Sunteți pe pagina 1din 1

As vrea sa incep prin a mentiona ca acest prim studiu,datat in 1935, reprezinta o munca de

pionierat,as spune chiar "munca" de pionierat in ceea ce priveste corelarea dintre experimentele
empirice si descoperirile genetice din acea perioada.Aceasta lucrare a lui Jean Piaget a adus o
contributie semnificati-va la inradacinarea pedagogiei ca stiinta de sine statatoare prin simplul fapt
ca se axeaza pe o baza experimentala solida,spre deosebire de cele anterioare.

Al doilea studiu,mult avansat primului,merita analizat mai indeaproape nu numai datorita faptului ca
depaseste aproape in orice privinta problemele abordate in studiul din 1935 ci pentru ca pune sub
semnul intrebarii pedagogia actuala atat din punct de vedere al metodelor,cat si din cel al
programelor.
#n zilele noastre ca si in 1965 nu trebuie tratata cu indiferenta disproportionalitatea dintre
imensitatea eforturilor depuse si absenta unei reinoiri fundamentale a metodelor,a problemelor si
chiar a modului de a pune probleme-le,a pedagogiei in ansamblul ei ca disciplina calauzitoare.

Nici in prezent,si mai ales in Romania,unde importanta pedagogiei a fost oarecum subestimata pana
acum,nu stim mai mult ca in 1965 in legatura cu ceea ce se pastreaza dupa cinci,zece sau douazeci
de ani la reprezentanti ai diferitelor paturi sociale ale populatiei,din ansamblul cunostintelor
dobandite in scoala generala.#ntr-un fel detinem unele rezultate,dar partiale,indirecte,cum ar fi
acelea pe care ni le furnizeaza examenele de capacitate si de admitere in facultate,desi acesta din
urma este si mai ambiguu,deoarece se bazeaza pe cunostinte dintr-un singur domeniu,maxim doua
si nu verifica cultura generala a elevului in ansamblu.Nu se stie nimic exect,de pilda,despre
cunostintele de geografie sau de istorie,care raman in capul unui taran de treizeci de ani,sau despre
cunostintele de chimie,de fizica si chiar de geometrie achizitionate in liceu,pe care le pastreaza un
avocat.

Una din multitudinea de dileme care bantuie si astazi invatamantul se refera la faptul ca memorarea
cunostintelor nu are legatura cu cultura achizitio-nata.Cu legatura la acesta dilema Piaget a pus
urmatoarea intrebare: "dar cum am putea oare sa evaluam aceasta cultura,daca nu vrem sa ne
limitam la judecati extrem de globale si de subiective?".

Aceasta intrebare deschide calea pentru o multitudine de abordari si interpretari;cultura care conteza
la un individ oarecare este mereu aceea care rezulta din pregatirea propiu-zis scolara,desi au fost
uitate amanuntele conform cerintelor examenului final,sau este cea pe care scoala a reusit s-o
dezvolte in virtutea unor incitari sau interese provocate independent de ceea ce parea esential in
asa zisa pregatire de baza?