Sunteți pe pagina 1din 83

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

MASTER INGINERIA INFRASTRUCTURII


TRANSPORTURILOR

- CURS -

“MECANICA AVANSATA A PAMANTULUI”

Prof.Dr.Ing. Augustin Popa


MECANICA PAMANTULUI

1.STRUCTURA PAMANTULUI
1.1.Pamanturi necoezive
1.1.1.Structura granulara (sedimentare)
Nr.crt Tip indesare Grad de
indesare
1. F.Afânat I D  15
2. Afânat 15  I D  50 T.Dificil
3. Îndesare mijlocie 50  I D  70 T.Mediu
4. Îndesat 70  I D  85 T.Bun
5. F. Îndesat 85  I D  100

Fig.1.1.Formarea structurii granulare Fig.1.2.Pamantul – sistem trifazic

emax  e Vp - Pentru starea cea mai afanata e  emax


ID  e
emax  emin Vs - Pentru starea cea mai indesata e  emin
Vp Vp
e n
Vs Vt
n s d
e 
1 n d
e  d
n  s
1 e s Fig.1.3.Porozitatea pamantului

d 
 n w
d 
1 w wsat
 d   s (1  n)
   s (1  n)(1  w)
Fig.1.4.Volum de pamant saturat
   s (1  n)  nSr   w emin   d  17,80kN / m3

wsat  e w Sr  w s

s e w emax   d  14,75kN / m3
Starea minimă de îndesare (cel mai afânat) este caracterizată prin emax
 nu poate depăși valoarea de 0.78 la pământurile necoezive, în
timp ce la un pământ coeziv poate ajunge până la valoarea de 2,3

Starea maximă de îndesare (cel mai indesat) este caracterizată prin emin
 nu poate depăși valoarea de 0.47 la pământurile necoezive, în timp
ce la un pământ coeziv poate ajunge până la valoarea de 0,25.
1.1.Pamanturi necoezive
• Pamanturi cuartoase : forma alungita (bastoane) sau sferica
• Pot fi indentificate urmatoarele tipuri de contacte intre particulele minerale.

• L-L –contacte intre particule cu suprafata mare


• L-S-L –contacte intre particule cu suprafata mica
• L-S-V –contacte passive

Fig.1.5 Tipuri de contacte intre particulele minerale

Fig.1.6 Forma particulei minerale


• 1.2.Pamanturi coezive

Fig.1.7.Fortele de legatura intre particulele fine

• Grosimea peliculei de apa (dipoli) fixata pe suprafata particulei argiloase


depinde de suprafata specifica a particulei: montmorillonit: 1000 mp/g ; illit
100 mp/g ; caolinit 10mp/g,
• nisip fin (d=0.1mm): 0.03/g
• Functie de predominarea fortelor de atractie si respingere, particulele
argiloase au tendinta de a se uni in conglomerate care sedimenteaza.
• a). Ape dulci (concentratie de saruri redusa)- fortele predominante de
respingere (-φ), particulele sedimenteaza individual- contacte fata-fata

Fig.1.8 Structura de tip fagure


• b).Ape sarate –fortele predominante de atractie (+φ)

Fig.1.9. Structura de tip flocular

• c).Structura mixta- P+H+PF (<0.05mm )

Fig.1.10.Structura pamanturilor fine


Pamanturile argiloase -forma disc (a) , batoane (bete) (b)

Fig.1.11 Forma particulei argiloase

Fig.1.12 Structura loessurilor


Densitatea si greutatea pământului

m m
s  s 
Vs V

Gs G
s  
Vs V
ms Gs
d  d 
V V
Fig.1.13 Volum de pamant

Cunoașterea parametrilor geotehnici au o importanță mare în calculele din


ingineria geotehnică.

