Sunteți pe pagina 1din 103

REД.

: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

FACULTATEA STOMATOLOGIE

CATEDRA CHIRURGIE OMF ŞI IMPLANTOLOGIE

ORALĂ „A.GUȚAN”

TESTE LA EXAMEN DE LICENȚĂ REZIDENȚIAT


CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

Chișinău 2019
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

1. CS. Volumul cavităţii sinusului (în cm3) este de:


a)X 14-25 cm3;
b)15-40 cm3;
c)10-20 cm3;
d)7-15 cm3;
e)20-50 cm3.

2. CS. Sinusul comunică cu cavitatea nazală printr-un orificiu oval care se deschide în.
a)Miatul nazal superior;
b)X Miatul nazal mediu;
c)Miatul nazal inferior;
d)Prin celule etmoidale;
e)Rinofaringe.

3. CS. Unul din pereţii sinusului maxilar este traversat de pachetul vasculo-nervos
infraorbital:
a)Anterior;
b)Median;
c)X Superior;
d)Lateral;
e) Posterior.

4. CS. Molarii de pe arcada superioară au:


a)X Trei rădăcini;
b)Două rădăcini;
c)O rădăcină;
d)De la caz la caz 4-5 rădăcini;
e)Șase și mai multe rădăcini.

5. CS. Primul premolar de pe arcada superioară are:


a)O rădăcină;
b)X Două rădăcini,
c)Trei rădăcini;
d)Trei-patru rădăcini;
e)O rădăcină cu două apexuri.

6. CS. Mandibula are o formă de:


a)Pătrat;
b)Semiovală;
c)X Potcoavă;
d)Triunghilar;
e)În dependenţă de vîrstă trece de la o formă la alta.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

7. CS. Prin corpul mandibulei trece canalul:


a)Suborbital;
b)Nazopalatin,
c)Palatinal anterior,
d)X Mandibular;
e) Incisiv.

8. CS. Rădăcinile molarilor mandibulari sînt situate:


a)X Mezio-distal;
b)Vestibulo-oral;
c)Lingual;
d)Vestibular;
e) Palatinal.

9. CS. Articulaţia temporo-mandibulară este:


a)X Diartroază;
b)Monoartroză;
c)Triartroză;
d)Cea mai evoluată articulaţie:
e) Amfiartroză.

10. CS. Fosa glenoidă este situată pe osul:


a)X Temporal;
b)Sfenopalatin;
c)Maxilă;
d)Frontal;
e) Mandibular.

11. CS. Condilul mandibular are un diametru de 20-25 mm şi o formă:


a)Ovală;
b)Rotundă;
c)X Elipsoidală;
d)Triunghiulară;
e) Pătrată.

12. CS. Miniscul articular are o formă caracteristică de:


a)X Lentilă biconcavă;
b)Lentilă concavă;
c)Lentilă plată;
d)Lentilă convexă;
e) Lentilăbiconvexă.

13. CS. Lichidul sinovial ce completează spaţiile articulaţiei este produs de:
a)X Membrana sinovială;
b)Glandele salivare mici;
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c)Glandele salivare mari;


d)Sistemul limfatic;
e) Glande sudoripare.

14. CS. Muşchii propulsatori ai mandibulei sînt:


a)M. maseterin;
b)M. temporal;
c)M. pterigoidian intern;
d)X M. pterigoidian extern;
e)M. digastric.

15. CS. Unul din muşchii enumeraţi mai jos are două capete:
a)M. temporal;
b)M. maseterin;
c)M. pterigoidian lateral;
d)M. milohioidian,
e)X M. digastric.

16. CS. Artera facială porneşte de la:


a)carotidă comună;
b)Aorta ascendentă;
c)X carotidă externă;
d)carotidă internă;
e)faringiană ascendentă.

17. CS. Principala arteră ce alimentează dinţii de pe arcada inferioară este:


a)linguală;
b)palatină descendentă;
c)sfeno-palatină;
d)X alveolară inferioară;
e)suborbitară.

18. CS. Colectorii principali regionali ai limfei cît şi bariera principală sînt:
a)Capilarele limfatice;
b)Ductul limfatic;
c)Vena mare limfatică;
d)Vasele limfatice;
e)X Ganglionii limfatici.

19. CS. Inervaţia vegetativă a feţei şi gîtului este asigurată de:


a)N. oftalmic;
b)X N. vag;
c)N. hipoglos;
d)N. facial;
e)N.trigemen.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

20. CS. Inervaţia muşchilor mimici este asigurată de:


a)N. trigemen;
b)N. hipoglos;
c)N. vag;
d)X N. facial;
e)N. lingual.

21. CS. Una din următoarele ramuri a n. trigemen conţine ramuri motorii:
a)N. maxilar;
b)N. oftalmic;
c)X N. mandibular;
d)N. pterigopalatin;
e)N. lingual.

22. CS. Nervul mandibular este cea mai voluminoasă ramură a trigemenului şi iese din
craniu prin gaura:
a)Occipitală mare;
b)Rotundă;
c)X Ovală;
d)Oftalmică;
e)Spinoasă.

23. CS. Nervul maxilar este senzitiv şi iese din craniu prin gaura:
a)Spinoasă;
b)X Rotundă;
c)Oftalmică;
d)Ovală;
e)Occipitală.

24. CS. Inervaţia secretorie a glandei parotide este asigurată de:


a)X N. auriculotemporal;
b)N. pterigomaxilar;
c)N. dentar (alveolar) inferior;
d)N. bucal;
e)N. maseterin.

25. CS. Inervaţia secretorie a glandei submaxilare este asigurată de:


a)X N. lingual;
b)N. auriculotemporal;
c)N. mandibular;
d)N. maxilar;
e)N. milohioidin.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

26. CS. Din canalul stilomastoidian n. facial pătrunde în glanda:


a)Lacrimală;
b)Sublinguală;
c)Submandibulară;
d)X Parotidă;
e)Salivară mică.

27. CS. Nervul facial comunică cu n. lingual prin:


a)N. petros mare;
b)N. alveolar inferior;
c)N. sublingual;
d)X N. coarda timpanică;
e)La direct.

28. CS. Din cele 12 perechi de nervi cranieni unul asigură senzaţiile de miros:
a)N. trigemen;
b)N. facial;
c)N. vag;
d)N. accesoriu;
e)X N. olfactiv (tractul olfactic).

29. CS. Examenul exobucal se efectuează prin:


a)Studiul histologic;
b)Radiografia cu substanţă de contrast;
c)Razonanţa magnetică nucleară;
d)X Inspecţii şi palpare;
e)Tomografia computerizată.

30. CS. Examenul ganglionilor limfatici se face:


a)Cu instrumentarul;
b)Cu aparataj special;
c)X Prin palpare cu degetele, comparativ cu partea opusă;
d)Radiografie;
e)Puncţie.

31. CS. Percuţia dentară se efectuează cu:


a)Instrumentar special;
b)Aparataj percutor;
c)Cu oglinda stomatologică;
d)X Cu mînerul sondei dentare;
e)Cu o spatulă.

32. CS. Pentru determinarea stării generale a pacientului de bază este:


a)X Anamneza, examenul stării generale;
b)Examenul de laborator;
c)Consultaţia confraţilor;
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

d)Consultările bibliografice;
e)Radiografia.

33. CS. Examenele de laborator sînt necesare întotdeauna pentru:


a)Diagnosticul afecţiunii buco-maxilo-faciale;
b)X Completarea examenului clinic local şi general;
c)Stabilirea planului de operaţie;
d)Alegerea anesteticului;
e)Controlul stării organismului după operaţie.

34. CS. Asepsia prezintă:


a)O măsură de înlăturare a microorganismelor patogene din procesele inflamatorii;
b)X Totalitetea măsurilor şi mijloacelor folosite pentru a împedica contaminarea infecţioasă a
plăgilor operatorii;
c)Sterilizarea instrumentelor prin autoclavare;
d)Pregătirea cîmpului operator prin prelucrarea cu alcool;
e)Curăţarea instrumentelor prin diferite metode

35. CS. Cel mai obişnuit mijloc fizic de sterilizare (şi mai des folosit) este:
a)Fierberea;
b)Iradierea;
c)Folosirea gazelor;
d)X Căldura uscată şi umedă;
e)Flambarea.

36. CS. Prin autoclavare (aburi fierbinţi sub presiune) se sterilizează:


a)Instrumentariul chirurgical stomatologic;
b)X Materialul moale (salfete, halate, coprese, etc.);
c)Piese de la bormaşini;
d)Soluţiile;
e)Mobilierul.

37. CS. Autoclavarea se face la o temperatură şi presiune anumită:


a)200-2500 C şi 10 atm;
b)X 136-1400 C şi 2-2,2 atm;
c)150-1600 C şi 2-3 atm;
d)180-1900 C şi 2-5 atm;
e)200-2100 C şi 2-3 atm.

38. CS. Autoclavarea (la 1400 C şi 2,2 atm) se efectuează timp de:
a)10-15 min;
b)15-20 min;
c)20-25 min;
d)X 30 min;
e)60 min.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

39. CS. Sterilizarea cu căldură uscată în (poupinel) se face la o temperatură şi timp


anumit:
a)X 1800C - 60 min;
b)2000C - 30 min;
c)1600C - 15 min;
d)1500C - 120 min;
e)1700C - 80 min.

40. CS. Spălarea mîinilor pentru intervenţii chirurgicale se face cu:


a)Un get de apă caldă, săpun şi perii;
b)Tampon cu alcool;
c)X Apă caldă, săpun şi perii 3 min, antiseptizare cu alcool 70%;
d)Apă de robinet şi detergenţi;
e)În lighean cu apă caldă cu dezinfectanţi.

41. CS. Sterilizarea materialelor textile (salfete, plapume, tampoane, vată, etc.) se face
cu:
a)Aer ferbinte în poupinel;
b)Flambarea;
c)Vapori de formaldehidă;
d)X Autoclavare în casolete;
e)Raze lazer.

42. CS. Dezinfecţia cabinetului de chirurgie orală se efectuează:


a)De două ori pe zi;
b)O dată în săptămînă;
c)X Zilnic de 2-3 ori cu soluţii de cloramină, săptămînal curăţenie generală;
d)Zilnic de 4-5 ori cu detergenţi, şampon;
e)Prin aerisirea cabinetului peste fiecare oră.

43. CS. Metoda de anestezie utilizată cel mai des în stomatologie este:
a)Anestezia generală;
b)Anestezia locală;
c)Anestezia regională;
d)X Anestezia loco-regională;
e)Metode intermediare.

44. CS. Clasificarea metodelor de anestezie se face după:


a)Principiul dezvoltării tehnicii (aparatajului);
b)În raport cu descoperirea unor noi substanţe anestezice;
c)X În dependenţă cu cunoaşterea bazelor fiziologice asupra anesteziei;
d)În dependenţă de dezvoltarea tehnicilor de anestezie modernă;
e)În dependenţă de condiţiile în care se efectuează anestezia.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

45. CS. Preanestezia prezintă:


a)X Totalitatea măsurilor de pregătire psihică, fizică şi medicamentoasă a bolnavului în vederea
anesteziei;
b)Reducerea excitabilităţii sistemului nervos central;
c)Sanarea cavităţii bucale, prelucrarea cu antiseptice;
d)Examinarea totală a bolnavului;
e)Metodă de laborator.

46. CS. Anestezicile locale sînt distruse prin hidroliză de către esterazele plasmatice şi
hepatice, însă produsele de degradare sînt eliminate prin:
a)Transpiraţii;
b)Salivă;
c)X Rinichi;
d)Cu masele fecale;
e)Respirație.

47. CS. Una din substanţele anestezice enumerate produce dependenţă:


a)X Cocaina;
b)Procaina;
c)Lidocaina;
d)Ultracaina;
e)Alfacaina.

48. CS. În anestezia la tuberozitate pe cale orală, se pătrunde cu acul dea lungul
tuberozităţii, pînă la o profunzime de:
a)2-2,5 cm;
b)2,5-3,5 cm;
c)3,5-4 cm;
d)1-1,5 cm;
e)X 1,5-2,5 cm.

49. CS. Prin anestezia la tuberozitate se blocheză:


a)N. alveolari superiori şi medii;
b)N. nazopalatin;
c)N. alveolari superiori şi anteriori;
d)X N. alveolari superiori şi posteriori;
e)N. palatinal.

50. CS. Cu anestezia suborbitară pot fi extraşi dinţii:


a)Toţi incisivii;
b)Caninii;
c)Premolarii;
d)X Incisivii, caninii şi premolarii;
e)Toţi dinţii de pe arcada superioară.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

51. CS. Prin anestezia la gaura suborbitară pe calea orală se blocheză:


a)Nervii alveolari superiori şi posteriori;
b)Nervul nazopalatin;
c)X Nervii alveolari superiori anteriori şi medii;
d)Nervul palatinal;
e)Nervul alveolar inferior.

52. CS. Printre accidentele generale în practica stomatologică cel mai frecvent întîlnim:
a)Manifestări esterice;
b)Accidente alergice;
c)X Lipotimia;
d)Sincopa;
e)Convulsiile.

53. CS. Lipotimia este provocată cel mai des de:


a)Acţiunea locală a novocainei;
b)X Scăderea bruscă a tensiunei arteriale;
c)Acţiunea hipotensivă a novocainei (Procainei);
d)De starea imunodeficitară a organismului;
e)De toxicitatea sporită a anestezicului.

54. CS. În care din următoarele tehnici de anestezie este mai mare riscul producerii unui
hematom:
a)Anestezia la gaura mentonieră;
b)X Anestezia la tuberozitate;
c)Anestezia la gaura incisivă;
d)Anestezia la gaura infraorbitară;
e)Anestezia la gaura palatină.

55. CS. În care din următoarele tehici de anestezie este posibil ca accident pareza facială
tranzitorie:
a)Anestezia nervului auruculo-temporal;
b)Anestezia nervului maseterin pe cale endobucală;
c)Anestezia nervului infraorbitar pe cale endobucală;
d)X Anestezia nervului alveolar infinferior pe cale endobucală;
e)Anestezia nervului mentonier pe cale cutanată.

56. CS. Complicaţiile septice postanestezice apar în special după:


a)Anestezia plexală sau prin baraj;
b)Anestezia la gaura incisivă;
c)X Anestezia la Spina Spix sau la tuberozitate;
d)Anestezia la gaura palatină sau mentonieră;
e)Anestezia topică.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

57. CS. Hematomul ca accident al anesteziei tuberale este cauzat de:


a)Acţiunea hipotensivă a Novocainei (Procainei);
b)Pătrunderea adrenalinei în vasul sangvin;
c)X Lezarea vaselor (artera, vena) cu hemoragie;
d)Ruperea acului în timpul anesteziei;
e) Stres.

58. CS. În care din următoarela tehnici de anestezie este mai mare riscul producerii unei
diplopii tranzitorii:
a)În anestezia tuberală;
b)În anestezia la gaura palatină;
c)X În anestezia la gaura suborbitară;
d)În anestezia la gaura mentonieră;
e)În anestezia la gaura incisivală.

59. CS. Extracţia dentară în plin proces inflamator acut se poate efectua:
a)Dacă pacientul nu are febră;
b)X Dacă procesul septic este localizat numai periradicular;
c)Imediat după prezentarea pacientului;
d)Dacă pacientul prezintă hipersialee;
e)Nu se poate efectua.

60. CS. Extracţia dentară este bine să fie efectuată la dolnavii cu infarct miocardic în
antecedente, după:
a)Cel puţin 15 zile de la inarct;
b)Cel puţin 30 zile de la inarct;
c)Cel puţin trei luni de la inarct;
d)X Cel puţin şase luni de la infarct;
e)Cel puţin 6-8 ore de la infarct.

61. CS. În infarctul miocardic recent, extracţia dentară:


a)Se efectuiază sub protecţie de antibiotice;
b)Se efectuiază sub protecţie hemostatică;
c)Se efectuiază de urgenţă;
d)X Este contraindicată;
e)Se efectuiază în condiţii de spitalizare.

62. CS. Precizaţi în care din următoarele afecţiuni generale este contraindicată extracţia
dentară:
a)Cardiopatia ischemică dureroasă;
b)Hepatită cronică evolutivă;
c)X Leucoza acută;
d)Hemofilia A;
e)Tonzilită.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

63. CS. Extracţia dentară, la bolnavii cu leucozele acute, este permisă:


a)Numai sub control riguros al hemostazei;
b)Numai sub protecţie de antibiotice;
c)X Este contraindicată în mod categoric;
d)Numai după întreruperea tratamentului anticoagulant;
e)Numai după un tratament de 24-48 de ore hipoglicemiant.

64. CS. Extracţia dentară se poate efectua fără riscuri dacă timpulde sîngerare este de:
a)X 1-4 min;
b)8-12 min;
c)20-30 min;
d)60 min;
e)Mai mult de 60 min.

65. CS. Pentru extracţia primului molar superior, la început, pentru luxaţia dintelui, se
fac mişcări de basculare în sens:
a)Palato-vestibular;
b)X Vestibulo-oral;
c)Numai vestibular;
d)Vertical (tracţie în ax);
e)Numai palatinal.

66. CS. Pentru extracţia incisivilor şi caninilor de pe arcada superioară se folosesc cleştii:
a)În baionată;
b)În cioc;
c)X Drepţi;
d)S - fără pinteni;
e)S - cu pinteni.

67. CS. Pentru extracţia primilor doi molari de pe arcada superioară se folosesc cleştii:
a)În cioc;
b)Drepţi;
c)În baionetă;
d)X S - cu pinteni pe falca vestibulară;
e)În cioc cu pinteni pe ambele fălci.

68. CS. Pentru extraxia molatului trei de pe arcada superioară se folosesc cleştii:
a)Cioc îndoiţi pe lat;
b)Drepţi;
c)S - fără pinteni;
d)X Cleşti pentru extracţia molarilor de minte superiori;
e)S - cu pinteni.

69. CS. Primul molar de pe arcada inferioară se extrage cu:


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a)Cleşte drept;
b)Cleşte în cioc;
c)X Cleşte în cioc cu doi pinteni pe ambele fălci;
d)Cleşte în baionetă;
e)Elevatorul Lecluse.

70. CS. Premolarii de pe arcada inferioară se extrag cu:


a)Anestezia la Spina Spix şi bucală;
b)X Cleştii în cioc cu fălci late;
c)Elevatorul Lecluse;
d)Cleşte în baionetă;
e)Cleştii în formă de S.

71. CS. Elevatorul Lecluse se poate folosi pentru extracţia:


a)Dinţilor maxilari;
b)Dinţilor mandibulari;
c)Incisivilor şi caninilor;
d)X Molarului de minte inferior;
e)Molarului de minte superior.

72. CS. Cleştii în cioc încovoiaţi pe lat se folosesc pentru extracţia:


a)Incisivilor;
b)Caninilor şi premolarilor;
c)Primilor doi molari;
d)x Dinţii de minte inferiori;
e)Toţi dinţii.

73. CS. Pentru extracţia cărui dinte de pe arcada superioară gura nu trebuie să fie larg
deschisă:
a)Incisivilor;
b)Caninilor;
c)Premolarilor;
d)X Molarului de minte;
e)Primilor doi molari.

74. CS. Pentru extracţia unor dinţi avem cleşti speciali:


a)Incisivi;
b)Canini;
c)Premolari;
d)Primii doi molari;
e)X Molarii de minte.

75. CS. În cursul extracţiei dentare, mişcările de rotaţie sînt permise la:
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a)Molarii de minte;
b)Molari în general;
c)Molari si premolari;
d)X Monoradiculari cu rădăcini drepte;
e)Numai la dinţii maxilari.

76. CS. Extracţia dentară cu separarea rădăcinilor este indicată într-una din
următoarele situaţii:
a)Molarii care reprezintă stîlpi de punte;
b)X Molarii cu rădăcini divergente;
c)Molari cu fracturi radiculare longitudinale;
d)Molarii cu carii proximale;
e)Molarii incluşi.

77. CS. În timpul extracţiei se produce fractura 1/3 apicale a rădăcinii. În această
situaţie, cea mai bună atitudine este:
a)Continuarea extracţiei după separarea rădăcinilor;
b)X Finalizarea extracţiei prin alveolotomie;
c)Extirparea 1/3 apicale a rădăcinii prin rezecţie apicală;
d)Restul radicular fiind foarte mic poate fi lăsat pe loc, dar cu avertizarea pacientului;
e)Utilizarea unui H-file.

78. CS. După trei zile de la extracţie pacientul prezintă dureri vii iradiante spre ureche,
hipersalivaţie, congestia mucoasei din jurul alveolei, alveola prezintă un cheag murdar,
muguri cărnoşi care sîngerează la atingere, secreţii purulente din alveolă. Diagnosticul cel
mai probabil în această situaţie este:
a)Alveolită uscată;
b)Nevrită postanestezică;
c)XAlveolită umedă;
d)Pericoronarită congestivă;
e)Pericoronarită supurată.

79. CS. Elementul primar prin care începe procesul de vindecare a unei plăgi
postextracţionale este:
a)Chiuretajul minuţios al fundului alveolar;
b)Apropierea marginilor gingiei;
c)XFormarea cheagului endoalveolar;
d)Hemoragia pereţilor alveolei;
e)Aplicarea suturilor.

80. CS. Cea mai potrivită atitudine faţă de o plagă postextracţională este următoarea:
a)Spălătura locală cu apă oxigenată şi protejarea plăgii cu o compresă sterilă întrodusă
intraalveolar;
b)Spălătura intraalveolară cu o substanţă antiseptică şi aplicarea unui pansament cu Gelaspon şi
Trombină pentru accelerarea hemostazei;
c)XControlul plăgii alveolare, regularizarea ciocurilor osoase, strîngerea marginilor alveolei şi
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

protejarea ei cu comprese sterile aplicate supraalveolar;


d)După o extracţie normală nu este necesar nici un tratament;
e)În plaga postextracţională se întroduce pulbere de sulfamidă şi se începe imediat antibioterapia
pentru prevenirea complicaţiilor sertice.

81. CS. După extracţia unui dinte cu parodontită apicală se recomandă:


a)Întroducerea unei meşe în alveolă;
b)Sutura plăgii alveolare;
c)Aplicarea unui pansament cu Gelaspon şi Trombină menţinut cu gutieră sau proteză;
d)XSpălătură antiseptică a alveolei;
e)În astfel de cazuri nu se recomandă nici un tratament.

82. CS. Fractura tuberozităţii maxilei are loc:


a)XÎn timpul luxaţiei cu elevatorul a molarului de minte superior;
b)În timpul extracţiei molarului doi;
c)În timpul extracţiei molarului de 6 ani;
d)În timpul extracţiei premolarilor;
e)În timpul extracţiei molarului de minte inferior.

83. CS. Accidentele sinusale ale extracţiei dentare se pot produce la:
a)Toţi dinţii arcadei superioare;
b)Incisivii şi caninii superiori;
c)XPremolarii şi molarii superiori;
d)Premolarii şi molarii inferiori;
e)Nu contează localizarea dintelui extras.

84. CS. În cazul unei fracturi de perete alveolar, cînd fragmentul osos rămîne ataşat de
periost, se va face:
a)Deperiostarea şi desprinderea fragmentului osos, apoi regularizarea marginilor osoase şi
sutura;
b)XRepunerea fragmentului detaşat la loc şi sutura gingivomucoasei;
c)Sutura fragmentului la periostul existent şi pansament supraalveolar compresiv;
d)Îndepărtarea fragmentului numai cu electrocauterul;
e)Deperiostarea fragmentului şi electrocauterizarea periostului

85. CS. Fractura mandibulei se poate produce:


a)În timpul extracţiei molarului de 6 ani cu rădăcini recurbate distal;
b)XÎn timpul extracţiei molarului de minte inferior, cînd acesta are rădăcini drepte şi se foloseşte
elevatorul Lecluse;
c)În timpul extracţiei molarului de minte, cînd acesta are rădăcini recurbate distal şi se foloseşte
elevatorul Lecluse;
d)Cînd există chisturi foliculare, tumori, osteomielită, sau dinţi incluşi la nivelul mandibulei;
e)Cînd se folosesc elevatoare curbe pentru extracţia dinţilor laterali cu rădăcini recurbate distal.
86. CS. Rădăcinile dentare împinse sub mucoasa sinusală se extrag:
a)După cura radicală de sinus;
b)Numai dacă manevra Valsalva este pozitivă;
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c)XPe cale alveolară lărgită;


d)Numai cu ajutorul cleştilor de rădăcini;
e)Numai cu elevatoarele cu cioc lateral.

87. CS. Nervul alveolar inferior adesea este lezat în timpul extracţiei dintelui:
a)Primului premolar;
b)Molarului de 6 ani;
c)Al doilea molar;
d)XMolarului de minte;
e)Al doilea premolar.

88. CS. În mod normal timpul în care se formează chiagul în alveolă este de:
a)30-50 minute;
b)20-40 minute;
c)X15-20 minute;
d)O oră;
e)50-60 minute.

