Sunteți pe pagina 1din 13

SCOALA GIMNAZIALA NR.

1 LIMANU
Comisia metodica: Limba si Comunicare/ Om si Societate
An scolar: 2013-2014

PROCES VERBAL

Incheiat astazi, …………………, in urma desfasurarii activitatii cu titlul SANTA


CLAUSE IS COMING… din cadrul Scolii gimnaziale nr.1 Limanu.

Ordinea de zi:
 cunoaşterea unui aspect al tradiţiilor

 satisfacţia demonstrării cunoştinţelor de limba engleză

 dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi de competiţie

 folosirea aptitudinilor şi a talentelor artistice

 dezvoltarea, atât a spiritului de echipă, cât şi pe cel de competiţie

DISCUTII:

Dobândirea de către elevi de cunoştinţe cu privire la originea sărbătorii de Craciun; vechi legende,
simboluri, culori, tradiţii si obiceiuri ale copiilor, jocuri şi cântece specifice;
Aplicarea cunoştinţelor dobândite la orele de limba engleză, prin interpretarea de poezii şi cântece de
Craciun (Jingle Bells, We wish you a Merry Christmas, Santa Clause is coming to town, Silent night,
Oh, Christmas Tree);
Folosirea imaginaţiei copiilor, în crearea de decoruri specifice sărbătorii de Craciun;

CONCLUZII:
Dupa incheiere, elevii impreuna cu profesorii au considerat ca aceasta activitate a fost foarte
interesanta si benefica si in acelasi timp creativa si distractiva.

CONCLUZII SI DECIZII:

Elevii au fost deschisi si si-au manifestat dorinta de a mai organiza astfel de activitati.

De ducerea la indeplinire a deciziilor raspund………………………………………………

Drept pentru care am incheiat prezentul proces-verbal, si au luat la cunostinta:


1……………………………………………...
2………………………………………………
3………………………………………………
4………………………………………………
5………………………………………………
6………………………………………………

Responsabil Comisie: prof.Mihai Cristina

DIRECTOR,
Prof.NEAGU SILVIA
Christmas in England
The English enjoy beautiful Christmas music. They love to decorate Christmas
Trees and hang up evergreen branches.

One England's customs is mummering. In the Middle Ages, people called


mummers put on masks and acted out Christmas plays. These plays are still
performed in towns and villages.

The English gift giver is called Father Christmas. He wears a long red or green
robe, and leaves presents in stockings on Christmas Eve. However, the gifts
are not usually opened until the following afternoon.

Christmas in England began in AD 596, when St Augustine landed on her


shores with monks who wanted to bring Christianity to the Anglo Saxons.

Father Christmas delivers them during the night before Christmas. The Children
leave an empty stocking or pillowcase hanging at the end of the bed. In the
morning they hope it will be full of presents.

In England the day after Christmas is called Boxing Day because boys used to
go round collecting money in clay boxes. When the boxes were full, they broke
them open.

In England Christmas dinner was usually eaten at Midday on December 25,


during daylight.

In England, the only thing that people ate on the day before the feast
was Frumenty, which is, was a kind of porridge made from corn. Over the
years the recipe changed. Eggs, fruit, spice, lumps of meat and dried plums
were added. The whole mixture was wrapped in a cloth and boiled. This is how
plum pudding began.

In England the traditional Christmas dinner is roast turkey with vegetables and
sauces. For dessert it is rich, fruity Christmas pudding with brandy sauce. Mince
pies, pastry cases filled with a mixture of chopped dried fruit.

