Sunteți pe pagina 1din 56

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

DISCIPLINA

MATEMATICĂ
Clasele V-IX

Chișinău, 2019
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019)

PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Matematică, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softuri


educaționale, etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o
componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederileCodului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului
de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe
pentru învățământul generale (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European și a
Consiliului Uniunii Europene,privind competenețele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul
întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Matematica reprezintă un document
reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice,
conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de compe-tențe ca un nou cadru de
referință al finalităților educaționale.
Curriculumul şcolar de matematică pentru clasele V-IX reprezintă instrumentul didactic şi
documentul normativ principal ce descrie condiţiile învăţării şi performanţele de atins la
matematică în învăţământul gimnazial, exprimate în competenţe, unități de competențe,
conţinuturi şi activităţi de învăţare şi evaluare.
Curriculumul la disciplina Matematică fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic,
facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă
durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina Matematica, prezentată/ valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat, are un
rol important în formarea/ dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare
pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Matematică s-a ținut cont de:
 abordările postmoderne și tendințele dezvotării curricular pe plan național și cel internațional;
 necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor,
dar și la tradițiile școlii naționale;
 valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și celor
specifice;
 necesitățile asigurării continuității și înterconexiunii dintre cicluri ale învățământului general:
educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Matematică cuprinde următoarele componente structurale:
Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei,
Unități de învățare, Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Bibliografie.
(Curriculumul la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă și care reprezintă
competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția
de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).
Curriculumul la disciplina Matematică are următoarele funcții:
 de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Matematică;
 de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curricular specific discipinei
Matematică, dintre componentele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standard și
finalitățile curriculare;
 de proiectare a demersului educational/ contextual (la nivel de clasă concretă);
 de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Beneficiarul principal al acestui document este elevul, având un statut specific în acest sens.
Curriculumul la disciplina Matematicăse adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale,
evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate.

2
Totodată, Curriculumul la disciplina Matematicăorientează cadrul didactic spre organizarea
procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe – unități
de conținuturi – activități de învățare).

I. REPERE CONCEPTUALE
Codul Educaţiei al Republicii Moldova, prin Art. 11. determină:
„Educaţia are ca finalitate principală formarea unui caracter integru și dezvoltarea unui
sistem de competenţe care include cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori ce permit participarea
activă a individului la viaţa socială și economică.”[1]
Scopul major al educaţiei matematice în perioada şcolarităţii obligatorii este atât formarea şi dezvoltarea
gândirii logice, cât şi formarea şi dezvoltarea competenţelor şcolare pentru a realiza dezvoltarea deplină a
personalităţii absolventului gimnaziului şi ai permite accesul acestuia la următoarea treaptă a învăţământului
şi/sau integrarea lui socială.
Competenţa școlară este un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori,
dobândite, formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea și
rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situaţii.[2]
Achiziţiile finale în termeni de competenţe nu sunt nişte liste de conţinuturi disciplinare care trebuie memorate.
Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este necesar ca el:
- să stăpânească un sistem de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui
rezolvată în final;
- să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare în situaţii simple/standarde pentru a le
înţelege, realizând astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;
- să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizând astfel cunoştinţele funcţionale în viziunea
proprie;
- să rezolve probleme, inclusiv din viaţa cotidiană, manifestând comportamente conform
achiziţiilor finale, adică competenţa
Proiectarea curriculumului dezvoltat la matematică a fost ordonată de principiile:
 Principiul asigurării continuităţii la nivelul claselor şi ciclurilor;
 Principiul învăţării centrate pe elevul aflat în relaţie cu mediul său de viaţă;
 Principiul centrării pe aspectul formativ;
 Principiul corelaţiei transdisciplinare-interdisciplinare (eşalonarea optimă a coţinuturilor matematice
corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte discipline, asigurându-se coerenţa pe verticală şi
orizontală);
 Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competenţelor;
 Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate;
 Principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale – competenţe
specifice matematicii şi unități de competență la matematică.
O astfel de proiectare strategică orientează curriculumul şcolar şi procesul educaţional spre achiziţiile finale
– competenţe pe care elevii ar trebui să le manifeste/demonstreze în urma parcurgerii unor anumite experienţe
în formare/învăţare.
Curriculumul de matematică pentru gimnaziu şi, în ansamblu, procesul educaţional la matematică
în învăţământul matematic general este fundamentat pe principiile:
I. Principiul constructiv (al structuralităţii), care vizează procesul de reluare sistematică a
informaţiilor, conceptelor de bază ca pe un aspect esenţial al predării-învăţării. În contextul acestui
principiu învăţământul matematic modern se realizează concentric în spirală , fiind axat pe noţiunea
(conceptul) matematică şi formarea, la finisarea şcolarizării, a unor structuri ale gândirii specifice
matematicii.
II. Principiul formativ, care vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul educaţional
la matematică.
În aspectul formării şi dezvoltării competenţei interpersonale, civice, morale şi a competenţei culturale
Curriculumul şcolar pentru Matematică vizează formarea la elevi în procesul educaţional la matematică a
următoarelor valori şi atitudini:
 formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme în situaţii reale şi/sau modelate;

3
 manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea de strategii, probleme, planuri de activitate, în
rezolvarea şi realizarea acestora;
 manifestarea tenacităţii, a perseverenţei, a capacităţii de concentrare, a încrederii în forţele proprii,
tendinţei spre realizarea potenţialului intelectual, responsabilităţii pentru propria formare;
 încurajarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
 manifestarea independenţei în gândire şi acţiune;
 dezvoltarea simţului estetic şi critic;
 dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate, imparţialitate şi toleranţă;
 aprecierea rigorii, ordinii şi eleganţei în arhitectura rezolvării unei probleme, în aplicarea unei
metode, unui algoritm sau a construirii unei teorii;
 formarea şi dezvoltarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa
socială şi profesională;
 stimularea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general;
 utilizarea terminologiei aferente matematicii în situaţii de comunicare;
 susţinerea propriilor idei şi puncte de vedere prin argumentare şi/sau formulări de întrebări;
 cooperarea în calitate de membru al unui grup;
 angajarea în discuţii critice şi constructive asupra unui subiect matematic;
 adoptarea punctelor de vedere diferite şi orientarea în vederea formării propriei viziuni.

Unitățile de competențe sunt achiziții care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele compartimentului
studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/ pași în formarea competențelor specifice, care
vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare și/sau la finele anului de studii.
Unitățile de conținut constituie instrumente care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate de către
unitățile de competențe proiectate, la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor transversale/
transdisciplinare.
Activitățile și produsele de învățare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de
manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unităţii
respective de învăţare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod
personalizat la nivelul proiectării și realizării lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specificul clasei
concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Axarea învăţământului pe formarea de competenţe nu anulează conceptul de obiectiv, ci invers,
presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didactice de scurtă durată, corelând acele componente
ale unităţii de învăţare, care se vizează prin lecţia dată.
Curriculumul este construit astfel încât să nu îngrădească libertatea profesorului în proiec-tarea activităţilor
didactice. Astfel, în condiţiile formăriicompetenţelor specifice şi a dobândirii de către elevi a achizițiilor
determinate de unitățile de competență (sub-competenţe) în condiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor
obligatorii în cadrul aceleiaşi clasă, profesorulare dreptul:
 să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut, dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau
didactică;
 să repartizeze timpul efectiv pentru parcurgerea unităţilor de conţinut în depen-denţă de pregătirea
matematică a elevilor la etapa respectivă a învăţământului;
 să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu res-pectarea logicii
interne de dezvoltare a conceptelor matematice;
 să aleagă sau să organizeze activităţi de învăţare adecvate condiţiilor concrete din clasă.

Manualele de matematică elaborate în baza acestui curriculum urmează să fie integrate în concepţia
curriculumului şi să respecte cerinţele specifice de a fi accesibile elevilor, funcţionale, operaţionale şi de a
îndeplini, prioritar, nu numai funcţia informativă, dar şi cea formativă, de învăţare prin studiere, cercetare şi
descoperire independentă, de stimulare, de autoinstruire, autoevaluare şi, în final, de formare de competenţe.

4
II.ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul Aria Clasa Nr. de ore pe Nr. de ore pe an


disciplinei curriculară săptămână

 Obligatorie Matematică Clasa a V-a 4 136


şi Ştiinţe
(Matematică, Clasa a VI -a 4 136
Fizică, Clasa a VII -a 4 136
Științe,
Biologie, Clasa a VIII -a 4 136
Chimie,
Clasa a IX -a 4 132
Informatică)

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI MATEMATICA

1. Operarea cu numere reale pentru a efectua calcule în diverse contexte, manifestând


interes pentru rigoare și precizie.
2. Exprimarea în limbaj matematic a unui demers, unei situații, unei soluții,
formulând clar și concis enunțul.
3. Aplicarea raționamentului matematic la identificarea și rezolvarea problemelor,
dovedind claritate, corectitudine și concizie.
4. Investigarea seturilor de date, folosind instrumente , inclusiv digitale, și modele
matematice, pentru a studia/explica relații și procese, manifestând perseverență și
spirit analitic.
5. Explorarea noțiunilor, relațiilor și instrumentelor geometrice pentru rezolvarea
problemelor, demonstrând consecvență și abordare deductivă.
6. Extrapolarea achizițiilor matematice pentru a identifica și explica procese,
fenomene din diverse domenii, utilizând concepte și metode matematice în abordarea
diverselor situații.
7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând
propriile idei și opinii.

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Clasa a V-a
Activităţi și produse de învăţare
Unități de competențe Unități de conținut
recomandate
I. Mulțimea numerelor  Rezolvarea exerciţiilor și
1.1.Identificarea și naturale problemelor de:
aplicarea în situații reale  Scrierea şi citirea numerelor -identificare a numerelor naturale în
și/sau modelate a naturale în sistemul zecimal contexte variate;
terminologiei aferente de numerație. Reprezentarea -scriere şi citire a numerelor
noțiunii de număr, numerelor naturale pe axă. naturale în sistemul zecimal de
mulțime, divizibilitate.  Compararea şi ordonarea numerație;
1.2.Identificarea, numerelor naturale. - reprezentare a numerelor pe axă,
Rotunjirea numerelor ordonare și comparare a numerelor
naturale. naturale;

5
scrierea, citirea  Adunarea numerelor - rotunjire a numerelor naturale;
numerelor naturale în naturale. Proprietăți. - efectuare a operațiilor cu numere
contexte variate.  Scăderea numerelor naturale, respectând ordinea
1.3.Reprezentarea pe naturale. operațiilor și utilizând paranteze;
axă, clasificarea,  Înmulțirea numerelor - utilizare a proprietăţilor operaţiilor
compararea, ordonarea naturale. Factorul comun. studiate cu numere naturale pentru
și rotunjirea numerelor  Împărțirea numerelor optimizarea calculelor în diverse
naturale. naturale. contexte;
1.4. Aplicarea  Împărțirea cu rest. - aplicare a algoritmului de aflarea
algoritmilor, a  Noţiunea de putere cu componentei necunoscute în cadrul
proprietăților operaţiilor, exponent natural a unui operațiilor de adunare, scădere,
pentru efectuarea și număr natural. Pătratul şi înmulțire, împărțire (termenul
optimizarea calculelor cu cubul unui număr natural. necunoscut, descăzutul, scăzătorul,
numere naturale. factorul necunoscut, deîmpărțitul,
 Ordinea efectuării
1.5.Aflarea componentei împărțitorul);
operaţiilor și folosirea
necunoscute în cadrul - rezolvare de probleme, inclusiv
parantezelor.
operaţiilor de adunare, din cotidian, care conduc la
 Rezolvarea problemelor în
scădere, înmulțire și utilizarea operațiilor matematice cu
mulțimea numerelor
împărțire cu numere numere naturale, inclusiv elemente
naturale, utilizând:
naturale. de organizare a datelor;
- metoda reducerii la
1.6.Transpunerea unei - rezolvare a problemelor în
unitate;
situații reale și/sau mulțimea numerelor naturale,
- metoda mersului invers.
modelate în limbaj inclusiv probleme de mișcare,
matematic, rezolvarea  Mulţimi. Moduri de definire utilizând metodele studiate;
a mulţimilor. Relații de
problemei obținute și - scriere și citire a mulțimilor;
apatenență.Cardinalul
interpretarea - de determinare a cardinalului unei
mulțimii finite.
rezultatului, utilizând mulțimi;
calculul cu numere  Divizor. Mulțimea - aplicare a terminologiei şi
naturale, mulțimile și divizorilor unui număr notaţiilor aferente noţiunii de
divizibilitatea. natural. număr, mulţime, divizibilitate,
1.7.Utilizarea criteriilor  Multiplu. Mulțimea inclusiv în situaţii de comunicare;
de divizibilitate cu 10, 2 şi multiplilor unui număr - transcriere a mulțimilor dintr-un
5 în rezolvări de natural. mod de definire în altul;
probleme.  Criteriile de divizibilitate cu -stabilire a valorii de adevăr a unui
1.8.Justificarea şi 10, 2 şi 5. Numere pare şi enunț matematic;
argumentarea numere impare. - completare a succesiunii de
rezultatelor obţinute cu numere asociate după reguli
numere naturale. Elemente noi de limbaj identificate prin observare şi/sau
matematic: indicate;
proprietatea comutativă, - determinare a cărei mulţimi de
proprietatea asociativă, numere, obiecte îi aparţine numărul,
proprietatea distributivă a obiectul dat;
înmulțirii față de adunare - identificare a divizorilor și
(scădere),mulțime, element, multipilor unui număr natural dat;
aparține, nu aparține, - aplicare și utilizare a criteriilor de
mulțimă vidă, cardinalul unei divizibilitate în rezolvări de
mulțimi, divizor, multiplu, probleme;
criteriu dedivizibilitate, - justificare şi argumentare a
număr par, număr impar, rezultatelor obţinute.
putere, exponent, bază,  Cercetarea cazurilor concrete din
metoda reducerii la unitate, situații reale și/sau modelate
metoda mersului invers. referitoare la numere naturale,

6
mulțimi, divizibilitate și
soluționarea problemei
identificate.
 Realizarea lucrărilor practice,
inclusiv pe teren, privind aplicarea
numerelor naturale, mulțimilor.
 Investigarea situațiilor reale și/sau
modelate privind mulțimea
numerelor naturale, mulțimile și
relațiile de divizibilitate în
diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, proiecte STEM/
STEAM, privind aplicarea
numerelor naturale, mulțimilor și
a divizibilității în situaţii reale
şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea- învățarea-evaluarea
numerelor naturale, mulțimilor și a
divizibilității.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 răspunsul scris
 exerciţiul rezolvat;
 itemul scris rezolvat;
 problema rezolvată;
 schema elaborată;
 planul de idei elaborat;
 proiectul „Mulțimi în jurul
meu”;
 proiectul“Axa evenimentelor
din viața mea”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
II. Fracții ordinare. Numere  Rezolvarea exerciţiilor și
2.1.Recunoașterea și zecimale problemelor de:
aplicarea terminologiei, a  Fracții. Noțiunea de fracție. -scriere, citire și reprezentare a
notațiilor aferente Fracţii subunitare, fracţiilor ordinare, a numerelor
noțiunii de fracție echiunitare, supraunitare. zecimale;
ordinară, număr zecimal Reprezentarea fracţiilor cu - aplicare a terminologiei şi
finit în diverse contexte. ajutorul unor desene. notaţiilor aferente noţiunii de fracție
2.2.Identificarea și  Scoaterea întregului din ordinară, număr zecimal, inclusiv
reprezentarea în diverse fracție. Întroducerea în situaţii de comunicare;
formea fracţiilor ordinare întregului în fracție. -identificare şi clasificare a
şi a numerelor zecimale  Fracții echivalente. numerelor în situaţii reale şi/sau
finite. Amplificarea şi modelate;
2.3.Reprezentarea pe simplificarea fracţiilor. - amplificare și simplificare a
fracțiilor;

7
axă, clasificarea,  Aducerea fracţiilor la - construire de șiruri de fracții
compararea, ordonarea acelaşi numitor (unul dintre echivalente prin amplificare,
fracţiilor ordinare şi a numitori este multiplul simplificare, scoaterea întregului
numerelor zecimale finite. celuilalt numitor). din fracție, introducerea întregului
2.4.Utilizarea de  Reprezentarea fracţiilor pe din fracție;
algoritmi și a axa numerelor. -stabilire a valorii de adevăr a unei
proprietăților operațiilor  Compararea fracţiilor cu propoziții;
pentruefectuarea și acelaşi numitor sau acelaşi - reprezentare a fracțiilor ordinare, a
optimizarea calculelor cu numărător. numerelor zecimale finite pe axa
fracţii ordinare şi cu  Adunarea şi scăderea numerelor;
numerele zecimale finite, fracţiilor cu acelaşi numitor, - ordonare, comparare a fracţiilor,
rotunjirea numerelor adunarea şi scăderea a numerelor zecimale finite;
zecimale finite. fracţiilor al căror cel mai - încadrare a fracţiilor, a numerelor
2.5.Determinarea mic numitor comun se poate zecimale finite între două numere
componentei necunoscute calcula prin observare naturale consecutive;
în cadrul operaţiilor de directă sau prin încercări - calcul cu fracții și numere
adunare, scădere, simple, utilizând zecimale finite;
înmulțire, împărțire amplificarea şi simplificarea -aplicare în calcule a algoritmilor şi
(termen necunoscut, fracţiilor. proprietăţilor adecvate, respectând
descăzut, scăzător,  Înmulțirea fracțiilor. ordinea efectuării operațiilor;
factorul necunoscut,  Inversa unei fracții. - rotunjire a rezultatelor unor
deîmpărțitul, împărțitorul) Împărțirea fracțiilor. calcule cu numere zecimale finite;
cu fracții ordinare și - rezolvare de probleme, inclusiv a
 Aflarea unei fracţii dintr-un
numere zecimale. problemelor din cotidian, care
număr natural.
2.6.Transpunerea unei conduc la utilizarea operaţiilor
 Noțiunea de număr zecimal.
situaţii reale şi/sau studiate (inclusiv utilizând elemente
Numere zecimale finite:
modelate în limbaj de organizare a datelor);
scrierea fracţiilor cu
matematic, rezolvarea - rezolvare a problemelor de aflare a
numitori puteri ale lui 10 sub
problemei obţinute, unei fracţii dintr-un număr natural,
formă de număr zecimal.
utilizând numere naturale, utilizând unităţile fracţionare;
Scrierea şi citirea numerelor
fracții ordinare, numere - calculare a valorii unui raport
zecimale finite.
zecimale finite, raportul și dintre două mărimi de același fel,
interpretarea rezultatelor  Compararea, ordonarea, dintre două mărimi diferite;
reprezentarea pe axă a
obținute. - rezolvare a problemelor de
numerelor zecimale finite.
2.7.Elaborarea planului mișcare;
Rotunjiri.
de idei, privind - rezolvarea problemelor, utilizând:
rezolvarea problemelor  Adunarea a două sau mai metoda reducerii la unitate, metoda
reale și /sau modelate, multe numere zecimale mersului invers;
utilizând fracții ordinare finite. Scăderea a două - justificare a rezultatelor obţinute,
și/sau numere zecimale. numere zecimale finite. recurgând la argumentări, susținând
2.8.Rezolvarea tipurilor  Înmulţirea unui număr propriile idei și opinii.
de probleme studiate, zecimal finit cu 10, 100,  Cercetarea cazurilor concrete din
utilizând metodele 1000; înmulţirea cu un situații reale și/sau modelate
adecvate. număr natural; înmulţirea a referitoare la fracțiile ordinare,
2.9. Justificarea două numere zecimale finite. numerele zecimale și
rezultatelor obţinute în  Împărţirea numerelor soluționarea problemei
calcule cu fracții ordinare zecimalefinite la 10, 100, identificate.
și numere zecimale, 1000.  Realizarea lucrărilor practice,
recurgând la argumentări,  Ridicarea unui număr inclusiv pe teren, privind
susținând propriile idei și zecimal finit la pătrat şi la aplicarea fracțiilor ordinare și a
opinii. cub. numerelor zecimale în practică.