89. CS. Simptomul dominant în alveolita postextracţională este:


a)Fetiditatea bucală;
b)XDurerea;
c)Adenopatia loco-regională;
d)Febra;
e)Prurit.

90. CS. Alveolita postextracţională este:


a)O complicaţie septică a plăgii alveolare ce cointeresează pereţii alveolei;
b)XO osteită localizată, în care fenomenul inflamator se asociază cu necroza superficială a
pereţilor osoşi;
c)O necroză acheagului de sînge;
d)O înpuroiere a alveolei;
e)O complicaţie ce implică alveola, osul, gingivomucoasa.

91. CS. Complicaţiile septice postanestezice în fosa subtemporală apar în special după:
a)Anestezia plexală sau prin baraj;
b)Anestezia la gaura incisivă sau infraorbitară;
c)XAnestezia la spina Spix sau la tuberozitate;
d)Anestezia la gaura mandibulară sau palatinală;
e)Anestezia topică.

92. CS. Planşeul bucal este împărţit de muşchiul milohioidian în două compartimente:
a)Posterior şi anterior;
b)Laterale;
c)XSuperior şi inferior;
d)Superior şi lateral;
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e)Inferior şi medial.

93. CS. Cea mai des întîlnită cauză a perforării fundului sinusului este:
a)Rezecţia de os la înlăturarea tumorilor;
b)XExtracţia molarilor superiori;
c)Coma sifilitică;
d)Osteoradionecroză;
e)Trauma osului maxilar.

94. CS. Accidentele sinuzale ale extracţiei dentare se pot produce la:
a)Toţi dinţii arcadei superioare;
b)Incisivii şi caninii superiori;
c)XPremolarii şi molarii superiori;
d)Premolarii şi molarii inferiori;
e)Nu contează localizarea dintelui extras.

95. CS. Prin ductul (canalul) Stenon se revarsă saliva de la glanda:


a)Sublinguală;
b)Submandibulară;
c)XParotidiană;
d)Accesorie;
e)Palatinală.

96. CS. Ductul (canalul) Stenon se deschide pe mucoasa cavităţii bucale în


regiunea:
a)Geniană;
b)Sublinguală;
c)XGeniană la nivelul primului molar superior;
d)Palatină;
e)Retromolară.

97. CS. Ductul (canalul) Wharton se deschide pe mucoasa cavităţii bucale în


regiunea:
a)XSublinguală;
b)Palatină;
c)Retromolară;
d)Geniană;
e)Geniană la nivelul molarului de şase ani.

98. CS. Prin ductul (canalul) Wharton se elimină saliva din glanda:
a)Parotidă;
b)Sublinguală;
c)Accesorii;
d)XSubmandibulară;
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e)Palatinală.

99. CS. Prin ductul (canalul) Bartholomini se elimină saliva din glanda:
a)Submandibulară;
b)XSublinguală;
c)Parotidă;
d)Accesorii;
e)Palatinală.

100. CS. Sterilizarea reprezintă:


a)XAnsamblul procedurilor folosite pentru distrugerea tuturor organismelor de pe instrumentele
şi materialele chirurgicale;
b)Folosirea instrumentelor de o singură folosinţă;
c)Prelucrarea cu alcool a cîmpului operator;
d)Antibioticoterapia;
e)Dezinfecție.

101. CS. Cel mai des folosim anestezia n. alveolar inferior:


a)XPe cale orală la Spina Spix;
b)Tehnica Vaisbrem la proeminenţa mandibulară;
c)Calea cutanată submandibulară;
d)Calea cutanată retromandibulară;
e)Calea cutanatăsuperioară.

102. CS. În care din următoarela tehnici de anestezie este mai mare riscul de a se produce
lipsa temporală a vederii:
a)Anestezia la gaura palatină;
b)XAnestezia la gaura suborbitară;
c)Anestezia tuberală;
d)Anestezia la gaura incisivă;
e)Anestezia nervului alveolar inferior.

103. CS. Luxarea dintelui se face cu scop de:


a)XRupere a ligamentelor dentoalveolare şi mobilizarea dintelui;
b)A fixa mai bine cleştele pe dinte;
c)De a extrage dintele;
d)De a înlătura ţesutul patologic periapical;
e)De a face loc pentru întroducerea elevatorului.

104. CS.Regiunea oro-maxilo-facială este vascularizată de:


a)facială;
b)maxilară internă;
c)temporală superficială;
d)linguală;
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e)XDe toate în ansamblu.

105. CS. Care din substanţele anestezice enumerate mai jos fac parte din grupa derivaţilor
esterici:
a) Xprocaina (Novocaina)
b) bupivacaina
c) epinefrina
d) articaina
e) mepivacaina
106. CS. Care este anestezia locală în care se obține anestezia dintelui, dar nu și a parților
moi:
a) anestezia topică
b) anestezia locală prin infiltratie
c) anestezia tronculară-periferică
d) anestezia bazală
e) Xanestezia intraligamentară
107. CS. Anestezia topică se poate folosi pentru anestezia nervului:
a) Xlingual, în șantul mandibulo —lingual , în dreptul molarului de minte
b) alveolar supero-anterior
c) mentonier
d) incisiv
e) alveolar inferior

108. CS. Reperele pentru anestezia „la tuberozitate” sunt:


a) Xcreasta zigomato-alveolară
b) radacina mezială a molarului trei superior
c) mucoasa fixă
d) creasta temporală
e) creasta temporo-zigomatică

109. CS.Care este teritoriul anesteziat obținut după anestezia nervului nazo-palatin:
a) cele două treimi posterioare ale fibromucoasei palatine
b) Xtreimea anterioară a fibromucoasei palatine
c) gingia palatină din dreptul molarilor superiori
d) septul nazal , baza și aripa nasului
e) podeaua nazală și celulele etmoidale

110. CS. Anestezia locală prin infiltraţie nu include:


a) Xanestezia de contact
b) anestezia submucoasă
c) anestezia intradermică
d) anestezia plexală
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e) anestezia intraligamentară

111. CS. Anestezia nervului alveolar inferior (spina Spix):


a) se efectuează rar pe cale orală
b) Xnu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonieră
c) are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori
d) determină anestezia nervului bucal
e) anesteziază și nervul auriculo-temporal

112. CS. Anestezia nervului bucal:


a) substanţa anestezică este injectată subperiostal
b) completează anestezia la gaura mentonieră
c) Xeste o anestezie de completare pentru mucoasa gingivoalveolară situată distal de gaura
mentonieră
d) presupune anestezierea mucoasei gingivoalveolare situate distal de premolarul 2 inferior
e) este o anestezie perinervoasă, intracanaliculară.

113. CS. Alveolita postextracțională are o frecvență mai mare, după:


a) Xanestezia intraligamentară
b) anestezia topică
c) anestezia prin refrigerație
d) anestezia intrapapilară
e) anestezia prin infiltrație locală.

114. CS. Anestezia intraligamentară:


a) nu necesită seringi speciale
b) durata de instalare este mare
c) reduce riscul de alveolită postextracţională
d) durerea locală postanestezică e mai redusă
e) Xeste indicată la pacienţii cu risc hemoragic

115. CS. Profunzimea de depunere a soluţiei anestezice pentru anestezia nervului alveolar
inferior la gaura mandibulară pe cale endoorală este:
a) 1,5-2 cm;
b) X2-2,5 cm;
c) 2-3 cm;
d) 2,5-3,5 cm;
e) 4-4,5 cm.

116. CS. Radacina senzitivă a nervului mandibular inervează:


a) tegumentul regiunii nazale;
b) hemibuza superioară;
c) Xdinţii inferiori cu ligamentul parodontal şi osul alveolar;
d) glanda submandibulară;
e) sinusul maxilar.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

117. CS. Dezavantajul anesteziei nervului nazopalatin la gaura incisivă este:


a) volum mare de soluţie anestezică;
b) risc de rupere a acului;
c) Xanestezie dureroasă, potenţial traumatică;
d) aspiraţie pozitivă frecventă;
e) necesită înţepături multiple.

118. CS. Hematomul labio-mentonier se produce în timpul anesteziei:


a) plexale la dinţii frontali inferiori
b) plexale la dintii frontali superiori
c) Xtronculare periferice la gaura mentonieră
d) intraosoase la dinţii frontali inferiori
e) bilaterale la găurile mentoniere

119. CS. Contraindicațiile relative generale ale extracției dentare pot fi:
a) boli cardiovasculare cu risc mediu
b) Xtratamente anticoagulante
c) tulburari urinare
d) colecistita
e) abcese perimandibulare

120. CS. Lezarea n. lingual în timpul extracției molarilor inferiori:


a) apare frecvent în cazurile extracției molarului de minte
b) tulburările nu afectează foarte mult pacientul
c) se evită rezectia corticalei vestibulare pentru a nu leza n.lingual
d) trepănarea osoasă se face cît mai mult la nivelul corticalei linguale
e) Xrecuperarea spontană în urma lezării nervului este mult mai puțin probabilă

121. CS. Extracția molarului 2 superior:


a) morfologia molarului 2 este similară cu cea a molarului 3 superior
b) rădăcinile sunt mai lungi și mai puțin divergente ca la molarul unu superior
c) tehnica este aceași ca la toți molarii superiori
d) instrumentarul folosit este similar celui utilizat pentru extractia molarului 3 superior
e) Xeste extras mai ușor decît molarul unu superior

122. CS. În alveolita uscată simtomatologia este dominată de:


a) Xfenomene dureroase intense
b) febra înaltă
c) astenie marcată
d) adenită
e) hipersalivație

123. CS. Accidentele extracţiei dentare cuprind :


a) Xînghiţirea sau aspirarea unor fragmente dentare
b) lezarea nervului facial
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c) hemoragie imediată prelungită


d) alveolită umedă
e) trismus antalgic

124. CS. Etapele vindecării plăgii postextracţionale :


a) procesul de vindecare al alveolei se realizează prin granulaţie secundară
b) cuprinde inflamaţie, epitelizare, fibrozare şi remodelare
c) etapa inflamatorie desfăşurată pe parcursul primei săptămâni, constă în apariţia
fibroblastelor şi dezvoltarea capilarelor de neoformaţie
d) în primele 6-7 zile postextracțional apar osteoclaste
e) Xanchilozare

125. CS. Extracţia pe cale alveolară înaltă (tehnica Wassmundt) :


a) Xeste indicată pentru resturile radiculare împinse sub mucoasa sinusală
b) se realizează un lambou plic
c) se rezecă tabla osoasă palatină cu pensa ciupitoare de os sau instrumentarul rotativ
d) se îndepărtează cu cleştele restul radicular restant
e) nu necesită sutură

126. CS. După extracția unui dinte monoradicular, epitelizarea plăgii are loc în:
a) 10-12 zile
b) 12-16 zile
c) X16-18 zile
d) 20-22 zile
e) 24-30 zile

127. CS. După extracția unui dinte pluriradicular, epitelizarea plăgii are loc în:
a) 14-18 zile
b) X19-23 zile
c) 24-28 zile
d) 20-32 zile
e) 33-40 zile

128. CS. În cazul prezenței procesului inflamator în alveola unui dinte monoradicular
extras, epitelizarea durează mai mult cu:
a) X1 săptămînă
b) 2 săptămîni
c) 3 săptămîni
d) 4 săptămîni
e) Mai mult de 4 săptămîni

129. CS. În cazul prezentei procesului inflamator în alveola unui dinte pluriradicular
extras, epitelizarea durează mai mult cu:
a) 1 săptămînă
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

b) X2 săptămîni
c) 3 săptămîni
d) 4 săptămîni
e) Mai mult de 4 săptămîni

130. CS. La a cîta zi după extracție, alveola se umple cu țesut granular de regenerare:
a) 3-4 zile
b) X7-8 zile
c) 2 saptamini
d) 3 saptamini
e) 4 saptamini

131. CS. Alveolita postextracțională se manifestă la:


a) 30 zile postoperator
b) 21 zile postoperator
c) 14 zile postoperator
d) X3-4 zile postoperator
e) 24 ore

132. CS. La a cîta zi după extracție se determină histologic trabecule osteoide pe fundul și
pereții alveolei:
a) 1 săptămînă
b) X2 săptămîni
c) 3 săptămîni
d) 4 săptămîni
e) 5 săptămîni

133. CS. În ce termen după extracție are loc începerea formării țesutului osos spongios?
a) 14 zile
b) 21 zile
c) Xla finalul primei luni
d) la mijlocul lunii a doua
e) la finalul lunii a doua

134. CS. În ce termen alveola postextracțională nu diferă radiologic de osul înconjurator?


a) la finalul primei luni
b) la 2-4 luni
c) Xla 4-6 luni
d) la 7-8 luni
e) la 8-9 luni

135. CS. În cazul complicațiilor postextracționale (alveolita), în ce termen alveola


postextracțională nu diferă radiologic de osul înconjurator?
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a) 2-4 luni
b) 4-6 luni
c) 6-8 luni
d) X8-10 luni
e) 10-12 luni

136. CS. În cazul comunicării oro-sinusale, cînd se permite tamponarea alveolei


postextracționale cu meșe iodoformate?
a) Xnu se permite
b) în cazul hemoragiilor postextractionale
c) în cazul sinusitei purulente
d) în cazul propulsării radacinei sub mucoasa sinusului fără a o perfora
e) se permite in toate cazurile

137. CS. Prin ce metodă se îndepărtează rădăcinile propulsate în sinusul maxilar?


a) prin alveola posextracțională
b) Xsinusotomie cu plastia comunicării oro-sinusale
c) sinusotomie fără plastia comunicării oro-sinusale
d) plastia comunicării oro-sinusale fără sinusotomie
e) suturarea alveolei postextractionale fără înlăturarea rădă cinei

138. CS. Cum se numește hemoragia ce apare în urma intervenției chirurgicale?


a) idiopatică
b) Xiatrogenă
c) simptomatică
d) rinogenă
e) nespecifică

139. CS. Postextracțional se indică:


a) băi bucale intense cu soluții antiseptice în primele 2 ore postextracațional
b) ingerarea alimentelor fierbinți în primele 2 ore postextracțional
c) Xse exclud băi bucale cu antiseptic în primele 2 ore și pe parcursul zilei în care s-a efectuat
extracția
d) efort fizic în ziua intervenției
e) fizioterapie în ziua intervenției

140. CS. Contraindicații relative ale extracției dentare sunt următoarele cu excepția:
a) corticoterapie prelungită
b) extracțiile în leucemii cronice în fază compensate
c) Xleucemia acută
d) diabet zaharat
e) in primele 6 luni de la producerea unui infarct miocardic
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

141. CS. Care afirmație este falsă cu privire la extracția propriu-zisă a dintelui:
a) se verifică dacă nu există gingie aderentă care se va rupe la îndepărtarea dintelui din
alveolă
b) se evită izbirea arcadei antagoniste în momentul în care dintele „scapă” din alveolă
c) Xgingia decolată în urma extracției dentare trebuie îndepărtată
d) marginile strivite, necrotice ale gingiei se îndepărtează
e) dintele extras se examinează dacă este întreg sau lipsesc fragmente din vârful rădăcinii

142. CS. Care din următoarele afirmații este falsă:


a) cleştele pentru incisivi şi canini superiori este drept
b) Xla cleştele pentru premolarii superiori, falca vestibulară prezintă un pinten pentru a se
insera între cele două rădăcini vestibulare
c) la cleştele pentru premolarii superiori, nu este prezent pintenele
d) pentru extracția caninului inferior se foloseşte cleştele de premolar, deorece are rădăcina
lungă şi puternică
e) cleştii pentru molarii inferiori au doi pinteni

143. CS. Cleştele în formă de S prevăzut cu un piten:


a) este utilizat în zona frontală maxilară
b) este utilizat pentru extracția molarilor inferiori
c) este utilizat pentru extracția molarului de minte superior
d) Xpintenul este poziționat pe falca vestibulară
e) poziția pintenului diferențiază cei doi cleşti pentru cadranul 3 şi 4

144. CS. Accidentele extracției dentare sunt următoarele, cu excepția:


a) înghițirea dinților sau a resturilor radiculare
b) dislocarea dintelui în spațiile extraalveolare
c) Xhemoragia postextracțională
d) leziuni ale ramurilor nervoase
e) fractura mandibulei sau a tuberozității maxilare

145. CS. Factorii ce nu ușurează odontectomia M3 inferior.


a) Xraportul direct cu canalul mandibular
b) spațiul fată de molarul doi
c) poziție mezio- angulară
d) rădăcini conice sau fuzionate
e) spațiu parodontal larg
146. CS. În etiopatogenia incluziei dentare sunt incriminați factori locali
a) anomalii cromozomiale
b) tulburări metabolice
c) despicăturile labio-maxilo-palatine
d) Xpersistența pe arcadă peste limita normală cronologică a dintelui temporar
e) dizostoză cleidocraniană
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

147. CS. Complicații septice locale asociate incluziei M3 inferior


a) septicemia
b) Xosteomielita
c) tromboflebita de sinus cavernos
d) abces vestibular
e) meningita
148. CS. Contraindicațiile redresării chirurgical-ortodontice a caninului inclus
a) pacienti tineri
b) Xspațiu insuficient pe arcadă și nu poate fi creat prin metode ortodontice
c) dintele nu prezintă anomalie de formă sau volum
d) dintele se află într-o poziție verticală sau normal oblică
e) incluzia nu este profundă
149. CS. Cauzele generale ale incluziei dentare sunt:
a) boli endocrine ca de exemplu- hipertiroidism
b) acromegalia
c) infecții specifice ca TBC
d) Xtransmiterea ereditară, despicăturile labio-maxilo-palatine,
e) boli autoimune ca lupus eritematos sistemic

150. CS. În cazul anesteziei tronculare periferice se instalează blocarea cărui tip de
sensibilitate:
a) tactilă
b) Xdureroasă
c) temperatură
d) gustativă
e) secretorie

151. CS. Șocul anafilactic este o reacție alergică de tip:


a) Ximediat
b) întîrziat
c) primar
d) secundar
e) precoce

152. CM. Din punct de vedere al efectului anestezic al lidocainei (xilinei) sunt adevarate
urmatoarele afirmatii :
a) puterea anestezica este de 2 ori mai mare decat cea a procainei
b) instalarea anesteziei este mai lenta decat la procaina
c) instalarea anesteziei se face in circa 2-5 minute
d) durata anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este lunga
e) toxicitatea lidocainei este de 2 ori mai mare fata de cea a procainei
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

153. CM. Din punct de vedere al farmacocineticii si metabolismului lidocainei ( xilinei) sunt
adevarate urmatoarele afirmatii :
a) clorhidratul de lidocaina este partial absorbit dupa administrarea parenterala
b) clorhidratul de lidocaina este complet absorbit dupa administrarea parenterala
c) rata de absorbtie in fluxul sanguin a clorhidratului de lidocaina este dependenta in primul
rand de prezenta sau absenta agentului vasoconstictor
d) clorhidratul de lidocaina este metabolizat foarte lent
e) clorhidratul de lidocaina este metabolizat in proportie de aproximativ 90 % la nivel hepatic

154. CM.Posologia si modul de administrare al lidocainei ( xilinei ) in medicina dentara si


chirurgia oro-maxilo-faciala este urmatoarea :
a) la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 7 mg/kg-corp , fara a
depasi 500 mg
b) la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 4,5 mg/kg-corp , fara a
depasi 300 mg
c) la copiii peste 3 ani , cu dezvoltare normala , doza maxima de lidocaina fara adrenalina
este de 3-4 mg/kg-corp
d) la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 4,5 mg/kg-corp , fara
a depasi 300 mg
e) [x] la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 7 mg/kg-corp , fara
a depasi 500 mg

155. CM. Printre reactiile adverse date de lidocaina ( xilina ) sau in caz de supradozaj se pot
intalni:
a) manifestari SNC
b) manifestari hepatice
c) manifestari renale
d) manifestari alergice
e) manifestari cardio-vascular

156. CM.Despre efectul anestezic al mepivacainei sunt adevarate urmatoarele afirmatii


a) durata de instalare a anesteziei este lunga
b) durata de instalare a anesteziei este scurta ( 2-3 minute )
c) durata anesteziei eficienta este crescuta ( 2-3 ore )
d) durata anesteziei eficiente este foarte scurta
e) durata anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este variabila , dar relativ
redusa ( 20-45 minute )

157. CM.Agentii vasoconstrictori continuti de majoritatea preparatelor anestezice locale permit:


a) o resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie
b) un efect anestezic local cu potenta si durata semnificativ crescute
c) un risc mai crescut de toxicitate sistemica
d) diminuarea sangerarii locale
e) o resorbtie mai rapida a anestezicului in circulatie
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

158. CM.Printre substantele anestezice locale folosite in mod curent in medicina dentara si
chirurgia oro-maxilo-faciala se numara :
a) adrenalina
b) articaina
c) prilocaina
d) cocaina
e) bupivacaina

159. CM.Adrenalina :
a) este o catecolamina
b) in literatura anglo-saxona este numita epinefrina
c) nu este un vasoconstrictor foarte eficient
d) se prezinta sub forma de sare hidrosolubila in concentratii de 1:50 000 pana la 1:200 000
e) se prezinta sub forma de sare liposolubila

160. CM.Noradrenalina :
a) este un analog sintetic al vasopresinei
b) are efecte similare cu cele ale adrenalinei
c) prezinta o serie de dezavantaje , unele generale , cum ar fi hipertensiunea arteriala marcata
d) prezinta o serie de dezavantaje in ceea ce priveste anestezia locala legate de o
vasoconstrictie mult mai redusa ls locul injectarii
e) in literatura anglo-saxona este numita si nor-epinefrina

161. CM.Adrenalina si noradrenalina prezinta urmatoarele efecte locale :


a) au efect vasodilatator la locul injectarii
b) au efect vasoconstrictor la locul injectarii
c) induc o hemostaza rapida si eficienta
d) nu influenteaza puterea anestezica
e) induc o putere anestezica mai mare si un efect mai indelungat

162. CM.Felipresina :
a) Este un vasoconstictor local catecolaminic
b) este un vasoconstictor local non-catecolaminic , derivat de vasopresina
c) nu are efecte directe de tip adrenergic asupra miocardului , deci riscul folosirii ei la
pacientii cu afectiuni cardio-vasculare este semnificativ redus
d) are efect ocitocic fiind contraindicata la gravide
e) in literatura anglo-saxona se mai numeste epinefrina

163. CM. Indicatiile anesteziei topice ( de contact ) sunt:


a) mici interventii pe fibromucoasa gingivala
b) extractia dintilor temporari mobili , cu rizaliza accentuata
c) incizia unor abcese vestibulare
d) inaintea punctiei anestezice
e) extractia unor resturi radiculare ale unor dinti permanenti
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

164. CM.Anestezia plexala :


a) este anestezia cea mai frecvent utilizata la mandibula
b) se poate utiza doar in regiunile cu corticala osoasa subtire pentru ca anestezicul sa poata
difuza
c) se poate utiza la maxilar pe toata intinderea sa cu rezerve in cea ce
priveste molarul de 6 ani
d) este mai eficienta la varstnici asigura anestezia a 1-2 dinti , a mucoasei vestibulare ,
periostului si osului in zona in care s-a infiltrat substanta anestezica

165. CM.In medicina dentara si chirurgia oro-maxilo-faciala anestezia plexala este folosita
pentru:
a) extractii dentare
b) rezectii apicale
c) inserarea de implanturi dentare
d) detartraje
e) adaptarea unei coroane dentare la nivelul coletului

166. CM.Anestezia intraligamentara prezinta urmatoarele avantaje :


a) necesita seringi speciale
b) durerea locala postanestezica este mai frecventa decat in cazul altor
procedee anestezice
c) durata scurta de instalare a anesteziei ( 25-40 secunde)
d) posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte
lipsa anesteziei la nivelul partilor moi

167. CM.Anestezia „la tuberozitate" :


a) vizeaza anestezia nervilor alveolari supero-posteriori
b) este indicata pentru proceduri terapeutice stomatologice sau chirurgicale la
nivelul caninilor superiori
c) determina aparitia unui teritoriu anesteziat ce cuprinde si molarii superiori
cu osul alveolar
d) este indicata la pacientii cu risc hemoragic
se poate face pe 2 cai : orala si cutanata ( externa )

168. CM.Reperele pentru anestezia „la tuberozitate" sunt :


a) radacina meziala a molarului de 6 ani
b) creasta zigomato-alveolara
c) radacina meziala a molarului de 12 ani
d) radacina distala a molarului de 12 ani
e) mucoasa mobila

169. CM.Anestezia nervului nazo-palatin :


a) se face la nivelul papilei incisive care acopera gaura incisiva
b) se face pe linia mediana , palatinal , intre incisivii centrali superiori
c) se face transfrenular
d) se face la 1-2 cm deasupra coletului incisivilor superiori
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e) se face la 0,5 cm inapoia si deasupra coletului incisivilor centrali superiori

