Sunteți pe pagina 1din 5

Formele de salarizare.

Elemente definitorii in determinarea salariilor

Salariul cuprinde: salariile de baza brute, sporurile, indemnizatiile, sumele platite din
fondul de salarii, sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie, premiile anuale, drepturile in natura,
alte adaosuri la salarii.
Salariul de baza este partea principala a salariului total, convenita in cadrul contractului de
munca; suma precizata se acorda efectiv salariatului in anumite conditii stabilite (timpul efectiv
lucrat si rezultatele obtinute in raport cu standardale de performanta). El se stabileste pentru
fiecare salariat in functie de pregatire, experienta, abilitatile si rezultatele persoanelor, pe de o
parte, si politica salariala a firmei, formele de salarizare, importanta, complexitatea si
raspunderea lucratorilor ce revin postului in care este incadrat salariatul, pe de alta
parte.( Rotaru&Bostan, 2002: 129)
Adaosurile si sporurile la salariu constituie partea variabila a salariului si se acorda numai
pentru: performante deosebite ale salariatului, munca prestata in conditii grele, rezultate
importante pentru intreprindere, loialitate si stabilitate in munca (vechime).

Conform legii, salariul de baza, adaosurile si sporurile sunt confidentiale, nu pot fi comunicate,
sub sanctiunea suportarii rigorilor legii, altor persoane fizice sau juridice. Se considera ca un
contract de munca are un caracter confidential incercandu-se in acest fel protejarea
intreprinderilor in competitie pentru mentinerea salariatilor si evitarea situatiilor conflictuale ce
ar rezulta din intelegerea gresita partial sau neintelegerea raporturilor contractuale.

Formele de salarizare reprezinta modalitati de evaluare si de determinare a muncii salariatilor si


a rezultatelor acestora precum si a salariului ce li se cuvine. Se disting urmatoarele forme
principale de salarizare. Proiectarea si punerea in aplicare a unui sistem de salarizare adecvat este
una din cele mai complexe activitati ale managementului resurselor umane dintr-o firma, care isi
doreste viabilitatea prin respectarea a doua corelatii fundamentale:

FORMELE DE SALARIZARE= modalitati de plata ce fac legatura dintre participantii la munca,


produsul muncii si salariu.

In general se cunosc 3 forme de salarizare:

1. in regie

2. in accord

3. mixta.

Salarizarea in regie asigura remunerarea salriatului dupa timpul lucrat, fara sa specifice
cantitatea de munca pe care salariatul trebuie sa o depuna in unitatea de timp, dar
subintelegandu-se ca o o cantitate minima de munca trebuie depusa. Acest tip de salarizare se
practica in activitatile in care calitatea are o importanta deosebita, unde eterogenitatea lucrarilor
face dificila aprecierea muncii necesare pt fiecare lucrare, unde lucrarile sunt foarte variate de la
un moment la altul.

Salarizarea in acord consta in remunerarea pe baza cantitatii de produse sau a numarului de


lucrari executate in unitatea de timp si a tarifului pe produs sau lucrare. Ea pare mai avantajoasa
pt muncitor deoarece releva mai bine legatura dintre marimea salariului si munca depusa de
salariat, tinzand sa creasca productivitatea salariatului de care beneficiaza in mod direct.
Salarizarea in acord este avantajoasa si pt intreprindere deoarece se reduc cheltuielile prin
renuntarea la supraveghetorii necesari in cadrul salarizarii in regie. Totusi, aceasta forma de
salarizare este de multe ori contestata deoarece, din dorinta de a castiga mai mult, se renunta la
calitate si de asemenea impinge la o oboseala tot mai mare.

In functie de conditiile concrete de organizare a muncii din fiecare unitate economica si de


modul in care se realizeaza stimularea in munca, acordul poate fi: direct (salariul variaza direct
proportional cu nr de produse sau operatiuni executate) sau progresiv (cand tariful pe unitatea de
produs sau de lucrare se majoreaza in anumite proportii sporite progresiv).

In functie de nivelul de organizare al activitatilor, acordul poate fi: individual, colectiv, sau
global.

Salarizarea mixta consta in stabilirea unui salariu fix pe unitatea de timp (de regula pe zi) ce se
acorda in functie de indeplinirea unor sarcini de serviciu.

Formele de salarizare, oricat de perfectionate ar fi, sunt de multe ori contestate atat de salariati,
cat si de intreprinzatori sau chiar de organisme de stat. De aceea s-au conturat anumite modaliati
de imbunatatire a formelor de salarizare, si anume:

-corectarea

-participarea

-socializarea.

Corectarea priveste toate formele de salarizare si imbraca aspecte cum sunt:

-cresterea sigrantei posesorului fortei de munca prin mentinerea salariului peste un minim vital;

-adaptarea rapida a salariului la dinamica preturilor (la inflatie) prin indexarea salariilor care
consta in cresterea salariilor cu un anumit procent ca urmare a cresterii preturilor la bunurile de
consum;

-atenuarea asperitatilor dintre sectorul de stat, cel privat si cel mixt la munca egala;

-acordarea de sporuri sau prime pt conditii de munca mai dificile, pt responsabilitatiin domeniul
conducerii etc.;

Participarea priveste admiterea salariatilor la repartizarea profitului obtinut de unitate. Se poate


organiza fie prin participarea directa la profit, fie prin intermediul actiunilor cumparate de
salariati la intreprinderea la care lucreaza si chiar distribuite gratuit de catre firma, fie prin
salariul proportional care consta intr-un procent din cifra de afaceri, distribuit tuturor salariatilor,
dar asigurat din profit.

