali astfel încât:
rp
γ  s q  rp Devine  γF  sq 
γM
 F – ia în considerare următorii factori:
 Abateri
Ab t i dde lla valorile
l il caracteristice
t i ti alel acţiunilor.
ţi il
 Abateri de la regula de combinare a acţiunilor.
 Inexactităţi în stabilirea modelului de calcul.
 Dispersia imperfecţiunilor structurale.
Construcţii
Curs de sudură
rp
γ  s q  rp Devine  γF  sq 
γM
M – ţine seama de:
 Abateri
Ab idde lla valorile
l il caracteristice
i i ale l rezistenţei.
i i
 Defecte locale în material sau element.
 Inexactităţi în stabilirea modelului de calcul pentru
determinarea rezistenţei materialului.
 Dispersia imperfecţiunilor secţiunilor transversale (ex. abateri
geometrice,, tensiuni reziduale etc.).
g )
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI REFERITOARE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR
 Curba de frecvenţă (Curba densităţii de repartiţie)
Să presupunem că există un număr suficient de evenimente xi (observaţii, mărimi
aleatoare).
)
Poligon de frecvenţă – se obţine prin unirea cu linii drepte a punctelor din cadrul
intervalelor. Dacă intervalele sunt micşorate şi numărul de observaţii creşte, atunci
poligonul
p g ((histograma)
g ) se transformă într-o curbă – curba densităţii
ţ de repartiţie.
p ţ
Construcţii
Curs de sudură
  Mărimi caracteristice:
• Valoare medie (media aritmetică) – reprezintă abscisa centrului de

greutate a ariei de sub histogramă.
1 n
x   xi  daca n   : x  μ x
n i 1
• Deviaţia standard S (abaterea medie pătratică) – indică neuniformitatea lui
x
1 n 2
S 
n i 1
(x i  x)  pentru n   : S  σ x
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ REFERITOARE LA SIGURANŢA
Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
  Mărimi caracteristice:
• Coeficientul de variaţie v – caracterizează dispersia; valori reduse ale

coeficientului de dispersie indică faptul că dispersia faţă de valoarea medie
este redusă!
edusă S σx
v 
x μx
• Fractilii xp ş p ţ – se referă la x p
şi xq ai repartiţiei prin multiplul parametrului x.
p k al p
Cu alte cuvinte xp reprezintă acea valoare a repartiţiei x, care nu va fi depăşită
cu probabilitatea p, idem xq
x p  μ x  k pσ x x q  μ x  k qσx
Construcţii
Curs de sudură
x I  x II
1
σ I  σ II
2
Construcţii
Curs de sudură
  Densitatea de repartiţie f(x) şi funcţia de repartiţie F(x)

Pentru o mulţime a valorilor aleatoare X de mărime x1...xj...xk, de frecvenţe relative
h1...hj...hk, probabilitatea P pentru ca xj să aibă frecvenţa hj este f(xj) = P(X= xj)

Densitate de repartiţie  f ( x )dx  1


xj
Funcţia de repartiţie P(X  xj) =  f ( x )dx  F( x

j
)
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
  Distribuţia normală (clopotul lui Gauss)
2
1  x μ 
1  
f x  

e 2 σ 
(  x  )
σ 2π
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ REFERITOARE LA SIGURANŢA Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
  Probabilitatea de cedare PV
Modelul de calcul probabilistic pentru solicitări simple este prezentat în figură, prin
intersecţia celor două curbe,
curbe numit în literatură şi modelul diferenţă {R-S}.
{R S} Cedarea
unui element al structurii se produce atunci când rezistenţa R este mai redusă decât
solicitarea S.
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ REFERITOARE LA SIGURANŢA Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
  Probabilitatea de cedare PV
La aceeaşi distanţă 0, probabilitatea de cedare este influenţată în
mod d esenţial
ţi l de
d curbab ded repartiţii
tiţii (suprapunerea
( R cu S diferă
dif ă
pentru fR1 şi fR2 – pentru a obţine aceeaşi probabilitatea de cedare în
ambele cazuri,, distanţa ţ 0 între valorile medii trebuie mărită
concomitent cu creşterea dispersiei).
Aria haşurată reprezintă numai simbolic nu însă şi cantitativ
mărimea probabilităţii de pierdere a capacităţii portante (de cedare)
PV.
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
În noul concept siguranţa se defineşte ca fiind raportul dintre fractilul inferior de 5%

al capacităţii portante şi fractilul superior de 95% al acţiunii.
acţiunii
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
  Indicatorul de reliabilitate 
Diferenţa Z = R – S se numeşte „zonă de siguranţă

siguranţă”.. Z = 0 defineşte starea limită.
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
Zona de siguranţă rezultată din funcţiile de repartiţie fS şi fR, este dată în funcţie de
densitatea fZ.
Pentru repartiţia normală rezultă:
 Valoarea medie: μ Z  μ R  μS
 Deviaţia
e aţ a sta
standard:
da d σ Z  σ 2R  σ S2
 Indicatorul de reliabilitate: μZ
β
σZ
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
-1 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8
P 10 10 10 10 10 10 10 10
v
 1,2815 2,32 3,09 3,72 4,27 4,75 5,20 5,61
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
Rămâne problema cunoaşterii doar parţiale a valorilor în domeniul de

suprapunere; aceasta se rezolvă practic prin:
• Calibrare pe construcţii existente (calcule comparative efectuate pe

construcţii existente).
existente)
• Pe baza experienţei practice.
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
Stare limită  (50 ani)  ( 1 an)
A capacităţii portante 3,8 4,7