170. CM.Anestezia nervului palatin mare ( nervului palatin anterior ) :


a) se mai numeste anestezia „la tuberozitate"
b) are ca indicatie anestezia fibromucoasei palatine in cele 2/3 posterioare
c) se mai numeste anestezia la „gaura palatina"
d) teritoriul anesteziat cuprinde si peretele posterior al sinusului maxilar
e) teritoriul anesteziat cuprinde zona premolarilor si molarilor superiori in
regiunea palatinala

171. CM.Aria de anestezie in cadrul anesteziei nervilor alveolari supero-anteriori (nervul


infraorbitar ) cuprinde :
a) dintii frontali superiori ( incisiv central,incisiv lateral,canin ) de partea
anesteziata
b) dintii frontali inferiori ( incisiv central,incisiv lateral,canin ) de partea
anesteziata
c) procesul alveolar intre linia mediana si primul premolar
d) pleoapa superioara
e) buza superioara in totalitate

172. CM.Punctia anestezica pe cale orala in cazul anesteziei la „gaura infraorbitala" se practica
:
a. in fosa canina
b. in mucoasa mobila
c. deasupra si lateral de radacina incisivului lateral
d. deasupra si lateral de radacina caninului
e. in dreptul radacinii caninului

173. CM.Reperele pentru anestezia la spina Spix sunt :


a. creasta zigomatica
b. planul de ocluzie al molarilor inferiori
c. creasta temporala , medial si posterior de marginea anterioara a ramului
mandibular
d) plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a
muschiului pterigoidian intern la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior

174. CM.Pe langa tehnica clasica de anestezie a nervului alveolar inferior (anestezia la spina
Spix) se mai descriu si urmatoarele tehnici alternative :
a. procedeul Hoffer
b. procedeul Escat
c. tehnica Veisbrem
d. tehnica D.Theodorescu
e. tehnica Gaw-Gates

175. CM.Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului mentonier si a nervului incisiv (anestezia
la gaura mentoniera) cuprinde :
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. dintii frontali inferiori de partea anesteziata


b. dintii laterali inferiori de partea anesteziata
c. procesul alveolar si fibromucoasa vestibulara intre gaura mentoniera si linia
mediana
d) buza inferioara
e)tegumentul regiunii mentoniere de partea anesteziata

176. CM.Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:


a. necroza mucoasei
b. trismusul persistent
c. durerea
d. pareza faciala tranzitorie
e. ruperea acului

177. CM.Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt :


a. descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei
b. parestezii persistente
c. tulburari oculare
d. leziuni vasculare
e. sincopa vaso-vagala

178. CM.Accidentele si complicatiile generale ale anesteziei loco-regionale sunt :


a. sincopa vaso-vagala
b. sincopa sinusului carotidian
c. convulsiile
d. accidentul vascular cerebral
e. accidente alergice

179. CM.Indicatiile extractiei dentare legate de patologia dento-parodontala sunt :


a. dinti cu distructii corono-radiculare intinse care nu mai pot fi restaurati si in special cand
distructia coronara este extinsa si subgingival
b. dinti care au determinat complicatii supurative
c. dinti mult extruzati,egresati sau inclinati
d. dinti cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale
e. dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate II / III la care tratamentul
parodontal conservator nu este indicat

180. CM.Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt :


a. leziunile locale ale mucoasei orale
b. sinuzita maxilara rinogena
c. leucemia acuta
d. infarctul miocardic recent (mai recent de 6 luni)
e. procesele supurative acute

181. CM.Gradul de dificultate a unei extractii dentare depinde de :


a. accesul chirurgical
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

b. tratamentele anticoagulante
c. gradul de distructie coronara
d. relatia cu structurile vecine
e. configuratia radacinilor

182. CM.Instrumentarul necesar pentru realizarea unei extractii dentare cuprinde :


a. radiografia retroalveolara
b. sindesmotoame
c. elevatoare
d. clesti
e. chiurete Gracey

183. CM.Principiile generale ale tehnicilor de extractie dentara cuprind :


a. dilatarea osului alveolar
b. folosirea obligatorie a instrumentarului ajutator extractiei dentare
c. pozitia medicului
d. aplicarea clestelui de extractie
e. luxarea dintelui cu ajutorul clestelui de extractie urmata de extractia
propriu-zisa

184. CM.Extractia cu clestele a molarului de minte inferior (mandibular) erupt pe arcada are
urmatoarele indicatii :
a. radacinile molarului de minte inferior sunt drepta - paralele sau usor
divergente
b) radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal
c) prezenta molarilor 1 si 2 inferiori integri
d) integritatea coroanei dentare a molarului de minte inferior care sa permita
priza clestelui
e)distructia coronara masiva a molarului de minte inferior

185. CM.Extractia cu elevatorul Lecluse a molarului de minte inferior are urmatoarele indicatii
:
a. radacinile molarului de minte inferior sunt drepte
b. radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal
c. integritatea coroanei dentare a molarului de minte inferior care permite
realizarea parghiei cu elevatorul Lecluse
d) prezenta molarilor 1 si 2 integri,cu implantare favorabila
e)prezenta molarilor 1 si 2 integri,cu mobilitate de gradul II / III

186. CM.Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata in urmatoarele situatii :


a. examenul radiologic releva prezenta unei radacini curbe,foarte divergenta,
sau cu fenomene de hipercementoza
b) dinti cu distructie coronara extinsa,la care radacinile sunt deja separate la
nivelul podelei camerei pulpare
c) in cazul producerii unei fracturi coronare sau corono-radiculare in timpul
manevrelor de extractie cu elevaorul sau clestele
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

d) molari temporari cu rizaliza accentuata


e) examenul radiologic releva prezenta unor radacini drepte,paralele

187. CM.Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii :


a. radacini situate profund intraalveolar,ce nu pot fi extrase cu elevatoarele
b. radacini deformate prin procese de hipercementoza
c. dinti / radacini cu anchiloza dento-alveolara
d. molari temporari fara rizaliza semnificativa a radacinilor
e. dinti inclusi intramaxilar

188. CM.Indicatiile si ingrijirile postextractionale se refera la :


a. dupa extractia dentara simpla se recomanda aplicarea unui pansament
intraalveolar
b) se recomanda pacientului sa mentina pansamentul supraalveolar timp de o
ora
c) dieta recomandata in ziua interventiei va fi una de consistenta solida
d) se recomanda clatiri usoare cu solutii antiseptice pe baza de clorhexidinadupa 24 de ore de la
extractia dentara
e)se recomanda consumul de bauturi carbogazoase imediat dupa extractia dentara

189. CM.Accidentale datorate extractiei dentare pot fi clasificate astfel :


a. leziuni dentare
b. leziuni ale partilor moi perimaxilare
c. leziuni osoase
d. leziuni vasculare
e. leziuni oculare

190. CM.Intre accidentele datorate extractiei dentare se numara si leziunile dentare care pot fi :
a. fractura coronara a dintelui extras
b. fractura tuberozitatii maxilare
c. fractura corticalei linguale
d. luxatia dintelui vecin
e. luxatia ATM

191. CM.Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale pot fi :


a. hipertensiunea arteriala
b. stari alergice
c. persistenta tesutului de granulatie in alveola
d. lezarea unor vase
e. fractura procesului alveolar

192. CM.Complicatiile infectioase ale extractiei dentare sunt favorizate de :


a. nerespectarea riguroasa a asepsiei si antisepsiei
b. utilizarea intempestiva,fara racire,a instrumentarului rotativ
c. chiuretajul alveolar complet
d. efectuarea extractiei in plin proces inflamator („la cald")
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e. utilizarea sindesmotoamelor

193. CM.Alveolita uscata prezinta urmatoarele caracteristici :


a. reprezinta un proces osteitic localizat la nivelul alveolei postextractionale
b. simptomatologia este dominata de fenomene dureroase intense
c. fenomenele dureroase apar la 7 zile postextractional
d. semnele generale de infectie sistemica sunt prezente
e. la examenul oral se constata lipsa cheagului organizat la nivelul alveolei
postextractionale

194. CM.Alveolita umeda prezinta urmatoarele caracteristici :


a. la inspectie,intraalveolar,se observa pereti ososi uscati,fara tendinta la
sangerare
b) la inspectie,intraalveolar,se observa un cheag exuberant,murdar,fetid
c) la palpare,peretii ososi sunt moi,osteitici
d) intraalveolar se poate constata prezenta de resturi radiculare,sechestre
osoase,corpi straini
e)se manifesta clinic printr-o durere intensa

195. CM.Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt :


a. vitaminoterapia
b. malnutritia
c. chimioterapia
d. varsta pacientului
e. dehiscenta plagii

196. CM.Despre incluzia dentara sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. incluzia dentara este intalnita cu cea mai mare frecventa la dintii
permanenti
b) incluzia dentara este intalnita cu cea mai mare frecventa la dintii
temporari
c) cel mai frecvent raman in incluzie molarii de minte inferiori
d) cel mai frecvent raman in incluzie incisivii inferiori
e)incluzia dentara este intalnita rar la dintii temporari

197. CM.Dupa criteriul topografic , incluziile dentare pot fi :


a. incluzii ale dintilor permanenti,temporari sau supranumerari
b. incluzii dentare intraosoase
c. incluzii dentare de cauza locala
d. incluzii dentare submucoase
e. incluzii dentare simetrice sau asimetrice

198. CM.Simptomatologia incluziei dentare cuprinde :


a. lipsa de pe arcada a dintelui definitiv dupa un timp mai mare scurs de la
perioada sa normala de eruptie
b) prezenta pe arcada atat a dintelui temporar cat si a inlocuitorului sau
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

permanent
c) procese inflamatorii ale mucoasei linguale
d) prezenta pe arcada a dintelui temporar insotita de lipsa dintelui definitiv
la inspectie si palpare se poate constata vestibular sau oral o deformare de
consistenta dura care ar putea fi sediul dintelui inclus (deformatii osoase)

199. CM.Examenul radiologic efectuat pentru stabilirea diagnosticului de incluzie dentara :


a. nu este obligatoriu daca se observa semnele clinice de incluzie dentara
b. ofera date despre pozitia dintelui inclus
c. ofera date despre raporturile cu structurile anatomice invecinate
d. este indispensabil pentru stabilirea diagnosticului de incluzie dentara
e. ofera date despre afectarea functiei fizionomice a pacientului

200. CM.Pentru stabilirea diagnosticului de incluzie dentara se folosesc mai multe tipuri de
investigatii radiologice printre care :
a. ortopantomografia
b. examenul radiologic cu film ocluzal
c. incidenta RIO
d. incidenta BELOT
e. radiografia de tip bite-wing

201. CM.Tulburarile asociate eruptiei si / sau incluziei dentare sunt :


a. complicatii septice
b. complicatii mecanice
c. complicatii tumorale
d. complicatii parodontale
e. complicatii aseptice

202. CM.Aparitia accidentelor si complicatiilor determinate de incluzia molarului de minte


inferior este legata de o serie de factori locali precum :
a. topografia locului de eruptie si morfologia molarului inclus
b. raportul cu molarul unu
c. incluzie la locul normal de eruptie
d. coroane globuloase asociate cu lipsa de spatiu si eruptia in pozitie anormala
raportul cu fosa glenoida

203. CM.Reperele folosite in clasificarea incluziei molarului de minte inferior sunt :


a. relatia cu sinusul maxilar
b. relatia cu ramul mandibular
c. relatia cu molarul de 12 ani
d)relatia cu molarul de 6 ani
relatia cu canalul mandibular

204. CM.Clasificarea posibilitatilor de incluzie a molarului de minte inferior care foloseste ca


reper angularea axului molarului de minte inclus,in plan sagital,cuprinde :
a. incluzia inalta
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

b. incluzia mezio-angulara
c. incluzia orizontala
d. incluzia verticala
e. incluzia disto-angulara

205. CM.Clasa a III-a in clasificarea posibilitatilor de incluzie a molarului de minte inferior


dupa relatia cu ramul ascendent mandibular :
a. a fost descrisa de Pell si Gregory
b. se refera la faptul ca fata ocluzala a molarului de minte este sub linia
cervicala a molarului doi
c) se refera la faptul ca diametrul mezio-distal al coroanei molarului de minte
este complet liber fata de marginea anterioara a ramului mandibular
d) se refera la faptul ca jumatatea distala a coroanei molarului de minte este
acoperita de marginea anterioara a ramului mandibular
se refera la faptul ca, coroana molarului de minte inclus este total acoperita
de ramul mandibular

206. CM.Dupa natura tesutului acoperitor , incluziile molarilor de minte inferiori se pot
clasifica astfel :
a. incluzie in tesut moale („molar inclus submucos")
b. incluzie in tesut de granulatie
c. incluzie osoasa partiala
d. incluzie osoasa totala („molar total inclus")
e. incluzie osoasa orizontala

207. CM.Factorii care usureaza odontectomia molarului de minte inferior sunt :


a. raport direct cu canalul mandibular
b. pozitia mezio-angulara
c. incluzie in tesut moale
d. radacini curbe si divergente
e. contact strans cu molarul doi

208. CM.Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului de minte inferior sunt :


a. pozitia disto-angulara
b. radacini lungi si subtiri
c. incluzie osoasa completa
d. spatiu parodontal larg
e. spatiu fata de molarul doi

209. CM.Infectia sacului pericoronar al molarului de minte inclus se poate face :


a. de la o gangrena complicata a dintilor vecini
b. printr-o leziune de decubit produsa de o proteza mobila
c. pe cale limfatica
d. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si o comunicare
a sacului coronar cu cavitatea bucala
de la o carie simpla a molarului doi
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

210. CM. Pericoronarita congestiva prezinta urmatoarele semne clinice :


a. inapetenta
b. dureri spontane sau provocate de intensitate variabila
c. la presiune,de sub capusonul de mucoasa,apare o secretie purulenta
d. la presiune,de sub capusonul de mucoasa,apare o secretie
serosanguinolenta
adenita submandibulara prezenta

211. CM.Complicatiile (tulburarile) mecanice produse de incluzia molarului de minte inferior


se refera la :
a. nevralgii dentare
b. osteita si / sau osteomielita mandibulara
c. mortificari pulpare si resorbtii radiculare ale molarului de 12 ani
d. factor de blocare a evolutiei molarului doi
e. septicemii

212. CM.In pericoronarita acuta congestiva se recomanda :


a. irigatii orale cu solutii antiseptice
b. administrarea de antiinflamatoare
c. administrarea de antibiotice
d. administrarea de antialgice
e. incizia si drenajul sacului pericoronar

213. CM.Decapusonarea este indicata in urmatoarele situatii :


a. spatiu retromolar insuficient
b. incluzii ectopice
c. capuson de mucoasa subtire care acopera fata ocluzala a molarului de minte / incluzie
submucoasa
d. incluzie verticala
e. capuson de mucoasa gros

214. CM.Contraindicatiile decapusonarii se refera la :


a. incluzie osoasa partiala sau totala
b. spatiu suficient pe arcada pentru eruptia ulterioara
c. anomalii de forma sau de volum ale coroanei si / sau radacinilor molarului de minte
d) incluzie verticalla
spatiu retromolar insuficient

215. CM.Ca timpi operatori,odontectomia molarului de minte inferior cuprinde :


a. incizia si decolarea unui lambou mucoperiostal cu descoperirea corticalei
osoase
b) trepanarea dintelui
c) degajarea coroanei de tesut osos
d) bizotarea marginilor cavitatii osoase
indepartarea tesuturilor restante ale sacului folicular
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

216. CM.Tipurile de incizie descrise pentru odontectomia molarului de minte inferior sunt :
a. incizia „in L"
b. incizia „plic"
c. incizia „in baioneta"
d. incizia verticala
e. incizia cu decolarea unui lambou „cu trei laturi"

217. CM.Accidentele intraoperatorii care pot sa apara in cazul odontectomiei molarului de


minte inferior sunt :
a. fractura radacinilor molarului de minte
b. luxatia sau fractura molarului de 12 ani
c. hemoragia postextractionala
d. durerea,edemul si trismusul postoperator
e. luxatia mandibulei

218. CM.Printre tulburarile asociate eruptiei si / sau incluziei molarului de minte superior se
numara :
a. complicatii septice usoare
b. complicatii septice severe
c. complicatii nervoase
d. complicatii vasculare
e. complicatii chistice / tumorale

219. CM.Factorii de dificultate pentru odontectomia molarului de minte superior sunt :


a. morfologia radacinii
b. morfologia coroanei
c. densitatea osului
d. relatia cu molarul de 6 ani
e. relatia cu sinusul maxilar

220. CM.Accidentele intraoperatorii care pot sa apara in cazul odontectomiei molarului de


minte superior sunt :
a. fractura radacinilor molarului de minte
b. comunicarea oro-sinusala cronica
c. fractura tuberozitatii maxilare
d. impingerea dintelui in sinusul maxilar
e. dehiscenta plagii

221. CM.Incluzia caninului superior poate fi :


a. unilaterala
b. bilaterala
c. in pozitie meziala
d. in pozitie vestibulara
e. in pozitie palatinala
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

222. CM.Redresarea chirurgical-ortodontica a caninilor inclusi are urmatoarele indicatii :


a. incluzia profunda intramaxilara
b. dintele este intr-o pozitie verticala sau usor oblica
c. dintele prezinta anomalii de forma sau de volum
d. cand exista spatiu suficient pe arcada sau acesta poate fi creat prin metode
ortodontice
dintele este situat la distanta de locul sau normal de eruptie

223. CM.Indicatiile rezectiei apicale sunt :


a. obturatiile de canal in exces care nu mai pot fi indepartate
b. fractura radiculara a 1/3 apicale
c. fractura radiculara verticala
d. dinti fara valoare protetica
e. chisturi radiculare la care se poate conserva,dupa rezectia apicala cu
chistectomie,implantarea dintelui

224. CM.Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt :


a. situatiile in care leziunile periapicale depasesc 1/3 apicala a dintelui
b. resturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare
c. fractura radiculara verticala
d. osteita periapicala cronica
e. cai false,perforatii ale podelei camerei pulpare

225. CM.Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt :


a. vecinatatea unor formatiuni anatomice importante
b. corticala vestibulara groasa
c. prezenta unui pivot pe un canal cu reactie apicala
d. raportul nefavorabil coroana-radacina
e. obturatia incompleta a canalelor laterale

226. CM.Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala cuprinde:


a. trusa de consultatie
b. bisturiu
c. cleste pentru radacini
d. departatoare
e. pensa ciupitoare de os
227. CM.Pentru incizia partilor moi in cadrul rezectiei apicale :
a. se prefera lama nr.15
b. se prefera lama nr. 5
c. se prefera lama nr. 10
d. este mai putin preferata lama nr. 11
e. este mai putin preferata lama nr. 15

228. CM.Printre tipurile de lambouri realizate in cadrul rezectiei apicale se numara :


a. lamboul „in baioneta"
b. lamboul semilunar
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c. lamboul trapezoidal
d. lamboul „in L"
e. lamboul linear

229. CM.Avantajele lamboului semilunar in rezectia apicala sunt :


a. decolarea se realizeaza folosind uneori forte excesive,ceea ce duce la
delabrarea lamboului la capete
b) incizie si decolare facile
c) nu se intervine asupra marginii gingivale libere
d) ca pentru majoritatea inciziilor mucoasei alveolare,pot aparea hemoragii
intraoperatorii
nu necesita o anestezie locala extinsa

230. CM.Avantajele realizarii unui lambou trapezoidal Ochsenbein-Luebke in rezectia apicala


sunt :
a. lamboul este usor de realizat si de decolat
b. corticala osoasa este bine evidentiata
c. colturile lamboului se pot necroza
d. sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire
e. repozitionarea lamboului nu ridica probleme,existand puncte de referinta

231. CM.Dezavantajele lamboului intrasulcular triunghiular (sau „in L") in rezectia apicala
sunt:
a. ofera un acces favorabil pentru chirurgia parodontala
b. este indicat pentru dintii cu radacini scurte
c. decolarea lamboului este dificila la inceput,tractionarea este dificila
d. inciziile trebuie sa fie prelungi in cazul dintilor cu radacini lungi
e. interesarea prinincizie a festonului gingival poate duce la un deficit
fizionomic,in special in dreptul coroanelor protetice

232. CM.Dezavantajele lamboului gingival „in plic" realizat pentru abordul palatinal in rezectia
apicala sunt :
a. decolarea lamboului este dificila
b. tensiunea asupra lamboului este excesiva
c. accesul si vizibilitatea radacinilor sunt minime
d. concomitent se poate practica si gingivectomia
e. repozitionarea lamboului nu ridica probleme existand puncte de referinta

233. CM.Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala cuprind :
a. incizia se va realiza print-o miscare ferma si continua
b. incizia poate sa intersecteze o cavitate osoasa deja existenta
c. inciziile verticale trebuie practicate de-a lungul eminentelor radiculare
d. incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila
e. baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera

234. CM.Principiile generale referitoare la departarea lamboului in rezectia apicala se refera la :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. departatorul se va sprijini pe lambou


b. lamboul va fi indepartat in tensiune
c. departatorul nu va fi niciodata plasat pe structuri anatomice adiacente ce
pot fi lezate
d) departatorul se va sprijini pe os
daca este necesar,se vor departa si buzele sau mucoasa jugala cu un alt
instrument

235. CM.Despre osteotomie in cadrul rezectiei apicale sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a. punctul initial de osteotomie se va practica la 2-3 mm mai spre cervical
decat lungimea estimata a radacinii
b) freza va fi tinuta in unghi de 45 de grade cu axul dintelui
c) se va perfora corticala pana in apropierea radacinii
d) freza va fi tinuta perpendicular pe axul dintelui
fereastra osoasa de acces nu trebuie largita pentru a obtine un bun abord
al leziunii periapicale

236. CM.Dificultati operatorii ale chiuretajului periapical in cadrul rezectiei apicale pot fi
a. aderenta tesutului patologic periapical la planul osos sau apexul dentar
b. aderenta tesutului patologic periapical de fibromucoasa palatina
c. aparitia unei comunicari oro-nazale sau oro-sinuzale
d. perforarea fibromucoasei palatine
e. perforarea camerei pulpare

237. CM.Principiile generale ale rezectiei apicale propriu-zise cuprind :


a. se va rezeca un segment apical de 3-5 mm
b. in cazul unei obturatii de canal vechi si incomplete este necesara rezectia
apicala pana la nivelul acesteia
c) daca situatia clinica o impune,rezectia apicala va cuprinde pana la 2/3 din
lungimea radacinii
d) planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular (45 de grade)
in cazul unui chist extins la mai multi dinti,se va practica rezectia apicala si
sigilarea apexiana la toti dintii la care apexurile sunt cuprinse in leziunea
chistica

238. CM.Sigilarea apexiana in cadrul rezectiei apicale poate fi :


a. obturatie directa
b. obturatie ocluzala
c. obturatie retrograda
d. obturatie cervicala
e. obturatie palatinala

239. CM.Prepararea cavitatii retrograde in cadrul rezectiei apicale :


a. are ca obiectiv realizarea unei cavitati de clasa I bine definite la nivelul
radacinii restante dupa rezectia apicala
b) cavitatea realizata pentru obturatia retrograda trebuie sa fie paralela cu
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

axul dintelui,centrata
c) cavitatea realizata pentru obturatia retrograda trebuie sa aiba pereti
suficient de grosi si sa fie suficient de profunda pentru a retentiona
materialul de obturatie
d) prepararea cavitatii retrograde se face folosind freza con invers
prepararea cavitatii retrograde se face folosind freza sferica

240. CM.Materialul ideal pentru obturatia retrograda in cadrul rezectiei apicale ar trebui sa
indeplineasca simultan urmatoarele deziderate :
a. sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului radicular
b. sa nu influenteze cresterea microbiana
c. sa fie solubil
d. sa prezinte radioopacitate
e. sa stimuleze regenerarea tisulara periradiculara

241. CM.Accidente intraoperatorii in cadrul rezectiei apicale pot fi :


a. hematomul
b. leziuni ale apexurilor dintilor vecini
c. sectionarea incompleta a apexului
d. fractura radacinii
e. necroza osului prin frezaj intempestiv,fara racire

242. CM.Complicatiile postoperatorii imediate in cadrul rezectiei apicale pot fi :


a. edemul
b. suprainfectarea
c. mobilitatea excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii
d. tulburari de sensibilitate
e. hemoragia postoperatorie

243. CM.Complicatiile postoperatorii tardive in rezectia apicala pot fi :


a. suprainfectarea
b. patrunderea cu instrumentarul rotativ in fosa nazala
c. colorarea tesuturilor din cauza materialului de obturatie retrograda
d. necroza osului prin frezaj intempestiv,fara racire
e. edemul

