Suport de Curs Inspector Salarii - Feb 2019

Suport de curs
Inspector Salarii
Trainer: Nadia Simion
Februarie 2019
1
Cuprins
Cap. I. Venituri din salarii ............................................................................................................................................4

1.1. Definiția salariului .............................................................................................................................................4
1.2. Salariul minim brut ......................................................................................................................................4
1.3. Sporurile ...........................................................................................................................................................6
1.3.1. Sporul pentru ore suplimentare .....................................................................................................6
1.3.2. Sporul pentru orele lucrate în zilele de sărbătoare legală ...................................................7
1.3.3. Sporul de weekend ..............................................................................................................................8
1.3.4. Sporul de noapte ...................................................................................................................................8
1.3.5. Alte sporuri .............................................................................................................................................9
1.4. Venituri din salarii ........................................................................................................................................9
1.5. Venituri asimilate salariilor ................................................................................................................... 10
1.5.1. Avantaje în bani sau în natură ...................................................................................................... 12
1.5.1.1. Tichete de masă ......................................................................................................................... 13
1.5.1.2. Cadouri și Tichete cadou ........................................................................................................ 16
1.5.1.3. Tichete de creșă ......................................................................................................................... 19
1.5.1.4. Vouchere de vacanță ............................................................................................................... 20
1.5.1.5. Tichete culturale ....................................................................................................................... 21
1.6. Venituri neimpozabile, în înțelesul impozitului pe venit ........................................................... 21
1.6.1. Diurna .................................................................................................................................................... 25
1.7. Contribuțiile salariatului ......................................................................................................................... 27
1.7.1. Contribuția de asigurări sociale (CAS) ...................................................................................... 27
1.7.2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) ........................................................... 38
1.8. Impozitul pe venitul din salarii ............................................................................................................. 51
1.8.1. Deducerea personală ................................................................................................................... 53
1.8.2. Calculul impozitului pe salarii.................................................................................................. 60
1.9. Contribuțiile angajatorului ..................................................................................................................... 61
1.9.1. Contribuția asiguratorie de muncă (CAM) .............................................................................. 61
1.9.2. Contribuția la fondul de handicap .............................................................................................. 62
1.9.2.1. Venituri din salarii realizate de persoane cu handicap grav sau accentuat ....... 64
2
1.10. Concedii și indemnizații acordate ................................................................................................... 64
1.10.1. Concediul de odihnă..................................................................................................................... 64
1.10.2. Concediul medical ......................................................................................................................... 68
1.10.2.1. Reglementări referitoare la acordarea concediului medical ................................... 68
1.10.2.2. Concediul de incapacitate temporară de muncă .......................................................... 79
1.10.2.3. Concediu pentru accidente de muncă sau boli profesionale ................................... 84
1.10.2.4. Concediul de risc maternal (cod 15) ................................................................................. 89
1.10.2.5. Concediul de maternitate (cod 08) .................................................................................... 93
1.10.2.6. Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav (cod 09) .............................................. 98
1.10.2.7. Recuperarea sumelor de la FNUASS .............................................................................. 101
1.10.3. Concediul paternal..................................................................................................................... 104
1.10.4. Concediul pentru formarea profesională.......................................................................... 105
1.10.5. Concediul fără plată .................................................................................................................. 107
1.10.6. Concediul pentru creșterea copilului ................................................................................. 107
1.11. Rețineri din salarii .............................................................................................................................. 108
2. Venituri obținute de angajații din construcții ...................................................................................... 110
5. Venituri din contracte de administrare .................................................................................................. 113
6. Venituri din drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor) ...................................... 114
7. Venituri din activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) ................................................ 121
8. Declarația 112 .................................................................................................................................................. 123
9. Legislație............................................................................................................................................................. 125
3
Cap. I. Venituri din salarii
1.1. Definiția salariului
Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului

individual de muncă (art.159 din Codul Muncii).
Salariul cuprinde:
• Salariul de bază;
• Indemnizaţiile;
• Sporurile;
• Alte beneficii (avantaje in bani/natura etc.).
Salariul se plăteşte în bani cel puţin odată pe lună, la data stabilită în contractul
individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern.
Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte
documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit.
Salariul se plăteşte direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta.
În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt
plătite, în ordine, soţului supravieţuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinţilor acestuia.
Dacă nu există niciuna dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt plătite altor
moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
1.2. Salariul minim brut
Salariul se stabilește în urma negocierii între angajator și angajat, fără ca angajatorul să

discrimineze pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență
națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau
responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală
Angajatorul NU poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de
muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară (art.164 din Codul Muncii).
4
Începând cu data de 01.01.2019, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a
fost stabilit astfel:
- 2.080 lei/lună, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie, pe lună,
în anul 2019, reprezentând 12,43 lei/oră (HG 937/2018), pentru personalul încadrat pe
funcții fără studii superioare;
în anul 2019, reprezentând 14,044 lei/oră (HG 937/2018), pentru personalul încadrat
pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă
de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare;
în anul 2019, reprezentând 17,928 lei/oră (art. 71 din OUG 114/2018), pentru
personalul din domeniul construcţiilor. Este aplicabil tuturor salariaților angajatorilor
cu activitatea de construcţii definită la codurile CAEN:
o 41xx; 42xx; 43xx;
o 2312 - Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
o 2331 - Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
o 2332 - Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă
arsă;
o 2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
o 2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
o 2363 - Fabricarea betonului;
o 2364 - Fabricarea mortarului;
o 2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
o 2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
o 2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
o 1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
o 2512 - Fabricarea de uși și ferestre din metal;
o 2511 -Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor
metalice;
o 0811 - Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei
calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
o 0812 - Extracția pietrișului și nisipului;
o 711 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică.
și realizeaza cifra de afaceri din activitățile menționate mai sus în limita a cel puțin 80% din
cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplica
scutirea.
5
De-a lungul timpului salariile minime brute au avut o evoluție crescătoare, astfel:
Data intrării în Salariul minim
vigoare brut
1 iulie 2013 800 Lei
1 ianuarie 2014 850 Lei
1 iulie 2014 900 Lei
1 ianuarie 2015 975 Lei
1 iulie 2015 1.050 Lei
1 mai 2016 1.250 Lei
1 februarie 2017 1.450 Lei
1 ianuarie 2018 1.900 Lei
1.3. Sporurile
Pe langă salariul brut părțile pot negocia includerea unor sporuri care să reprezinte
retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă. Astfel se pot acorda
următoarele sporuri:
1.3.1. Sporul pentru ore suplimentare
Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile

calendaristice după efectuarea acesteia.
În perioadele de reducere a activității angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere
plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12
luni.
În cazul în care orele suplimenatare nu pot fi compensate în termenul de 60 de zile, în
luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la
salariu corespunzător duratei acesteia.
Sporul pentru munca suplimentară, se stabilește prin negociere, în cadrul contractului
colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și NU poate fi mai mic
de 75% din salariul de bază.
6
1.3.2. Sporul pentru orele lucrate în zilele de sărbătoare legală
Conform Codului Muncii zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

- 1 și 2 ianuarie;
- 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române;
- Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
- prima și a doua zi de Paști;
- 1 mai – Ziua Muncii;
- 1 iunie – Ziua Copilului;
- prima și a doua zi de Rusalii;
- 15 august - Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei;
- 1 decembrie - Ziua Națională a României;
- 25 si 26 decembrie - prima și a doua zi de Crăciun;
- două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de
cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.
- alte zile libere stabilite prin contractual colectiv de muncă.
În locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă (datorită caracterului

procesului de producție sau specificului activității), este permisă munca în zilele de sărbătoare
legală.
Munca prestată în zilele libere de sărbatoare se compensează prin ore libere plătite în
următoarele 30 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, de
un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază
corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
7
1.3.3. Sporul de weekend
Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica (art.

137 din Codul Muncii).
În cazul în care necesitațile impun lucrul în zilele de sâmbătă și duminică, repausul
săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil
sau prin regulamentul intern.
Pentru activitatea prestată în timpul zilelor de repaus salariații vor beneficia de un spor
la salariu (spor de weekend) stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin
contractul individual de muncă. Cuantumul sporului poate fi valoric sau procentual, în
funcție de cum a fost negociat între părți.
1.3.4. Sporul de noapte
Munca prestată între orele 22:00-6:00 este considerată muncă de noapte (art. 125 din Codul
Muncii).
Salariatul de noapte reprezintă, după caz:
- salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de
lucru;
- salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul
său lunar de lucru.
Salariații de noapte beneficiază:
 fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru
zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la
scăderea salariului de bază;
 fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază,
dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
8
1.3.5. Alte sporuri
În funcție de activitatea desfasurată/condițiile de muncă/negocierea dintre părți se pot stabili

mai multe tipuri de sporuri:
- spor de vechime în munca;
- spor pentru condiții grele;
- spor pentru condiții vătămatoare;
- spor pentru condiții toxice;
- spor pentru condiții periculoase;
- spor de adâncime;
- spor de înaltime;
- spor de izolare;
- spor de condiții penibile;
- spor pentru cunoașterea unei limbi străine etc.
Valoarea și modul de calcul sunt stabilite prin contractual de muncă sau contractual colectiv
de muncă incheiat între părți.
1.4. Venituri din salarii
Veniturile din salarii reprezinta toate veniturile (în bani și/sau în natură) obținute de o
persoană fizică (rezidentă/nerezidentă) ce desfășoară o activitate în baza unui:
 contract individual de muncă;
 raport de serviciu;
 act de detașare;
 statut special prevăzut de lege,
indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se
acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor
care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor (art .76 Cod Fiscal).
9
1.5. Venituri asimilate salariilor
Veniturile asimilate salariilor sunt venituri cărora li-se aplică aceleași reguli ca
veniturilor din salarii. Acestea sunt:
a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial;
c) solda lunară acordată potrivit legii;

d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului
constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu
contract de management, potrivit legii;
e) sume reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii;
f) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de

la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii,
precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut
de lege;
g) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza

contractului de mandate (Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și
funcționarea asociațiilor de proprietari);
h) sumele primite de membrii fondatori ai societăților constituite prin subscripție publică;
i) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz,
precum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele
asemenea;
j) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe
perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în
interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
 în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului
pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
 străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar;
10
l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariații care au stabilite
raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării/detașării, după caz,
în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil
stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate
pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului,
corespunzător țării de rezidență a angajatorului nerezident de care ar beneficia
personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă;
m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este
prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv,
contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în
baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile
administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de
către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care
depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
 în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul autorităților și instituțiilor publice;
 în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar;
n) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în România,
în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi
juridice stabilite cu entități nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice
respective, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal
pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor
misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență
a entității nerezidente de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România
dacă s-ar deplasa în țara respectivă;
o) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și

regiilor autonome, desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite de
reprezentanții în adunarea generală a acționarilor și în consiliul de administrație;
p) sume reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în

legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza
unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/ hotărâri judecătorești
definitive și executorii;
11
q) indemnizațiile lunare plătite de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite
conform contractului individual de muncă;
r) remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri;
s) veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul

misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din
străinătate, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din cap. IV secțiunea a 3-a al
anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice.
t) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.
1.5.1. Avantaje în bani sau în natură
La stabilirea venitului impozabil avantajele, în bani sau în natură primite de o persoană

fizică include, însă nu sunt limitate la:
1. utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau
închiriat de la o terță persoană, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanță
dus-întors de la domiciliu sau reședință la locul de muncă/locul desfășurării
activității;
2. cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri
sau servicii oferite gratuit ori la un preț mai mic decât prețul pieței;
3. împrumuturi nerambursabile;
4. anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;
5. abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop

personal;
6. permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
12
7. primele de asigurare plătite de către angajator pentru angajații proprii sau alt
beneficiar de venituri din salarii și asimilate salariilor, la momentul plății primei
respective, altele decât cele obligatorii și cele care nu se încadrează în condițiile legii.
8. tichetele cadou, tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele de creșă și

tichetele culturale acordate peste limitele prevăzute de lege;
1.5.1.1. Tichete de masă
Tichetele de masă sunt o formă comună de beneficii acordate angajaților și care se bucură
de anumite scutiri de taxe.
Angajatorii din mediul privat nu sunt obligați de nicio prevedere juridică să acorde
angajaților lor tichete de masă, însă pot decide să facă asta, respectând prevederile Legii nr.
165/2018 privind acordarea tichetelor de masă (în vigoare din 01.01.2019).
Reguli de distribuire a tichetelor de masă:

 se acordă doar la locul de muncă unde salariatul are funcția de bază
declarată;
 se acordă indiferent de programul de lucru (întreg sau parțial).
Conform Codului Muncii salariații cu timp parțial se bucură de toate
drepturile salariaților cu normă întreagă;
 se acordă lunar, în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna
următoare, de către angajator.
 se acordă un număr de tichete de masă egal cu numărul de zile în
care salariatul a fost prezent la muncă;
 valoarea maximă a unui tichet de masă = 15,18 lei (din Mai 2018);
 se pot acorda atât pe suport de hârtie cât și în format electronic (card).
13
Valoarea maximă a tichetelor de masă este stabilită și indexată periodic prin lege.
Începând cu luna mai 2018, valoarea nominală a unui tichet de masă, nu poate depăși
cuantumul de 15,18 lei (art. 14 din Legea 165/2018). Ceea ce înseamnă că angajatorul poate
acorda și tichete de masă cu o valoare mai mică, dar nu mai mult decât valoarea stabilită prin
lege.
NU se consideră zile lucrate perioadele în care salariații:

 se află în concediu de odihnă;
 beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite, precum și
de zile festive și de sărbătoare legală sau de alte zile libere acordate conform altor acte
normative sau contractelor colective de muncă;
 sunt delegați/detașați în afara localității în care își au locul permanent de muncă și
primesc indemnizație zilnică sau lunară de delegare/detașare;
 se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă (concedii medicale);
 sunt absenți de la locul de muncă ori se află în alte situații stabilite de angajator
împreună cu organizațiile sindicale ori, după caz, cu reprezentanții salariaților.
Salariatul are obligația să restituie angajatorului, la finele fiecărei luni, precum și la

încetarea contractului individual de muncă, tichetele de masă neutilizate (tichete de masă pe
suport hârtie) sau valoarea corespunzătoare tichetelor de masă neutilizate (tichetelor de
masă pe suport electronic).
Exemplu 1: În luna Ianuarie 2019, salariata Marin M. a avut concediu de odihnă în perioada 07-
09.01.2019 (3 zile). Salariata are funcția de bază declarată la acest loc de muncă. Să se calculeze numărul
tichetelor de masă pe care le poate primi în luna Ianuarie 2019.
Rezolvare:
Funcția de bază = DA
Nr. zile lucrătoare în Ian. 2019 = 20 zile
Nr. zile lucrătoate în Ian. 2019 = 20 zile -3 zile C.O =17 zile
Nr. tichete de masă cuvenite = 17 tichete
14
Exemplu 2: Salariatul Popa A. are funcția de bază declarată la alt loc de muncă. Să se calculeze numărul
tichetelor de masă pe care le poate primi în luna Ianuarie 2019.
Rezolvare:
Funcția de bază = NU
Nr. tichete de masă cuvenite = 0 tichete pentru că are funția de bază la alt angajator
În cazul salariaților a căror durată zilnică a timpului de muncă este mai mare de 8 ore -
în regim de tură, numărul de zile pentru care se acordă tichete de masă se determină
prin împărțirea numărului de ore în care salariatul a fost prezent la lucru în unitatea
angajatorului la durata normală a timpului de muncă de 8 ore.
Nr. Tichete de masă = Nr. Ore prezență la muncă/ 8 ore
Fracțiile rezultate din calcul se consideră zi de prezență la lucru, cu condiția ca totalul

zilelor rezultate să nu depășească numărul de zile lucrătoare (Legea nr. 165/2018).
Exemplu 1: Salariatul Vasile M. a lucrat în luna Ianuarie 2019 în ture 12/24. Conform pontajului a lucrat
142 ore. Să se calculeze numărul tichetelor de masă pe care le poate primi în luna Ianuarie 2019.
Rezolvare:
Nr. ore lucrate = 142 ore
Nr. tichete de masă = 142 ore /8 ore= 17,75 => 18 tichete (nu depășește nr. zilelor lucrătoare din Ian. 2019)
Nr. tichete de masă acordate = 18 tichete
Exemplu 2: Salariatul Ion M. a lucrat în luna Ianuarie 2019 în ture 12/24. Conform pontajului a lucrat 175
ore. Să se calculeze numărul tichetelor de masă pe care le poate primi în luna Ianuarie 2019.
Rezolvare:
Nr. ore lucrate = 175 ore
Impozitarea
Nr. tichete tichetelor
de masă = 175 ore de=>masă:
/8 ore= 21,88 22 tichete (depășește nr. zilelor lucrătoare din Ian. 2019)
Nr. tichete de masă acordate = 20 tichete
15
Datorează • Impozit pe Venit 10% (art. 76 alin. (3) lit. h) din
Codul fiscal).
• CAS - Contribuție de asigurări sociale (art. 142

Nu lit. r) din Codul Fiscal);
• CASS - Contribuție de asigurări sociale de
sănatate (art. 157 alin. (2) din Codul Fiscal);
datorează • CAM - Contribuție asiguratorie de muncă (art.
220 indice 4 alin. (2) din Codul fiscal).
Tichetele de masă acordate peste limitele prevăzute de lege sunt considerate venituri
asimilate salariilor și se impozitează cu toate impozitele și contribuțiile salariale (CAS,
CASS, Imp. Venit, CAM).
Venitul obținut din tichete de masă se impozitează în luna în care acestea sunt primite.
1.5.1.2. Cadouri și Tichete cadou
Pentru a motiva și recompensa activitatea profesională a salariaților, angajatorul poate

oferi cadouri pentru ocazii speciale.
Ocazii
speciale
- 8 Martie (pentru salariate);
- Paște;
- 1 Iunie;
- Crăciun și sărbători similare
ale altor culte religioase.
16
Cadourile pot fi adordate în:
 Tichete cadou;
 Bunuri;
 Bani.
Impozitarea veniturilor din cadouri:

Cadourile oferite angajatilor pentru ocazii speciale sunt neimpozabile, în măsura în
care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte nu depăşeşte 150 lei.
Limita de 150 lei se aplică separat pentru cadourile, inclusiv tichetele cadou, acordate
pentru fiecare ocazie speciala, pentru fiecare angajat şi pentru fiecare copil minor al
angajatului, chiar şi în cazul în care părinţii au acelaşi angajator.
• Dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

Neimpozitate • sunt acordate pentru ocazii speciale
• valoarea maximă = 150 lei/ ocazie/ angajat și fiecare
copil minor al angajatului
• Dacă NU sunt acordate pentru ocazii speciale;

Impozitate • Daca sunt acordate pentru ocazii speciale, dar depășesc
valoarea maximă stabilită prin lege. Se impozitează doar
diferența dintre Valoarea acordată și Valoarea maximă.
Sumele care depăşesc limita de 150 lei reprezinta venituri asimilate salariilor.
Acestea se supun impozitului pe salarii şi se includ în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale
obligatorii.
17
Exemplu 1: Cu ocazia Crăciunului angajatorul a acordat salariaților tichete cadou astfel:
1. 400 lei – Ion (are 3 copii: 2 sunt minori, iar al treilea are vârsta de 22 de ani);
2. 450 lei – Mihai (are 2 sunt minori, la aceeași societate este angajată și Ioana, soția lui
Mihai);
3. 450 lei – Ioana (soția lui Mihai);
4. 350 lei – Vasile (nu are copii).
Rezolvare:
Ion:
Pentru a nu fi impozitate la salariu, cadourile pot fi oferite doar pentru angajat și copiii
minori ai acestuia. Deși are trei copii, Ion poate primi din partea angajatorului suma maximă
de 450 lei (150 lei pentru el și câte 150 lei pentru fiecare din cei 2 copii minori), fără a datora
vreun impozit la stat.
Suma primită (400 lei) este mai mică decât suma maximă neimpozabilă (450 lei) =>
venituri neimpozabile
Mihai si Ioana:
Cei doi soti au impreuna doi copii minori. Astfel, fiecare dintre ei poate primi din partea
societatii suma de 450 lei (150 lei pentru angajat si cate 150 lei pentru fiecare din cei 2 copii
minori). Practic, familia beneficiaza in total de o suma de 900 de lei, fara a datora la stat impozit
pe venit sau contributii sociale.
Sumele primite (450 lei fiecare) sunt egale cu sumele maxime neimpozabile (450 lei)
=> venituri neimpozabile
Vasile:
Vasile poate primi din partea angajatorului suma maximă de 150 lei fără a suporta
impozite pentru aceasta.
Suma primită (350 lei) este mai mare decât suma maximă neimpozabilă (150 lei) =>
o 150 lei – venituri neimpozabile

o 200 lei – venituri impozabile pentru care se vor reține toate contribuțiile sociale și
impozit pe venit.
18
1.5.1.3. Tichete de creșă
Tichetele de creşă sunt acordate de către angajator salariaţilor care aleg să revină cât mai
curând la serviciu după naşterea unui copil.
Tichetele de creșă se acordă angajaților care nu beneficiază de concediul și de

indemnizația acordate pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de până
la 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Angajatorii din mediul privat nu sunt obligati de nicio prevedere juridică să acorde
angajaților lor tichete de creșă, însă pot decide să facă asta, respectând prevederile Legii nr.
193/2006.
Tichetele de creșă se acordă la cerere, unuia dintre părinţi sau opţional, tutorelui, celui
căruia i s-au încredinţat copii.
În prezent, valoarea lunară a tichetelor de creşă este 450 lei, iar această valoare se
indexează periodic.
Tichetele de creșă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creșa unde este
înscris copilul salariatului.
Impozitarea tichetelor de creșă:

Codul fiscal).