8
 Ordinea efectuării  Realizarea unor investigații
operaţiilor. privind utilizarea fracțiilor
 Rezolvarea problemelor, ordinare și a numerelor zecimale
utilizând: în diverse domenii.
metoda reducerii la unitate,  Realizarea unor proiecte de
metoda mersului invers. grup/individuale, proiecte
STEM/ STEAM, privind
Elemente noi de limbaj aplicarea fracțiilor ordinare și a
matematic: numerelor zecimale în situaţii
fracție subunitară, fracție reale şi/sau modelate.
echiunitară, fracție  Aplicarea jocurilor didactice în
supraunitară, fracții predarea-învățarea-evaluarea
echivalente, amplificare, fracțiilor ordinare și a
simplificare, fracția inversă, numerelor zecimale.
număr zecimal finit, fracții Produse recomandate:
ordinare.  cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 itemul scris rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numerele zecimale
în viața noastră”;
 jocul ”Dominoul fracțiilor
echivalente” ;
 proiectulSTEAM „Fracțiile în
muzică”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1.Identificarea și III. Elemente de geometrie  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea în diverse şi unităţi de măsură problemelor de:
contexte, inclusiv în  Figuri geometrice: punct, -identificare, descriere verbală şi în
comunicare, a dreaptă, segment, scris, a noţiunilor geometrice
terminologiei aferente semidreaptă, unghi, triunghi, studiate, utilizând terminologia şi
noțiunilor geometriceși patrulater, pentagon,cerc notaţiile respective;
unităților de măsură (prezentare prin descriere şi - reprezentare a figurilor geometrice
studiate. desen); elemente ale studiate, utilizând instrumentele de
3.2.Identificarea, figurilor geometrice(laturi, desen, instrumente TIC;
caracterizarea prin vârfuri, unghiuri, centru, - aplicare a reprezentărilor figurilor
descrierea unor rază, coardă, diametru), geometrice studiate în rezolvări de
configurații geometrice, interior, exterior. Notații. probleme;
figuri, corpuri geometrice  Instrumente geometrice: - construcție a dreptelor
şi elemente ale acestora în rigla negradată, rigla perpendiculare și paralele cu rigla și
situaţii reale şi/sau gradată, compas, echer, echerul;
modelate. banda. Desenarea figurilor -confecţionare din diferite materiale
3.3.Utilizarea geometrice şi efectuarea a figurilor geometrice studiate și
măsurărilor lungimei,

9
instrumentelor geometrice utilizând instrumente efectuarea măsurărilor, utilizând
pentru a măsura sau a geometrice. instrumente adecvate situației;
construi/ desena  Drepte concurente.Drepte - recunoaștere în situații reale și/sau
configurații geometrice în perpendiculare. Drepte modelate a elementelor unei figuri
diverse contexte. paralele. geometrice: laturi, vârfuri, unghiuri,
3.4.Confecţionarea din  Corpuri geometrice: cub, centru, rază, coardă, diametru,
diferite materiale a paralelipiped dreptunghic interior, exterior;
figurilor geometrice plane (cuboid), piramidă, sferă, -determinare a perimetrilor, a ariilor
și a corpurilor studiate. cilindru circular drept, con (pătratului, dreptunghiului) şi a
3.5.Determinarea circular drept (descriere, volumelor (cubului, cuboidului) şi
perimetrilor, a ariilor evidenţiere a elementelor: exprimarea acestora în unităţi de
(pătratului, dreptun- vârfuri, muchii, bază, centru, măsură adecvate;
ghiului) şi a volumelor rază, generatoare). -analizare şi interpretare a
(cubului, cuboidului),  Unităţi de măsură uzuale rezultatelor obţinute prin rezolvarea
efectuând rotunjiri a pentru lungime (km, m, dm, unor probleme practice cu referire
măsurilor unor obiecte cm, mm); transformări. lafigurile geometrice studiate şi la
din cotidian, utilizând Lungimea unui segment, a unităţile de măsură relevante;
sistemul internaţional unei linii frânte. Perimetrul -efectuare de transformări ale
şi/sau cel naţional de triunghiului și a multiplilor şi submultiplilor
măsuri. patrulaterului. principalelor unităţi din sistemul
3.6.Efectuarea  Unităţi de măsură uzuale internaţional de măsuri pentru
transformărilor ale pentru suprafaţă (km2, m2, lungime, arie, volum, masă, timp;
multiplilor şi dm2 , cm2, ha, ar); - aplicare în diverse contexte a
submultiplilor punităţilor transformări. Aria pătratului unităților de măsură naționale și /
din sistemul internaţional şi a dreptunghiului (fără sau specifice regiunii;
de măsuri pentru lungime, demonstraţii). -justificare a unui demers sau
arie, volum, masă, timp.  Unităţi de măsură uzuale rezultat matematic obţinut sau
3.7.Analizarea şi pentru volum(m3,dm3,cm3); indicat cu figuri geometrice,
interpretarea rezultatelor transformări.Volumul recurgând la argumentări;
obţinute prin rezolvarea cubului şi al cuboidului -investigare a valorii de adevăr a
unor probleme practice cu (paralelipipedului unei afirmaţii, propoziţii cu ajutorul
referire la figurile dreptunghic) (fără exemplelor, contraexemplelor.
geometrice şi corpurile demonstraţii).  Cercetarea cazurilor concrete
studiate.  Unităţi de măsură uzuale din situații reale și/sau
3.8.Utilizarea unităților pentru capacitate (l, ml); modelate referitoare la figurile
de măsură studiate în transformări. geometrice plane și corpurile
rezolvarea problemelor studiate și soluționarea
 Unităţi de măsură uzuale
din diverse domenii. problemei identificate.
pentru masă (t, kg, g, mg);
3.9. Justificarea unui  Realizarea lucrărilor practice,
transformări.
demers sau rezultat inclusiv pe teren, privind
 Unităţi de măsură uzuale
obţinut sau indicat cu aplicarea figurilor geometrice
pentru timp (s, min, ora,
figuri, corpuri geometrice plane și corpurilor studiate
ziua, săptămâna, luna, anul,
și unități de măsură, în practică.
deceniul, secolul, mileniul);
recurgând la argumentări.  Realizarea investigațiilor
transformări.
3.10. Investigarea privind utilizarea figurilor
valorii de adevăr a unei  Unităţi monetare (naționale geometrice plane și corpurilor
și internaționale uzuale);
afirmaţii, propoziţii cu studiate în diverse domenii.
transformări.
ajutorul exemplelor,  Realizarea proiectelor de
contraexemplelor. grup/individuale, inclusiv
Elemente noi de limbaj proiecte STEM/STEAM,
matematic: privind aplicarea figurilor
geometrice plane și corpurilor

10
semidreaptă, pentagon, vârf, studiate în situaţii reale şi/sau
latură,centru, rază, coardă, modelate.
diametru, interior, exterior,  Aplicarea jocurilor didactice în
drepte perpendiculare, drepte predarea-învățarea-evaluarea
paralele, drepte concurente, figurilor geometrice plane și
paralelipiped dreptunghic, corpurilor studiate.
piramidă, cilindru, sferă, Produse recomandate:
generatoare, bază, muchii,  cazul cercetat, cu aplicații
mililitru, miligrame, kilometru practice;
pătrat, metru pătrat (cub),  răspunsul oral;
decimetru pătrat  exerciţiul rezolvat;
(cub),centimetru pătrat (cub),  răspunsul scris;
hectar, ar.  desenul;
 lucrarea practică realizată pe
Notaţiile pentru figurile teren “Calcularea lungimilor
geometrice: și perimetrelor”;
 - triunghi, < - unghi,  problema rezolvată;
||- paralel,  - perpendicular;  schema elaborată;
A-aria,  argumentarea orală/în scris;
V- volum,  planul de idei;
C- cerc,  proiectul „Geometria în
L- lungimea cercului. produse culinare”;
 proiectul„Elemente de
geometrie în poveștile
populare moldovenești” ;
 proiectul STEM „O călătorie
imaginară prin Moldova”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A V-a, ELEVUL POATE:


 identifica, citi, scrie, reprezenta, compara, ordonași rotunji numerele naturale, fracțiile, numerele
zecimale finite în contexte diferite;
 identifica, citi, scrie și reprezenta o mulțime dată în diverse moduri;
 determina cărei mulțimi de numere/ de obiecte îi aparține numărul/ obiectul dat;
 utiliza terminologia aferentă noţiunii de număr natural,fracţie, număr zecimal finit, mulțime,
divizor, multiplu, criteriu de divizibilitate, în contexte variate, inclusiv în comunicare;
 efectua operații aritmetice cu numere naturale, fracții ordinare, numere zecimale finite;
 aplica proprietățile operațiilor aritmetice pentru a eficientiza calculele;
 determina componenta necunoscută în cadrul operaţiei indicate;
 rezolva probleme, inclusiv probleme de mișcare, utilizând metodele studiate;
 afla o fracţie dintr-un număr natural;
 selecta, organiza, interpreta anumite date din diverse situații, pentru a rezolva probleme, inclusiv
cele identificate din cotidian, pornind de la diverse surse: text, tabel, desen, schemă, diagramă etc.;
 reprezenta prin desen şi confecţiona din diferite materiale figurile geometrice plane studiate;
 efectua măsurări, exprima, rotunji și compara rezultatele unor măsurări, utilizând unitățile de
măsură adecvate pentru lungime, suprafață, volum,capacitate, masă, timp, unități monetare și
transformările acestora.
 descrie figurile geometrice plane, corpurile geometrice studiate și recunoaște elementele lor
(latură, vârfuri, unghiuri,centru, rază,coardă, diametru, interior, exterior);

11
 determina perimetrele, ariile (pătratului, dreptunghiului) şi a volumele (cubului, paralelipipedului
dreptunghic) şi exprima acestea în unităţi de măsură acceptate în Sistemul Internațional, cât și în
unități naționale respective de măsurare;
 utiliza terminologia și notațiile /simbolurilе aferente elementelor de geometrie studiate în
contexte diverse;
 justifica un demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând propriile idei și
opinii.

Clasa a VI-a

Unități de competențe Unități de conținut Activităţi și produse de învăţare


recomandate
1.1. Identificarea numerelor I.Numere naturale  Rezolvarea exerciţiilor și
naturale, a mulțimii problemelor de:
divizorilor, multiplilor  Mulţimea numerelor naturale - identificare și aplicare a
numărului prim și compus în (N,N*). terminologiei şi notaţiilor aferente
diverse contexte.  Divizor. Multiplu. Numere noţiunii de număr, mulţime,
1.2. Identificarea și prime, numere compuse. divizibilitate, inclusiv în situaţii de
utilizarea terminologiei  Criteriile de divizibilitate cu comunicare;
aferente noțiunii de număr, 2, 3, 5, 9, 10. Numere pare şi - determinare cărei mulţimi de numere
de mulțime, de divizibilitate numere impare. îi aparţine numărul dat;
în contexte diverse, inclusiv în  Descompunerea numerelor - identificare a numerelor naturale, a
comunicare. naturale în produs de puteri de divizorilor și multiplilor unui număr
1.3. Aplicarea criteriilor numere prime (pe exemple natural, numerelor prime, compuse,
de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3, concrete). prime între ele în diverse situaţii;
9 pentru optimizarea  Divizor comun al două - determinare a mulțimii divizorilor,
calculelor. numere naturale. C.m.m.d.c. multiplilor unui număr natural;
1.4. Utilizarea al două numere naturale. - aplicare a algoritmului de
descompunerii numerelor Numere prime între ele. descompunere a numerelor naturale în
naturale în produs de puteri de  Multipli comuni ai două produs de puteri de numere prime, a
numere prime, a numere naturale. C.m.m.m.c. criteriilor de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9,
proprietăților puterii în al două numere naturale. 10 în diverse contexte;
contexte variate.  Puterea cu exponent număr - evidenţiere a avantajelor aplicării
1.5. Aplicarea criteriilor de divizibilitate, a
natural. Proprietățile puterii
algoritmilor pentru proprietăţilor operaţiilor cu numere
cu exponent natural: produsul
determinarea cmmdc, cmmmc naturale în efectuarea calculelor cu
a două puteri cu aceeași
a două numere naturale în bază, puterea produsului, numere naturale;
rezolvări de probleme. câtul a două puteri cu aceeași - determinare a c.m.m.d.c. și
1.6. Modelarea unei bază , puterea unei puteri, c.m.m.m.c a două numere naturale.
situaţii simple, inclusiv din - rezolvare de probleme simple,
a0 ,1n .
cotidian, utilizând relaţiile de utilizând relațiile de divizibilitate;
 Noțiunea de ecuație.
divizibilitate a numerelor - efectuare a operațiilor cu puteri cu
Mulțimea soluțiilor ecuației.
naturale, rezolvarea exponent natural, utilizând
 Rezolvarea în N a ecuaţiilor
problemei obţinute şi proprietățile puterii cu exponent
de tipul: x ± a = b; a · x = b (a
interepretarea rezultatelor. natural;
≠ 0); x : a = b (a ≠ 0);
1.7. Rezolvarea ecuaţiilor - rezolvare de ecuaţii simple,
În mulțimea N, determinând ax + b = c (a ≠ 0,) unde a, b și determinând componenta
componenta necunoscută a sunt numere naturale, necunoscutăa operaţiei prezente în
operaţiei prezente în ecuaţie. determinând componenta ecuaţie;
1.8. Elaborarea planului de necunoscută a operaţiei - rezolvare de probleme prin
prezente în ecuaţie.
idei, privind rezolvarea alcătuirea de ecuaţii, determinând
problemelor cu numere  Rezolvarea problemelor prin componenta necunoscută a operaţiei
naturale și rezolvarea alcătuirea de ecuații de tipuri prezente în ecuaţie;
problemei în con-formitate cu studiate. - justificare şi argumentare a
planul elaborat. Elemente noi de limbaj raționamentelor matematice și
matematic:

12
1.9. Justificarea şi număr prim, număr compus, rezultatelor obţinute la rezolvări de
argumentarea rezultatelor numere prime între ele, cmmdc, probleme.
obţinute la rezolvări de cmmmc, descompunerea în  Cercetarea cazurilor concrete din
probleme și efectuări de factori primi, ecuație, soluție, situații reale și/sau modelate
calcule cu numere naturale. produsul a două puteri cu referitoare la numere naturale și
aceeași bază, puterea soluționarea problemei
produsului, câtul a două puteri identificate.
cu aceeași bază , puterea unei  Realizarea lucrărilor practice,
puteri, ecuație, soluție a inclusiv pe teren, privind
ecuației, mulțimea soluțiilor aplicarea numerelor naturale în
unei ecuații. practică.
 Realizarea investigațiilor privind
utilizarea numerelor naturale
în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind
aplicarea numerelor naturale în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice
în predarea-învățarea -
evaluarea numerelor naturale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numere naturale în
viața mea”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
II.Numere întregi.  Rezolvarea exerciţiilor și
2.1. Identificarea, scrierea, Operaţii cu numere întregi problemelor de:
citirea și aplicarea -scriere, citire, identificare, ordonare,
numerelor întregi în  Număr întreg. Mulţimea comparare şi reprezentare a
diverse contexte. numerelor întregi Z. numerelor întregi pe axa numerelor;
2.2. Identificarea și aplicarea Reprezentarea pe axă a - aplicare a terminologiei şi a
terminologiei și a numerelor întregi. Opusul notaţiilor aferente noţiunii de număr
notațiilor aferente unui număr întreg. Modulul întreg, inclusiv în situaţii de
noțiunii de număr întreg în unui număr întreg (introdus cu comunicare;
situații reale și/sau ajutorul distanţei pe axă). - determinare cărei mulţimi de numere
modelate, inclusiv în  Ordonarea şi compararea îi aparţine numărul dat;
comunicare. numerelor întregi. - calcul cu numere întregi şi aplicare
2.3. Compararea, ordonarea  Adunarea numerelor întregi. în calcule a algoritmilor şi
și reprezentarea Proprietăţi (comutativitatea, proprietăţilor studiate;
numerelor întregi pe axa asociativitatea, elementul -utilizare a modulului numărului
numerelor. neutru). întreg în diverse contexte;
2.4. Aplicarea proprietăților  Scăderea numerelor întregi. - aplicare a algoritmului de
operaţiilor studiate cu  Ordinea efectuării operaţiilor. determinare a componentei
numere întregi în necunoscute în cadrul operațiilor de
efectuarea calculelor în adunare, scădere, înmulțire, împărțire

13
situații reale și/sau  Înmulţirea numerelor întregi. (termenul necunoscut, descăzutul,
modelate. Proprietăţi (comutativitatea, scăzătorul, factorul necunoscut,
2.5. Utilizarea modulului în asociativitatea, elementul deîmpărțitul, împărțitorul) a
calcule cu numere întregi neutru, distributivitatea faţă numerelor întregi;
în diverse contexte. de adunare şi scădere). - efectuare a operațiilor cu puteri cu
2.6. Rezolvarea ecuaţiilor n  Factorul comun. exponent naturalîn mulțimea
mulțimea Z, utilizând  Împărţirea numerelor întregi, numerelor întregi, utilizând
proprietăţile operaţiilor atunci când deîmpărţitul este proprietățile puterilor;
aritmetice studiate şi multiplu al împărţitorului. - efectuare a calculelor cu numere
algoritmul de determinare  Puterea unui număr întreg cu întregi, identificare și respectare a
a componentei exponent număr natural. ordinei efectuării operațiilor și
necunoscute operaţiei Proprietățile puterii unui utilizarea parantezelor;
indicate. număr întreg cu exponent -aplicare a numerelor întregi în
2.7. Utilizarea numerelor natural. diverse domenii, inclusiv în
întregi în diverse domenii:  Ordinea efectuării operaţiilor fizică,geografie, științe, biologie,
în cotidian, în economie, şi folosirea parantezelor economie etc.;
în alte discipline școlare. rotunde, pătrate. - rezolvare în Z a ecuațiilor, utilizând
2.8. Justificarea şi  Rezolvarea în Z a ecuaţiilor proprietăţile operaţiilor aritmetice
argumentarea de tipul: x ± a = b; a · x = b (a studiate şi algoritmul de determinare a
rezultatelor obţinute în ≠ 0); x : a = b (a ≠ 0); ax + b = componentei necunoscute în cadrul
calcule cu umere întregi. c (a ≠ 0), determinând operaţiei indicate;
componenta necunoscută a -investigare a valorii de adevăr
operaţiei prezente în ecuaţie. (adevăr / fals) a unei afirmaţii simple
prin prezentarea unor exemple,
contraexemple;
Elemente noi de limbaj - justificare şi argumentare a
matematic: rezultatelor obţinute.
 Cercetarea cazurilor concrete
Număr întreg, număr pozitiv,
număr negativ, opusul, modulul din situații reale și/sau
unui număr întreg, puterea unui modelate referitoare la numere
număr întreg. întregi și soluționarea
problemei identificate.
 Realizarea lucrărilor practice,
inclusiv pe teren, privind
aplicarea numerelor întregi.
 Realizarea investigațiilor
privind utilizarea numerelor
întregi în diverse domenii.
 Realizarea proiectelor de
grup/individuale, privind
aplicarea numerelor întregi în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
numerelor întregi.
Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;

14
 proiectul „Numere întregi în
viața mea”;
 proiectul „Axa evenimentelor
istorice din epoca antică”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
III.Numere raţionale.  Rezolvarea exerciţiilor și
3.1. Identificarea, scrierea în Operaţii cu numere raţionale problemelor de:
diverse forme și citirea -scriere, citire, identificare a nu-
numerelor raţionale în  Numere raţionale. Mulţimea merelor raţionale în diverse situaţii
contexte variate. Q. Reprezentarea pe axă a reale şi/sau modelate;
3.2. Recunoașterea și numerelor raţionale. Opusul - aplicare a terminologiei şi notaţiilor
aplicarea terminologiei și unui număr raţional. Inversul aferente noţiunii de număr raţional,
a notațiilor aferente unui număr raţional nenul. mulțime, inclusiv în situaţii de
noțiunii de număr rațional, Modulul unui număr raţional comunicare;
de mulțime în contexte (introdus cu ajutorul distanţei - transformare a unui număr zecimal
variate, inclusiv în pe axă). finit în fracţie ordinară și invers;
comunicare.  Scrierea numerelor raţionale - ordonare, comparare şi
3.3. Clasificarea,compararea, în diverse forme. reprezentarepe axă a numerelor
ordonarea, Transformarea unui număr raţionale;
reprezentarea pe axă și zecimal finit în fracţie - rotunjire a rezultatelor unor calcule
rotunjirea numerelor ordinară și invers. cu numere raţionale;
raţionale.  Compararea numerelor -calculare cu numere raţionale
3.4. Aplicarea proprietăților raţionale. Rotunjirea utilizând proprietăţile, ordinea
studiate ale operațiilor cu numerelor raționale. operaţiilor, semnificaţia parantezelor,
numere raționale, în  Adunarea numerelor raţionale. modulul numărului raţional;
efectuarea de calcule în Proprietăţi (comutativitatea, - rezolvare de probleme, prin
situații reale și/sau asociativitatea, elementul aplicarea metodei adecvate şi a
modelate. neutru). operaţiilor studiate cu numere
3.5. Utilizarea modulului în  Scăderea numerelor raţionale. raţionale;
efectuarea calculelor cu Ordinea efectuării operaţiilor - evidenţiere a avantajelor folosirii
numere raţionale, în şi utilizarea parantezelor. proprietăţilor operaţiilor cu numere
rezolvări de probleme.  Înmulţirea numerelor raţionale;
3.6. Elaborarea planului de raţionale. Proprietăţi - aplicare a algoritmului de
idei privind rezolvarea (comutativitatea, determinare a componentei
problemelor în mulțimea asociativitatea, elementul necunoscute în cadrul operațiilor de
numerelor raționale și neutru, distributivitatea faţă adunare, scădere, înmulțire, împărțire
rezolvarea problemei în de adunare şi scădere). Factor (termen necunoscut, descăzut,
conformitate cu planul comun. scăzător, factorul necunoscut,
elaborat. deîmpărțitul, împărțitorul) a
 Puterea unui număr raţional
3.7. Transpunerea unei cu exponent număr natural. numerelor raționale;
situaţii reale şi/sau - rezolvare de probleme, de situații-
 Împărţirea numerelor
modelate în limbaj problemă, utilizând aflarea fracţiei
raţionale.
matematic, rezolvarea dintr-un număr, aflarea numărului
 Ordinea efectuării operaţiilor
problemei obţinute, fiind dată fracţia;
şi folosirea parantezelor.
utilizând numere raționale, -scriere și citire a mulțimilor,a
mulțmi, operații cu  Aflarea fracţiei dintr-un mulțimilor de numere;
mulțimi, și interpretarea număr. Aflarea numărului -determinare a cardinalului unei
rezultatelor obținute. fiind dată fracţia. mulțimi finite;
3.8. Reprezentarea  Rezolvarea problemelor în - transcriere a mulțimilor dintr-un
mulțimilor în diverse mulțimea numerelor raționale. mod de definire în altul;
moduri și efectuarea  Mulțimi. Moduri de definire a - determinare cărei mulţimi de numere
operațiilor cu mulțimi în mulțimilor. Relația de mulțimi de obiecte îi aparţine numărul
contexte variate. apartenență. Mulțimi egale. dat, obiectul dat;
3.9. Justificarea şi Submulțimi. Cardinalul - efectuare a operațiilor cu mulțimi(
mulțimii finite. reuniunea, intersecția, diferența);