Acestea intervin în toate calculele care țin seama de greutatea pământului


precum: presiunea geologică, împingerea pământului, alunecări de teren,
capacitatea portantă a terenului de fundare, etc.
Circulatia apei in pamant

Fig.1.14 Circulatia apei in pamant

Curgerea apei în pământ poate avea loc numai dacă există niveluri
piezometrice diferite

v  k i Legea lui Darcy

i  h / s Fig.1.12 Viteza de circulatia a apei in pamant


Circulatia apei in pamant

Dacă se consideră o probă de pământ având greutatea la o diferență de nivel


piezometric, asupra probei se exercită o forță a curentului pe verticală .
J   w  A  h
Această forță produce o presiune care se
calculează cu relația:
j  J / V   w  h / l   w  i
Cu cât greutatea G crește cu atât forța
curentului pe verticală J descrește și
invers. Dacă valoarea greutății este egală
cu forța curentului pe verticală , proba
este în echilibru.
Fig.1.15 Efectul antrenarii hidrodinamice
Circulatia apei in pamant

Gradientul hidraulic critic.


 w  icr  1  '
Influenta compozitiei granulometrice asupra gradientului hidraulic critic

Coeficientul de siguranta
Fs  G / J
Influenta coeficientului de siguranta
Apa capilara

Apa capilară se găsește în porii pământului deasupra nivelului apei subterane.


Ridicarea apei în pământ este cauzată de apariția tensiunii superficiale.

Înălțimea capilara se exprimă relația:

hc    r 2   w  2    r  T  cos 

Pentru pământuri fine:


c
hc 
Fig.1.16 Aparitia apei capilare
e  d10

Fig.1.17 Nivelul apei capilare


Apa capilara
Efectele apei capilare

Fig.1.18 Tensiuni suplimentare în pământ, coeziunea aparentă


(figura din stânga) (figura din dreapta)

 gz  h Tasarea prin produce odată cu creșterea greutății


s  volumice și apariția unor tasări verticale.
2 E
 gz   sat   '  h
Apa sub forma de gheata

Capacitatea de îngheț este mai redusă la nisipuri datorită efectului de


ascensiune și de asemnea la argile. În cazul argilelor migrarea apei este
împiedicată de complexele de adsorbție.

Pământurile cu susceptibilitatea cea mai mare la îngheț sunt prafurile și


nisipurile prăfoase.
2.COMPOZITIA GRANULOMETRICA

Continutul fractiunilor granulometrice exprimate in [%] din greutatea


totala a materialului uscat reprezinta compozitia granulometrica.

Cernere d  0.063 mm
Sedimentare d  0.063 mm

Fig.2.1.Analiza granulometrica
2.1.Clasificare Tabelul 1- Fractiuni granulometrice
Fractiuni ale Subdiviziuni Simboluri Marimea particulelor
pamantului ( mm )
Pamant foarte Blocuri mari Lbo >630
grosier Blocuri Bo >200 pana la 630
Bolovanis Co >63 pana la 200
Pamant grosier Pietris Gr >2.0 pana la 63
Pietris mare CGr >20 pana la 63
Pietris mijlociu MGr >6.3 pana la 20
Pietris mic FGr >2.0 pana la 6.3
Nisip Sa >0.063 pana la 2.0
Nisip mare CSa >0.63 pana la 0.2
Nisip mijlociu MSa >0. 2 pana la 0.63
Nisip fin FSa >0.063 pana la 0.2
Pamant fin Praf Si >0.002 pana la 0.063
Praf mare CSi >0.02 pana la 0.063
Praf mijlociu MSi >0.0063 pana la 0.02
• 2.2.Paramentri
• Rezultatul analizei granulometrice se poate exprima grafic in mai multe
forme dintre care cea mai raspandita este curba granulometrica.
• Curba granulometrica – d10 “diametru efectiv”; d30, d50,d60.

Fig.2.2.Curba granulometrica
Forma curbei granulometrice poate fi caracterizata prin:
d 60
cu  - coeficient de neuniformitate
d10
2
d 30
cc  - coeficient de curbura
d10  d 60
Curba granulometrica a PIETREI SPARTE
• Daca a).Cu>6 si 1<Cc<3 – pamantul are o buna gradatie (usor compactabil)
b).alte valori - pamantul are o gradatie pe domeniu mic
c).lipsa unor fractiuni granulometrice – gradatie intermitenta

