REPETARE

1. Aţi fôcut deja cunoştinţa cu mai multe metode de alcătuire ale frazei interogative.
Să ni le reamintim:

a Putem forma o frază interogativă prin inversiunea ordinei frazei, deci

verbul va preceda substantivul:

Es-tu content? - Eşti mulţumit?

Achetez-vous des livres? - Voi cumpăraţi cărţi?

Marie est-elle une bonne élève? - Maria este o elevă bună?

b. Putem, deasemenea, folosi construcţia „est-ce que:

Est-ce que tu es libre ce soir? - Astăzi seară eşti liber?

Est-ce que vous parlez français? - Vorbiţi franceza?

c. Adeseori putem utiliza pronumele interogative:

Où vas-tu-? - Unde mergi?

Où habite-il? - Unde locuieşte? el?

Comment vas-tu en France? - Cu ce mergi în Franţa?

Comment est-iJ? - Ce fel de om este? (Cum este el?)

Quel temps fait-il? - Cum e vremea?

Quelle heure est-il? - Cât e ceasul?

A quelle heure va-t-il à la maison? - La ce oră merge el acasă?

Combien de livres as-tu? - Câte cărţi ai?

Combien font deux et deux? - Cât fac doi cu doi?

2. Să revedem acum formele adjectivelor demonstrative. Vă reamintim faptul că ele

preced substantivul şi elimină articolul.

Ce garçon est sympahique. - Acest băiat este simpatic.

Cet homme est intéressant. - Acest bărbat este interesant.

Il regarde cette fille. - El priveşte această fată.

Adjectivele demonstrative subliniate se folosesc în faţa substantivelor la singular:

ce-pentru substantivele de genul masculin care încep cu o consoană;

cet-pentru substantivele de genul care încep cu o vocală;
san cu un „h” mut
celte-pentru substantivele de genul feminin.

Substantivele la plural sunt întotdeauna precedate de adjectivul demonstativ „ccs ” ,

pentru toate genurile.

Je cherche ces livres. - Eu caut aceste cărţi.

Ces maisons sont modernes. - Aceste case sunt noi (moderne).

J’ admire ces hôtels: - Eu admir aceste hoteluri.

LECŢIA 11. - PARTEA INTAI

Ca şi până acum. începem lecţia cu prezentarea noilor cuvinte:

le repas > [1 0 ROpa] - a lua masa

le petit déjeuner > [ 1 0 p(Ü )ti - micul dejun

dEjOnE]

Ie déjeuner > [ 1 0 dEjOnE] - masa de prânz

le dîner > [10 dinE] - cina

le pain > [I O pci - pâinea

le beurre > [1 0 b O R j - untul

la confiture > [ta k ô fïll’ R] dulceaţa

le sucre > flO sUkRl - zahărul

le lait > [lO le] - laptele

le vin > ( 1 0 vë] - vinul

I’ eau (f.) > llo ] - apa

Ic poulet > [IO pulE] - puiul

la viande > [la vrad] - carnea

Ia salade verte > [la salàd vèRt] - salata verde

le fromage > |!0 fR om aj] - caşcavalul, brânza

le dessert > [IO d bseR ] - desertul

Repetaţi cuvintele noi, de data accasta într-o altă ordine:

le pain > [10 pc) - pâinea

le repas > [IO rOpa] - a lua masa

le lait > [IO le] - laptele

le sucre > [IO sUkR] - zahărul

le dessert > [10 dEseR] - desertul

le beurre > [10 bO :R ] - untul

le dîner > [IO dinE] - cina

la salade verte > [la salad veR i] - salata verde

le petit déjeuner > [10 p (0 )tl micul dejun

dEjOnEJ

le poulet > [10 pule] - puiul

la confiture > [la konfîtU :R] - dulceaţa

le déjeuner > [10 dEjOnE] - masa de prânz

le vin > [IO vë] - vinul

l'eau (f.) > [lo ] - apa

le fromage > [IO fR om aj] - caşcavalul, brânza

la viande > ( la v/ad | - carnea

- 2 -
Să folosim cuvintele noi în propoziţii. Citiţi propoziţiile cu voce tare, fiind atenţi la traducerea
în lim ba română:

Je fais un repas à la maison. > . ROpa a la - Acasă mănânc o dată pe

m É z o lO dinE] zi.

Au petit déjeuner elle veut > ( o pti de Fj On F. el vO e La micul dejun ea vrea o

un café. kaflE] cafea.

Souvent, les enfants n ’ aiment > S u s I l /^ la :icin p.i K) - Adeseori copiilor nu

pas le lait. lej place laptele.

M on fils aime le sucre. > [M o fis cm 10 sUkR] - Fiului meu îi place

zahărul.

Pierre adore le pain et le > [P icR adnR 10 pê L to - Petre adoră pâinea şi

beurre. b O :R ] untul.

C ’ est le poulet et la salade > [S E lO pulE la salad - Acesta este puiul şi salata
verte. veRtj verde.

Aime-t-il la viande au > [e m til la v/âd o dEjOnE| îi place carnea la masa de

déjeuner? prânz?

Oui, mais il aime le fromage > (U i mE il em 10 fRom aj - Da, dar îi place şi

aussi. osij caşcavalul.

Ces enfants veulent toujours > [sE ză la vO l luju:R lO - Aceşti copii vor
le dessert. dEse:R) întotdeauna desertul.

Nous préférons ce vin à > [N u prEfERo sO y e a ïo j - Noi preferăm acest vin

l ’ eau. apei.

Le petit Jean montre cette > j lO pti jâ môtR set - Ionuţ arată această
confiture sur la table. kofitU R sUR la tublj dulceaţă pe masă.

Elle fait vite le déjeuner. > [el fE Ntt 10 dEjO nE ] - Ea prepară repede masa
de prânz.

Ces garçons détestent le lait > [s B uaR.so dEtest IO le sa - Aceşti băieţi detestă
sans sucre. SU kR] laptele fără zahăr.

Substantivul folosit după cuvântul,, sans (fără) este adesea lipsit de articol:

Elle va â Ia mer sans parents. - Ea merge la mare fără părinţi.

Il ne veut pas aller au cinéma sans amis. - El nu vrea să meargă la cinema fără
prieteni.

Paul habite sans famille - Paul locuieşte singur.

Să reţinem:

au petit déjeuner > [ o p (0 )t i dFjO nF - la micul dejun

au déjeuner > ( o d E jO n E ] _ la masa de prânz

au dîner > [o d în E 1 - la cină

- 3-
Să învăţăm acum un verb nou, care va lărgi posibilităţile de folosire ale substantivelor prezen­
tate la începutul lecţiei. Este vorba de un verb neregulat:

prendre > IpRadR] - a lua, a bea, a mânca

Iată câteva exemple de folosire ale acestui verb în propoziţi. Ia mai multe persoane. Citiţi
următoarele propoziţii cu voce tare şi traducerea în limba română:

Au petit déjeuner je prends > |i dhjO nF jo pRa dl - Pentru micul-dejun beau

du café. kafEJ cafea.

Rst-ce que ce matin tu > [EfltOtOê mate tÙ pRa - Astăzi dimineaţă bei
prends du lait? dU le] lapte?

Au déjeuner Marc prend de > o dEjOnF maRk prn dO - La micul-dejun Marc bea
l’ eau. Io] apă.

Marie n ’aime pas le lait, elle > |mari nem pa 10 le el - Măriei nu îi place laptele,
prend du café sans lait. pHu d l' kafF le] ea bea cafeaua fără lapte.

Nous prenons toujours un > [nu prOno tuju:R e - Noi luăm întotdeauna un
dessert. dEscR] desert.

Prenez-vous de la viande? > fpRenli vu dO la -iad| - Serviţi din cam e?

Avant le dessert les Français > [a va lO dE se:R IF firâsF - înainte de desert,

prennent du fromage pren dE fR om aj] francezii mănâncă
brânzeturi.

Observaţi formulele noi apărute după verbul „prendre”

Je prends du café. > [jO pRa dU kafE] Beau cafea.

(Beau din cafea).

Il prend de la viande. > |ll pRa dO la v/ad] El mănâncă came.

(Mănâncă din carne).

Au dîner, Marc prend de > fn dtiiF, maRk pRa dO La cină Marc bea apă.
lleau. lo|

Lea Français prennent du > |IL fRase pRen du Francezii mănâncă

fromage. fR om aj] brâzeturi.

Formele folosite mai sus, sunt articole partitive, care indică o cantitate nedeterminată din ceva
şi se folosesc înaintea substantivelor care denumesc lucruri ce nu se pot număra.
Articolul partitiv se formează prin unirea prepoziţiei„de" cu formele articolului hotărât.

de + le café = du café

de + la viande = de la viande

de + l’ eau = de l’ eau

de + les fromages = des fromages

- 4 -
în propoziţiile în care aceste substantive apar în semnificaţia lor generală, vom utiliza un
articol hotărât sau nehotărât.