19
1.5.1.4. Vouchere de vacanță
Pentru recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salarial, angajatorii

pot acorda vouchere de vacanță (OUG 8/2009).
Valori care pot fi acordate pe an:
• Privat: maxim 6 salarii minime pe economie – 12.480 de lei în 2019;
• Public: suma de 1.450 de lei (în perioada 1 iulie 2017- 30 noiembrie 2018).
Se pot emite atat pe suport de hărtie cât și în format electronic (card).
Voucherele de vacanță se pot folosi doar în structuri de primire turistice, autorizate de

Autoritatea Națională pentru Turism.
Impozitarea voucherelor de vacanță:

Codul fiscal).

20
1.5.1.5. Tichete culturale
Începând cu data de 01.01.2019 angajatorii pot acorda salariatilor tichete culturale

(Legea 165/20018).
Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaților pentru achitarea
contravalorii de bunuri și servicii culturale. Se pot acorda lunar sau ocazional.
Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăși suma
de:
 150 lei / lună
 300 lei/eveniment.
Bunurile și serviciile culturale pot fi:

 abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee,
festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele
destinate copiilor;
 cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.
1.6. Venituri neimpozabile, în înțelesul impozitului pe venit

Următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele de înmormântare;
b) ajutoarele pentru bolile grave și incurabile;
c) ajutoarele pentru dispozitive medicale;
d) ajutoarele pentru naștere;
e) ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a
calamităților natural;
f) Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaților, cât și cele oferite
în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului
și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile, inclusiv
tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în
21
măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie
din cele de mai sus, nu depășește 150 lei;
g) Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaților, pentru evenimente
speciale (ziua de nastere a salariatului, aniversarea societatii etc), daca sunt prevazute
in contractual de munca;
h) contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului;
i) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe
perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate
de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în
contractul de muncă
j) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în
vigoare;
k) hrană acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie
este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității;
l) contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității ori
căminului militar de garnizoană și de unitate, potrivit repartiției de serviciu, numirii
conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de
activitate, compensația lunară pentru chirie pentru personalul din sectorul de apărare
națională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensarea diferenței de
chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
m) cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția persoanelor
cu rol de reprezentare a intereselor publice, a angajaților consulari și diplomatici care
lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;
n) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție
și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-
sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și a
uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în
vigoare;
o) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în
care angajații își au reședința și localitatea unde se află locul de muncă al acestora,
22
pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei,
conform legii;
p) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, potrivit
legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate,
în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit de lege precum și
cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
q) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilite
raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării/detașării, după caz,
în România, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit, precum și
r) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este
prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv,
contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în
baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile
administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, și de către
manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, în limita plafonului
neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. m), precum și cele primite pentru acoperirea
cheltuielilor de transport și cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă
durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de
deplasare în interesul desfășurării activității;
s) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării în
România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au
raporturi juridice stabilite cu entități nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile
juridice respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. n), precum și
cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. Plafonul zilnic
neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore,
considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării
activității;
t) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care
desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării,
23
respectiv delegării sau detașării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în limitele
prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum și cele primite pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
u) sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de
mutare în interesul serviciului;
v) indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate
situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după
absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile
de instalare și mutare acordate personalului din instituțiile publice, potrivit legii; Norme
metodologice
w) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate
într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din
activități dependente desfășurate la bordul navelor în apele internaționale. Fac excepție
veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în
România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în
situația în care România are drept de impunere;
x) cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională și
perfecționarea angajaților, administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv,
contractului de administrare/mandat și directorilor care își desfășoară activitatea în
baza contractului de mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice
respective, pregătire legată de activitatea desfășurată de persoanele respective
pentru angajator/plătitor;
y) costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
z) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la momentul
exercitării acestora;
aa) diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda
practicată pe piață, pentru credite și depozite;
bb) contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu
modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii
facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de
24
către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate
stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic
European, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual
pentru fiecare persoană;
cc) primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006, republicată,
suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru
fiecare persoană;
dd)avantajele sub forma utilizarii in scop personal a vehiculelor pentru care
cheltuielile sunt deductibile in cota de 50% conf. prevederilor art.25 alin.3 lit.i si art.
68 alin.7 lit .k din Codul Fiscal.
1.6.1. Diurna
Diurna reprezintă indemnizația zilnică de deplasare/detasare acordata salariaților

care se deplaseaza în interes de serviciu.
Angajatorul poate dispune delegarea salariatului în afara locului de muncă, pentru
efectuarea unur lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu.
Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în
12 luni și se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile
calendaristice, numai cu acordul salariatului ( art. 44 din Codul Muncii).
Diurna nu trebuie justificata de către salariat, deoarece este acordată pentru mâncare.
Celelalte cheltuieli de transport și cazare sunt suportate integral de angajator, urmănd ca
salariatul să aducă documente justificative (decont de cheltuieli). În cazul în care masa este
asigurată de angajator, salariatul nu va mai beneficia de diurnă.
Diurna internă (în țară) este reglementată prin HG 1.860/2006 (valabilă până la 31
decembrie 2018, fiind abrogată și înlocuită prin Hotărârea 714/2018), conform careia se
acordă numai în cazul în care delegarea se realizează într-o localitate situată la o distanţă mai
mare de 5 km de localitatea în care salariatul îşi are locul permanent de muncă.
Numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare sau detașare se
calculează de la data și ora plecării până la data și ora înapoierii mijlocului de transport din
25
și în localitatea unde își are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore câte
o zi de delegare/detașare.
Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum și pentru ultima zi, în cazul
delegării de mai multe zile, indemnizația se acordă numai dacă durata delegării este de cel
puțin 12 ore.
Diurna externa (în străinătate) este reglementată prin Hotararea nr. 518/1995,
conform căreia perioada pentru care se acordă diurna în valută se determină în funcție de
mijlocul de transport folosit:
 cu avionul: de la momentul decolării avionului, la plecarea în străinătate, pana la
momentul aterizării avionului, la sosirea în țară, de și pe aeroporturile care constituie
puncte de trecere a frontierei de stat a României;
 cu trenul sau cu mijloacele auto: de la momentul trecerii prin punctele de trecere a
frontierei de stat a României, atât la plecarea în străinătate, cât și la înapoierea în țară.
Pentru fracțiunile de timp care nu însumează 24 de ore, diurna se acordă astfel:

 50% pentru o durată mai mica de 12 ore;
 100% pentru o durată mai mare de 12 ore.
Valoarea diurnei acordate este stabilită în funcție de categoria angajatorului și tipul delegării,
astfel:
 Angajator Instituție Publică:
 Diurna internă
- pană la data de 31.12.2018: 17 lei/zi
- începând cu data de 01.01.2019: * 20 lei/zi – dacă distanța este între 5- 50 km
* 20 lei/zi + 230 lei/zi alocație de cazare– dacă
distanța este mai mare de 50 km.
 Diurna externă este prevăzuta pentru fiecare țară în parte în anexa din HG nr.
518/1995. În cele mai multe state, nivelul diurnei se situează între 32 și 38 de euro.
26
 Angajator din mediul privat:
 Diurna internă = 2,5 * diurna interna pentru salariații instituțiilor publice, adică
2,50 *17 lei = 42,50 lei;
 Diurna externă = 2,5 * diurna externă pentru salariații instituțiilor publice.
Sumele care depăşesc plafoanele stabilite mai sus sunt venituri asimilate salariilor.
Acestea se supun impozitului pe salarii şi se includ în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale
obligatorii.
Regulă:
 dacă diurna zilnica acordată este mai mică decât plafonul stabilit => suma este
integral neimpozabilă;
 dacă diurna zilnica acordată este mai mare decât plafonul stabilit => diferența dintre
suma acordată și plafon se impozitează.
Pentru perioada în care salariatul se află în delegație/detașare și primește diurnă,

angajatorul nu poate acorda tichete de masă (HG nr. 23/2015).
1.7. Contribuțiile salariatului
1.7.1. Contribuția de asigurări sociale (CAS)
Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii, datorează, după caz,

contribuția de asigurări sociale pentru următoarele categorii de venituri realizate din
România și din afara României, pentru care există obligația declarării în România (art. 136 din
Codul Fiscal):
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor;

b) venituri din activități independente;
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor), dupa caz;
d) indemnizații de șomaj;
e) indemnizații de asigurări sociale de sănătate (concedii medicale).
27
Cotele de contribuții de asigurări sociale, începând cu 01.01.2018, sunt următoarele:
Cota de impozit Cine datorează
Persoanele fizice care au calitatea de

25% - Condiții normale de
angajați sau pentru care există obligația
muncă
plății contribuției de asigurări sociale
4% - Condiții deosebite de
muncă Persoanele fizice și juridice care au
calitatea de angajatori sau sunt
8% - Condiții speciale de asimilate acestora.
muncă
Locuri de muncă în condiții deosebite = locurile de muncă unde gradul de expunere

la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice,
pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale,
la comportamente riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și sănătății în muncă a
asiguraților (art. 3 lit. g) din Legea nr. 263/2010).
Locuri de muncă în condiții speciale = locurile de muncă unde gradul de expunere la

factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe
durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri
profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și
sănătății în muncă a asiguraților (art. 3 lit. h) din Legea nr. 263/2010).
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice care realizează
venituri din salarii sau asimilate salariilor
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice

care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut
realizat din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în alte state (cu respectarea
prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care include:
a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual
de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. În situația
personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile asupra cărora se
datorează contribuția sunt cele prevăzute la art. 145 alin. (1) lit. a) din Codul Fiscal;
28
b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică,
c) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul

d) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și

e) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului

de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit
legii, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut
de lege;
f) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz,
asemenea;
g) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului
constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract
de management, potrivit legii;
h) sumele reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii;
i) sume reprezentând salarii/diferențe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești

rămase definitive și irevocabile/ hotărâri judecătorești definitive și executorii;
j) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada
delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului,
pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit;
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariații care au stabilite raporturi de
muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detașării, după caz, în România, în
interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal
pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor
misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a
angajatorului, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar
deplasa în țara respectivă, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul
securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România
este parte;
29
l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în
țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul
juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza
contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile
administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de
către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care
depășește plafonul neimpozabil stabilit;
m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în România, în
interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi
juridice stabilite cu entități din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice
respective, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru
diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu
caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a entității, de
care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara
respectivă;
n) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în

baza contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007, cu modificările și completările
ulterioare;
o) indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator sau din Fondul

național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, primite pe perioada în care
persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor beneficiază de
concedii medicale și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor
legale;
p) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
q) veniturile reprezentând plăți compensatorii suportate de angajator potrivit contractului

colectiv sau individual de muncă.
CAS salariat=25% *Baza de calcul (pentru condiții normale de muncă)
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori sau

persoane asimilate acestora
Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora, baza lunară de calcul pentru contribuția de asigurări sociale o reprezintă suma
30
câștigurilor brute, realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate
salariilor asupra cărora se datorează contribuția, pentru activitatea desfășurată în condiții
deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.
CAS angajator=4% *Baza de calcul (pentru condiții deosebite de muncă)
CAS angajator=8% *Baza de calcul (pentru condiții speciale de muncă)
NU se datorează CAS pentru următoarele venituri:
 prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit legii

(inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă pentru
accidente de muncă și boli profesionale);
 veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice
asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, din activități pentru care există
obligația asigurării în aceste sisteme potrivit legii;
 veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate, polițiștilor și
funcționarilor publici cu statut special care își desfășoară activitatea în instituțiile
din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională, pentru care se
datorează contribuție individuală la bugetul de stat potrivit Legii nr. 223/2015 privind
pensiile militare de stat.
 ajutoarele/sumele acordate potrivit legii, în cazul decesului personalului din
cadrul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională,
decedat ca urmare a participării la acțiuni militare, și indemnizațiile lunare de
invaliditate acordate personalului ca urmare a participării la acțiuni militare;
 sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin
subscripție publică;
 ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile,
ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele
pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților
naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură oferite
salariaților, cele oferite pentru copiii minori ai acestora, inclusiv tichetele
cadou, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului,
acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, precum și
contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe
perioada concediului, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii de
familie ai acestora, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
31
Cadourile în bani și în natură oferite de angajatori angajaților, cele oferite în
beneficiul copiilor minori ai acestora, inclusiv tichetele cadou, cu ocazia Paștelui, zilei
de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și
cadourile în bani și în natură oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu sunt
cuprinse în baza lunară de calcul, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare
persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.
Nu sunt incluse în baza lunară de calcul al contribuțiilor veniturile de natura celor
prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în
baza unor legi speciale și finanțate din buget;
 contravaloarea folosinței locuinței de serviciu, potrivit repartiției de serviciu,
numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific
domeniului de activitate, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de
persoana fizică, conform legilor speciale;
 cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția
persoanelor cu rol de reprezentare a interesului public, a angajaților consulari
și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;
 contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de
protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și
materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și securitatea
în muncă, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce
se acordă potrivit legislației în vigoare;
 contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în
care angajații își au reședința și localitatea unde se află locul de muncă al
acestora, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă
contravaloarea chiriei, conform legii;
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, potrivit
legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în
străinătate, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil precum și
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au
stabilite raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada
delegării/detașării, după caz, în România, în interesul serviciului, în limita plafonului
neimpozabil, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare;
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada
deplasării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării
activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii
stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de
către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat
potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în
32
sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, și de către
manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, în limita
plafonului neimpozabil, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de
transport și cazare.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare
de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul
desfășurării activității;
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada
deplasării în România, în interesul desfășurării activității, de către administratori
sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entități din străinătate, astfel
cum este prevăzut în raporturile juridice respective, în limita plafonului neimpozabil,
precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare.
de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul
desfășurării activității;
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice
care desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe
perioada deplasării, respectiv delegării și detașării, în altă localitate, în țară și în alte
state, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum și
 sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de
 indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate
situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate
după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și
indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului
din instituțiile publice, potrivit legii;
 cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională și
perfecționarea angajaților, administratorilor stabiliți potrivit actului
constitutiv, contractului de administrare/mandat și directorilor care își
desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, astfel cum este
prevăzut în raporturile juridice respective, pregătire legată de activitatea desfășurată
de persoanele respective pentru angajator/plătitor;
 costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
 avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la
momentul exercitării acestuia;
 diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și
dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite;
33
 tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă,
acordate potrivit legii;
 următoarele avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă:
1. utilizarea în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt
deductibile în cota de 50%, prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. ț) in Codul Fiscal;
2. cazarea în unități proprii;
3. hrana și drepturile de hrană acordate potrivit legii;
4. hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în
materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității;
5. permisele de călătorie pe orice mijloc de transport, acordate în interes de serviciu;
6. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu
modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de
pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile
facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către
entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând
Spațiului Economic European, precum și primele de asigurare voluntară de sănătate și
serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru
angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limitele prevăzute la
art. 76 alin. (4) lit. ș) și t) din Codul Fiscal pentru veniturile neimpozabile, precum și
primele aferente asigurărilor de risc profesional;
 veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare
sau plățile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de șomaj, potrivit
actelor normative care reglementează aceste domenii.
 remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii.
 veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești
din străinătate, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din cap. IV secțiunea a
3-a al anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice.
34
Contribuția de asigurări sociale datorată de salariații care beneficiază de
indemnizații de asigurări sociale de sănătate (concedii medicale - CM)
* Calcul CAS datorat pentru concediile medicale Incapacitate temporară de muncă:

Data acordării CM Suma datorată
Valoarea minimă dintre:

01.01.2018-30.06.2018 - 25% * Indemnizația de concediu medical
- 10,5% * 35% * 3.131 lei* Numărul zilelor lucrătoare în care a fost în
concediu medical/ Numărul zilelor lucrătoare din lună
începand cu data de
- 25% * Indemnizația de concediu medical
01.07.2018
Dacă după data de 01.07.2018 vor fi concedii medicale acordate în continuarea concediilor
medicale inițiale ( concedii inițiale acordate până la data de 30.06.2018 inclusiv), se vor aplica
regulile din perioada 01.01.2018-30.06.2018.
* Calcul CAS datorat pentru concediile medicale Risc maternal, Maternitate si Îngrijire
copil bolnav:
Data acordării CM Suma datorată

01.01.2018-30.09.2018 - 25% * Indemnizația de concediu medical
- 10,5% * 35% * 3.131 lei* Numărul zilelor lucrătoare în care a fost în
concediu medical/ Numărul zilelor lucrătoare din lună
începand cu data de
- 25% * Indemnizația de concediu medical
01.10.2018
Dacă după data de 01.10.2018 vor fi concedii medicale acordate în continuarea concediilor
medicale inițiale ( concedii initiale acordate până la data de 30.09.2018 inclusiv), se vor aplica
regulile din perioada 01.01.2018-30.09.2018.
Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora
au obligația de a calcula și de a reține la sursă contribuția de asigurări sociale datorată de
către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor.
Contribuția de asigurări sociale se plătește la bugetul asigurărilor sociale de stat până

la data de:
 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, sau

 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz.
Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din
salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă
sau cu timp parțial, nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale
calculate prin aplicarea cotei de 25% asupra salariului de bază minim brut pe țară în
35
vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător
numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
𝑺𝒂𝒍𝒂𝒓𝒊𝒖𝒍 𝒎𝒊𝒏𝒊𝒎 𝑩𝒓𝒖𝒕 𝑺𝒂𝒍𝒂𝒓𝒊𝒖𝒍 𝑩𝒓𝒖𝒕 𝑹𝒆𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕
Dacă este mai mare decat atunci se va datora
𝑵𝒓.𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓ă𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆 î𝒏 𝒍𝒖𝒏ă 𝑵𝒓.𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒂𝒕𝒆
CAS suplimentar, calculat astfel:
𝑺𝒂𝒍𝒂𝒓𝒊𝒖𝒍 𝒎𝒊𝒏𝒊𝒎 𝑩𝒓𝒖𝒕

𝟐𝟓% ∗ ( ∗ 𝑵𝒓 𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒂𝒕𝒆 − 𝑺𝒂𝒍𝒂𝒓𝒊𝒖𝒍 𝑩𝒓𝒖𝒕 𝑹𝒆𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕)
𝑵𝒓. 𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓ă𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆 î𝒏 𝒍𝒖𝒏ă
Aceasta diferență este datorată și plătită de către angajator.
NU datorează CAS suplimentar:

 elevii sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
 ucenicii, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;
 persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se
recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
 pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția
pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza
unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită
de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele
de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
 persoane ce realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau
asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de
muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală
cu salariul de bază minim brut pe țară
Angajatorul va solicita documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile

prevăzute mai sus la lit. a), c) și d).
În cazul în care salariații realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau
asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă au
obligația să depună la fiecare angajator sau persoane asimilate acestuia o declarație pe
propria răspundere din care să rezulte că veniturile lunare brute cumulate, realizate din
salarii și asimilate salariilor în baza mai multor contracte individuale de muncă, sunt cel
puțin egale cu salariul minim brut pe țară garantat în plată (Ordinul nr. 2343/2017).
Declarația pe propria răspundere se depune lunar, până la data de 5 a lunii

următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale.
36
În cazul în care salariații nu depun declarația pe propria răspundere, fiecare angajator sau
persoană asimilată angajatorului stabilește baza lunară de calcul al contribuției de asigurări
sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară
corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă venitul
brut realizat se situează sub nivelul salariului lunar minim brut.
Exemplul 1: O persoană fizică (fără studii superioare) încheie un contract individual de muncă
cu normă întreagă cu societatea ABC și un contract cu timp parțial cu societatea XYZ. Contractele
sunt active toată luna.
Pentru activitatea desfășurată la angajatorul ABC, persoana fizică realizează un venit brut lunar
de 2.080 lei, iar la angajatorul XYZ, un venit brut lunar de 700 lei.
Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 2.780 lei (2.080lei + 700 lei), iar nivelul
salariului minim brut lunar este de 2.080 lei (valabil incepând cu 01.01.2019).
Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 2.780 lei, cu nivelul salariului
minim brut lunar de 2.080 lei rezultă că venitul realizat este mai mare decât salariul minim brut pe
țară.
În acest caz, persoana fizică depune declarația pe propria răspundere numai la angajatorul
XYZ, întrucât la angajatorul ABC a realizat un venit brut egal cu salariul minim brut pe țară (2.080 lei).
Angajatorul ABC datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de

sănătate la valoarea de 2.080 lei.
Angajatorul XYZ datorează contribuția de asigurări sociale la venitul realizat, respectiv la venitul
brut lunar de 700 lei.
Exemplul 2: O persoană fizică (fără studii superioare) încheie, începând cu data de 01.01.2019, trei
contracte individuale de muncă cu timp parțial, cu societățile A, B și C, contractele fiind active întreaga lună.
Pentru activitatea desfășurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:
- de la angajatorul A, suma de 800 lei;
- de la angajatorul B, suma de 700 lei;
- de la angajatorul C, suma de 600 lei.
Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 2.100 lei (800 lei + 700 lei + 600 lei), iar nivelul
salariului minim brut lunar este de 2.080 lei.
minim brut lunar de 2.080 lei rezultă că venitul realizat este mai mare decât salariul minim brut pe țară.
În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declarația pe propria răspundere.
Astfel, fiecare angajator datorează, pentru salariat, contribuția de asigurări sociale la o bază de
37
calcul reprezentând venitul brut realizat în lună.
Exemplul 3: O persoană fizică (fără studii superioare) încheie începând cu data de 01.01.2019
un contract individual de muncă cu timp parțial cu societatea A, contract care încetează în data de
16.05.2019. Ulterior, începând cu data de 20.05.2019, încheie un alt contract individual de muncă
cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, cu societatea B.
Salariatul va lucra în luna mai 10 zile (1-15 mai) la societatea A și 9 zile (21-31 mai) la
societatea B.
Salariatul primește, pentru zilele lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 565 lei, iar de la
angajatorul B un venit brut de 959 lei.
Venitul brut realizat cumulat în lună este de 1.524 lei (565 lei + 959 lei), iar nivelul salariului
minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractul a fost activ este de 1.796 lei (2.080 lei: 22
zile lucrătoare în lună x 19 zile lucrate).
Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 1.524 lei, cu nivelul
salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate de 1.796 lei rezultă că venitul realizat este sub
nivelul salariului minim brut aferent zilelor lucrate în lună.
În acest caz, persoana fizică nu depune la niciun angajator declarația pe propria răspundere.
Angajatorul A stabilește salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractul a fost activ la
nivelul de 945 lei (2.080 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate). Întrucât venitul brut realizat în lună de
salariat (565 lei) este sub nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate (945 lei), angajatorul
datorează contribuția de asigurări sociale la baza de calcul de 945 lei.
Angajatorul B stabilește salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate la nivelul în care contractul a
fost activ de 851 lei (2.080 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 9 zile lucrate). Întrucât venitul brut realizat în lună de
salariat (959 lei) este mai mare decât nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate (851 lei),
angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale la baza de calcul de 959 lei.
1.7.2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)
Au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul de asigurări sociale de

sănătate urmatoarele personae (art. 153 din Codul Fiscal):
a) cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România;
b) cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și au obținut prelungirea dreptului de ședere

temporară ori au domiciliul în România;
c) cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai

Confederației Elvețiene care nu dețin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru
38
care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat și au obținut dreptul de a sta în
România pentru o perioadă de peste 3 luni;
d) persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și
Confederația Elvețiană care îndeplinesc condițiile de lucrător frontalier și desfășoară o
activitate salariată sau independentă în România și care rezidă în alt stat membru în care se
întorc de regulă zilnic ori cel puțin o dată pe săptămână;
e) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
Persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate:
 copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă
sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar (dar nu
mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor), ucenici sau studenți, studenții-
doctoranzi care desfășoară activități didactice, potrivit contractului de studii de
doctorat (în limita a 4-6 ore convenționale didactice pe săptămână), precum și
persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a
deveni soldați sau gradați profesioniști.
Dacă realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri lunare
cumulate din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură peste
valoarea salariului de bază minim brut pe țară, pentru aceste venituri datorează
contribuție;
2. tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului.
Dacă realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri lunare cumulate
din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură peste valoarea
salariului de bază minim brut pe țară, pentru aceste venituri datorează contribuție;
3. soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane
asigurate;
4. persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată
cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993
privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru
considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin
Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940
până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
189/2000, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind
veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război,
39
republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind
recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în
cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și
completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din
Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta
muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările
și completările ulterioare, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi;
5. persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, republicată,
cu modificările și completările ulterioare;
6. bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul
Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni;
7. femeile însărcinate și lăuzele;
8. persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, precum
și pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;
9. persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru
veniturile din drepturi de proprietate intelectuală;
10. persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de
muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale,
precum și cele care se află în concedii medicale acordate potrivit O.U.G. nr. 158/2005,
pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale;
11. persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de
protecție socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii,
pentru aceste drepturile bănești;
12. persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind
procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în concediu
pentru creșterea copilului potrivit prevederilor art. 2 și art. 31 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare,
pentru drepturile bănești acordate de aceste legi;
13. persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind
venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, pentru aceste drepturi
bănești;
14. persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv
în unitățile penitenciare, persoanele reținute, arestate sau deținute care se află în
centrele de reținere și arestare preventivă organizate în subordinea Ministerului
Afacerilor Interne, precum și persoanele care se află în executarea unei măsuri
educative ori de siguranță privative de libertate, respectiv persoanele care se află în
perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
40
15. străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și pentru
cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor
necesare stabilirii identității și sunt cazați în centrele special amenajate potrivit legii;
16. personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat
pentru Culte;
17. persoanele cetățeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o
perioadă de cel mult 12 luni.
Categorii de venituri supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate
Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate, datorează, după caz, contribuția

de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din România și din afara României,
realizate din următoarele categorii de venituri:
a) venituri din salarii și asimilate salariilor;
b) venituri din activități independente;
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuale (drepturi de autor);
d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II,
titlului III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 din Codul
Fiscal;
e) venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii);
f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) venituri din investiții;
h) venituri din alte surse.
Cota contribuției de asigurări sociale de sănătate
Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către

persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății
contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor

fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor

fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în țară și în străinătate, o
reprezintă câștigul brut care include:
41
 veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual
de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. În situația
personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind
salariile de bază sau, după caz, soldele funcțiilor de bază corespunzătoare funcțiilor în care
persoanele respective sunt încadrate în țară, la care se adaugă, după caz, sporurile și
adaosurile care se acordă potrivit legii;
 indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică,
 indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul
 solda lunară acordată potrivit legii;
 remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și
 remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului
de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit
legii, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management
prevăzut de lege;
 sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz,
asemenea;
 sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
 sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului
constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu
contract de management, potrivit legii;
 sumele reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii;
 sume reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, stabilite în baza unor
hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești
definitive și executorii;
 indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență,
stabilite conform contractului individual de muncă;
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada
delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului,
pentru partea care depășește plafonul neimpozabil;
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariații care au stabilite raporturi
de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detașării, după caz, în România,
în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul
legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea
42
unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de
rezidență a angajatorului, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România
dacă s-ar deplasa în țara respectivă, cu respectarea prevederilor legislației europene
aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de
securitate socială la care România este parte;
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate,
în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul
juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului
de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în
sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în
baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depășește plafonul
neimpozabil;
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în România, în
interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi
juridice stabilite cu entități din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice
respective, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru
diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu
caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a entității, de
care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara
respectivă;
 remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în
baza contractului de mandat, potrivit legii, privind înființarea, organizarea și funcționarea
asociațiilor de proprietari;
 ajutoarele și plățile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar,
polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea
raporturilor de serviciu, care îndeplinesc condițiile pentru pensionare, din domeniul
apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;
 ajutoarele și plățile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar,
polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea
raporturilor de serviciu, care nu îndeplinesc condițiile pentru pensionare, din
domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;
 veniturile reprezentând plăți compensatorii suportate de angajator potrivit contractului
colectiv sau individual de muncă.
43
NU se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate
următoarele venituri:
 contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității ori
căminului militar de garnizoană și de unitate, potrivit repartiției de serviciu, numirii
conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de
activitate, compensația lunară pentru chirie pentru personalul din sectorul de apărare
națională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensarea diferenței de
chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
 ajutoarele/sumele acordate potrivit legii, în cazul decesului personalului din cadrul
instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, decedat ca
urmare a participării la acțiuni militare, și indemnizațiile lunare de invaliditate acordate
personalului ca urmare a participării la acțiuni militare;
 prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit legii;
 veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice
asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, din activități pentru care există
obligația asigurării în aceste sisteme potrivit legii;
 veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate, polițiștilor și
funcționarilor publici cu statut special care își desfășoară activitatea în instituțiile
din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională, pentru care se
datorează contribuție individuală la bugetul de stat potrivit Legii nr. 223/2015 privind
pensiile militare de stat;
 ajutoarele/sumele acordate potrivit legii, în cazul decesului personalului din cadrul
instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, decedat ca
urmare a participării la acțiuni militare, și indemnizațiile lunare de invaliditate acordate
personalului ca urmare a participării la acțiuni militare;
 sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin
subscripție publică;
 ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele
pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru pierderi
produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile
reprezentând cadouri în bani și/sau în natură oferite salariaților, cele oferite
pentru copiii minori ai acestora, inclusiv tichetele cadou, contravaloarea
transportului la și de la locul de muncă al salariatului, acordate de angajator pentru
salariații proprii sau alte persoane, precum și contravaloarea serviciilor turistice
și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, acordate de
angajator pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, astfel cum este
prevăzut în contractul de muncă;
Cadourile în bani și în natură oferite de angajatori angajaților, cele oferite în
beneficiul copiilor minori ai acestora, inclusiv tichetele cadou, cu ocazia Paștelui, zilei de
44
1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile
în bani și în natură oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu sunt cuprinse în baza
lunară de calcul, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu
fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.
Nu sunt incluse în baza lunară de calcul al contribuțiilor veniturile de natura celor
prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza
unor legi speciale și finanțate din buget;
 contravaloarea folosinței locuinței de serviciu, potrivit repartiției de serviciu,
numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului
de activitate, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de persoana fizică,
conform legilor speciale;
 cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția persoanelor
cu rol de reprezentare a interesului public, a angajaților consulari și diplomatici
care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;
 contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție
și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-
sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și a
uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației
în vigoare;
 contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în
care angajații își au reședința și localitatea unde se află locul de muncă al acestora,
pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea
chiriei, conform legii;
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, potrivit
legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate,
în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil, precum și cele primite pentru
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au
stabilite raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada
delegării/detașării, după caz, în România, în interesul serviciului, în limita plafonului
neimpozabil, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării,
în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum
este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului
constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își
desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către
membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai
consiliului de supraveghere, potrivit legii, și de către manageri, în baza contractului
de management prevăzut de lege, în limita plafonului neimpozabil, precum și cele
primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. Plafonul zilnic neimpozabil
45
se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare
24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității;
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării
în România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori,
care au raporturi juridice stabilite cu entități din străinătate, astfel cum este prevăzut
în raporturile juridice respective, în limita plafonului neimpozabil, precum și cele primite
pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare.
de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării
activității;
 indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care
desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada
deplasării, respectiv delegării și detașării, în altă localitate, în țară și în alte state, în limitele
prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum și cele primite pentru
 sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de
 indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate
situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după
absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de
instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice,
potrivit legii;
 cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională și
perfecționarea angajaților, administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv,
contractului de administrare/mandat și directorilor care își desfășoară activitatea
în baza contractului de mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile
juridice respective, pregătire legată de activitatea desfășurată de persoanele respective
pentru angajator/plătitor;
 costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
 avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la
momentul exercitării acestuia;
 diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și
dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite;
 tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă,
acordate potrivit legii;
 veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau
plățile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de șomaj, potrivit actelor
normative care reglementează aceste domenii.
 remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;
46
 veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din
străinătate, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din cap. IV secțiunea a 3-a al
anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice.
 următoarele avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă:
1. utilizarea în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de
50%, prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. ț) din Codul Fiscal;
2. cazarea în unități proprii;
3. hrana și drepturile de hrană acordate potrivit legii;
4. hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie este
interzisă introducerea alimentelor în incinta unității;
5. permisele de călătorie pe orice mijloc de transport, acordate în interes de serviciu;
6. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și

completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate
astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de
Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale
Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, precum și primele de asigurare
voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de
angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limitele
prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. ș) și t) din Codul Fiscal pentru veniturile neimpozabile, precum și
primele aferente asigurărilor de risc profesional;
Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora
au obligația de a calcula și de a reține la sursă contribuția de asigurări sociale de sănătate
datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor
Contribuția de asigurări sociale de sanatate se plătește la bugetul asigurărilor sociale

de stat până la data de:
 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, sau

 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz
Contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculeaăa prin aplicarea cotei de 10%

asupra bazei lunare de calcul.
CAS Salariat= 10%* Baza de calcul CASS
47
Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care obțin
venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu
normă întreagă sau cu timp parțial, nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de
asigurări sociale de sanatate calculate prin aplicarea cotei de 10% asupra salariului de
bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări
sociale de sanatate, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul
a fost active (art. 146 alin. 51 din Codul Fiscal).
𝑺𝒂𝒍𝒂𝒓𝒊𝒖𝒍 𝒎𝒊𝒏𝒊𝒎 𝑩𝒓𝒖𝒕 𝑺𝒂𝒍𝒂𝒓𝒊𝒖𝒍 𝑩𝒓𝒖𝒕 𝑹𝒆𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕
Dacă este mai mare decât atunci se va datora
𝑵𝒓.𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓ă𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆 î𝒏 𝒍𝒖𝒏ă 𝑵𝒓.𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒂𝒕𝒆
CASS suplimentar, calculat astfel:
𝑺𝒂𝒍𝒂𝒓𝒊𝒖𝒍 𝒎𝒊𝒏𝒊𝒎 𝑩𝒓𝒖𝒕

𝟏𝟎% ∗ ( ∗ 𝑵𝒓 𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒂𝒕𝒆 − 𝑽𝒆𝒏𝒊𝒕𝒖𝒍 𝑩𝒓𝒖𝒕 𝒊𝒎𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕𝒂𝒕)
𝑵𝒓. 𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓ă𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆 î𝒏 𝒍𝒖𝒏ă
Aceasta diferența se datorează și plătește de către angajator.
NU datorează CASS suplimentar:

 elevii sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de
școlarizare;
 ucenicii, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;
 persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin
lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe
zi;
 pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu
excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de
pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor
care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de
pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate
sistemului public de pensii;
 persoane ce realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii
sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte
individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă
acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară
48
Angajatorul va solicita documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile
prevăzute mai sus la lit. a), c) și d).
În cazul în care salariatii realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau
asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă au
obligația să depună la fiecare angajator sau persoane asimilate acestuia o declarație pe
propria răspundere din care să rezulte că veniturile lunare brute cumulate, realizate din
salarii și asimilate salariilor în baza mai multor contracte individuale de muncă, sunt cel
puțin egale cu salariul minim brut pe țară garantat în plată (Ordinul nr. 2343/2017).
Declarația pe propria răspundere se depune lunar, până la data de 5 a lunii

următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale.
În cazul în care salariații nu depun declarația pe propria răspundere, fiecare

angajator sau persoană asimilată angajatorului stabilește baza lunară de calcul a contribuției
de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară corespunzător
numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă venitul brut realizat se
situează sub nivelul salariului lunar minim brut.
Exemplul 1: Pe data de 01.02.2019, o persoană fizică (fără studii superioare) încheie un

contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea ABC și un contract cu timp parțial cu
societatea XYZ. Contractele sunt active toată luna Feb. 2019.
Pentru activitatea desfășurată la angajatorul ABC, persoana fizică realizează un venit brut lunar
de 2.080 lei, iar la angajatorul XYZ, un venit brut lunar de 700 lei.
Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 2.780 lei (2.080 lei + 700 lei), iar nivelul
salariului minim brut lunar este de 2.080 lei (valabil începând cu 01.01.2019).
minim brut lunar de 2.080 lei rezultă că venitul realizat este mai mare decât salariul minim brut pe
țară.
În acest caz, persoana fizică depune declarația pe propria răspundere numai la angajatorul
XYZ, întrucât la angajatorul ABC a realizat un venit brut egal cu salariul minim brut pe țară (2.080 lei).
Angajatorul ABC datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de

sănătate la valoarea de 2.080 lei.
Angajatorul XYZ datorează contribuția de asigurări sociale la venitul realizat, respectiv la venitul
brut lunar de 700 lei.
49
Exemplul 2: Pe data de 01.02.2019, o persoană fizică (cu studii superioare) încheie un contract
individual de muncă cu timp parțial. Contractul este activ toată luna. Salariatul nu realizează alte venituri
din salarii și asimilate salariilor.
Pentru activitatea desfășurată in luna Feb. 2019, persoana fizică realizează un venit brut lunar de
700 lei.
Nivelul salariului minim brut lunar este de 2.350 lei (valabil începând cu 01.01.2019).
Prin compararea venitului brut lunar realizat în valoare de 700 lei, cu nivelul salariului minim brut
lunar de 2.350 lei rezultă că venitul realizat este mai mic decât salariul minim brut pe țară.
Angajatorul datorează:
- CAS suplimentar = 25%*(2.350 lei-700 lei)= 25%*1.650 lei= 413 lei;

- CASS suplimentar=10%*(2.350 lei-700 lei)= 10%*1.650 lei= 165 lei.
Exemplul 3: O persoană fizică (fără studii superioare) încheie, începând cu data de 01.01.2019, trei
contracte individuale de muncă cu timp parțial, cu societățile A, B și C, contractele fiind active întreaga lună.
Pentru activitatea desfășurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:
- de la angajatorul A, suma de 800 lei;
- de la angajatorul B, suma de 700 lei;
- de la angajatorul C, suma de 600 lei.
Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 2.100 lei (800 lei + 700 lei + 600 lei), iar nivelul
salariului minim brut lunar este de 2.080 lei.
minim brut lunar de 2.080 lei rezultă că venitul realizat este mai mare decât salariul minim brut pe țară.
În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declarația pe propria răspundere.
Astfel, fiecare angajator datorează, pentru salariat, contribuția de asigurări sociale la o bază de
calcul reprezentând venitul brut realizat în lună.
Exemplul 4: O persoană fizică (fără studii superioare) încheie începând cu data de 01.01.2019 un
contract individual de muncă cu timp parțial cu societatea A, contract care încetează în data de 16.05.2019.
Ulterior, începând cu data de 20.05.2019, încheie un alt contract individual de muncă cu normă
întreagă, pe perioadă nedeterminată, cu societatea B.
Salariatul va lucra în luna mai 10 zile (1-15 mai) la societatea A și 9 zile (21-31 mai) la societatea B.
50
Salariatul primește, pentru zilele lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 565 lei, iar de la
angajatorul B un venit brut de 959 lei.
Venitul brut realizat cumulat în lună este de 1.524 lei (565 lei + 959 lei), iar nivelul salariului
minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractul a fost activ este de 1.796 lei (2.080 lei: 22 zile
lucrătoare în lună x 19 zile lucrate).
minim brut lunar aferent zilelor lucrate de 1.796 lei rezultă că venitul realizat este sub nivelul
salariului minim brut aferent zilelor lucrate în lună.
În acest caz, persoana fizică nu depune la niciun angajator declarația pe propria

răspundere.
Angajatorul A stabilește salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractul a fost
activ la nivelul de 945 lei (2.080 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate). Întrucât venitul brut
realizat în lună de salariat (565 lei) este sub nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate (945
lei), angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale la baza de calcul de 945 lei.
Angajatorul B stabilește salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate la nivelul în care
contractul a fost activ de 851 lei (2.080 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 9 zile lucrate). Întrucât venitul brut
realizat în lună de salariat (959 lei) este mai mare decât nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor
lucrate (851 lei), angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale la baza de calcul de 959 lei.
1.8. Impozitul pe venitul din salarii
Veniturile supuse impozitului pe venit, sunt (art. 61 din Codul Fiscal):
 venituri din activități independente;

 venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
 venituri din salarii și asimilate salariilor;
 venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 83;
 venituri din investiții;
 venituri din pensii;
 venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
 venituri din premii și din jocuri de noroc;
 venituri din transferul proprietăților imobiliare;
 venituri din alte surse.
51
În înțelesul impozitului pe venitul din salarii, următoarele venituri NU sunt impozabile:
 ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, primite de

la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
bugetele locale și din alte fonduri publice sau colectate public, inclusiv cele din fonduri
externe nerambursabile, precum și cele de aceeași natură primite de la organizații
neguvernamentale, potrivit statutelor proprii, sau de la alte persoane;
 indemnizațiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea
copilului bolnav, potrivit legii;
 drepturile în bani și în natură primite de:
- militarii în termen, soldații și gradații profesioniști care urmează modulul instruirii
individuale, elevii, studenții și cursanții instituțiilor de învățământ din sectorul de
apărare națională, ordine publică și siguranță națională;
- personalul militar, militarii în termen, polițiștii și funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, rezerviștii, pe timpul concentrării sau
mobilizării;
 veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură, stabilite potrivit legii,
primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii, orfanii și văduvele
de război, accidentații de război în afara serviciului ordonat, persoanele
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, persoanele care au efectuat
stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului
Muncii în perioada 1950-1961 și soțiile celor decedați, urmașii eroilor-martiri, răniții și
luptătorii pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta
muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987, precum și persoanele
persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie
1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;
 alte venituri care nu sunt impozabile, astfel cum sunt precizate la fiecare categorie de
venit.
Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:
 persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din
activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere,
venituri din drepturi de proprietate intelectuală, salarii și asimilate salariilor, pensii,
activități agricole, silvicultură și piscicultură);
 persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor,ca
urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile
stabilite prin ordin comun al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al
ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului educației naționale și al ministrului
finanțelor publice;
52
 persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor
prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul Fiscal, ca urmare a desfășurării activității de
cercetare-dezvoltare și inovare, în următoarele condiții:
a) scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect
de cercetare-dezvoltare și inovare, astfel cum este definit în Ordonanța Guvernului nr.
57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și
completările ulterioare, cu indicatori de rezultat definiți;
b) scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de
cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
c) statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de
fiecare angajat din activitățile desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare,
se întocmește separat pentru fiecare proiect.
 persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a
desfășurării activității pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă
de 12 luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere dintre cele
prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, în
cursul unui an.
1.8.1. Deducerea personală
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii au dreptul la deducerea din venitul
net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare
lună a perioadei impozabile (art. 77 din Codul fiscal).
Deducerea personală se acordă numai pentru veniturile din salarii realizate la
societatea unde are funcția de bază.
Daca un salariat are încheiate contracte de muncă cu mai mulți angajatori, trebuie să
aleagă unul singur pentru funcția de bază. Nu poate avea funcția de bază la mai mulți
angajatori.
Deducerea personală nu se fracționează în funcție de numărul de ore, în cazul
veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parțial, la funcția de bază.
Indiferent de numărul de ore lucrate în lună sau durata contractului de muncă
(normal, parțial) deducerea personală se acordă integral.
53
Deducerea personală este stabilită în funcție de:
 numărul de persoane aflate în întreținerea acestuia;
 venitul brut lunar din salarii realizat la funcția de bază de către contribuabil.
Persoane în întreținere
Sunt considerate persoane aflate în întreținere:
 soțul/soția contribuabilului;
 copiii sau alti membri de familie;
 rudele soțului/soției până la gradul al doilea inclusiv.
ale căror venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 510 lei lunar.
În categoria veniturilor luate în calcul plafonului de 510 lei, nu se includ:

 bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în
cadru instituționalizat; pensiile de urmaș;
 premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile
olimpice/paralimpice.
 premiile, primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți în legislația în materie, în vederea realizării
obiectivelor de înaltă performanță, în vederea pregătirii și participării la competițiile
internaționale oficiale ale loturilor reprezentative ale României sau ca urmare a calificării și
participării la competiții intercluburi oficiale europene sau mondiale
 prestațiile sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere persoanele fizice care dețin terenuri
agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 m2 în zonele colinare și de șes și de peste
20.000 m2 în zonele montane.
Pentru a stabili dreptul angajatului la deducere pentru persoane aflate în întreținere, se
compară venitul lunar realizat de persoana aflată în întreținere cu suma de 510 lei lunar, astfel:
 în cazul în care persoana aflată în întreținere realizează venituri lunare de natura
pensiilor, indemnizațiilor, alocațiilor și altele asemenea, venitul lunar realizat de
54
persoana întreținută reprezinta suma tuturor drepturilor de această natură realizate
într-o lună;
 în cazul în care venitul este realizat sub formă de câștiguri la jocuri de noroc, premii la
diverse competiții, dividende, dobânzi și altele asemenea, venitul lunar realizat de
persoana fizică aflată în întreținere se determină prin împărțirea venitului realizat la
numărul de luni rămase până la sfârșitul anului, exclusiv luna de realizare a
venitului;
 în cazul în care persoana întreținută realizează atât venituri lunare, cât și aleatorii, venitul
lunar se determină prin însumarea acestor venituri.
Dacă venitul unei persoane aflate în întreținere depășește 510 lei lunar, ea nu este
considerată întreținută.
Persoana aflată în întreținere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a

cărui întreținere se află.
În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma
reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur conftribuabil, conform înțelegerii
între părți.
Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului, sunt considerați
întreținuți.
Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală se
acorda ambilor parinti, respectiv tutorelui (art. 77 alin. (4) din Codul fiscal).
Deducerea personală pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, se acorda
părintelui căruia i-a fost încredințat copilul și unuia dintre soți care formează noua familie.
Pentru copilul minor pentru care s-a dispus plasamentul deducerea personală i-se
acordă:
a. persoanei căreia i s-a dat în plasament copilul; sau
b. ambilor soți care formează familia căreia i s-a dat în plasament copilul.
Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, încadrat în muncă, devine
contribuabil și beneficiază de deducerea personal. In aceasta situatie, pentru perioada
respectivă, părinții nu mai beneficiază de deducerea personală.
55
Venitul brut lunar din salarii realizat la funcția de bază
Venitul brut (VB) luat în calcul pentru determinarea deducerii personale este format din:
 veniturile brute realizate (salariu brut realizat, sporuri, indemnizații concedii de
odihnă);
 indemnizațiile brute din concedii pentru incapacitate temporară de muncă si
concedii pentru accidente de munca si boli profesionale;
 tichetele de masă acordate;
 tichetele cadou, dacă reprezinta avantaje salariale;
 tichetele de creșă;
 voucherele de vacanță;
 veniturile asimilate salariilor (avantaje în bani sau natură).
În funcție de venitul lunar brut realizat și numărul de persoane în întreținere

deducerea personală se acordă astfel:
 Venit brut 1 lei – 1.950 lei:
- Persoane în întretinere: 0 pers. => 510 lei;
- Persoane în întretinere: 4 pers. sau mai multe=> 1.310 lei.
 Venit brut: 1.951 lei – 3.600 lei; deducerile personale sunt degresive;
 Venit brut >= 3.601 lei : NU se acordă deducere, indiferent de numărul persoanelor în
întreținere.
56
Tabelul cu toate deducerile acordate în funcție de venitul brut și numărul persoanelor în
întreținere (art. 77 din Codul Fiscal):
Venit lunar brut Persoane aflate în întreținere
4 și peste 4
de la….la fără 1 pers. 2 pers. 3 pers.
pers.
1 1,950 510 670 830 990 1,310
1,951 2,000 495 655 815 975 1,295
2,001 2,050 480 640 800 960 1,280
2,051 2,100 465 625 785 945 1,265
2,101 2,150 450 610 770 930 1,250
2,151 2,200 435 595 755 915 1,235
2,201 2,250 420 580 740 900 1,220
2,251 2,300 405 565 725 885 1,205
2,301 2,350 390 550 710 870 1,190
2,351 2,400 375 535 695 855 1,175
2,401 2,450 360 520 680 840 1,160
2,451 2,500 345 505 665 825 1,145
2,501 2,550 330 490 650 810 1,130
2,551 2,600 315 475 635 795 1,115
2,601 2,650 300 460 620 780 1,100
2,651 2,700 285 445 605 765 1,085
2,701 2,750 270 430 590 750 1,070
2,751 2,800 255 415 575 735 1,055
2,801 2,850 240 400 560 720 1,040
2,851 2,900 225 385 545 705 1,025
2,901 2,950 210 370 530 690 1,010
2,951 3,000 195 355 515 675 995
3,001 3,050 180 340 500 660 980
3,051 3,100 165 325 485 645 965
3,101 3,150 150 310 470 630 950
3,151 3,200 135 295 455 615 935
3,201 3,250 120 280 440 600 920
3,251 3,300 105 265 425 585 905
3,301 3,350 90 250 410 570 890
3,351 3,400 75 235 395 555 875
3,401 3,450 60 220 380 540 860
3,451 3,500 45 205 365 525 845
3,501 3,550 30 190 350 510 830
3,551 3,600 15 175 335 495 815
57
Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune
la plătitorul de venituri din salarii:
 declarație pe propria răspundere a contribuabilului, care trebuie să cuprindă
următoarele informații:
- datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din
salarii (numele și prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreținere (numele
și prenumele, codul numeric personal).
În ceea ce privește copiii aflați în întreținere care nu sunt minori, la această
declarație contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa și
adeverința de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt soț sau
declarația pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de
deducere personală pentru acel copil.
 declarația pe propria răspundere a persoanei aflate în întreținere, cu excepția
copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informații:
- datele de identificare a persoanei aflate în întreținere (numele,
prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de
deducerea personală corespunzătoare (numele, prenumele, domiciliul,
codul numeric personal);
- acordul persoanei întreținute ca întreținătorul să o preia în întreținere;
- nivelul și natura venitului persoanei aflate în întreținere, inclusiv
mențiunea privind suprafețele de teren agricol și silvic deținute,
precum și declarația cu privire la desfășurarea de activități agricole,
silvicultură și/sau piscicultură;
- angajarea persoanei aflate în întreținere de a comunica persoanei care
contribuie la întreținerea sa orice modificări în situația venitului
realizat.
Declarațiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale nu
se emit ca formulare tipizate.
58
Contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii documentele
justificative care să ateste persoanele aflate în întreținere, cum sunt:
- certificatul de căsătorie, certificatele de naștere ale copiilor etc;
- adeverința de venit a persoanei întreținute sau declarația pe propria
răspundere și altele.
Documentele vor fi prezentate în original și în copie, plătitorul de venituri din salarii
păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.
Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influență asupra deducerii
personale acordate este obligat să înștiințeze plătitorul de venituri din salarii. Astfel pot
interveni urmatoarele situatii:
 în situația în care una dintre persoanele aflate în întreținere, pentru care
contribuabilul beneficiază de deducere personală, obține în cursul anului un venit
lunar mai mare de 510 lei lunar, plătitorul veniturilor din salarii va reconsidera
nivelul deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase în întreținere
începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la
care se face comunicarea către angajator/plătitor;
 în situația în care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru
persoana aflată în întreținere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub
510 lei lunar, plătitorul de venituri din salarii va începe acordarea deducerii
personale reconsiderate pentru persoana în întreținere odată cu plata drepturilor
lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative.
În situatia în care, în cursul aceleiași luni salariatul își schimbă locul de muncă la un
alt angajator, atunci deducerea personală se acordă numai de primul angajator, în limita
veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării. Al doilea angajator va acorda
deducerea personală începand cu luna următoare.
59
1.8.2. Calculul impozitului pe salarii
Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează un impozit de 10% aplicat
asupra venitului net realizat (art. 78 din Codul Fiscal).
Impozitul pe salarii = 10% * Venitul net realizat
Venitul net realizat reprezintă diferența dintre Venitul Brut (determinat pentru calculul
deducerii personale) și următoarele:
 Contribuțiile sociale (CAS si CASS);

 deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
 cotizația sindicală platită în luna respectivă;
 contribuțiile la fondurile de pensii facultative, la scheme de pensii facultative (maxim
400 euro/an echivalenți în lei);
 primele de asigurare voluntară de sănătate (maxim 400 euro/an echivalenți în lei).
Venitul brut luat în calcul pentru determinarea deducerii personale este format din:
 veniturile brute realizate (salariu brut realizat, sporuri, indemnizații concedii de

odihnă);
 indemnizațiile brute din concedii pentru incapacitate temporară de muncă și
concedii pentru accidente de muncă și boli profesionale;
 tichetele de masă acordate;
 tichetele cadou, dacă reprezintă avantaje salariale;
 tichetele de creșă;
 voucherele de vacanță;
 veniturile asimilate salariilor (avantaje în bani sau natură).
Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinației unei sume din

impozit
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din
impozitul pe venit, după cum urmează:
60
 2% - pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în
condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private,
conform legii; sau
 3,5% - pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în
condițiile legii.
Obligația calculării și plății sumei prevăzute mai sus revine organului fiscal competent.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata de către
angajator/plătitor a sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul lunar datorat pentru
veniturile din salarii și asimilate salariilor, până la termenul de plată a impozitului.
Opțiunea se exercită în scris de către contribuabil și se aplică începând cu impozitul
datorat pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii următoare celei în
care contribuabilul a depus cererea la angajator/plătitor. Opțiunea rămâne valabilă pentru
o perioadă de cel mult 2 ani fiscali consecutivi.
Termenul de plată al impozitului

Impozitul pe veniturile din salarii este calculat și reținut de către plătitorul de venituri
(angajatorul).
Pentru veniturile din salarii, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății și
se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
1.9. Contribuțiile angajatorului
1.9.1. Contribuția asiguratorie de muncă (CAM)
Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora,
pentru veniturile din salarii plătite cetățenilor români, cetățenilor altor state sau apatrizii, pe
perioada în care au domiciliul sau reședința în România, sunt obligați la plata contribuției
asiguratorii pentru muncă (art. 2201 din Codul Fiscal).
Cota contribuției asiguratorie pentru muncă este de 2,25%.
61
Contribuția asiguratorie pentru muncă se datorează pentru veniturile din salarii și
asimilate salariilor.
CAM = 2,25% * Suma Câștigurilor Brute
Suma Câștigurilor Brute (SCB) realizate din salarii și venituri asimilate salariilor este
formata din:
 veniturile brute realizate (salariu brut realizat, sporuri, indemnizatii concedii de

odihnă);
 indemnizațiile brute din concedii pentru incapacitate temporară de muncă și
concedii pentru accidente de muncă și boli profesionale;
 tichetele cadou, dacă reprezintă avantaje salariale;
 venituri asimilate salariilor (avantaje în bani/natură).
Contribuția asiguratorie pentru muncă nu se datorează pentru prestațiile suportate din:
- bugetul asigurărilor sociale de stat;

- bugetul asigurărilor pentru șomaj
- Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
Platitorii de venit au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă și de a

o plăti până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile,
după caz.
Contribuția asiguratorie pentru muncă se plateste catre bugetul de stat, într-un cont
distinct.
1.9.2. Contribuția la fondul de handicap
Angajatorii care au cel puțin 50 de salariati, au obligația de a angaja persoane cu

handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați (art. 78, alin. (2) din
Legea nr. 448/2006).
Dacă angajatorul nu respectă condiția prevăzută mai sus, trebuie să plăteasca lunar către
bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată
înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.
62
Numarul de angajați care se ia în calcul este numărul mediu de angajați din lună.
Pentru determinarea numărului mediu de angajați se vor avea în vedere precizările cuprinse în
Instrucăiunile pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap aprobate prin OANPH 590/2008.
Numărul mediu lunar de salariați se determina ca medie aritmetică simplă rezultată
din suma efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus
săptămânal, zilele de sărbători legale și alte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se
lucrează, împărțită la numărul total de zile calendaristice. În efectivele zilnice nu vor fi
incluși salariații aflați în concediu fără plată, cei aflați în grevă, cei detașați la lucru în
străinătate și nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate. Pentru
fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se vor lua în calcul efectivele de salariați
din ziua lucrătoare precedentă, cu excepția persoanelor al căror contract individual de muncă a
încetat în acea zi.
Salariații care nu sunt angajați cu normă întreagă vor fi incluși în numărul mediu
proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.
Exemplu: În luna mai 2018 societatea Exmplu SRL are un număr mediu de 78 salariați, dintre care
nu are niciun salariat cu handicap.
Procentul de 4% rezultat conform legii va fi un număr format din două zecimale, care
Numărul salariatilor cu handicap pe care trebuie să-i angajeze este:
se va înmulți cu salariul minim brut pe țară stabilit prin hotărâre a Guvernului în vigoare în luna
4% din 78 salariați = 3,12 salariati
pentru careDeoarece
se plătește.
societatea nu și-a îndeplinit obligația de a angaja minim 3 persoane cu handicap, trebuie
să plătească o sumaă egală cu:
3.12*1.900 lei = 5.928 lei
Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale și capacității
de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de
la nivel județean sau al sectoarelor municipiului București.
În contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap se înțelege și persoana invalidă
gradul III.
Contribuția la fondul de handicapati se declară și plătește lunar, până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare perioadei de raportare. Declararea sumei datorate se face prin formularul 100 „Declarație
privind obligațiile de plată la bugetul de stat”.
63
1.9.2.1. Venituri din salarii realizate de persoane cu handicap grav sau accentuat
Potrivit Legii nr. 448/2006, persoanele cu handicap sunt acele persoane carora, datorită
unor afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfășura în mod normal
activități cotidiene, necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării, integrării ți incluziunii
sociale.
Pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, persoanele cu handicap grav sau
accentuat NU plătesc impozit pe venit 10%.
Exemplu: Să se calculeze contribuțiile angajatului, angajatorului și salariul net al unui angajat, pentru luna
mai 2018, cunoscând salariul brut de încadrare 3.700 lei (funcție de bază), 1 persoană în întreținere.
Salariatul deține un certificat de handicap accentuat.
Venit brut realizat =
CAS = 3.700 lei x 25% = 925 lei
CASS = 3.700 lei x 10% = 370 lei
Venit impozabil = 3.700 lei-925 lei-370 lei = 2.405 lei
Impozit pe venit = 0 lei (deține certificat de handicap accentuat)
Salariul net = 2.405 lei
Contribuția Asigutratorie pentru muncă (CAM) = 2,25%*3.700 lei= 83 lei
1.10. Concedii și indemnizații acordate
1.10.1. Concediul de odihnă
Concediul de odihnă este concediul acordat salariaților pentru odihnă și recreere.

Acest concediu este un drept garantat tuturor salariaților și nu poate fi cedat, limitat
sau diminuat (art. 144 din Codul Muncii).
Durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile lucrătoare/an.
64
Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de
muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile.
Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin
contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul
încetării contractului individual de muncă.
În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial,
concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul
persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o
perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul
de odihnă anual.
Calculul zilelor de concediu de odihnă

La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate
temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc
maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de
activitate prestată.
𝑷𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒅𝒂 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒂𝒕ă+𝑷𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒅𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒄𝒆𝒅𝒊𝒊 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒄𝒂𝒍𝒆

𝑵𝒓. 𝒁𝒊𝒍𝒆 𝑪𝑶 𝒄𝒖𝒗𝒆𝒏𝒊𝒕𝒆 = 𝑷𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒅𝒂 𝒍𝒖𝒄𝒓ă𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒂𝒏𝒖𝒂𝒍ă
* 𝑵𝒓. 𝒁𝒊𝒍𝒆 𝑪𝑶 𝒄𝒐𝒏𝒇𝒐𝒓𝒎 𝑪𝑰𝑴
CO= Concediu de odihnă

CIM=Contract individual de muncă
Perioada lucrată=cuprinde atât perioada lucrată până la momentul calculului căt și perioada următoare,
până la sfârșitul anului (presupunem ca nu va înceta contractul de muncă)
Dacă numărul calculat este cu zecimale, atunci se rotunjește la număr întreg (în sus sau
în jos).
Exemplu: Salariatul Vasile M. a fost angajat în data de 01.03.2018. Conform contractului de muncă
concediul anual este de 22 zile.
În perioada 01.04.2018-30.04.2018 salariatul a fost în concediu de incapacitate temporară de
muncă. Care este numărul de zile de concediu de odihnă la care are dreptul în anul 2018?
Nr. Zile CO an 2018= 10 luni*22 zile/12 luni=18,33 zile => 18 zile
65
Calculul indemnizației de concediu de odihnă
Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de
concediu.
Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale
din ultimele trei luni anterioare lunii în care se acordă concediul. Se iau în calcul salariul de
bază, sporurile de indemnizaţie cu caracter permanent.
Media zilnică nu poate fi mai mică decât salariul de bază + indemnizațiile și
sporurile cu caracter permanent, cuvenite în luna acordării concediului de odihna , prevăzute
în contractul individual de muncă.
Primul pas este calculul mediei zilnice a ultimelor trei luni anterioare, iar al doilea pas
este calcul venitului brut cuvenit pentru o zi lucrătoare din luna curentă. După calculul celor două
valori, se va alege valoarea maximă. Valoarea rezultată se va înmulți cu numărul de zile de
concediu de odihnă acordat.
Exemplu: Un salariat angajat din data de 01.03.2017 cu un salariu de bază in valoare de 3.000 lei,
efectuează 10 zile concediu de odihnă în perioada 05.03.2018-16.03.2018.
Pasul nr. 1 Calculul mediei zilnice din ultimele trei luni, anterioare lunii acordarii:
Drepturi salariale Nr zile lucrate + Nr zile
Perioada permanente Con.Medicale
-lei- -zile-
Dec. 2017 3,000 18
Ian. 2018 3,000 20
Feb. 2018 3,000 20
Total 9,000 58
Media zilnică a bazei de calcul este de 9000/58=155,17 lei pe zi de concediu de odihnă ( se

rotunjește la 2 zecimale după virgulă).
Pasul nr. 2 Calculul venitului brut cuvenit pentru o zi lucrătoare din luna curentă:
Salariu brut luna Mar. 2018 = 3.000 lei
Zile lucrătoare luna Mar. 2018 = 22 zile
Venitul brut pe zi = 3.000 lei/22 zile =136,36 lei pe zi de concediu de odihnă

Comparând cele două valori se observă că Media zilnică este mai mare.
Total indemnizație concediu de odihnă = 155,17 lei * 10 zile = 1.551,70 lei => 1.552 lei (se rotunjește
la întreg.
66
Concediu de odihnă neefectuat
În cazul în care la încetarea contractului de muncă salariatul mai are zile de concediu
de odihnă pe care nu le-a efectuat, angajatorul trebuie să le compenseze în bani.
Valoarea concediului de odihnă neefectuat se calculează la fel ca în cazul indemnizaţiei
de concediu.
Calculul și plata sumei datorate se face odată cu plata ultimului salariu.
Exemplu: Contratul de muncă al salariatului Ionescu N. încetează incepând cu data de 20.06.2018.