244. CM.Chiuretajul periapical :


a. este o interventie chirurgicala asemanatoare rezectiei apicale
b. scopul acestei interventii este simpla inlaturare a materialului de obturatie
in exces
c) este indicat pentru dintii cu obturatii radiculare in exces realizate cu mai
mult timp in urma
d) urmareste aceleasi etape initiale ca si rezectia apicala
foloseste pentru indepartarea materialului de obturatie in exces freza con
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

invers

245. CM.Amputatia radiculara :


a. este o metoda terapeutica aplicabila pentru dintii monoradiculari
b. se practica in cazul in care procesul periapical intereseaza toate radacinile
dintelui
c) pentru molarii mandibulari se mai numeste „premolarizare"
d) consta in sectionarea portiunii corono-radiculare afectate si extractia
acesteia este o metoda terapeutica aplicabila pentru dintii pluriradiculari

246. CM.In mod curent se folosesc urmatoarele tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor
labiale :
a)frenectomia
b) frenoplastia in „Z"
c) frenoplastia in „Y"
d) frenoplastia cu palatoplastie
a. frenoplastia cu vestibuloplastie

247. CM.In mod curent se folosesc urmatoarele tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor
linguale :
a. frenectomia
b. frenoplastia in „Z"
c. frenoplastia cu vestibuloplastie
d. frenotomia
e. frenoplastia „in plic"

248. CM.Despre fibromatoza tuberozitara sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este o hiperplazie de iritatie produsa prin traumatizarea cronica a mucoasei
fundului de sac
b) este o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara
maxilara
c) clinic,leziunea este asimptomatica
d) tratamentul consta in electroincizie in jurul bazei de implantare
dupa realizarea anesteziei loco-regionale,se practica o incizie
perituberozitara „in felie de portocala" ce cuprinde ambele versante ale
crestei

249. CM.Despre hiperplazia inflamatorie papilara palatinala sunt adevarate urmatoarele


afirmatii:
a. este o leziune hiperplazica localizata la nivelul mucoasei crestei alveolare
b. este o leziune hiperplazica localizata la nivelul mucoasei palatine
c. etiologia este iritativ-mecanica,cronica
d. indepartarea leziunii se face prin incizie cu bisturiul
e. tratamentul este numai chirurgical,prin electroincizie

250. CM.Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi se refera la :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. anomalii ale frenurilor


b. remodelarea procesului alveolar
c. plastia santurilor periosoase
d. tuberoplastia
e. creasta balanta

251. CM.Vestibuloplastia la mandibula :


a. a fost descrisa pentru prima data de Kazanjian
b. este indicata cand inaltimea mandibulei este de 5-10 mm
c. este indicata cand inaltimea mandibulei este de 10-15 mm si fundul de sac
este ingust prin inserarea inalta a musculaturii
d) are ca avantaj modificarea postoperatorie a adancimii santului vestibular
din cauza bridelor cicatriciale
are ca principal dezavantaj stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei
alveolare

252. CM.Vestibuloplastia la maxilar :


a. a fost descrisa pentru prima data de Obwegesser
b. este indicata la pacientii cu atrofie severa si sant vestibular neutru
c. o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile labiale sa
fie mica
d) presupune indepartarea tesutului submucos cu repozitionarea mucoasei
vestibulare la periost
implica folosirea unor grefe de piele

253. CM.Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos se refera la :


a. plastia santului pelvilingual
b. hiperplazia gingivala
c. extractia alveoloplastica
d. alveoloplastia crestelor alveolare edentate
e. rezectia modelanta a apofizelor genii hipertrofice

254. CM.Orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii :


a. cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
b. inciziile se realizeaza pe coama crestei
c. inciziile se realizeaza in fundul se sac vestibular
d. decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
e. decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxima

255. CM.Despre extractia alveoloplastica sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. alveoloplastia se realizeaza concomitent cu extractiile dentare
b. alveoloplastia se realizeaza la un interval de timp dupa efectuarea
extractiilor dentare
c) se realizeaza o regularizare osoasa la nivelul suprafetelor neregulate si/sau
a septurilor interradiculare
d) osul alveolar se regularizeaza folosind laserul
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

plaga se sutureaza cu fire separate sau continue

256. CM.Despre alveoloplastia crestelor alveolare edentate sunt adevarate urmatoarele afirmatii
:
a. metoda este indicata in cazul unui proces alveolar edentat neregulat (cu
exostoze)
b) metoda este indicata in cazul unei creste alveolare ascutite (in „lama de
cutit")
c) are ca scop remodelarea suportului osos in vederea protezarii mobile
d) principalul avantaj al acestei tehnici este reducerea marcata a inaltimii
si/sau latimii crestei alveolare
incizia folosita se face pe versantul vestibular al crestei alveolare

257. CM.Despre rezectia modelanta a spinei nazale anterioare sunt adevarate urmatoarele
afirmatii :
a. spina nazala anterioara accentuata apare de obicei dupa o resorbtie
marcata a crestei alveolare in regiunea frontala inferioara
b) nu favorizeaza o imbunatatire a adaptarii marginale a protezelor totale
c) rezectia modelanta se poate efectua cu pensa ciupitoare de os
d) rezectia modelanta se poate efectua cu ajutorul instrumentarului rotativ
b. dupa sutura cu fire separate,se reaplica proteza rebazata

258. CM.Despre torusul palatin sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este localizat retromolar
b. este localizat pe linia mediana la nivelul palatului
c. are o crestere dimensionala progresiva,simptomatica
d. forma si volumul torusurilor sunt variabile
e. sunt descrise 3 forme clinice de torus palatin

259. CM.Torusul mandibular :


a. este localizat pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular
b. este exclusiv unilateral
c. se localizeaza in zona molarilor mandibulari
d. se localizeaza in zona canin-premolar
e. are o crestere lenta,asimptomatica

260. CM.Mecanismele patogene care stau la baza supuratiilor perimaxilare sau ale spatiilor
fasciale sunt :
a. calea transosoasa
b. calea submucoasa
c. calea mucoasa
d. calea directa
e. calea limfatica

261. CM.Supuratiile din sfera oro-maxilo-faciala pot fi determinate de :


a. patologia dento-parodontala
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

b. anomalii dento-maxilare
c. complicatiile extractiei dentare
d. complicatiile anesteziei loco-regionale
e. sinuzita rinogena

262. CM.Din punct de vedere anatomo-patologic supuratiile pot fi clasificate in :


a. celulita acuta
b. celulita cronica
c. abces
d. granulom
e. flegmon

263. CM.Despre celulita acuta sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este expresia clinica a unei inflamatii ireversibile
b. este expresia clinica a unei inflamatii supurative
c. clinic,apare o tumefactie dureroasa in dreptul factorului cauzal dentar,cu
tendinta extensiva
d) tegumentele acoperitoare sunt congestionate
d. tratamentul nu include antibioterapie

264. CM.Despre abcesul dentar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. a) este o colectie supurata limitata
b. la palpare se deceleaza fluctuenta
c. tegumentele acoperitoare sunt de aspect normal
d. starea generala este alterata
e. se poate remite spontan

265. CM.Despre flegmon sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. apare cand organismul reuseste sa stagneze inflamatia acuta si sa
neutralizeze noxele
b) este o supuratie difuza cu caracter extensiv
c) continutul sau este purulent
d) se remarca o tumefactie masiva,dura
b. nu se percep crepitatii gazoase

266. CM.Tratamentul flegmonului cuprinde :


a. reechilibrarea starii generale a pacientului
b. incizia si drenajul tuturor spatiilor fasciale implicate in procesul supurativ
difuz
c) pastrarea pe arcada a factorului cauzal dentar
d) antibioterapie urmata de expectativa
indepartarea factorului cauzal dentar

267. CM.Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale se refera la


a. incizia se practica pe coama crestei alveolare
b. alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

afectate
c) inciziile cutanate sunt mici
d) drenajul supuratiei se practica preferabil cu tuburi fixate la tegument sau
mucoasa spalaturile antiseptice efectuate sunt unidirectionale

268. CM.Anestezia loco-regionala pentru incizia supuratiilor oro-maxilo-faciale este indicata in


urmatoarele situatii :
a. abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare
b. abcese de spatii fasciale
c. in cazul pacientilor care refuza anestezia generala
d. in cazul pacientilor necooperanti
e. in cazul pacientilor care prezinta o stare generala alterata,cand anestezia
generala este contraindicata,tratamentul chirurgical fiind o urgenta

269. CM.Infectiile periosoase pot fi cantonate in urmatoarele spatii :


a. spatiul vestibular
b. spatiul palatinal
c. spatiul lingual
d. spatiul corpului mandibulei
e. spatiul paramandibular

270. CM.Aspectele clinice ale supuratiei spatiului vestibular in faza subperiostala se refera la :
a. la palpare se deceleaza o zona de fluctuenta
b. apar dureri intense,continue
c. fibromucoasa corespunzatoare dintelui cauzal este congestionata si
edematiata
d) se deceleaza o tumefactie fara limite precise
tumefactia nu este dureroasa la palpare

271. CM.Tratamentul supuratiei spatiului vestibular consta in :


a. incizia si drenajul pe cale orala a colectiei supurate
b. tratamentul dintelui cauzal dupa rezolutia fenomenelor inflamatorii acute
c. sutura plagii cu fire separate
d. plasarea unei lame de dren pentru 24-48 de ore
e. plasarea unei lame de dren pentru 7 zile

272. CM.Supuratiile spatiului palatinal au ca punct de plecare :


a. incisivul central maxilar
b. incisivul lateral maxilar
c. radacinile palatinale ale molarilor maxilari
d. caninul maxilar
e. radacinile palatinale ale premolarilor maxilari

273. CM.Aspectele clinice ale supuratiei spatiului palatinal cuprind :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. la nivelul palatului se observa o tumefactie sferica,rigida


b. la nivelul palatului se observa o tumefactie hemisferica,elastica
c. tumefactia nu este dureroasa la palpare
d. tumefactia prezinta fluctuenta la palpare in zona centrala
e. evolutia nefavorabila a abcesului palatinal duce la extinderea supuratiei
contralateral

274. CM.Aspectele clinice ale abcesului perimandibular extern cuprind :


a. trismus
b. o tumefactie ce face corp comun cu marginea bazilara a mandibulei
c. palparea marginii bazilare a mandibulei este posibila
d. tumefactia este dura la palpare
e. examenul oral evidentiaza congestia,edematierea si impastarea mucoasei
in dreptul dintelui cauzal

275. CM.Despre abcesul spatiului paramandibular sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. se mai numeste abces migrator al obrazului
b. cauza cea mai frecventa este reprezentata de pericoronarita supurata a
molarului de minte inferior
c) cauza cea mai frecventa este reprezentata de infectiile dento-parodontale
ale molarilor maxilari si mandibulari,mai rar ale premolarilor
d) la palpare in grosimea obrazului se deceleaza un cordon ce leaga tumefactia din obraz de
capusonul de mucoasa ce acopera molarul deminte nu este prezent trismusul

276. CM.Supuratiile spatiului infretemporal recunosc drept cauza :


a. puctii anestezice la tuberozitate ce nu respecta normele de asepsie si
antisepsie
b) puctii sinuzale efectuate gresit
c) pericoronarita supurata a molarului de minte inferior
d) infectii dento-parodontale ale molarilor superiori difuzarea infectiilor din spatiile vecine

277. CM.Punctul de plecare al abcesului de spatiu submandibular il constituie :


a. infectiile dento-parodontale ale caninilor superiori
b. infectiile dento-parodontale ale molarilor inferiori
c. litiaza glandei submandibulare
d. litiaza glandei parotide
e. adenitele supurate

278. CM.Aspectele clinice ale supuratiilor spatiului sublingual cuprind :


a. bolnavul acuza dureri spontane si provocate in timpul masticatiei,deglutitiei
si fonatiei
b) tumefactia submentoniera este difuza
c) examenul oral releva o bombare a planseului anterior ce ridica plica
sublinguala si imprima un aspect de „creasta de cocos"
d) mucoasa acoperitoare este de aspect normal
palparea bimanuala deceleaza un planseu anterior impastat difuz,cu o zona de fluctuenta
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

279. CM.Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu submentonier se face cu :


a. adenite supurate submentoniere
b. abcesul spatiului sublingual
c. abcesul vestibular
d. flegmonul difuz al planseului bucal
e. stafilococii cutanate labio-mentoniere

280. CM.In etiologia abcesului de spatiu pterigomandibular intalnim :


a. punctii anestezice „septice" la tuberozitate
b. procese infectioase ale molarilor superiori
c. punctii anestezice „septice" la spina Spix
d. procese infectioase ale molarilor inferiori
e. osteomielita ramului mandibular

281. CM.Aspectele clinice ale abcesului de spatiu pterigomandibular cuprind :


a. trismus intens
b. deschiderea fortata a gurii determina deviatia mentonului de partea sanatoasa
c) ingustarea istmului faringian
d) deschiderea fortata a gurii determina deviatia mentonului de partea bolnava tumefactia este
plasata la nivelul unghiului mandibular

282. CM.Cauzele supuratiilor laterofaringiene sunt reprezentate de :


a. litiaza glandei submandibulare
b. pericoronaritele supurate ale molarilor de minte
c. amigdalite
d. otite medii
e. sinuzita frontala

283. CM.In supuratiile difuze procesul infectios are urmatoarele caracteristici :


a. o tendinta extensiva
b. se asociaza cu o necroza tisulara marcata
c. apar colectii supurate bine delimitate
d. aparitia sa este determinata de scaderea rezistentei organismului
e. colectiile supurate bine delimitate sunt absente

284. CM.Flegmonul planseului bucal :


a. se mai numeste si „angina Ludwig"
b. cuprinde toate structurile planseului bucal
c. are ca punct de plecare pericoronaritele supurate ale molarilor de minte
superiori
d) debuteaza cel mai frecvent sub forma unei supuratii a spatiului sublingual
focarul hipertoxic gangrenos principal este localizat cel mai frecvent la
nivelul spatiului retromolar

285. CM.Aspectele clinice ale flegmonului de planseu bucal cuprind :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. tumefactia este masiva


b. tumefactia se intinde de la un gonion la celalalt
c. la palpare bimanuala se percepe fluctuenta
d. la palpare tumefactia are o duritate lemnoasa
e. este prezent edemul „in pelerina"

286. CM.Aspectele clinice ale flegmonului de planseu bucal cuprind :


a. stare toxico-septica cu discordanta intre puls si temperatura
b. nu sunt prezente tulburari functionale
c. tegumentele acoperitoare sunt marmorate
d. limba este impinsa posterior
e. planseul anterior bombeaza depasind marginea incizala a frontalilor
superiori

287. CM.Flegmonul de planseu bucal poate determina :


a. tromboflebite ale sinusurilor craniene
b. meningite septice
c. mediastinite acute
d. gangrena pulmonara
e. necroza pulpara

288. CM.Tratamentul flegmonului de planseu bucal cuprinde :


a. o incizie cutanata in forma de „potcoava" de la un unghi mandibular la
celalalt
b) mai multe incizii orale
c) drenajul larg cu tuburi de politen pereche fixate la tegument pentru fiecare
spatiu in parte
d) drenajul se mentine 24-48 de ore
irigatii cu solutii antiseptice de 4-6 ori pe zi

289. CM.Aspectele clinice ale flegmonului difuz hemifacial cuprind :


a. tumefactia are o tendinta extensiva
b. edemul de insotire se mai numeste edem „in pelerina"
c. in stadii avansate tumefactia prezinta crepitatii gazoase
d. tegumentele acoperitoare sunt cianotice,in tensiune
e. la inspectie se observa aspectul de „creasta de cocos" a planseului anterior

290. CM.In etiopatogenia fasciitelor necrozanteintalnim :


a. streptococul betahemolitic
b. stafilococul auriu
c. streptococul mutans
d. germeni aerobi
e. tabagismul

291. CM.Complicatiile infectiilor oro-maxilo-faciale sunt :


a. mediastinita
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

b. celulita
c. tromboza sinusului cavernos
d. abcesul cerebral
e. meningita

292. CM.Aspectele clinice ale adenitei acute congestive se refera la :


a. prezenta unei colectii supurate bine delimitate
b. stare generala alterata cu febra si astenie
c. prezenta unui nodul elastic,sensibil la palpare
d. tegumentele acoperitoare sunt congestionate
e. procesul de periadenita determina fixarea ganglionului de tesuturile vecine

293. CM.Adenita acuta submandibulara prezinta urmatoarele caracteristici :


a. debuteaza ca un nodul elastic,nedureros si mobil
b. prin periadenita ganglionul se fixeaza de marginea bazilara
c. marginea bazilara este accesibila palparii
d. tegumentele prezinta un aspect normal
e. trismusul si disfagia sunt moderate sau absente

294. CM.Infectiile nespecifice ale oaselor maxilare sunt :


a. osteita
b. actinomicoza cervico-faciala
c. osteomielita
d. osteonecroza
e. sifilisul

295. CM.Osteomielita poate fi surprinsa din punct de vedere anatomo-patologic in urmatoarele


stadii :
a. stadiul de congestie osoasa
b. stadiul de congestie mucoasa
c. stadiul de supuratie osoasa
d. stadiul de necroza osoasa
e. stadiul de reparatie osoasa

296. CM.Imaginile radiologice in cazul unei osteomielite supurate acute pot fi de :


a. „os marmorat"
b. „miez de paine"
c. „stropitoare"
dradioopacitate bine delimitata
„sarcofag"

297. CM.Infectiile specifice ale oaselor maxilare sunt :


a. osteoperiostita
b. actinomicoza cervico-faciala
c. sifilisul (luesul)
d. osteomielita cronica nesupurata (Garre)
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e. tuberculoza

298. CM.La nivelul oaselor maxilare se descriu urmatoarele entitati patologice in cazul
infectiei cu sifilis :
a. sancrul sifilitic
b. sifiloamele
c. gomele
d. sifilidele
e. tuberculii

299. CM.Debutul acut al actinomicozei cervico-faciale se caracterizeaza prin :


a. prezenta unui proces supurativ periosos sau de spatii fasciale
b. debut nodular
c. perilezional pot sa apara numeroase microabcese care pot fistuliza spontan
d. secretia caracteristica are aspect de „granule de sulf"
e. leziunile sunt initial circumscrise

300. CM.Actinomicoza osoasa prezinta urmatoarele forme anatomo-clinice :


a. actinomicoza osoasa centrala (pseudotumorala)
b. ulceratia
c. actinomicoza osoasa periferica (rarefianta)
d. goma
e. tuberculul

301. CM.Despre sinusul maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este cel mai voluminos sinus paranazal
b. este situat in mod constant in procesele osului maxilar
c. este o cavitate pneumatica
d. este situat in corpul osului maxilar
e. se formeaza in luna a 9-a intrauterina

302. CM.Despre sinusul maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este singurul sinus prezent la nou-nascut
b) este localizat in meatul nazal superior
c) dezvoltarea definitiva a sinusului maxilar se produce in jurul varstei de 25
de ani
d) forma sinusului maxilar este modelata de forma fetei
e) la adult are forma unei piramide triunghiulare

303. CM.Despre sinusul maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este considerat o anexa a cavitatii bucale
b. drenajul fiziologic al sinusului maxilar se face printr-un orificiu care se
deschide in meatul nazal mijlociu
c) are un rol important in deglutitie
d) contribuie la reglarea presiunii intranazale
e) mucoasa care acopera peretii sinuzali este de tip respirator
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

304. CM.Dintii cu raport sinuzal sunt :


a. molarul unu superior
b. molarul doi superior
c. mai rar incisivul lateral superior
d. premolarul doi superior
e. molarul trei superior

305. CM.Despre sinuzita maxilara de cauza dentara sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a. este cea mai frecventa afectiune sinuzala intalnita la sugari
b. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor
patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar
c) este rara la copii si tineri
d) se intalneste de obicei la adulti
e) are o incidenta relativ scazuta in randul populatiei generale

306. CM.Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara sunt :


a. afectiuni dento-parodontale ale dintilor sinuzali
b. esecuri ale tratamentelor ortodontice
c. accidente si complicatii ale extractiei dentare
d. obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu
e. esecuri in implantologia orala

307. CM.Semnele clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt :


a. rinoree purulenta,anterioara sau posterioara,unilaterala
b. durere unilaterala,localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei,exacerbata de
pozitia decliva a capului
c) dureri dentare,uneori cu caracter pulsatil
d) oboseala
e) senzatie de plenitudine sau presiune in zona geniana

308. CM.Semnele clinice ale sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara sunt :
a. durere iradianta in zona sinusului afectat
b. obstructie nazala si tuse iritativa
c. stare generala alterata,inapetenta,curbatura
d. refluarea lichidelor pe nas (in comunicarile oro-sinuzale)
e. halena fetida

309. CM.Examenele complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara consta in


a. rinoscopia anterioara
b. rinoscopia posterioara
c. diafanoscopia (transiluminarea)
d. radiografii standard pentru sinusurile anterioare ale fetei (SAF)
e. teleradiografia de profil

310. CM.Examenele complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara consta in


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. radiografii dentare (retroalveolare,ortopantomografii)


b. examen CT sau RMN
c. punctia sinusului maxilar
d. endoscopia sinuzala (sinusoscopia)
e. otoscopia

311. CM.Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de :


a. sinuzita maxilara alergica
b. chistul mucos intrasinuzal
c. sinuzita acuta rinogena
d. supuratiile geniene de cauza dentara
e. osteomielita maxilarului

312. CM.Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de :


a. sinuzita cronica rinogena
b. nevralgii infraorbitare
c. tumorile maligne de mezo- sau suprastructura
d. sinuzita acuta rinogena
e. sinuzitele maxilare specifice (tuberculoasa,luetica,actinomicotica)

313. CM.Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu :


a. propagarea infectiei la celelalte sinusuri (pansinuzite)
b. osteita peretilor sinuzali
c. osteomielita maxilarului
d. tulburari renale
e. amigdalite

314. CM.Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in :


a. indepartarea factorului cauzal
b. cura radicala a sinusului maxilar
c. asigurarea drenajului sinuzal
d. tratament medicamentos
e. radioterapie

315. CM.Tratamentul sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara consta in :


a. indepartarea factorului cauzal
b. tratament medicamentos
c. tratament chirurgical
d. chimioterapie
e. evitarea accidentelor extractiei dentare

316. CM.Despre cura radicala a sinusului maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a. are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei sinusului maxilar
b. are ca scop indepartarea partiala a mucoasei sinuzale inflamate
c. in cazul sinuzitei maxilare cronice de origine dentara procedeul chirurgical
cel mai indicat este Caldwell-Luc
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

d) este tratamentul de electie in cazul sinuzitei maxilare acute de origine dentara


e) abordul sinusului maxilar se realizeaza la nivelul fosei canine

317. CM.In etiopatogenia comunicarilor oro-sinuzale intalnim :


a. extractia dintilor cu raport sinuzal
b. traumatisme la nivelul etajului superior al fetei
c. interventii chirurgicale la nivelul procesului alveolar maxilar (rezectii apicale,
chistectomii)
d) procese patologice infectioase nespecifice si/sau specifice
e) manevre chirurgicale blande in extractia dentara

318. CM.Semnele clinice ale comunicarii oro-sinuzale imediate (deschiderea accidentala a


sinusului maxilar) sunt :
a. sangerare mai abundenta din alveola,uneori cu aspect aerat
b. proba Valsalva negativa
c. explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de
„cadere in gol"
d) prezenta unui orificiu fistulos la nivelul crestei alveolare
e) examinarea dintelui extras releva prezenta unui granulom sau chist care a
erodat peretele sinusului

319. CM.Tratamentul in cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar rezultata prin


extractia completa a dintelui,de sub 2 mm,consta in :
a. sutura margino-marginala a gingivomucoasei alveolei postextractionale
b. nu este necesar un tratament chirurgical
c. supraalveolar se aplica o mesa iodoformata mentinuta cu o ligatura de
sarma „in 8" pe dintii vecini
d) evitarea variatiilor presionale intrasinuzale
e) alimentatia in primele trei zile va fi lichida sau semilichida

320. CM.Tratamentul comunicarii oro-sinuzale rezultate prin extractia completa a dintelui,de


peste 7 mm,consta in :
a. evitarea variatiilor presionale intrasinuzale
b. plastia comunicarii intr-un singur plan
c. plastia comunicarii in doua planuri
d. nu este necesar un tratament chirurgical
e. plastia comunicarii cu lambou vestibular si/sau palatinal

321. CM.Tratamentul comunicarii oro-sinuzale vechi presupune :


a. sutura margino-marginala a gingivomucoasei alveolei postextractionale
b. practicarea unei cure radicale a sinusului maxilar
c. plastia comunicarii oro-sinuzale se face,de preferat,in aceeasi sedinta cu
realizarea curei radicale de sinus maxilar
d) pentru comunicarile oro-sinuzale vechi de mici dimensiuni se poate efectua
plastia in doua planuri
e) pentru comunicarile oro-sinuzale vechi de mici dimensiuni se poate efectua
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

plastia intr-un singur plan

322. 328. CM.Sunt considerate plagi infectate (complicate) :


a. plagile mai recente de 6 ore
b. plagile rezultate in urma actiunii unor agenti traumatici cu energie cinetica
crescuta
c) plagile contuze sau zdrobite,cu margini neregulate sau/si necrotice
d) plagile rezultate in urma actiunii unor agenti traumatici ascutiti
e) plagile lipsite de contaminare externa