Je prends le pain. - Mănânc pâinea, (toată)

Je prends un pain. - Mănânc o pâine întreagă.

Je prends du pain. - Mănânc pâine (câtva, o felie, puţină,

nişte)

Acum să învăţăm două cuvinte noi care determină timpul:

après > jap Re] - după

avant > |avă] - înainte

în continuare, completaţi frazele de mai jo s cu un cuvânt sau o expresie convenabilă. Folosiţi

filtrul roşu.

Dimineaţa beau lapte. - > Au pcîii iii1'cîin e je prends > 1 lait.

Bei apă? - Est-ce que tu prends > d c l’ eau?

După masa de prânz bem întotdeauna cafea. - Nous >prcnn toujours du café >;;pre-
le déjeuner.
Maria şi Sofia mănâncă came? - Est-ce que Marie et Sophie > de
la viande?

Seara nu mănânc niminc. - > A u dîner je ne prends rien.

Ei mănâncă întotdeauna desert după fiecare - Ils > prennent toujours > d e - desserts
masă. après > le repas
Acasă avem trei mese pe zi: micul dejun, - Nous avons trois repas à la maison: >1
prânzul şi cina. petit déjeuner, le déjeuner et le dîner.
Băieţelul acesta mănâncă pâine cu unt şi - Ce petit garçon prend >du pain avec
dulceaţă. >Ju beurre et ><Je lu confiture.
Bei vin înainte de masă? - Est-ce que tu prends >du vin >:i ut
le déjeuner?

Voi mâncaţi întotdeauna brânză după - Prenez-vous toujours >d fromage

masa de prânz? > apn s le déjeuner?

Astăzi seară mănânc pui cu salată. - Ce soir je prends > lu poulet avec
> d e la salade.
Paul mănâncă pâine fără unt. - Paul prend du pain >sans beurre.

El bea cafea cu zahăr? - Prend-il du café avec >du sucre?

Nu, fără zahăr. - Non, >sans sucre.

în continuare, să mai învăţăm două verbe noi pe care le vom folosi împreună cu vocabularul
prezentat în lecţia în curs.

manger >[m ajE| - a mâncă

Şi

boire > [boa R ] - a bea

- 5 -
Verbul „manger este un verb regulat. El se conjugă ca şi celelalte verbe cu terminaţia în ,,-er” .
Vă prezentăm mai jos conjugarea sa. Fiţi atenţi la persoana întâi plural, unde pentru păstrarea
pronunţiei corecte a rădăcinei verbului, s-a introdus, un „e ” în scriere ( „ g " înaintea lui, e se
pronunţă , j ” ; în mod contrar „g ” înaintea Iui o se va pronunţa „g ” ).

je mange > [jO mâj] - eu manâne

tu manges > [tu mal] - tu mănânci
il mange > [il mâj] - el mănâncă
elle mange > [cl mâj] - ea mănâncă
nous mangeons > [nu mâjô] - noi mâncăm
vous mangez > (vu m sjE ] - voi mâncaţi
ils mangent > (il mâj] - ei mănâncă
elles mangent > [cl maj] - ele mănâncă

Verbul neregulat „boire” este puţin mai greu de reţinut. Citiţi cu atenţie conjugarea :
urmărind pronunţia prezentată:

je bois > [jO boa] - eu beau

tu boiy > [tU boa] - tu bei
il boit > [il boa| - el bea
elle boit > ]el boa] — ea bea
nous buvons > [nu b U v ïj - noi bem
vous buvez > [vu bU vE] - voi beţi
ils boivent > [il boav] - ei beau
elles boivent > [cl b oa vj - ele beau

Să folosim verbele în proporziţi. Completaţi următoarele fraze o formă covenabilă a

verbului „manger" sau „boire” . Folosiţi filtrul roşu:

Dimineaţa beau cafea fără lapte. - Au petit déjeuner je > l du café sans
lait.
Noi mâncăm întotdeauna Ia restaurant. - Nous > tnaÇeoi toujours au reastaurant.
Bei vinul cu apă? - > Bois-tu du vin avec de l’ eau?
Dimineaţa Petre mănâncă pâine cu dulceaţă. - Le matin Perre > munge du pain avec de
la confiture.
Seara voi nu mâncaţi nimic, dar beţi prea - Le soir vous ne > munge rien mais vous
mult. buvez trop.
Ele mănâncă prea puţin la prânz. - Elles > mangent trop peu au déjeuner.
El nu bea deloc. - Il ne > boii pas du tout.
Anei îi place să mănânce şi adesea mănâncă - Anne aime > manger et ei le > mange
prea mult. trop souvent.
Ele beau cafea tare (neagră) fără zahăr. - Elles > boi vei t du café fort, sans sucre.
La voi bem puţin, vinul vostru nu este bun. - Chez vous nous > buu'i peu, votre vin
n ’ est pas bon.

Reţineţi următoarele expresii:

avoir faim > |avuaR te| - a-i fi fo a n e

avoir so if > [nvuaR soaf] - a-i fi sete

- 6 -
Citiţi cu voce tare urm ătoarele propoziţii în care am folosit expresiile noi. A tenţia la traducerea
în limba română:

J’ ai faim. >U E te] - Mi-e foame.

Pierre, as-tu faim?
Non, je n’ ai pas faim mais
j ’ ai soif.
Le matin ma mère n’ a
jamais faim.
> picR j tL tc| - Petre, ţi-e foame?
> [n ô jO nE pa fe m t jE - Nu, nu mi-e foame însă
s o » fj mi-e sete.
> [IO maie ma m e:R na - Dimineaţa mamei mele
jam E fe] nu-i este niciodată foame.

Les enfants boivent > [IE za fa bnav boku ilzo - Copiii beau mult, lor le
beaucoup, ils ont toujours tu ju R soaf] este tot timpul sete.
soif.

Avez-vous faim, Monsieur? > -»'>••• \u te M O siO] - Vă este foame, domnule?

Je n’ ai pas du tout faim. > jO n f pa dl tu fe ! - Nu-mi este foame deloc.

En été il fait chaud et nous > anEtE il le şu I n u /ji u _ Vara este cald şi ne este
avons soif. soaf] sete.

Completaţi propoziţiile următoare cu expresiile corespunzătoare. Folosiţi filtrul roşu:

Astăzi dimineaţă ne este foame. - Ce matin nous >avmi.\ taiiri ,

Nu mănânc, nu-mi este foame. - Je ne mange pas, je > n a i pas i'.nm .

Acestui băiat îi este întotdeauna foame - Ce garçon >□ toujours fai et il

şi sete. >a toujours s o i f .

Doamnă, Domnule, nu vă este foame ? - Madame et Monseur, est-ce que vous

>n*ave7 pas faim ?

Acestor fete nu le este niciodată foame. - Ces filles >n'oni jamais faim .

Verificaţi dacă aţi reţinut bine noile cuvintele şi structuri gramaticale! Traduceţi următoarele
propoziţii în limba română. Folosiţi filtrul roşu:

C ’ est un bon repas. > Este o masil bună.

Au petit déjeuner je prends souvent du café > l a micul dejun beau adeüori cafea tară
sans lait. lapte.

Ce soir ils ont faim et ils mangent > Astăzi seară lor le este fo ime >i mănâncă
beaucoup. mult.

Il veut du pain avec du beurre. > FI s rea pâine cu unt.

Cette confiture est très bonne. > Aceasta dulceaţă este Toane bună,

Elle prend du sucre. > Ea ia din zahûr.

Le matin le petit Jean boit du lait. > Dimineaţa lonuţ bea lapte

Nous mangeons toujours le dîner chez > N o i luüm întotdeauna cin; la Domnul
Monsieur Dupont. Dupont.

Au dîner madame Duval boit du vin. La cin i Doamna Duval bia vin

- 7 -
Ces enfants ont très soif, ils veulent de > Acestor copii le este foarte setc. ei
l’ eau. apà

Dans ce restaurant le poulet n’ est pas bon. > in acest restaurau’ puiul nu e ste bun
(gustos).

As-tu faim? Oui, un peu. > iţi este fo am e '1 Da. puţin

Nous prenons toujours un dessert. > Nai mâncăm întotdeauna un desert.

Est-ce que tu prends de la viande? > Mănânci ca m e ’

Veux-tu de la salade verte? > Vrei salută verde ’

Ils boivent trop. > Ei beau prea mult.

lată ultimul exerciţiu al primei părţi din lecţia 11. Traduceţi în limba franceză următoarele
propoziţii. Folosiţi filtrul roşu:

îţi este foame? > As-tu faim?

La cină mănânc întotdeauna mult. > Je mange toujours beaucoup au dincr
La micul dejun ea bea cafea fără zahăr. > Au petit déjeuner elle boit du cale sans
sucre.
Ei mănâncă pâine cu unt şi dulceaţă. > Ils mange ni du pain avec du beurre et de
la confiture
înainte de desert noi mâncăm brânzeturi > Avant le dessert nous mangeons Je-
franţuzeşti. fromages français.
Bei vin? > Prends-tu du vin?

Mâncarea aceasta este mai bună? > Ce repu* est-il m eilleur1

N oi consumăm adeseori pui la restaurant. > Nous prenons souvent du poulet au
restaurant,
Astăzi seară avem invitaţi la cină. > Ce soir il y I des invités vour le dîner.

Dimineaţa beau lapte dar nu mănânc nimic. > Le mal >iB du lait n aïs je ne
mange rien.

Vreau să beau, îmi este foarte sete. > Je veux botte, j'ai très Mtf.

Vrei apă? > Veux-iu de l’ eau'.’

înainte de mese nu beau nimic. > Avant les repas je ne bois rien.
Ei consumă ceva? > Est-ce qu'ils prennent quelque chose?

El nu bea nimic, nu îi este sete. > Il ne boit rien, il n‘ ;t pas oif.

Noi luăm micul dejun la ora şapte şi > Nous prenons notre petit déjeuna
jumătate. heures et demie,
Ea mănâncă salată la prânz? > bst-ce quelle prend d e la tstodé
déjeuner?
Eu beau adeseori cafea la ora opt şi jumătate. > Je bois souvent du café à huit heures ei
demie.
Mesele tale sunt mai bune decât la restaurant. > es repas sont m eilleurs Hae d m- le
resiauram
Nu mănînc nimic înainte de amiază. > Je ne m<»nue tien avant m (Si,
Nu îmi este sete dar îmi este foame. > Je n ’ai pas soit m ais j ’ai .aim
Doriţi să mâncaţi ceva înainte de prânz? >Yi'liiez-vous prendre quelque d io -v a\aru
te déieuner?

A dor să mănânc în restaurant. > J ’adore manger au restaurant.

N oi mâncăm rareori acasă. > Nions iji.M»ns r a re m en t le s r ep a s a la
maison.
Astăzi veţi lua micul dejun în grădină. > Aujourd'hui vous prenez le petit
déjeuner dans le jardin
Ei iau mesele întotdeauna în bucătărie. > IU prennent toujours les repas &la
cuisine.

Jk Atjtül

_ o _
LECŢIA 11. - PARTEA A DOUA

Să începem lecţia cu noile cuvinte:

le poisson > [10 poaso] peştele

le riz > |IO Ri] orezul

la pomme de terre > [la pom dO ttR j cartoful

les pommes de terre > [II- pom dO teRl cartofii

les frites (f) > [Ü- fRit] cartofii prăjiţi

la soupe > [fa sup] supa

le fruit > [IO fRui] fructul

la glace > [la glas] îngheţata

la boisson > [la boaso] băutura

le légume > l( ' IEgL'm| leguma, zarzavatul

le găteau > [IO gato| prăjitura

les gâteaux > M gato] prăjiturile

Repetaţi încă o dată cuvintele, prezentate acum într-o ordine diferită,

încercaţi să reţineţi semnificaţia lor.

le légume > [IO lE glim ] leguma, zarzavatul

les pommes de terre > [ 11 pom dO teR | cartofii

le fruit > [10 fRui] fructul

le poisson > [IO poaso] peştele

les gâteaux > [1E gaio| prăjiturile

la soupe > [la sup) supa

le riz > [10 Ri] orezul

la boisson > p a boasn | băutura

les frites (0 > [1E m it] cartofii prăjiţi

le gâteau > [IO gato] prăjitura

la glace > [la glas] îngheţata

la pomme de terre > Ila pom dO teR] _ cartoful

- 10 -
Să folosim cuvintele în propoziţii împreună cu expresiile introduse în prima parte a acestei
lecţii.

Ce soir nous voulons du > [sO soaR nu vulo dU - Astăzi seară vrem peşte
poisson avec du riz. poaMi avek dU Ri] cu orez.

Ces pommes de terre ne sont > si- pomdOti-R n< ' >0 p.» - Cartofii aceştia nu sunt
pas bonnes, je préfère les bon iO pRI u-R 1E fR.lt} buni, prefer cartofii
frites. prăjiţi.

Le soir nous mangeons de la > (10 soaR nu m âjô dO la - Seara mâncăm supă.
soupe. sup]

Tu prends des fruits au > |tt pRa dF. fRU i o - Tu mănânci fructe la
dessert? dEseR] desert?

De la glace? Oui, volontiers. > |dO la glas ui volotiE ] - îngheţată? Da, cu plăcere.

Nos parents préfèrent les > [no paRa pR E fcR 1E Părinţilor noştri le plac
légumes à la viande. ■EgUm a la viâd] mai mult legumele decât
carnea.

Ils adorent les gâteaux. > [il/a d o R IE gato| Ei adoră prăjiturile.

Je veux un gâteau com me > (jO vO ë gato kom - Eu vreau o prăjitură ca

dessert. dE seR 1 desert.

Comme boisson je prends de > Iknm hoasô j<) pRa d< > - Ca băutură vreau apă.
l’ eau. lo|

Com m e légume Robert > [kom IF.gl'm R obeR pRH - Ca legum i, Robert
prend toujours de la salade [tuju R de la >alad veRi mănâncă htotdeauna
verte. salată veri e.

în exerciţiul precedent am folosit următoarele expresii:

com m e dessert > [kom dEseR] ca desert, nentru desert

com m e boisson > [kom boaso| ca băutură

com m e légume > [kom lEgUm ] ca legume

Deci vom spune:

C om m e dessert je prends > [kom dFseR jO pRa dO Pentru desert iau

de la glace. la glas) îngheţată.

Je préfère com me légume > (jO prFtVR kom lEgL'm Ca legum i, prefer
la salade verte. la salad veR t) salata verce.

- 11 -
Să învăţăm acum câteva adjective. Unele dintre ele au apărut deja în lecţia anterioară în
expresii legate de vreme (timpul probabil):

chaud > Ifo| - cald

chaude > fÿod) - caldă

froid > [fR oa ] - rece (m.)

froide > (fR oa d | - rece (f.)

mauvais > [m ovE ] - rău

mauvaise > fm ovezj - rea

excellent > (ck sE lï] - excelent, foarte bun

excellente > [eksElât] - excelentă, foarte bună

Să folosim acum adjectivele prezentate în propoziţii. Citiţi-le distinct şi cu voce tare:

Ce repas n ’ est pas chaud, il > [s0 ROpa n f p.! şu i - Această mâncare nu e
est froid. fRoa| caldă, e rece.

J’ ai très soif, je veux boire > | I iRe suai o u ' huaR - îmi este foarte sete, vreau
une boisson froide. Un b o asô fR oad] să beau o băutură rece.

Le dîner chez Pierre est > |!() dini- şL pieR L - Cina acasă la Petre este
toujours mauvais. tu ju R m ovF ] întotdeauna rea.

C e vin est excellent. > [sO vë E (t(e k s E lïj - Acest vin este excelent.

Următorul exerciţiu vă dă posibilitatea să verificaţi ultimele cunoştinţe însuşite. Completaţi

propoziţiile urmâtore cu cuvintele corespunzătoare:

Dimineaţa beau lapte foarte
cald.
Noi mâncăm adesea pui cu
cartofi prăjiţi.
- Le matin je bois > du lait > |IC* mate jO boa d l le
très > chaud • tRc şo)
- Nous prenons souvent > (nu pROnn SttvS dl pulL
>d u poulet avec > d t- avEk dE fRu |
frites.

Măriei îi place mai mult - Marie préfère >|e ri aux > (muRi pRHfeR IO Ri o
orezul decît cartofii. > pommes de terre ■ pom düteR |
Ca băutură, Petre bea apă. - > Comme boisson Pierre > (kom boaso pieR pRâ dO
prend > d e l'eau- Jol
Acest pui e rece, supa e rece - C e poulet est > froid , la > fso pulE E fRoa la up L
de asemenea. soupe est > froide aussi. fRoad os!]

Pentru desert copiii noştri - > A u dessert nos enfants > [o ilPsoR nozafa maj dl
mănâncă prăjituri. mangent > d e - gâteaux. gam|
Vrei legume? - Prends-tu >(ies légumes? > (pRiul dF IF.^l ml

Mănânc şi îngheţată. Este - Je > prends de la glace > (jO pRa dO la glas osl el
excelentă ! aussi. Elle est EflJeksElïl)
> excellente-

- 12 -
Vinul acesta e rău (nu e - Ce vin est > mauvais. > M > \ ,■ F rtu F
bun).

Ca desert nouă ne plac - > Comme licssen nous > |kom dKseR nuzEmo 11'
fructele. aimons > les fruits. frl i |

Cunoaşteţi deja mai multe feluri de a pune întrebări. în continuarea lecţiei, vă prezentăm o
nouă formă de propoziţie interogativă. Este cea mai simplă construcţie de acest tip:

Tu prends du pain? > il pRa d l pe| - Mănânci pâine?

Aţi remarcat, probabil, că form a fra zei interogative poate fi identică cu form a frazei
afirmative. Singura diferenţă dintre ele este semnul de întrebare c e impune o intonaţie
inteerogativâ caracteristică, (interogaţia marcată prin ton).

Exersaţi acestă tip de propoziţie interogativă. Urmăriţi traducerea în limba română.

Vous prenez des gâteaux? > pROnE dF eaio _ Vreţi prăjituri?

Ils mangent de la confiture? >[<! rouj dO lu kofîil)R| - Ei mănâncă dulceaţă?

Nous buvons du café? > fnu bU vo dL kalE) - Bem cafea?

Obser\’aţi următoarele propoziţii interogative:

Qu’ est-ce que tu prends au > IkeskO it: pRa o p((Viti _ Ce mănânci la micul
petit déjeuner? JEjOnK | dejun?

Q u’ est-ce que Marie prend > ke_skO mari pRa kom - Ce bea Maria?
com m e boisson? boasô'.'J

Q u’ est-ce qu’ il visite à > fkesldl vizii a paRi ’ ] - Ce vizitează el la Paris?

Paris?

Qu’ est-ce que c ’ est? > [K e s k O ş F J - C e este aceasta?

Aţi observat că aceste fraze încep cu construcţia:

qu’ est-ce que... >[keskO |

cuvânt interogativ pentru nume de lucruri urmată de o propoziţie ce are forma identică cu cea
afirmativă.

Formaţi acum întrebări pentru răspunsurile următoare, folosind construcţia „Q u e’ est-ce que” .
Nu uitaţi să le citiţi corect, fiecare în parte:

Vous mangez de Ia salade - Q u’ est-ce que vous > keskO vu majE)

verte. mangez?

J’ aime ce repas. - Q u’ est-ce que j ’aime? > (kcskO jenu]

Ils prennent de la glace - Qu’ est-ce qu’ ils prennent > keskii pRen k<*rn dl m-R 1
com m e dessert, com me dessert?

- 13 -
C ’ est une soupe. - Q u ’ est-ce que c ’ est? > [keskO si ]

Le matin nous prenons le - Q u ’ est-ce que nous > keskO nu pROnn H)

petit déjeuner. prenons le matin? maie]

Pour le week-end tu vas â la - Q u’ est-ce que tu fais pour > ,. 4 .0 tU te i uR l< '
mer. le week-end? vi kend

Nous écoutons un bel opéra. - Q u’ est-ce que nous > |l, sk<) nu/l kutnl
écoutons?

C ’ est de la viande pour - Q u’ est-ce que c ’ est? > [keskO si ]

Michel.

Următorul exerciţiu constă în traducerea propoziţilor din limba franceză în limba română.
Folosiţi filtrul roşu:

Je préfère le riz aux pommes de terTe. > luit piavv mai mul t orezul dtvât cartofii.

Cette soupe est trop chaude. > Aceastfl supă este prea caldfl

Q u’ est-ce que vous prenez com me boisson? > Ce luaţi .a băutură'’

Les Français mangent souvent des légumes > Fnincc/ii m iiiâiuà adeseori legume
et des fruits. şi fructc.

Ce café est froid. > Cafeaua accasta este rece.

Je veux du café très chaud. > Vreau o cafea fierbinte.

Elles prennent toujors de la glace au > I le mănâncă întotdeauna îngheţată I :

dessert. desert.

Aimes-tu ces fruits? Oui, ils sont excellents. > jţi plue .cc-ic fructe" Da. sunt excelente

Le dimanche notre mère achète des gâteaux. > Du mi n i e a. m a m a noastră mnpărâ

prăjituri.

Votre vin, Monsieur, est meilleur. > Vinul dumneavoaMră. Doi mule, este
mai bun.

Tu veux du beurre? > Vrei uni?

Au restaurant je prends souvent du poisson. > La restaurant infranc ade e-ai; pc>te

în continuare, iată un exerciţiu care cuprinde toate informaţiile şi întreg vocabularul lecţei 11.
Dacă rezolvaţi acest exerciţiu corect, puteţi fi sigur că aţi învăţat bine materialul cuprins în
lecţie. Traduceţi următoarele fraze în limba franceză:

Mama noastră face trei mese acasă. > Noire mère fait trois repa .1 la muisou

Dimineaţa luăm micul dejun. > Le matin nous prenons le petit déjeuner.

La micul dejun mâncăm pâine cu unt şi bem > Au petit déjeuner nous mi ngeons du pain
lapte cald. avec du beurre et nous buvons du lait
chaud
Petre mănâncă pâine cu dulceaţă. > Pierre mange du pain ave. de la
confiture.

- 14 -
 El bea cafea tare, fără zahăr. > Il boit du café fort sans sucre.
Ce vrei ca băutură? > Q u ’est-ce que tu prends com m e boisson?
Acest vin este mai bun. > Ce vin est meilleur
Prefer apa. > Je préfère l’eau.
După masa de prânz soţul meu bea cafea. > A près le d éjeu n e r m on m ari boit du cale.
Ce este aceasta? > Q u 'est-ce que c ’est?
Acesta este pui cu orez şi salată verde. > C 'est du poulet SVCC du riz et de la
salade verte.
Mănânci adesori peşte? > Est-ce que tu m anges souvent du
poisson?
Cartofii tăi sunt reci. > Tes pom m es de lerre sont froides
Seara mâncăm supă. > Le soir nous m angeons de la soupe.
La desert mâncăm îngheţată şi fructe. > Au dessert nous prenons de la glace n
des fruits.
Acest caşcaval este excelent. > Ce from age est excellent
La cină Izabela nu mănâncă mult. > Au diner Isabelle ne m ange pas
beaucoup.
Ce mâncaţi la prânz? > Q iTest*«C q u e VOUS preiiLV au d éjeu n er.'
După cină bem vin. > A près le dîner nous prenons du \ m
îmi plac legumele. > J ’aim e les légumes.
Lui îi este întotdeauna foame. > Il a to u jo u n fid n
Vă este foame, doamnă? > Avez-vous faim. M adam e'
Nu ţi-e sete? > Tu n ’as pas soif.’
i
Aceste prăjituri sunt nu bune. > Ces gâteaux sont m auvais
Bei apă înainte de masă? > Avant le repas lu bois de i’eau"
Această came este foarte bună (excelentă). > C ette viande est excellent

In încheierea lecţiei urmeză un exerciţiu de pronunţie. Citiţi-le cu atenţie

tê] vin, pain, faim

[o] poisson, boisson, confiture
[U] sucre, du, légume, confiture

,f5 UI déjeuner, fromage, manger

fii prendre, avant, excellent
lua] poisson, boisson, soif, froid
[el poulet, lait, pomme de terre, dessert, mauvais
[El déjeuner, dîner, dessert
W glace, boisson, poisson, soupe, salade, dessert

15
11. RECAPITULARE

11.1. Substantivul precedat de prepoziţia „sans” , se foloseşte adesea fără articol.

De exemplu:

Je bois le café sans sucre. - Eu beau cafeaua fără zahăr.

11.2. Spunem:

au petit déjeuner - la micul dejun

au déjeuner - la prânz

au dîner - la cină

com me dessert - ca desert

com me boisson - ca băutură

avoir faim - a-i fi foame

avoir s o if - a-i fi sete

11.3. Verbul „manger” (a mânca), este un verb regulat. Cu toate acestea, trebuie să
reţinem forma particulară a persoanei întâi plural, unde adăugăm un „ e ” înaintea
terminaţiei:

nous mangeons - noi mâncăm

11.4. Verbele „boire” (a bea) şi „prendre” (a lua, a mânca, a bea) sunt verbe neregulate.
je prends je bois eu beau, eu iau
(beau, mănânc)
tu prends tu bois tu bei, tu iei
(bei, mănânci)
il prend il boit el bea, el ia (bea.
mănâncă)
elle prend elle boit ea bea, ea ia
(bea, mănâncă)
nous prenons nous buvons noi bem, noi luăm
(bem, mâncăm)
vous prenez vous buvez voi beţi, voi luaţi
(beţi, mâncaţi)
ils prennent ils boivent ei beau, ei iau (beau.
mănâncă)
elles pennent elles boivent ele beau, ele iau (beau,
mănâncă)

în limba franceză există aşa -numitul articol partitiv. El indică o cantitate

nedeterminată din ccva şi se foloseşte înaintea substantivelor care denumesc lucruri
ce nu se pot număra. Articolul partitiv apare frecvent după verbele „manger” ,
.boire” , „prendre” şi are înţelesul de „puţin” , „câteva” , „ o parte", „ceva ” nişte.