Salariul brut de încadrare, în luna Iunie 2018, este 4.000 lei. Din zilele de concediu de odihnă aferente
anului 2018 i-au rămas 2 zile de concediu neefectuat. In perioada Martie-Aprilie 2018 a avut
urmatoarele venituri permanente:
Drepturi
Nr zile lucrate + Nr
salariale
Perioada zile Con.Medicale
permanente
-zile-
-lei-
Mar.2018 4,000 22
Apr.2018 4,000 18
Mai.2018 4,000 21
Total 12,000 61
Care este suma brută datorată salariatului pentru zilele de concediu de odihnă neefectuate?
Pasul nr. 1 Calculul mediei zilnice:
Media zilnică a bazei de calcul este de 12.000/61=192,72 lei pe zi de concediu de odihnă ( se
rotunjește la 2 zecimale după virgulă).
Pasul nr. 2 Calcul venitului brut cuvenit pentru o zi lucrătoare din luna curenta:
Salariu brut luna Iun. 2018 = 4.000 lei
Zile lucrătoare luna Iun. 2018 = 20 zile
Venitul brut pe zi = 4.000 lei/20 zile =200 lei pe zi de concediu de odihnă

Comparând cele două valori se observă că Venitul brut pe zi este mai mare.
Total indemnizație concediu de odihnă neefectuat= 200 lei * 2 zile = 400 lei
67
Concediu de odihnă necuvenit (efectuat în plus)
În cazul în care la încetarea contractului de muncă salariatul a efectuat mai multe
zile de concediu de odihnă decât avea dreptul, indemnizația de concediu de odihnă primită
reprezintă o plata nedatorată.
Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie (art.
256 alin (1) din Codul Muncii).
Angajatorul are două posibilități pentru recuperarea indemnizației de concediu de
odihnă:
- prin restituirea de bună voie de către salariat (întocmirea unui acord cu privire la
restituirea sumelor nedatorate);
- în baza unei hotărâri judecătorești definitive (art. 169 alin. (1) din Codul Muncii).
1.10.2. Concediul medical
1.10.2.1. Reglementări referitoare la acordarea concediului medical
Concediul medical reprezintă întreruperea derulării contractului individual de muncă

din motive independente de voința părților.
Concediul medical este un drept acordat salariatului, nefiind necesară aprobarea

angajatorului.
Pe toată durata concediului medical contractual individual de muncă se suspendă de
drept (Art. 50 din Codul Muncii). Acest tip de suspendare NU trebuie înregistat în REVISAL (
art. 3, alin. (2) lit. o) din Hotararea nr. 907/2017).
Salariatul nu prestează muncă pe perioada concediului medical și nu primește drepturi de
natură salarială. În schimb primește o indemnizație de asigurări sociale de sănătate (OUG
158/2005).
Au dreptul la concediu medical persoanele fizice care îndeplinesc următoarele condiții:

 sunt cetățeni romani sau din state membre UE, cu domiciliul în Romănia;
 sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate
 au realizat stagiul minim de asigurare.
68
Persoanele asigurate sunt persoanele fizice care: Contribuții plătite în vederea asigurării
a) realizează venituri în baza unui contract

individual de muncă, a unui raport de serviciu,
2,25% * Venitul brut realizat = > Contribuție
act de detașare sau a unui statut special
asiguratorie de muncă (CAM)
prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate
salariilor;
b) realizează în România veniturile prevăzute la

lit. a), de la angajatori din statele membre ale 2,25% * Venitul brut realizat = > Contribuție
Uniunii Europene, Spațiului Economic European asiguratorie de muncă (CAM)
și Confederația Elvețiană
c) realizează în România veniturile prevăzute la lit.

a), de la angajatori din state care nu intră sub
incidența legislației europene aplicabile în 2,25% * Venitul brut realizat = > Contribuție
domeniul securității sociale, precum și a acordurilor asiguratorie de muncă (CAM)
privind sistemele de securitate socială la care
România este parte
d) beneficiază de indemnizație de șomaj -
1% * Venitului lunar ales înscris în

e) Au incheiat un contract de asigurare pentru contractul de asigurare = Contribuție
concedii și indemnizații de asigurări sociale de pentru concedii și indemnizații
sănătate. - minim 1%*Salariul minim
- maxim 1% *Salariul minim*12 luni
Stagiul minim de asigurare
Stagiul minim de asigurare pentru acordarea concediului medical este:

 până la data de 30.06.2018 => stagiul minim este de o lună realizată în ultimele 12
luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical;
 începând cu data de 01.07.2018 => stagiul minim este 6 luni realizate în ultimele 12
luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
În cazul în care nu au fost realizate venituri în ultimele 6 luni anterioare lunii pentru care
se acordă concediul medical, stagiul de asigurare se consideră realizat dacă prin însumarea
perioadelor din ultimele 12 luni anterioare producerii riscului rezultă un număr de zile de
69
stagiu de asigurare cel puțin egal cu numărul total de zile lucrătoare din ultimele 6 luni
anterioare producerii riscului.
Stagiul minim de asigurare se constituie din însumarea perioadelor:

a) pentru care s-a achitat contribuția asiguratorie pentru muncă (începând cu
01.01.2018);
b) pentru care s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații de către angajator
sau, după caz, de către asigurat, respectiv de către fondul de asigurare pentru accidente
de muncă și boli profesionale sau bugetul asigurărilor pentru șomaj (până la data de
31.12.2017);
c) pentru care s-a achitat contribuția de 1% asupra venitului lunar ales înscris în
contractul de asigurare;
d) pentru care persoanele au fost asigurate fără plata contribuției (au beneficiat de
indemnizație de șomaj).
Dacă asiguratul nu a realizat stagiul minim de cotizare se pot asimila acestuia

perioadele în care:
 a beneficiat de concedii de incapacitate de muncă, concedii de maternitate, concedii
de risc maternal, concedii pentru ingrijirea copilului bolnav, concedii pentru
accidente de munca sau boli profesionale;
 a beneficiat de pensie de invaliditate;
 a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe
durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu examen de licență
sau de diplomă organizat în prima sesiune. Dovada absolvirii cursurilor de zi ale
învățământului universitar se face cu diplomele eliberate de instituțiile autorizate, în
condițiile legii. Dovada duratei normale a studiilor respective se face cu diploma de
absolvire, foaia matricolă sau cu adeverință eliberată de instituția de învățământ superior;
 a beneficiat de indemnizație lunară pe perioada concediului de acomodare, potrivit
Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, de indemnizație pentru
creșterea copilului potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind
70
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru, fără condiții de stagiu de

cotizare, în cazul:
 urgențelor medico-chirurgicale;
 tuberculozei;
 bolilor infectocontagioase din grupa A;
 neoplaziilor și SIDA.
Lista cuprinzând urgențele medico-chirurgicale, precum și bolile infectocontagioase din
grupa A este stabilită prin hotărâre a Guvernului.
În vederea acordării certificatelor de concediu medical, plătitorii de indemnizații de

asigurări sociale de sănătate au obligația să elibereze asiguratului adeverințe din care să
rezulte numărul de zile de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă
avute în ultimele 12/24 luni, după caz.
Calculul și plata indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate
Calculul și plata indemnizațiilor se fac pe baza certificatului de concediu medical

eliberat în condițiile legii, care constituie document justificativ pentru plată.
Baza de calcul a indemnizatiilor se determină ca medie a veniturilor brute lunare din
ultimele 6 luni (anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical) din cele 12 luni din
care se constituie stagiul de cotizare.
Media zilnică a bazei de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate se

determină ca raport între suma veniturilor asigurate/realizate în ultimele 6 luni anterioare
lunii în care a fost acordat certificatul de concediu medical, și numărul total de zile din această
perioadă, astfel:
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒗𝒆𝒏𝒊𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒃𝒓𝒖𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒖𝒍𝒕𝒊𝒎𝒆𝒍𝒆 𝟔 𝒍𝒖𝒏𝒊

𝑴𝒆𝒅𝒊𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒏𝒊𝒄ă =
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒂𝒕𝒆 î𝒏 𝒖𝒍𝒕𝒊𝒎𝒆𝒍𝒆 𝟔 𝒍𝒖𝒏𝒊
71
Veniturile și zilele luate în considerare pentru calculul mediei zilnice
Salariați:
 Venit brut realizat (nr. zile lucrate);

 Sporuri;
 Indemnizația pentru concediu de odihnă (nr. zile concediu de odihnă);
 Indemnizația pentru concedii medicale (nr. zile concediu medical);
 Alte venituri impozitate (prime, avantaje primite).
Șomeri:
 Indemnizatia de șomaj (nr. zile în șomaj).
Asigurați prin contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări

sociale de sănătate:
 Veniturile asigurate, trecute în contractul de asigurare (nr. zile asigurate).
Veniturile care se iau în considerare din perioadele asimilate stagiului de cotizare:

a) indemnizațiile de concedii medicale;
b) salariul minim brut pe țară din perioadele în care:
- au beneficiat de pensie de invaliditate;
- au urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe
c) indemnizațiile de care au beneficiat asigurații în perioadele în care:
- au beneficiat de indemnizație pe perioada concediului de acomodare, potrivit Legii
nr. 273/2004 privind procedura adopției;
- au beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului, potrivit Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru
creșterea copiilor.
72
Venitul brut lunar utilizat la calculul bazei este plafonat la 12 salarii minime brute pe
țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.
12*1.900 lei = 22.800 lei pentru 2018
12*2.080 lei = 24.960 lei pentru 2019
Exemplu nr. 1: Salariatul Marin V. a beneficiat de concediu medical (boală obișnuită) în perioada 01.06.2018-
22.06.2018. În perioada Dec.2017-Mai.2018 a realizat următoarele venituri brute:
Venit brut Nr zile lucrate + Nr
Nr.
Luna Anul realizat zile Con.Medicale
Crt.
-lei- -zile-
1 12 2017 2,500 18
2 1 2018 2,500 20
3 2 2018 2,500 20
4 3 2018 2,500 22
5 4 2018 2,500 19
6 5 2018 2,500 21
Total 15,000 120
Să se determine media zilnică a bazei de calcul.

Media zilnică=15.000 lei/120 zile= 125 lei
Exemplu nr. 2: Salariatul Marin V. a beneficiat de concediu medical (boală obișnuită) în perioada
01.06.2018-08.06.2018. În perioada Dec.2017-Mai.2018 a realizat urmatoarele venituri brute:
Venit brut Venit brut Nr zile lucrate + Nr

Nr.
Luna Anul realizat plafonat zile Con.Medicale
Crt.
-lei- -lei- -zile-
1 12 2017 19,000 17,400 18
2 1 2018 20,000 20,000 20
3 2 2018 8,000 8,000 20
4 3 2018 15,000 15,000 22
5 4 2018 15,000 15,000 19
6 5 2018 25,000 22,800 21
Total 102,000 98,200 120
Sa se determine media zilnica a bazei de calcul.

In luna Dec.2017 salariul minim brut = 1.450 lei => Plafon maxim = 12*1.450 lei=17.400 lei
In luna Mai.2018 salariul minim brut = 1.900 lei => Plafon maxim = 12*1.900 lei=22.800 lei
Media zilnica=98.200 lei/120 zile= 818,33 lei
73
Asiguratul trebuie să pezinte plătitorului de venit certificatul de concediu medical cel
târziu până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
Angajatorul poate refuza la plata un concediu medical dacă:

 salariatul nu face dovada calității de asigurat;
 salariatul nu are stagiul complet de asigurare;
 certificatul de concediu medical nu este prezentat angajatorului în termenele prevăzute
de lege;
 certificatul de concediu medical nu are toate rubricile completate de către medicul care
a eliberat/vizat respectivul certificat;
 certificatul de concediu medical a fost acordat în mod retroactiv, pentru situații pe care
legea nu le consideră ca fiind valide;
 certificatul de concediu medical depășește durata maximă prevazută de lege;
Legislația cere ca alături de avizul medicului care eliberează certificatul medical să se obțină
și avize speciale care să confirme atât aspecte legate de diagnosticare, căt și cele legate de
finanțarea în sine a indemnizațiilor cuvenite, astfel:
 avizul medicului expert al asigurărilor sociale (pentru prelungirea duratei
concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă peste 91 de zile);
 avizul casei teritoriale de pensii (pentru accidentele de muncă) și Direcției de
Sănătate publică (pentru bolile profesionale). Certificatele de concedii medicale
eliberate în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale (codurile 02, 03, 04,
10) se avizează de Casa teritorială de pensii, respectiv de Direcția de Sănătate Publică.
 avizul medicului de medicina a muncii (pentru concediile de risc maternal).
Certificatul de concediu medical

Certificatului de concediu medical este un formular cu regim special, care constituie
ordin de plată și în baza căruia se acordă indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
(aprobat prin Ordinul nr. 125/2006).
74
Certificatele de concediu medical se completează în 3 exemplare, cu respectarea tuturor
elementelor prevăzute de formular.
Codurile de indemnizație care se pot trece pe concediul medical precum și procentele de
indemnizație care le sunt asociate sunt:
01 - Boală obișnuită - 75%
02 - Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă - 100%/80%
03 - Accident de muncă- 100%/80%
04 - Boală profesională - 100%/80%
05 – Boală infectocontagioasă din grupa A - 100%
06 - Urgență medico-chirurgicală - 100%
07 - Carantină - 75%
08 - Sarcină și lăuzie - 85%
09 - Îngrijire copil bolnav în vârstă de până la 7 ani sau copil cu handicap pentru afecțiuni
intercurente, până la împlinirea varstei de 18 ani - 85%
10 - Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru - Fără a depăși 25% din baza de calcul
11 - Trecerea temporară în altă muncă - Fără a depăși 25% din baza de calcul
12 - Tuberculoza - 100%
13 - Boală cardiovasculară - 75%
14 - Neoplazii, SIDA - 100%
15 - Risc maternal - 75%
Certificatele de concediu medical vor fi tipărite pe hârtie autocopiantă în 3 culori: alb, roz
și verde. Acestea se vor distribui astfel:
 Exemplarele 1 (alb) și 2 (roz) se înmânează pacientului sau, după caz, persoanei care îl
reprezintă, care are obligația de a le viza la medical de familie si de a le depune la
plătitor, în termenul stabilit de lege;
 Exemplarul 3 (verde) nu se desprinde de cotorul carnetului de certificate medicale
și va rămâne arhivat la medicul care îl eliberează;
După primirea Exemplarului 1 și 2 a certificatului medical, angajatorul trebuie să le
vizeze, urmand ca:
- Exemplarul 1 va rămâna la angajator, atașat la fișa angajatului;
75
- Exemplarul 2 va fi depus lunar de către angajator la:
 Casa de Asigurări de Sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială își are
sediul sau domiciliul ( certificatele de concediu medical care poarta codurile de
indemnizație 01, 05, 06, 07, 08, 09, 12, 13, 14, 15);
 Casele teritoriale de Pensii:
a) certificatele de concediu medical care poartă codurile de indemnizație 02, 03,
04, 10, confirmate prin avizul casei teritoriale de pensii sau avizul direcției de
sănătate publică
b) certificatele de concediu medical care poartă codul de indemnizație 11
Eliberarea certificatului de concediu medical se va face pe baza adeverinței de la

plătitor, cu excepția:
- urgențelor medico-chirurgicale;
- bolilor infectocontagioase din grupa A.
Plătitorul va menționa în adeverință, în mod obligatoriu, numărul de zile de concediu de
incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni.
Certificatul de concediu medical poate fi acordat pe o durată maximă de 1 lună (luna pentru
care s-a acordat concediul medical). NU trebuie să depășească luna în curs.
În cazul în care durata concediului medical acordat asiguratului pentru aceeași
afecțiune depășește luna în curs, pentru diferența de zile se va elibera un nou certificat de
concediu medical.
În funcție de durata concediului medical, se vor acorda unul sau mai multe certificate de
concediu medical care vor avea urmatoarele indicative:
- “Initial”; sau
- “În continuare”.
Certificat de concediu medical “Inițial” reprezintă orice certificat de concediu medical care
nu prelungește un concediu medical anterior sau orice certificat de concediu medical care
prelungește un concediu medical anterior neîntrerupt pentru afecțiuni diferite.
76
Certificat de concediu medical “În continuare” se înțelege orice certificat care:
- prelungește un concediu medical anterior neîntrerupt;
- pentru aceeași afecțiune (cod diagnostic).
Medicul care eliberează certificatul de concediu medical va indica dacă acesta este "Inițial"
sau "În continuare", bifându-se cu "X" căsuța corespunzătoare, după caz.
Exemplu: Salariatul Popa M. a beneficiat de concediu medical pentru perioada 01.06.2018-10.06.2018.

Pe certificatul de concediu medical este bifat “Inițial”.
Pe data de 10.06.2018 salariatul se prezintă medicului de familie. În urma consultației acesta primește al
doilea certificat de concediu medical pentru perioada 11.06.2018-30.06.2018, cu același cod de diagnostic.
Ce indicativ trebuie să aibă al doilea certificat de concediu medical?
Perioada este în continuare (fără întreruperi)? - DA
Codul de diagnostic este același? - DA
Dacă răspunsul este DA pentru ambele întrebari atunci indicativul celui de-al doilea certificat va fi “În
continuare”.
În situația în care unui asigurat i se acordă în aceeași lună două sau mai multe concedii
medicale, cu întrerupere între ele, acestea se iau în considerare separat, durata lor nu se
cumulează, iar indemnizatia se calculeaza pentru fiecare perioada.
În situația în care unui asigurat i se acordă în aceeași lună două sau mai multe concedii
medicale pentru afecțiuni diferite, fără întrerupere între ele, indemnizația pentru concediu
medical se calculează și se plătește separat.
În situația în care unui asigurat i se acordă două sau mai multe concedii medicale pentru
aceeași afecțiune, fără întrerupere între ele, durata lor se cumulează. În această situație, la
calculul indemnizațiilor pentru certificatele de concediu medical “În continuare” se menține
baza de calcul determinată pentru certificatul de concediu medical “Inițial”.
În situația în care unui asigurat i se acordă în aceeași lună două certificate de concediu
medical, care se suprapun pentru o anumită perioadă, indemnizația se calculează după cum
urmează:
- pentru primul certificat de concediu medical, indemnizația se va calcula numai

pentru zilele cuprinse între data începerii valabilității acestuia și data începerii
valabilității celui de-al doilea certificat medical, iar pentru zilele rămase peste care se
77
suprapune perioada celui de-al doilea certificat medical se va înscrie în rubrica
"Observații" a certificatului de concediu medical "Suprapunere cu CM seria . . . . . . . . . .
nr. . . . . . . . . . .";
- pentru al doilea certificat medical, a cărui începere se suprapune peste perioada de
valabilitate a primului certificat medical, indemnizația se calculează în mod
corespunzător, pentru toate zilele cuprinse în perioada de valabilitate a acestuia.
În situația în care unui asigurat i se acordă certificat de concediu medical pentru o anumită
perioadă, iar asiguratul dorește să își reia activitatea profesională înainte de expirarea
perioadei de valabilitate a certificatului de concediu medical, este obligatorie modificarea
acestuia, în mod corespunzător, de către medicul care a eliberat certificatul.
Data eliberării certificatului de concediu medical

Certificatele de concediu medical se completează și se eliberează la data la care se acordă
consultația medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical (art. 9 din
Normele de aplicare a O.U.G. 158/2005).
În cazul în care asiguratul nu se poate prezenta medicului, se pot acorda certificate de
concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore numai în cazul certificatelor de concediu
medical "Inițial".
Pentru certificatele medicale "În continuare", data acordării nu poate fi mai mare decât
data la care se termină valabilitatea certificatelor de concediu medical acordate anterior
pentru aceeași afecțiune.
Certificatele de concediu medical se pot elibera și la o dată ulterioară, numai pentru luna
în curs sau luna anterioară, pentru următoarele situații:
a) pentru concediul de maternitate;
b) pentru perioada de internare în spital;
c) pentru imobilizare în sisteme de imobilizare specifice aparatului
locomotor, numai de către medical ortoped/chirurg;
d) situații pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor
sociale peste 90 de zile;
e) în caz de carantină;
f) pentru afecțiuni oncologice.
78
Concediile medicale la care au dreptul asiguraţii, sunt:
 concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă (cauzat de boli obişnuite
sau de accidente în afara muncii);
 concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de
muncă (exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli
profesionale);
 concediu medical pentru maternitate;
 concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav;
 concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.
1.10.2.2. Concediul de incapacitate temporară de muncă
Concediul pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă o întrerupere în

cursul normal al activității desfășurate de un salariat, datorită stării de sănătate.
Concediul pentru incapacitate temporară de muncă nu trebuie aprobat de angajator,

deoarece este un beneficiu acordat de lege salariatului care se află temporar în imposibilitatea
fizică sau psihică de a presta activitate.
Concediul pentru incapacitate temporară de muncă poate avea urmatoarele coduri de

indemnizație:
- 01 - Boală obișnuită 75%;

- 05 - Boală infectocontagioasă din grupa A 100%;
- 06 - Urgență medico-chirurgicală 100%;
- 12 - Tuberculoza 100%;
- 13 - Boala cardiovasculară 75%;
- 14 - Neoplazii, SIDA 100%.
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:
- de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă

(zile calendaristice);
- din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS),
începând cu ziua următoare celor suportate de angajator și până la data încetării
incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;
79
Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de
muncă, pentru fiecare tip de afecţiune, este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotit
din prima zi de îmbolnăvire.
Începând cu a 91-a zi concediul se poate prelungi, de către medicul specialist, până la 183
de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de

muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază după cum urmează:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară și unele boli

cardiovasculare, stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
b) un an, cu drept de prelungire până la un an și 6 luni de către medicul expert al

asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală
și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de
stadiul bolii;
c) un an și 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată și

osteoarticulară;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2

ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al
asigurărilor sociale.
Asiguraţii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de

odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate
temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele
neefectuate să fie reprogramate.
Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prin boală
obişnuită, rezultă în urma produsului dintre media zilnică a bazei de calcul şi procentul de
75% duplicat cu numărul de zile lucrătoare de concediu medical.
Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă,

determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, precum şi de o boală infectocontagioasă din
grupa A şi de urgenţe medico-chirurgicale rezultă în urma produsului dintre media zilnică
a bazei de calcul şi numărul de zile lucrătoare de concediu medical.
80
Asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de
muncă, fără condiții de stagiu de cotizare, în cazul:
 urgențelor medico-chirurgicale;
 tuberculozei;
 bolilor infectocontagioase din grupa A;
 neoplaziilor și SIDA.
Lista cuprinzând urgențele medico-chirurgicale, precum și bolile infectocontagioase din
grupa A este stabilită prin hotărâre a Guvernului.
Calculul indemnizației de incapacitate temporară de muncă
Cuantumul brut lunar al indemnizației de incapacitate temporară de muncă este de de

75%/100% din baza de calcul (în funcție de codul indemnizației).
Indemnizația de incap. temp. de muncă = 75% sau 100% * Baza de calcul
Baza de calcul se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni
din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

𝑩𝒂𝒛𝒂 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒍𝒄𝒖𝒍 𝒛𝒊𝒍𝒏𝒊𝒄ă =
Exemplu: Salariatul Popescu I., în ultimele 6 luni (iulie-decembrie 2018), a realizat un Venit brut lunar în valoare
de 26.000 lei. În calculul Bazei pentru indemnizația de incapacitate temporară de muncă va fi luată în considerare
doar suma de 22.800 lei (12*1.900 lei).
81
Impozitarea indemnizației de incapacitate temporară de muncă se face în funcție de cel
care o suportă, astfel:
Indemnizația suportată de Angajator Indemnizația suportată de FNUASS
CAS – DA CAS – DA
CASS - NU CASS - NU
Impozit pe salarii - DA Impozit pe salarii - DA
CAM - DA CAM - NU
CAS-ul datorat pentru concediile de incapacitate temporară de muncă acordate în

perioada 01.01.2018-30.06.2018 se va calcula astfel:
 25% * Indemnizația de incapacitate temporară de muncă

Si
 10,5% * 35% * 3.131 lei* Numărul zilelor lucrătoare în care a fost în concediu de
incapacitate temporară de muncă / Numarul zilelor lucratoare din luna
CAS-ul datorat pentru concediile de incapacitate temporară de muncă acordate începând cu

01.07.2018 se va calcula astfel:
 25% * Indemnizația de incapacitate temporară de muncă
Dacă după data de 01.07.2018 vor fi concedii medicale acordate în continuarea

concediilor medicale inițiale ( concedii initiale acordate pana la data de 30.06.2018
inclusiv), se vor aplica regulile din perioada 01.01.2018-30.06.2018.
Exemplu: Salariatul Popescu M. s-a îmbolnăvit și a intrat în concediu pe incapacitate temporară de muncă
începand cu data de 10.01.2019. Salariatul a adus angajatorului concediul medical (Cod 01), pentru perioada
10.01.2019-23.01.2019. Începând cu data de 01.01.2018 salariatul este încadrat cu un salariu de bază în
valoare de 4.000 lei (funcție de bază), 8 ore/zi și nu are persoane în întreținere. Societatea nu obține venituri
din construcții. În ultimele 6 luni a realizat următoarele venituri brute:
Nr zile lucrate + Nr zile

Nr. Venit brut realizat
Luna Anul Con.Medicale
Crt. -lei-
-zile-
1 7 2018 4,000 22
2 8 2018 4,000 22
3 9 2018 4,000 20
4 10 2018 4,000 23
5 11 2018 4,000 21
6 12 2018 4,000 19
Total 24,000 127
Să se calculeze salariul net aferent lunii Ianuarie 2019.
82
Salariu Brut (SB)=4.000 lei
Pentru perioada lucrată (01.01.2019-09.01.2019 si 25.01.2019-31.01.2019 – 10 zile lucrătoare) a

realizat un Venit Brut (VBR) în sumă de: 2.000 lei (4.000 lei /20 zile*10 zile).
Pentru perioada concediului medical va primi indemnizație.
Baza de calcul zilnică = 24.000 lei/127 zile = 188,98 lei

Indemnizația zilnică (IZ)= 0.75 * 188,98 lei = 141,74 lei
Numărul zilelor lucrătoare în care a fost în concediu medical (Nr.Z.CM)= 10 zile
Din care:
 primele 5 zile calendaristice sunt suportate de angajator (fondul de salarii –FS) =>
perioada 10.01.2019-14.01.2019=> 3 zile lucrătoare
 începand cu a 6-a zi calendaristică până la finalul concediului, vor fi suportate din FNUASS
=> perioada 15.01.2019-31.01.2019 => 7 zile lucrătoare.
Total indemnizație concediu medical (ICM)=IZ* Nr.Z.CM=141,74 lei*10 zile=1.417 lei din care:
 Indemnizația suportata de Angajator=3 zile * 141,74 lei=425 lei.