Oboseală 1 5 … 3,8
1,5 38 1) -
Serviciu 1,5 3,0
1))
Depinde de accesibilitate şi toleranţa la defect
Construcţii
Curs de sudură
NOŢIUNI
Ţ CONSTRUCŢIILOR
Ţ
 Durata de viaţă  D.V.
D.V. Exemple
Clasa
(Ani)
1 1…5 Structuri temporare

Elemente ce pot fi înlocuite - poduri rulante,
2 25
Aparate de reazem
3 Structuri civile
50
Alte tipuri de structuri
Structuri civile din categoria monumentelor,
4 100
Poduri şi alte structuri inginereşti
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
 Coordonarea sudării
Specialist sudare
B = IWS
Tehnician de sudare
S = IWT
Inginer sudor
C = IWE
Cunoştinţele tehnice ale supervizorului de sudură nu depind exclusiv doar de clasele

de execuţie EXC, ci și de grosimea și materialul produs!
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii
Curs de sudură
Construcţii

C4 Si 6 Calculul Si Verificarea Imbinarilor Sudate (Compatibility Mode)

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C4 Si 6 Calculul Si Verificarea Imbinarilor Sudate (Compatibility Mode)

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „„Politehnica“ Timişoara

 Îmbinări la noduri şi riglă - stâlp

 Îmbinări ale platbenzilor  secţiuni casetate

 Principiu de bază Forţă

 Sudura prin încălzire şi presare

 Sudura prin frecare cu ax rotativ

 Sudura cu arc electric (MIG, MAG, WIG)

Proiectarea îmbinărilor sudate  în conformitate cu EN 1993-1-8.

 La execuția în uzină sau pe șantier structurile metalice proiectate şi

 Modul de reprezentare şi simbolizare a îmbinărilor sudate sau lipite

Tipul de pregătire şi de prelucrare a pieselor ce întră în îmbinare

Tipul de pregătire şi de prelucrare a pieselor ce întră în îmbinare

• suduri de colţ, care pot fi continui sau întrerupte,

Se impune întoarcerea sudurilor

 Grosimea de calcul “a”

Sudurile de colţ pot fi executate continuu sau cu întrerupere, cu precizarea că

Sudurile în adâncime cap p la cap)

 pentru cordoanele în T cu pătrundere completă se va considera grosimea piesei

 o excepţie o constituie îmbinarea în T cu sudură dublă HY (pătrundere

Grosimea de calcul “a”

La stabilirea grosimii de calcul ”a” pentru sudarea a trei elemente se va avea în

Suduri în găuri circulare sau alungite; nu pot fi folosite la îmbinări solicitate la

Suduri între muchii rotunjite  vezi următoarea prezentare 2 şi EC 3.

Elemente de calcul cf. EC 3-1-8:

 Transmiterea tensiunilor într-un cordon de sudura de colț

Elemente de calcul cf. EC 3-1-8:

 Transmiterea tensiunilor într-un cordon de sudura de colț

Forţele Px, Py, Pz se vor împărţi cu Aw = lw x aw pentru a obţine tensiunile

 La stabilirea capacității portante a cordoanelor de sudură se va utiliza limita de

 Metoda direcțională (metoda tensiunilor)

În general, în conformitate cu normele Eurocode, verificarea la starea limită ultimă

 Secţiuni cu doi pereţi

 Metoda direcțională (metoda tensiunilor)

Fw ,Ed ≤ Fw ,Rd Fw ,Ed ( w ,v )  FEd

Fw ,Ed  191,5 / 282  957,5 /(282 / 6) 2  160,7 / 282 

 Pt. secţiuni casetate (cu doi pereţi)

 Caracteristicile geometrice ale

 Verificarea tensiunilor în sudură în punctul 1 – Metoda direcţională

 Verificarea tensiunilor în sudură în punctul 1 – Metoda simplificată

 Caracteristicile geometrice ale cordonului de sudură

 Verificarea tensiunilor în sudură în punctul 1 – Metoda simplificată

 Verificarea tensiunilor în sudură în punctul 1 – Metoda direcţională

 Tensiunea maximă ⊥conform metodei simplificate pe unitatea de lungime L este:

Utilizarea metodei simplificate rămâne pe partea sigură…

 Probleme legate de acţiunile repetitive şi oboseală

La modul ggeneral, aceste structuri supuse

Fenomenul de oboseală aferent poate apare în următoarele domenii ale durabilităţilor:

HCF – high cycle fatigue – considerată că apare pentru un număr de cicluri de

 LCF – low cycle fatigue – denumită şi oboseala oligociclică

 PODURI DE CALE FERATA  PODURI DE SOSEA

 Definiţii relative ale tensiunilor „”

 Definiţii relative ale tensiunilor „”

 Definiţii relative ale tensiunilor „”

g - tensiunea geometrică globală, rezultă din intersecţia celor două piese

 Definiţii relative ale tensiunilor „”

l - tensiunea locală – hot spot stress, datorată formei geometrice locale a

 Definiţii relative ale tensiunilor „”

 Principalii factori care influenţează rezistenţa la oboseală

B) Proprietăţile materialelor şi fabricarea