Je mange de la viande. - Mănânc came.

Il boit du vin. - El bea vin.

Nous prenons des fruits. - N oi mâncăm fructe.

- 16 -
11.6. în limba franceză, este deosebit de frecventă interogaţia marcată prin ton. Putem
forma o întrebare aplicând intonaţia interogativă frazei afirmative.

Tu prends de la glace? - Mănânci îngheţată?

Putem, de asemenea, forma o întrebare utilizând construcţia „q u ’ est-ce que” la

începutul propoziţiei:

Q u’ est-ce que tu manges? - Ce mănânci?

Q u’ est-ce que c ’est? - Ce este aceasta?

Q u’ est-ce qu’ ils prennent - Ei ce mănâncă ca desert?

com m e dessert?

- 17 -
11. TEMĂ PENTRU ACASĂ

A. Traduceţi în limba română:

1. Au déjeuner elles mangent du poulet avec des frites.

2. Cet enfant n ’ a jamais faim.

3. Q u ’ est-ce que vous prenez com m e dessert?

4. Il boit du vin avant les repas.

5. Ce matin monsieur Dupont boit du café très fort et sans lait.

B. Traduceţi în limba franceză:

1. îţi este foame şi sete?

2. Ei ce fac diseară?

3. La micul dejun mâncăm pâine cu unt şi bem cafea.

4. Mâncarea aceasta este rea însă vinul acesta este excelent.

5. N oi mâncăm (consumăm) adeseori pui cu orez şi salată.

C. Răspundeţi la întrebările de mai jo s :

1. Q u’ est-ce que tu prends com m e boisson?

2. Ce repas est bon?

3. Mangez-vous de la viande ce soir?

4. Q u’ est-ce qu’ il prend au déjeuner?

5. Q u’ est-ce que les Français mangent avant le dessert?

D. Copiaţi propoziţiile şi corectaţi greşelile:

1. Il prend de la poisson.

2. Nous magons beaucoup,

3. Nous buvons du café sans le sucre.

4. Elles prenent de la confiture.

5. Est-ce que tu prends au petit déjeuner?

- 18 -
LECŢIA 12. - PARTEA ÎNTÂI

Să începem lecţia cu noile cuvinte. Citiţi-le cu voce tare şi distinct,

fiind atenţi la transcrierea fonetică:

la boucherie > [la buşRi] - măcelăria

le boucher > f IO buşE] - măcelarul

la volaille > [la voi ni] - camea de pasăre

la boulangerie > jla hulajRi) - brutăria,

magazinul de pâine

le boulanger > LIO bulâjE ] - brutarul

le croissant > (IO k R oasa] - cornul

la charcuterie > (la şaRkUtRi] - mezelària, mezeluri

le saucisson > [1 0 s o s is o ] - câmaţii

l’ épicerie (f.) > [lEpisRT - băcănia

la crémerie > [la kREm RIJ - lăptăria

la crème > [la kR em ] - smântână, frişca

la pharmacie > la faR m asi] - farmacia

le pharmacien > [IO fa R m a s/e | farmacistul

le médicament > (1 0 m E d ik am al medicamentul

Repetaţi cuvintele într-o altă ordine:

la charcuterie > (ta şaR k U tR i] - mezelăria, mezeluri

le boucher > [IO b u şE ] - măcelarul

le croissant > [1 0 k R oasa] - cornul

la volaille > [la voia/'] - camea de pasăre

lepiccrie > [lEpisRi] - băcănia

le médicament > [IO m E d ik am a] - medicamentul

le saucisson > [IO so s is o ] câmaţii

la crème > [la k R em ] - smântână, frişca

la pharmacie > [la faRmasl| farmacia

la boulangerie > [la bulajR i] - brutăria,

magazinul de pâine

la boucherie > [la b uşR i] - măcelăria

le pharmacien > [IO faR m as/e] farmacistul

la crémerie > (la ItREm RI] - lăptăria

le boulanger > [1 0 b u b jE ] - brutarul

-19-
Să exersăm acum noile cuvinte în propoziţii. U rm ăriţi cu atenţie traducerealor in lim ba
română:

Dans notre rue il y a deux > |d.i notR RI i ! ■i» ’O - în strada noastră se află
grandes boucheries et une gRad bu^Ri i l u ptOitn două măcelării mari şi o
petite boulangerie. bulujRI] mică brutărie.

Ce boucher est grand et > [sO buşE 1; i;Ra F g R o; - Acest măcelar este înalt
gros. şi gras.

Il mange souvent de la > [il mâj suvâ dO la vola /] - EI mănâncă adesea came
volaille. de pasăre.

Au dîner nous prenons du > ’o dinE nu pR O no d l - La cină mâncăm cârnă ţi.

sucisson. sosiso]

11 adore les croissants > [il adoR IF cR oasa iras F - El adoră comurule
français. franţuzeşti.

A la crémerie nous achetons > [ i lu kREmRi nu/aÿtô dO - La lăptărie cumpărăm

de la crème, du lait et du la cRem . dl le f dU smântână, lapte şi unt.
beurre. bO:R|

Le matin notre mère va à > [IO mate notR - v R va a - Dimineaţa mama noastră
l’ épicerie. IFpisRI] merge la băcănie.

Le boulanger est un homme > [IO hulajF. Fie n< »m - Brutarul este un om
toujours content et gai. !uJu R kotu L gE întotdeauna mulţumit şi
vesel.

Marie prend des > |m .tri pRa mEdikama avă - Maria ia medicamente
médicaments avant les repas. IF ROpa] înainte de mese.

La pharmacie est derrière > la t.irmasi F dl-RieK - Farmacia este în spatele

l’ hôpital. lopiial] spitalului.

Je vais chez notre > (jo vE >F. notR fannasie] Mă duc la farmacistul
pharmacien. nostru.

Iată acum, următoarele propoziţii. Citiţi-le cu voce tare acordând o atenţie deosebită
cuvintelor subliniate şi traducerii lor în limba română:

Au petit déjeuner Paul ne > o p (0 )ti dEjOnE pol nO - La micul dejun Paul nu
mange pas de croissants. manj pa de cR oasa | mănâncă comuri.

Nous n ’ achetons pas de > [nu naşto pa de fRU i] - N oi nu cumpărăm fructe.

fruits.

Il ne prend pas d ’ eau. > [il ne pRa pa do] - El nu bea apă.

Mon père boit > [ma pe:R boa b ok l) de Tatăl meu bea vin mult.
vin. vêl

- 20 -
Ta soeur prend trop de > [ta sOR pRa tRo dO Sora ta ia prea multe
médicaments. raEdikama I medicamente.

Au dîner je prends un peu > | tlm F. pRn e pO dO ve La cină beau puţin vin
de vin rouge. Ruj] roşu.

Je veux un kilo de pommes > [jO vO ? kilo dO Vreau un kilogram de

et deux kilos dfi pommes de pomdOreK | mere şi două kilograme
terre. de cartofi.

Elle achète un litre de vin. > [cl uset ê itR dO vë] Ea cumpără un litru de
vin.

Il y a une bouteille d ’ eau > |iha Un bute; do E o sticlă de apă minerală

minérale sur la table. minERal s l'R la labl] pe masă.

Aţi remarcat, cu siguranţă, că înfra zele de mai sus nufigurează articolul partitiv. El a fo st
înlocuit cu prepoziţia „ d e ”. Prepoziţia „ d e " , se foloseşte: după negaţie:

Je ne bois pas de vin. - Eu nu beau vin.

- după construcţiile c e precizează o cantitate anume:

Je mange beaucoup de viande. - F.u mănânc multă came.

Jachète un peu de chocolat. - Eu cumpăr puţină ciocolată.

Elle boit trop de vin. - Ea bea prea mult vin.

Nous avons deux kilos de pommes. - Noi avem două kilograme de mere.

Voici uae bouteille de lait. - Iată o sticlă de lapte.

Să folosim cele învăţate într-un exerciţiu care are ca scop completarea propoziţiilor cu formele
articolului partitiv„du” „d e la” sau cu prepoziţia „d e” . Folosiţi filtrul roşu:

La lăptărie cumpărăm - A la crémerie nous > |a la kREri Ri nuzajtô dO

smântână şi un litru de lapte. achetons > .le la crème et la kRem I r IitR d( > Il
un Litre > de lait.

Măcelarul nu are pâine. - Le boucher n’ a pas > [IO buşE nu pa dO pe]

> d e pain.

La brutar este se găseşte - Chez le boulanger il y a > [ffi IO h u L jE iha dU pc

pâine şi corn uri. > du pain et > des Et d p kR oitsi]
croissants.