 Indemnizația suportata din FNUASS = 7 zile * 141,74 lei =992 lei;
Total Venituri Brute (VBT) = VBR+ICM = 2.000 lei +1.417 lei = 3.417 lei
Calcul contribuții și impozite datorate:
CAS = 25%*(VBR+ICM)=0.25*3.417 lei=854 lei
CASS aferent Venitului brut realizat= 10%*VBR=0.10*2.000 lei=200 lei
CASS aferent Indemnizației de concediu de incapacitate de muncă : 0 lei – NU se datorează
Calcul deducere personală:
Venit Brut =VBR +ICM=2.000 lei+ 1.417 lei=3.417 lei
Persoane în întreținere=0 persoane
Conform tabelului, deducerea personală este: 60 lei
Venit Impozabil (VI)=VBR+ICM-CAS-CASS-Deducere personală=2.000 lei + 1.417 lei - 854 lei- 200 lei
– 60 lei=2.303 lei
Impozit pe salarii (IS)= 10% * VI =10% * 2.303 lei = 230 lei
Salariul net = VBT-CAS-CASS-IS=3.417 lei-854 lei- 200 lei-230 lei=2.133 lei
Angajatorul va datora și Contribuția Asiguratorie de Muncă (CAM)
CAM= 2,25% *(VBR +Indemn.Angajator)= 0,0225*(2.000 lei+425 lei)= 55 lei
83
1.10.2.3. Concediu pentru accidente de muncă sau boli profesionale
Accidentul de muncă reprezintă rănirea violentă a organismului, precum și intoxicația

acută profesională, care:
- are loc in timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

Și care,
- provoacă incapacitate temporară de muncă de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces.
Boala profesională reprezintă afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei

meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul
de muncă.
Asigurații au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor și afecțiunilor

cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează (Legea
346/2002):
a) asistență medicală de urgență la locul accidentului, în mijloacele de transport

specializate și în unitățile spitalicești, precum și transportul aferent;
b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale și medicamente, prescrise de
medic;
c) servicii medicale în spitale sau în clinici specializate pentru boli profesionale;
d) tratament de recuperare a capacității de muncă în unități de specialitate;
e) servicii de chirurgie reparatorie;
f) cure balneoclimaterice;
g) investigații de specialitate și analize de laborator, necesare în vederea stabilirii
caracterului de profesionalitate al bolilor.
Concediul pentru accidente de munca sau boli profesionale poate avea urmatoarele coduri
de indemnizație:
- 02 - Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă - 100%/80%

- 03 - Accident de muncă- 100%/80%
- 04 - Boală profesională - 100%/80%
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de 183

de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical.
În situaţii temeinic motivate, medicul specialist poate propune prelungirea concediului

medical peste 183 de zile.
84
Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, în
funcție de evoluția cazului și de rezultatele acțiunilor de recuperare, conform procedurilor
stabilite de CNPP.
Comunicarea și constatarea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale
Angajatorii au obligația de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu

incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraților.
Comunicarea trebuie realizată de îndată ce angajatorul a luat cunoștință despre accident.
Drepturile de asigurare se acordă astfel:
a) pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a evenimentului

și a formularului de înregistrare a accidentului de muncă (FIAM), întocmite și/sau avizate
potrivit Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare;
b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii profesionale

și a procesului verbal, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă, respectiv direcțiile
de sănătate publică.
Până la stabilirea caracterului de muncă al accidentului sau caracterului profesional al

bolii, conform documentelor prevăzute mai sus, contravaloarea serviciilor medicale acordate
va fi suportată din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
(FNUASS), urmând ca decontarea să se realizeze ulterior din sumele prevăzute pentru
asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de
stat.
Angajatorul trebuie anuntat in maxim 24 de ore despre o astfel de situatie, iar salariatul
trebuie sa prezinte certificatul medical pana la data de 5 a lunii urmatoare.
În cazul în care salariatul suferă un accident de muncă/boală profesională și are incheiate

mai multe contracte de muncă, va beneficia de concediu medical indemnizatia aferenta
doar de la locul de munca unde s-a produs accidentul de munca. La celelalte locuri de muncă
va fi pontat ca fiind absent motivat ( în baza unei copii a certificatului medical).
În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncă, certificatul medical se vizează în

mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti, respectiv de casa teritorială de pensii în a cărei rază se află sediul
angajatorului sau domiciliul asiguratului
85
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă
şi bolilor profesionale
Asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care se află în incapacitate temporară

de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă

şi bolilor profesionale se acordă pe baza certificatului medical completat cu codurile de
indemnizaţie corespunzătoare şi care constituie document justificativ de plată.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau

al bolii profesionale se suportă:
- în primele 3 zile de incapacitate de către angajator;

- din a 4-a zi de incapacitate, din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de
muncă şi boli profesionale in bugetul asigurărilor sociale de stat.
Angajatorii sunt obligati să depună la Casele Teritoriale de Pensii, din raza administrativ-
teritorială în care își au sediul social, exemplarul 2 al certificatului de concediu medical, în
vederea recuperării sumelor reprezentând indemnizații plătite asiguraților.
Cuantumul brut lunar al indemnizației de incapacitate temporara de munca datorate

accidentelor de muncă şi bolilor profesionale este de 80%/100% din baza de calcul.
Indemnizația pentru accidente de munca (IAM) = 80% sau 10%* Baza de calcul
Baza de calcul se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni.

𝑩𝒂𝒛𝒂 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒍𝒄𝒖𝒍 𝒛𝒊𝒍𝒏𝒊𝒄𝒂 =
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒂𝒕𝒆 𝒊𝒏 𝒖𝒍𝒕𝒊𝒎𝒆𝒍𝒆 𝟔 𝒍𝒖𝒏𝒊
țară lunar (12*1.900 lei = 22.800 lei în 2018), pe baza cărora se calculează contribuția
asiguratorie pentru muncă.
Angajatorul are obligația de a calcula și plăti către salariat indemnizatia pentru
incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Ulterior
va trebui să solicite restituirea sumelor de la Casa Teritorială de Pensii de care aparține (unde
are sediul social).
86
Impozitarea indemnizației de incapacitate temporară de muncă se face în funcție de cel
care o suportă, astfel:
Indemnizația suportată de Angajator Indemnizația suportată de FAAMBP
CAS – NU CAS – NU
CASS - NU CASS - NU
Impozit pe salarii - DA Impozit pe salarii - DA
CAM - DA CAM - NU
Exemplu: Salariata Ionascu M. a intrat în concediu medical, accident de muncă începând cu data de
17.01.2019. Salariata a adus angajatorului concediul medical (Cod 03, platit cu 80%), pentru perioada
17.01.2019-31.01.2019. Începând cu data de 05.03.2018 salariata este încadrată cu un salariu de bază în
valoare de 3.550 lei (funcție de bază), spor vechime 10% ( conform contractului individual de muncă,
sporul se acordă la salariul realizat pentru timpul efectiv lucrat), 8 ore/zi și are 2 persoane în întreținere.
Societatea nu obține venituri din construcții. În ultimele 6 luni a realizat următoarele venituri brute:

Crt. -lei-
-zile-
1 7 2018 3.905 22
2 8 2018 3.905 22
3 9 2018 3.905 20
4 10 2018 3.905 23
5 11 2018 3.905 21
6 12 2018 3.905 19
Total 23.430 127
Să se calculeze contribuțiile datorate și salariul net aferent lunii Ianuarie 2019.
87
Pentru perioada lucrată (01.01.2019-16.01.2019 – 10 zile lucrătoare) a realizat un Venit Brut (VBR)
în suma de: 1.775 lei (3.550 lei /20 zile*10 zile).
Sporuri realizate (SR) = 10%*VBR= 0.10 * 1.775 lei= 178 lei
Pentru perioada concediului pentru accidente de munca va primi indemnizație.
Baza de calcul zilnică (BCZ)= 23.430 lei/127 zile = 184,49 lei
Indemnizația zilnică = 80%*BCZ=0.80* 184,49 lei = 147,59 lei
Numărul zilelor lucrătoare în care a fost în concediu medical= 10 zile, din care
Numărul zilelor lucrătoare suportate de Angajator = 2 zile (perioada 17.01.2019-19.01.2019)
Numărul zilelor lucrătoare suportate din FAAMBP= 8 zile (perioada 20.01.2019-31.01.2019)
Total indemnizație concediu pentru accidente de muncă (IAM)= 147,59 lei*10 zile = 1.476lei
Indemnizație concediu pentru accidente de muncă suportată de Angajator= 2*147,59 lei =295 lei
Indemnizație concediu pentru accidente de muncă suportată din FAAMBP= 1.476 lei-295 lei = 1.181
lei
Total Venituri Brute (VBT) = VBR+SR+IAM = 1.775 lei +178 lei +1.476 lei = 3.429 lei
CAS aferent Venitului brut realizat și Sporuri = 25%*(VBR+SP)=0.25*1.953 lei=488 lei

CAS aferent Indemnizației de concediu medical: Nu se datoreaza CAS pentru acest tip de concediu
CASS aferent Venitului brut realizat și Sporuri= 10%*(VBR+SP)=0.10*1.953 lei=195 lei
CASS aferent Indemnizației de concediu medical: Nu se datoreaza CASS pentru acest tip de venit
Venit Brut (VB)=VBR+SR+Total IAM=3.429 lei

Persoane în întretinere=2 persoane
Venit Impozabil (VI)=VB -CAS-CASS-Deduceri=3.429 lei - 488 lei- 195 lei – 380 lei=2.366 lei
Impozit pe salarii (IS)= 10% * VI =0.10 * 2.366 lei = 237 lei
Salariul net = VBT-CAS-CASS-IS=3.429 lei-488 lei-195 lei-237 lei=2.509lei
CAM= 2,25% * (VBR+SR+ IAM Angajator) = 0,0225*2.248 lei= 51 lei
88
1.10.2.4. Concediul de risc maternal (cod 15)
Concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele pentru

protecția sănătății și securității lor și/sau a fătului ori a copilului lor (O.U.G nr. 96/2003).
Pot beneficia de concediu de risc maternal:
 salariatele gravide (au anunţat în scris angajatorul asupra stării lor fiziologice de
graviditate și au anexat un document medical eliberat de medicul de familie / medicul
specialist care să îi ateste această stare);
 salariatele care au născut recent (și-au reluat activitatea după efectuarea concediului
de lăuzie și solicită angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege, anexând
un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data
la care a născut);
 salariatele care alăptează (la reluarea activității după efectuarea concediului de lăuzie,
își alăptează copilul și anunță angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul
prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de
familie în acest sens).
În cazul în care o salariata (aflată într-una din situaţiile de mai sus) desfăşoară la locul de
muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu
repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, angajatorul este obligat să evite expunerea
salariatei la aceste riscuri prin:
 modificarea temporară a condițiilor de muncă (și/sau);

 modificare temporară a programului de lucru.
Dacă modificarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este posibilă ori nu
poate fi realizată din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsuri pentru a o repartiza
la alt post de lucru fără riscuri pentru sănătatea ori securitatea sa, conform recomandării
medicului de medicina muncii ori a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să

îndeplinească condițiile menționate mai sus (modificarea condiţiilor de muncă, a
programului de lucru ori repartizarea la un alt post), salariatele au dreptul la concediu de risc
maternal.
Concediul de risc maternal se poate acorda astfel:
 înainte de data solicitării concediului de maternitate (in cazul salariatelor gravide);

 după data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu, (în cazul salariatelor care au
născut recent/ alăptează), dacă nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și
89
îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități,
până la 3 ani.
Durata maximă a concediului de risc maternal este de 120 de zile.
Acest concediu se poate acorda, în întregime sau fracționat de către medicul de familie sau
de medicul specialist, care va elibera un certificat medical (cod 15) în acest sens.
Certificatele de concediu de risc maternal trebuie sa aiba si avizul medicului de medicina

muncii al angajatorului.
Indemnizația de risc maternal se suportă integral din bugetul Fondului național unic
de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
Stagiul de asigurare NU este necesar in vederea acoradrii concediul de risc maternal.
Calculul indemnizației de risc maternal
Cuantumul brut lunar al indemnizației de incapacitate temporara de munca este de de

75% din baza de calcul (art. 31 alin. (4) din O.U.G. nr. 158/2005).
Indemnizația de risc maternal (IRM) = 75% * Baza de calcul
Baza de calcul se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni.

țară lunar (12*1.900 lei = 22.800 lei), pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie
pentru muncă.
Salariata are obligația de a prezenta în timp util certificatul medical, cel mai târziu la
data de 5 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul (art. 36 alin. (2) din O.U.G.
nr. 158/2005).
Angajatorul are obligația de a calcula și plăti către salariată indemnizatia de risc maternal.
Ulterior va trebui să solicite restituirea sumelor de la Casa de Asigurări de Sănătate de care
aparține (unde are sediul social).
90
Impozitarea indemnizației de risc maternal (suporta integral din FNUASS):
 CAS – DA
 CASS - NU
 Impozit pe salarii - NU
 CAM - NU
Pentru veniturile din indemnizații de maternitate se reține și plătește doar CAS.
CAS-ul datorat pentru concediile de risc maternal acordate în perioada 01.01.2018-


 25% * Indemnizația de risc maternal
și
 10,5% * 35% * 3.131 lei* Numarul zilelor lucratoare in care a fost în concediu de
risc maternal/ Numărul zilelor lucrătoare din lună
CAS-ul datorat pentru concediile de risc maternal acordate începand cu 01.10.2018 se va
calcula astfel:
 25% * Indemnizația de risc maternal
concediilor medicale inițiale (concedii inițiale acordate până la data de 30.09.2018
Exemplu: Salariata Ionascu M. este însărcinată și a intrat în concediu de risc maternal începând cu data de
22.01.2019. Salariata a adus angajatorului concediul medical (Cod 15), pentru perioada 22.01.2019-
31.01.2019. Începând cu data de 01.12.2017 salariata este încadrată cu un salariu de bază în valoare de 3.500
lei (funcție de bază), 8 ore/zi si are 3 persoane în întreținere. Societatea nu obține venituri din construcții.
În ultimele 6 luni a realizat următoarele venituri brute:

Crt. -lei-
-zile-
1 7 2018 3.500 22
2 8 2018 3.500 22
3 9 2018 3.500 20
4 10 2018 3.550 23
5 11 2018 3.550 21
6 12 2018 3.500 19
Total 21.100 127
91
Pentru perioada lucrată (01.01.2018-21.01.2019 – 13 zile lucratoare) a realizat un Venit Brut (VBR)
în suma de: 2.275 lei (3.500 lei /20 zile*13 zile).
Pentru perioada concediului de risc maternal va primi indemnizație.
Baza de calcul zilnică (BCZ)= 21.100 lei/127 zile = 166,14 lei
Indemnizația zilnică = 75%*BCZ=0.75* 166,14 lei = 124,61 lei
Numărul zilelor lucrătoare în care a fost în concediu de risc maternal= 7 zile
Total indemnizație de risc maternal (IRM)= 124,61 lei*7 zile = 872 lei
Total Venituri Brute (VBT) = VBR+ IRM = 2.275 lei +872 = 3.147 lei

CAS = 25%*(VBR+IRM)=0.25*3.147 lei=787 lei
CASS aferent Venitului brut realizat = 10%*VBR=0.10*2.275 lei=228 lei
CASS aferent Indemnizației de risc maternal: 0 lei – NU se datorează
Calcul Venit Impozabil (VI)=VBR+ CAS-CASS-Deduceri

Venit Brut =VBR=2.275 lei
Persoane în întretinere=3 persoane
Venit impozabil=2.275 lei - 787 lei- 228 lei – 885 lei=375 lei
Impozit pe salarii (IS)= 10% * VI =0.10 * 375 lei = 38 lei
Salariul net = VBT-CAS-CASS-IS=3.147 lei-787 lei-228 lei-38 lei=2.094 lei

CAM= 2,25% * VBR = 0,0225*2.275 lei= 51 lei
92
1.10.2.5. Concediul de maternitate (cod 08)
Concediul de maternitate este un concediu medical care se acordă salariatei

însărcinate sau lăuzei de către medicul de specialitate obstetrică-ginecologie care
supraveghează sarcina sau de medicul de familie (OUG 158/2005).
Concediul de maternitate mai este cunoscut și prin denumirile:
 concediu medical de sarcină/lăuzie;
 concediu prenatal;
 concediu postnatal.
Durata concediului de maternitate este de 126 de zile calendaristice, fiind împarțită în:
 concediu de sarcină (concediu prenatal), care se poate acorda pe o perioadă de 63 de
zile înainte de naștere;
 concediu de lăuzie (concediu postnatal), care se poate acorda pe o perioada de 63 de
zile după naștere;
Concediile pentru sarcină și lăuzie se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea
medicului și de opțiunea persoanei beneficiare.
Salariata nu este obligată să își ia toate zilele de concediu de maternitate. Singura
restricție este la concediul postnatal: trebuie sa fie de minim 42 zile calendaristice.
Restul de 84 zile pot fi luate ca și concediu prenatal sau pot să nu fie luate, daca ele nu sunt
necesare.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină,
începând cu luna a 6-a de sarcină.
În situația copilului născut mort sau în situația în care acesta moare în perioada
concediului de lăuzie, indemnizația de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.
Au dreptul la concediu de maternitate femeile gravide sau lăuze care îndeplinesc

urmatoarele conditii:
 sunt cetățeni români sau din state membre UE;
 au domiciliul în România;
 au realizat stagiul minim de asigurare.
93
De asemenea au dreptul la concediu de maternitate și femeile gravide sau lăuze care au
încetat plata contribuției de asigurări sociale, dar care nasc în termen de 9 luni de la data
pierderii calității de asigurat.
Stagiul minim de asigurare pentru acordarea concediului de maternitate este:
 până la data de 30.06.2018 => stagiul minim este de o lună realizată în ultimele 12
luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical;
 incepand cu data de 01.07.2018 => stagiul minim este 6 luni realizate în ultimele 12
luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
Stagiul minim de asigurare se constituie din însumarea perioadelor:

e) pentru care s-a achitat contribuția asiguratorie pentru muncă (incepand cu
01.01.2018);
f) pentru care s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații de către angajator
sau, după caz, de către asigurat, respectiv de către fondul de asigurare pentru accidente
de muncă și boli profesionale sau bugetul asigurărilor pentru șomaj (pana la data de
31.12.2017);
g) pentru care s-a achitat contribuția de 1% asupra venitului lunar ales, înscris în
contractul de asigurare;
h) pentru care persoanele au fost asigurate fără plata contribuției (au beneficiat de
indemnizație de șomaj).
Dacă asiguratul nu a realizat stagiul minim de cotizare se pot asimila acestuia

perioadele în care:
 a beneficiat de concedii de incapacitate de muncă, concedii de maternitate, concedii
de risc maternal, concedii pentru ingrijirea copilului bolnav, concedii pentru
accidente de muncă sau boli profesionale;
 a beneficiat de pensie de invaliditate;
 a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe
94
 a beneficiat de indemnizație lunară pe perioada concediului de acomodare, potrivit
Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, de indemnizație pentru
creșterea copilului potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Calculul indemnizației de maternitate
Cuantumul brut lunar al indemnizației de maternitate este de 85% din baza de calcul.
Indemnizația de maternitare = 85% * Baza de calcul

Calculul și plata indemnizației de maternitate se fac pe baza certificatului medical

(cod 08) eliberat potrivit legii, care constituie document justificativ pentru plată (art. 36 alin. (1)
din O.U.G. nr. 158/2005).
Plata indemnizației de maternitate se face lunar de către angajator, cel mai târziu
odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, în cazul persoanelor care se află în
raporturi de muncă sau de serviciu.
Salariata are obligația de a prezenta în timp util certificatul medical, cel mai târziu la
nr. 158/2005).
95
Indemnizația de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
Angajatorul are obligatia de a calcula si plati catre salariata indemnizatia de maternitate.
Ulterior va trebui sa solicite restituirea sumelor de la Casa de Asigurari de Sanatate de care
apartine (unde are sediul social).
Impozitarea indemnizației de maternitate:
 CAS – DA
 CASS - NU
 CAM - NU
Pentru veniturile din indemnizații de maternitate se reține si platește doar CAS.
CAS-ul datorat pentru concediile de maternitate acordate în perioada 01.01.2018-