323. CM.Decontaminarea si debridarea plagilor consta in :


a. explorarea plagii si indepartarea corpilor straini
b. spalaturi abundente cu ser fiziologic steril
c)spalaturi abundente cu solutii antiseptice
d) spalaturi abundente cu alcool sanitar
e) excizarea marginilor plagii cu aspect necrotic

324. CM.Despre sutura primara imediata sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. se realizeaza in cazurile in care pacientul s-a prezentat la medic la mai
mult de 24 de ore de la producerea accidentului
b) este sutura care se practica in primele 24 de ore de la producerea
accidentului
c) plagile neinfectate vor fi suturate cat mai curand posibil dupa traumatism,
chiar daca nu se reuseste asigurarea unei bune hemostaze
d) marginile plagii trebuie repozitionate corect,afrontate exact si suturate usor
eversat,fara tensiune
e) pentru plagile post-traumatice,cel mai frecvent se utilizeaza sutura cu fire
separate

325. CM.Despre sutura secundara sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. se realizeaza in cazurile in care pacientul s-a prezentat la medic la mai
mult de 24 de ore de la producerea accidentului,pana la 3-7 zile
b) plaga se protejeaza printr-o „sutura de pozitie"
c) se practica in cazul unor plagi intinse,cu zdrobiri ale tesuturilor,cu lipsa de
substanta,care nu permit realizarea suturii primare
d) consta in ghidarea vindecarii secundare prin excizii limitate
e) sutura plagilor tegumentelor faciale va respecta o serie de puncte-cheie

326. CM.Factorii de risc locali pentru vindecarea intarziata a plagilor sunt :


a. corpi straini restanti in plaga dupa efectuarea suturii primare
b. varsta avansata
c. sutura plagii in tensiune
d. radio/chimioterapia in antecedente
e. suprainfectarea plagii

327. CM.Tratamentul cicatricilor consta in:


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. revizia chirurgicala a plagii,cu repozitionarea corecta la nivelul punctelor-


cheie
b) pansamente cu solutii antiseptice
c) detensionarea cicatricilor retractile
d) excizia zonelor care prezinta tatuaje traumatice
e) sutura cu fire „in U" („in saltea")

328. CM.Despre fracturile de mandibula sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. au frecventa cea mai crescuta la sexul masculin (60-80%)
b. afecteaza in special adultii tineri
c. au frecventa cea mai crescuta la sexul feminin (60-80%)
d. frecventa este cea mai mare pentru fracturile localizate la nivelul ramului
mandibular
e) frecventa este cea mai mare pentru fracturile corpului mandibular

329. CM.Printre factorii etiologici ai fracturilor de mandibula se numara :


a. agresiunile umane
b. accidentele rutiere
c. accidentele de munca
d. factorii iatrogeni
e. tratamente ortodontice de tipul disjunctiei intermaxilare

330. CM.Zonele de minima rezistenta ale mandibulei sunt :


a. zona parasimfizara
b. gaura mentoniera
c. spina Spix
d. apofizele genii
e. colul condilului mandibular

331. CM.Fracturile in os patologic" la nivelul mandibulei sunt favorizate de urmatorii factori


locali :
a. osteoporoza
b. chisturi voluminoase
c. tumori benigne ale mandibulei
d. displazia fibroasa
e. osteomielita mandibulei

332. CM.Mecanismele de producere a fracturilor de mandibula sunt urmatoarele :


a. flexie
b. presiune
c. tasare
d. deplasare
e. „in lemn verde"

333. CM.Mecanismul de flexie in cadrul fracturilor de mandibula :


a. este cel mai frecvent intalnit mecanism de producere a fracturilor
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

mandibulare
b) poate determina o fractura directa a mandibulei
c) este caracteristica traumatismelor prin arme de foc
d) poate determina o fractura indirecta a mandibulei
e) produce cel mai frecvent fractura intracapsulara a capului condilului
mandibular

334. CM.Mecanismul de forfecare intalnit ca mecanism de producere a fracturilor mandibulare


:
a. produce fracturi directe
b. se produce prin impact orizontal asupra corpului mandibulei
c. produce fracturi indirecte
d. se produce prin impact vertical pe unghiul mandibulei
e. produce fractura verticala a ramului mandibulei

335. CM.Deplasarile fragmentelor fracturate in cazul fracturilor de mandibula pot fi :


a. deplasari primare
b. deplasari directe
c. deplasari indirecte
d. deplasari secundare
e. deplasari oblice

336. CM.Dupa numarul liniilor de fractura,fracturile mandibulei se pot clasifica in :


a. fracturi unice
b. fracturi duble
c. fracturi triple
d. fracturi complete
e. fracturi cominutive

337. CM.Dupa gradul de interesare osoasa,fracturile mandibulei se pot clasifica in :


a. fracturi cominutive
b. fracturi inchise
c. fracturi incomplete (fisuri)
d. fracturi complete ( fracturi propriu-zise)
e. fracturi duble

338. CM.Dupa localizarea anatomica a liniei de fractura,fracturile ramului mandibular pot fi :


a. fracturi mediane
b. fracturi verticale
c. fracturi oblice
d. fracturi laterale
e. fracturi subcondiliene joase

339. CM.Semnele clinice de intreruoere a continuitatii osoase in cazul fracturilor de mandibula


sunt :
a. deformari osoase ale etajului inferior al fetei
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

b. durere spontana
c. mobilitate anormala a fragmentelor osoase
d. modificari ale raporturilor de ocluzie
e. edemul partilor moi

340. CM.Tulburarile functionale intalnite in fracturile de mandibula se refera la :


a. crepitatii osoase
b. masticatie imposibila
c. jena in deglutitie
d. jena in fonatie
e. tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior (hipoestezii,
anestezii)

341. CM.Fracturile mediane (mediosimfizare) de mandibula se caracterizeaza prin :


a. linia de fractura este situata intre cei doi incisivi centrali inferiori
b. „ocluzie in armonica"
c. „fractura in lambda" (situatie clinica particulara)
d. „ocluzie in doi timpi"
e. la examenul clinic cervico-facial se constata existenta unei plagi
tegumentare zdrobite la nivelul regiunii labio-mentoniere

342. CM.Fracturile paramediane (parasimfizare) de mandibula se caracterizeaza prin


a. linia de fractura se situeaza oriunde intre fata distala a caninului si cea
meziala a molarului de minte
b) linia de fractura se situeaza fie intre incisivul central si incisivul lateral fie
intre incisivul lateral si canin
c) pot fi cu deplasare
d) la examenul oral se observa cel mai frecvent o ocluzie normala la nivelul
fragmentului mic si inocluzie sagitala si verticala pe fragmentul mare,mai
ales in zona anterioara
e) „ocluzia in armonica"

343. CM.Fracturile laterale de mandibula se caracterizeaza prin :


a. linia de fractura se situeaza oriunde intre fata distala a caninului si cea
meziala a molarului de minte
b) pot fi verticale sau oblice
c) se pot produce atat prin mecanism direct cat si indirect
d) sunt aproape intotdeauna fara deplasare
e) sunt fracturi mai rare

344. CM.Fracturile unghiului mandibular se caracterizeaza prin :


a. linia de fractura poate fi situata in plina masa musculara
b. fracturile in plina masa musculara sunt aproape intotdeauna cu deplasare
c. fracturile situate inaintea insertiilor musculare sunt caracterizate prin
deplasari marcate ale fragmentelor osoase
d) tabloul clinic nu evidentiaza prezenta trismusului
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e) traiectul liniei de fractura este vertical,de la incizura sigmoida la marginea


bazilara a mandibulei

345. CM.Fracturile verticale ale ramului mandibular se caracterizeaza prin :


a. sunt fracturi destul de frecvente
b. linia de fractura este situata in plina masa musculara
c. se produc prin mecanism de flexie
d. ocluzia ramane nemodificata
e. prezenta „ocluziei in doi timpi"

346. CM.Fracturile orizontale si oblice ale ramului mandibular se caracterizeaza prin :


a. o incalecare (telescopare) a fragmentelor osoase
b. „ocluzia in doi timpi"
c. clinic se constata edemul post-traumatic la nivelul regiunii mentoniere
d. mandibula deviaza de partea fracturata
e. fracturile localizate in plina masa musculara pot determina hipoestezie sau
anestezie pe traiectul nervului alveolar inferior

347. CM.Fracturile subcondiliene joase (fracturile apofizei condiliene) se caracterizeaza prin :


a. linia de fractura are un traiect vertical
b. sunt de multe ori fracturi fara deplasare
c. este prezenta „ocluzia in doi timpi"
d. fracturile bilaterale determina ocluzie deschisa anterioara
e. mentonul deviaza spre partea sanatoasa

348. CM.Fracturile subcondiliene inalte (fracturile colului condilian) se caracterizeaza prin :


a. colul condilian este considerat zona de rezistenta scazuta a mandibulei
b. nu se produc niciodata deplasari secundare osoase
c. semnele clinice dominante sunt durerea la palparea regiunii preauriculare
si a conductului auditiv extern
d) clinic se constata lipsa transmiterii miscarilor condiliene la palparea
articulatiei temporo-mandibulare
e) pot fi incomplete

349. CM.Fracturile capului condilian (intracapsulare) se caracterizeaza prin :


a. intereseaza strict portiunea intraarticulara a condilului mandibular
b. se produc prin mecanism de tasare
c. se produc de obicei zdrobiri ale capului condilian
d. clinic se poate observa otoragie
e. tulburarile de ocluzie sunt prezente si foarte grave

350. CM.Fracturile apofizei coronoide se caracterizeaza prin :


a. se produc cel mai frecvent prin mecanism direct
b. se produc in urma unui impact vertcal pe menton
c. se produc cel mai frecvent prin mecanism de flexie
d. pot fi fracturi incomplete,fara deplasare
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e. nu se observa tulburari de ocluzie

351. CM.Despre fracturile cominutive sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. liniile de fractura au directii si localizari diferite delimitand multiple
fragmente osoase
b) sunt fracturi partiale ale mandibulei
c) tulburarile ocluzale pot fi grave
d) de multe ori sunt fracturi cu pierderi de substanta osoasa
e) se intalnesc cel mai frecvent la copii prin caderi accidentale pe menton

352. CM.Fracturile procesului alveolar mandibular se caracterizeaza prin :


a. sunt definite ca fracturi partiale ale mandibulei cu pastrarea continuitatii
osoase
b) cel mai frecvent sunt localizate in regiunile laterale
c) sunt fracturi deschise in cavitatea orala
d) se insotesc de fracturi,luxatii sau avulsii ale dintilor de la nivelul portiunii
osoase fracturate
e) nu se insotesc de deplasari osoase vestibulare sau orale

353. CM.Pentru stabilirea diagnosticului de fractura de mandibula se recomanda urmatoarele


tipuri de investigatii radiologice (imagistice) :
a. ortopantomografia
b. radiografia de mandibula in incidenta defilata
c. ecografia
d. CT sau CT cu reconstructie 3D
e. teleradiografia de profil

354. CM.Vindecarea primara a fracturilor de mandibula se caracterizeaza prin :


a)se obtine numai daca se reuseste o reducere anatomica precisa cu
absenta mobilitatii fragmentelor si o vascularizatie buna in focarul de
fractura
b) este mecanismul cel mai frecvent implicat in consolidarea fracturilor de
mandibula
c) se obtine in urma imobilizarii de tip non-rigid
d) se obtine numai in contextul osteosintezei rigide cu placute si suruburi
e) este de fapt un proces de vindecare fara formare de calus extern

355. CM.Vindecarea osoasa secundara in cazul fracturilor de mandibula urmeaza urmatoarele


etape consecutive :
a. consolidare primara in conditiile unui spatiu minim intre fragmente
b. faza initiala
c. faza de calus cartilaginos
d. faza de calus osos
e. remodelarea osoasa
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

356. CM.Durata intregului proces de vindecare secundara a unei fracturi de mandibula in


conditiile unui tratament adecvat este de :
a. 3-4 saptamani la adulti
b. 4-6 saptamani la copii
c. 6-8 saptamani la persoanele in varsta
d. 3-4 saptamani la copii
e. 4-6 saptamani la adulti

357. CM.In plan vertical,zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt reprezentate de
:
a. stalpul anterior (canin)
b. stalpul inferior (palatinal)
c. stalpul lateral (maxilo-malar)
d. stalpul posterior (pterigoidian)
e. stalpul superior (supraorbital)

358. CM.Fracturile partiale ale maxilarului pot interesa :


a. crestele alveolare
b. tuberozitatea maxilara
c. torusul palatin
d. perforarea boltii palatine
e. dintii frontali superiori

359. CM.Fractura de maxilar Le Fort I se caracterizeaza prin :


a. este o fractura verticala
b. se mai numeste fractura transversala joasa
c. se mai numeste fractura de tip Guerin
d. linia de fractura are traiect orizontal
e. se intalneste cel mai frecvent la copii prin caderea cu gura deschisa pe un
corp ascutit

360. CM.Despre fractura Le Fort I sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. intregul proces alveolar impreuna cu bolta palatina este desprins de restul
masivului facial
b) se mai numeste disjunctie cranio-maxilara joasa
c) clinic se observa echimoze vestibulare „in potcoava"
d) palparea este dureroasa retrotuberozitar
e) clinic este prezent un „facies in butoi"

361. CM.Despre fractura Le Fort II sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. linia de fractura are traiect oblic in jos si inapoi
b. osul maxilar este desprins in totalitate de craniu
c. clinic se observa epistaxis bilateral
d. tulburarile de ocluzie sunt minime
e. deformarea etajului mijlociu al fetei,cu infundarea piramidei nazale si a
regiunii infraorbitale,dar cu mentinerea reliefului zigomatic
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

362. CM.Fractura Le Fort III se caracterizeaza prin :


a. se mai numeste fractura de tip Guerin
b. se poate insoti de fracturi propriu-zise ale bazei craniului
c. clinic sunt prezente tulburari oculare : enoftalmie si diplopie
d. mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza
craniului,atat in sens orizontal cat si vertical
e) clinic se observa un maxilar „in acordeon"

363. CM.Fractura medio-sagitala a maxilarului (disjunctia intermaxilara) se caracterizeaza prin


:
a. are traiect vertical prin procesul alveolar intre incisivii centrali
b. intereseaza sutura medio-palatina
c. clinic se observa aspectul de maxilar „in acordeon"
d. clinic se observa echimoze „in binoclu"
e. poate fi cu deschidere anterioara sau cu deschidere posterioara

364. CM.Fractura Huet (la maxilar) :


a. se mai numeste fractura „in inima de carte de joc"
b. asociaza o linie de fractura orizontala Le Fort I/II (unilaterala) cu o fractura verticala
medio-sagitala
c. detaseaza premaxila
d. delimiteaza trei fragmente osoase
e. asociaza doua linii verticale paramediane intre incisivii laterali superiori si
caninii superiori

365. CM.Fractura Walther (la maxilar) :


a. delimiteaza trei fragmente osoase
b. asociaza o linie de fractura orizontala Le Fort I/II cu trei linii verticale
c. asociaza o linie de fractura orizontala Le Fort I/II cu doua linii verticale
d)liniile verticale asociate in fractura sunt una medio-sagitala si doua
paramediane
e) delimiteaza un hemimaxilar

366. CM.Semnele clinice comune fracturilor de maxilar cuprind :


a. tulburari morfologice
b. tulburari ocluzale
c. tulburari functionale
d. tulburari motorii
e. manifestari clinice orbitale

367. CM.Fracturile anterioare,cu deplasare,partiale,ale complexului zigomatic,sunt limitate la :


a. fisuri ale complexului zigomatic
b. rebordul orbital inferior
c. podeaua orbitei
d. peretele lateral al orbitei
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e. peretele antero-lateral al sinusului maxilar

368. CM.Fracturile posterioare,cu deplasare,duble,ale complexului zigomatic :


a. delimiteaza un singur fragment intermediar
b. determina o denivelare „in treapta" a arcadei temporo-zigomatice
c. determina doua fragmente intermediare
d. determina o infundare in forma de sant a arcadei temporo-zigomatice
e. delimiteaza multiple fragmente la nivelul arcadei temporo-zigomatice

369. CM.Semnele clinice ale fracturilor anterioare fara deplasare ale osului malar sunt :
a. asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
b. echimoza palpebrala „in monoclu"
c. discreta hipoestezie in teritoriul nervului infraorbital
d. exoftalmie sau enoftalmie
e. uneori epistaxis unilateral

370. CM.Semnele clinice ale fracturilor posterioare cu deplasare ale osului malar sunt :
a. infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice cu perceperea
unei discontinuitati osoase „in treapta"
b) discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
c) tulburari functionale oculare
d) tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului infraorbital
e) limitarea miscarilor mandibulare

371. CM.Traumatismele dento-alveolare se pot clasifica in :


a. leziuni dentare
b. traumatisme ale tesuturilor dento-parodontale
c. traumatisme ale articulatiei temporo-mandibulare
d. traumatisme ale procesului alveolar
e. leziuni ale mucoasei fixe si mobile

372. CM.Leziunile dentare prezinta urmatoarele forme anatomo-clinice :


a. fisura coronara
b. sindromul de sept
c. fractura coronara cu expunerea camerei pulpare
d. fractura radiculara
e. fractura „in lemn verde"

373. CM.Fractura radiculara in 1/3 medie beneficiaza de urmatorul tratament :


a. daca nu exista deplasare,de obicei se obtine vindecarea fara sa fie necesar
tratamentul endodontic
b) pentru a se asigura vindecarea unei fracturi fara deplasare trebuie sa se
practice imobilizarea rigida a dintelui pentru 3-4 luni
c) daca exista deplasare minima se poate tenta reducerea deplasarii prin
cateterizarea canalului radicular cu instrumentar endodontic
d) daca exista deplasare minima se practica extractia celor doua fragmente
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

dentare
e) daca exista deplasare minima si se reuseste reducerea fracturii,se practica
tratamentul endodontic cu obturatia de canal si imobilizarea rigida a dintelui
pentru 2-3 luni

374. CM.Printre traumatismele tesuturilor parodontale intalnim :


a. contuzia parodontala
b. luxatia cu intruzie
c. luxatia cu egresiune
d. luxatia laterala
e. zdrobirea procesului alveolar

375. CM.Tratamentul subluxatiei dentare consta in :


a. atitudine de expectativa
b. in cazul in care dintele prezinta o mobilitate minima (grad I) se instituie un
regim alimentar (dieta moale)
c) daca dintele prezinta o mobilitate de gradul II este indicata fixarea rigida la
dintii vecini
d) nu este necesara testarea periodica a vitalitatii pulpare
e) irigarea dintelui cu ser fiziologic

376. CM.Tratamentul luxatiei cu intruzie consta in :


a. favorizarea eruptiei dentare ,daca dintele este imatur
b. repozitionarea imediata,chirurgicala,a dintelui in pozitie corecta cu fixarea
lui la dintii vecini
c) extractia dintelui respectiv,indiferent daca este temporar sau permanent
d) aplicarea de forte ortodontice mari pentru repozitionarea dintelui respectiv
cat mai repede posibil
e) fixarea dintelui se va face cu sarma subtire de 0,25 mm

377. CM.Tratamentul avulsiei dentare prin replantarea dintelui la locul accidentului consta in :
a. inspectia dintelui pentru indepartarea detritusurilor
b. palparea dintelui pentru verificarea integritatii sale
c. irigarea dintelui cu ser fiziologic
d. introducerea imediata a dintelui in alveola
e. mentinerea unei presiuni semnificative asupra dintelui pana cand pacientul
ajunge in serviciul de specialitate

378. CM.Un dinte avulsionat poate fi adus in siguranta pana la un serviciu de specialitate in
vederea replantarii astfel :
a. mentinut in lapte
b. mentinut in apa potabila
c. mentinut in mediu uscat
d. mentinut in ser fiziologic
e. mentinut in solutie antiseptica
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

379. CM.Etapele replantarii dentare cuprind :


a. dintele va fi introdus manual in alveola,in pozitie corecta
b. este obligatorie aspirarea cheagului sanguin din alveola inaintea replantarii
c. fixarea dintelui se face cu o atela semirigida pentru 7-10 zile
d. dintele traumatizat se adapteaza in ocluzie
e. daca dupa indepartarea imobilizarii dintele va mai prezenta mobilitate,se va
practica o noua imobilizare pentru un interval mai lung de timp

380. CM.Tratamentul fracturii de proces alveolar consta in :


a. reducerea fragmentului interesat in pozitie corecta prin presiune manuala
b. imobilizarea se mentine timp de 4 saptamani
c. imobilizarea se mentine timp de 6-8 saptamani
d. fixarea fragmentului va fi una rigida
e. pentru fixarea fragmentului interesat se poate folosi sina linguala

381. CM.Printre dispozitivele cele mai utilizate in cadrul tehnicilor de imobilizare in


traumatismele dento-alveolare se numara :
a. gutierele acrilice
b. sinele vestibulare
c. imobilizarea cu sarma in „8"
d. imobilizarea semirigida
e. fronda mentoniera

382. CM.Hiperplazia :
a. se defineste ca o cavitate patologica cu continut lichidian
b. reprezinta o proliferare dismorfica a tesutului din care deriva
c. este constituita dintr-o masa tisulara proliferativa,bine diferentiata
d. este intr-o oarecare masura autolimitanta
e. prezinta capacitate de crestere autonoma

383. CM.Tumorile benigne propriu-zise :


a. sunt proliferari dismorfice de tesuturi,ireversibile
b. prezinta o capacitate de crestere continua,autonoma si teoretic nelimitata
c. au o evolutie rapida
d. cresc prin impingerea tesuturilor adiacente
e. cresc prin infiltrarea tesuturilor adiacente

384. CM.Despre chist sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este o tumora propriu-zisa de dezvoltare,cu o capacitate de crestere
continua
b) este similar hamartromului
c) se defineste ca o cavitate patologica cu continut lichidian sau semisolid
d) este delimitat de o membrana epiteliala
e) reprezinta o proliferare dismorfica a tesutului din care deriva
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

385. CM.Chisturi ale partilor moi orale sunt :


a. chistul dermoid
b. chistul teratoid
c. mucocelul
d. chistul sebaceu
e. chistul limfoepitelial oral

386. CM.Chisturi salivare sunt :


a. chistul branhial
b. chistul dermoid
c. ranula
d. sialochistul
e. mucocelul

387. CM.Despre chistul dermoid sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este un chist de dezvoltare
b. apare cel mai frecvent la varstnici
c. se datoreaza transformarii chistice a incluziilor epiteliale restante la locul de
unire a arcurilor branhiale
d) se poate localiza oriunde pe linia mediana
e) include structuri derivate din toate cele trei straturi germinative embrionare

388. CM.Despre chistul dermoid oral sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a) se dezvolta la nivelul bazei limbii
b) se dezvolta deasupra planului muschiului milohioidian,in planseul bucal anterior
c) poate varia in dimensiuni de la cativa mm pana la 10-12 cm
d) are crestere rapida,simptomatica
e) mucoasa acoperitoare are un aspect congestiv

389. CM.Chistul dermoid oral se caracterizeaza prin :


a. are o consistenta ferm-elastica
b. este mobil pe planurile adiacente
c. la presiune lasa godeu
d. adera de cele mai multe ori de structurile invecinate
e. uneori se pot palpa structuri dure

390. CM.Diagnosticul diferential al chistului dermoid cu localizare in planseul bucal se poate


face cu :
a. ranula sublinguala
b. chistul teratoid
c. ranula suprahioidiana
d. chistul sebaceu
e. tumorile glandelor sublinguale

391. CMDiagnosticul diferential al chistului dermoid situat sub planul muschiului milohioidian
se poate face cu :
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. abcesul lojei submentoniere


b. adenita submentoniera
c. supuratiile lojei sublinguale
d. ranula suprahioidiana
e. tumorile glandelor sublinguale

392. CM.Tratamentul chistului dermoid consta in :


a. tratamentul este strict chirurgical
b. extirparea in totalitate a acestuia
c. extirparea prin abord oral sau cutanat
d. antibioterapie
e. electrocauterizare

393. CM.Despre chistul limfoepitelial oral sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este o leziune rara cu origine la nivelul structurilor limfoide ale cavitatii orale
b. uneori poate fi prezent la nastere
c. se prezinta ca o formatiune nodulara submucoasa
d. poate ajunge la dimensiuni de 10-12 cm
e. la palpare,formatiunea are consistenta ferma si este nedureroasa