In England also they elect Boy Bishops in commemoration of St. Nicholas


compassion for children. These mock bishops were allowed to do the duties of
the ecclesiastic except deliver the Mass.
JINGLE BELLS
Dashing through the snow
In a one horse open sleigh
O'er the fields we go
Laughing all the way
Bells on bob tails ring
Making spirits bright
What fun it is to laugh and sing
A sleighing song tonight

Oh, jingle bells, jingle bells


Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleigh
Jingle bells, jingle bells
Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleigh

A day or two ago


I thought I'd take a ride
And soon Miss Fanny Bright
Was seated by my side
The horse was lean and lank

Misfortune seemed his lot


We got into a drifted bank
And then we got upsot

Oh, jingle bells, jingle bells


Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleigh
Jingle bells, jingle bells
Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleigh yeah

Believe it or not Jingle Bells, one of the most famous American Christmas songs, was
originally written for Thanksgiving! The author and composer of Jingle Bells was a
minister called James Pierpoint who composed the song in 1857 for children celebrating
his BostonSunday School Thanksgiving. The song was so popular that it was repeated at
Christmas, and indeed Jingle Bells has been reprised ever since.
SILENT NIGHT

Silent night, holy night


All is calm, all is bright
Round yon virgin mother and child
Holy infant so tender and mild
Sleep in heavenly peace
Sleep in heavenly peace

Silent night, holy night


Shepherds quake at the sight
Glory streams from heaven afar
Heavenly hosts sing hallelujah
Christ the saviour is born
Christ the saviour is born

Silent night, holy night


Son of God, loves pure light
Radience beams from thy holy face
With the dawn of redeeming grace
Jesus Lord at thy birth
Jesus Lord at thy bïrth
WE WISH YOU A MERRY CHRISTMAS

We wish you a merry Christmas


We wish you a merry Christmas
We wish you a merry Christmas
And a happy New Year.

We want some figgy pudding


We want some figgy pudding
We want some figgy pudding
Please bring it right here!

We won't go until we get some


We won't go until we get some
We won't go until we get some
So bring it out here!

We wish you a Merry Christmas


We wish you a Merry Christmas
We wish you a Merry Christmas
And a happy New Year.

The author and composer of We Wish You a Merry Christmas cannot be traced
however it is believed to date back to England in the sixteenth century. The tradition of
carollers being given Christmas treats for singing to wealthy members of the
community is reflected in this Christmas song - We Wish You a Merry Christmas! Over
the years the fashion for figgy puddings mentioned in We Wish You a Merry
Christmas has faded. But for the curious, the recipe consisted of the most important
ingredient which was of course figs together with butter, sugar, eggs ,milk, rum, apple,
lemon and orange peel, nuts, cinnamon, cloves and ginger! Not dissimilar to
the modern day Christmas Puddings!
Christmas tree, O Christmas tree!
How are thy leaves so verdant!
O Christmas tree, O Christmas tree,
How are thy leaves so verdant!
Not only in the summertime,
But even in winter is thy prime.
O Christmas tree, O Christmas tree,
How are thy leaves so verdant!
O Christmas tree, O Christmas tree,
Much pleasure doth thou bring me!
O Christmas tree, O Christmas tree,
Much pleasure doth thou bring me!

For every year the Christmas tree,


Brings to us all both joy and glee.
O Christmas tree, O Christmas tree,
Much pleasure doth thou bring me!

O Christmas tree, O Christmas tree,


Thy candles shine out brightly!
O Christmas tree, O Christmas tree,
Thy candles shine out brightly!

Each bough doth hold its tiny light,


That makes each toy to sparkle bright.
O Christmas tree, O Christmas tree,
Thy candles shine out brightly!
SANTA CLAUS IS COMING TO TOWN
You better watch out
You better not cry
You better not pout
I'm telling you why
Santa Claus is coming to town

He's making a list,


Checking it twice;
Gonna find out who's naughty or nice.
Santa Claus is coming to town

He sees you when you're sleeping


He knows when you're awake
He knows if you've been bad or good
So be good for goodness sake

You better watch out


You better not cry
You better not pout
I'm telling you why
Santa Claus is coming to town
Santa Claus is coming to town
OBICEIURI SI TRADITII IN MAREA BRITANIE