 25% * Indemnizația de maternitate

Și
 10,5% * 35% * 3.131 lei* Numărul zilelor lucrătoare în care a fost în concediu de
maternitate/ Numărul zilelor lucratoăre din lună
CAS-ul datorat pentru concediile de maternitate acordate începând cu 01.10.2018 se va

calcula astfel:
 25% * Indemnizația de maternitate

concediilor medicale inițiale ( concedii initiale acordate pana la data de 30.09.2018
Exemplu: Salariata Ionescu M. este însarcinata și a intrat în concediu de maternitate începând cu data de
10.01.2019. Salariata a adus angajatorului concediul medical (Cod 08), pentru perioada 10.01.2019-
31.01.2019. Începând cu data de 01.06.2018 salariata este încadrată cu un salariu de bază în valoare de 6.000
lei (funcție de bază), 8 ore/zi și nu are persoane în întreținere. Societatea nu obține venituri din construcții.
96

Crt. -lei-
-zile-
1 7 2018 6.000 22
2 8 2018 6.000 22
3 9 2018 6.000 20
4 10 2018 6.000 23
5 11 2018 6.000 21
6 12 2018 6.000 19
Total 36.000 127
Pentru perioada lucrata (01.01.2019-09.01.2019 – 5 zile lucrătoare) a realizat un Venit Brut (VBR)
in suma de: 1.500 lei (6.000 lei /20 zile*5 zile).
Pentru perioada concediului de maternitate va primi indemnizatie.
Baza de calcul zilnica = 36.000 lei/127 zile = 283,46 lei

Indemnizația zilnică = 0.85 * 283,46 lei = 240,94 lei
Numărul zilelor lucrătoare în care a fost în concediu de maternitate= 15 zile
Total indemnizație de maternitate (IM)= 242,94 lei*15 zile = 3.614 lei
Total Venituri Brute (VBT) = VBR+IM = 1.500 lei +3.614 lei = 5.114 lei
CAS = 25%*(VBR+IM)=0.25*5.114 lei=1.279 lei

CASS = 10%*VBR=0.10*1.500 lei=150 lei
CASS aferent Indemnizației de maternitate– NU se datorează
Calcul Venit Impozabil (VI)=VBR-CAS-CASS-Deducere personală

Persoane în intreținere=0 persoane
Conform tabelului, deducerea personală este: 510 lei (valoarea maximă)
Venit impozabil=1.500 lei – 1,279 lei- 150 lei – 510 lei=71 lei -510 lei =>deducere acordată 71 lei
Impozit pe salarii (IS)= 10% * VI =10% * 0 lei = 0 lei
Salariul net = VBT-CAS-CASS-IS=5.114 lei-1.279 lei-150 lei-0 lei=3.685 lei
CAM= 2,25% * VBR = 0,0225*1.500 lei= 34 lei
97
1.10.2.6. Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav (cod 09)
Asigurații pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănatate beneficiază de

concediu și indemnizație :
a) pentru îngrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani;

b) pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani - cu afecțiuni grave
c) pentru ingrijirea copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la
implinirea varstei de 18 ani.
Beneficiază de aceleași drepturi și asiguratul care, în condițiile legii:
 a adoptat;
 a fost numit tutore;
 căruia i s-au încredințat copii în vederea adopției;
 căruia i-au fost dați în plasament.
Durata de acordare a concediului pentru îngrijirea copilului bolnav este de maxim 45

de zile calendaristice/an pentru un copil.
În cazul în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, este imobilizat

în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor sau este supus unor intervenții
chirurgicale durata concediului medical va fi stabilită de medicul specialist, iar după
depășirea termenului de 90 de zile, se va solicita aprobarea medicului expert al asigurărilor
sociale.
Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav
Beneficiază de indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav, opțional, unul dintre

părinți, dacă solicitantul îndeplinește condițiile de stagiu de cotizare.
Indemnizațiile se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul

curant/specialist și a certificatului pentru persoanele cu handicap, după caz.
Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru îngrijirea copilului bolnav este de 85%
din baza de calcul.
Indemnizația pentru îngrijire copil bolnav(IICB) = 85% * Baza de calcul
98
țară lunar , pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.
Calculul și plata indemnizației pentru îngrijirea copilului bolnav se fac pe baza
certificatului medical (cod 09) eliberat potrivit legii, care constituie document justificativ
pentru plată.
Plata indemnizației pentru îngrijirea copilului bolnav se face lunar de către

angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, în cazul
persoanelor care se află în raporturi de muncă sau de serviciu.
Salariatul are obligația de a prezenta în timp util certificatul medical, cel mai târziu la
nr. 158/2005).
Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav se suportă integral din bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
Angajatorul are obligatia de a calcula si plăti către salariat indemnizația pentru îngrijirea
copilului bolnav. Ulterior va trebui să solicite restituirea sumelor de la Casa de Asigurări de
Sănătate de care aparține (unde are sediul social).
Impozitarea indemnizației de maternitate:
 CAS – DA
 CASS - NU
 CAM - NU
Pentru veniturile din indemnizații de maternitate se reține si platește doar CAS.
CAS-ul datorat pentru concediile de îngrijire copilul bolnav acordate în perioada

01.01.2018-30.09.2018 se va calcula astfel:
 25% * Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav

Și
 10,5% * 35% * 3.131 lei* Numarul zilelor lucratoare in care a fost in concediu de
maternitate/ Numarul zilelor lucratoare din luna
99
CAS-ul datorat pentru concediile de îngrijire copilul bolnav acordate incepand cu 01.10.2018
se va calcula astfel:
 25% * Indemnizația pentru concediile de îngrijire copilul bolnav
Daca dupa data de 01.10.2018 vor fi concedii medicale acordate în continuarea

concediilor medicale inițiale (concedii initiale acordate pana la data de 30.09.2018 inclusiv),
se vor aplica regulile din perioada 01.01.2018-30.09.2018.
Exemplu: Salariata Popescu M. este a beneficiat de concediu pentru îngrijirea copilulului bolnav
începand cu data de 22.01.2019. Salariata a adus angajatorului concediul medical (Cod 09), pentru
perioada 22.01.2019-31.01.2019. Începand cu data de 01.12.2017 salariata este încadrată cu un
salariu de bază în valoare de 3.200 lei (funcție de bază), 8 ore/zi si are o persoana în întreținere.
Societatea nu obține venituri din construcții.

Crt. -lei-
-zile-
1 7 2018 3.200 22
2 8 2018 3.200 22
3 9 2018 3.200 20
4 10 2018 3.200 23
5 11 2018 3.700 21
6 12 2018 3.200 19
Total 19.700 127

Pentru perioada lucrată (23.01.2019-31,01,2019– 13 zile lucrătoare) a realizat un Venit Brut (VBR) in
suma de: 2.080 lei (3.200lei /20 zile*13 zile).
Pentru perioada concediului medical va primi indemnizație.
Baza de calcul zilnică = 19.700 lei/127 zile = 155,12 lei
Indemnizatia zilnică = 0.85 * 155,12 lei = 131,85 lei
Numarul zilelor lucrătoare în care a fost în concediu medical= 7 zile
Total indemnizație pentru îngrijirea copilulului bolnav (IICB)= 131,85 lei*7 zile = 923 lei
Total Venituri Brute (VBT) = VBR+IICB = 2.080 lei +923 lei = 3.003 lei
100
CAS = 25%*(VBR-IICB)=0.25*3.003 lei=751 lei
CASS = 10%*VBR=0.10*2.080 lei=208 lei
CASS aferent Indemnizatiei pentru îngrijirea copilulului bolnav: 0 lei – NU se datorează
Persoane în întreținere=0 persoane
Calcul Venit Impozabil (VI)=VBR-CAS-CASS-Deducere personal=2.080 lei - 751 lei- 208 lei – 625
lei=496 lei
Impozit pe salarii (IS)= 10% * VI =10% * 496 lei = 50 lei
Salariul net = VBT-CAS-CASS-IS=3.003 lei-751 lei-208 lei-50 lei=1.994 lei
CAM= 2,25% * VBR = 0,0225*2.080 lei= 47 lei
1.10.2.7. Recuperarea sumelor de la FNUASS
Angajatorul trebuie sa achite salaritului indemnizatia de concediu medical,

indiferent din ce fond sunt suportate.
Indemnizatiile suportate din bugetul FNUASS si platite de angajatori, se
recuperează din bugetul FNUASS.
Pentru recuperarea sumelor, angajatorul trebuie să depună la registratura Casei
de Asigurări de Sănătate o cerere prin care solicită recuperarea acestora, împreuna cu
alte documente justificative.
Perioada maximă în care se poate depune cererea de recuperare este de 90
zile de la data la care plătitorii erau în drept să le solicite (art.40 alin (1) din OUG
158/2005).
101
Termenul de 90 de zile se calculează începând cu data de 25 a lunii următoare
celei pentru care se datorează contribuțiile.
În cazul în care angajatorul depune cererea după perioada de 90 zile, va pierde
dreptul de a le recupera, astfel sumele se vor prescrie.
Documentele necesare depunerii dosarului de recuperare sunt:

 Cerere tip (conform modelului prezentat în ANEXA 10 din Normele de aplicare ale OUG
158/2005) – 2 exemplare;
 Centralizator privind certificatele de concediu medical aferent lunii/lunilor pentru
care se solicită recuperarea sumelor ( ANEXA 1 din Normele de aplicare ale OUG
158/2005);
 Centralizator privind sumele de recuperat de la FNUASS;
 Concediile medicale (exemplarul roz) aferente lunii/perioadei pentru care se solicită
restituirea, completate la rubrica plătitor;
 Declaratia 112 (anexa 1 și anexa 1.1)
 Fișa sintetică (cont 439-Contribuția asiguratorie de muncă) eliberată de ANAF.
Completarea rubricilor de către plătitor

Angajatorul trebuie să completeze următoarele rubrici din certificatul de concediu medical
(Ordinul 125/2006):
- Viza plătitorului: semnătura plătitorului privind acceptul la plată a certificatului de
concediu medical. În cazul în care se refuză la plată certificatul de concediu medical, se
menționează pe scurt motivul refuzului;
- Plătitor: se va înscrie denumirea completă a plătitorului. Plătitor de indemnizații de
asigurări sociale de sănătate este, după caz, angajatorul persoană juridică sau fizică,
asimilatul acestuia - agenția teritorială de ocupare a forței de muncă - sau casa de asigurări
de sănătate;
- Sediul: se va înscrie adresa completă a plătitorului.
- CUI: se înscrie codul unic de înregistrare a plătitorului.
- Număr angajați: se va înscrie numărul de angajați (asimilați angajaților) din luna
acordării certificatului de concediu medical.
- Tip asigurat: se bifează, după caz, situația în care se încadrează asiguratul.
102
- Procent de plată: se bifează rubrica corespunzătoare procentului ce se utilizează,
conform legii, la calculul indemnizației de asigurări sociale de sănătate acordate în baza
certificatului de concediu medical. Rubrica "Prevenire" se bifează în cazul indemnizației
pentru reducerea timpului de muncă cu 1/4 din durata normală sau în cazul indemnizației
pentru carantină. În cazul indemnizației pentru carantină se bifează atât rubrica
"Prevenire", cât și rubrica "75%".
- Baza de calcul a indemnizației de asigurări sociale de sănătate: se înscrie media
veniturilor (inclusiv cele corespunzătoare perioadelor asimilate stagiului de cotizare) din
lunile din care se constituie, conform legii, baza de calcul.
- Zile baza de calcul: se înscrie numărul de zile efectiv lucrate din perioada luată în
considerare la stabilirea bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.
- Media zilnică a bazei de calcul a indemnizației de asigurări sociale de sănătate: se
înscrie valoarea ce rezultă din raportul dintre "baza de calcul a indemnizației de asigurări
sociale de sănătate" și "zile baza de calcul".
- Cuantumul indemnizației de asigurări sociale de sănătate: se înscrie produsul dintre
"media zilnică a bazei de calcul a indemnizației de asigurări sociale de sănătate" și
procentele prevăzute de lege, multiplicat cu numărul de zile lucrătoare de concediu
medical.
- Indemnizație suportată de către angajator/Indemnizație suportată din bugetul
FNUASS pentru concedii și indemnizații/Indemnizație suportată din fondul de
asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale: se înscrie numărul de zile
lucrătoare, respectiv cuantumul indemnizației, în funcție de fondul din care se suportă,
conform legii, concediul medical.
103
1.10.3. Concediul paternal
Concediul paternal se acordă tatălui, pentru a asigura participarea acestuia la îngrijirea

nou-născutului (Legea nr. 210/1999) .
Beneficiază de acest drept tatăl care participă efectiv la îngrijirea acestuia, indiferent dacă:
- copilul este născut din căsătorie;

- copilul este născut din afara căsătoriei;
- este adoptat de titularul dreptului.
Concediul paternal se acordă numai dacă titularul acestui drept are calitatea de salariat.
Durata concediului paternal este de 5 zile lucrătoare. Dacă tatăl obține un atestat de
absolvire a unui curs de puericultură, durata concediului paternal i-se va majora cu încă 10
zile lucrătoare (în total 15 zile lucrătoare).
Dreptul la majorarea duratei concediului paternal se acordă numai o singură dată

(pentru un sigur copil), indiferent de numărul copiilor titularului.
Pe langă zilele acordate conform Legii nr. 210/1999, angajatorul mai poate acorda zile
libere pentru evenimente speciale, respectiv naștere copil. Aceste zile libere sunt stabilite
prin Contractul Colectiv de Muncă sau prin Regulamentul Intern (art. 152 din Codul Muncii).
Atestatul de puericultură trebuie să cuprindă:
 constatarea insușirii noțiunilor elementare teoretice și practice necesare în vederea

îngrijirii copilului mic;
 datele personale din cartea de identitate a tatălui;
 locul tatalui de muncă;
 data eliberării;
 semnătura și parafa medicului de familie.
Concediul paternal se acordă în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului.
Salariatul trebuie să solicite în scris angajatorului acordarea concediului paternal. În acest

sens, va întocmi o cerere la care va anexa și actele justificative (certificatul de naștere al copilului,
atestatul de puericultură, dacă este cazul).
Angajatorul nu poate refuza acordarea concediului paternal.
104
Indemnizația pentru concediul paternal
Indemnizația pentru concediul paternal este egală cu salariul aferent zilelor lucrătoare
respective. Se calculează pe baza salariului brut realizat, incluzând sporurile și adaosurile la
salariul de bază.
Indemnizația se plătește din fondul de salarii al unității și se include în veniturile

impozabile ale salariatului.
Pe durata concediului paternal contractul individual de muncă se suspendă (art. 51 alin

(1) lit c) din Codul Muncii). Această suspendare se inregistrează în Revisal (art. 3 alin. (2) lit. o)
din Hotărârea nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților).
1.10.4. Concediul pentru formarea profesională
Angajatorii au obligația de a asigura participarea la programe de formare

profesională pentru toți salariații, după cum urmează (art. 194 din Codul Muncii):
 cel puțin o dată la 2 ani, dacă au cel puțin 21 de salariați;

 cel puțin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariați.
Participarea la formarea profesională poate avea loc la inițiativa angajatorului sau la

inițiativa salariatului.
Formarea profesionala din inițiativa angajatorului
În cazul în care participarea la cursurile de formare profesională este inițiată de

angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.
Pe toată durata formării profesionale, salariatul va beneficia de:
- toate drepturile salariale deținute;

- vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în
sistemul asigurărilor sociale de stat.
Formarea profesională din inițiativa salariatului
Salariații au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.
105
Concediile pentru formare profesională se pot acorda:
 cu plata (daca angajatorul nu a respectat obligatia de a-i asigura participarea la programe

de formare profesională);
 sau fără plată.
În cazul în care angajatorul nu și-a respectat obligația de a asigura pe cheltuiala sa

participarea unui salariat la formare profesională, salariatul are dreptul la un concediu pentru
formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de
ore.
Perioada în care salariatul beneficiază de concediul plătit se stabilește de comun acord

cu angajatorul.
Cererea de concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată angajatorului cu

cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să precizeze data de începere a
stagiului de formare profesională, domeniul și durata acestuia, precum și denumirea instituției
de formare profesională.
Durata concediului pentru formare profesională plătit nu diminuează durata

concediului de odihnă anual și este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce
privește drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.
Daca concediul de formare profesională va fi plătit, salariatul va primi o indemnizație de

concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu
caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual
de muncă.
Indemnizația de concediu pentru formare profesională reprezintă media zilnică a

drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul,
multiplicată cu numărul de zile de concediu.
Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului,

pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din inițiativa sa.
Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absența salariatului

ar prejudicia grav desfășurarea activității.
Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată
angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să precizeze data de
începere a stagiului de formare profesională, domeniul și durata acestuia, precum și denumirea
instituției de formare profesională.
106
Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și
fracționat în cursul unui an calendaristic, pentru:
 susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ;

 susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de
învățământ superior.
Pe durata concediului de formare profesională fara plata contractul individual de

muncă se suspendă (art. 54 din Codul Muncii). Această suspendare se înregistrează în Revisal
(art. 3 alin. (2) lit. o) din Hotărârea nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a
salariaților).
Concediile pentru formare profesională fără plată, NU se scad din vechimea în muncă.
1.10.5. Concediul fără plată
Pentru rezolvarea unor situații personale, salariații au dreptul la concediu fără plată
(art. 153 din Codul Muncii).
Durata concediului fără plată se stabilește prin Contractul Colectiv de Muncă aplicabil
sau prin Regulamentul Intern.
Durata concediului acordat poate depăși durata stabilită mai sus, dacă așa a fost negociat
de angajat și angajator
Pe durata concediului de fără plată contractul individual de muncă se suspendă (art.

54 din Codul Muncii). Această suspendare se înregistreaza în Revisal (art. 3 alin. (2) lit. o) din
Hotărârea nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților).
Concediile fără plată se scad din vechimea în muncă, cu excepția concediilor pentru
formare profesională fără plată.
1.10.6. Concediul pentru creșterea copilului
Concediul pentru creșterea copilului se acordă (O.U.G. nr. 111/2010):
 până la împlinirea vârstei de 2 ani;

 până la împlinirea vârstei de 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
107
Persoane îndreptățite:
a) oricare dintre părinții firești ai copilului/copiilor;

b) oricare dintre soții cărora li s-a/s-au încredințat copilul/copiii în vederea adopției sau au
adoptat copilul/copiii;
c) persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență;
d) asistentul maternal profesionist, numai pentru copiii săi naturali ori adoptați;
e) persoana care a fost numită tutore.
În perioada concediul pentru creșterea copilului contractului individual de muncă se

suspendă din inițiativa salariatului și are ca efecte întreruperea temporară a prestării muncii și
implicit a pății salariului de către angajator (art. 51 lit. a) din Codul Muncii).
În această perioadă, salariatul nu poate fi concediat. Măsura concedierii va putea fi dispusă

doar în cazul reorganizării judiciare și a falimentului.
În perioada concediului de creștere copil, părintele beneficiar are dreptul la o indemnizație

lunară în valoare de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni (anterioare
datei nașterii copilului) din ultimii 2 ani (anteriori datei nașterii copilului).
Indemnizatia acordată trebuie să se încadreze în următoarele limite:
- minim 1.250 lei (2,5 *indicatorului social de referință=2,5*500 lei in 2018)

- maxim 8.500 lei.
Din perioada totală a concediului de crestere copil, o luna este alocată celuilalt parinte, care
nu a solicitat acest drept.
Dreptul la concediul de creștere copil NU se poate transfera de la un părinte la altul.
Exemplu: Dacă mama a solicitat concediul de creştere copil, tatăl trebuie să stea şi el în
concediu, în locul mamei, cel puţin o lună.
1.11. Rețineri din salarii
Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului NU pot fi efectuate decât dacă

datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o
hotărâre judecătorească definitivă (art. 169 alin. 2 din Codul Muncii).
Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în
natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptățit, este obligat să suporte
108
contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabilește potrivit
valorii acestora de la data plății.
Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile
salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
Popririle din salariu

Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale,
precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de
existență ale acestuia pot fi urmărite (art. 729 din Legea nr.134/2010):
a) până la 𝟏⁄𝟐 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de
întreținere sau alocație pentru copii;
b) până la 𝟏⁄𝟑 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumatate
din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în
care legea prevede altfel.
Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate
asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul
salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra partii ce depaseste jumatate din
acest cuantum.
NU pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii:

 alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii;
 ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav;
 ajutoarele de maternitate;
 ajutoarele acordate în caz de deces;
 bursele de studii acordate de stat;
 diurnele;
 orice alte indemnizații cu destinatie specială, stabilite potrivit legii.
109
Pot fi urmărite doar pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și
despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale,
dacă legea nu dispune altfel:
 ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă;
 compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de
muncă pe baza oricăror dispoziții legale;
 sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii,
Urmărirea acestor drepturi se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.
În cazul în care sunt mai mulți creditori ai salariatului, trebuie respectată următoarea
ordine:
a) obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei;
b) contribuţiile şi impozitele datorate către stat;
c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
2. Venituri obținute de angajații din construcții
În perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, salariații din domeniul contrucțiilor vor
beneficia de anumite facilități fiscale (OUG 114/2018), astfel:
- CAS: reducerea cotei cu 3.75% => 21.25%;
- CASS: scutiti de plată => 0%;
- Impozit pe venit: scutiti de plată => 0%;
- CAM: reducerea cotei cu 1,9125% => 0,3375 %.
Condiții pentru a putea beneficia de aceste avantaje:
1. Angajatorii trebuie să desfăsoare activități în sectorul construcții care cuprind:

- activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții;
- domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:
 312 - Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
110
 2331 - Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
 2332 - Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă;
 2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
 2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
 2363 - Fabricarea betonului;
 2364 - Fabricarea mortarului;
 2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
 2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
 2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
 1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
 2512 - Fabricarea de uși și ferestre din metal;
 2511 - Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
 0811 - Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei
calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
 0812 - Extracția pietrișului și nisipului;
 711 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică.
2. Angajatorii realizeaza cifra de afaceri din activitățile menționate mai sus în limita a cel puțin
80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care
aplica scutirea.
3. Veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor, realizate de persoanele fizice
pentru care se aplică scutirea, sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv și sunt
realizate în baza contractului individual de muncă;
4. Scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanțelor
publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și
al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17), iar Declarația privind obligațiile de
plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor
asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de
aplicare a scutirii."
111
Exemplu: In luna Ianuarie 2019 un salariat din domeniul constructii a realizat venituri brute in valoare de
4.000 lei. Societatea indeplineste conditiile pentru a beneficia de avantajele fiscale.
Venit brut (VB) = 4.000 lei;