15
argumentarea  Operații cu mulțimi - rezolvare de probleme aplicând
rezultatelor obţinute în (reuniunea, inter-secția, mulțimi, operații cu mulțimi;
calcule cu numere diferența). - investigare avalorii de adevăr
raționale în diverse (adevăr/fals) a unei afirmaţii simple
contexte. prin prezentarea unor exemple sau
3.10. Investigarea valorii Elemente noi de limbaj contraexemple;
de adevăr(adevăr/fals) a matematic: - justificare şi argumentare a
unei afirmaţii simple prin număr rațional pozitiv, număr rezultatelor obţinute şi a tehnologiilor
prezentarea unor exemple rațional negativ, opusul unui utilizate.
sau contraexemple. număr rațional, inversul unui  Cercetarea cazurilor concrete din
număr rațional nenul, mulțimi situații reale și/sau modelate
egale, submulțime, reuniunea referitoare la numere raționale
mulțimilor, interesecția și soluționarea problemei
mulțimilor, diferența identificate.
mulțimilor.  Realizarea lucrărilor
practice,inclusiv pe teren,
privind aplicarea numerelor
raționale în practică.
 Realizarea investigațiilor privind
utilizarea numerelor raționale în
diverse domenii.
 Realizareaproiectelor de
grup/individuale, privind
aplicarea numerelor raționale în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
numerelor raționale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Aplicații ale
numerelor raționale în
profesiile părinților”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea rapoartelor, IV.Rapoarte şi proporţii  Rezolvarea exerciţiilor și
proporţiilor şi a mărimilor problemelor de:
direct sau invers  Rapoarte. Şiruri de rapoarte -scriere, citire, identificare a
proporţionale în contexte egale. rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor
diverse.  Proporţii. Proprietatea direct sau invers proporţionale în
4.2. Identificarea și aplicarea fundamentală a proporţiei. diverse situaţii;
terminologiei aferente no-  Aflarea unui termen - utilizare a terminologiei aferente
țiunii de raport, proporție, necunoscut al proporţiei. noţiunilor de proporţie, raport,
procent, proporționalitate  Mărimi direct proporţionale. procent, proporţionalitate directă,
în contexte variate,  Mărimi invers proporţionale. proporţionalitate inversă în situaţii
inclusiv în comunicare.  Regula de trei simplă. diverse, inclusiv în cele de
comunicare;

16
4.3. Clasificarea evenimente-  Procente. Aflarea procentelor - calculare a rapoartelor a două
lorutilizând diverse dintr-un număr dat. mărimi de același fel, a două mărimi
criterii.  Aflarea unui număr când diferite și utilizare a lor în rezolvări de
4.4. Reprezentarea unor date cunoaştem procentele din el. probleme;
sub formă de tabele sau de  Aflarea raportului procentual. - rezolvare a problemelor, inclusiv din
diagrame statistice în Probleme. cotidian, în care intervin rapoarte,
vederea colectării,  Elemente de organizare a proporţii, procente, mărimi direct sau
înregistrării, prelucrării şi datelor. Reprezentarea datelor invers proporţionale, media aritmetică
prezentării acestora, prin tabele şi grafice. Grafice și regula de trei simplă;
utilizând, inclusiv, cu bare, grafice circulare. - rezolvare a problemelor de calculare
rapoarte, procente.  Media aritmetică. a concentrației soluției;
4.5. Elaborarea planului de  Elemente de probabilităţi. - reprezentare a unor date sub formă
idei, privind rezolvarea Evenimente: sigure, posibile, de tabele şi/sau de diagrame statistice
problemelor din diverse imposibile(prin exemple în vederea colectării, înregistrării,
domeniiîn care intervin simple). prelucrării şi prezentării acestora,
rapoarte, proporţii, utilizând numere raţionale, inclusiv,
procente, mărimi direct rapoarte, procente;
sau invers proporţionale, - clasificare a evenimentelor utilizând
media aritmetică, regula Elemente noi de limbaj diverse criterii;
de trei simplă și matematic: - justificare şi argumentare a
rezolvarea problemei în raport, rapoarte egale, șir de rezultatelor obţinute şi a tehnologiilor
conformitate cu planul rapoarte egale, proporție, utilizate.
elaborat. mărimi direct proporționale,  Cercetarea cazurilor concrete
4.6. Justificarea unui rezultat mărimi invers proporționale, din situații reale și/sau modelate
sau demers simplu, sus- regula de trei simplă, procent, referitoare la rapoarte, proporții,
ţinerea propriilor idei şi eveniment, eveniment sigur, procente și soluționarea
viziuni, recurgând la eveniment posibil, eveniment problemei identificate.
argumentări. imposibil, grafic cu bare,  Realizarea lucrărilor practice,
4.7. Investigarea valorii grafic circular, media inclusiv pe teren, privind
de adevăr(adevăr/fals) a aritmetică. aplicarea rapoartelor,
unei afirmaţii simple prin proporțiilor și procentelor în
prezentarea unor exemple practică.
sau contraexemple.  Realizarea unor investigații
privind utilizarea rapoartelor,
proporțiilor și procentelor în
diverse domenii.
 Realizarea proiectelor de
grup/individuale, inclusiv
proecte STEM/STEAM, privind
aplicarea rapoartelor,
proporțiilor și procentelor în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
rapoartelor, proporțiilor și
procentelor.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;

17
 proiectul „Rapoarte și
proporții în culinărie”;
 proiectul STEAM „Rapoarte
și proporții în pictură și
arhitectură”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
V.Figuri şi corpuri  Rezolvarea exerciţiilor și
5.1. Identificarea în situații geometrice problemelor de:
reale și/sau modelate și - identificare, descriere verbală şi în
clasificarea după diverse  Figuri geometrice: punct, scris, utilizând terminologia şi
criterii a figurilor dreaptă, plan, semiplan, notaţiile respective a figurilor şi
geometrice studiate. segment, semidreaptă, linie corpurilor geometrice studiate;
5.2. Identificarea și frântă (prezentare prin - reprezentare a figurilor geometrice
aplicarea terminologiei descriere şi desen). plane studiate şi a configuraţiilor
aferente noțiunilor  Lungimea segmentului. geometrice, utilizând instrumentede
geometrice studiate în Segmente congruente. desen, instrumente TICşi aplicarea
diverse contexte, inclusiv Construcția unui segment, reprezentărilor respective în rezolvări
în comunicare. congruent cu cel dat. Mijlocul de probleme;
5.3. Caracterizarea unor segmentului. - determinare a lungimilor de
configuraţii geometrice,  Triunghi, patrulater (pătrat, segmente, perimetrilor, lungimii
utilizând terminologia și dreptunghi, paralelogram, cercului, a ariilor (pătratului,
notațiile specifice. romb, trapez) (prezentare prin dreptunghiului, discului) şi a volumelor
5.4. Utilizarea instrumentelor descriere şi desen). Perimetrul (cubului, paralelipipedului dreptunghic)
dedesen (echer, raportor, triunghiului, patrulaterului. şi exprimarea acestora în unităţi de
compas, riglă) pentru rep-  Poligon. Elemente ale măsură adecvate;
rezentarea în plan a unor poligonului (laturi, vârfuri, - confecţionare din diferite materiale
configuraţii geometrice, a unghiuri, diagonale), interior, a corpurilor şi figurilor geometrice
relaţiilor între figuri; exterior. Perimetrul studiate;
5.5. Confecţionarea din poligonului. - utilizare a raportorului la construirea
diferite materiale a  Aria pătratului, unui unghi, având o măsură dată, la
figurilor plane și a dreptunghiului, (fără construirea bisectoarei unui unghi ;
corpurilor geometrice demonstraţie). - utilizare a riglei și a compasului la
studiate.  Unghiuri. Măsura în grade a construirea unghiului congruent cu cel
5.6. Calcularea şi estimarea unghiurilor. Raportorul şi dat;
măsurilor de unghiuri, a aplicarea lui la calculul - utilizare a riglei și a echerului la
lungimilor, perimetrilor, măsurii unghiului. Construirea construirea dreptelor paralele,
ariilor, volumelor (pentru cu ajutorul raportorului a unui perpendiculare și a mediatoarei unui
figurile geometrice studi- unghi având o măsură dată. segment;
ate, inclusiv, a obiectelor
 Calcule cu măsuri de unghiuri - utilizare a compasului pentru
reale din cotidian), (grade, minute, secunde). construirea cercurilor în diverse
folosind reţele de pătrate, configurații;
 Clasificarea unghiurilor:
formulele cunoscute, -aplicare a proprietăților figurilor și
unghiuri ascuțite, obtuze,
instrumentele adecvate, corpurilor geometrice studiate în
drepte, complementare,
sistemul internaţional diverse domenii;
suplementare, opuse la vârf,
şi/sau cel naţional de - analizare şi interpretare a rezultatelor
adiacente.
măsuri. obţinute prin rezolvarea unor
5.7. Extrapolarea achizițiilor  Unghiuri congruente.
Construirea cu ajutorul riglei probleme practice cu referire la
geometrice dobândite, figurile, corpurile geometrice studiate
utilizând diverse reprezen- și a compasului a unui unghi
congruient cu cel dat. şi la unităţile de măsură relevante;
tări geometrice, pentru - investigare a valorii de adevăr
rezolvarea problemelor  Bisectoarea unghiului.
Construirea cu ajutorul (adevăr / fals) a unei afirmaţii simple
practice simple referitoare prin prezentarea unor exemple,
la perimetre, arii, volume raportorului a bisectoarei unui
contraexemple;
şi, dacă este cazul, unghi.
utilizând transformarea

18
convenabilă a unităţilor de  Drepte concurente, drepte - justificare a unui demers sau rezultat
măsură. paralele şi perpendiculare. matematic obţinut sau indicat cu
5.8. Justificarea unui rezultat  Mediatoarea unui segment. figuri, corpuri geometrice, recurgând
sau demers simplu, Construirea cu ajutorul riglei la argumentări.
susţinerea propriilor idei şi și a echerului a mediatoarei  Cercetarea cazurilor concrete
viziuni, recurgând la segmentului. din situații reale și/sau
argumentări.  Linie curbă. Cerc. Disc. modelate referitoare la figurile
5.9. Investigarea valorii de Elemente ale cercului (centru, geometrice plane și corpurile
adevăr(adevăr/fals) a unei rază, diametru, coardă), studiate și soluționarea
afirmaţii simple prin interior, exterior. Numărul  . problemei identificate.
prezentarea unor exemple Lungimea cercului. Aria  Realizarea lucrărilor practice,
sau contraexemple. discului (fără demonstraţie). inclusiv pe teren, privind
 Cub, paralelipiped aplicarea figurilor geometrice
dreptunghic (cuboid), plane și corpurilor studiate în
piramidă, cilindru circular practică.
drept, con circular drept.  Realizarea investigațiilor

Desfăşurata corpului privind utilizarea figurilor


geometric studiat. Sferă, geometrice plane și corpurilor
corpul sferic. Elemente ale studiate în diverse domenii.
corpurilor (feţe, muchii,  Realizarea unor proiecte de

vârfuri, baze, centru, rază, grup/individuale, inclusiv


diametru, generatoare). proiecte STEM/STEAM, privind
 Volumul cubului şi a aplicarea figurilor geometrice
cuboidului (fără plane și corpurilor studiate în
demonstraţie). situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în

Elemente noi de limbaj predarea-învățarea-evaluarea


matematic: figurilor geomet-rice plane și
Paralelogram, romb, trapez, corpurilor studiate.
unghi,unghiuri ascuțite, obtuze, Produse recomandate:
drepte, complementare,  cazul cercetat, cu aplicații
suplementare, opuse la vârf, practice;
adiacente,bisectoare,  răspunsul oral;
mediatoare, diagonală,  răspunsul scris;
raportor, grade, minute,  problema rezolvată;
secunde, interior, exterior,  itemul scris rezolvat;
diametru, coardă, numărul  schema elaborată;
 , lungimea cercului, arie,  desenul realizatat;
piramidă, cilindru circular  argumentarea orală/în scris;
drept, con circular drept, sferă,  planul de idei;
corpul sferic, generatoare.  proiectul STEM „Corpuri
Notaţiile pentru figurile geometrice în construcțiile din
geometrice: localitatea mea”;
m( <B) – măsura unghiului B,  lucrarea practică pe teren
 - grad, ʹ - minute, ʺ- secunde, „Calcularea ariei terenului de
≡ - congruent, joacă/terenului sportiv”;
 lucrarea de laborator
„Determinarea valorii
numărului  ”.
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

19
LA FINELE CLASEI A VI-a, ELEVUL POATE:

 identifica, citi, scrie, reprezinta, compara și ordona numere naturale, numere întregi, numere
raționale într-o varietate de contexte, inclusiv în comunicare;
 determina cărei mulțimi de numere, obiecte, aparține numărul, obiectul dat;
 identifica, citi, scrie și reprezinta o mulțime dată în diverse moduri;
 aplica criteriile de divizibilitate cu 2,3,5,9,10, descompunerea în factori primi, numerele prime
și compuse la rezolvarea problemelor, inclusiv din cotidian;
 utiliza terminologia și notațiile aferente noţiunilor de număr natural, număr întreg, număr
rațional, raport, proporție, procent, mulțime, divizor, multiplu, criteriu de divizibilitate, elementelor
de geometrie studiate în contexte diverse;
 efectua operațiile de adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent
număr natural cu numere din multimile de numere studiate;
 aplica proprietățile operațiilor aritmetice studiate pentru a eficientiza calcule cu diverse numere;
 rezolva ecuații simple, utilizând proprietăţile operaţiilor aritmetice studiate şi algoritmul de
determinare a componentei necunoscute în cadrul operaţiei indicate, în mulțimile de numere studiate;
 rezolva probleme utilizând metode studiate, probleme de aflare a fracţiei dintr-un număr, de
aflare a numărului fiind dată fracţia, de aflare a p% dintr-un număr, de aflare a unui număr când
cunoaştem procentele din el, de aflare a raportului procentual;
 investiga probleme, situații-problemă, în care se solicită aplicarea operațiilor aritmetice, a
metodelor de rezolvare învățate, organizarea datelor sub formă de tabele şi/sau de diagrame statistice
în vederea colectării, înregistrării, prelucrării şi prezentării acestora, utilizând numere raţionale,
inclusiv, rapoarte, procente;
 reprezinta prin desen şi confecţiona din diferite materiale figurile geometrice plane studiate;
 determina perimetrul poligoanleor, lungimea cercului, ariilor (pătrat, dreptunghi, disc) şi a
volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) utilizând formule cunoscute, Sistemul Internaţional şi/sau
cel naţional de măsuri;
 opera cu măsuri de unghiuri: grade, minute, secunde;
 utiliza instrumentele de desen la construirea dreptelor paralele, perpendiculare, mediatoarei unui
segment, cercului în diverse configurații;
 utiliza raportorul la măsurarea și construirea unghiurilor, la construirea bisectoarei unui unghi;
rigla și compasul la construirea unui unghi congruient cu cel dat;
 aplica terminologia și notațiile aferente figurilor și corpurilor geometrice studiate în diverse
contexte;
 investiga valoarea de adevăr (adevăr/fals) a unei afirmaţii simple prin prezentarea unor exemple
sau contraexemple;
 justifica un demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând propriile idei și
opinii.

Clasa a VII-a

Activităţi și produse de învăţare


Unități de competențe Unități de conținut
recomandate
1.1. Identificarea ş I. Numere reale  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei  Mulţimea numerelor raționale problemelor de:
aferente noțiunii de număr Q. Incluziunile N  Z  Q. - identificare a numerelor naturale,
real în diverse contexte,  Numere zecimale. Numere întregi, raţionale, iraţionale, reale, în
inclusiv în comunicare. zecimale periodice. diverse con-texte;
1.2.Identificarea şi  Reprezentarea numerelor - ordonare, comparare şi reprezentare
clasificarea după diverse raționale pe axă. a numerelor reale pe axa numerelor;
criterii ale elementelor

20
mulțimilor numerice N, Z,  Noţiunea de rădăcină pătrată - scriere a numerelor reale în diverse
Q, I, R. dintr-un număr raţional forme;
1.3. Compararea, nenegativ. Calcularea rădăcinii - transformare de numere zecimale
ordonarea, poziționarea pătrate din numere raţionale periodice în fracții ordinare și invers;
pe axă, reprezentarea în nenegative, utilizând - explicitare a expresiilor cu modul,
diverse forme a calculatorul și/sau utilizând definiția modulului;
numerelor reale. estimarea/rotunjirea. - determinare cărei mulţimi de numere,
1.4. Calcularea rădăcinii  Noţiunea de număr iraţional. obiecte îi aparţine numărul, obiectul
pătrate din numere reale  Noţiunea de număr real. dat;
nenegative, utilizând diverse  Mulţimea numerelor reale. - aplicare a terminologiei și
metode. Incluziunile N  Z  Q  R. simbolurilor aferente noţiunii de
1.5. Explicitarea  Operaţii cu mulţimile număr real și mulțime, inclusiv în
modulului oricărui număr N, Z, Q, R şi submulţimile lor comunicare;
real şi aplicarea (reuniunea, intersecţia, - respectare a ordinii efectuării
proprietăților modulului în diferenţa, produsul cartezian operațiilor, a semnificației
diverse contexte. (cu două mulțimi finite)). parantezelor și utilizare a proprietăților
1.6. Efectuarea operațiilor  Modulul numărului real. operațiilor în efectuarea calculelor în
(adunarea, scăderea, Proprietăţi: mulțimea R;
înmulţirea, împărţirea, - calcul cu numere şi aplicare în
ridicarea la putere cu | a | 0 ; | a | a ; | a | 2  a 2 = | a 2 calcule a algoritmilor şi proprietăţilor
exponent natural, calcularea |; | ab || a || b | ; adecvate;
rădăcinii pătrate), cu numere a |a| - transfer şi extrapolare a soluţiilor
reale, utilizând proprietățile | | , b  0. unor probleme pentru rezolvarea
b |b|
acestora. altora, utilizând numere reale și
1.7.Aplicarea numerelor  Adunarea, scăderea, înmulţirea, mulțimi;
reale și mulțimilor împărţirea, ridicarea la putere -completare şi compunere a unor
numerice studiate în diverse cu exponent natural. succesiuni de numere după reguli
situații reale și/sau Proprietăţi. identificate sau date;
modelate.  Proprietăţile radicalilor: - argumentare a rezultatelor obţinute în
1.8. Justificarea unui ab = a b , a  0, b  0; rezolvarea problemelor;
demers sau rezultat obținut - aplicare a mulțimilor numerice
a a
sau indicat cu numere reale, = , a  0, b  0; studiate și a submulților acestora în
recurgând la argumentări b b diverse domenii;
simple. - introducere a factorilor sub radical,
a 2 = | a |; scoatere a factorilor de sub radical;
( a ) 2 = a, a  0. -justificare a unui demers sau rezultat
 Introducerea factorilor sub matematic obținut sau indicat cu
radical, scoaterea factorilor de numere reale, recurgând la
sub radical. argumentări.
 Cercetarea cazurilor concrete
 Compararea, ordonarea şi
din situații reale și/sau
reprezentarea pe axă a
modelate referitoare la numere
numerelor reale.
reale și soluționarea problemei
identificate.
Elemente noi de limbaj
 Realizarea lucrărilor
matematic:
practice,inclusiv pe teren,
număr irațional, număr real,
privind aplicarea numerelor
număr zecimal periodic,
reale în practică.
rădăcina pătrată a unui număr
 Realizarea investigațiilor
nenegativ, radical, valoarea
privind utilizarea numerelor
radăcinii părtrate, radicali
reale în diverse domenii.
(termeni) asemenea,
 Realizarea unor proiecte de
introducerea factorilor sub
grup/individuale, privind
radical, scoaterea factorilor de
aplicarea numerelor reale în
sub radical.
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor
didactice în predarea-

21
învățarea-evaluarea
numerelor reale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații
practice;
 exercițiu rezolvat;
 problemă rezolvată;
 algoritm aplicat;
 joc didactic „Domino”;
 sofisme rezolvate (cu numere
);
 contraexemplu prezentat;
 proiectul: ”Metode alternative
de calculare a valorii
rădăcinii pătrate dintr-un
număr real”;
 matricea de asociere
completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1.Identificarea și II. Calcul algebric  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea în diverse problemelor de:
contexte a terminologiei  Numere reale reprezentate prin -identificare și utilizare în contexte
aferente calculului algebric. litere. Expresii algebrice. diverse a terminologiei aferente
2.2. Efectuarea de adunări  Operații cu numere reale noțiunii de număr real reprezentate
scăderi, înmulțiri, împărțiri reprezentate prin litere prin litere;
şi ridicări la putere cu (adunarea, scăderea, înmulțirea, - calculare a valorii numerice a
exponent natural ale împărțirea, ridicarea la putere expresii algebrice;
numerelor reale cu exponent natural). -efectuare de adunări, scăderi,
reprezentate prin litere în  Formulele înmulțirii înmulţiri, împărţirişi ridicări la putere
diverse contexte. prescurtate: 𝑎(𝑏 ± 𝑐) = 𝑎𝑏 ± cu exponent natural ale numerelor
2.3.Identificarea în 𝑎𝑐; reale reprezentate prin litere în diverse
enunțuri diverse a (a  b)(c  d )  ac  ad  bc  bd contexte;
formulelor înmulțirii -identificare în enunţuri diverse a
(𝑎 ± 𝑏)2 = 𝑎2 ± 2𝑎𝑏 + 𝑏 2
prescurtate şi utilizarea formulelor calculului prescurtat;
(𝑎 − 𝑏)(𝑎 + 𝑏) = 𝑎2 − 𝑏 2 .
acestora pentru optimizarea -utilizare a formulelor calculului
calculelor.  Descompunerea unei expresii înmulţirii prescurtate pentru
2.4.Calcularea valorii algebrice în produs de factori: optimizarea unor calcule;
numerice a expresii scoaterea factorului comun, - descompunere a unei expresii
algebrice, utilizând calculul aplicarea formulelor de calcul algebrice în produs de factori,
algebric. prescurtat. utilizând scoaterea factorului comun,
2.5. Descompunerea unei gruparea și formulele calculului
expresii algebrice în produs Elemente noi de limbaj prescurtat;
de factori, utilizând matematic: -selectare şi sistematizare din
formulele înmulțirii numere reale reprezentate prin mulţimea de informaţii culese sau
prescurtate și metodele litere, coeficientul numeric, indicate a datelor necesare pentru
studiate. partea literală, termeni rezolvarea problemei de calcul
2.6. Analizarea rezolvării asemenea, expresie algebrică, algebric în diverse situaţii;
unei probleme, situații- valoarea expresiei algebrice, - justificare şi argumentare a
problemă cu calcul algebric formulele înmulțirii prescurtate, rezultatelor obţinute, efectuând calcule
în contextul corectitudinii patratul sumei, patratul cu numere reale reprezentate prin
rezultatului/ rezultatelor. diferenței, diferența patratelor, litere.
2.7. Justificarea descompunerea în produs de  Cercetarea cazurilor concrete
rezultatelor obţinute cu factori, transformări identice. din diverse domenii referitoare
calcul algebric, susținând la calculul algebric și