La începutul lui decembrie, englezii trimit felicitări membrilor familiei şi îşi


decorează casa şi grădina în roşu şi verde, mai ales cu plante perene
(evergreen) care rămân verzi tot timpul anului (iederă,vâsc, laur).
De la englezi vine obiceiul trimiterii de felicitări, acesta fiind iniţiat de către Sir
Henry Cole, care, în 1843, i-a cerut pictorului J.C.Horsley să deseneze o
felicitare, care apoi au fost imprimate în alb şi negru şi colorate de mână. S-au
vândut atunci 1.000 de copii în Londra. Un artist englez, William Egley, a
produs o felicitare populară în 1849.
În ajunul Crăciunului, copiii cântă celebrele “Christmas carols” pe stradă şi
primesc în schimb mici cadouri sau bomboane. Înainte de a merge la culcare,
copiii lasă, lângă şemineu, un mic platou cu mâncare pentru Moş Crăciun, astfel
încât acesta să-şi poată reface forţele în timpul lungii sale călătorii. Dimineaţa,
aceştia îşi pot deschide cadourile strecurate în şosete, agăţate lângă şemineu
sau la picioarele patului.
În Marea Britanie, nu există Crăciun fără tradiţionalul curcan cu castane şi
faimosul pudding. Pomul de Crăciun a fost popularizat de către prinţul Albert,
soţul reginei Victoria, care l-a introdus în Casa Regală, pentru întâia dată, în
1840.
Din 1947, la fiecare Crăciun, Norvegia trimite Marii Britanii un imens brad de
Crăciun, care străjuieşte Piaţa Trafalgar în amintirea colaborării anglo-
norvegiene din perioada celui de-al doilea război mondial.
Nu trebuie uitată, la masa de Crăciun, tradiţia veche de 150 de ani a pocnitorilor
(crackers), ascunse sub farfurii.
La Londra, în Hyde Park, Winter Wonderland rămâne deschis timp de cinci
săptămâni, spre bucuria copiilor dar şi a adulţilor, care se pot distra pe cel mai
mare patinoar în aer liber din Londra sau se dau pe un tobogan imens, fac
cumpărături într-un târg special organizat pentru cadourile de sfârşit de an, pot
asculta concerte de Crăciun sau face plimbări cu calul.
Celebrul Festivalul al Îngerilor din York (nordul Angliei) creează adevărata
magie a Crăciunului. Oraşul York se transformă într-o ţară a minunilor
hibernale: sculpturi din gheaţă, standuri cu diferite produse, degustări în aer
liber, spectacole de stradă, parada îngerilor.
Târgul de Crăciun din Manchester este considerat unul din cele mai vizitate din
Anglia, deoarece el oferă produse din întreaga lume.
La Londra se organizează în fiecare iarnă un festival cunoscut sub numele de
“Frost Fair”, care se desfăşoară între galeriile Tate Modern şi teatrul
Shakespeare”s Globe, pe malurile Tamisei.
În această zonă, li se oferă turiştilor şi localnicilor tot felul de atracţii: colinde,
standuri cu cadouri de Crăciun, plimbări cu sania trasă de câini husky, sculpturi
în gheaţă, spectacole de teatru de stradă.
Crăciunul a început să fie sărbătorit în Anglia în anul 596 e.n., odată cu
sosirea pe meleagurile acesteia a Sfântului Augustin, însoțit de călugări,
în scopul creștinării anglo-saxonilor.
* Vâsc și alte plante veșnic verzi
Obiceiul de a decora casele cu plante perene („evergreen”), plante care rămân
verzi tot timpul anului (ilice, iederă,vâsc, laur , cimișir), se spune că își are
originile în încercarea de a înrădăcina imaginea primei biserici creștine
britanice, construite din crengi de copaci pereni.
Tradiția aceasta pare însă să fi pornit din perioada druizilor, când oamenii își
împodobeau casele cu plante “mereu verzi” pentru a le oferi spiritelor silvane un
adăpost pe perioada iernii. A existat o superstiție străveche, conform căreia îți
purta ghinion să arunci decorațiile plantelor perene de Crăciun înainte de “a
douăsprezecea noapte” (5 ianuarie, ziua de ajun a “Epifaniei”).
Legat de obiceiului sărutului sub creanga de vâsc, se pare că această
plantă era înzestrată cu puteri miraculoase, fiind considerată sacră de către
druizi. În perioada romană, vâscul reprezenta un simbol al păcii – se spune că
atunci când inamicii se întâlneau sub o creangă de vâsc, își lăsau armele
deoparte și declarau un armistițiu.
Tot în perioada anterioară Crăciunului se dăruiesc flori de Poinsettia, cunoscute
sub numele de “Steaua Crăciunului”, întrucât forma plantei și felul de dispunere
a frunzelor ei amintesc de simbolul Stelei din Betleem, care i-a condus pe magi
către copilul Iisus.
Pomul de Crăciun a fost popularizat de către prințul Albert , soțul reginei
Victoria, care l-a introdus în Casa Regală, pentru întâia dată, în anul 1840. Din
1947, la fiecare Crăciun, Norvegia trimite Marii Britanii un imens brad de
Crăciun, ce străjuiește Piața Trafalgar Square, în amintirea colaborării anglo-
norvegiene din perioada celui de-Al doilea Război Mondial.