394. CM.Despre chistul branhial sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este localizat de-a lungul muschiului steno-cleido-mastoidian
b. are o perioada lunga de latenta,dupa care se dezvolta rapid volumetric
c. tegumentele acoperitoare sunt cianotice
d. la palpare are o consistenta ferma
e. nu se mobilizeaza liber

395. CM.Tratamentul chistului branhial consta in :


a. extirpare chirurgicala
b. abordul chirurgical este cervical
c. abordul chirurgical este oral
d. incizia tegumentara este orizontala
e. desprinderea acestuia de pachetul vasculo-nervos al gatului

396. CM.Despre chistul canalului tireoglos sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. in mod constant chisturile sunt aderente de corpul sau coarnele hioidului
b. este mai frecvent intalnit la sexul feminin
c. este cel mai frecvent chist cervical
d. este rotund,bine delimitat
e. nu se mobilizeaza in deglutitie

397. CM.Diagnosticul diferential al chistului canalului tireoglos se face cu :


a. abcesul lojei submentoniere
b. limfangioame cervicale
c. adenite cronice specifice
d. chistul dermoid
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e. ranula suprahioidiana

398. CM. Despre mucocel sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este o formatiune cu aspect chistic care se datoreaza perforarii canalului
de excretie al unei glande salivare accesorii si patrunderii secretiei salivare
in tesuturile adiacente
b) este o leziune datorata dilatatiei chistice a canalului de excretie a unei
glande salivare accesorii
c) nu prezinta membrana
d) apare in urma unui traumatism acut sau unor microtraumatisme cronice ale
mucoasei orale
e) nu are o etiologie precizata

399. CM.Aspectele clinice ale mucocelului cuprind :


a. apare ca o formatiune nodulara de consistenta ferma
b. mucoasa acoperitoare este nemodificata
c. consistenta este fluctuenta
d. este foarte dureros la palpare
e. de cele mai multe ori mucocelul se „sparge" eliminand continutul salivar

400. CM.Despre sialochist sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. este o leziune datorata dilatatiei chistice a canalului de excretie a unei
glande salivare accesorii
b) poate aparea prin evolutia cronica a unui mucocel
c) apare la copiii mici
d) aspectul clinic este asemanator gusei linguale
e) prin orificiul de excretie se elimina la presiune o cantitate de mucus sau
secretie purulenta

401. CM.Diagnosticul diferential al mucocelului si sialochistului se face cu :


a. hemangioamele de mici dimensiuni
b. tumorile benigne ale glandelor salivare mici
c. chistul dermoid
d. limfangioamele de mici dimensiuni
e. dilatatiile chistice ale canalului Wharton

402. CM.Mucocelul si sialochistul sinusului maxilar se caracterizeaza prin :


a. se localizeaza mai frecvent pe podeaua sinusului maxilar
b. apar in mod special la varstnici
c. apar pe fondul unei sinuzite maxilare acute
d. hipertrofia celulelor specializate de la nivelul mucoasei sinusului maxilar,
secretia de mucus acumulandu-se intre planseul osos al sinusului si mucoasa detasata
e) in evolutie,se dezvolta o cavitate chistica,identificata intamplator in urma unui examen
radiografic

403. CM.Ranula sublinguala :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. se prezinta clinic ca o formatiune chistica,cu dimensiuni variabile


b. se prezinta clinic ca o formatiune tumorala
c. localizarea sa este pe linia mediana,in planseul bucal
d. formatiunea este localizata paramedian,in planseul bucal
e. formatiunea se situeaza sub muschiul milohioidian

404. CM.Despre ranula sublinguala sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. pe masura ce creste in volum,ranula ridica mucoasa planseului bucal
b. coloratia tipica a ranulei sublinguale este albastruie
c. la palpare,ranula are o consistenta ferma
d. este nedureroasa la palpare
e. nu adera la planurile profunde

405. CM.Ranula sublinguala :


a. nu depaseste ca dimensiuni cativa mm
b. poate ocupa in totalitate hemiplanseul in care se gaseste impingand limba
in sus si de partea opusa
c) se poate perfora spontan
d) daca se decomprima,ranula se reface in cateva saptamani
e) deseori,ranula se poate suprainfecta

406. CM.Ranula „in bisac" :


a. este varianta clinica in care formatiunea chistica trece in regiunea
suprahioidiana peste fibrele muschiului milohioidian
b) are forma unei „clepsidre" cu continut lichidian
c) clinic,formatiunea chistica bombeaza submentonier sau/si submandibular
paramedian
d) clinic,formatiunea chistica bombeaza submentonier sau/si submandibular
pe linia mediana tegumentele acoperitoare sunt de aspect normal,aderente

407. CM.Tratamentul ranulei sublinguale este :


a. chirurgical
b. abordul este cervical,submandibular
c. abordul este oral,la nivelul planseului bucal
d. extirparea este dificila deoarece membrana chistica este foarte subtire si
extrem de aderenta la tesuturile adiacente
e) marsupializarea

408. CM.Chistul sebaceu si chistul epidermoid :


a. apar relativ frecvent la nivelul tegumentelor cervico-faciale
b. localizarile cele mai frecvente sunt la nivelul regiunii frontale
c. se manifesta clinic sub forma unui nodul solitar
d. consistenta este ferma sau fluctuenta
e. tegumentele,prin transluciditate,lasa sa se vada formatiunile chistice de
culoare albastruie
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

409. CM.Tratamentul unui chist sebaceu/epidermoid suprainfectat consta in :


a. extirparea completa in regim de urgenta
b. se temporizeaza interventia chirurgicala de extirpare a chistului
c. se administreaza antibiotice in concordanta cu etiologia stafilococica a
infectiei
d) nu este necesara administrarea de antiinflamatoare
e) daca chistul se transforma intr-o colectie supurativa este necesara incizia si
drenajul colectiei si amanarea interventiei chirurgicale de extirpare a
chistului pana la refacerea chistului

410. CM.Hiperplazia fibroasa inflamatorie :


a. este localizata la nivelul planseului bucal
b. se mai numeste epulis fissuratum
c. apare pe fondul iritatiei cronice a mucoasei fundului de sant vestibular
datorita instabilitatii unei proteze dentare mobile
d) se localizeaza cu predilectie pe versantul vestibular al arcadei superioare
e) se localizeaza cu predilectie la nivelul tuberozitatii maxilare

411. CM.Hiperplazia fibroasa inflamatorie se caracterizeaza prin :


a. se prezinta sub forma a doua pliuri de mucoasa paralele cu creasta
alveolara
b) santul dintre cele doua pliuri de mucoasa formate corespunde marginii
protezei dentare mobile
c) mucoasa acoperitoare poate avea aspect hiperemic
d) leziunea prezinta la palpare fluctuenta
e) leziunea este extrem de dureroasa la palpare

412. CM.Polipul fibroepitelial :


a. este o varianta a hiperplaziei fibroase inflamatorii cu localizare la nivelul
mucoasei palatului dur
b) are aspectul clinic al unei formatiuni vegetante pediculate
c) nu are legatura cu iritatia cronica produsa de proteza dentara mobila
d) formatiunea se observa clinic doar prin ridicarea de pe plan si explorarea
instrumentala,ea fiind „comprimata" de proteza
e) mucoasa acoperitoare poate prezenta o ulceratie

413. CM.Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie :


a. este o varianta de hiperplazie fibroasa inflamatorie localizata la nivelul
mucoasei palatului dur
b) se poate localiza si la nivelul crestei alveolare inferioare
c) apare la purtatorii de proteze mobile incorect adaptate
d) se manifesta clinic sub forma unei formatiuni vegetante pediculate
e) se manifesta clinic sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni,
cu aspect de „broboane"

414. CM.Tratamentul hiperplaziei fibroase inflamatorii (epulis fissuratum) consta in :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. se recomanda pacientului sa renunte la purtarea protezei dentare timp de


10-14 zile
b) se prescrie un colutoriu oral antiinflamator
c) indiferent daca leziunea se remite sau nu,se practica excizia in totalitate a
zonei hiperplazice
d) dupa interventia chirurgicala se recomanda pacientului sa nu poarte
proteza dentara timp de 7 zile
e) uneori este necesara captusirea vechii proteze dentare in hipercorectie

415. CM.Granulomul piogen :


a. este o masa pseudotumorala pediculata sau sesila
b. are o culoare de la roz la rosu intens (purpuriu) in functie de vechimea
leziunii
c) suprafata leziunii poate prezenta zone ulcerative
d) la palpare are o consistenta ferma
e) sangereaza la cel ami mic traumatism

416. CM.Epulisul granulomatos :


a. este un granulom piogen localizat la nivelul mucoasei labiale
b. este un granulom piogen gingival
c. este cea mai frecventa forma de granulom piogen oral
d. apare in spatiul interdentar,in special pe versantul vestibular
e. este in legatura cu o proteza dentara mobila

417. CM.Botriomicomul :
a. este granulomul piogen localizat la nivelul mucoasei labiale,linguale sau
jugale
b) apare pe fondul unei iritatii acute
c) este in legatura cu un dinte care prezinta o carie subgingivala
d) apare pe fondul unei igiene orale deficitare
e) este legat de traumatizarea mucoasei in momentul contactului arcadelor
dentare (ex.:traumatisme acute ale mucoasei prin muscare in timpul
miscarilor functionale)

418. CM.Tratamentul granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) consta in :


a. extirparea chirurgicala cu margini de siguranta de aproximativ 2 mm
b. nu se indeparteaza periostul subiacent
c. daca se constata ca este moale,demineralizat,se practica chiuretajul osos
pana in tesut sanatos
d) extractia dintelui/dintilor adiacenti este obligatorie
e) plaga postoperatorie se vindeca per secundam

419. CM.Fibromul osifiant periferic (epulisul fibros) :


a. se localizeaza la nivelul crestei alveolare dentate
b. se localizeaza la nivelul crestei alveolare edentate
c. localizarea cea mai frecventa este in regiunea frontala
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

d. se prezinta clinic sub forma unei mase pseudotumorale gingivale,localizate


la nivelul papilei interdentare
e) consistenta la palpare este moale

420. CM.Granulomul periferic cu celule gigante (epulisul cu celule gigante) :


a. este o leziune extrem de rara care apare la nou-nascuti
b. se localizeaza exclusiv la nivelul crestei alveolare,in legatura cu un dinte
cauzal care prezinta un factor iritativ gingivo-parodontal
c) se prezinta ca o leziune nodulara
d) are o culoare roz-rosie
e) examenul radiologic in cazul zonelor edentate evidentiaza o creasta
alveolara subiacenta cu un aspect de „os ciupit"

421. CM.Tratamentul granulomului periferic cu celule gigante consta in :


a. extirparea in totalitate a formatiunii cu margini libere plasate in tesut
sanatos (aproximativ 2 mm)
b) indepartarea factorului iritativ local nu este obligatorie
c) chiuretajul osos pana in tesut sanatos este obligatorie
d) vindecarea plagii se face prin epitelizare secundara
e) plaga se inchide prin sutura primara

422. CM. Granulomul congenital (epulisul congenital) :


a. afecteaza cel mai adesea sexul masculin (90% din cazuri)
b. se manifesta clinic ca o formatiune cu aspect pseudotumoral
c. se localizeaza pe creasta alveolara sau in mod exceptional la nivelul
mucoasei linguale
d) suprafata sa este neregulata
e) are forma ovoidala sau multilobulata

423. CM.Papilomul :
a. este o proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului
b. cauza probabila a aparitiei sale este infectia cu virusul papiloma uman (HPV)
c. suprafata tumorii este neteda
d. se manifesta clinic ca o formatiune tumorala cu crestere exofitica, verucoasa sau
onopidiforma
e. nu prezinta prelungiri digitiforme

424. CM.Localizarile papiloamelor sunt :


a. la nivelul mucoasei linguale
b. la nivelul faringelui
c. la nivelul rosului de buza
d. la nivelul planseului bucal
e. la nivelul luetei

425. CM.Fibromul :
a. este o formatiune tumorala intalnita extrem de rar la nivelul mucoasei
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

cavitatii orale
b) se manifesta clinic sub forma unor leziuni nodulare
c) prezinta o baza de implantare sesila sau pediculata
d) localizarea este variata la nivelul cavitatii orale,putand fi situat pe mucoasa
linguala,jugala,la nivelul buzelor,palatului,planseului bucal sau gingivo-
mucoasei procesului alveolar
e) nu se intalneste niciodata localizat la nivelul tegumentelor cervico-faciale

426. CM.Fibromul tegumentar :


a. este localizat cel mai frecvent la nivelul regiunii geniene,nazale sau frontale
b. se prezinta sub forma unui nodul mobil
c. tesutul acoperitor are un aspect congestiv
d. prezinta fluctuenta la palpare
e. este o formatiune fixata la tegument

427. CM.Fibromatoza gingivala :


a. este o afectiune cu caracter ereditar
b. este o afectiune congenitala
c. se manifesta clinic prin marirea de volum a fibromucoasei gingivale
d. consistenta sa este moale,lasa godeu la presiune
e. poate fi neteda sau nodulara

428. CM.Diagnosticul diferential al fibromatozei gingivale se face cu :


a. hiperplazia gingivala medicamentoasa
b. hiperplazia gingivala din leucemii acute
c. papilomul mucoasei orale
d. granulomul piogen gingival
e. neurofibromatoza ereditara

429. CM. Lipomul :


a. este o tumora benigna a tesutului adipos
b. la nivel cervico-facial se prezinta ca o masa tumorala cu crestere lenta
c. deformeaza progresiv regiunea in care apare
d. are o consistenta ferma,fibroasa
e. tegumentele acoperitoare au aspect normal

430. CM.Schwannomul :
a. se prezinta clinic sub forma unei mase nodulare fixate pe planurile
adiacente
b) se asociaza in mod tipic cu traiectul unui nerv
c) pentru localizarile endoosoase,manifestarea clinica este de parestezie sau
anestezie in teritoriul nervului din care provine
d) evolueaza prin crestere constanta
e) la nivelul cavitatii orale apare cel mai frecvent la nivelul limbii

431. CM.Hemangiomul :
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. este cea mai frecventa tumora a perioadei copilariei


b. se localizeaza in mod special in teritoriul oro-maxilo-facial
c. tumora se goleste de sange la presiune
d. in primele zile dupa nastere,tumora se dezvolta rapid
e. hemangiomul superficial tegumentar este reliefat si boselat,avand o
culoare rosie aprinsa

432. CM.Despre hemangiom sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. faza proliferativa dureaza de obicei 6-10 ani
b. dupa regresia completa in jumatate dintre cazuri tegumentele vor avea
aspect normal
c) cea mai frecventa complicatie este ulceratia
d) localizarile oculare duc la orbire
e) la nastere,hemangiomul se poate identifica cu o macula de culoare
deschisa cu o retea teleangiectatica

433. CM.Tratamentul hemangioamelor mici consta in :


a. radioterapie
b. scleroterapie
c. tratament chirurgical
d. terapie cortizonica
e. chimioterapie

434. CM.Malformatiile capilare :


a. au de obicei o culoare albastruie si sunt compresibile
b. se manifesta clinic sub forma de macule cutanate in „pata de vin de Porto"
c. se localizeaza cel mai frecvent pe fata
d. apar la nivelul sunturilor arterio-venoase
e. se localizeaza in special in zonele de emergenta trigeminala

435. CM.Despre limfangiom sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


a. limfangioamele cervico-faciale apar mai frecvent in regiunea geniana si
parotideo-maseterina
b) limfangioamele orale apar cel mai frecvent in cele 2/3 anterioare ale limbii
c) se descriu 5 tipuri de limfangioame
d) este o leziune cu flux scazut
e) avand in vedere posibilitatea de regresie spontana,se recomanda o
atitudine expectativa cel putin pana la varsta de 5 ani

436. CM.Chisturi odontogene sunt urmatoarele :


a. chistul radicular
b. chistul nazo-palatin
c. chistul folicular (dentiger)
d. chistul de eruptie
e. keratochistul odontogen
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

437. CM.Chisturi neodontogene sunt urmatoarele :


a. chistul nazo-palatin (chistul canalului incisiv)
b. chistul rezidual
c. chistul osos anevrismal
d. chistul median palatinal
e. chistul nazo-labial (nazo-alveolar)

438. CM.Pseudochisturi sunt urmatoarele :


a. chistul gingival al adultului
b. cavitatea osoasa idiopatica
c. chistul globulomaxilar
d. chistul osos anevrismal
e. defectul osos Stafne

439. CM.Cresterea unui chist continua pana cand :


a. se efectueaza chistectomia
b. se administreaza un tratament medicamentos adecvat
c. acesta se deschide intr-o cavitate naturala
d. se indeparteaza factorul stimulator reprezentat de citokine prin inlaturarea
factorului cauzal
e) la un moment dat se opreste in evolutie si poate involua de la sine

440. CM.Keratochistul odontogen primordial :


a. se dezvolta in locul unui dinte
b. se dezvolta in jurul unui dinte
c. deriva din epiteliul adamantin redus
d. deriva din resturile Serres
e. are un caracter recidivant marcat

441. CM.Keratochisturile se localizeaza cel mai frecvent :


a. la mandibula,in dreptul molarului de minte
b. la maxilar,in dreptul molarului de minte
c. la maxilar,in dreptul incisivilor
d. la mandibula,in dreptul incisivilor
e. la maxilar,in dreptul caninului

442. CM.Keratochistul odontogen :


a. X poate fi unilocular sau multilocular
b. X este in general asimptomatic
c. induce resorbtia coronara a dintilor adiacenti
d. induce tulburari senzitive in cazul localizarilor mandibulare
e. X are tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal

443. CM.Keratochistul odontogen :


a. X pe masura ce evolueaza,induce mobilitatea dintilor adiacenti
b. pe masura ce evolueaza,induce resorbtia progresiva a radacinilor dintilor
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

adiacenti
c) impinge pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre creasta alveolara
d) X induce liza corticalelor osoase in zonele unde acestea sunt mai subtiri si
mai putin dense
e) X radiologic,apare sub forma unei leziuni osoase radiotransparente

444. CM.Tratamentul keratochistului odontogen consta in :


a. punctie
b. X marsupializare
c. X rezectie osoasa
d. rezectie apicala
e. X chistectomie

445. CM.Chistul folicular (dentiger) :


a. X apare prin transformarea chistica a sacului folicular care inconjoara
coroana unui dinte neerupt
b)X este intotdeauna atasat la jonctiunea smalt-cement a dintelui neerupt
c) este un chist inflamator
d) X apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibular in legatura cu un
molar de minte inclus sau semiinclus
e) aspectul radiologic tipic este de radioopacitate uniloculara

446. CM.Tratamentul chistului folicular consta in :


a. X chistectomie
b. marsupializare (in cazul chisturilor de mici dimensiuni)
c. X odontectomia dintelui semiinclus sau inclus
d. X marsupializare (in cazul chisturilor de mari dimensiuni)
e. decapusonare

447. CM.Chistul de eruptie :


a. este un chist derivat din resturile Malassez
b. X apare in cazul unui dinte in eruptie,aflat submucos
c. X apare prin separarea foliculului dentar de suprafata coroanei dintelui
d. se localizeaza lateral de dintele in eruptie
e. X la palpare are o consistenta fluctuenta

448. CM.Chistul parodontal lateral :


a. X se gaseste cel mai frecvent in spatiul interdentar de la nivelul premolarilorsau caninilor
b. X este in general asimptomatic
c. X imaginea radiologica este de radiotransparenta interdentara in forma de „picatura"
d. dintii adiacenti sunt devitali
e. radiologic se poate evidentia convergenta radacinilor dintilor adiacenti

449. CM.Chistul gingival al adultului :


a. clinic se prezinta ca o formatiune chistica de mari dimensiuni
b. X se situeaza in dreptul papilei interdentare
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c. X mucoasa acoperitoare lasa sa se vada prin transparenta o coloratie


albastruie
d) radiologic se evidentiaza resorbtii osoase
e) X trebuie diferentiat de abcesul parodontal

450. CM.Chisturile gingivale (alveolare) ale nou nascutului (nodulii Bohn) :


a. X se prezinta sub forma unor papule de mici dimensiuni
b. X sunt situate pe creasta alveolara
c. sunt situate pe mucoasa palatinala,pe linia mediana
d. sunt situate la nivelul valului moale
e. X nu necesita un tratament specific

451. CM.Chistul odontogen calcificat,forma endoosoasa :


a. X este identificat intamplator in urma unui examen radiologic
b. X radiologic are un aspect de „soare rasare" sau „sare si piper"
c. are dimensiuni de cativa mm
d. in stadiile initiale sunt complet radioopace
e. X in evolutie dezvolta calcificari centrale bine circumscrise

452. CM.Chistul nazo-palatin (chistul canalului incisiv) :


a. in evolutie ajunge sa deformeze palatul posterior
b. X imaginea radiologica este de „inima de carte de joc"
c. X are aspect similar unui abces palatinal situat pe linia mediana
d. X mucoasa acoperitoare poate fi integra sau poate prezenta o fistula prin
care se elimina continutul chistic
e) X radiologic apare ca o formatiune bine delimitata,situata intre radacinile
incisivilor centrali superiori,pe linia mediana sau imediat paramedian

453. CM.Chistul median palatinal :


a. X clinic,se prezinta sub forma unei deformatii la nivelul palatului dur imediat
posterior de papila incisiva,pe linia mediana
b) X dimensiunile sale sunt de aproximativ 2 cm
c) X aspectul radiologic este de radiotransparenta bine circumscrisa in palat pe
linia mediana
d) este un pseudochist
e) imaginea radiologica este de „soare rasare"

454. CM.Chistul nazo-labial :


a. apare in partile moi de la nivelul buzei superioare,median
b. X apare in partile moi de la nivelul buzei superioare,paramedian
c. X apare mai frecvent la sexul feminin
d. se dezvolta exclusiv unilateral
e. X tegumentele acoperitoare sunt nemodificate

455. CM.Chistul globulomaxilar :


a. X este un chist endoosos situat intre incisivul lateral si caninul superior
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

b. X rareori,poate fi situat intre incisivul central si incisivul lateral superior


c. este un chist endoosos situat intre incisivul lateral si caninul inferior
d. X in evolutie se poate exterioriza la nivelul partilor moi din fundul de sant
vestibular sau in palat
e) apare endooral ca o deformare asimptomatica

456. CM.Chistul radicular :


a. X este un chist inflamator endoosos
b. X inconjoara apexul unui dinte devital,ca o complicatie a patologiei dentare
c. a fost considerat un chist „fisural"
d. X este cel mai frecvent chist din patologia oaselor maxilare
e. prezinta o varianta anatomo-clinica numita chist botrioid

457. CM.Chistul periapical :


a. X clinic,initial este asimptomatic
b. X in evolutie,la palparea in vestibulul bucal se percepe o consistenta de „minge de
celuloid" sau „coaja de ou spart"
c. X este localizat la nivelul apexului unui dinte cu gangrena pulpara
d. testele de vitalitate ale dintilor cauzali sunt cel mai frecvent pozitive
e. in evolutie,creste in dimensiuni dar nu afecteaza corticala osoasa

458. CM.Chistul periapical :


a. X se poate suprainfecta evoluand spre un abces
b. X prin extindere tridimensionala poate interesa si radacinile dintilor vecini
c. X dupa o evolutie indelungata poate fistuliza
d. radiologic nu se constata modificari la nivelul laminei dura
e. imaginea radiologica este de radiotransparenta cu limite sterse

459. CM.Atitudinea terapeutica fata de chistul radicular consta in :


a. X indepartarea chistului si tratamentul factorului cauzal dentar
b. tratamentul endodontic al dintelui cauzal
c. X chistectomia cu rezectia apicala a dintelui cauzal,daca,conditiile clinice sunt favorabile
d. extractia imediata a dintelui cauzal indiferent de aspectele clinice siradiologice
e. X cura radicala a sinusului maxilar in cazul in care chistul afecteaza mucoasa sinuzala

460. CM.Chistul rezidual :


a. se dezvolta la nivelul suprafetei radiculare laterale
b. se dezvolta pe seama unor canale pulpare aberante
c. X este un chist radicular care persista dupa tratamentul endodontic sau
extractia dentara
d) X clasic,este un chist restant dupa extractia dentara fara chiuretarea alveolei
e) se localizeaza uneori interradicular

461. CM.Tumori ale epiteliului odontogen sunt :


a. cementoblastomul
b. X ameloblastomul
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c. X tumora odontogena scuamoasa


d. odontomul compus
e. odontomul complex

462. CM.Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic :


a. X se localizeaza la mandibula,cel mai adesea in zona molarilor de minte si in
ramul mandibular
b) evolutia sa este rapida,simptomatica
c) X deformeaza progresiv contururile fetei
d) in formele avansate apar intotdeauna parestezie si durere
e) X nu au tendinta de a invada partile moi