22
propriile idei și viziuni, soluționarea problemei
recurgând la argumentări. identificate.
 Realizarea investigațiilor
privind utilizarea caculului
algebric în diverse domenii.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea- învățarea-evaluarea
calculului algebric.
Produse recomandate:
 exercițiu rezolvat;
 problemă rezolvată;
 jocul didactic ”Cine
recunoaște formula?”;
 planul de idei elaborat;
 algoritm aplicat;
 contraexemplu prezentat;
 matricea de asociere
completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Identificarea şi III. Funcții  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei şi a  Sistemul cartezian de problemelor de:
notațiilor aferente noțiunii coordonate în plan. Axe. - reprezentare a punctelor în sistemul
de funcție în diverse Originea sistemului, cadrane, cartezian de coordonate, fiind date
contexte. abscisă, ordonată. coordonatele lui și de determinare a
3.2. Definirea unei funcții  Coordonatele punctului. coordonatelor unui punct reprezentat;
utilizând modul sintetic, Identificarea în sistemul -construire a unor exemple de
analitic, grafic. cartezian de coordonate a corespondenţe care sunt funcţii;
3.3.Identificarea și punctului, cunoscând -aplicare în contexte diverse, inclusiv în
formularea de exemple coordonatele lui. Identificarea comunicare, a terminologiei şi notaţiilor
simple de corespondențe coordonatelor punctului dat în aferente noţiunii de funcţie;
care sunt funcții din diverse sistemul cartezian de -scriere, citire, exemplificare a
domenii, inclusiv din viața coordonate. Distanța dintre noţiunilor: corespondenţe care sunt
cotidiană. două puncte din plan. funcţii, funcţie, lege de corespondenţă,
3.4.Reprezentarea în  Noțiunea de funcție. Domeniul domeniu de definiţie (finit, infinit),
diverse moduri: analitic, de definiție, codomeniu (pe codomeniu, mulţime de valori, tabel de
tabelar, grafic, prin exemple simple). Funcții cu valori, diagramă, grafic;
diagrame a unei funcții şi domeniul de definiție finit, -reprezentare în modul analitic, modul
utilizarea acestor infinit. sintetic, modul grafic a unor
reprezentări în rezolvări de  Moduri de definire a funcției. corespondenţe şi/ sau funcţii;
probleme.  Noțiunea graficul funcției. -utilizare a proprietăţilor funcţiilor
3.5.Deducerea  Funcția de gradul I. Funcția studiate în rezolvări de probleme,
proprietăților funcției de constantă. Reprezentarea situaţii-problemă, în studierea unor
gradul I (zerou, semn, grafică. Proprietăți (monotonie, procese fizice, chimice, biolo-gice,
monotonie) prin lectura semnul funcției, zerou, panta economice, sociale modelate prin
grafică și/sau analitică. dreptei). funcţii;
3.6. Utilizarea  Proporționalitate directă. -aplicare a proporționalității directe în
proprietăților funcțiilor în diverse domenii, inclusiv în viața
Reprezentarea grafică.
rezolvări de probleme, Proprietăți. cotidiană;
situații-problemă, în studiul - asociere a unei probleme / situații-
și explicarea unor procese problemă cu un model matematic de tip
Elemente noi de limbaj
fizice, chimice, biologice, funcție;
matematic:
sociale, economice, sistemul cartezian de coordonate - justificare a unui demers sau rezultat
modelate prin funcții. obținut sau indicat cu funcții, recurgând
în plan, axe de coordonate, axa
3.7.Aplicarea absciselor, axa ordonatelor, la argumentări.

23
proporționalității directe în originea sistemului cartezian de  Cercetarea cazurilor concrete din
diverse domenii, inclusiv în coordonate, cadrane, abscisă, situații reale și/sau modelate
viața cotidiană. ordonată, coordonatele referitoare la funcțiile studiate
3.8. Justificarea unui punctului, dependențe și soluționarea problemei
demers sau rezultat obținut funcționale, funcție, mod sintetic identificate.
sau indicat cu funcții, de definire al funcției, mod  Realizarea lucrărilor practice,
recurgând la argumentări. analitic de definire al funcției, inclusiv pe teren, privind
argumentul funcției, valoare aplicarea funcțiilor studiate în
independentă,valoare practică.
dependentă, domeniu de definiție,  Realizarea investigațiilor privind
tabel de valori, codomeniu, legea aplicarea funcțiilor studiate în
de corespondență, mulțimea de diverse domenii.
valori, reprezentare grafică,  Realizarea proiectelor de
funcție numerică, funcție de grup/individuale, inclusiv
gradul I, funcție constantă, proiecte STEM/STEAM, privind
proporționalitate directă, aplicarea funcțiilor, studiate în
graficul funcției, monotonie, situaţii reale şi/sau modelate.
funcție strict crescătoare, funcție  Aplicarea jocurilor didactice în
strict descrescătoare, semnul predarea-învățarea-evaluarea
funcției, zeroul funcției, panta funcțiilor studiate.
dreptei. Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații
practice;
 investigația ”Timpul utilizat
pentru realizarea temei de
acasă în decurs de o
săptămână”;
 exercițiul rezolvat;
 problemă rezolvată;
 proiectul STEM realizat
„Funcții în fizică”;
 proiectul realizat
„Proporționalitatea directă în
viața cotidiană”
 algoritm aplicat;
 model de funcție elaborat;
 grafic trasat al funcței;
 diagramă elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere
completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 proiectul STEM ,,Variația
caracteristicilor meteo pentru
o perioada de 3 luni în
localitatea de baștină”:
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea şi IV. Ecuaţii. Inecuaţii  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei problemelor de:
aferente noțiunilor de  Noţiunea de ecuaţie cu o - rezolvare a ecuaţiilor și inecuațiilor
ecuație şi inecuație în necunoscută. Soluția ecuației. de gradul I cu o necunoscută și
diverse contexte. Mulțimea soluțiilor ecuației. reductibile la acestea;
4.2. Utilizarea  Ecuaţii echivalente. - efectuare a transformărilor
proprietăților relațiilor de Transformări echivalente. echivalente pentru a obţine ecuaţii,
egalitate, inegalitate la inecuaţii echivalente cu cele date;

24
efectuarea transformărilor  Ecuaţii de gradul I cu o - transpunere a unei probleme, situaţii-
echiva-lente. necunoscută (ax+b=0, a,b  R, problemă în limbajul ecuaţiilor ,
4.3. Rezolvarea ecuațiilor a≠0) şi reductibile la acestea. inecuaţiilor, rezolvarea problemei
de gradul I, inecuațiilor de Mulţimea soluţiilor ecuaţiei de obţinuteşi interpretarea rezultatului;
gradul I şi reductibile la gradul I, existenţa, unicitatea - aplicare a proprietăţilor funcţiilor în
acestea, utilizând soluţiei. rezolvarea unor ecuaţii, inecuaţii;
transformările echivalente.  Rezolvarea unor probleme, -creare şi rezolvare a unor probleme
4.4. Analizarea rezolvării inclusiv cu conţinut practic, cu simple pornind de la un model dat:
unei ecuații, inecuații în ajutorul ecuaţiilor. ecuaţie, inecuaţie;
contextul corectitudinii, al  Inegalităţi numerice. - efectuare de reuniuni şi intersecţii cu
simplității, al clarității şi al Proprietăţi. intervale numerice, folosind
semnificației rezultatelor.  Intervale de numere reale. reprezentările pe axa numerelor;
4.5. Efectuarea de Reprezentarea lor pe axă. - transpunere a problemelor cu text în
reuniuni şi intersecții cu Operaţii cu intervale limbaj matematic în contextul
intervale numerice şi (reuniunea, intersecţia). rezolvării ecuaţiilor, inecuaţiilor de
reprezentarea pe axa  Noţiunea de inecuaţie cu o gradul I cu o necunoscută sau
numerelor a rezultatelor necunoscută. Inecuaţii reductibile la acestea;
obținute. echivalente. - justificare a unui demers sau rezultat
4.6. Transpunerea unei  Inecuaţii de gradul I de tipul: obţinut sau indicat cu inegalităţi,
probleme, situații– problemă ax+b<0; ax+b≤0; ax+b>0; ecuaţii, inecuaţii, recurgând la
în limbajul ecuațiilor şi/sau ax+b≥0, a≠0, a, b  R şi argumentări, exemple, contraexemple.
al inecuațiilor de gradul I cu reductibile la acestea.  Cercetarea cazurilor concrete din
o necunoscută, rezolvarea Mulţimea soluţiilor inecuației situații reale și/sau modelate
problemei obţinute şi de gradul I și reprezentarea ei referitoare la ecuațiile, inecuațiile
interpretarea rezultatului. pe axă. studiate și soluționarea
4.7. Crearea şi rezolvarea problemei identificate.
unor probleme pornind de  Realizarea investigațiilor privind
Elemente noi de limbaj
la un model dat: ecuație, matematic: aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor
inecuație. ecuație de gradul I cu studiate în diverse domenii.
4.8. Justificarea unui necunoscută, mulțimea soluțiilor  Realizarea proiectelor de
demers, rezultat obţinut ecuației, ecuații echivalente, grup/individuale, privind
și/sau indicat cu inegalităţi, transformări echivalente, aplicarea ecuațiilor, inecua-țiilor
ecuaţii, inecuaţii, recurgând interval de numere reale, interval studiate în situaţii reale şi/sau
la argumentări, exemple, închis, deschis, interval modelate.
contraexemple. semiînchis, inecuație cu o  Aplicarea jocurilor didactice în

necunoscută, inecuații predarea-învățarea-evaluarea


echivalente, soluție a inecuației, ecuațiilor, inecuațiilor studiate.
mulțimea soluțiilor a inecuației, Produse recomandate:
domeniul valorilor admisibile  cazul cercetat cu aplicații
(DVA) al ecuației. practice;
 exercițiul rezolvat;
 problemă rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 planul de idei elaborat;
 proiectul realizat „ Aplicarea
ecuațiilor de gradul I cu o
necunoscută în diverse
domenii”;
 matricea de asociere
completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea și V. Noţiuni geometrice.  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei şi a Recapitulare şi completări problemelor de:
notaţiilor aferente figurilor - exersare cu elementele studiate de
logică matematică;

25
geometrice studiate în  Elemente de logică -identificare și aplicare a terminologiei
diverse contexte. matematică.Noțiunea de aferente elementelor de logică
5.2. Clasificarea figurilor propoziție. Propoziţii matematică studiate;
geometrice studiate după generale şi particulare -clasificare şi comparare a figurilor
diverse criterii. (pe exemple simple). geometrice studiate;
5.3. Reprezentarea în plan Negarea unei propoziţii - reprezentare în plan a figurilor geo-
a figurilor geometrice (pe exemple simple). metrice studiate, utilizând
studiate, utilizând Valoarea de adevăr instrumentele de desen, calculatorul şi
instrumentele de desen şi (adevăr / fals) a unei aplicarea reprezentărilor respective în
aplicarea reprezentărilor propoziţii. Exemple rezolvări de probleme;
respective în rezolvări de simple de utilizare a - aplicare a proprietăţilor figurilor
probleme. operatorilor logici „şi”, geometrice studiate în diverse
5.4. Aplicarea proprietăţilor „sau”, „nu”, „dacă- domenii;
figurilor geometrice studiate atunci”, a termenilor „cel creare şi rezolvare a unor probleme
-
în diverse domenii. mult”, „cel puţin”, simple pornind de la un model geo-
5.5. Transpunerea unei „unii”, „toţi”, „oricare ar metric indicat;
prolbeme, situaţii- problemă fi”, „există”. - analizare şi interpretare a rezultatelor
în limbajul geometric,  Noţiuni geometrice obţinute prin rezolvarea unor probleme
rezolvarea problemei fundamentale (punct, practice cu referire la figurile
obţinute şi interpretarea dreaptă, plan, distanța geometrice studiate şi launităţile de
rezultatului. dintre două puncte, măsură relevante;
5.6.Alegerea reprezentărilor măsura unghiului). - construire a unor secvenţe simple de
geometrice adecvate în  Dreaptă.Puncte coliniare. raţionament deductiv, rezolvare a unor
vederea optimizării Semidreaptă. Segment. probleme simple de demonstraţie;
calculelor cu măsuri de  Unghi.Definiţie, notaţii, -investigare a valorii de adevăr a unei
unghiuri. elemente. Clasificarea afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
5.7. Selectarea şi unghiurilor: unghiuri ajutorul exemplelor, contraexemplelor,
sistematizarea din ascuțite, drepte, obtuze, demonstraţiilor.
mulţimea de informaţii unghiuri opuse la vârf,  Cercetarea cazurilor concrete din
culese sau indicate a datelor unghiuri adiacente, situații reale și/sau modelate
necesare pentru rezolvarea unghiuri complementare, referitoare la figurile geometrice
problemei de geometrie în unghiuri suplementare. studiate și soluțio-narea
situaţii reale şi/sau Măsura unghiului. problemei identificate.
modelate, rezolvarea Calcule cu măsuri de  Realizarea lucrărilor practice,
problemei obţinute/ date. unghiuri (grade, minute, inclusiv pe teren, privind
5.8. Aplicarea transformă- secunde). aplicarea figurilor geometrice
rilor geometrice studiate  Propoziţii matematice. studiate în practică.
(simetria față de un punct, Noţiunile de definiţie,  Realizarea investigațiilor privind
simetria față de o dreaptă) axiomă, teoremă, utilizarea figurilor geometrice
pentru a identifica și explica ipoteză, concluzie, studiate în diverse domenii.
fenomene, procese. demonstraţie,  Realizarea proiectelor de
5.9. Justificarea unui consecință. grup/individuale, inclusiv
demers, rezultat obţinut  Teorema reciprocă. proiecte STEM/STEAM, privind
și/sau indicat cu figuri Exemplu, aplicarea figurilor geometrice
geometrice, recurgând la contraexemplu. studiate în situaţii reale şi/sau
argumentări, exemple,  Metoda reducerii la modelate.
contraexemple. absurd.  Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
 Drepte paralele. Criterii
figurilor geometrice studiate.
de paralelism.
Produse recomandate:
 Drepte perpendiculare.
 cazul cercetat, cu aplicații
Distanța de la un punct la practice;
o dreaptă.  problemă rezolvată;
 Simetria faţă de un  planul de idei;
punct, simetria faţă de o  desenul;
dreaptă. Proprietăţi.  argumentarea orală/în scris;

26
Elemente noi de limbaj  lucrarea practică pe teren
matematic: ”Calcularea măsurilor
propoziție, propoziție unghiurilor”;
particulară, propoziție generală,  matricea de asociere
negarea unei propoziții, completată;
operatori logici „şi”, „sau”,  proiectul STEAM„Simetria în
„nu”, „dacă-atunci”, termenii arte”;
„oricare ar fi”, „există” ,  proiectul STEM „Simetria în
definiție, axiomă, teoremă, natură”;
criteriu, ipoteză, concluzie,  harta conceptuală elaborată la
demonstrație, consecință, capitol;
teorema reciprocă, unghiuri  testul sumativ rezolvat.
interne alterne, unghiuri interne
de aceiași parte a secantei,
unghiuri externe alterne,
unghiuri externe de aceiași parte
a secantei, unghiuri
corespondente, axioma lui
Euclid, simetria faţă de un punct,
centrul de simetrie, simetria faţă
de o dreaptă, axă de simetrie.
6.1. Recunoaşterea VI. Triunghiuri congruente  Rezolvarea exerciţiilor și
triunghiurilor  Triunghi. Definiţie, problemelor de:
congruente și a cazurilor elemente, clasificarea - identificare a segmentelor,
de congruență a triunghiurilor. unghiurilor, triunghiurilor congruente
triunghiurilor în contexte  Relaţia de congruenţă. în configuraţii geometrice reale şi/sau
diverse.  Segmente congruente. modelate;
6.2. Reprezentarea prin  Unghiuri congruente. - stabilire a relaţiei de congruenţă între
desen a figurilor studiate  Triunghiuri congruente. două triunghiuri, utilizând criteriile de
şi confecţionarea din  Cazurile de congruenţă congruenţă;
diferite materiale a a triunghiurilor. - aplicarea criteriilor decongruenţă a
figurilor geometrice şi  Construcţia (utilizând triunghiurilor, a metodei triunghiurilor
relaţiilor studiate. rigla ş compasul) a congruente în rezolvarea problemelor
6.3. Transpunerea în diverse;
triunghiurilor după
limbaj specific cazurile LUL, ULU, - justificare a unui demers sau rezultat
geometriei a unor obţinut sau indicat în contextul
LLL.
probleme, situaţii-prob- congruenţei triunghiurilor, recurgând
 Inegalități în triunghi.
lemă şi rezolvarea la argumentări, demonstraţii, exemple,
problemelor obţinute.  Criteriile de congruenţă contraexemple;
6.4.Elaborarea planului de pentru triunghiurile - rezolvare a problemelor simple de
rezolvare a problemei dreptunghice (cu demonstraţie, de construirea unor
demonstraţie).
referioare la utilizarea secvenţe simple de raţionament
metodei triungiurilor  Metoda triunghiurilor deductiv;
congruente, a proprie- congruente. - investigare a valorii de adevăr a unei
tăţilor triunghiurilor în  Bisectoarea unui unghi. afirmaţii, propoziţii;
contexte variate și Proprietatea bisectoarei - creare şi rezolvare a unor probleme
rezolvarea problemei în (cu demonstrație). simple, pornind de la un model
conformitate cu planul. Construcția bisectoarei geometric indicat.
6.5.Aplicarea cazurilor de unui unghi cu ajutorul  Cercetarea cazurilor concrete din
congruenţă a triunghiu- riglei şi compasului. situații reale și/sau modelate
rilor în rezolvări de  Mediatoarea unui referitoare la triunghiuri și
probleme. segment. Proprietatea congruența acestora și
6.6.Analizarea şi mediatoarei(cu soluționarea problemei
interpretarea demonstrație). identificate.
rezultatelor obţinute prin Construcția mediatoarei  Realizarea lucrărilor practice,
rezolvarea unor unui segment cu ajutorul inclusiv pe teren, privind
probleme practice cu riglei şi compasului.

27
referire la figurile  Linii importante în aplicarea triunghiurilor
geometrice şi la unităţile triunghi. Mediana în congruente în practică.
de măsură studiate. triunghi. Bisectoarea  Realizarea investigațiilor privind
6.7.Justificarea unui de- triunghiului. Înălțimea utilizarea triunghiurilor și a
mers sau rezultat obţinut triunghiului. Mediatoarea triunghiurilor congruente în
sau indicat cu triunghiului. Proprietăți. diverse domenii.
triunghiuri, recurgând la  Suma măsurilor  Realizarea unor proiecte de
argumentări, unghiurilor unui grup/individuale, inclusiv
demonstraţii. triunghi.Teorema proiecte STEM/STEAM, privind
6.8. Construirea unor unghiului exterior (cu aplicarea triunghiurilor în
secvenţe simple de demonstrație). situaţii reale şi/sau modelate.
raţionament deductiv.  Proprietăţile triunghiului  Aplicarea jocurilor didactice în
6.9. Investigarea valorii de isoscel (cu demonstraţie). predarea- învățarea-evaluarea
adevăr a unei afirmaţii,  Proprietățile triunghului triunghiurilor.
propoziţii, inclusiv cu echilateral (cu Produse recomandate:
ajutorul exemplelor, demonstraţie).  cazul cercetat, cu aplicații
contraexemplelor.  Linia mijlocie în practice;
triunghi. Proprietăţi (cu  problema rezolvată;
demonstraţie).  planul de idei elaborat;
 Triunghiul dreptunghic.  desenul;
Proprietăţile triunghiului  argumentarea orală/în scris;
dreptunghic: lungimea  demonstrația;
medianei  lucrarea practică pe teren
corespunzătoare ”Calcularea distanțelor până la
ipotenuzei, proprietatea un punct inaccesibil, a
triunghiului drept- înălțimii unui obiect”;
unghic cu un unghi de 30  matricea de asociere
0 completată;
(cu demonstraţie).  harta conceptuală elaborată la
Elemente noi de limbaj capitol;
matematic:  testul sumativ rezolvat.
relația de congruență, triunghiuri
congruente, cazuri de congruență
LUL, ULU, LLL a triunghiurilor,
triunghi dreptunghic, catetă,
ipotenuză, unghi exterior, linii
importante în triunghi, mediana
triunghiului, bisectoarea
triunghiului,mediatoarea
triunghiului, înălțimea
triunghiului, linia mijlocie în
triunghi.

Anexă
privind notațiile şi simbolurile figurilor geometrice

Punct – A,B,C, ...; Dreaptă – a,b,c,... sau AB, CD, ...