CAS = 21,25% * VB= 0,2125 * 4.000 lei= 850 lei
CASS = 0% * VB= 0 lei
Impozit pe venit = 0% * VN = 0 lei
Salariul net =VB-CAS-CASS- Impozit =4.000 lei-850 lei-0 lei – 0 lei = 3.150 lei .
Contribuțiile societății:
CAM= 0,3375% * 4.000 lei = 14 lei
Cifra de afaceri se calculează astfel:

+ valoarea serviciilor efectuate sau a bunurilor livrate;
+ soldul creditor al contului de venituri din costuri aferente producției sau prestărilor
de servicii (cont 711 sau 712, după caz);
+ soldul creditor al contului de venituri din producția de imobilizări corporale (cont
722);
- reduceri comerciale acordate;

- taxa pe valoarea adaugată (TVA);
- soldul deditor al contului de venituri din costuri aferente producției sau prestărilor
de servicii (cont 711 sau 712, după caz);
- soldul deditor al contului de venituri din producția de imobilizări corporale (cont
722).
Salariații part-time beneficiază de taxele salariale reduse din domeniul construcțiilor numai
dacă au venituri lunare brute de minimum 3.000 de lei.
În perioada 01.01.2019-31.12.2019 salariul minim brut pentru salariații societătilor ce

desfășoară activități în sectorul construcții este 3.000 lei.
Salariul minim diferențiat este obligatoriu pentru toți salariații firmei, chiar dacă există unii
angajați care NU lucrează pe șantier.
Dacă un salariat realizeaza un venit brut sunt mai mic de 3.000 de lei, atunci NU va mai
beneficia de taxe reduse.
112
Dacă un salariat realizeaza un venit brut sunt mai mare de 30.000 de lei, atunci NU va mai
beneficia de taxe reduse.
Salariul minim brut pentru domeniul construcțiilor este obligatoriu indiferent dacă
angajatorii din acest domeniu beneficiază sau nu de taxele salariale reduse.
5. Venituri din contracte de administrare
Persoanele fizice care îndeplinesc calitatea de administrator al unei societăţi pot primi
o indemnizaţie pentru activitatea de administrare, in baza unui contract de administrare.
Contractul de administrare NU se înregistrează în Registrul General de Evidenţă a

Salariaţilor (Revisal).
Indemnizaţia primită de administrator în baza contractului de administrare este un

venit asimilat salariilor.
Impozitarea indemnizației de administrator:
 CAS – DA
 CASS - DA
 Impozit pe salarii - DA
 CAM - DA
Exemplu: Pe data de 01.05.2018, Popa Ion a încheiat un contract de administrare cu o societate comercială.
Prin contractul încheiat, s-a stabilit ca la finalul fiecărei luni să se plătească administratorului o indemnizație
brută de 5.000 lei.
Contribuțiile administratorului:
Venit brut (VB) = 5.000 lei;
CAS = 25% * VB= 0,25 * 5.000 lei= 1.250 lei
CASS = 10% * VV=0.10 * 5.000 lei =500 lei
Venit net (VN) = VB-CAS-CAS=5.000 lei-1.250 lei-500 lei = 3.250 lei .
Observație: deoarece nu este un venit realizat în baza unui contract incividual de muncă, NU se acordă
deducere personală !!!
Impozit pe venit = 10% * VN = 0,10 * 3.250 lei = 325 lei
Indemnizația netă =VB-CAS-CASS- Impozit =5.000 lei-1.250 lei-500 lei – 325 lei = 2.295 lei .
Contribuțiile societății:
CAM= 2,25% * 5.000 lei = 113 lei
113
6. Venituri din drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor)
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din

valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi:
 Invenții (brevete de invenție);

 know-how;
 mărci înregistrate;
 francize;
 altele asemenea (crearea unor lucrări de artă monumentală, desene și modele, indicații
geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea);
recunoscute și protejate prin înscrisuri ale instituțiilor specializate, precum și a drepturilor

de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor (art. 70 din Codul Fiscal).
Veniturile din drepturi de autor sunt impozitate în România, numai dacă plătitorul de
venit este rezident sau nerezident și are un sediu permanent în România.
Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde:

- sumele încasate în cursul anului;
- echivalentul în lei al veniturilor în natură.
Evaluarea veniturilor în natură se face la prețul pieței sau la prețul stabilit prin expertiză
tehnică, la locul și la data primirii acestora.
Impozitarea veniturilor din drepturi de autor

Veniturile din drepturi de autor pot fi impozitate prin două modalități:
- reținere la sursă;
- sistem real (evidența contabilă în partidă simplă).
Impozitarea prin reținere la sursă

Venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determină de către plătitorii de
venituri prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de
40% asupra venitului brut.
Venitul Net= 60% * Venitul Brut
114
Contribuții și Venitul net anual < Venitul net anual >=
Formule de calcul
impozite datorate 12 sal.minime brute 12 sal.minime brute
25% * Venitul asigurat (cel

CAS putin 12 salarii minie brute)
- DA
CASS 10% * 12 salarii minie brute

- DA
Impozit pe venit 10% * Venitul Net

DA DA
CONTRIBUȚII DE ASIGURĂRI SOCIALE (CAS si CASS)
CAS si CASS se datorează de către persoanele fizice care realizează venituri din una sau
mai multe surse dacă estimează pentru anul curent Venituri Nete cumulate cel puțin egale cu
12 salarii minime brute pe țară (22.800 lei in 2018).
Daca veniturile nete estimate sunt sub plafonul de 12 salarii minime brute, atunci
NU datoreaza cobtributii sociale, dar pot opta pentru plata acestora.
NU datoreaza CAS si CASS pentru veniturile din drepturi de autor, persoanele care:
 au calitatea de pensionari;
 realizează venituri din salarii și asimilate salariilor;
 sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării
în sistemul public de pensii potrivit legii.
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, se efectuează
prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din:
- activități independente;
- contractele de activitate sportive;
- drepturi de proprietate intelectuală care se estimează a se realiza în anul curent
(venit net, stabilit după acordarea cotei de cheltuieli forfetare ).
115
Contribuțiile sunt în cotă de:
- 25% pentru CAS;
- 10% pentru CASS;
aplicate asupra Bazei de calcul, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime
brute pe țară.
CAS = 25% * Venitul asigurat
CASS = 10% * 12 Salarii minime brute pe țară
Exemple:
1. O persoană fizică obține venituri din drepturi de autor astfel:
- de la un singur plătitor de venit;
- venitul net estimat < 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul
pentru care se datorează contribuția.
Contribuabilul NU datorează CAS și CASS.
2. O persoana fizică obține venituri din drepturi de autor astfel:

- de la mai multi plătitori de venit;
- venitul net cumulat < 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul
Contribuabilul NU datorează CAS si CASS.

- de la un singur plătitor de venit;
- venitul net estimat >= 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul
Plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină, să plătească contribuțiile de asigurări sociale
(CAS si CASS) și să depună Declaratia 112 (Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale,
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei pentru care se plătesc veniturile.
Contribuțiile se calculează și rețin conform întelegerii dintre părți, până la concurența contribuției
aferente venitului ales (precizat în contract).
116
- de la mai mulți plătitori de venit;
- venitul net estimat, la cel putin unul din plătitori >= 12 salarii minime
brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția.
Contribuabilul trebuie să desemneze un singur plătitor de venit ce va avea obligația să
calculeze, să rețină și să plătească contribuția.
Plătitorul de venit desemnat va depune Declaratia 112 până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se plătesc veniturile.
Contribuțiile se calculează și rețin conform întelegerii dintre părți, până la concurența
contribuției aferente venitului ales (precizat în contract).

- de la mai mulți plătitori de venit;
- venitului net pe fiecare sursă de venit < 12 salarii minime brute pe țară;
- venitul net cumulat >= 12 salarii minime brute pe țară.
Plătitorii de venit NU vor calcula și reține CAS și CASS.

Contribuabilul are obligația depunerii Declarației Unice (Declarația unică privind impozitul pe
venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice).
În cazul în care veniturile realizate diferă de cele estimate:
 venitul estimat se modifică în cursul anului și este mai mic decat plafonul de 12 salarii
minime = > contribuabilii îsi pot modifica contribuțiile datorate prin depunerea
declarației unice – Rectificative, oricând până la data de 15 martie inclusiv a anului
urmator pentru care se stabilește contribuția datorată.
 Venitul realizat este mai mare decat venitul estimat si depășește plafonul de 12
salarii minime = > contribuabilii datorează CAS la venitul ales (care nu poate fi mai mic
117
decât 12 salarii minime) și CASS la nivelul a 12 salarii minime pe țara și au obligația
depunerii Declarației Unice.
 Venitul realizat este mai mic decât venitul estimat și este sub plafonul de 12 salarii
minime = > contribuabilii datorează CAS doar dacă au optat și CASS la nivelul a 6 salarii
minime pe țară și au obligația depunerii Declaratiei Unice până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării
contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Exemplu: Un intermediar, persoană fizică, estimează că în cursul anului 2018 va realiza un venit net anual
din desfășurarea activității de intermediere, în valoare de 40.000 lei. Totodată, estimează că în cursul
anului va obține un venit net din drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a editării unei cărți, în
valoare de 5.000 lei. Venitul pentru care si-a ales sa fie asigurat este 25.000 lei.
Persoana fizică nu are calitatea de salariat sau pensionar și nu este asigurată în sistem propriu de
asigurări sociale.
Salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna iunie 2018 este de 1.900 lei.
Plafonul minim lunar în funcție de care se stabilește obligația plății CAS este de 22.800 lei (1.900
lei x 12 luni)
Venitul net anual estimat = 45.000 lei (40.000 lei + 5.000 lei) > 22.800 lei =>
=> datoreaza CAS Si CASS pentru anul 2018
CAS an 2018 = 25% * Venitul asigurat = 25% * 25.000 lei = 6.250 lei
CASS an 2018 =10% * 12 salarii minime =10% * 22.800 lei = 2.280 lei
IMPOZIT PE VENIT
Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală datorează
impozit pe venit 10% (impozit final).
NU datorează impozit pe venit persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net.
Impozit pe venit= 10% * Venitul Net

118
Impozitul se reține la sursă, de către plătitorii de venituri prevăzuți, la momentul plății
veniturilor
Platitorul de venit plateste impozitul retinut la Bugetul de Stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Contribuabilii nu au obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de
conducere a evidenței contabile.
Plătitorii de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor au obligația să

depună o declarație privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar
de venit la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent
pentru anul expirat.
NU trebuie sa depună declarația menționată mai sus:
- plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor;
- plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă,
- venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice,
Deoarece aceștia au obligația depunerii Declarației 112 (Declaratia privind obligațiile de plată
a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate).
Exemplu: O persoană fizică, estimează că anul 2018 va realiza un venit net din drepturi de proprietate
intelectuală în sumă totală de 30.000 lei.
Venitul net pentru care și-a ales să fie asigurat este 23.000 lei.
În luna iulie 2018, ca urmare a editării unei lucrari știintifice, a obținut venituri brute din drepturi de
autor în valoare de 50.000 lei.
Persoana fizică nu are calitatea de salariat sau pensionar și nu este asigurată în sistem propriu de
asigurări sociale.
119
Salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna iulie 2018 este de 1.900 lei.
Plafonul minim în funcție de care se stabilește obligația plății CAS si CASS este de 22.800 lei (1.900
lei x 12 luni)
Venitul net anual estimat = 30.000 lei > 22.800 lei => datoreaza CAS si CASS pentru anul
2018
CAS an 2018 = 25% * Venitul net asigurat = 25% * 23.000 lei = 5.750 lei
CASS an 2018 =10% * 12 salarii minime =10% * 22.800 lei = 2.280 lei
Venit net realizat = 60% * Venitul brut realizat = 0,60 * 50.000 lei= 30.000 lei
Impozit pe venit= 10%*Venitul Net realizat= 0,10 * 30.000 lei= 3.000 lei
Impozitarea în sistem real

Contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală pot opta pentru
determinarea venitului net în sistem real.
Obligațiile declarative și regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete
anuale din activități independente determinate în sistem real.
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate
este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi.
Optiunea se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu
solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației unice
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea
formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie, inclusiv a anului următor
expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.
120
7. Venituri din activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri)
Zilierul este o persoană fizică (cetațean român/străin) ce are capacitate de muncă și care
desfasoară activități necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei
remunerații (Legea nr. 52/2011).
Pentru activitățile desfășurate ca zilier NU se încheie contract individual de muncă.
O persoană poate desfășura activități ca zilier numai dacă a împlinit vârsta de cel puțin
16 ani.
Prin excepție, minorii cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani pot desfășura activitate ca
zilieri numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali.
Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii

prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională, actualizată:
a) agricultură, vânătoare și servicii anexe - diviziunea 01;

b) silvicultură, cu excepția exploatări forestiere - diviziunea 02;
c) pescuit și acvacultură - diviziunea 03;
Activitățile de manipulare mărfuri și activitățile de curățenie și întreținere se prestează numai

în domeniile de activitate prevăzute ma sus.
Durata minimă a activității ocazionale care poate fi exercitată, este de o zi (8 ore).
Durata maximă zilnică de executare a activității unui zilier este de 12 ore.
Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face
pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă.
Pentru același beneficiar un zilier poate presta activități pe o perioadă maximă de 90 de

zile/an calendaristic, cu excepția zilierilor care prestează:
 activități în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al

ovinelor, bovinelor, cabalinelor;
 activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților
acreditate;
 activități în domeniul viticol;
în cazul acestora, perioada nu poate depăși 180 de zile/an calendaristic.
121
Indiferent de numărul beneficiarilor un zilier poate presta activități pe o perioadă
maximă de 120 de zile/an calendaristic, cu excepția zilierilor care prestează:
 activități în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al

ovinelor, bovinelor, cabalinelor;
 activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților
acreditate;
 activități în domeniul viticol;
în cazul acestora, perioada nu poate depăși 180 de zile/an calendaristic.
Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remunerație al cărei cuantum brut
nu nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în
plată (12,43 lei /oră).
Remunerația netă se acordă la sfarșitul fiecărei zile de lucru sau la sfarșitul săptamânii,
înainte de semnarea în Registrul de evidență a zilierilor de către zilier și beneficiar.
Remunerația primită de zilieri este un venit asimilat salariilor și se impoziteaza doar

cu impozit pe venit 10%.
Pentru aceste venituri NU se datorează contribuții sociale obligatorii, nici de către zilier,
nici de către beneficiar.
Calculul și reținerea impozitului datorat se efectuează de către beneficiarii de lucrări la

data fiecărei plăți.
Exemplu: Pe data de 06.06.2018, Georgescu Ana a prestat activitate ca zilier. La finalul zilei a primit o
remunerație brută de 300 lei. Să se calculeze remunerația netă.
Impozit pe venit = 10% * Remunerația brută= 0,10 * 300 lei = 30 lei

Remunerația netă =Remunerația brută - Impozit =300 lei-30 lei = 270 lei
122
8. Declarația 112
Declarația 112 "Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale,

impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate" se completează de către
persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, la
care îşi desfăşoară activitatea sau beneficiază de concediul medical şi indemnizaţii de asigurări
sociale de sănătate persoanele cetățeni români/a altor state/apatrizii;
Declarația se depune lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se plătesc veniturile.
Prin excepție, pot depune trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului:
a) asociaţiile, fundaţiile sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice;
b) societatile comerciale care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la
100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;
c) persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele
fizice care exercită profesii liberale şi asocierile fără personalitate juridică
constituite între persoane fizice, persoanele fizice care deţin capacitatea de a încheia
contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal
angajat pe bază de contract individual de muncă.
Depunerea trimestrială a declarației 112 constă în completarea și depunerea a câte
unei declarații pentru fiecare lună din trimestru.
Declarația 112 se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, pe

www.e-guvernare.ro. Pentru depunerea declaraţiei, plătitorul/împuternicitul trebuie să deţină
un certificat calificat.
123
Începând cu data de 01.07.2018 contribuțiile sociale și impozitele datorate se plătesc în
conturile:
Contribuție datorată Contul în care se face plata
CAS Contul unic 5503 "Sume încasate pentru

CASS bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat și bugetul Fondului național unic de
Impozit pe venit (din salarii, drepturi
asigurări sociale de sănătate, în curs de
de autor, premii etc.)
distribuire" (OpANAF nr. 1612/2018)
Fondul de Handicap
Contul 20A470300 "Sume din contribuția
CAM asiguratorie pentru muncă, în curs de
distribuire"
Aceste conturi sunt deschise la unitatea de Trezorerie a Statului la care este arondat
contribuabilul (în funcție de sediul social, de exemplu: Sector 4 Bucuresti, mun. Buzau etc.).
Prin excepție, impozitul pe veniturile din salarii datorate de sediile secundare care au
minim 5 salariati, se virează în contul unic deschis la unitatea Trezoreriei Statului la care
este arondat contribuabilul (unde are sediul social) și pentru codul de identificare fiscală a
sediului secundar (CUI Beneficiar= CUI sediu secundar).
Conturile IBAN, codificate cu codul de identificare fiscală al contribuabililor, se regăsesc
pentru fiecare Trezorerie pe site-ul anaf.ro în sectiunea Asistență contribuabili –> Persoane
Juridice -> Codurile IBAN sau accesând link-ul de mai jos:
https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/persoane_juridice/codurile
_iban
Pentru întocmirea Ordinului de Plată, A.N.A.F. oferă gratuit Programul informatic de
Ordine de plată / Foi de vărsământ (OPFV 2018), ce poate fi descărcat accesând link-ul de
mai jos:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/programeutile/programe_OPF
V.htm
124
9. Legislație
- Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii;

- Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal;
- Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă;
- Hotărârea nr. 23/2015 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998
privind acordarea tichetelor de masă;
- Ordinul nr. 1618/2018 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă
pentru semestrul I al anului 2018;
- Ordonanța de urgență nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță;
- Hotărârea nr. 1860/2006 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și
instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul
deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului;
- Hotărârea nr. 518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis
în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
- Ordinul nr. 2343/2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit.
e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
- Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap;
- Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări
sociale de sănătate;
- Ordinul nr. 125/2006 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu
medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de
concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul
asigurărilor sociale de sănătate;
- Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;
- Ordonanța de urgență nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă;
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația
lunară pentru creșterea copiilor;
- Legea concediului paternal nr. 210/1999;
- Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate
de zilieri;
- Ordinul nr. 1612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligațiilor fiscale care se
plătesc în contul unic;
- Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
125

Suport de Curs Inspector Salarii - Feb 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Inspector Salarii - Feb 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs

Trainer: Nadia Simion

Cap. I. Venituri din salarii ............................................................................................................................................4

1.1. Definiția salariului

Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului

1.2. Salariul minim brut

Salariul se stabilește în urma negocierii între angajator și angajat, fără ca angajatorul să

1.3.1. Sporul pentru ore suplimentare

Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile

Conform Codului Muncii zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

În locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă (datorită caracterului

Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica (art.

1.3.4. Sporul de noapte

În funcție de activitatea desfasurată/condițiile de muncă/negocierea dintre părți se pot stabili

1.4. Venituri din salarii

b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul

c) solda lunară acordată potrivit legii;

e) sume reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii;

f) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de

g) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza

h) sumele primite de membrii fondatori ai societăților constituite prin subscripție publică;

j) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;

o) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și

p) sume reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în

r) remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri;

s) veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul

t) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.

1.5.1. Avantaje în bani sau în natură

La stabilirea venitului impozabil avantajele, în bani sau în natură primite de o persoană

4. anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;

5. abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop

6. permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

8. tichetele cadou, tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele de creșă și

1.5.1.1. Tichete de masă

Reguli de distribuire a tichetelor de masă:

NU se consideră zile lucrate perioadele în care salariații:

Salariatul are obligația să restituie angajatorului, la finele fiecărei luni, precum și la

Nr. Tichete de masă = Nr. Ore prezență la muncă/ 8 ore

Fracțiile rezultate din calcul se consideră zi de prezență la lucru, cu condiția ca totalul

• CAS - Contribuție de asigurări sociale (art. 142

1.5.1.2. Cadouri și Tichete cadou

Pentru a motiva și recompensa activitatea profesională a salariaților, angajatorul poate

Impozitarea veniturilor din cadouri:

• Dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

• Dacă NU sunt acordate pentru ocazii speciale;

o 150 lei – venituri neimpozabile

Tichetele de creșă se acordă angajaților care nu beneficiază de concediul și de

Impozitarea tichetelor de creșă:

Datorează • Impozit pe Venit 10% (art. 76 alin. (3) lit. h) din

• CAS - Contribuție de asigurări sociale (art. 142

Pentru recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salarial, angajatorii

Valori care pot fi acordate pe an:

• Privat: maxim 6 salarii minime pe economie – 12.480 de lei în 2019;

Se pot emite atat pe suport de hărtie cât și în format electronic (card).

Voucherele de vacanță se pot folosi doar în structuri de primire turistice, autorizate de

Impozitarea voucherelor de vacanță:

Datorează • Impozit pe Venit 10% (art. 76 alin. (3) lit. h) din

• CAS - Contribuție de asigurări sociale (art. 142

Începând cu data de 01.01.2019 angajatorii pot acorda salariatilor tichete culturale

Bunurile și serviciile culturale pot fi:

1.6. Venituri neimpozabile, în înțelesul impozitului pe venit

Diurna reprezintă indemnizația zilnică de deplasare/detasare acordata salariaților

Pentru fracțiunile de timp care nu însumează 24 de ore, diurna se acordă astfel: