Sunteți pe pagina 1din 161

# EDUCA'flEI !NVA'fAM!

NTULUI

## . GHEOHGHE IHSC/\LU . MULUL no~u

. IIOIUA RADU . MAGDALENA UOMAN
. YIUGIL TAGIRf A Institutm· GHEORGHE ZAFIU

METODICA
PREDARII
MATEMATICII
LA CLASELE I -IV
manual pentru llceele pedagogfce,
dasele XI-XU

## Ef>ITURA DIDACilCA ~I PtDAGOulCi\

ISIJCURE~ITI. 19~8
C PRIKS
Lucrarl)ll a fost e1aborat,1 tn :111Ul 1'.li)8 rH' tJaza }il 0gra:1!(·\
0

## aprobate de !viinlsterul :-1 Invi'i:tinD]ntu:ui.

7
I. PROBLEME GENERAU.: AU: PREDARll-INV ATAlW MATEMATICll IN CICLUt
PRl~\AR . . . . . . . . U
La rea1izarea lucn'lrii .::1u mai colaborat .
Leet. univ. rlr. N. OPHESCU 2. Bazde metodice ;,Je J3
Prof. LEONTlNA 14
Prof. N. GHINDEANU 4. Obiedivele cl2~elc l ·· IV 19
Prof. GJL 1\!ARINACHE 5. Specificul forrnltri: notinnil{Jr matern;d1ce fn prin1Dr 22
6. Strategia dida~~Uc;~ ~i dirnensivnc-;1 fonnatlvii a pr::diirii-lnv8 Z7
1~ Ele1nerite oricntative i:1 proiectarea 1iJacti:.1 35

## IL FORMAREA CONCEPTULU! DE ;.wMAR NATURAL PROBLfME METOOIU:'. 40

Refe:renti : Leet. univ. cir. !t ObiecHve gener2le ah~ cnpiio1u1ui
GHEORGBE CO.TOCAHU !. de nwniir n;ilurn!
2. Si~teme de mnnerajle

TvlAH.IANA GHEOHGHE
'i\._f. I\ !{I_·\ 'l\t) I ! ~.ESC~TJ mitural f;6
5. Prnblen1c
6. Model de .t1cUvib:th:, dhiacticiL G9
7. Tntreh:frt.

## lll. METODE DE PREDARE-INVATARf: A OPERATllWR 11'1 MU!,TH\H:A. NUM.E!U:LOR

NATURALE 74
(t t)bie:;:tiv¢: generali-: iohdn~ 74
L Fonnarea de oper.:1ti1':~
Redactori : Prof, ELEi.)~'<)l< ,\ DI< ,t._Gl-t L'\ 2. Proh1erne sped ill:(~ la lO
\i).LENTlN RADL 3~ ProLie1.np s1H:tif1c(; naturale cnprinse
Tehnowfactor: VJCTORI:\ Gt!I1'1l'3 lnhe 0 ~i 20 ..
4~ Prohlcrne

;i1ltmiirii
~executaJ l . '" urdin . . . 102
$tl", Mihrii VitcaznJ £. aduni'irii ~,d. l!'!l{I t!f>cH l 000 . 105 1.. a operatHJor de lnrr1ultire ~i nurnereior na~ !urnlc 106 8. Formarea 12! 9. ;\:\t.xie1e de act'.vl{a{\! didactlc3. rnetudicil .. IX. PR.OU.LL'ttE·SPECff!CE PREDAIW ~I lNVATARU MATf.t\\ATICll IN COND!l'flLE 287 i l. l ntreh~irl, JNVATAl\\lNTULUi SIJ\\ULTAN L:it L Baze 134 2. 0. Gbiedive 3. l\1odei de activlh~te didHttic3. C tv\Usnr;;re, 134 298 136 ·t Ten1e~ z_:xerdtil, inireht::ri 2, Particularit.fiti ale ;1.No\iunea de volurri. lJnit~Hl !37 X. SlSTE\\UL ACIIVIT Al!LOR MATE.MATICE IN .HARA CLASE! 299 Notiunt:a de vaio£1r12, lJnit3ti de ndisur3 a vcdorii !39 299 5_ lJai Ultjk• de ;n3$urfi a tin1puitd m
~42
1. OhlecJive
de de rnd~urB
145 2. Formt-~ <le
7 1\lodde de activiiate didactic~-i. 305
ExeroeHii. fotreb:ir< 1h<)
•J~