* Felicitările de Crăciun
Una dintre tradițiile de Crăciun, transmise și Statelor Unite ale Americii, constă
în trimiterea către preteni și cunoștințe a felicitărilor sau cărților poștale de
Crăciun. Prima felicitare de Crăciun a fost trimisă în Anglia în anii 1840. În
prezent, în fiecare an sunt expediate în Marea Britanie peste un milion de cărți
poștale de Crăciun, multe dintre ele fiind vândute în scopuri caritabile.
Obiceiul trimiterii de felicitări a fost iniţiat de către Sir Henry Cole, care, în 1843,
i-a cerut pictorului J.C.Horsley să deseneze o felicitare, multiplicată – copiile au
fost mai apoi imprimate în alb şi negru şi colorate de mână. S-au vândut atunci
1.000 de copii în Londra. Un artist englez, William Egley, a produs o felicitare
populară în 1849.
* Ajunul și Ziua Crăciunului
Pe toată durata sărbătorilor, colindătorii merg din casă în casă, sună din
clopoței și binecuvântează oamenii cu cântecele de Crăciun. “Ilicele și
iedera” (The Holly and the Ivy),“Îngerii vestitori au început să cânte” (Hark!The
Herald Angels Sing) sunt colindele favorite din Anglia. Gazdele tratează
colindătorii cu prăjituri, plăcințele umplute cu nucă și fructe uscate.
În școlile primare, copii retrăiesc povestea nașterii lui Iisus, punând în scenă
evenimentele din acea perioadă, costumați precum Maria și Iosif, asemeni
îngerilor sau magilor înțelepți.
Ajunul Crăciunului este o zi plină de forfotă pentru familiile englezești: se
împachetează cadouri, se pun la copt prăjiturile, se agăță ciorapi sau fețe de
pernă în fața căminului, sau se pregătește tradiționala budincă din prune
uscate.
În ziua dinaintea Crăciunului exista obiceiul de a se mânca un singur fel de
mâncare,Frumenty, constând dintr-un păsat de porumb. De-a lungul timpului
rețeta a fost modificată, adăugându-se ouă, fructe, mirodenii, bucățele de carne
și prune uscate; întregul amestec era împachetat într-o țesătură și apoi fiert. În
acest fel a rezultat budinca de prune din zilele noastre.
Există superstiția conform căreia budinca trebuia preparată în a 25-a sâmbătă
după ziua Trinității – era necesar să fie alcătuită din 13 ingrediente pentru a-l
reprezenta pe Christos și pe cei 12 apostoli, fiecare membru al familei trebuind
să amestece în budincă cu o lingură de lemn, de la est la vest, în onoarea
Regilor Copaci. Întotdeuna era aruncat în budincă un bănuț de argint, care se
presupunea că va aduce sănătate, fericire și bogăție norocosului care îl va găsi
în porția sa.
Spre sfârșitul zilei, membrii familiei se adună lângă foc, pentru a reasculta
clasica povestire a lui Dickens, “Un colind de Crăciun” (A Christmas
Carol). După reamintirea peripețiilor personajelor dickensiene – Ebenezer
Scrooge, Bob Crachit și Tiny Tim, copii își aștern pe hârtie darurile dorite de
la “Tatăl Crăciun” (Father Christmas). Ei aruncă scrisorile în foc, pentru ca
dorințele lor să ajungă, prin coșuri, către Father Christmas. Înainte de a merge
la culcare, cei mici lasă în sufragerie câteva gustări pentru vizitatorii de peste
noapte: o plăcintă din carne de porc, un pahar de bere pentru “Tatăl Nicholas”
și un morcov pentru renii săi.
După ce copii adorm, Moș Crăciun , îmbrăcat cu o haină lungă, roșie, purtând
în spinare un sac încărcat de cadouri, le vizitează casele, purtat de o sanie
trasă de reni. El umple ciorapii atârnați lângă șemineu cu dulciuri și mici jucării.
Cadourile mai voluminoase sunt așezate sub bradul de Crăciun. Conform
legendei, Tatăl Crăciun, numit în ultima vreme Santa Claus sau Santa, trăiește
în Laponia (Lapland); copiilor care nu au fost cuminți în timpul anului, acesta le
aduce, în loc de daruri, un sac umplut cu cenușă.
Ziua de Crăciun începe prin desfacerea cadourilor de către copii și asistarea la
sluja de Crăciun din Biserică. Tradiția cadourilor de Crăciun se crede că este
asociată cu darurile aduse de către magi lui Iisus.
La prânzul de Crăciun, așezați în jurul unei mese îmbelșugate, membrii familiei
iau în primire pocnitorile ascunse sub farfurii. O pocnitoare de Crăciun constă
dintr-un tub acoperit cu hârtie, care produce un zgomot puternic, atunci când
capetele îi sunt trase înafară; în acel moment ies la iveală un coif care trebuie
purtat în timpul mesei , mici obiecte decorative și o hârtiuță cu o ghicitoare ce
trebuie împărtășită cu glas tare celor din jur.
Masa tradițională de Crăciun constă din curcan la cuptor împănat cu castane,
gâscă cu stafide sau budincă (pudding) Yorkshire, alături de varză de Bruxelles.
Felul preferat este budinca de prune ornata cu o crenguță de ilice; budinca
spălată cu brandy este în mod spectaculos flambată și apoi savurată, în
căutarea bănuțului de argint, prevestitor de noroc pe parcursul anului următor,
pentru găsitorul lui.
Vasul cu băutură fierbinte de Crăciun (Wassail), constând din vin amestecat cu
mirodenii, reprezintă încununarea mesei de Crăciun. Se spune că certurile
dispar atunci când paharele cu Wassail sunt savurate. După prânz , familia se
adună în sufragerie, pentru a asculta mesajul de Crăciun al reginei
Anglei. Mesajul de Crăciun al reginei are loc la ora 15:00 și este transmis prin
radio, televiziune și Internet (prin YouTube, în 2007). Primul mesaj de Crăciun
televizat al reginei a fost difuzat în 1957, însă această tradiție a început în anul
1932, în timpul regelui George V.
În după amiaza de Crăciun mai este savurat un tort alcătuit din fructe, marțipan,
înghețată și zahăr înghețat.
* A doua zi de Crăciun
A doua zi de Crăciun este numită Boxing Day, “ziua cutiilor” (în engleză ,
box=cutie). Cu mult timp în urmă, în această zi, oamenii umpleau cutiile milei
din biserici cu bani pentru cei sărmani. În prezent, li se oferă mici cadori sau
sume de bani poștașului, vânzătorului de ziare și altor persoane care au prestat
diverse servicii pe durată întregului an.
În a doua zi a Crăciunului (Boxing day), băieții obișnuiau să colinde pe la case,
strângând bani în cutii de lut care, atunci când se umpleau, erau sfărâmate. În
timpul “zilei cutiilor”, sunt populare jocurile de pantomimă, piesele de teatru și
colindele interpretate pe stradă de către persoane costumate sau mascate.
Teatrul popular și pantomima din perioada Crăciunului, numite “Mummering”
(“mimare”), provin din perioada evului mediu. Sunt puse în scenă povești
tradiționale precum Cenușăreasa, Peter Pan și Motanul Încălțat, în forma în
care erau prezentate în timpul reginei Victoria.

S-ar putea să vă placă și