463. CM.Aspectul radiologic al ameloblastomului intraosos solid sau multichistic :


a. X este de radiotransparenta multiloculara
b. X daca loculatiile sunt de mici dimensiuni,aspectul radiologic este de „fagure de miere"
c. X daca loculatiile sunt de mari dimensiuni,aspectul radiologic este de „baloane de sapun"
d. da relatii despre prezenta frecventa la nivelul leziunii a unui dinte semiinclus
e. X uneori,aspectul radiologic poate fi aparent de radiotransparenta uniloculara

464. CM.Tratamentul ameloblastomului solid sau multichistic consta in :


a. rezectia marginala,fara margini libere
b. X chiuretajul tumorii
c. radioterapie
d. X rezectia marginala,cu margini libere osoase de cel putin 1-1,5 cm fata de
limitele radiologice ale tumorii
e) X rezectia segmentara si hemirezectia de mandibula cu sau fara dezarticulare

465. CM.Ameloblastomul unichistic :


a. X poate aparea de novo,ca mecanism patogenic
b. X apare mai ales la pacientii tineri
c. se localizeaza cel mai frecvent la maxilar,in zona posterioara
d. X se localizeaza cel mai frecvent la mandibula,in zona posterioara
e. X ca mecanism patogenic,poate aparea prin transformarea tumorala benigna a epiteliului
unui chist odontogen

466. CM.Ameloblastomul extraosos :


a. X deriva cel mai probabil din resturile lamei dentare (Serres)
b. X se prezinta sub forma unei formatiuni tumorale gingivale sesile sau
pediculate
c) poate ajunge la dimensiuni impresionante
d) X se localizeaza pe mucoasa gingivala vestibulara a dintilor laterali,mai frecvent la mandibula
e) radiologic nu se poate evidentia nici o modificare la nivelul osului subiacent

467. CM.Fibromul ameloblastic :


a. este o tumora rara,de origine odontogena
b. X se localizeaza cu predilectie la mandibula,in zona laterala
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c. X poate sa deformeze in timp corticalele osoase


d. X in majoritatea cazurilor,in leziune este prezent un dinte inclus (molar de
minte inferior)
e) X in evolutie,tumora se poate extinde spre ramul mandibular si poate ajunge
sa intereseze intreaga hemimandibula

468. CM.Odontomul :
a. X in stadiul matur este format din smalt si dentina,precum si din cantitati
variabile de pulpa si cement
b) X prezinta doua forme anatomo-clinice
c) forma compusa este constituita sub forma unui conglomerat de smalt si
dentina,fara a avea configuratia unui dinte
d) X forma compusa este mai frevent localizata in zona anterioara
e) X forma complexa este mai frecvent localizata in zona molara

469. CM.Odontomul :
a. X se poate dezvolta in locul unui dinte (aparenta anodontie)
b. X poate fi in vecinatatea unor dinti erupti,inducand divergenta radacinilor
acestora
c) imaginea radiologica este de radiotransparenta
d) X poate impiedica eruptia unui dinte,care ramane inclus intraosos
e) X tratamentul este chirurgical si consta in excizia in totalitate

470. CM.Fibromul odontogen central :


a. X este o tumora extrem de rara
b. X se localizeaza in proportii aproximativ egale la maxilar si la mandibula
c. localizarile maxilare sunt predominant in zona molara
d. X nu este legat obligatoriu de prezenta unui dinte,dar se asociaza cu acesta
in aproximativ 1/3 dintre cazuri
e) formele de mici dimensiuni induc mobilitatea dintilor invecinati

471. CM.Cementoblastomul :
a. X ste o proliferare de tip hamartrom a cementoblastilor cu formarea unei colectii
dezorganizate de cement in jurul radacinii unui dinte
b. afecteaza mai frecvent dintii maxilari
c. X se prezinta ca o aparenta expansiune volumetrica a radacinilor unui dinte (premolar sau
molar)
d. dintele implicat este mobil
e. X radiologic se caracterizeaza prin prezenta unei radioopacitati marcate care inglobeaza
radacinile dintelui

472. CM.Tratamentul cementoblastomului consta in :


a. chiuretaj periapical
b. rezectie segmentara
c. X extractia dintelui monobloc cu cementoblastomul
d. X tratamentul este strict chirurgical
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e. devitalizarea dintelui afectat

473. CM.Osteomul :
a. X are caracter solitar in marea majoritate a cazurilor
b. la nivelul oaselor maxilare localizarea predilecta este la nivelul tuberozitatii
maxilare
c) X se poate localiza la nivelul condilului mandibular
d) X se poate localiza la nivelul sinusului frontal
e) X poate fi periostal si/sau endostal

474. CM.Osteoblastomul :
a. este o tumora osoasa cu o incidenta crescuta
b. X apare mai frecvent la mandibula,in zona posterioara
c. X se manifesta clinic printr-o discreta deformare osoasa
d. consistenta este fluctuenta
e. X radiologic se prezinta sub forma unei radiotransparente rotunde,bine
delimitate,care prezinta focare multiple de radioopacitate

475. CM.Osteomul osteoid :


a. X este o varianta clinica si histopatologica de osteoblastom
b. X la nivelul tumorii sunt prezente numeroase fibre nervoase periferice
c. se manifesta clinic prin dureri moderate,difuze
d. X tumora produce prostaglandine,fapt pentru care este dureroasa
e. X durerea cedeaza la administrarea de aspirina

476. CM.Displazia osoasa (displazia cemento-osoasa) :


a. apare la nivelul oaselor maxilare in zonele in care nu sunt prezenti dinti
b. X forma periapicala se localizeaza in portiunea anterioara a corpului mandibular
c. X forma periapicala este dificil de diferentiat radiologic de un chist radicular periapical
d. X forma periapicala - ligamentul parodontal este respectat de leziune
e. forma periapicala - dintii asociati leziunii sunt intotdeauna devitali

477. CM. Displazia cemento-osoasa focala :


a. are caracter autolimitant,depasind rareori 5 cm
b. X se prezinta ca o leziune unica localizata la nivelul osului alveolar in jurul
apexului unui dinte vital
c) X se localizeaza in special in zona posterioara a corpului mandibular
d) X este total asimptomatica
e) se localizeaza in special in zona anterioara a corpului mandibular

478. CM. Displazia cemento-osoasa florida :


a. X are caracter multifocal
b. X este caracteristica bilateralitatea sau chiar simetria afectarii osoase
c. X se poate localiza atat in zone dentate cat si edentate
d. se poate localiza la nivelul condilului mandibular
e. are caracter familial
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

479. CM.Tratamentul displaziei cemento-osoase consta in :


a. tratament chirurgical
b. X dispensarizarea pacientului
c. X o buna igiena orala
d. X tratarea precoce a oricaror probleme odontale ale dintilor implicati
e. tratament medicamentos

480. CM.Fibromul osifiant :


a. X este o tumora benigna propriu-zisa
b. se localizeaza cel mai frecvent la maxilar in zona premolara sau molara
c. X produce o deformare progresiva a osului
d. durerea si parestezia sunt prezente in mod constant
e. X poate ajunge la dimensiuni impresionante,desfigurand pacientul

481. CM.Radiologic,fibromul osifiant se caracterizeaza prin :


a. radiotransparenta bine definita si uniloculara
b. radiotransparenta multiloculara
c. dezvoltare in mod egal in toate directiile
d. aspect rotund sau usor ovalar
e. nu se instituie in evolutie nici un grad de radioopacitate

482. CM.Tratamentul fibromului osifiant consta in :


a. dispensarizarea pacientului
b. indepartarea completa prin chiuretaj,in cazul formelor de mici dimensiuni
c. rezectia osoasa pentru tumorile de mari dimensiuni
d. administrarea de aspirina
e. indepartarea completa a tumorii cu margini de siguranta de 1-2 mm

483. CM.Condromul :
a. este o tumora benigna alcatuita din cartilaj hialin matur
b. este frecvent intalnit in teritoriul oro-maxilo-facial
c. este frecvent intalnit la nivelul premaxilei,septului nazal,condilului
mandibular si corpului mandibulei
d) are o evolutie rapida,agresiva
e) radiologic are aspectul unei radiotransparente uniloculare cu o zona
centrala de radioopacitate

484. CM.Torusul palatin :


a. reprezinta o exostoza situata la nivelul osului maxilar
b. este o tumora benigna osoasa
c. se situeaza de-a lungul suturii mediane a palatului dur in 1/3 anterioara
d. poate fi discret reliefat sau poate avea aspect lobulat
e. se poate evidentia cu usurinta pe ortopantomografie

485. CM.Torusul mandibular :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. se localizeaza pe fata vestibulara a corpului mandibulei


b. este bilateral in peste 90% din cazuri
c. are consistenta dura,osoasa
d. se trateaza prin rezectie modelanta in cazul formelor de mari dimensiuni
e. se trateaza prin rezectie segmentara

486. CM.Tumora centrala cu celule gigante :


a. este o tumora benigna cu caracter agresiv si osteolitic marcat
b. celulele gigante se numesc si mieloplaxe
c. evolueaza expansiv in partile moi
d. in evolutie,corticala osoasa va fi erodata in totalitate
e. se localizeaza cel mai adesea la mandibula

487. CM.Cherubismul :
a. este o afectiune rara,cu caracter familial,autozomal dominant
b. se manifesta clinic inca de la nastere
c. pacientii prezinta multiple leziuni cu celule gigante ale maxilarului
d. leziunile cu celule gigante ale maxilarului sunt unilaterale
e. da aspect facial „bucalat"

488. CM.Manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans sunt :


a. afectare osoasa unifocala sau multifocala manifestata prin prezenta unor
leziuni osteolitice,deformante,dureroase
b) afectare oculara - vizibilitatea anormala a sclerei situata inferior de iris
c) afectare ganglionara - adenopatie,in special cervicala
d) afectare renala
e) afectare endocrina

489. CM.Boala Paget osoasa :


a. este o afectiune caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si
rezorbtie osoasa
b) cel mai frecvent este afectat maxilarul superior ducand la largirea etajului
mijlociu al fetei
c) asociaza un risc crescut de transformare in osteosarcom
d) se trateaza chirurgical si prin radioterapie
e) nu afecteaza articulatiile invecinate leziunii

490. CM.Factorii de risc locali in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :


a. tutunul
b. alcoolul
c. varsta
d. factorii nutritionali
e. radiatiile solare

491. CM.Factorii generali implicati in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :


a. factorii dentari
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

b. agentii infectiosi
c. deficitul imunitar
d. factorii nutritionali
e. virusul herpes simplex

492. CM.Semnele obiective in cadrul anamnezei unui pacient cu tumora maligna oro-maxilo-
faciala pot fi :
a. leziuni ale buzei sau tegumentelor cervico-faciale fara tendinta de
vindecare
b) senzatie persistenta de corp strain in cavitatea orala sau orofarnge
c) deformari ale contururilor cervico-faciale
d) hemoragii minore persistente fara cauza evidenta la nivelul cavitatii orale
e) epistaxis minor bilateral

493. CM. Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :
a. buza
b. planseul bucal
c. tuberozitatea maxilara
d. palatul dur
e. marginile laterale ale limbii

494. CM. Leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei cavitatii orale sunt :
a. lichenul plan
b. leucoplazia
c. disfagia sideropenica (Sd. Plummer-Vinson)
d. eritroplazia
e. glosita sifilitica

495. CM.Leucoplazia :
a. este definita ca fiind o pata sau placard alb,care nu poate fi indepartata prin stergere,mai
mare de 5 mmcare nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
b. este o afectiune a mucoasei orale cu etiologie incerta
c. se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu peterosii de
eritroplazie
d. reprezinta expresia clinica a displaziei mucoasei,de diferite grade
e. se pot identifica uneori si focare de carcinom in situ

496. CM.Leucoplazia nodulara (granulara,verucoasa) :


a. poate evolua spre carcinom spinocelular
b. se prezinta clinic ca un placard leucoplazic de mici dimensiuni
c. suprafata sa este neregulata,papilara,verucoasa
d. se prezinta clinic ca o pata alba sidefie nereliefata,cu aspect neted
e. la palpare nu prezinta nici un fel de rugozitati

497. CM.Eritroleucoplazia (leucoplazia patata) :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. este definita clinic ca fiind o pata rosie,cu aspect catifelat,care nu poate fi indepartata prin
stergere si care nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
b. poate fi omogena,nodulara sau verucoasa proliferativa
c. se mai numeste boala Bowen
d. este expresia clinica a displaziei de diferite grade,cu zone de displazie de gradul III pe care
se grefeaza multiple focare de neoplazie intraepiteliala (carcinom in situ)
e. se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu pete rosii de
eritroplazie

498. CM.Eritroplazia:
a. se mai numeste boala Bowen
b. este definita clinic ca fiind o pata rosie cu aspect catifelat care nu poate fi indepartata prin
stergere si care nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
c. se prezinta clinic rareori izolata, cel mai frecvent fiind asociata cu leucoplazia
d. este o leziune cu potential de malignizare
e. are caracter reversibil

499. CM.Formele anatomo-clinice de debiut ale tumorilor maligne orale sunt:


a. pete albe si pete rosii hipertrofice
b. forma ulcerativa
c. forma omogena
d. forma vegetanta (exofitica)
e. forma infiltrativa, nodulara (endofitica

500. CM.Forma ulcerativa, de debut, a tumorilor maligne orale se caracterizeaza prin:


a. leziunile sunt proeminente, burjonate, cu aspect conopidiform
b. fundul ulceratiei are aspect granular si este acoperit de sfacele necrotice sau cruste
hemoragice
c. marginile ulceratiei sunt rulate spre interior
d. pete rosii si placarde albe hipertrofice
e. baza ulceratiei este mai extinsa in tesuturile invecinate, avand consistenta ferma si limite
imprecise

501. CM.Forma infiltrativ, nodulara de debut a tumorilor maligne orale se caracterizeaza prin:
a. suprafata leziunii este brazdata de santuri cu aspect ulcerativ-fisural
b. este caracteristica tumorilor maligne orale cu debut la nivelul glandelor salivare mici
c. prezenta unui nodul ce se dezvolta la nivelul submucoasei
d. formatiunea nodulara prezinta limite precise in profunzime
e. mucoasa aacoperitoare prezinta ulceratii de la debutul afectiunii

502. CM.In perioada de stare, caracteristica pentru tumorile maligne ale partilor moi orale, este:
a. indurarea bazei leziunii
b. edemul
c. infiltrarea difuza
d. fixarea formatiunii
e. intreruperea continuitatii osoase
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

503. CM.Formele anatomo-clinice ale tumorilor maligne, in perioada de stare, sunt:


a. forma ulcero-distructiva
b. forma ulcero-vegetanta
c. forma infiltrativ-difuza
d. forma scleroasa
e. forma endofitica

504. CM.Forma ulcero-distructiva a tumorilor maligne se caracterizeaza prin:


a. leziune este de tip ulcerativ, cu margini neregulate, evazate si reliefate
b. marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior
c. fundul ulceratiei este neted
d. leziunea sangereaza la cele mai mici traumatisme
e. fundul ulceratiei este murdar, acoperit cu sfacele fibrino-leucocitare

505. CM.Forma ulcero-vegetanta a tumorilor maligne, se caracterizeaza prin:


a. apare pe un fond ulcerativ, o formatiune cu aspect vegetant, conopidiform
b. marginile tumorale sunt netede
c. suprafata tumorala este brazdata de santuri, mai mul sau mai putin adanci
d. baza de implantare este fara limite precise
e. muguri carnosi, cu aspect hemoragic

506. CM.Semnele clinice ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare, sunt:
a. epistaxis bilateral
b. durere
c. tumefactie
d. echimoze in fundurile de sant vestibulare
e. semne dentare

507. CM.Pentru tumorile maligne ale mandibulei se intalnesc urmatoarele semne indirecte
(asociate):
a. modificare acuitatii vizuale
b. hipoestezia sau anestezia in teritoriul de inervatie a nervului alveolar
c. nestezia in teritoriul nervului infraorbital (senzatie de obraz de carton)
d. trismus
e. tulburari functionale in masticatie, deglutitie si fonatie

508. CM.Cheilita actinica:


a. este o leziune cu potential de malignizare la nivelul buzelor
b. este o forma de debut a tumorilor maligne de la nivelul buzelor
c. apare in urma expunerii cronice si prelungite la radiatiile solare
d. se localizeaza in special la buza inferioara
e. este mult mai frecventa la femei

509. CM.Forma superficiala de debut a unei tumori maligne de buza se caracterizeaza prin:
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. apare la inceput, ca o zona albicioasa, ingrosata


b. are aspectl similar formei vegetante de debut de la nivelul mucoasei orale
c. poate evolua spre o leziune cu aspect verucos
d. poate evolua spre ulceratie, ce se acopera rapid de cruste hemoragice
e. se caracterizeaza prin aparitia de mici ulceratii paramediene, la nivelul rosului de buza

510. CM.Leziunile tegumentare cu potential de malignizare sunt:


a. keratoza actinica
b. cheilita actinica
c. keratoacantomul
d. nevul melanocitic
e. melanomul

511. 517. CM.Formele tumorale maligne tegumentare sunt:


a. nevul melanocitic
b. carcinomul spinocelular
c. carcinomul bazocelular
d. cornul cutanat
e. melanomul

512. CM.Factorii care influenteaza diseminarea metastatica a tumorii primare sunt:


a. localizarea tumorii primare
b. dimensiunea tumorii primare
c. profunzimea invaziei
d. forma de debut a tumorii primare
e. gradul de diferentiere histologica

513. 519.CM.In context oncologic, absenta ganglionilor cervicali palpabili denota:


a. ganglion reactiv
b. ganglion metastatic
c. lipsa afectarii metastatice
d. ganglion reactiv de mici dimensiuni
e. microadenopatie metastatica

514. CM.Diagnosticul diferential al adenopatiei metastatice cervicale se face cu:


a. tumori benigne cervicale
b. infectii ale regiuniii cervicale
c. chisturi ale oaselor maxilare
d. adenite inflamatorii
e. afectiuni congenitale

515. CM.Investigatiile paraclinice curente in contextul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale


sunt:
a. metode chirurgicale
b. metode de colorare vitala
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c. metode imagistice
d. metode antroplogice
e. markeri tumorali, flow-citometrina

516. CM.Biopsia excizionala este indicata in:


a. leziunile tumorale extinse
b. tumorile cu un diametru de pana la maxim 1 cm
c. tumorile localizate superficial sau profund
d. tumorile inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic
e. tumorile situate in partile moi sau in structurile osoase

517. CM.Biopsia incizionala este contraindicata in:


a. leziunile vasculare (hemangiom)
b. tumori parotidiene
c. tumori la care se urmareste intai reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical
d. zonele anatomice cu risc vital
e. tumori sau adenopatii inoperabile

518. CM.Gradul IV Papanicolau semnifica:


a. citologie anormala, dar fara semne de malignitate
b. citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate
c. citologie foarte sugestiva pentru malignitate
d. caracter net de malignitate
e. pe frotiu apar celule atipice izolate sau in placard alaturi de elemente inflamatorii

519. CM.Folosirea testului cu albastru de toluidina in cadrul investigatiilor paraclinice pentru


stabilirea diagnosticului unei tumori maligne oro-maxilo-faciale este indicata pentru:
a. leziuni care ridica suspiciunea unei forme de debut maligne a mucoasei orale
b. alegerea zonei de elctie pentru prelevarea unei biosii
c. alegerea zonei de electie pentru interventia chirurgicala
d. monitorizarea pacientilor diagnosticati cu o leziune maligna la nivelul tractului aero
digestiv superior pentru diagnosticarea precoce a unei tumori secundare in campul de cancerizare
e. leziuni care cu certitudine reprezinta forme de stare ale tumorilor maligne oro-maxilo-
faciale

520. CM.Metodele imagistice folosite pentru diagnosticarea unei tumori maligne oro-maxilo-
faciale sunt:
a. examenul radiologic uzual
b. tomografia computerizata
c. rezonanata magnetica
d. flow-citometria
e. metode imagistice ultrasonice

521. CM.Tumora in situ se defineste astfel:


a. o tumora maligna cu toate caracterele specifice de invazie si metastazare
b. o tumora prezenta in acelasi timp cu tumora primara
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c. o tumora maligna de tip carcinomatos care nu a rupt membrana bazala


d. o tumora care prezinta toate caracterele de invazie locala si metastazare, dar pe cane si le-a
exercitat inca
e. [o tumora prezenta la un interval de peste 6 luni de la diagnosticarea tumorii primare

522. CM.Prognosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale se face pe baza:


a. statusului pacientului (varsta, afectiuni generale)
b. adenopatiei cervicale
c. prezentei tumorii sincrone
d. metastazelor la distanta
e. prezentei tumorilor secundare

523. CM.Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervicala sunt:


a. prezenta uni ganglion cervical clinic pozitiv
b. prezenta ganglionilor la niveluri inferioare cervicale
c. implicarea ganglionilor controlaterali sau bilaterali
d. ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale
e. gradul de diferentiere histologica a tumorii primare

524. CM.Tratamentul multimodal (complex) al tumorilor maligne oror-maxilo-faciale include:


a. tratament chirurgical
b. tratament asociat radio-chimioterapeutic
c. imunoterapie
d. biosie prin aspitie cu ac fin
e. tratamente de sustinere

525. CM.Principiile generale ale tratamentului chirurgical al tumorilor maligne, cu intentie


curativa sunt:
a. extirparea tumorii primare cu margini libere
b. plastia reconstructiva a defectului postoperator
c. metoda de reconstructie se alege dupa extirparea tumorii
d. se prefera recontructia ulterior extirparii tumorii
e. nu se fac compromisuri excizionale in favoarea plastiei reconstructive

526. CM.Extirparea curativa a tumorii maligne primare are ca scop:


a. indepartarea in totalitate, monobloc, a tumorii primare
b. diminuarea durerii
c. limitarea cresterii exofitice
d. indepartarea tumorii primare cu margini libere
e. reducerea dimensiunii tumorii

527. CM.Extirparea paliativa a unei tumori maligne, are urmatoarele obiective:


a. diminuarea durerii
b. reducerea dimensiunilor tumorii
c. limitarea cresterii exofitice
d. limitarea metastazelor
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e. inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic

528. 534.CM.Clasificarea lambourilor folosite in chirurgia oro-maxilo-faciala a tumorilor


maligne, in functie de tipul de vascularizatie cuprinde:
a. lambourile liber vascularizate
b. lambourile miocutanate si fasciocutanate
c. grefele de piele „cu grosime totala"
d. lambourile regionale
e. lambourile arteriale

529. CM.Clasificarea lambourilor folosite in chirurgia oro-maxilo-faciala a tumorilor maligne,


in functie de localizarea sitului donor in raport cu situl receptor cuprinde:
a. lambourile cutanate „la intamplare"
b. lamboul local
c. lamboul regional
d. lamboul pediculat
e. lamboul arterial

530. 536. CM.Contraindicatiile evidarii cervicale radicale in tratamentul tumorilor maligne


sunt:
a. prezenta metastazelor la distanta
b. pacienti in stadiul terminal
c. mase cervicale metastatice, mai mari de 3 cm, indiferent de localizare
d. adenopatie dupa iradiere cervicala profilactica
e. limfonoduli fixati chiar dupa radioterapie sau chimioterapie

531. CM.In etiopatogenia sindromului algodisfunctional al articulatiei temporo-mandibulare


intalnim urmatoarele teorii:
a. teoria deplasarii mecanice
b. teoria neuro-musculara
c. teoria psihologica
d. teoria functionala
e. teoria ocluzala

532. CM.Semnele obiective observate in cadrul sindromului algodisfunctional al articulatiei


temporo-mandibulare cuprind:
a. crepitatii si cracmente
b. deviatiile mandibulei
c. limitarea miscarilor mandibulare
d. oboseala musculara
e. spasm muscular

533. CM.Caracteristicile durerii in sindromul algodisfunctionl al articulatiei temporo-


mandibulare sunt:
a. durerea articulara are un caracter acut, este constanta si bine localizata
b. durerea musculara este de regula lancinata, uni sau bilaterala
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c. durerea apare de obicei seara


d. durerea nu se amplifica in conditii de stres
e. durerea persista si in timpul noptii

534. CM.Limitarile miscarilor mandibulei in sindromul algodisfunctional se caracterizeaza


prin:
a. gradul de limitare este un indicator al severitatii boli
b. limitarea deschiderii gurii apare mai ales dimineata, in cazul bruxismului nocturn
c. limitarea miscarilor mandibulei poate sa apara in lateralitate dupa masticatie
d. miscarile mandibulei nu pot fi influentate de modificari structurale articulare
e. apar rar in cadrul sindromul algodisfunctional al articulatiei temporo-mandibulare

535. CM.Cragmentele:
a. sunt zgomote articulare caracteristice asemanatoare celor produse de strangerea in mana a
unui bulgare de zapada
b. sunt zgomote intraarticulare de scurta durata
c. apar in timpul miscarilor de deschidere sau inchidere, propulsie sau lateralitate
d. sunt unice
e. semnaleaza alterarea relatiei normale disc-condil