Fig.2.3.Curba granulometrica pentru tipuri de pamanturi

Important pentru lucrari de umplutura ---NU ---200mm>10%;


procentaj particule ≤ 0.063mm
>10-15%;
Materiale pentru TERASAMENTE
Materiale pentru TERASAMENTE
Clasificarea pamanturilor pentru constructia TERASAMENTELOR
Clasificarea pamanturilor GELIVE

Pentru executia straturilor de imbunatatire se utilizeaza urm. AGREGATE:

1. Pentru stratul de blocaj din piatra

- Piatra sparta 40-80 mm


- Split 16-25 mm pentru impanarea la partea superioara a stratului de blocaj cu
stratul de piatra sparta
- Nisip grauntos sau savura 0-7 mm ca material de protectie a geotextilului
2. Pentru stratul de piatra sparta
- Piatra sparta 0-63 mm, in stratul de imbunatatire
3. Pentru stratul de balast
- Balast 0-63 mm, in stratul cu geogrile

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa
sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase

Piatra sparta utilizata va fi un material format din fragmente de roca


unghiulare obtinute prin concasarea mecanica a urmatoarelor tipuri de roci
provenite din cariere cu depozite de piatra nedeteriorate, bine consolidate:
granit si alte roci vulcanice similare, cu structura larg cristalizata, calcar
dolomitic, gresie, cuartit metamorfic masiv sau alte roci similare
Agregatele folosite la realizarea straturilor de imbunatatire trebuie sa
indeplineasca conditiile de admisibilitate prezentate in tabelele urmatoare:

NISIP - conditiile de admisibilitate conform SR 662:2002

BALAST - conditiile de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662:2002


PIATRA SPARTA – Conditii de admisibilitate conform SR 667:2001
BALAST– Granulozitate

Agregatele folosite la realizarea straturilor de imbunatatire trebuie sa


indeplineasca conditiile considerate in Proiectul tehnic.
Ex:

Balastul din stratul de imnunatire Piatra sparta din stratul de imnunatire

-modul de deformatie liniara E=45000kn -modul de deformatie liniara E=55000kn


-unghi de frecare interna φ=37◦ -unghi de frecare interna φ=38◦
-greutate volumica ᵞ=22 kN/mc -greutate volumica ᵞ=23 kN/mc
PIATRA SPARTA – Conditii de admisibilitate

PIATRA SPARTA – Granulozitate


3.COMPRESIBILITATEA

• Incarcarea transmisa de fundatie pamantului provoaca in zona de sub talpa


fundatiei o stare de tensiuni insotita de o stare de deformatii.

Deformabilitatea pamanturilor este produsa de: - reducerea porozitatii:


-eliminarea apei din pori
-eliminare gaze din pori

Fig.3.1.Compresibilitatea pamantului
• Relatia dintre tensiuni si deformatii “legea constitutiva a materialului”

Legea lui Hooke:   E 


E- modulul de elasticitate longitudinala (modulul lui Young)
 - deformatia liniara specifica

d
E  tg 
d

h
( )
h

Fig.3.2. Diagrama σ - ε
• 3.2.Incercari de compresibilitate
3.2.1.Incercarea edometrica

Determinarea in laborator a compresibilitatii consta in masurarea deformatiei pe


verticala a probelor si a evaluarii in timp a acestora sub efectul incarcarilor verticale
aplicate in trepte.

Fig.3.3.Incercarea edometrica
• 3.2.1.1.Curba compresiune- tasare ( z   z %)

Fig.3.4.Curba compresiune-tasare
• 3.2.1.2.Curba de consolidare

Fig.3.5.Curba de consolidare
• 3.2.1.3.Curba de compresiune-porozitate

n Vp
e e n
Vp
1 n Vs Vt

V0 h A 1  e0
  
V i hi A 1  ei

h e
 " LI "
h 1  e0

Fig.3.6.Curba compresiune-indicele porilor


cc -indicele de compresiune
cs -indicele de descarcare

  z 
e0  e  Cc log 1  
  z ( e0 
)
Skempton(1944)
cc  0.009(wL  10%)
-pamant nederanjat Cc=ae0-b
cc  0.007(wL  10%)
-pamant deranjat
d z
'
E
d z
d (h) de
d  
h 1 e
h e
 Legea indesarii
h 1  e0
d ' 1  e
E  (1  e) 
de av
e
av-coeficientul de compresibilitate (1/Ka)  