Plan -  ,  ,  , ... sau (ABC), sau (A,a), sau (AB,C); Semiplan – [a,C, (a,C;
Semidreaptă – [AB, (AB; Segment – [AB], (AB), [AB), (AB];
Lungimea segmentului – AB; Unghi - ABC;
Măsura unghiului - m(ABC); Triunghi - ABC;
Cerc – C(O;r) sau C(A;AB) ; Arc de cerc - AB sau ALB;
Lungimea arcului de cerc - l AB ; Măsura arcului de cerc – m(AB); Disc
- D(O;r);

28
Perimetru PABC ; PABCD ; Semiperimetru – p;
Aria - AABC ; AABCD ; Al ; Ab ; At ; Volumul – V;
Înălţimea - ha , h[ AB ] ;h- pentru figurigeometriceMediana - m a sau m[ AB ] ;
plane, H – pentru corpuri geometrice;
Bisectoarea - ba sau b[ AB ] ; Mediatoarea -  a sau  [ AB ]

LA FINELE CLASEI A VII-a, ELEVUL POATE:


 identifica, scrie, citi, reprezinta pe axă, compara și ordona numere naturale, întregi, raționale,
iraționale, reale în diverse situații;
 efectua în diverse situații reale și/sau modelate operații cu numere reale (adunare, scădere,
înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent natural, extragerea rădăcinii pătrate);
 aplica proprietățile studiate ale modulului unui număr real în diferite contexte pentru a efectua
operațiile solicitate;
 aplica proprietățile studiate ale rădăcinii pătrate în diferite contexte;
 utiliza formulele de calcul prescurtat pentru optimizarea transformărilor algebrice;
 recunoaște în diverse contexte funcția și elementele ei;
 reprezinta grafic, analitic funcția de gradul I;
 formula exemple de funcții de gradul I din diverse domenii, inclusiv din viața cotidiană;
 rezolva probleme simple din cotidian, utilizând ecuații/inecuații de gradul I cu o necunoscută;
 identifica și aplica elementele de logică matematică studiate în diverse contexte;
 identifica în diverse configurații noțiunile geometrice fundamentale;
 selecta perechile de triunghiuri congruente în diverse situații;
 utiliza metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de probleme;
 utiliza proprietățile studiate ale triunghiurilor, inclusiv ale triunghiului dreptunghic, în
rezolvări de probleme din diverse domenii;
 reprezenta pe desen, utilizând instrumentele de desen și instrumentele TIC, figurile geometrice
studiate;
 determina perimetrul triunghiului, lungimii liniei mijlocii, utilizând proprietățile/formulele
învățate;
 utiliza instrumente geometrice la construirea dreptelor paralele, perpendiculare, a unghiurilor, a
bisectoarei unui unghi, a mediatoarei unui segment;
 recunoaște în mediul înconjurător figuri simetrice față de un punct, față de o dreaptă;
 identifica și aplica în diverse situații translația și proprietățile acesteia;
 identifica și utiliza termenii specifici și notațiile aferente conceptelor de număr natural, întreg,
rațional,irațional, real, specifici ecuației, inecuației, calculului algebric, funcției și elementelor de
geometrie studiate și a simbolurilor matematice aferente în contexte diverse;
 investigha valoarea de adevăr (Adevăr/Fals) a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul
exemplelor, contraexemplelor;
 justifica un rezultat, recurgând la argumentări, demonstrații,susținând propriile opinii și idei.

Clasa a VIII-a
Activităţi și produse de învăţare
Unități de competențe Unități de conținut
recomandate
1.1 . Identificarea și  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei I. Numere reale.Recapitulare şi problemelor de:
aferente numărului real completări - identificare în diverse contexte a
în situaţii reale şi/sau numerelor naturale, întregi,
modelate. raţionale, iraţionale, reale, puterilor,

29
1.2 . Recunoașterea în  Mulţimea numerelor reale. radicalilor şi a proprietăţilor
diverse enunţuri şi Modulul numărului real. acestora;
exemplificarea în Proprietăţi: - aplicare a terminologiei aferente
diverse contexte a | a | 0 ; numărului real în situaţii reale
numerelor reale, a şi/sau modelate, inclusiv în
puterilor, radicalilor şi
| a | a ; comunicare;
proprietăţilor acestora. | a |2  a 2 - ordonare, comparare şi
1.3. Ordonarea, reprezentare a numerelor reale pe
a |a|
compararea şi | | , b  0. axă;
reprezentarea nume- | ab || a || b | ; b | b | - scriere a numerelor reale în
relor reale pe axă.  Operaţii cu numere reale. diverse forme;
1.4. Aplicarea  Puteri cu exponent natural. - determinare a cărei mulţimi de
moduluilui numărului Proprietăţi (cu demonstraţie). numere, obiecte îi aparţine numărul,
real și a proprietăților  Puteri cu exponent întreg. obiectul dat;
acestuia în diverse Proprietăţi. - calcul cu numere reale şi aplicare
situații.  Rădăcină pătrată.Extragerea în calcule a algoritmilor şi
1.5. Alegerea formei de rădăcinii pătrate. Estimarea prin proprietăţilor studiate;
reprezentare a unui rotunjire a valorii rădăcinii - efectuare de rotunjiri şi estimări
număr real şi utilizarea pătrate. în calcule cu numere reale, cu
de algoritmi pentru
 Proprietăţi ale rădăcinii pătrate. mărimi;
optimizarea calculului
 Introducerea factorului sub - evidenţiere a avantajelor folosirii
cu numere reale.
radical. Scoaterea factorilor de proprietăţilor operaţiilor cu numere
1.6. Operarea cu reale;
sub radical.
numere reale pentru - rezolvare de probleme şi situaţii-
efectuarea calculelor cu
Elemente noi de limbaj matematic: problemă, utilizând numere reale și
numere reale în diverse
putere cu exponent întreg, regulile operații cu numere reale;
contexte, utilizând
de calcul cu puteri cu exponent - justificare şi argumentare a
proprietățile operațiilor rezultatelor obţinute şi a
întreg.
studiate și a tehnologiilor de calcul utilizate;
semnificațiilor - formare a obişnuinţei de a
parantezelor. verifica dacă o problemă este sau
1.7. Clasificarea după nu determinată, investigând
diverse criterii a valoarea de adevăr a rezultatului
elementelor mulţimilor obținut;
numerice N, Z,Q, R. - justificare a unui demers sau
1.8. Investigarea rezultat matematic obţinut sau
valorii de adevăr a unei indicat cu numere reale, recurgând
afirmaţii, propoziţii cu la argumentări, demonstraţii.
numere reale, inclusiv  Cercetarea studiilor de caz
cu ajutorul exemplelor, referitoare la numere reale și
contraexemplelor. soluționarea problemei identificate.
1.9. Justificarea unui  Realizarea unor lucrări practice
demers sau rezultat privind aplicarea numerelor reale în
obţinut sau indicat cu practică.
numere reale,recurgând  Realizarea unor investigații
la argumentări, privind utilizarea numerelor reale în
demonstraţii. diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale privind aplicarea
numerelor reale în situaţii reale
şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
numerelor reale.
Produse recomandate:

30
 cazul cercetat cu aplicații
practice;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
II. Calculul algebric  Rezolvarea exerciţiilor și
2.1. Identificarea și  Numere reale reprezezentate prin problemelor de:
aplicarea terminologiei litere. - identificare și aplicare a
aferente calculului  Operaţii cu numere reale terminologiei aferente calculului
algebric în contexte reprezentate prin litere. algebric în contexte diverse;
diverse.  Formule de calcul prescurtat: - creare şi rezolvare a unor
2.2. Efectuarea de (a  b)  a  2ab  b ;
2 2 2 probleme utilizând litere în locul
adunări scăderi, numerelor necunoscute;
înmulţiri, împărţiri şi (a  b)( a  b)  a 2  b 2 ; - efectuare de adunări, scăderi,
ridicări la putere cu (a  b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3 înmulţiri, împărţiri şi ridicări la
exponent natural ale putere cu exponent natural ale
numerelor reale a  b  (a  b)(a  ab  b ) .
3 3 2 2
numerelor reale reprezentate prin
reprezentate prin litere.  Metode de descompunere în litere în diverse contexte;
2.3. Identificarea în factori: - identificare în enunţuri a
enunţuri diverse a - descompunerea în factori formulelor calculului prescurtat şi
formulelor calculului folosind factorul comun ; utilizare a acestora pentru
prescurtat şi utilizarea - descompunerea în factori folosind simplificarea unor calcule;
acestora pentru metoda grupării; - descompunere a unei expresii
simplificarea unor - descompunerea în factori folosind algebrice în produs de factori
calcule. formulele de calcul prescurtat. utilizând, inclusiv, formulele
2.4. Descompunerea  Transformări identice ale calculului prescurtat;
unei expresii algebrice în expresiilor algebrice. - transformare a expresiilor
produs de factori, algebrice utilizând elementele
utilizând metoda Elemente noi de limbaj matematic: studiate de calcul algebric;
adecvată. cubul sumei, cubul diferenței, suma - investigare a valorii de adevăr a
2.5.Analizarea cuburilor, diferența cuburilor. unei afirmaţii, propoziţii prin
rezolvării unei probleme, demonstraţii, cu ajutorul
situaţii-problemă în exemplelor, contraexemplelor.
contextul corectitudinii,  Cercetarea cazurilor concrete din
al simplităţii, al clarităţii diverse domenii referitoare la
şi al semnificaţiei calculul algebric și soluționarea
rezultatelor. problemei identificate.
2.6. Investigarea valorii  Realizarea unor investigații
de adevăr a unei privind utilizarea caculului
afirmaţii, propoziţii algebric în diverse domenii.
privind calculul algebric,  Aplicarea jocurilor didactice în
inclusiv cu ajutorul predarea-învățarea-evaluarea
exemplelor, calculului algebric.
contraexemplelor, Produse recomandate:
demonstraţiilor.  exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

31
3.1. Identificarea în III. Şiruri. Funcţii  Rezolvarea exerciţiilor și
diverse enunţuri şi  Noţiunea de şir numeric. problemelor de:
aplicarea în contexte  Moduri de definire a unui şir. - utilizare a regulilor date pentru a
diverse a terminologiei şi  Clasificarea şirurilor ( şiruri construi şiruri;
notaţiilor aferente finite, şiruri infinite, şiruri - construire a unor exemple de
noţiunii de şir, funcţie. monotone). dependenţe funcţionale, funcţii;
3.2. Clasificarea şirurilor,  Noţiunea de funcţie. Dependenţe - identificare și aplicare în contexte
funcţiilor după diverse funcţionale. Moduri de definire a diverse, inclusiv în comunicare, a
criterii. funcţiei. terminologiei, notaţiilor aferente
3.3. Identificarea și  Graficul funcţiei. noţiunii de şir, funcţie;
descrierea unor şiruri,  Funcţia de gradul I. Proprietăţi - scriere, citire, exemplificare a
dependenţe funcţionale în (zerou, semn, monotonie). Panta noţiunilor şir, dependenţă
situaţii reale şi/sau dreptei. funcţională, funcţie, lege de
modelate.  Funcția constantă. corespondenţă, domeniu de definiţie
3.4.Reprezentarea în
 Proporţionalitatea directă. (finit, infinit), codomeniu, mulţime
diverse moduri (analitic, de valori, tabel de valori, diagramă,
 Funcţia de forma
sintetic, grafic) a unor grafic;
corespondenţe şi/ sau k
f : R   R  , f ( x)  , k  R  - reprezentare în diverse moduri
funcţii în scopul x (analitic, sintetic, grafic) a unor
caracterizării acestora. Proprietăţi (semn, monotonie) ale corespondenţe şi/ sau funcţii;
3.5. Extrapolarea funcţiei. - lectură grafică/analitică și
funcțiilor studiate și  Funcţia determinare a proprietăților funcției;
aproprietăţilor acestora f : R  R , f ( x )  x . - aplicare a proprietăţilor funcţiilor
pentru rezolvarea în rezolvări de probleme;
problemelor, situaţiilor- Proprietăţi (zerou, semn, - utilizare a funcţiilor și șirurilor
problemă din diverse monotonie). studiate în rezolvări de probleme,
domenii. situaţii-problemă din diverse
3.6. Deducerea Elemente noi de limbaj matematic: domenii, inclusiv pentru studierea
proprietăţilor funcţiei șir numeric, șir numeric finit, șir și exemplificarea unor procese
studiate (zerouri, semn, numeric infinit, formula termenului fizice, chimice, biologice,
monotonie) prin lectura de rangul n al șirului, șir numeric economice, istorice, sociale;
grafică şi/sau analitică. strict crescător, șir numeric - justificare a unui demers sau
3.7. Utilizarea funcţiilor crescător, șir numeric strict rezultat matematic obţinut sau
și șirurilor studiate în indicat cu studiul şirurilor,
descrescător, șir numeric
rezolvări de probleme, funcţiilor, recurgând la argumentări,
situaţii-problemă, în descrescător, șir numeric constant,
demonstraţii;
studierea și explicarea șir numeric monoton, ecuația - investigare a valorii de adevăr a
unor procese fizice, graficului funcției, proporționalitate unei afirmaţii, propoziţii cu ajutorul
chimice, biologice, inversă, hiperbola, funcția radical. demonstraţiilor, a exemplelor,
economice, istorice contraexemplelor.
sociale și/sau
antreprenoriale .  Cercetarea unor cazuri concrete din
3.8. Investigarea valorii situații reale și/sau modelate
de adevăr a unei afirmaţii, referitoare la șirurile, funcțiile
propoziţii privind șirurile studiate și soluționarea problemei
numerice și funcții, identificate.
inclusiv cu ajutorul  Realizarea unor lucrări practice,
exemplelor, inclusiv pe teren, privind aplicarea
contraexemplelor, funcțiilor studiate în practică.
demonstraţiilor.  Realizarea unor investigații privind
aplicarea șirurilor, funcțiilor
studiate în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/ STEAM, privind aplicarea

32
șirurilor, funcțiilor, studiate în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
șirurilor, funcțiilor studiate.
Produse recomandate:
 investigația ”Schimbarea
temperaturii aerului într-o
săptămână”;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 graficul trasat al funcței;
 proiectul STEM ”Funcții în
sport”;
 proiectul ”Funcții în fizică”;
 diagrama elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea în IV.Ecuaţii. Inecuaţii. Sisteme  Rezolvarea exerciţiilor și
diverse enunţuri şi  Noţiunea de ecuaţie de gradul I problemelor de:
aplicarea în diverse cu o necunoscută. Recapitulare şi - identificare în diverse enunţuri şi
contexte a completări. aplicare, în diverse contexte a
terminologiilor, a  Noţiunea de ecuaţie de gradul I terminologiilor, notaţiilor aferente
notaţiilor aferente cu două necunoscute. noţiunilor de ecuaţie, inecuaţie,
noţiunilor de ecuaţie, Reprezentarea geometrică a sistem;
inecuaţie, sistem. ecuaţiei de gradul I cu două - aflare a soluțiilor ecuaţiilor
4.2. Evaluarea şi necunoscute. Panta dreptei. liniare, inecuațiilor cu o necunoscută,
analizarea rezolvării  Noţiunea de sistem de două a sistemelor de ecuații și inecuații în
unei ecuaţii, inecuaţii, ecuaţii de gradul I cu două diverse contexte;
sistem în contextul necunoscute.Transformări - reprenzentare grafică a soluţiilor
corectitudinii, al echivalente. ecuaţiilor de gradul I cu una şi două
simplităţii, al clarităţii şi  Metode de rezolvare a sistemelor necunoscute;
al semnificaţiei de două ecuaţii de gradul I cu - efectuare a transformărilor
rezultatelor. două necunoscute (metoda echivalente pentru a obţine ecuaţii,
4.3. Rezolvarea tipurilor reducerii, metoda substituţiei, inecuaţii, sisteme echivalente cu cele
studiate de ecuații, metoda grafică). date;
inecuații, sisteme în  Rezolvarea problemelor cu text - rezolvare a sistemelor de două
diverse contexte. cu ajutorul ecuaţiilor şi/sau ecuaţii de gradul I cu două
4.4. Transpunerea unei sistemelor de ecuaţii. necunoscute prin diverse metode:
probleme, situaţii-  Inegalităţi numerice. Proprietăţi. metoda reducerii, metoda substituţiei,
problemă în limbajul  Intervale de numere reale. metoda grafică;
ecuaţiilor, inecuaţiilor Operaţii cu intervale (reuniunea, - transpunere a unei probleme,
şi/sau al sistemelor, intersecţia). situaţii-problemă în limbajul
rezolvarea problemei
 Noţiunea de inecuaţie de gradul I ecuaţiilor, inecuaţiilor şi/sau al
obţinute şi sistemelor, rezolvarea problemei
cu o necunoscută.
interpretarea rezul- obţinute şi interpretare a rezultatului;
 Rezolvarea inecuaţiilor de gradul
tatului. - creare şi rezolvare a unor
I cu o necunoscută.
4.5. Obţinerea de probleme simple pornind de la un
ecuaţii, inecuaţii,  Noţiunea de sistem de inecuaţii
model dat: ecuaţie, inecuaţie, sistem;
de gradui I cu o necunoscută.
sisteme, utilizând - efectuare de reuniuni şi intersecţii
transformările  Rezolvarea sistemelor de
cu intervale numerice şi reprzentare
inecuaţii de gradul I cu o
echivalente, rezolvarea pe axă a rezultatelor obţinute;
necunoscută.

33
ecuațiilor, inecuațiilor și - justificare a unui demers sau
sistemelor obținute. Elemente noi de limbaj matematic: rezultat obţinut sau indicat cu
4.6. Crearea şi ecuație cu două necunoscute, soluție inegalităţi, ecuaţii, inecuaţii, sisteme
rezolvarea unor a ecuației cu două necunoscute, recurgând la argumentări,
probleme simple pornind domeniul valorilor admisibile a unei demonstraţii, exemple,
de la un model dat: contraexemple;
ecuații cu două necunoscute, graficul
ecuaţie, inecuaţie, - utilizarea tipurilor studiate de
sistem. ecuației, dreapta soluțiilor ecuației, ecuații, inecuații și sisteme, pentru a
4.7. Aplicarea sistem de două ecuații cu două rezolva probleme din diverse
proprietăţilor funcţiilor necunoscute, soluție a sistemului de domenii;
în rezolvarea unor două ecuații cu două necunoscute, - aplicare a proprietăţilor funcţiilor
ecuaţii, inecuaţii, mulțimea soluțiilor sistemului de în rezolvarea unor ecuaţii, inecuaţii,
sisteme. ecuații, sisteme echivalente, metoda sisteme în diverse contexte.
4.8. Utilizarea tipurilor  Cercetarea unor cazuri concrete din
substituției, metoda reducerii, metoda
studiate de ecuații, situații reale și/sau modelate
inecuații și sisteme, grafică, sistem de inecuații de gradul referitoare la ecuațiile, inecuațiile,
pentru a rezolva I cu o necunoscută, soluție a sistemele studiate și soluționarea
probleme din diverse sistemului de inecuații de gradul I cu problemei identificate.
domenii: fizică, chimie, o necunoscută, mulțimea soluțiilor  Realizarea unor investigații privind
economie etc. sistemului de inecuații de gradul I cu aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor,
4.9. Justificarea unui o necunoscută. sistemelor studiate în diverse
demers sau rezultat domenii.
matematic obţinut sau  Realizarea unor proiecte de
indicat cu inegalităţi, grup/individuale, privind aplicarea
ecuaţii, inecuaţii, sisteme ecuațiilor, inecua-țiilor, sistemelor
recurgând la studiate în situaţii reale şi/sau
argumentări, modelate.
demonstraţii, exemple,  Aplicarea jocurilor didactice în
contraexemple. predarea-învățarea-evaluarea
ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor
studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 gafice trasate pentru sisteme de
ecuații;
 proiectul „Aplicații ale ecuațiilor,
inecuațiilor, sistemelor de ecuații în
diverse domenii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea în V. Ecuaţii de gradul II  Rezolvarea exerciţiilor și
diverse enunţuri şi  Noţiunea de ecuaţie de gradul II problemelor de:
aplicarea în diverse cu o necunoscută; - identificare în diverse enunţuri şi
contexte a termino-  Rezolvarea ecuaţiilor de forma aplicare în diverse contexte a
logiei, a notaţiilor ax 2  c  0, a  0, a, c  R ; terminologiei, notaţiilor aferente
aferente noţiunii de noţiunii de ecuaţie de gradul II cu o
ecuaţie de gradul II cu o  Rezolvarea ecuaţiilor de forma necunoscută;
necunoscută. ax 2  bx  0, a  0, a, b  R ; - recunoaștere în diverse contexte a
5.2. Evaluarea şi  Rezolvarea ecuaţiilor de forma componentelor ecuației de gradul II;
analizarea rezolvării - clasificare a ecuaţiilor de gradul
unei ecuaţii de gradul II a( x  m)( x  n)  0, a  R  . II după diverse criterii;

34
în contextul  Rezolvarea ecuaţiilor de gradul II - identificare și rezolvare a
corectitudinii, al cu o necunoscută, forma diferitor tipuri de ecuaţii de gradul II
simplităţii, al clarităţii şi completă. cu o necunoscută şi reductibile la
al semnificaţiei  Rezolvarea ecuaţiilor de gradul acestea în contexte reale și/sau
rezultatelor. II, forma redusă. modelate;
5.3. Transpunerea unei  Relaţiile între soluţii şi - descompunere în factori a
probleme, situaţii- coeficienţi: teorema lui Viete; expresiei de forma
problemă în limbajul reciproca teoremei lui Viete. ax 2  bx  с, a  0, a, b, с  R şi aplicare a
ecuaţiilor de gradul II cu  Descompunerea în produs de astfel de descompuneri în rezolvări de
o necunoscută sau factori a expresiei de forma probleme;
reductibile la acestea,
ax 2  bx  с, a  0, a, b, с  R . - transpunere a unei probleme,
rezolvarea problemei situaţii-problemă în limbajul
obţinute şi  Rezolvarea problemelor prin
aplicarea ecuațiilor de gradul II. ecuaţiilor de gradul II cu o
interpretarea rezul- necunoscută sau reductibile la acestea,
tatului. rezolvarea problemei obţinute şi
5.4. Clasificarea Elemente noi de limbaj matematic:
ecuație de gradul II cu o necunos- interpretarea rezultatului;
ecuaţiilor de gradul II - aplicare a ecuațiilor de gradul II
după diverse criterii. cută; coeficienții ecuației de gradul II
la studiul altor discipline;
5.5. Rezolvarea cu o necunoscută; ecuație de gradul - soluționare şi creare de ecuaţii de
ecuațiilor de gradul II în II, forma incompletă; ecuație de gradul II cu o necunoscută, utilizând
diverse contexte, gradul II, forma redusă; teorema lui Viete şi/sau reciproca
utilizând metoda
discriminantul ecuației de gradul II teoremei lui Viete;
rațională.
cu o necunoscută; delta; formula de - investigarea valorii de adevăr
5.6. Aplicarea relațiilor
rezolvare a ecuaţiei de gradul II; şi/sau justificarea unui demers sau
lui Viete în rezolvări și
rezultat matematic obţinut sau indicat
creări de ecuații de relațiile lui Viete.
cu ecuaţii, recurgând la argumentări,
gradul II.
demonstrații, exemple,
5.7. Justificarea unui
contraexemple.
demers sau rezultat
 Cercetarea unor cazuri concrete din
obţinut sau indicat cu
situații reale și/sau modelate
ecuaţii, recurgând la
referitoare la ecuațiile de gradul II
argumentări,
studiate și soluționarea problemei
demonstrații.
identificate.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea ecuațiilor de gradul II
studiate în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale,inclusiv proiecte
privind aplicarea ecuațiilor de
gradul II studiate în situaţii reale
şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
ecuațiilor de gradul II studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 exercițiu rezolvat;
 problemă rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 proiectul ”Aplicații ale ecuației
de gradul doi în diverse domenii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;