536. CM.Diagnosticul sindromului algodisfunctional se face si pe baza examenului radiologic


reprezentat de:
a. OPG
b. tomografie
c. ecografie
d. RMN
e. artroscopie

537. CM.Principiile de tratament in sindromul algodisfunctional cuprind:


a. modificarea dietei
b. tratamentul medicamentos
c. tratamentul radio-chimioterapeutic
d. fizioterapia
e. terapia ocluzala

538. CM.Fizioterapia in tratamentul sindromului algodisfunctional este reprezentata prin:


a. stimularea nervoasa electrica transcutanata
b. terapie cu agenti termici
c. mecanoterapie
d. terapie ocluzala
e. acupunctura

539. CM.Terapia ocluzala reversibila in cadrul tratamentului sindromului algodisfunctional se


caracterizeaza prin:
a. slefuiri selective
b. refacerea lucrarilor protetice
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

c. modifica temporara rapoartele ocluzale si relatia structurala condil-disc-glena prin


repozitionarea mandibulei
d. gutiere ocluzale
e. tratamente ortodontice

540. CM.Contuziile articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:


a. in etiopatogenie intalnim traumatisme indirecte sau directe aplicate pe mandibula cu
respectarea integritatii componentelor oasoase al articulatiei
b. in etiopatogenie intalnim traumatisme i care pe langa deschiderea accidentala a articulatiei
pot fi lezate si componente articulare
c. durere articulara spontana si/sau provocata de mobilizarea mandibulei
d. trismus sever
e. tratamentul consta in repaus articular urmat de mecanoterapie

541. CM.Etiopatogenia luxatiei anterioare acute a articlatiei temporo-mandibulare cuprinde:


a. traumatism direct (caderi pe menton cu gura deschisa)
b. existenta unui tubercul articular cu relief sters
c. laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo-articulare
d. traumatism indirect (luxarea mandibulei la extractia unui dinte)
e. spasme musculare (deschiderea gurii timp indelungat)

542. CM.Simptomatologia in luxatia anterioara bilaterala a articulatiei temporo-mandibulare


cuprinde
a. gura este partial deschisa, cu mandibula protruzata
b. linia interincisiva este deplasata contralateral
c. inocluzie verticala frontala cu contact pe ultimii molari
d. depresiunie pretragiana
e. contactul intre molari exista doar pe partea afectata

543. CM.Luxatia anterioara recidivanta cronica a articulatiei temporo-mandibulare se


caracterizeaza prin:
a. este intalnita frecvent
b. apare un cracment caracteristic in momentul producerii
c. reducerea luxatiei trebuie facuta cat mai precoce (tehnica Nelaton sau V. Popescu)
d. producerea luxatiei nu este dureroasa
e. in etiopatogenie intalnim spasme musculare in cadrul crizelor toxicoclonice din epilepsie

544. CM.Subluxatia anterioara a articulatiei temporo-mandibulare:


a. este definita ca o luxatie anterioara partiala, cu autoreducere
b. este definita ca fiind o deplasare repetata a condilului anterior de tuberculul articular cu
blocarea frecventa in aceasta pozitie
c. prezinta in etiopatogenie coordonarea musculara deficitara
d. se trateaza prin injectarea intraarticulara de solutii sclerozante
e. uneori se trateaza prin capsilorafie

545. CM.Luxatia posterioara a articulatiei temporo-mandibulare:


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. este posibila numai in asociere cu fractura subcondiliana


b. este favorizata de absenta molarilor sau de tulburarile de ocluzie
c. se manifesta clinic prin ocluzie incrucisata
d. se caracterizeaza prin absenta miscarilor mandibulare
e. se acociaza cu otoragie si scaderea aciutatii auditive

546. CM.Capsulita si sinovita se caracterizeaza prin:


a. sunt afectiuni inflamatorii ale capsulei si sinoviei articulatiei temporo-mandibulare
b. cresterea cantitatii de lichid sinovial cu impingerea condilului mndibular in jos
c. radiologic se observa largirea spatiului articular cu prezenta modificarilor osoase
d. in cadrul tratamentului se indica o dieta solida
e. prezinta in etiopatogenie tulburari ocluzale

547. CM.Artrita infectioasa nespecifica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza


prin:
a. este un proces inflamator localizat in tesutul retrodiscal
b. este un proces inflamator care intereseza toate structurile articulatiei, anumite forme clinice
producand modificari degenerative
c. etiopatogenia este reprezentata de extensia directa a infectiei din urechea medie, conductul
auditiv extern
d. germenii responsabili de declansarea afectiunii sunt stafilococul aureus, streptococi,
gonococi, Haemophilus Influenzae si E. Coli
e. simptomatologia cuprinde dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-articular si
accentuate de miscarile mandibulei

548. CM.Artrita infectioasa nespecifica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza


prin:
a. semnele radiologce initiale sunt de largire a spatiului articular
b. varsta este un factor predispozant
c. semnele radiologice ulterioare releva condilul cu aspect de „ciupit de molie"
d. in lipsa tratamentului evolueaza spre anchiloza temporo-mandibulara
e. nu este necesara punctia aspirativa pentru reducerea durerii si in scop diagnostic

549. CM.Artrita reumatoida a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:


a. este o inflamatie cronica a articulatiilor si a structurilor periarticulare
b. durere intermitenta matinala
c. modificari ale ocluziei, patognomonica fiind inocluzia verticala progresiva
d. de obicei este implicata doar una dintre articulatiile temporo-mandibulare
e. semnele radiologice apar precoce

550. CM.Afectiunile articulare degenerative de tip artrozic se caracterizeaza prin:


a. etiopatogenie necunoscuta
b. sunt definite ca afectiuni neinflamatorii articulare, cu deteriorarea tesutului articular moale
si remodelare osoasa consecutiva
c. in etiopatogenie intalnim suprasolicitarea cronica a articulatiei prin bruxism, masticatie
unilaterala
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

d. hipermobilitate articulara
e. specifice sunt crepitatiile care insotesc miscarile articulare

551. CM.Examenul radiologic in afectiunile articulare degenerative de tip artrozic evidentiaza:


a. osteofite
b. un spatiu articular redus, cand se realizeaza cu gura inchisa
c. un spatiu articular largit, cand se realizeaza cu gura deschisa
d. aplatizarea condilului si a tuberculului articular
e. pierderea si/sau perforarea discului

552. CM.Principiile de tratament ale afectiunilor articulare degenerative de tip artrozic cuprind:
a. artroscopia
b. terapia ocluzala
c. antiinflamatoare nesteroidiene
d. antibioterapie
e. fizioterapie

553. CM.Constrictia mandibulei se caracterizeaza prin:


a. se defineste ca fiind limitarea progresiva, dar permanenta a miscarilor mandibulei
b. se defineste ca fiind limitarea permanenta a miscarilor mandibulei prin formarea unui tesut
osos, fibros, sau mixt, cu disparitia structurilor articulare (condil, disc, fosa glenoida)
c. radiologic nu se observa leziuni ale componentelor osoase articulare
d. miscarile de lateralitate si propulsie sunt mai putin afectate
e. aplicarea unui departator de arcade nu poate mari amplitudinea deschiderii gurii

554. CM.Mecanismele care induc constrictia mandibulei sunt:


a. constrictia de cauza periarticulara
b. constrictia de cauza nervoasa
c. constrictia de cauza musculara
d. constrictia de cauza cutaneo-mucoasa
e. constrictia de cauza ocluzala

555. CM.Tratamentul constrictiei de mandibula consta in:


a. aplicarea unor metode nechirurgicale care urmaresc distensia tesuturilor cicatriciale prin
mobilizarea mandibulei
b. mecanoterapie in asociere cu fizioterapie
c. aplicarea unor metode chirurgicale de sectionare simpla sau transversala a bridelor cu
sutura longitudinala
d. artroplastie
e. terapie ocluzala

556. CM.Anchiloza temporo-mandibulara se caracterizeaza prin:


a. limitare permanenta a miscarilor mandibulare prin formarea unui tesut osos fibros sau
mixt, cu disparitia structurilor articulare (condil, disc, fosa glenoida)
b. este mai frecvent bilaterala
c. in etiopatogenie intalnim factori traumatici, infectiosi
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

d. prezinta doua forme clinice: anchiloza intracapsulara si anchiloza extracapsulara


(pseudoanchiloza)
e. aparitia anchilozei este mai rapida la adulti

557. CM.Anchiloza intracapsulara prezinta urmatoarele semne clinice:


a. limitarea partiala, dar permanenta a deschiderii gurii
b. imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
c. devierea mandibulei de partea afectata
d. in anchiloza intracapsulara bilaterala bolnavii au profilul caracteristic de „pasare" din
cauza hipoplaziei bilaterale a mandibulei
e. in anchiloza intracapsulara unilaterala, la palpare se poate percepe blocul osos, miscarile
condilului contralateral putand fi absente

558. CM.Semnele clinice ale anchilozei extracapsulare sunt:


a. asimetrie faciala mai redusa comparativ cu cea din anchiloza intracapsulara
b. miscarile de protruzie si lateralitate posibile, dar reduse ca amplitudune
c. bolnavii au un profil caracteristic de „pasare"
d. imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
e. devierea mandibulei de partea afectata

559. CM.Principiile de tratament ale anchilozei temporo-mandibulare cuprind:


a. slefuiri selective
b. in anchiloza intracapsulara singurul tratament indicat este artroplastia
c. in anchiloza extracapsulara tratamentul este chirurgical si urmareste indepartarea cauzei
d. tratamentul chirurgical urmat obligatoriu de mecanoterapie in asociere cu fizioterapie pe
termen lung
e. tratament cu antibiotice cu spectru larg

560. CM.Despre plagile glandelor salivare si canalelor de excretie ale acestora sunt adevarate
urmatoarele afirmatii :
a. patologia traumatica afecteaza in special glanda parotida
b. hemoragia poate fi externa sau poate determina un hematom progresiv intraparotidian
c. in cazul sectionarii traumatice a trunchiului sau ramurilor nervului facial se indica
neuroplastia imediata
d. intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita fie sutura fie repozitionarea trans-jugala
a segmentului posterior
e. in lipsa unui tratament imediat , sechelele cele mai frecvente sunt hemipareza nervului
facial si fistula cervicala

561. CM.Sialolitiaza (litiaza salivara) :


a. este caracterizata prin formarea si dezvoltarea de calculi la nivelul
glandelor salivare sau la nivelul canalelor de excretie ale acestora
b) apare cel mai frecvent la nivelul glandelor salivare accesorii
c) are caracter unilateral
d) evolueaza lent ,asimptomatic, putand fi descoperita intamplator in urma
unui examen radiologic
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e) este determinata de boli infectioase acute,contagioase

562. CM.Calculii salivari :


a. sunt formati din fosfati,carbonati si/sau oxalati de calciu care se depun
progresiv in jurul unui nucleu organic
b) intracanaliculari sunt ovoidali,fusiformi,adesea cu un sant longitudinal
format prin scurgerea salivei
c) au suprafata neteda
d) microcalculii initiali se formeaza in canalele salivare
e) pot predispune la obstructie mecanica

563. CM.Sialolitiaza glandei submandibulare se manifesta clinic prin triada salivara care
cuprinde :
a. colica salivara
b. calculul salivar intraglandular
c. periwhartonita
d. abcesul salivar
e. „tumora salivara"

564. CM.Colica salivara in cadrul litiazei glandei submandibulare :


a. este urmarea fenomenelor mecanice retentive
b. apare prin blocarea de moment,dar totala,a fluxului salivar
c. se manifesta clinic prin criza dureroasa si „tumora salivara fantoma"
d. durerea apare brusc,in legatura cu orarul meselor
e. este insotita de producerea unei tumefactii a regiunii submandibulare care se remite rapid

565. CM.Abcesul salivar in litiaza glandei submandibulare :


a. se poate instala ca urmare a unei infectii supraadaugate pe fondul unei
staze salivare oligosimptomatice
b) in cazul in care calculul este situat in portiunea submilohioidiana a canalului
Wharton sau intraglandular se produce un abces al lojei sublinguale
c) supuratia localizata strict la nivelul glandei submandibulare determina la presiune pe glanda
aparitia durerii si eliminarea de puroi
d) in cazul in care calculul este situat pe canalul Wharton,deasupra
muschiului milohioidian,infectia determina aparitia unui abces de loja
sublinguala
e) se caracterizeaza printr-o legatura intre tumefactia sublinguala si fata
interna a mandibulei

566. CM.„Tumora salivara" in litiaza glandei submandibulare :


a. reprezinta o sialadenita cronica
b. se manifesta clinic prin durere violenta,iradiata catre ureche
c. obiectiv,glanda are un aspect pseudotumoral
d. la presiune pe glanda apar cateva picaturi de secretie muco-purulenta
e. se remite treptat,in timp de 30 minute - 2-3 ore
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

567. CM.Litiaza parotidiana se caracterizeaza prin :


a. este mai rar intalnita datorita caracterului seros al salivei secretate si
particularitatilor anatomice ale canalului Stenon
b) calculul este situat de obicei pe canalul Stenon si mai rar intraglandular
c) calculul salivar are aspect „coraliform"
d) colici salivare frecvente,cu simptomatologie dureroasa marcata
e) fenomenele supurative sunt estompate,infectia supraadaugata
determinand stenonita

568. CM.Investigatiile imagistice utilizate pentru diagnosticul sialolitiazei cuprind :


a. sialografia
b. ecografia
c. scintigrafia functionala
d. radiografia simpla retroalveolara
e. ortopantomograma

569. CM.Tratamentul sialolitiazei poate fi :


a. ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon
b. fragmentarea calculului prin litotritie externa (extracorporala)
c. fragmentarea calculului prin laser-litotritie intracanaliculara (intracorporala)
d. sialoendoscopia interventionala
e. extirparea paliativa

570. CM.Submaxilectomia (ablatia glandei submandibulare si a prelungirii sale anterioare) in


litiaza submandibulara este indicata in urmatoarele situatii :
a. calculi care se pot palpa in planseul bucal
b. calculi cu dimensiuni mai mari de 8 mm situati in bazinet sau intraglandular
c. prezenta de calculi multipli (mai mult de 2)
d. esecul litotritiei
e. calculi situati pe canalul Wharton

571. CM.Parotidectomia in litiaza parotidiana este indicata :


a. cand exista calculi multipli (mai mult de 3) situati intraglandular
b. dupa esecul litotritiei extracorporale
c. in prezenta unui calcul localizat la nivelul canalului Stenon
d. in prezenta unui calcul situat in parenchimul glandular
e. cu totul exceptional

572. CM.Sialadenitele virale - oreionul,se caracterizeaza prin :


a. sunt boli contagioase cu transmitere pe cale aeriana
b. parotidita bilaterala nesupurata
c. apar frecvent la varsta adulta
d. o marire de volum a glandei parotide
e. presiunea pe glanda duce la evacuarea de puroi

573. CM.Sialadenita bacteriana nespecifica :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. afecteaza mai frecvent glanda submandibulara


b. in prima faza predomina senzatia de uscaciune a gurii
c. papila canalului salivar este congestionata,tumefiata
d. in prima faza apare o forma catarala
e. la presiune pe glanda se elimina o secretie salivara usor modificata

574. CM.Tratamentul sialadenitei bacteriene nespecifice consta in :


a. tratament medicamentos
b. administrarea de antibiotice cu spectru larg
c. administrarea de antiinflamatoare
d. tratament multimodal
e. instilatii endocanaliculare cu ser fiziologic,solutii antibiotice sau dezinfectante

575. CM.Parotidita recurenta juvenila (parotidita cronica „de crestere") :


a. prezinta episoade repetate de tumefiere parotidiana dureroasa si scurgere de puroi din
canalul Stenon
b. sialografia nu are o valoare diagnostica certa
c. glanda prezinta aspect de „pom inflorit" pe imaginea sialografica
d. tratamentul consta in antibioterapie pe cale generala si lavajul canalului Stenon
e. in toate cazurile,dispare spontan dupa perioada adolescentei

576. CM.Adenomul pleomorf (tumora mixta) :


a. este cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare
b. se localizeaza cel mai adesea la nivelul parotidei
c. se intalneste in proportii egale la nivelul glandelor salivare
d. apare cel mai adesea la varsta adulta
e. este o tumora benigna cu caracter chistic a glandelor salivare

577. CM.Adenomul pleomorf parotidian :


a. initial se prezinta ca un nodul solitar,de mici dimensiuni,care deformeaza discret si limitat
regiunea parotidiana
b. tegumentele acoperitoare adera la formatiunea tumorala
c. determina tulburari motorii pe traiectul nervului facial
d. daca tumora debuteaza in lobul profund parotidian,pacientul poate prezenta fenomene de
disfagie
e. secretia salivara nu este modificata calitativ sau cantitativ

578. CM.Adenomul pleomorf parotidian :


a. indiferent de localizare,evolutia tumorala este de crestere lenta,progresiva
b. in evolutie,cresterea tumorala se asociaza cu durere si tulburari functionale
legate de nervul facial
c) se insoteste in evolutie de adenopatii cervicale
d) suprafata tumorala are uneori un contur boselat,polilobat
e) tumora ramane mobila pe planurile superficiale si profunde

579. CM.Caracteristicile adenomului pleomorf sunt :


REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

a. cel mai important aspect este legat de capsula tumorala


b. capsula este completa atat in tumorile parotidiene cat si in tumorile glandelor accesorii
c. capsula delimiteaza doar aparent tumora,prezentand celule tumorale atat in grosimea ei cat
si sub forma de extensii in structurile adiacente
d. tratamentul chirurgical de „enucleere" a tumorii nu va lasa pe loc focare reziduale
e. „caracterul multifocal" al tumorii se refera la recidivele dupa extirpare incompleta

580. CM.Semnele clinice de malignizare a unei tumori mixte de parotida sunt :


a. accelerarea brusca a cresterii tumorii
b. neregularitatea suprafetei si consistenta variabila,neuniforma a tumorii
c. fixarea la tesuturile adiacente
d. tegumentele acoperitoare raman nemodificate
e. paralizia pe traiectul nervului trigemen

581. CM.Adenomul canalicular :


a. afecteaza aproape exclusiv glanda parotida
b. se localizeaza in special la buza superioara
c. clinic,se prezinta ca o masa nodulara de consistenta ferma
d. prezinta o crestere rapida,asimptomatica
e. afecteaza glandele salivare accesorii

582. CM.Carcinomul mucoepidermoid :


a. este cea mai frecventa tumora maligna,localizata cel mai adesea la nivelul
glandei parotide
b) formele bine diferentiate sunt bine circumscrise si intr-o oarecare masura
incapsulate
c) formele slab diferentiate sunt imprecis delimitate,au caracter infiltrativ
marcat si nu sunt incapsulate
d) formele bine diferentiate sunt forme solide
e) rezulta prin proliferarea reactiva a oncocitelor

583. CM.Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat al glandei parotide se caracterizeaza


prin:
a. se prezinta initial ca o masa tumorala difuza,slab delimitata
b. evolutia sa este rapida
c. debuteaza sub forma unei formatiuni relativ bine delimitate,asimptomatice
d. evolutia este lenta,pe o perioada de cativa ani
e. in evolutie se instaleaza pareza faciala

584. CM.Carcinomul adenoid chistic :


a. este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare accesorii,localizata in special la
nivelul fibromucoasei palatului dur
b. are un potential invaziv local extrem de marcat
c. nu prezinta tropism pentru structurile osoase
d. prezinta risc crescut de metastazare la distanta
e. are o crestere rapida
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

585. CM.Carcinomul adenoid chistic localizat la nivelul fibromucoasei palatului dur se


caracterizeaza prin :
a. tumora se localizeaza paramedian,in dreptul gaurii palatine mari
b. tumora se localizeaza median,retroincisiv
c. infiltreaza si se fixeaza rapid de structurile adiacente
d. mucoasa palatina prezinta o ulceratie cu aspect malign
e. lipsa hipoesteziei fibromucoasei hemipalatului dur

586. CM.Facorii de mediu implicati in etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine sunt :


a. agenti infectiosi (virusul rubeolei)
b. medicamente (thalidomida)
c. tutunul
d. radiatiile solare
e. droguri

587. CM.Echipa de specialisti care va conduce tratamentul pacientilor cu despicaturi labio-


maxilo-palatine cuprinde:
a. chirurg
b. ortodont
c. logoped
d. psihiatru
e. ORL-ist

588. CM.Despicaturile partiale anterioare in clasificarea Valerian Popescu se caracterizeaza


prin:
a. pot fi asociate
b. intereseaza in diferite grade structurile palatului primar
c. pot fi incomplete (uni sau bilaterale)
d. pot fi complete (uni sau billaterale)
e. intereseaza structurile palatului secundar

589. CM.Despicaturile partiale anterioare , dupa Valerian Popescu :


a. intereseaza segmentul labio-nazo-alveolar,uni sau bilateral
b. sunt denumite urano-stafilo-schizis
c. incomplete de gradul 1 afecteaza partile moi ale buzei,putand fi simple schite
d. incomplete de gradul 2 afecteaza buza superioara in totalitate si pragul narinar uni sau
bilateral
e. complete intereseaza numai buza superioara

590. CM.Despicaturile partiale posterioare,dupa Valerian Popescu :


a. complete se mai numesc cheilo-gnato-schizis
b. incomplete de gradul 1 afecteaza numai lueta
c. incomplete de gradul 2 afecteaza atat lueta cat si valul palatin
d. se mai numesc urano-stafilo-schizis
e. se mai numesc cheilo-gnato-stafilo-schizis
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

591. CM.Despicaturile totale,dupa Valerian Popescu :


a. rezulta din asocierea despicaturilor anterioare si posterioare complete
b. intereseaza buza superioara,pragul narinar,creasta alveolara,palatul dur,valul palatin si
lueta
c. cele unilaterale cuprind o diviziune anterioara care trece de o parte si dealta a bontului
median
d. cele unilaterale intereseaza palatul primar pe o singura parte
e. se mai numesc cheilo-gnato-stafilo-schizis

592. CM.Avantajele utilizarii placutei palatinale in cazurile clinice cu despicaturi largi sunt :
a. usureaza alimentatia prin facilitarea succiunii
b. ghideaza cresterea segmentelor maxilare care tind sa se uneasca pe liniamediana
c. impiedica interpozitionarea limbii in despicatura
d. se asociaza cu folosirea suzetei care stimuleaza succiunea
e. elimina folosirea suzetei care reprezinta un factor negativ in modelul de crestere a
segmentelor maxilare aflate pe linia mediana

593. CM.Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de o serie de factori


recum:
a. severitatea malformatiei
b. varsta la care s-a intervenit
c. serviciul specializat in care s-a intervenit
d. tehnicile chirurgicale utilizate
e. tratamentul protetic prechirurgical

594. CM.Cele mai frecvente sechele postoperatorii in cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine


sunt :
a. supradimendionarea rosului de buza
b. comunicari oro-nazale
c. comunicari oro-sinuzale
d. deformatii ale nasului
e. deformatii ale urechii externe

595. CM.Etiologia nevralgiei de trigemen cuprinde :


a. demielinizarea (scleroza multipla)
b. compresia radacinii nervului trigemen la intrarea in craniu
c. procese expansive tumorale intracraniene
d. anevrisme
e. anomalii venoase

596. CM. Nevralgia trigeminala clasica (primara,idiopatica) se caracterizeaza prin :


a. crize dureroase deosebit de intense pe ramura maxilara si/sau mandibularaa trigemenului
b. este tipic unilaterala
c. durerea dureaza cateva ore
d. durerea are caracter lancinant , de soc electric
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103

e. este asociata cu afectarea senzitiva si motorie in teritoriul trigemenului

597. CM.Criteriile de diagnostic in cazul nevralgiei trigeminale clasice sunt :


a. durere intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de „impungere"
b. durere declansata de ariile trigger sau de factori trigger
c. exista semne clinice de deficit neurologic
d. sunt atribuite altor afectiuni
e. afecteaza una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen

598. CM.Criteriile de diagnostic ale nevralgiei trigeminale simptomatice sunt :


a. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute
b. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
c. o leziune cauzala,alta decat compresia vasculara,a fost demonstrata prin investigatii
speciale
d. durerea este declansata de ariile trigger sau de factorii trigger
e. nu sunt atribuite altor afectiuni

599. CM.Tratamentul nevralgiei de trigemen consta in :


a. tratament medicamentos
b. tratament chirurgical
c. tratament cu medicatie antiinflamatorie
d)tratament cu medicatie anticonvulsivanta
e) tratament cu oxcarbamazepina

600. CM.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen cuprinde urmatoarele procedee


chirurgicale :
a. blocajul chimic anestezic
b. injectarea ganglionului Gasser
c. termocoagularea prin radiofrecventa
d. criochirugie
e. intreruperea nervului trigemen