Elementele populare din basmul Harap-Alb

Deşi este o creaţie literară cultă, principalul izvor de inspiraţie al acestui basm este
folclorul românesc. Aşa se explică existenţa unor elemente de factură populară: tema (triumful
binelui asupra răului), motivele (călătoria, peţitul, încercarea puterii, izbânda mezinului,
căsătoria), personajele (Craiul, Verde-Împărat, Împăratul Roş, fiul craiului), ajutoarele (Gerilă,
Setilă, Flămânzilă, Ochilă, Păsări-Lăţi-Lungilă, Sfânta-Duminică, regina furnicilor şi cea a
albinelor, calul), elemente miraculoase (apa vie, apa moartă). Tot în sfera folclorică se înscrie si
fuziunea dintre real şi miraculos şi limbajul caracterizat prin simplitate şi oralitate.
Dialogul prezintă numeroase trăsături ale limbajului popular : forme fonetice populare
(“s-au muiet”, “călindar”, etc.), forme gramaticale populare (“auzi-l-ăi”, “m-a scoate” etc.),
termeni populari cu rezonanţă onomatopeică (“a se hârjoni”, “hojma!”), numeroase locuţiuni
şi expresii (“a-i face capul călindar”, “a face din cal măgar” etc.), interjecţii (“ia“, “măi”),
diminutive cu valoare augmentativă (“căldurică”, “buzişoare”), construcţii interogative şi
exclamative, persiflatoare (“Tare mi eşti drag!”, “Te-aş vârî în sac, dar nu încapi de urechi” etc.)