35
 testul sumativ rezolvat.
6.1.Recunoașterea în VI. Figuri geometrice plane.  Rezolvarea exerciţiilor și
diverse contexte și Recapitulare şi completări problemelor de:
aplicarea în diverse  Elemente de logică matematică: - recunoaștere în diverse contexte
situații a elementelor de enunţ, propoziţie (simplă, și aplicare în diverse situații a
logică matematică compusă), definiţie, axiomă, elementelor de logică matematică
studiate. teoremă, consecinţă, teorema studiate;
6.2. Recunoașterea în reciprocă, ipoteză, concluzie, - identificare, descriere verbală şi
diverse contexte și demonstraţie, valoarea de în scris, utilizând terminologia şi
aplicarea în diverse adevăr, contraexemplu. notaţiile respective a noţiunilor
situații a terminolo-giilor  Triunghiuri. Clasificarea triun- geometrice studiate în diverse
și notațiilor aferente ghiurilor. Liniile importante în contexte;
figurilor geometrice triunghi. Proprietăţi. - clasificare şi comparare a
studiate.  Cercul. Elementele cercului. figurilor geometrice studiate;
6.3.Identificarea, Discul. Elementele discului. - reprezentare în plan a figurilor
descrierea verbală şi în  Poziţia relativă a unei drepte faţă geometrice studiate, utilizând
scris, utilizând de un cerc/disc. instrumentele de desen, instrumentele
terminologia şi notaţiile  Unghi la centru. Arce de cerc. TIC şi aplicare a reprezentărilor
respective a noţiunilor  Unghi înscris în cerc. respective în rezolvări de probleme;
geometrice studiate în - analiză şi interpretare a
diverse contexte. Elemente noi de limbaj matematic: rezultatelor obţinute prin rezolvarea
6.4. Clasificarea şi dreaptă exterioară cercului, dreaptă unor probleme practice cu referire la
compararea figurilor figurile geometrice studiate şi la
tangentă la cerc, dreaptă secantă la
geometrice studiate după unităţile de măsură relevante;
diverse criterii. cerc, unghi la centru, arc mic de - justificare a unui demers sau
6.5. Reprezentarea în cerc, arc mare de cerc, capetele rezultat obţinut sau indicat cu figuri
plan a figurilor arcelor, arce complementare, măsura geometrice, recurgând la argumentări,
geometrice studiate, unui arc, unghi înscris în cerc. demonstraţii;
utilizând instrumentele - construire a unor secvenţe
de desen, instrumentele simple de raţionament deductiv,
TIC şi aplicarea rezolvare a unor probleme simple de
reprezentărilor demonstraţie;
respective în rezolvări de - investigare a valorii de adevăr a
probleme. unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
6.6. Aplicarea figurilor ajutorul exemplelor,
geometrice studiate și a contraexemplelor;
proprietăţilor acestora în - aplicare a figurilor figurilor
diverse domenii, în geometrice studiate și a proprietăţilor
situaţii reale şi/sau acestora în diverse domenii, inclusiv
modelate. în viața cotidiană.
6.7. Justificarea unui  Cercetarea unor cazuri concrete din
demers sau rezultat situații reale și/sau modelate
obţinut sau indicat cu referitoare la figurile geometrice
figuri geometrice, studiate și soluționarea problemei
recurgând la argumen- identificate.
tări, demonstraţii.  Realizarea unor lucrări practice,
6.8. Construirea unor inclusiv pe teren, privind aplicarea
secvenţe simple de figurilor geometrice studiate în
raţionament deductiv. practică.
6.9. Investigarea valorii  Realizarea unor investigații privind
de adevăr a unei utilizarea figurilor geometrice
afirmaţii, propoziţii studiate în diverse domenii.
referitoare la figurile  Realizarea unor proiecte de
geometrice studiate, grup/individuale, inclusiv proiecte
inclusiv cu ajutorul STEM/ STEAM, privind aplicarea
exemplelor,
contraexemplelor.

36
figurilor geometrice studiate în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
figurilor geometrice studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 problemă rezolvată;
 planul de idei elaborat;
 desenul;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;
 lucrarea practică pe teren
„Determinarea figurilor geometrice
în curtea școlii”;
 proiectul STEAM „Aplicații ale
figurilor geometrice în design”;
 matricea de asociere completată;
 modele ale figurilor geometrice
studiate;
 harta conceptuală elaborată la
capitol/unitate de învățare;
 testul sumativ rezolvat.
7.1.Identificarea în VII. Triunghiuri asemenea  Rezolvarea exerciţiilor și
diverse situații și  Segmente proporţionale. problemelor de:
aplicarea terminologiei  Teorema lui Thales. - identificare în diverse situații și
și notațiilor aferente  Triunghiuri asemenea. aplicare a terminologiei și notațiilor
asemănării  Teorema fundamentală a aferente asemănării triunghiurilor;
triunghiurilor. asemănării. - identificare a triunghiurilor
7.2. Identificarea  Criterii de asemănare a asemenea în configuraţii geometrice
triunghiurilor asemenea triunghiurilor. reale şi/sau modelate;
în configuraţii  Criterii de asemănare a - stabilire a relaţiei de asemănare
geometrice reale şi/sau triunghiurilor dreptunghice. între două triunghiuri utilizând
modelate.  Aplicaţii. criteriile de asemănare;
7.3.Stabilirea relaţiei de - aplicare a criteriilor de asemănare
asemănare între două a triunghiurilor în rezolvarea
Elemente noi de limbaj matematic:
triunghiuri prin diverse raportul a două segmente, segmente problemelor diverse, inclusiv din
metode. viața cotidiană;
7.4.Aplicarea metodei proporționale, teorema lui Thales,
- justificare a unui demers sau
asemănării triunghiurilor triunghiuri asemenea, coeficientul de rezultat obţinut sau indicat în
pentru rezolvarea unor asemănare, teorema fundamentală a contextul asemănării triunghiurilor,
probleme practice şi/sau asemănării, criteriile de asemănare a recurgând la argumentări, exemple,
din diverse domenii. două triunghiuri, criteriile de contraexemple, demontraţii;
7.5. Justificarea unui asemănare a două triunghiuri - rezolvare a problemelor simple
demers sau rezultat
dreptunghice. de demonstraţie, de construire a unor
obţinut sau indicat în secvenţe simple de raţionament
contextul asemănării deductiv;
triunghiurilor, recur- - investigare a valorii de adevăr a
gând la argumentări, unei afirmaţii, propoziţii;
demonstraţii. - creare şi rezolvare a unor
7.6.Construirea unor probleme simple pornind de la un
secvenţe simple de model geometric indicat.
raţionament deductiv. - elaborare a unor planuri de
7.7. Elaborarea
planului de idei privind
rezolvarea unor

37
probleme practice, acţiuni pentru rezolvarea unor
aplicând metoda probleme din practică, utilizând
triunghiurilor asemenea metoda triunghiurilor asemenea.
și rezolvarea prob-lemei  Cercetarea unor cazuri concrete
în conformitate cu planul din situații reale și/sau modelate
elaborat. referitoare la triunghiuri asemenea
7.8. Investigarea valorii și soluționarea problemei
de adevăr a unei identificate.
afirmaţii, propoziţii cu  Realizarea unor lucrări
asemănarea triun- practice, inclusiv pe teren, privind
ghiurilor, inclusiv cu aplicarea triunghiurilor asemenea
ajutorul exemplelor, în practică.
contraexemplelor,  Realizarea unor investigații
demonstrației. privind utilizarea triunghiurilor
asemenea în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
triunghiurilor asemenea în situaţii
reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
triunghiurilor asemenea.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 problemă rezolvată;
 planul de idei;
 desenul;
 modele ale figurilor geometrice;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;
 proiectul STEM „Aplicații ale
asemănării triungiurilor în
construcții”;
 lucrarea practică pe teren
„Aplicații ale asemănării
triunghiurilor în activitatea
practică”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
8.1. Recunoaşterea şi VIII. Relaţii metrice  Rezolvarea exerciţiilor și
descrierea elementelor în triunghiul dreptunghic problemelor de:
unui triunghi  Proiecţii ortogonale pe o dreaptă. - identificare a triunghiurilor drept
dreptunghic în  Teorema înălţimii (cu demon- unghice şi a elementelor acestuia în
configuraţii geometrice straţie). configuraţii geometrice reale şi/sau
reale si/sau modelate.  Teorema catetei(cu demon- modelate;
8.2. Aplicarea relaţiilor straţie). - aplicare a relaţiilor metrice într
metrice într-un triunghi  Teorema lui Pitagora(cu un triunghi dreptunghic pentru
dreptunghic pentru demonstraţie). Aplicaţii. determinarea unor elemente ale
determinarea unor  Elemente de trigonometrie în acestuia;
elemente ale acestuia. triunghiul dreptunghic: sinusul, - justificare a unui demers sau
8.3. Identificarea și cosinusul, tangenta şi cotangenta rezultat obţinut sau indicat cu relaţii
apliarea în diverse unui unghi ascuţit. metrice în triunghiul dreptunghic,
contexte a terminologiei

38
şi notaţiilor aferente  Valorile sinusului, cosinusului, recurgând la argumentări,
triunghiului dreptunghic tangentei şi cotangentei pentru demonstraţii;
și a relațiilor metrice    - rezolvare a problemelor simple
studiate . unghiurile de 30 ,45 ,60 . de demonstraţie, de construire a unor
8.4. Justificarea unui  Rezolvarea triunghiului secvenţe simple de raţionament
demers sau rezultat dreptunghic. deductiv;
obţinut sau indicat cu - calculare şi utilizare a valorilor
relaţii metrice în Elemente noi de limbaj matematic: sinusului, cosinusului, tangentei şi
triunghiul dreptunghic, proiecția ortogonală a unei figuri pe cotangentei unghiului de
recurgând la o dreaptă,teorema înălțimii, media 30  ,45  , 60  în rezolvări de probleme;
argumentări, geometrică, teorema catetei, teorema - iniţiere şi realizare a unor
demonstraţii. lui Pitagora, reciproca teoremei lui investigaţii/explorări utilizând
8.5. Construirea unor Pitagora, sinusul unui unghi ascuțit, achitiţiile matematice referitoare la
secvenţe simple de
cosinusul unui unghi ascuțit, triunghiurile dreptunghice în diverse
raţionament deductiv în domenii.
contextul relaţiilor tangenta unui unghi ascuțit,
- extrapolare a relațiilor metrice în
metrice în triunghiul cotangenta unui unghi ascuțit.
triunghiul dreptunghic studiate și a
dreptunghic. elementelor de trigonometrie pentru
8.6. Calcularea şi rezolvarea problemelor din diverse
utilizarea în diverse domenii.
domenii ale valorilor  Cercetarea unor cazuri concre
sinusului, cosinusului, din situații reale și/sau modelate
tangentei şi cotangentei referitoare la relațiile metrice în
unghiului de triunghiurile dreptunghice și
30  ,45  ,60  . soluționarea problemei identificate.
8.7. Extrapolarea  Realizarea unor lucrări practice,
relațiilor metrice studiate inclusiv pe teren, privind aplicarea
și a elemen-telor de relațiilor metrice în triunghiurile
trigonometrie pentru dreptunghice în practică.
rezolvarea problemelor  Realizarea unor investigații
din diverse domenii. privind utilizarea relațiilelor metrice
8.8. Iniţierea şi în triunghiurile dreptunghice în
realizarea unor diverse domenii.
investigaţii/explorări  Realizarea unor proiecte de
utilizând achitiţiile grup/individuale, inclusiv proiecte
matematice referitoare la STEM/STEAM, privind aplicarea
triunghiurile relațiilor metrice în triunghiurile
dreptunghice, inclusiv în dreptunghice în situaţii reale şi/sau
domeniul antreprenorial. modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
relațiilor metrice în triunghiurile
dreptunghice.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 problemă rezolvată;
 planul de idei;
 desenul;
 modele ale figurilor geometrice;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;
 proiectul STEM „Aplicații ale
relațiilor metrice în construcții”;
 lucrarea practică pe teren
„Construcția triunghiurilor

39
dreptunghice utilizând relațiile
metrice studiate”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
9.1. Identificarea, IX. Patrulatere. Poligoane  Rezolvarea exerciţiilor și
clasificarea după  Noțiunea de poligon. Poligoane problemelor de:
diverse criterii și convexe. Elemente. - clasificare a figurilor geometrice
reprezentarea în plan a  Noțiunea de patrulater. studiate;
patrulaterelor, Elemente. Patrulatere convexe. - reprezentare în plan a figurilor
poligoanelor.  Paralelogramul.Elemente, geometrice studiate, utilizând
9.2. Identificarea şi proprietăţi, criterii. instrumentele de desen, și/sau
aplicarea terminologiei,  Paralelograme particulare: instrumente TIC şi aplicarea
a notaţiilor aferente -dreptunghiul, elemente, reprezentărilor respective în rezolvări
noţiunilor de poligon proprietăţi, criterii; de probleme;
patrulater în diverse -rombul, elemente, proprietăţi, - aplicare a patrulaterelor,
contexte. criterii; poligoanelor și a proprietăţilor
9.3.Aplicarea - pătratul, elemente, proprietăţi, acestora în diverse domenii;
proprietăţilor criterii. - analizare şi interpretare a
triunghiurilor și  Trapezul, elemente, clasificare, rezultatelor obţinute prin rezolvarea
patrulaterelor în proprietăţi. unor probleme din practică cu referire
rezolvări de probleme,  Linia mijlocie a trapezului. la figurile geometrice studiate şi la
situaţii-problemă din Proprietatea liniei mijlocii (cu unităţile de măsură relevante;
diverse domenii. demonstraţie). - construire a unor secvenţe simple
9.4. Transpunerea unei  Noțiunea de poligon regulat. de raţionament deductiv, rezolvare a
probleme, situaţii- Elemente. Poligoane regulate: unor probleme simple de
problemă referitoare la triunghiul echilateral, pătratul, demonstraţie;
patrulatere și/sau hexagonul regulat. - investigare a valorii de adevăr a
poligoane în limbajul unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
geometric, rezolvarea Elemente noi de limbaj matematic: ajutorul exemplelor,
problemei obţinute şi contraexemplelor;
poligon convex, hexagon, criteriile
interpretarea paralelogramului, trapez, bazele - justificare a unui demers sau
rezultatului.
trapezului, laturi laterale rezultat matematic obţinut sau indicat
9.5. Investigareavalorii (neparalele) ale trapezului, trapez cu triunghiuri, patrulatere, poligoane,
de adevăr a unei recurgând la argumentări,
isoscel, trapez dreptunghic, înălțimea
afirmaţii, propoziţii cu trapezului, diagonala trapezului, demonstraţii.
caracter geometric linia mijlocie a trapezului, poligon  Cercetarea unor cazuri concrete din
referitoare la patrulatere regulat, hexagon regulat, apotema situații reale și/sau modelate
și poligoane. poligonului regulat. referitoare la patrulatere și
9.6. Construirea unor pologoane studiate și soluționarea
secvenţe simple de problemei identificate.
raţionament deductiv în  Realizarea unor lucrări practice,
contextul patrulaterelor inclusiv pe teren, privind aplicarea
studiate. patrulaterelor și pologoanelor
9.7. Elaborarea studiate în practică.
planului de rezolvare a  Realizarea unor investigații privind
problemei referitoare la aplicarea patrulaterelor și
patrulaterele și pologoanelor studiate în diverse
poligoanele studiate în domenii.
contexte variate și  Realizarea unor proiecte de
rezolvarea problemei în grup/individuale, inclusiv proiecte
conformitate cu planul. STEM/STEAM, privind aplicarea
9.8. Justificarea unui patrulaterelor și pologoanelor
demers sau rezultat studiate în situaţii reale şi/sau
obţinut sau indicat cu modelate.
patrulatere, poligoane, Produse recomandate:

40
susținând propriile idei și  problema rezolvată;
viziuni, recurgând la  demonstrația;
argumentări,  cazul cercetat, cu aplicații
demonstraţii. practice;
 investigația ”Poligoane regulate
în tehnică”:
 schema elaborată;
 algoritmul aplicat;
 jocul TANGRAM;
 puzzle geometric;
 planul de idei;
 proiectul STEAM „Poligoane și
patrulatere în design”;
 lucrare practică pe teren
„Aplicații ale patrulaterelor și
poligoanelor în curtea școlii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
10.1.Recunoașterea şi X. Vectori în plan  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei,  Translaţia. Proprietăţi. Aplicaţii. problemelor de:
a notaţiilor aferente  Noţunea de vector. Clasificarea - identificare şi aplicare a
noţiunilor de vector și vectorilor. Modulul vectorului. terminologiei, a notaţiilor aferente
translație în diverse  Operaţii cu vectori: suma (regula noţiunii de vector, noțiunii de
contexte. triunghiului, regula translație în diverse contexte;
10.2.Identificarea și paralelogramului), diferenţa, - aplicații ale translației în situații
aplicarea translației în produsul vectorului cu un număr, reale și/sau modelate;
situații reale și/sau descompunerea vectorului după - identificare a unor elemente de
modelate. doi vectori necoliniari. geometrie vectorială în diverse
10.3. Recunoaşterea  Aplicaţii (în geometrie, în fizică, contexte;
unor elemente de în viață). - efectuare a operaţiilor cu vectori;
geometrie vectorială în - aplicare a vectorilor şi a
diverse contexte. Elemente noi de limbaj matematic: proprietăţilor lor în diverse domenii,
10.4. Operarea cu translația, segment orientat, vector inclusiv în rezolvări de probleme
vectori în situații reale nul, vectori egali, modulul (lungimea) practice.
și/sau modelate.  Cercetarea unor cazuri concrete din
vectorului, vectori coli-niari,
10.5.Extrapolarea situații reale și/sau modelate
vectorilor şi a adunarea vectorilor, rezultanta referitoare la vectori și soluționarea
proprietăţilor lor pentru vectorilor, regula triunghiului, regula problemei identificate.
rezolvarea problemelor paralelogramului, scăderea  Realizarea unor investigații privind
din diverse domenii, vectorilor, înmulțirea vectorilor cu utilizarea vectorilor în diverse
inclusiv probleme din un număr real, descompunerea domenii.
fizică și din practica  Realizarea unor proiecte de
vectorului după doi vectori
cotidiană. grup/individuale, inclusiv proiecte
10.6.Justificarea unui necoliniari, vectori unitari.
STEM/ STEAM, privind aplicarea
demers sau rezultat vectorilor în situaţii reale şi/sau
obţinut sau indicat cu modelate.
vectori, recurgând la  Aplicarea jocurilor didactice în
argumentări, predarea-învățarea-evaluarea
demonstraţii. vectorilor.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 problemă rezolvată;
 investigația ”Vectorii în viața
mea”;

41
 planul de idei elaborat;
 desenul;
 argumentarea orală/în scris;
 proiectul „Vectorii în fizică”.
 proiectul STEAM ”Translația în
design”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A VIII-a, ELEVUL POATE:

 identifica, scrie, urilizând diverse forme, citi, compara și ordona numere reale în diverse
situații și contexte;
 efectua operațiile studiate cu numere reale, inclusiv operațiile cu numere reale reprezentate
prin litere, în situații modelate și/sau reale;
 transforma expresii algebrice, utilizând formulele de calcul prescurtat și metodele studiate de
descompunere în factori;
 identifica în situații reale și/sau modelate șiruri numerice și dependențe funcționale;
 clasifica șiruri, funcții, ecuații, inecuații, sisteme, figuri geometrice studiate după diverse
criterii date sau selectate;
 extrapola proprietățile șirurilor și a funcțiilor studiate pentru a rezolva probleme din diverse
domenii;
 identifica în diverse enunţuri şi aplica în diverse contexte terminologiile și notaţiile aferente
noţiunilor matematice studiate;
 identifica și rezolva în diverse contexte tipurile studiate de ecuații, inecuații și sisteme;
 identifica în diverse contexte și descrie verbal şi/sau în scris, utilizând terminologia şi notaţiile
respective, noţiunile geometrice studiate și proprietățile acestora;
 clasifica şi compara figurile geometrice studiate după diverse criterii;
 reprezenta în plan figurile geometrice studiate, utilizând instrumentele de desen, calculatorul,
instrumentele TIC şi aplica reprezentările respective în rezolvări de probleme;
 calcula măsuri de unghiuri (utilizând raportorul, elementele de trigonometrie, criteriile de
asemănare studiate), lungimi de segmente, perimetre ale figurilor, arii ale pătratelor și
dreptunghiurilor în situații reale și/sau modelate;
 aplica criteriile și proprietățile figurilor geometrice studiate în diverse contexte;
 identifica în diverse contexte și utiliza translația în diverse domenii, inclusiv în rezolvări de
probleme practice;
 identifica în diverse contexte și utiliza vectorii şi operațiile cu vectori în diverse domenii,
inclusiv în rezolvări de probleme practice;
 investiga valoarea de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii utilizând exemple, contraexemple;
 justifica un demers/rezultat obţinut sau indicat, recurgând la argumentări, demonstraţii,
susținând propriile idei și opinii.

42
Clasa a IX-a

Activităţi și produse de învăţare


Unități de competențe Unități de conținut
recomandate
1.1. Identificarea, I. Mulţimea numerelor reale.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
clasificarea după diverse Recapitulare şi completări de:
criterii și reprezentarea în  Noţiunea de număr real. - identificare a numerelor naturale,
diferite forme a Reprezentarea numerelor întregi, raţionale, iraţionale, reale, puteri,
elementelor mulţimilor N reale pe axă. Incluziunile radicali şi a proprietăţilor acestora în
, Z , Q, R. N  Z  Q  R. diverse contexte;
1.2.Identificarea și - scriere a numerelor reale în diverse
 Modulul numărului real.
forme;
Proprietăţi: | a | 0 ; | a | a
utilizarea terminologiei
aferente noţiunii de număr - determinare cărei mulţimi de
; | a |  a =| a |;
real în diverse contexte.
2 2 2 numere îi aparţine numărul dat;
- calcul cu numere reale şi aplicare în
1.3. Operarea cu numere | ab || a || b | ; calcule a modulului, algoritmilor și
reale pentru efectuarea
calculelor în situații reale a |a| proprietățiilor studiate;
| | , b  0. - ordonare, comparare şi
și/sau modelate. b |b|
1.4.Aplicarea algoritmilor reprezentare a numerelor reale pe axă;
 Compararea numerelor - efectuare de estimări și rotunjiri în
de calcul cu numere reale reale. Operaţii aritmetice cu
în rezolvări de probleme, a calcule cu numere, cu mărimi;
numere reale. Proprietăţi. - aplicare a numerelor reale în diverse
operațiilor cu numere reale  Puteri cu exponent întreg.
și proprietăților acestora în situații reale și/sau modelete;
Proprietăţi. - rezolvare de probleme şi situaţii
diferite situaţii.
 Radicali de ordinul doi. problemă, utilizând numere reale și
1.5. Aplicarea modulului
Proprietăţi. Raţionalizarea operații cu numere reale;
numărului real şi a
numitorilor de forma - justificare şi argumentare a
proprietăţilor acestuia în
rezolvări de probleme. a b , a b . rezultatelor obţinute şi a tehnologiilor de
1.6. Explorarea Elemente noi de limbaj calcul utilizate;
estimărilor şi rotunjirilor matematic: - formare a obişnuinţei de a verifica
pentru verificarea raționalizare. dacă o problemă este sau nu
corectitudinii unor calcule determinată, investigând valoarea de
cu numere reale în diverse adevăr a rezultatului obținut;
contexte. - justificare aunui demers sau rezultat
1.7. Justificarea unui obţinut sau indicat cu numere reale,
demers sau rezultat recurgând la argumentări, demonstraţii.
obţinut sau indicat cu  Cercetarea cazurilor concrete din
numere reale, recurgând la situații reale și/sau modelate
argumentări, referitoare la numere reale și
demonstraţii. soluționarea problemei identificate.
 Realizarea unor lucrări practice,
inclusiv pe teren, privind aplicarea
numerelor reale în practică.
 Realizarea unor investigații privind
utilizarea numerelor reale în diverse
domenii.
 Realizarea unor proiecte de grup/indi-
viduale, privind aplicarea numerelor
reale în situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
numerelor reale.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;

43
 schema elaborată;
 sofisme matematice rezolvate;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 investigația „Puterile în diverse
domenii”;
 proiectul „Numerele reale în viața
mea”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1. Identificarea şi II. Rapoarte algebrice  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei şi a  Noţiunea de raport algebric. de:
notaţiilor aferente noţiunii Domeniul valorilor - determinare a valorilor numerice ale
de raport algebric în diverse admisibile (DVA). unor expresii algebrice pentru diferite
contexte.  Amplificarea, simplificarea valori ale variabilelor;
2.2. Determinarea valorlor rapoartelor algebrice. - aplicare a algoritmilor de calcul,
numerice ale unor expresii  Operaţii aritmetice cu utilizând proprietăţile operaţiilor cu
algebrice pentru diferite rapoarte algebrice. rapoarte algebrice;
valori ale variabilelor.  Identitate. Expresii identic - efectuarede transformări identice
2.3. Utilizarea de analogii egale. ale expresiilor algebrice în domeniul
în efectuarea operţiilor cu  Transformări identice ale valorilor admisibile ale acestora;
fracţii ordinare şi rapoarte expresiilor algebrice. - identificare şi aplicare a
algebrice.  Demonstraţia unor identităţi terminologiei aferente noţiunii de raport
2.4. Aplicarea simple. algebric în diverse contexte;
algoritmilor de calcul, - determinare a DVA a expresiilor
utilizând proprietăţile algebrice şi a rapoartelor algebrice;
operaţiilor cu rapoarte Elemente noi de limbaj - aplicare a rapoartelor algebrice în
algebrice în rezolvări de matematic: diverse domenii.
probleme. raport algebric, numărătorul  Cercetarea cazurilor concrete din
2.5. Efectuarea de raportului, numitorul raportului, diverse domenii referitoare la calculul
transformări idenrtice ale domeniul valorilor admisibile algebric și soluționarea problemei
expresiilor algebrice în (DVA), identitate, expresii identificate.
domeniul valorilor identic egale, transformări  Realizarea unor investigații privind
admisibile acestora. identice. utilizarea calculului algebric în diverse
2.6. Evaluarea şi domenii.
analizarea unei probleme,  Aplicarea jocurilor didactice în
situaţii- predarea-învățarea-evaluarea calculului
problemă în contextul algebric.
corectitudinii, al Produse recomandate:
simplităţii, al clarităţii şi al  răspunsul oral;
semnificaţiei rezultatelor.  răspunsul scris;
2.7. Justificarea unui  exercițiul rezolvat;
demers sau rezultat  problema rezolvată;
obţinut sau indicat cu  schema elaborată;
calcul algebric , recur-  algoritmul aplicat;
gând la argumentări,  matricea de asociere completată;
demonstraţii.  harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Recunoașterea şi III. Funcţii  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei, a  Noţiunea de funcţie. Moduri de:
notaţiilor aferente noţiunii de definire a unei funcţii. - construire a unor exemple de
de funcţie în diverse  Graficul funcţiei. Lectură dependenţe funcţionale, funcţii;
contexte. grafică. Transformări ale - aplicare în contexte diverse,

44
3.2. Identificarea unor graficelor funcţiilor: inclusiv în comunicare, a terminologiei,
dependenţe funcţionale în translaţia paralelă cu axele de notaţiilor aferente noţiunii de funcţie;
situaţii reale şi/sau coordonate. - reprezentare în diverse moduri
modelate, inclusiv de tipul  Proprietăţi ale funcţiei (analitic, sintetic, grafic) a unor
funcţiei de gradul II. (zerouri, monotonie, semn, corespondenţe şi/ sau funcţii;
3.3. Transpunerea în extreme). - deducere analitică/prin lectură
limbajul funcţiilor a  Funcţia de gradul II. Cazuri grafică a proprietăţilor unei funcții;
diferitor situaţii din viața particulare ale funcției de - trasare a graficelor funcțiilor;
cotidiană și din alte gradul II. Graficul funcției de - utilizare a algoritmului de studiu al
domenii. gradul II. Proprietăţile funcţiilor studiate în rezolvări de
3.4. Trasarea graficului funcției de gradul II: zerouri, probleme, situaţii-problemă, în studierea
unei funcții, inclusiv a monotonie, semn, extreme. unor procese fizice, chimice, biologice,
unei funcții de gradul II,  Funcţia economice, sociale modelate prin funcţii;
și deducerea
f : R  R , f  x   x . Graficul - transpunere în limbajul funcţiilor a
3
proprietăţilor funcţiei diferitor situaţii din viața cotidiană și din
(zerouri, semn, și proprietăţile ei (zerou, alte domenii;
monotonie,extreme) prin monotonie, semn). - investigare a valorii de adevăr a
lectura grafică şi/sau unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
analitică. Elemente noi de limbaj ajutorul exemplelor, contraexemplelor.
3.5. Aplicarea matematic:  Cercetarea cazurilor concrete din
proprietăților funcţiei de funcția de gradul II, graficul situații reale și/sau modelate
gradul II în rezolvări de funcției de gradul II, parabola, referitoare la funcțiile studiate și
ecuaţii, inecuaţii, ramurile parabolei, vârful soluționarea problemei identificate.
probleme, situaţii- parabolei, axa de simetrie a  Realizarea unor lucrări practice,
problemă, în studiul unor parabolei, translația paralelă a inclusiv pe teren, privind aplicarea
procese fizice, chimice, graficului în raport cu axele de funcțiilor studiate în practică.
biologice, economice, coordonate, puncte de extrem,  Realizarea unor investigații privind
sociale, modelate prin extremele funcției. aplicarea funciilor studiate în diverse
funcţii. domenii.
3.6. Justificarea unui  Realizarea unor proiecte de
demers sau rezultat obţinut grup/individuale, inclusiv proiecte
sau indicat cu referire la STEM/STEAM, privind aplicarea
funcţii, recurgând la funcțiilor studiate în situaţii reale
argumentări, demonstrații. şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea funcțiilor
studiate.
Produse recomandate:
 răspunsul oral;
 răspunsul scris;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația ”Elemente ale graficelor
funțiilor studiate în construcțiile din
localitate„ ;
 grafice trasate;
 algoritmul aplicat;
 proiectul STEM ”Funcțiile în
tehnică”;
 proiectul STEAM ”Funcțiile în
arte”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

45
4.1. Identificarea şi IV. Ecuaţii, inecuații , sisteme Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei, a  Noţiunea de ecuaţie. de:
notaţiilor aferente Transformări echivalente. - identificare şi aplicare a
noţiunilor de ecuaţie,  Ecuaţii de forma ax  b  0 , terminologiei, a notaţiilor aferente
inecuație, sistem de a, b  R . noţiunilor de ecuaţie, inecuație, sistem
ecuaţii, sistem de inecuații, de ecuaţii, sistem de inecuații;
în diverse contexte.  Ecuaţii de gradul II cu o - determinare a soluțiilor ecuaţiilor,
4.2.Rezolvarea ecuațiilor, necunoscută. Relații între inecuaţiilor, sistemelor de tipurile
inecuațiilor și/sau a soluții și coeficienți. studiate;
sistemelor de tipurilor  Ecuaţii raționale cu o - efectuare a transformărilor
studiate necunoscută. echivalente pentru a obţine ecuaţii,
4.3.Transpunerea unei  Sisteme de două ecuaţii de inecuaţii, sisteme echivalente cu cele
probleme, situaţii- gradul I cu două necunoscute. date;
problemă în limbajul  Metode de rezolvare a - determinare a soluțiilor sistemelor
ecuaţiilor şi/sau sistemelor sistemelor de două ecuaţii de de două ecuaţii de gradul I cu două
de ecuaţii, rezolvarea gradul I cu două necunoscute necunoscute prin diverse metode:
problemei obţinute şi (metoda reducerii, metoda metoda reducerii, metoda substituţiei,
interpretarea rezultatului. substituţiei, metoda grafică). metoda grafică;
4.4. Selectarea și  Rezolvarea problemelor cu - transpunere a unei probleme,
aplicarea metodei text cu ajutorul ecuaţiilor şi situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor,
adecvate de rezolvare a /sau sistemelor de ecuaţii. inecuaţiilor şi/sau al sistemelor,
ecuaţiilor, inecuațiilor și a  Inecuații de gradul I cu o rezolvarea problemei obţinute şi
sistemelor de necunoscută. interpretarea rezultatului;
ecuaţii/inecuații.  Inecuații de gradul II cu o - determinare a soluțiilor ecuaţiilo
4.5. Aplicarea ecuaţiilor și necunoscută. raționale cu o necunoscută;
sistemelor de ecuaţii la  Metoda intervalelor. - aplicare a metodei intervalelor la
rezolvarea problemelor.  Sisteme de inecuații de rezolvarea inecuaţiilor raționale cu o
4.6.Crearea şi rezolvarea gradul I necunoscută;
unor probleme simple cu o necunoscută. - creare şi rezolvare a unor probleme
pornind de la un model  Inecuații raționale cu o simple pornind de la un model dat:
dat: ecuaţie, inecuaţie, necunoscută. ecuaţie, inecuaţie, sistem.
sistem. - justificare a unui demers sau
Elemente noi de limbaj
4.7. Justificarea unui matematic: rezultat obţinut sau indicat cu
demers sau rezultat ecuaţii raționale cu o inegalităţi, ecuaţii, inecuaţii, recurgând
obţinut sau indicat cu necunoscută, inecuații raționale la argumentări, exemple, contraexemple.
referire la ecuații, cu o necunocută, metoda  Cercetarea cazurilor concrete din
inecuații, sisteme, intervalelor. situații reale și/sau modelate
recurgând la argumentări, referitoare la ecuațiile, inecuațiile,
demonstrații. sistemele studiate și soluționarea
problemei identificate.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor,
sistemelor studiate în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor
studiate în situaţii reale şi/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor
studiate.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 schema elaborată;

46
 planul de idei;
 sofisme matematice rezolvate;
 grafice trasate;
 algoritmul aplicat;
 proiectul ”Ecuații, inecuații, sisteme
în fizică, chimie”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea și V. Elemente de statistică  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea în diverse matematică şi de teoria de:
contexte a terminologiei și probabilităţilor. Elemente de - evidenţiere şi clasificare a diferitor
notațiilor aferente calcul financiar tipuri de evenimente;
noțiunilor studiate din  Colectarea, organizarea şi - aplicare în diverse situații, inclusiv
statistică matematică, reprezentarea grafică a în comunicare, a terminologiei și
teoria probabilităților și datelor în tabele de date notațiilor aferente noțiuniunilor studiate;
calcul financiar. statistice, diagrame, grafice - sortare, clasificare, reprezentare
5.2.Sortarea,clasificarea statistice. grafică a datelor, obiectelor,
datelor, obiectelor, eveni-  Interpretarea datelor. evenimentelor pe baza unor criterii;
mentelor pe baza unor  Noţiunea de eveniment. - selectare din mulţimea datelor
criterii și identificarea  Clasificarea evenimentelor. culese a informaţiilor relevante pentru
criteriilor după care se  Determinarea probabilităţii rezolvarea problemei în situaţii reale
alege o mulţime de producerii unui eveniment, şi/sau modelate;
obiecte, date, fenomene, folosind raportul: nr.cazuri - determinare a probabilităţii
evenimente. favorabile /nr.cazuri posibile. producerii unui eveniment, folosind
5.3.Selectarea din  Elemente de calcul financiar: raportul: nr.cazuri favorabile /nr.cazuri
mulţimea datelor culese a procente, dobânzi, TVA, preț, posibile;
informaţiilor relevante credit, buget,buget familial, - organizare şi reprezentare, utilizând,
pentru rezolvarea buget personal. inclusiv, instrumentele TIC, a datelor
problemei în situaţii reale din diverse domenii;
şi/sau modelate. Elemente noi de limbaj - interpretare a datelor în diverse
5.4. Identificarea în matematic: contexte;
situații reale și/sau tabelul de date statistice, - aplicare a elementelor de calcul
modelate a diagrame prin cercuri, diagrame financiar în situații reale și/sau modelate;
evenimentelor. prin pătrate, diagrame - explorare și caracterizare a unor
5.5. Determinarea structurale, eveniment aleator, situaţii cu caracter local şi/sau global
probabilităţii producerii evenimente elementare, utilizând elementele statisticii
unui eveniment, folosind evenimente egal posibile, matematice, probabilistice, elementele
raportul: nr.cazuri definiția clasică a probabilității, de calcul financiar studiate.
favorabile /nr. cazuri probabilitatea evenimentului  Cercetarea cazurilor concrete
posibile. aleator elemente de calcul din situații reale și/sau modelate
5.6.Clasificarea financiar, dobânzi, TVA, preț, referitoare la elementele statisticii
evenimentelor după şansa credit, buget, buget familial, matematice, probabilistice, elementele
producerii lor (eveniment buget personal. de calcul financiar studiate și
sigur, probabil, posibil, soluționarea problemei identificate.
imposibil) şi estimarea  Realizarea unor investigații
şansei producerii unui privind aplicarea elementelor statisticii
eveniment. matematice, probabilistice,
5.7.Aplicarea elementelor elementelor de calcul financiar studiate
de calcul financiar în în diverse domenii.
situații reale și/sau  Realizarea unor proiecte de
modelate. grup/individuale, inclusiv proiecte
5.8. Organizarea, STEM/STEAM, privind aplicarea
reprezentarea şi elementelor statisticii matematice,
interpretarea datelor din probabilistice, elementelor de calcul
diverse domenii, utilizând

47
elemente ale statisticii financiar studiate în situaţii reale
matematice şi/sau şi/sau modelate.
probabilistice, instrumente  Aplicarea jocurilor didactice în
TIC. predarea-învățarea-evaluarea
5.9. Explorarea și elementelor statisticii matematice,
caracterizarea unor probabilistice, elementelor de calcul
situaţii cu caracter local financiar studiate.
şi/sau global utilizând Produse recomandate:
elementele statisticii  cazul cercetat, cu aplicații practice;
matematice, probabilistice,  exercițiul rezolvat;
elementele de calcul  problemă rezolvată;
financiar studiate.  algoritmul aplicat;
5.10.Justificarea unui  investigația „Evenimetele în viața
demers sau rezultat obţinut mea”;
sau indicat cu elementele  proiectul „Bugetul familiei și
statisticii matematice, bugetul personal”.
probabi-listice, elementele  proiectul „Statistica în profesiile
de calcul financiar părinților”;
studiate, susținând  diagramă statistică elaborată;
propriile idei și viziuni,  proiectul STEM „Statistica în
recurgând la argumentări, economie”;
demonstrații.  proiectul „Finanțele în viața mea”;
 grafice statistice elaborate;
 sondaje statistice realizate;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 test sumativ rezolvat.
6.1. Identificarea şi VI. Cercul. Discul.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei, a Recapitulare și completări de:
notaţiilor aferente - identificare, descriere verbală şi în
noţiunilor de cerc și disc  Cercul.Discul. Elemente. scris a figurilor geometrice studiate;
în diverse contexte.  Poziția relativă a unei drepte - clasificare şi comparare a figurilor
6.2. Recunoașterea în față de un cerc/disc. geometrice studiate;
situații reale și/sau  Unghi la centru. Unghi - reprezentare în plan a figurilor
modelate a cercurilor, înscris în cerc. Arc de cerc. geometrice studiate, utilizând
discurilor și elementelor  Tangenta la cerc.Proprietăți. instrumentele de desen, și/sau
lor.  Proprietatea coardelor egal instrumente TIC şi aplicarea repre-
6.3. Construirea în plan, depărtate de centrul cercului. zentărilor respective în rezolvări de
utilizând instrumentele de  Proprietatea arcelor cuprinse probleme;
desen, a instrumentelor între coarde paralele. - aplicare a proprietăţilor cercurilor și
TIC, a cercurilor, discurilor în diverse domenii;
discurilor și elementelor Elemente noi de limbaj - analizare şi interpretare a
acestora. matematic: rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
6.4. Aplicarea cercului, Nu sunt elemente noi. probleme din practică cu referire cercuri
discului , a proprietăţilor și discuri;
și elementelor acestora în - construire a unor secvenţe simple de
rezolvări de probleme din raţionament deductiv, rezolvare a unor
diverse domenii. probleme simple de demonstraţie;
6.5. Transpunerea unei - justificare a unui demers sau
probleme, situaţii- rezultat obţinut sau indicat cu cercuri și
problemă referitoare la discuri recurgând la argumentări,
cerc, disc în limbajul demonstraţii;
geometric, rezolvarea - investigare a valorii de adevăr a
problemei obţinute şi
interpretarea rezultatului.

48
6.6. Investigarea valorii unei afirmaţii, propoziţii cu ajutorul
de adevăr a unei afirmaţii, demonstraţiilor, exemplelor, contra-
propoziţii cu caracter exemplelor.
geometric, referitoare la  Cercetarea cazurilor concrete din
cerc, disc. situații reale și/sau modelate
6.7. Construirea unor referitoare la cerc și disc și
secvenţe simple de soluționarea problemei identificate.
raţionament deductiv, în  Realizarea unor lucrări practice,
contextul cercului, inclusiv pe teren, privind aplicarea
discului. cercurilor și discurilor în practică.
6.8. Justificarea unui  Realizarea unor investigații privind
demers sau rezultat aplicarea cercurilor și discurilor în
obţinut sau indicat cu diverse domenii.
cercuri și discuri,  Realizarea unor proiecte de
recurgând la argumentări, grup/individuale, inclusiv proiecte
demonstraţii. STEM/STEAM, privind aplicarea
cercurilor și discurilor în situaţii reale
şi/sau modelate.
Produse recomandate:
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația ”Cercul și discul în viața
mea”;
 schema elaborată;
 planul de idei elaborat;
 algoritmul aplicat;
 proiectul STEAM „Cercul și discul
în arhitectură”.
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
7.1. Identificarea și VII. Arii  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea în diverse  Noţiunea de arie. de:
contexte a terminologiei  Aria pătratului, - reprezentare în plan a figurilor
aferente noțiunii de arie și dreptunghiului. geometrice studiate, utilizând
de calcul a ariilor figurilor.  Aria paralelogramului. instrumentele de desen, și/sau
7.2.Recunoaşterea în  Aria rombului. instrumente TIC şi aplicarea
diverse contexte şi  Aria triunghiului reprezentărilor respective în rezolvări de
utilizarea în rezolvări de (A = 0,5ah; formula lui probleme de calcul de arii;
probleme a formulelor de Heron). - calculare a ariilor figurilor
calcul a ariilor  Aria trapezului. geometrice studiate în diverse contexte;
triunghiului, patrulaterelor,  Aria triunghiului echilateral. - analizare şi interpretare a
discului. rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
 Aria hexagonului regulat.
7.3. Utilizarea formulelor probleme practice cu referire la figurile
 Lungimea cercului. Aria
de calcul a ariilor figurilor geometrice studiate şi la unităţile de
discului.
geometrice studiate în măsură relevante ariilor;
rezolvarea problemelor, - justificare a unui demers sau
situațiilor-problemă din rezultat obţinut sau indicat cu arii ale
diferite domenii (fizică, Elemente noi de limbaj
figurilor geometrice recurgând la
tehnică, construcții). matematic:
argumentări, demonstraţii;
aria unei figuri, formula lui
7.4. Calcularea ariilor în - construire a unor secvenţe simple de
Heron, aria triunghiului, aria
situații reale și/sau raţionament deductiv, rezolvare a unor
paralelogramului, aria
modelate. probleme simple de demonstraţie;
rombului, aria trapezului, aria
7.5. Elaborarea planului - investigare a valorii de adevăr a
triunghiului regulat, aria
de rezolvare a problemei unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
hexagonului regulat.
referitoare la calculul ajutorul exemplelor, contraexemplelor.