La micul dejun el nu bea - Au petit déjeuner il ne > lu p<0)li d jOnE il nO

cafea. prend pas > de café. pRa pa dO kafE]

Acest băiat mănâncă multă - Ce garçon mange > |sO uR m ) i u j boku d(O l
îngheţată. beaucoup > de glaces. glas]

Ea mănâncă adeseori came - Elle prend souvent > d e la > [et pRa suva dO la vola/
de pasăre dar nu mănâncă volaille mais elle ne mE l-I ne niâj jam E dO
niciodată câmaţi. mange jamais > de sosisô)
sauciasson.

- 21 -
 Caut o sticlă de vin în - Je cherche une bouteille > ji ) L1ii bulei dl > .■
bucătărie. >tk vin dans la cuisine. da la k liz in )

La farmacie sunt multe - À la pharmacie il y a > [a la faRniasi il/a boltu

medicamente. beaucoup >de dO mEdikama |
médicaments.

La băcănie nu se găseşte - À l ’ épicerie il ny a pas > [a lEpisRi ilrna p » do

apă minerală. d ’ eau minérale. mmERall

Să ne îmbogăţim acum vocabularul cu următoarele adjective:

minéral, minérale >[m inE ral mmErnl| - mineral, minerală

frais, fraîche > [fR E CReş] - proaspăt, proaspătă

gras, grasse > |ü R a gR as| - gras, grasă

cher, chère >[>eR şcR| - scump, scumpă

pas chèr, pas chère >|pa şeR pa şeR] - ieftin, ieftină

Să folosim noile adjective în propoziţii. Citiţi frazele cu voce tare încercând să reţineţi forme
adjectivelor.

Nous achetons de l ’ eau - Cumpărăm apă minerală. > [nuzastô dO Io mmf: Rnl|
minérale.

C e lait n’ est pas frais. - Laptele acesta nu este > [sO Jtr nE pa IRL|
proaspăt.

A la crémerie nous pouvons - La lăptărie putem > a la kREn Ri nu puvo

acheter de la crème fraîche. cumpăra smântână aştF dO la kRem fRcs]
proaspătă (frişcă).

Cette viande est trop grasse. - Camea aceasta este prea > [sel viâd i- tRo izRas]
grasă.

Ce saucisson est gras aussi. - Câmaţii aceştia sunt > [s O sosiso 1 fRa i»si |
deasemenea graşi.

Chez votre boulanger le pain - La brutarul vostru pâinea > [ÿ p votR b ilajE IO pe h
est toujours frais. este întotdeauna proaspătă. tujuR tR cj

Je n’ achète pas de fromage. - Nu cumpăr caşcaval. Este > [jO naşei f j dO fRomaj
Il est trop cher. prea scump. il E tRo şe l ]

Cette année les pommes de - Anul acesta cartofii sunt > | set anK 1F pom dO tcR so
terre ne sont pas chères. ieftini. pa şeR]

C ’est pas cher! - Nu-i scump! > [sE pa şeR |

C ’ est très cher! - E foarte scump! > [s E tRc şeH]

Să învăţăm un nou verb: „vendre” a vinde. Acest verb este neregulat. Citiţ; cu voce tare
formele acestuia, aplicând regulile de pronunţare marcate între paranteze:

je vends > [jO v i] - eu vând

- 22 -
tu vends >|iU va] - tu vinzi

il vend > [il va) - el vinde

elle vend > |el va] — ea vinde

nous vendons > [nu vadô] - noi vindem

vous vendez > [vu vadF.] - voi vindeţi

ils vendent > ( î l văd] - ei vând

elles vendent > [el vad] - ele vând

în exerciţiul următor, completaţi propoziţiile de mai jo s cu formele convenabile ale verbului

„vendre” sau ale verbului „acheter” :

Brutarul vinde pâine şi - Le boulanger > vcn d du > 110 bulajK va dL< pe E dl
comuri. pain et des croissants. k Roasa)

Tu nu cumperi nimic. - Tu > n'achètes rien. > [ti naşei Rie]

Noi vindem ieftin. - Nous > n e vendons > [nu nO vado pa şeR j
cher.

Aceşti măcelari vând multe - Ces bouchers > vendent > |sE buşE văd boku dU
mezeluri şi came. beaucoup de charcuterie et şaRkUtRi EdO v/id|
de viande.

Părinţii noştri cumpără acum - Nos parentsuchêicnl r* [no paRa a.#et meina II
medicamente de la maintenant les m Edikam i şE votR
farmacistul vostru. médicaments chez votre faRmac/c]
pharmacien.

Citiţi cu voce tare următoarele propoziţii şi observaţi traducerea în limba română.

Votre pharmacie est - Farmacia voastră este > [votR laRmasi E modcRnf
modeme. modernă.

Sa pharmacie est plus - Farmacia sa este mai > |sj faRmasI 1 pil
moderne. modernă. modeRn]

Ma pharmacie est la plus - Farmacia mea este cea > [ma f&Rma>i E Iu pil
modeme. mai modernă. modcRn]

Cette crème est plus fraîche. - Această smântână este mai > [sel kRem E plU IRe$]
proaspătă.

Mais ce lait est plus frais.
Pierre est bon, son ami Paul
est meilleur mais Marc est le
meilleur.
Sophie est la meilleure amie. -
- Dar laptele acesta este mai > [mE sO le F. IO plU fRK]
proaspăt.
- Petre este bun, prietenul > [pier E bo ionami pol E
său Paul este mai bun dar mEiOR ml mark E 10
Marc este cel mai bun. mEfOR)
Sofia este cea mai bună > [ sofl E la riE /O R ami|
prietenă.

- 23 -
Jean est plus grand que
Pierre.
Paul est le plus grand.
Marie est la plus belle.
Mes amis sont les meilleurs.
- Ion este mai înalt decât ■Lia f- p l i ! uRj kO picK|
Petre.
- Paul este cel mai înalt. > |pol II IO plU gRa)
- Maria este cea mai > |maRf F. la plt bel]
brumoasă.
- Prietenii mei sunt cei mai > |mf /am i so II ml /OK
buni.

In exemplele de mai sus am folosit adjective la gradul:

pozitiv - grand, grande - înalt, înaltă

comparativ - plus grand, plus grande - mai înalt, mai înaltă

superlativ - le plus grand, la plus - cei mai înalt, cea mai în­
grande altă

Superlativul adjectivelor se formează punând un articol hotărât

(Ia singular sau la plural, după caz) înaintea gradului comparativ.

le plus modeme Ies plus modemes

Ia meilleure les meilleures

Reţineţi şi următoarea structură gramaticală:

Paul est plus grand que Jean. - Paul este mai înalt decât Ion.

Marie est une meilleure amie que Sophie. - Maria este o prietenă mai bună decât
Sofia.

Completaţi frazele de mai jo s cu gradele de comparaţie corespunzătoare ale adjectivelor. Citiţi

apoi cu voce tare frazele completate:

Sofia este veselă. - Sophie est > ;aie.

Izabela este mai veselă decât Sofia. - Isabelle est > pli ^aic que Sophie.

Smântână aceasta este cea mai proaspătă. - Cette crème est > I i pli - Ir lichc.

Aceşti băieţi sunt mai puternici decât fraţii - Ces garçons sont > , que mes
mei. frères.

Prăjiturile acestea sunt cele mai bune. - Ces gâteaux sont > l e 3 m- il leurs.

Această masă este cea mai scumpă. - Ce repas est > le plus d u r .

Pentru verificarea gradului de asimilare a noului material, traduceţi în limba română

următoarele fraze:

Nous allons souvent à la boucherie. > Noi n a p o adeseori la măcelărie.

Tu manges trop de charcuterie et de > Mănânci preţ multe meze uri şi cârmiţi
saucisson.

Ce boucher vend de la viande très fraîche > Măcelarul iice-u \ rîde c a n e ioane
mais chère. proaspătă dar scumpă.

Nous ne vendons pas de volaille. > vindem carne de p.--ai.'.

- 24 -
Je ne prends jamais de médicaments. > \u iau niciodată medicamente

Q u’ est-ce que tu achètes chez le boulanger? > Ce cumperi la brutărie?

C ’ est cher? Non, c ’ est pas cher. > : scun p 1Nu, este ieftin

C ’ est le restaurant le plus moderne dans > 1-;>1C resiauraritul cel mai modern din
notre ville. oraşul nostru.

Le pharmacien ne vend pas de fromage. > Fitrmacistul nu vinde caşcaval.

Je ne mange pas de repas gras. > Nu mănânc mâncăruri grase.

Ü j achètent un kilo de saucisson, un litre > Ei cumpără un kilugram de cârnaţi. un

d ’ eau minérale, du pain, de la crème et des litru de apă minerală- pâine, smântână ÿi
fruits. fructe.

Elle mange de la meilleure glace. > Ea mănâncă din cea mai bună îngheţaţi.

Cette charcuterie est trop grasse. > Aceste mezeluri sunt prea grase.