• 3.2.1.4.4. Curba de compresiunie-tasare specifica

Fig.3.7.Curba compresiune-tasare (sc.liniara)


m
  1 ' c ' ctg ' 
Eoed  Eoed  ref


 ref  c ' ctg ' 
ref
Eoed 1 '   ref  pref  100kPa (m=0.5 pentru nisipuri, m=1 pentru argile moi)

E50ref  Eoed
ref
Euref  4Eoed
ref
• M  tg   z -modulul de edeformatie edometric
 z
i i

• 
M 23   z1  2daN / cm 2 ; z 2  3daN / cm 2 
• 1 - modulul de compresiune volumica ( mv )
mv 
M
O propunere interesanta pentru calculul lui Es este propunerea lui Ohde(1959)

 z' W
Es  ve atm ( ) - modul tangent ; w,v= f(Teren)
c

 at
Fig.3.8 Evaluarea modului de deformatie (tangent)
• Deformatia specifica a probei edometrice

-incercare edometrica (compresiune unidimensionala)

h  z
z   -legea lui Hooke (LH)
h0 Es

-incercare triaxiala (TE)

z  
1
E

 z   ( x   y ) -legea lui Hooke generalizata (LHG)

1
 x   y :  z  ( z  2 x )
E
( z ) IE  ( z ) IT   z  1 ( z  2 x )
Es E
x  2 2 
E  Es (1  2 )  EOED 1    EOED  M 0
z  1  
Rezulta E  EOED
CONFORM NP112/04 M0  1
-incercarea edometrica : x  y  0
1
 
 x   x   ( y   z )  0
E
“LHG”

 x   ( x   z )  0; x y
 x (1   )   z
x 
 K0 
z 1

 x   y  0;
K0,OC  K0, NC  OCR0.65 (Mayne,2006)

K 0  (1  sin  ' ) OCR (SR EN 1997/2006)

Fig.3.9 Variatia coef. de impingere in stare de repaos in functie de


raportul de supraconsoldare
pc   z ,t  z  
 0   z ,a  t  

NORMAL CONSOLIDAT SUPRACONSOLIDAT

Fig.3.10. Starea pamantului


• Raport de supraconsolidare

RSC (OCR) 
pc  z    z
 z

<1 – pamant subconsolidat


=1 – pamant normal consolidat
1.1...2 – pamant usor consolidat
2.1...4 – pamant moderat consolidat
>4 – pamant supraconsolidat
• 3.5 Comportare tasare – timp in incercarea edometrica
• 3.6.Factori care influenteaza curba CT

: n =nmin

: n =nmax

nmax  n
D
nmax  nmin

Fig.3.11 Legatura Es de gradul de indesare D (pam.necoezive)


Umflarea pamanturilor argiloase(PCUM)
3.8.Incercarea monoaxiala
Fig.3.21 Curba compresiune –tasare specifica
- modul tangent: E0  ctg  0
-modul secant: Es  ctg  s

Fig.3.23.Calculul modulului de deformatie liniara


INCERCAREA TRIAXIALA

Aparat triaxial

Etape:
1). Tensorul sferic (consolidare)
1   2   3
2). Aplicare deviator (rupere)
 1
Tipuri de incercari:

1.Incercare neconsolidata-nedrenata (UU)


-creste ( 1   3 );  3  const.
2.Incercarea consolidata-nedrenata (CU)
3.Incercarea consolidata-drenata (CD)

-drenare –viteza mica de deformatie compresiune (k)

-v=0.001 mm/min -argile cu plasticitate mare


-v=0.01 mm/min -argile cu plasticitate redusa
-v=0.1 mm/min -nisip
• Modelul Hardening Soil Model (HSM) in care se determina modulul de
ref (folosit in principal la calculul sprijinirilor)
deformatie E50

c 'cos  '  3 'sin  ' m


E50  E50 ref ( )
c 'cos  ' pref sin  '
Pentru pref=100 kPa E50  E 'modulul MC (PIMC)
Eur  4E50ref modulul MC (REMNC)
Starea de eforturi in teren

 0

 0 

1   3 1   3
  cos 2
2 2
1   3
 sin 2
2

1   3   1   3 
2 2

     2

 2   2 
 
cercul lui Mohr
4. REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR

Rezistenta la forfecare este exprimata pe baza teoriei frecarii.