49
ariilor în contexte variate  Cercetarea cazurilor concrete din
și rezolvarea problemei în situații reale și/sau modelate
conformitate cu planul. referitoare la ariile figurilor studiate și
7.6.Investigarea valorii de soluționarea problemei identificate.
adevăr a unei afirmaţii,  Realizarea unor lucrări practice,
propoziţii referitoare la inclusiv pe teren, privind aplicarea
arii. ariilor în practică.
7.7. Justificarea unui  Realizarea unor investigații privind
demers sau rezultat obţinut aplicarea ariilor în diverse domenii.
sau indicat cu arii ale  Realizarea unor proiecte de
figurilor geometrice grup/individuale, inclusiv proiecte
studiate, recurgând la STEM/STEAM, privind aplicarea
argumentări, demonstraţii. ariilor în situaţii reale şi/sau modelate.
Produse recomandate:
 problema rezolvată;
 demonstrația;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Ariile în sala de clasă”;
 schema elaborată;
 planul de idei;
 algoritmul aplicat;
 proiectul „Ariile în viața mea”;
 proiectul STEAM „Ariile în arte”;
 lucrarea practică pe teren
„Calcularea ariilor în curtea școlii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
8.1.Identificarea în VIII. Poliedre  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
diverse enunţuri și de:
clasificarea după diverse  Prismă și elementele ei (vârf, - identificare, descriere verbală şi în
criterii a poliedrelor muchie, bază, faţă laterală, scris, utilizând notaţiile respective a
studiate. înălţime, diagonală). poliedrelor studiate şi/sau a elementelor
8.2. Recunoașterea și Clasificarea prismelor acestora;
aplicarea în diverse (prismă dreaptă, prismă - reprezentare în plan a corpurilor
contexte a terminologiei oblică, prismă regulată, geometrice studiate, utilizând
aferente poliedrelor paralelipiped, paralelipiped instrumentele de desen, și/sau
studiate. dreptunghic, paralelipiped instrumente TIC, şi aplicarea
8.3.Calcularea ariilor, drept, cubul). Desfăşurata reprezentărilor respective în rezolvări de
volumelor poliedrelor, suprafeţei unei prismei probleme de calcul de arii şi/sau volume;
utilizând formulele drepte. - calcul a ariilor suprafeţelor şi/sau
corespunzătoare şi/sau  Aria suprafețelor și volumul volumelor poliedrelor studiate în situaţii
desfăşurările acestora. prismei drepte. reale şi/sau modelate din diferite
8.4. Aplicarea poliedrelor  Piramida și elementele ei domenii;
pentru a identifica și (vârf, muchie, bază, faţă - analizare şi interpretare a
explica procese, fenomene laterală, înălţime, apotemă). rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
din diverse domenii. Clasificarea piramidelor probleme practice cu referire la
8.5. Transpunerea unei (piramidă dreaptă, piramidă poliedrele studiate şi la unităţile de
situaţii reale și/sau oblică, piramida regulată, măsură relevante ariilor, volumelor;
modelate referitoare la tetraedru, tetraedru regulat). - justificare a unui demers sau
poliedre în limbajul Desfăşurata suprafeţei unei rezultat obţinut sau indicat cu figuri
geometric, rezolvarea piramide. geometrice recurgând la argumentări,
problemei obţinute şi  Aria suprafețelor și volumul demonstraţii;
interpretarea rezultatului. piramidei regulate - investigare a valorii de adevăr a
8.6. Elaborarea planului
de rezolvare a problemei

50
cu poliedre și rezolvarea (triughiulare, patrulatere, unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
problemei în conformitate hexagonale). ajutorul exemplelor, contraexemplelor,
cu planul elaborat.  Trunchiul de piramidă. demonstraţiilor.
8.7. Investigarea valorii Elemente. Clasificare.  Cercetarea cazurilor concrete din
de adevăr a unei afirmaţii, situații reale și/sau modelate
propoziţii referitoare la Elemente noi de limbaj referitoare la poliedre și soluționarea
poliedre . matematic: problemei identificate.
8.8.Justificarea unui prismă, prismă dreaptă, prismă  Realizarea unor investigații privind
demers sau rezultat obţinut oblică, prismă regulată, aplicarea poliedrelor în diverse
sau indicat cu poliedre, paralelipiped, paralelipiped domenii.
recurgând la argumentări, drept, aria laterală a unei  Realizarea unor proiecte de grup/indi
demonstraţii. prisme, aria totală a unei prisme viduale, inclusiv proiecte
drepte, volumul prismei drepte, STEM/STEAM, privind aplicarea
apotemă, piramidă dreaptă, poliedrelor în situaţii reale şi/sau
piramidă oblică, piramidă modelate.
regulată, tetraedru, tetraedru  Realizarea unor lucrări practice,
regulat, aria laterală a inclusiv
piramidei regulate, aria totală a pe teren, și de laborator privind
piramidei regulate, volumul calculul ariilor și volumelor
piramidei regulate, trunchi de poliedrelor.
piramidă. Produse recomandate:
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Poliedrele în casa
mea”;
 planul de idei elaborat;
 schema elaborată
 proiectul „Poliedrele în construcțiile
din localitate”;
 lucrareade laborator „Calcularea
volumelor obiectelor, având forma
unui poliedru”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
9.1. Identificarea în IX. Corpuri de rotație  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
diverse enunţuri și  Noțiune de cilindru. Cilindrul de:
clasificarea după diverse circular drept și elementele - identificare, descriere verbală şi în
criterii a corpurilor de lui (rază, diametru, bază, scris, utilizând notaţiile respective a
rotație studiate. suprafaţa laterală, corpurilor de rotație studiate şi/sau a
9.2. Recunoașterea și generatoare, înălţime, axă de elementelor acestora;
aplicarea în diverse simetrie, secţiune axială). - reprezentare în plan a corpurilor
contexte a terminologiei Desfăşurarea suprafeţei unui geometrice studiate, utilizând
aferente corpurilor de cilindru circular drept. instrumentele de desen, și/sau
rotațe studiate.  Aria suprafeţelor și volumul instrumente TIC, şi aplicarea
9.3.Calcularea ariilor, cilindrului circular drept. reprezentărilor respective în rezolvări de
suprafeţelor, volumelor  Noțiunea de con. Conul probleme de calcul de arii şi/sau volume;
corpurilor de rotație, circular drept și elementele - calcul a ariilor suprafeţelor şi/sau
utilizând formulele lui (vârf, bază, suprafaţa volumelor corpurilor de rotație studiate
corespunzătoare şi /sau laterală, înălţime, în situaţii reale şi/sau modelate din
desfăşurările acestora. generatoare, axă de simetrie, diferite domenii;
9.4. Aplicarea corpurilor secţiune axială). - analizare şi interpretare a
de rotație pentru a Desfăşurarea suprafeţei rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
identifica și explica conului circular drept. probleme practice cu referire la corpurile
procese, fenomene din de rotație studiate şi la unităţile de
diverse domenii. măsură relevante ariilor, volumelor;

51
9.5. Transpunerea unei  Aria suprafeţelor și volumul - justificare a unui demers sau
situaţii reale și /sau conului circular drept. rezultat obţinut sau indicat cu corpuri de
modelate referitoare la  Trunchiul de con circular rotație recurgând la argumentări,
corpurile de rotațe în drept.Elemente. demonstraţii;
limbajul geometric,  Sfera și corpul sferic. - investigare a valorii de adevăr a
rezolvarea problemei Elemente (centru, rază, unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
obţinute şi inerpretarea diametru). Aria suprafeţei ajutorul exemplelor, contraexemplelor,
rezultatului. sferice. Volumul corpului demonstraţiilor.
9.6. Elaborarea planului sferic.  Cercetarea unor cazuri concrete din
de rezolvare a problemei situații reale și/sau modelate
cu corpurile de rotație și Elemente noi de limbaj referitoare la corpurile de rotație și
rezolvarea problemei în matematic: soluționarea problemei identificate.
conformitate cu planul cilindrul circular drept,conul  Realizarea unor investigații privind
elaborat. circular drept, trunchiul de con aplicarea corpurilor de rotație în
9.7. Investigarea valorii circular drept, suprafaţa diverse domenii.
de adevăr a unei afirmaţii, laterală, suprafața totală, axă de  Realizarea unor proiecte de
propoziţii referitoare la simetrie, secţiune axială, corpul grup/individuale, inclusiv proiecte
corpurile de rotație, sferic, desfășurarea cililindrului STEM/STEAM, privind aplicarea
inclusiv cu ajutorul circular drept, desfășurarea corpurilor de rotație în situaţii reale
exemplelor, conului circular drept. şi/sau modelate.
contraexemplelor,  Realizarea unor lucrări practice,
demonstraţiilor. inclusiv pe teren, și de laborator
9.8.Justificarea unui privind calculul ariilor și volumelor
demers sau rezultat obţinut corpurilor de rotație.
sau indicat cu corpuri de Produse recomandate:
rotație, recurgând la  problema rezolvată;
argumentări, demonstraţii.  cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Corpurile de rotație în
casa mea”;
 algoritmul aplicat;
 schema elaborată;
 planul de idei;
 proiectul STEM „Corpurile de
rotație în construcțiile din localitate”.
 proiectul STEAM „Corpurile de
rotație în arte”;
 lucrarea de laborator „Calcularea
volumelor obiectelor, având forma
unui corp rotund”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A IX-a, ELEVUL POATE:

 identifica, scrie, reprezenta, compara și ordona numere reale în diverse situații și contexte;
 efectua în diverse contexte operațiile cu numere reale: adunarea; scăderea; înmulțirea;
împărțirea; ridicarea la putere cu exponent întreg;
 utiliza terminolgia aferentă noțiunii de număr real în diverse contexte, inclusiv în comunicare;
 aplica operațiile cu numere reale și proprietățile acestora în situaţii reale şi/sau modelate;
 aplica estimări şi rotunjiri pentru verificarea corectitudinii unor calcule cu numere reale în
diverse contexte;
 identifica dependenţe funcţionale, inclusiv de tipul funcţiei de gradul II, în diverse domenii;

52
 utiliza terminologia și notațiile aferente noțiunii de funcție în situaţii reale şi/sau modelate;
 trasa graficul unei funcții și interpreta grafice obținute și/sau date;
 aplica proprietățile funcţiilor studiate în rezolvări de ecuaţii, inecuaţii, în studiul și explicarea
unor procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale, modelate prin funcţii.
 justifica un demers sau rezultat obţinut sau indicat recurgând la argumentări, demonstrații;
 rezolva ecuațiile, inecuațiile, sistemele de tipurile studiate;
 identifica şi aplica terminologia, notaţiile aferente noţiunilor de ecuaţie, inecuație, sistem de
ecuaţii, sistemde inecuații în diverse contexte;
 transpune o situaţie reală și/sau modelată în limbajul ecuaţiilor, inecuațiilor, sistemelor de
ecuaţii, sistemelor de inecuații, rezolva problema obținută şi interpreta rezultatele;
 identifica tipul ecuației/inecuației și/sau sistemului de ecuații/inecuații, selecta metoda
adecvată de rezolvare și poate să o aplice la rezolvarea acestora;
 sorta şi clasifica date, obiecte, evenimente pe baza unor criterii;
 determina probabilitatea producerii unui eveniment, folosind raportul: nr.cazuri favorabile
/nr. cazuri posibile;
 clasifica evenimente după şansa producerii lor (eveniment sigur, probabil, posibil,
imposibil) şi estima şansa producerii unui eveniment;
 organiza şi reprezenta date în tabele de date statistice, diagrame, grafice statistice;
 aplica elementele de calcul financiar studiate în rezolvarea unor probleme din diverse
domenii, inclusiv din domeniul antreprenorial;
 identifica, clasifica după diverse criterii și reprezenta în plan, utilizând instrumentele de desen,
triunghiuri, patrulatere, cercuri, discuri, poliedre, corpuri rotunde și elemente ale acestora;
 aplica proprietăţile triunghiurilor, patrulaterelor, cercurilor, dicurilor, poliedrelor și corpuri
rotunde în rezolvări de probleme din diverse domenii;
 transpune o situaţie reală și/sau modelată referitoare la triunghiuri, patrulatere, cercuri, dicuri,
poliedre și corpuri rotunde în limbajul geometric, rezolva problema obţinută, justifica şi
interpreta rezultatul;
 aplica criteriile de congruență a triunghiurilor şi criteriile de asemănare ale triunghiurilor în
rezolvări de probleme în situaţii reale şi/sau modelate;
 recunoaște în diverse enunţuri, utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, biologie, istorie etc) formulele de calcul a ariilor triunghiului, patrulaterelor,
discului, suprafețelor poliedrelor, corpurilor rotunde și a volumelor poliedrelor și corpurilor
de rotație;
 reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane și corpurile geometrice studiate în
vederea calculării lungimilor de segmente, a măsurilor de unghiuri, a ariilor și volumelor;
 investigha valorea de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii.

V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

Cadrele didactice îşi pot alege metodele şi tehnicile de predare şi îşi pot adapta practicile
pedagogice în funcţie de ritmul de învăţare şi de particularităţile elevilor. Profesorii au obligaţia de
a stabili obiective şi de a organiza şi desfăşura activităţi de învăţare care să ofere posibilităţi de
progres şcolar pentru toţi elevi, incluzând băieţii şi fetele, elevii cu dizabilităţi, cu deficienţe
psiho-motorii sau cerinţe medicale speciale, elevii provenind din diverse medii culturale şi sociale,
elevii aparţinând diferitelor etnii etc.
Reconsiderarea finalităţilor şi a conţinuturilor învăţământului, axarea pe formarea de competenţe este
însoţită de reevaluarea şi înnoirea strategiilor, tehnologiilor şi metodelor folosite în practica
educaţională la matematică. Acestea vizează următoarele aspecte:

53
 aplicarea strategiilor, tehnologiilor, metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor
cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic şi intelectual al
acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria formare;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii,
prin recurgere la modele concrete;
 accentuarea caracterului formativ al strategiilor, tehnologiilor, metodelor utilizate în activitatea
de predare-învăţare-evaluare, acestea asumându-şi o intervenţie mai activă şi mai eficientă în
cultivarea potenţialului individual, în dezvoltarea capacităţilor de a opera cu informaţiile asimilate,
de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite, de a investiga ipoteze şi de a căuta soluţii adecvate de
rezolvare a problemelor sau a situaţiilor-problemă;
 îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informaţie, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe etc.) cu activităţile ce solicită
efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, studiului de caz etc.;
 însuşirea unor metode de informare şi dedocumentare independentă, utilizând tehnologiile
informaţionale şi comunicaţionale adecvate (TIC), inclusiv reţeaua Internet, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Prin realizarea curriculumului se vor crea condiţii favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi
dezvolta competenţele într-un ritm individual, de a-şi transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zonă
de studiu în alta.
Profesorul de matematică va desfășura procesul educațional la matematică utilizănd clasificarea
tipurilor de lecții după criteriul competenței. [5]
În cadrul predării-învăţării matematicii e necesară crearea unor condiţii favorabile antrenării
elevilor pe calea căutărilor, a cercetării, care să favorizeze învăţarea prin problematizare şi
descoperire. De asemenea, este necesară crearea unor condiţii favorabile privind transferul
cunoştinţelor matematice dobândite şi conştientizate în diverse domenii, inclusiv în cotidian şi în
domeniul determinat de aria curriculară. În acest aspect profesorul de matematică, va utiliza orice
posibilitate de a exemplifica aplicaţiile matematicii în fizică, chimie, biologie, informatică, în viaţa
cotidiană şi în alte domenii. Astfel cadrul didactic:
 va ţine cont de posibilităţile oferite de către manualele şcolare la matematică privind realizarea
conexiunilor intra- şi interdisciplinare (problemе integrative; situaţii-problemă, prezente în textul
manualului; itemi integrativi, prezenţi în probele de evaluare incluse în manual etc.);
 va selecta din culegerile de probleme şi exerciţii şi va propune elevilor probleme cu conţinut
interdisciplinar;
 va selecta din materialele didactice şi metodice probleme integrative şi le va propune elevilor
în cadrul diverselor manifestări matematice (ore, activităţi extracurriculare, ilimpiade etc.);
 va realiza, de comun accord cu profesorul de fizică, chimie, biologie, informatică şi de la alte
discipline, ore integrative;
 va organiza sistematic, în cadrul orelor şi în cadrul altor activităţi educaţionale situaţii-
problemă cu conţinut interdisciplinar şi/sau aplicativ;
 va organiza, în cadrul studierii matematicii, activităţi practice pe teren şi lucrări de laborator,
lucrări grafice cu aspect interdisciplinar şi/sau aplicativ.
 va realiza, de comun acord cu profesorii de alte discipline, proiecte de tip STEM și STEAM.
În măsura, posibilităţilor orele de matematică vor fi asistate de calculator.
Fiecare elev are dreptul la succes şcolar şi la atingerea standardelor educaționale. Profesorii au
obligaţiade a stabili sarcini de învăţare adaptate nivelului elevilor, astfel încât fiecare elev să
realizeze progrese conform posibilităţilor sale. În acest context:
 pentru elevii aflaţi în risc de eşec şcolar, profesorii au obligaţia de a realiza activităţi de
învăţare diferenţiate, adaptând curriculumul şcolar a anului de studiu la posibilităţile de
învăţare ale acestora;

54
 pentru elevii cu CES, profesorii au obligația de a realiza activități de învățare individualizate,
în funcție de tipul curriculumului realizat din perspectiva Planului Individual;
 pentru elevii cu aptitudini matematice, profesorii au obligaţia de a stabili sarcini de învăţare
de nivel ridicat care să le asigure progresul.
Rolul fundamental al evaluării constă în asigurarea unui feed-back permanent şi corespunzător,
necesar atât actorilor procesului educaţional, cât şi factorilor de decizie şi publicului larg. Aşadar, în
procesul educaţional integrat predare-învăţare-evaluare componenta evaluare ocupă un loc nodal,
de importanţă, atât psihopedagogică, profesională, cât şi socială. În contextul formării şi dezvoltării
competenţelor evaluarea educaţională se va fundamenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul
de referință al curriculumului național [2]:
 evaluarea este un proces permanent, dimensiunea esenţială a procesului educaţional şi о
practică efectivă în şcoală;
 evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
 evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu competenţele
specifice, unitățile de competențe (sub-competenţele) ale fiecărei discipline de studiu şi cu
obiectivele ( operaţionale) ale fiecărei lecţii;
 evaluarea se fundamentează pe standarde educaţionale de stat- standarde de
competenţă(eficiență) - orientate spre ceea ce va şti, ce va şti să facă şi cum va fi elevul la
finalizarea şcolarizării sale;
 evaluarea implică utilizarea unei mari varietăţi de metode (tradiţionale şi moderne);
 evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităţilor şcolare;
 evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă şi spre о îmbunătăţire
continuă a performanţelor şcolare.
În procesul educaţional la matematică profesorul va aplica: a) evaluarea iniţială, realizând
funcţia prognostică; b) evaluarea curentă, realizând funcţia formativă; c) evaluarea finală
(sumativă), realizând funcţia diagnostică. Evaluările sumative (finale), realizate la finele
capitolului/unității de învâțare/anului de învăţământ, vor demonstra dacă sunt dobândite achizițiile
determinate de unitățile de competență preconizate pentru compartimentul/clasa respectivă.
Prin examenul de absolvire a gimnaziului la matematică se va evalua dacă au fost formate
competenţele specifice matematicii, preconizate pentru treapta gimnazială de învăţământ, şi dacă au
fost atinse standardele de eficiență la matematică.
Fixând de fiecare dată obiectivele lecţiei, profesorul le va corela cu competenţele specifice,
unitățile de competențe respective. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi sarcini
prin intermediul cărora se vor evalua, prioritar, nu doar cunoştinţe şi capacităţi separate, ci formarea
de competenţe. Exemple de astfel de itemi şi sarcini profesorul le poate selecta din ghidurile
metodologice, culegerile de teste la matematică şi din programa la matematică pentru examenul de
absolvire a gimnaziului.
În contextul principiilor evaluării prioritară şi dominantă în procesul lecţiei/activităţii
educaţionale este evaluarea curentă – evaluarea formativă. Succesul lecţiei e în funcţie de
atingerea obiectivelor preconizate. În acest aspect secvenţa Evaluare este obligatorie pentru fiecare
lecţie de matematică şi în cadrul acestei secvenţe se va evalua nivelul de atingere a obiectivelor lecţiei.
Evaluarea va implica, în ansamblu, utilizarea diverselor forme, metode şi tehnici. În contextul
evaluării formării competenţelor prioritare vor deveni metoda proiectelor, investigaţia, probele
practice, lucrările de laborator şi grafice, testarea şi realizarea testelor docimologice
integrative. Este binevenită evaluarea asistată de calculator.Evaluările, realizate la matematică, vor
include în mod obligatoriu şi itemi rezolvarea cărora necesită conexiuni interdisciplinare,
transdisciplinare. Vor fi propuse spre realizare şi proiecte integrative, inclusiv proiecte de tip STEM
și STEAM, ca metodă de evaluare.
Este important ca fiecare elev, profesor și părinte/tutore să conştientizeze că evaluarea în orice
circumstanţe trebuie să fie obiectivă.

55
BIBLIOGRAFIE

1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău, 2014 .


2. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Cadrul de referință al curriculumului național .
Chișinău, Lyceum, 2017.
3. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării. Chişinău, Lumina,
2012.
4. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Referențialul de evaluare a competențelor specifice
formate elevilor. Chișinău, 2014.
5. Ion Achiri. Didactica matematicii. Chișinău, Prut, 2013.
6. Ion Achiri, Nina Bîrnaz, Victor Ciuvaga ș.a. Evaluarea curriculumului educațional. Aria curriculară:
Matematică și științe. Chișinău:CEP USM , 2018.
7. Educația centrată pe copil. Ghid metodologic. Coordonatori Callo T., Paniș A. Chişinău,
„Print-Caro”, 2010.
8. T.Cartaleanu, A.Ghicov Predarea interactivă centrată pe elev. Ghid metodologic pentru
formarea cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar.Chişinău, Ştiinţa, 2007.
9. T. Cartaleanu, S. Lîsenco, L. Sclifos, ș.a. Formarea competențelor prin strategii didactice
interactive. Chișinău: Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2008.
10. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași, Polirom, 2013.

56