în încheierea primei a părţi a lecţiei 12, traduceţi propoziţiile în limba franceză iar apoi citiţi -le
cu atenţie:

în oraşul nostru se află două brutării, trei > Dans notre ville il y a deux boulangeries
băcănii şi o farmacie. trois épiceries et une pharmacie.

Nouă ne place să cumpărăm com un, şi > Nous aimons acheter des croissants et du
pâiue d e ja brutarul nostru. pain chez noire boulanger.

F.1 vinde ieftin. > H vend pas cher

Pâinea sa este cea mai proaspătă şi > Son pain esl le pli s li el ses
comurile sale sunt cele mai bune. croissants sont les meiEeurs.

Carnea de la acest măcelar este întotdeauna > Lu viande chez ce bouche" es! toujours
grasă şi câmaţii nu sunt niciodată proaspeţi. grasse et le saucisson n’er t jamais frais.

El vinde cel mai scump. > Il vend le plus cher,

Putem cumpăra apă minerală? > Nous pouvons acheter de ‘ eau minérale?

Ea nu cumpără niciodată vin roşu. > 1:1[c ri'achète jamais de v it rouge

La lăptărie voi cumpăraţi doi litri de lapte şi > A l.i uem env leux line L
o sticlă de smântână. lait et une bouteille de crime-

Mama ta ia multe medicamente. > Ta mère prend beaucoup de

m édicam ents.
Medicamentele de Ia farmacistul vostru nu > Les médi ca me nt * c he z vo it< phar ma ci e n
sunt scumpe (sunt ieftine). ne sont pus chers.

Noi cumpărăm două kilograme de cartofi > Nous achetons deux kilos de pommes de
dar nu cumpărăm fructe. terre mais nou-s n’ acheton t pas de fruits

Ajiu I acesta legumele sunt scumpe. > ( elle . née le- I j mies s ntl chers

Mănânc cam e de pasăre şi nişte mezeluri. > Je prends Je la volaille et un peu de

charcuterie.

- 25 -
LECŢIA 12. - PARTEA A DOUA

Partea a doua a lecţiei 12. este un rezumat al rezultatelor studiului lecţiei 11 şi a primei părţi din
lecţia 12. Rezolvând exerciţiile vă veţi da seama în ce măsură aţi reţinut materia propusă
învăţării iar dacă constataţi lipsuri în cunoştinţele Dumneavoastră, puteţi reveni asupra vreunei
părţi a lecţiilor 11., 12. sau puteţi consulta caietele anterioare. Vom dedica, de asemenea, mai
mult timp însuşirii lecturii. Cititul cursiv şi pronunţarea corectă sunt elemente extrem de im­
portante în învăţarea oricărei limbi, iar limba franceză, datorită intonaţiei specifice şi a
melodiei sale caracteristice, impune o pregătire şi mai aprofundată. Dacă utilizaţi magnetofo­
nul în timpul studiului, înregistraţi-vă frecvent vocea şi comparaţi-o cu înregistrările de pe
casetele noastre. Este un exerciţiu foarte bun care vă va uşură evaluarea rezultatelor muncii
Dumneavoastră şi va face posibilă corectarea imediată a eventualelor greşeli. Să trecem deci, la
lectură! Nu uitaţi să urmăriţi indicaţiile reprezentând intonaţia (săgeţile) şi accentul (carac­
terele îngroşate).

/ / \ /
Le matin. |à 7 heures et demie ;je prends mon petit déjeuner. ||Au petit déjeuner je bois

du lait sans sucre j et je mange des croissants avec du beurre |et de la confiture. ||
/ V / \ /
A midi je vais au restaurant. || C ’ est un petit restaurant. !| Au déjeuner [ je mange souvent
/ / \ / V /
du poulet, |du riz | et de la salade verte. || Je bois de l’ eau minérale. |Je ne prends pas
\ \ \ / S
de vin, j c'est trop cher. i|Comme dessert [je prends de la glace. ]|J’ aime la glace. ||Après
/ / S /
le déjeuner |je bois du café très fort i avec un peu de sucre. || Le soir |je mange à la
/ V \ *
maison , avec ma famille. |] C ’ est le dîner. |j Nous mangeons de la soupe, | des pommes
/ V / S /»
de terre, j de la viande. |l Au dîner |je prends du vin rouge. M on mari aime aussi le
\ \ \ /
vin. |j N os enfants bovent de l’eau. ||Il y a toujours un dessert: |des fruits, |des gâteaux, |

de la glace.

/ y»
- Paul, j as-tu faim?
/ 'h S
- Non... oui, | un peu.
/
- Tu ne veux pas de poulet?

- Du poulet? Oui, | mais avec des frites.

/*
- Et com me légume?
>4 / \
- Rien, |je ne veux pas de légume.

- Et comme boisson? || De l’ eau?

- 26 -
 \ %
- Oui, j beaucoup d’eau très froide et un grand gâteau com m e dessert!
/ \ / /
Nous allons souvent aux magasins. || Le matin |notre mère va à la boulangerie |et à la
\ \ /
crémerie. || Chez le boulanger |elle achète des croissants | et du pain. || A la crémerie

elle achète de la crème. | deux litres de lait et du beurre, |souvent du fromage. || Mon
/ S
père |va chez le boucher. ||
/ \ \ \
Ce boucher est cher, ) il vend de la viande très chère. || Mais mon père ! aime la viande.

TI mange trop de viande et beaucoup de charcuterie grasse. || Nous, les enfants, | nous

achetons des légumes, | des fruits et des boissons. || Nous allons à l’ épicerie. || Notre
/ / \
épicerie | est la meilleure dans notre ville.

lată acum ultimul exerciţiu al lecţiei 12. Traduceţi următoarele propoziţii în limba
franceză. Dacă aveţi vreun dubiu în ce priveşte pronunţia, puteţi consulta dicţionarul de la
sfârşitul caietului de curs. Pentru traducere folosiţi filtrul roşu:

Mâncarea aceasta este prea caldă. > C e repos est trop chaud.

Nu mănânc supă, este prea rece. > Je ne m ange pas de soupe, e lle est trop
froide.

Ce doriţi ca băutură? > Q u 'est-ce que vous prenez com m e

boisson?
Legumele acestea nu sunt proaspete. > C es légum es ne sont pas rais.

Eu cumpăr pâinea. > J'achète le pain.

El nu mănâncă pâine. > Il ne m ange pas de pain.

La cină mănânc pâine cu câmaţi. > An dîner je m ange du p a ii avec du

saucisson.

La micul dejun bem cafea fără zahăr. > Au petit déjeuner nous p n n o n s du café
sans sucre.

Fructul acesta nu este bun. > C e fruit est m auvais.

Acest vin roşu este bun? E excelent! > C e vin rouge est bon? Il <st e x c e lle n t1

Ce mănânci? Cartofi prăjiţi! > Q u 'est-ce que tu prends? Des frites!

Seara bem prea mult. > Le soir nous buvons trop.

Cât? Două sticle. > C om bien? D eu x bouteille: -

Astăzi desertul acesta este mai scump. > Aujourd'hui ce dessert est plus cher.

Apă minerală? Cu plăcere. > De l'eau m inérale? Volontiers.

Carnea la măcelarul nostru este cea mai > La viande ch ez votre bou< hcr est 13 plus
scumpă. chère.

Brânzeturile franţuzeşti sunt cele mai bune. > Les fromages français son les meilleurs.

- 27
Brutarul nostru vinde pâine şi comuri > N otre boulanger vend du pm
multe. beaucoup de croissants.

Mâncaţi came de pasăre? > I -,t-ce que vous prenez de la

La măcelărie noi cumpărăm un kilogram de > A lu boucherie nu us .ichenin.x un kilo ilu­

carne şi două kilograme de mezeluri. viande ci iUu\ k - iL - 1 i L; ^ u_-

Femeile acestea merg la băcănie, la brutărie > ( femmes \oui a rc p k v iu i

(magazinul de pâine) şi la Iăptărie. boulangerie et à la crémeirc.

Vara lui îi este întotdeauna sete. > En été il -i troujours >oif

Pisica noastră bea smântână. > Notre chnt boit de la crème.

Ea nu cumpără niciodată came grasă. > I Ile n'achète jumuis de viande grasse.

La cină ei mănâncă peşte cu cartofi şi > Au dîner ils premierii du poisson aveu
legume. des pommes de terre et des légumes.

Ce vrei ca desert? > Qn’ est-ce que tu \eux com m e dessert1

El mănâncă prea multe prăjituri şi prea > Il mange trop de gâteaux ci trop peu de
puţine fructe. fruits.

Iată cea mai bună îngheţată! > Voilà la meilleure glace!

Ei îi este foame? > A-t-elle faim '

Aceşti farmacieni vând cele mai bune > (.es pharmaciens vendent les m eilleu r
medicamente în farmacia lor. médicaments dans leur pharmacie.