Parametri de baza sunt:

Pamanturi coezive
 φ’- unghiul frecarii interne
μ- coeficientul de frecare
c’- coeziunea
Pamanturi necoezive
4.1 Pamanturi necoezive

 f    tg ' => Legea lui Coulomb (1773)

 f    tg '
4.1.2.Pamant necoeziv-indesat

emin

Fenomenul de afanare a pamanturilor (nisipoase) indesate prin forfecare, poarta


numele de “DILATANTA”.
4.1.3.Pamanturi argiloase
PLP-  f  proportional cu Ac si '
Aria de contact creste cu tensiunile ' si ramane constanta la descarcare

coeziune efectiva (creste odata cu preincarcarea si nu se mai

modifica decat odata cu modificarea umiditatii)

ce  K e (rezistenta la forfecare statica)

 e  presiunea echivalenta (ef.necesar unei probe NC pentru a avea aceeasi


umiditate cu proba analizata)

K constanta f (I p )
Rezulta :
 f   ' tge'  ce  (cc )
PRINCIPIUL PRESIUNILOR EFFECTIVE

Deschis la t=0

P  F  uA
P / A  F / Au
In termenii tensiunilor effective:
   ' u
4.2.Tipuri de incercari
INCERCAREA DE FORFECARE DIRECTA

Forfecare directa(DST) Forfecare directa simpla(DSS)


4.2.2.Procesul de forfecare in raport cu natura si starea fizica a pamantului

I.Nisip afanat, argila normal consolidata sau slab consolidata (RSC<2)


IIa.Nisip indesat/argila supraconsolidata (RSC>2) cu structura floculara(fete-muchii)
IIb.Argila supraconsolidata cu structura dispersa
Pamanturi coezive:
Tipuri de incercare de forfecare

A. Incercarea UU -Neconsolidata – Nedrenata cu , u


Incercarea CU -Consolidata –Nedrenata cd ,  d

B. Incercarea CD -Consolidata –Drenata c' ,  '

Nota: Conform notatiilor adoptate de Societatea Internationala de Mecanica


Pamanturilor indicii U,C,D reprezinta prima litera a cuvintelor : undrained,
consolidated, drained.
 f   ' tg ' c '

A.Parametri de forfecare pentru stare nedrenata :


B.Parametri de forfecare (drenat):

Parametri de forfecare reziduali r
'
si c' r si de varf ' si c'
Factori de influenta – Efectul DILATANTEI / CONTRACTANTEI

 '  cr  (0.8 )

Porozitate (ecr)

Reprezentarea dreptei caracteristice (neliniara)


Efectul starii :

 '  36   12  3  4  5


1 = corectie pentru forma particulei
1  6 pentru “sfericitate mare” si forma rotunda a particulei
1  2 pentru “sfericitate mica” si forma nerotunda (cu unghiuri) a
particulei
2 =corectie pentru marimea particulei

2  11 pentru d>2.0mm (pietris)


2  9 pentru 2.0>d>0.6mm (nisip mare)
2  4 pentru 0.6>d>0.2mm (nisip )
2  0 pentru 0.2>d>0.06mm (nisip fin)

3 =corectie pentru neuniformitate ( coefficient de neuniformitate)


3  2 pentru Cu>2.0 (neuniformitate mica)
3  1 pentru Cu=2.0 (neuniformitate medie)
3  0 pentru Cu<2.0 (neuniformitate mare)
4 =corectie pentru gradul de indesare (ID)
4  1 pentru 0< ID <0.5 (indesare mica)
4  0 pentru 0.5< ID <0.75 (indesare medie)
4  4 pentru 0.75< ID <1.00 (indesare mare)