Socializarea se aplica unor grupuri de salariati aflati in situatii grele si care nu pot face fata cu
salariul incasat pentru munca depusa si imbraca forma salariului familial (alocatii pt copii, de
nastere etc.).
Fig.1.3 Componentele sistemului de recompense
(adaptata dupa C.D. Fisher, L.F. Schoenfeldt si J.B. Shaw. Sursa:
Constantin Da)

Forme ale salariului


Salariul trebuie si poate fi explicat atat pe baza conditiilor de formare a ofertei de munca si de
formare a cererii de munca, adica pe baza teoriei functional-economice a formarii veniturilor
fundamentale, cat si pe baza contextului social-economic in care functioneaza piata muncii. Intr-
un astfel de cadru general, salariul este venitul prin (cu) care se remunereaza munca salariata in
intreprinderi si administratii. El nu este o remuneratie oarecare a muncii, ci numai un mod foarte
special de recompensare, anume pretul unei munci inchiriate si intrebuintate de un intreprinzator,
de un agent economic utilizator pe baza de contract.

In acest sens Virgil Madgearu, remarca 'salariul n-a existat in toate timpurile, el apare treptat
numai cu aparitiunea in societate a unor oameni lipsiti de unelte de productie, care poseda numai
forta muncii lor ca izvor de existenta. Indeosebi in ordinea capitalista …salariul este una din
formele cele mai insemnate de venit'.

Pentru angajat, salariul reprezinta un venit, in schimbul prestarii unei activitati


economice. Pentru angajator, salariul reprezinta un cost.

In literatura de specialitate se intalnesc mai multe forme ale salariului:


 salariul nominal, suma de bani primita de un muncitor din partea agentului angajator,
pentru activitatea depusa intr-un interval de timp (de obicei o luna). Nivelul salariului
nominal se fixeaza in functie de o serie de factori cum sunt:

- raprtul cerere-oferta de munca pe piata;

- calitatile si priceperea angajatului, nivelul lui de instruire;

- varsta si vechimea;

- marimea si inportanta efortului depus;

- productivitatea fizica si cea marginala a muncii;

- rezultatele inregistrate se firma;

- implicarea sindicatului;

- conjunctura economica si faza ciclului economic.

Salariul niminal difera de la un sector la altul si de la un subiect economic la altul. Pe


termen lung, el are tendinta de crestere, insa este recomandat ca aceasta crestere sa se
realizeze astfel incat sa se respecte ritmul cresterii PNB.

 salariul real, reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care se poate achizitiona cu ajutorul
salariului nominal, la un moment de timp dat. Altfel spus, el reprezinta expresia puterii de
cumparare a salariului nominal. Se calculeaza prin intermediul raportului:

Ca urmare salariul real este determinat, pe de-o parte, de marimea salariului nominal, iar
pe de alta parte, de nivelul preturilor. Salariul real este un element de baza in cuantificarea
standardului de viata al populatiei unei tari. In dinamica, se calculeaza indicele salariului real:

ISR =

unde: ISN = indicele salariului nominal;

IP = indicele general al preturilor;

ISR = indicele salariului real.

ISN =

unde: SN0 = salariul nominal in perioada de baza;

SN1= salariul nominal in perioada curenta.

IP =
unde P1 = nivelul preturilor bunurilor de consum in perioada curenta;

P0 = nivelul preturilor bunurilor de consum in perioada de baza.

ISR = = = = SR1 =

 salariul direct, exprima remuneratia efectiva primita de salariat corespunzator cu cantitatea


de munca prestata si cu efectele ei. Este format din salariul net si din sumele ce se cuvin
salariatului drept concediu legal si eventual al 13-lea salariu.

 salariul indirect, este acea fractiune a salariului - cost, care este platita familiei salariatului
in functie de alte criterii decat consumul efectiv de munca.

 salariul de baza, este acea forma a salariului-venit, care se determina in functie de salariul
minim real. El se calculeaza prin inmultirea salariului orar negociat cu numarul de ore lucrate
intr-o luna (sau alt segment de timp).

 salariul brut, este compus din sumele ce exprima salariul de baza si toate adaosurile
salariale (venituri brute din munca).

 salariul net, rezulta scazand din salariul brut toate retinerile legale.

 salariul colectiv, este forma salariului cost, care se acorda tuturor lucratorilor dintr-o firma,
global sau sub forma de facilitati, ca rezultat al participarii lor la obtinerea productiei si a
profitului.

 salariul social, este parte din venitul national, prin intermediul careia societatea poate
actiona in vederea cresterii veniturilor anumitor angajati, care se confrunta cu dificultati si
riscuri sporite (accidente de munca, boli profesionale, concedieri, etc.). Acest tip de salariu
este, in final, o modalitate de aplicare a masurilor de protectie sociala la nivel national.

 salariul minim, este salariul fixat pe cale legala pentru a garanta salariatilor din categoriile
defavorizate un venit care sa corespunda minimului de subzistenta, minim determinat in
raport cu mediul social dat.