N oi bem cafea după masa de prânz. > Nous binons du calé apKs le déjeuner

Fata aceasta mănâncă multe dulceţuri. > Cette HI le prend heaucouj de confitures.

Eu nu mănânc niciodată unt - este prea > Je ne prends jamais Je be irre • D cm

gras. trop gras.

Ce este aceasta? Aceasta este came de pui, > Q u ’ est-ce que c'e-a (. es du poulet, du
orez şi salată verde. riz et de la salade verte.

înainte de prânz nu mănânc nimic. > taU B le d éjeu n er jc ne m in g e nen

Un litru de vin? Este prea puţin! > Un litre de v iii’ t ‘est trop peu!

Iată acum o Listă de cuvinte în care întâlnim acelaşi sunet. Citiţi-le distinct şi cu voce tare:

Iu ] boucherie, boucher, boulangerie, boulanger, bouteille

U| charcuterie, boucherie, cher, fraîche
[a] vendre, croissant, médicament
|f pharmacie, pharmacien, frais
saucisson, épicerie, pharmacie, grasse, croissant
[k| charcuterie, kilo, crémerie, qu’ est-ce que c ’ est

- 28 -
12. RECAPITULARE

12.1 După locuţiunile care exprimă cantitatea folosim , în locul articolului partitiv,
prepoziţia „de” . De exemplu:

J’ achète un kilo de saucisson.

Il boit beaucoup de vin.

12.2. D e asemenea, după negaţie nu folosim articolul partitiv ci prepoziţia „d e” .

De exemplu:

Il ne boit pas de café.

Nous ne prenons jamais de volaille.

Iată adjectivele lecţiei 12 care au femininul neregulat:

gras - grasse
cher - chère
frais - fraîche

Verbul vendre ,a vinde” este neregulat:

je vends > [jO vă] eu vând
tu vends > [tU v ï] tu vinzi
il vend > [il va] el vinde
elle vend > [cl va] ea vinde
nous vendons > [nu v ïd ô ] noi vindem
vous vendez > [vu vâdE ] voi vindeţi
ils vendent > [il v âd | ei vând
elles vendent > [el v ïd ] ele vând

Superlativul adjectivelor se formează adăugând la comparativ articol al hotărât

„le ” , „la” , „Ies”

plus grand - mai înalt le plus grand - c sl mai înalt

plus belle - mai frumoasă la plus belle - cîa mai fru
- n loasă
meilleurs - mai buni les meilleurs - c ; i mai buni

- 29 -
TEMĂ PENTRU ACASĂ

Traduceţi în limba română:

1. Chez le boulanger j ’ achète du pain.

2. Ils vendent beaucoup de fruits.

3. Ce boucher est le meilleur.

4. Cette crème n’ est pas du tout fraîche.

5. Elle veut aller à la pharmacie.

Traduceţi în limba franceză:

1. Nu mănânc came.

2. Este carnea de pui cea mai bună.

3. Eu beau apă minerală.

4. Camea aceasta este grasă şi rece.

5. Ce mănânci la prânz?

Puneţi întrebări pentru următoarele răspunsuri:

1. Au petit déjeuner je prends du lait.

2. Ces légumes ne sont pas frais.

3. C ’ est ton dîner.

4. Le soir je ne bois rien.

5. Il mange.

Copiaţi frazele şi corectaţi greşelile:

1. Ils achètent beaucoup des médicaments.

2. Ils ne prennent pas de la viande.

3. Tu vend ton chien?

4. Q u’ est-ce que vous avez faim?

5. Ce livre est le plus meilleur.

VOCABULARUL LECŢIILOR 11. ŞI 12.

au dîner > [o d in E ] - la cină

au déjeuner > [o dE jO nE | - la prânz

au petit déjeuner > [o p ( 0 ) t i dE jO nE ] - la micul dejun

après > |a p R c] - după (determină timpul)

avant > [ a v ï] - înainte (detemină timpul)

avoir faim > [nvnaR fe] - a-i fi foame

avoir s o if > [avoiiR so a f] - a-i fi sete

le beurre > [1 0 bO R ] - untul

boire > [b oaR ] - a bea

bois (je) > [b o a ] - eu beau

bois (tu) > [b o a ) - tu bei

la boisson > [la b oasô] - băutura

boit (il, elle) > [b o a ] - bea (el,ea)

boivent (ils, elles) > [b o a v ] - beau (ei, ele)

buvez (vous) > [b U v E ] - beţi (voi)

buvons (nous) > [blJvô] - bem (noi)

le boucher > [IO b uşE ] - măcelarul

la boucherie > [la buşR i] - măcelăria

le boulanger > [1 0 bulâj E] - brutarul

la boulangerie > [la bulâjR i] - brutăria,

magazinul de pâine

la bouteille > [la b ute/] - sticla

la charcuterie > [la şaR K u tR i] - mezelăria, mezeluluri

chaud > [$°] - cald

chaude > [şod] - caldă

cher > [şeR ] - scump

chère > [$cR ] - scumpă

com m e (boisson) > [kom ] - ca (băutură)

la confiture > [la k ôfitU R ] - dulceaţa

- 31 -
la crème > [la k R em j - smântână, frişca

la crémerie > [lu kR E m R l] - lăptăria

le croissant > [IO K ruasâ] - com ul

le déjeuner > [1 0 dE jO nE j - prânzul (masa de prânz)

le dessert > [IO d E seR l - desertul

le dîner > [IO d in E | - cina

l‘eau > [lo ] - apa

lépicerie \^ > [lE p isR i] - băcănia

excellent > ( e K s E lï) - excelent

excellente > [e K s E lït | - excelentă

la faim > [la fe] - foamea

frais > [fR E ] - proaspăt

fraîche > [fR eş] •- proaspătă

la frite > [la fR it] - cartoful prăjit

(se foloseşte la plural)

froid > [fR o a ] - rece (m.)

froide > [fR o a d ] - rece (f.)

le formage- > [1 0 fRom ajJ - brânza, caşcavalul

U
le fruit > [1 0 fRUIj - fructul

le gâteau > [1 0 gato] - prăjitura

la glace > [la g la s] - îngheţata

gras > [gR a] - gras

grasse > [gR as] - grasă

le kilo > [IO k ilo] - kilogramul

les kilos > [IE k ilf] - kilogramele

le lait > [1 0 le] - laptele

le légume > [1 0 lE gL m ] - leguma

le litre > [IO litR ] - litrul

manger > [m âjE] - a mânca

mauvais > [m ovE ] - rău

- 32 -
mauvaise > [niovcz] -- rea

le médicament > 110 m E d ik am a] - medicamentul

minéral > [m in E R al] - mineral

minérale > [m in E R al] - minerală

le pain > [IO pc] - pâinea

pas cher > [pa çeR] - ieftin (nu e scump)

pas chère > (pa şeR] ieftină (nu e scumpă)

le petit déjeuner > | IO p ( 0 ) ti d E jO n E ] - micul dejun

la pharmacie > [la la R m a si| - farmacia

le pharmacien > [IO foR m as/c] - farmacistul

le poisson > [10 p oaso] - peştele

la pomme de terre > [la p o m d eteR ] - cartoful

les pommes de terre > [IE p o m d e te R ! - cartofii

le poulet > [10 pule] - puiul, carnea de pui

prend (il, elle) > [pRÎJ mănâncă, bea (el, ea)

prendre > [pR âdR ] - a lua, a mânca, a bea

prends (je) > [pRâ] - eu iau, mănânc, beau

prends (tu) > [p R Ï] - tu iei, măncânci, bei

prenez (vous) > IpRenE) - voi luaţi, mânaţi, beţi

prennent (ils, elles) > [pR en] - iau, mănâncă, beau

(ei, ele)

prenons (nous) > [prO nô] - noi luăm, mâncăm, be

qu’ est-ce que > [kesk O J - ce (întrebare pusă

complementului de
obiect)

l^repas > [10 R O pa] - masa, mâncarea

le riz > [IO Ri] - orezul

la salade (verte) > [la sa la d (v eR t)] salata (verde)

sans (sucre) > [ s i (sü k R )J - fără (zahăr)

le saucisson > [10 sosiso] - câmaţii

la soif > [la »oaf] - setea

-3 3 -
la soupe > [la sup] - supa

le sucre > [lOsUK-RJ - zahărul

vend (il, elle) > (va) - vinde (el.ea)

vendent (ils,elles) > [văd] - vând (ei.ele)

vendez (vous) > [ \a d E | - vindeţi

vendons (nous) > [vadoj - vindem

vendre > [v ïd R ] - a vinde

vends (je) > [v »] - vând (eu)

vends (tu) > [văl - vinzi

la viande > [la v/âd ] - carnea

le vin > [1 0 v i l - vinul

la volaille > (la v o la /] - camea de paj

- 34 -