5 =corectie pentru tipul de mineral

5  0 pentru cuart


5  4 pentru feldspat, calcit
5  6 pentru muscovite mica

FA ID<15%
A 15 50
M 50 70
I 70 85
FI 85 100
Parametri de forfecare reziduali :
Valorile rezistentei la forfecare folosite in proiectare

a.Studiul stabilitatii versantilor


Tipul de argila si de Tipul de Deplasari la Parametri rezultate
miscare rupere rupere
Argila moale scurta mari
 c

Argila sensitive
-rupere initiala scurta mari (5-15%) ' 0
-curgere a masei f.Scurta f.Mari 0 Su
Argila supraconsolidata
-alunecari primare 0 Su
-intacta scurta mici  'v S v 'vf
-fisurata cu oglinzi de
lunga
scurt
mari
mici
 'vf 0
frictiune lung mari  'vf 0

-alunecari secundare  'r 0


-curgere lenta oricare oricare
 'r 0
f.lung f.mari
4.2 INCERCAREA TRIAXIALA

h
1 
h
V Vi  V0
v    ;
V0 V0
Aparat triaxial:
 1   3   h   V   h 

NOTA: Se va reprezenta diagrama  2         si      
h   V   h 
pentru diferite valori a efortului de consolidare  3

 3  100kPa
 3  300kPa
 3  600kPa

Se determina : 1   3
-Parametri de forfecare q   1
2
-Caracteristica de dilatare  v  1
-Drumul de eforturi in sistemul q-p
-Determinarea modulului de deformatii la cresteri mici a
deformatiei specifice verticale ( 1 )  E0 ( 3 )
Relatia q-ε si ε1 – εv in incercarea triaxiala:
Incercarea de tip CD:

-Etapa 1 – Consolidare : 1 '   3 '

- Etapa 2 – Rupere 1 ' 


La incercarea de tip CU (probe normal consolidate) :
Determinarea unghiului de frecare interna si a coeziunii

Daca cunoastem M* si c* putem determina  ' si c’

3M * 3  sin  '
 '  arcsin c'  c *
6M * 6 cos  '
Determinarea modulului de deformatie in modelul Duncan-Chang (modul de rupere)

m
ref   3  c ' cot  ' 
'
Eur  Eur  ref 
   c ' cot  ' 
m
; INC.TRIAXIALA
ref    c ' cot  ' 
'
E50  E50  3

   c' cot  ' 
ref

 ref  100KPa m  0.5


m
  1'  c' cot  ' 
E50  E50  ref  ; INC. MONOAXIALA
   c ' cot  ' 
Domenii de folosire a parametrilor de forfecare

Tipul de Parametri dreptei intrinseci Corespunde in practica la


incercare situatiile:

Inaltarea rapida a unei c-tii


UU u  0 sau lucrari de pamant pe un
cu  su teren neconsolidat,putin
permeabil
Supraetajarea unei cladiri
CIU sau suprainaltarea unei c-tii
ccu  ck de pam.
Stabilitatea imediata a
taluzurilor sau versantilor.
Stabilitatea in timp a
CAKo-D
k   ' taluzurilor si versantilor.
Realizarea in ritm lent a unor
ck  c ' c-tii sau lucrari de pamant pe
terenuri permeabile.

Reamorsarea unor alunecari


r ' , cr '  0 dupa suprafete formate
anterior
Verificarea stabilitatii versantilor + taluzelor

0 1 2 3 4
Stabilitatea in timp a
Lenta CID taluzurilor si
CAKo-D k ', ck ' versantilor.Realizarea
in timp lent a unor c-tii
sau lucrari de pamant
in terenuri permeabile

cu , ccu
Forfecare simpla (pura) cu '  k ' Realizeaza o stare de
CAKo-U ccu '  ck ' eforturi unitare pe tot
CAKo-D cuprinsul probei.
 k ', ck '
Forfecare in conditii de CAKo-U Modeleaza mai corect
deformare plana CAKo-D cu , ccu conditiile din: ramblee
cu '  k ' lungi, a pamantului din
diguri, baraje sau din
ccu '  ck '
spatele zidurilor de
 k ', ck ' sprijin

Compresiune UU ccu Valori orientative


monoaxiala