## C.iiJ. XL EVAUJAREA R·\NDAJ\\I:NTULUI ~COLAR LA M:.,TEMATJCA

lS4
(). Obledive · · · · · · ·
!54 ;, :ictiviUi\ii didadice . .
i"J. obie~-:t~velor tundanH:·;1ta1e ce unlH;az2 a fi eva1uate )3 n1atern.t4hcH: 307
".
ar1\~ la matenw!ica 308
3~
mclice t:u e1e . , i:37 4. Un model
3. fnnnularea ohlccti,:dor ienn~nale 173 am
S. 177 315
la ~nalernatid~
3i8
ti. Autoeva1u:Hea acti ~-/i tiitl ~
VL PREDAREA ~l INVATAREA ELEA-1ENIELOR DE GEOM:ETR.!E 179
179
geurnetrie~ . . . . . . . !79
geornclrle~ . . ~ . . . ~ !Sl
clernenb.;!or de g<:-ntnetrie l85
s:~~on1etrh:. i89
5, ~lodeie d;:~ ~1c·tl v1 iat,~ i rnrtozHce , HH
6. rntreh;iri. 193

## VIL BAZE.LE PSIHOPEDAGOGICE ~I M:ETODOLOGICE Al.£ REZOl.YAIW PRO·

8LfMELOR . , . . . . . . . . . i95
195
195
t98
203
,1., ~e1~0h-'Brt':a 2(}'.;1
5. Me!uda ~intetil::ci :;;i metoda 1malitidL p:ractic3 262
fi~ O~rners n1f:1trdie -in rezo!van·a 1utt~! con 1*n.t.;t:;: 264
1~ CuUivan;,a crcAt~vii<itJi <:ieviior iu 269
8. 27i

## vm. JOCURlLE OlOACIICE MATEMATICE . 272

272
272
275
277
281
285
NTE

a mate:naticii desiinat
pedagogice. Continutu1 lui refleda,
i1watarnlntului matematic rno<lern care
din ce in cc mai mu! t In uumeroasele sectoare ale adivila\ii u mane.
conirolul efectelor invatamtntului matematic asupra
profund, dicient ;;;i original ocupa astazi un Joe prio-
programe <le inovare ~i modernizare 1n sfera
dar mai ales a romane~ti contemporane.
de ci1tre tnvatatori a materialului ce se preda
cu de a perfect i deile mate-
HBtice ;;;1 a le l a niveJul prev~izut de programele ~i rnanualele
continuii a demersu-
~l se trnnsfera
psilwpedagogiei modeme.
din in vat~imlntul

r>~ a;,::casl fi n ie
'3nurn.·~ de~

t calitalea rrmrid
in cone >dune cu

## ca firnd va!ablle .)i

i 9'!1,
incepatoare rm se poate realiza dedt cu mt rolul de·
la nivelul culturii moderne, pe care vrem sii o
matid a la nirelul rnoderne." Capitolul l !,
decurg prngrama ;;;i noul m.irmal de
mentelor de continut, Utrgind orizontul
din exerci Hilor -?i
didactic rnatcrnatic. 'lipologiile propuse, annlizele ::;;i
Cnpitolul I are, In principal, o valoare de sensibilizare a eiev!lor viitori
'
stimulatoare pen1ru "·n~nc>r+.,,1°entul11i
'r, c.u • cr.,,.,>;v
•• ~"'" · al elevl!or \'iilori !nva-
la problematica psiho-pedagogiei nwternatic\i. Cd ·

## D1)rninantele :-,int date de caracterul Tui

opera tionali zar ea
piexltate<: strategiilor precum rii matematicii in
vazut proiediirii acestora in plan micro- ~i macrodi<ladic. care impun o practica educational~i dominah\ de o proiectare
Capitolul l f introduce avind drept mtmiiml natural in inJeoendente cu munca grup.
cu diferite proprieta\ile nmnerelor naturale :;;i de meto- Capitolul X ~ste destinat mafematice in
do!ogia fiind 1ns0tite de prnbJernelor oferind o imagine clar~i asupra obiect!velor ~i
dele matematica practicate in de preocupan. ..
Capifolul l l I proptme o ~ · . "trl 1i.1 Y/ +rat"··iz:;; problematica
capt,, "L , ' · ' ·""' .
scolar la 1na1e:mm1ca.

## simcfurile mif- tui capitol este una apiicativa, modelatoare, repert(~riul

mefidi consttuite pe
sint continut-metode-rezultate fiind reHectat intr-un
nu numai ca strict 1natemal ci ;:;i logice, finalitatea !or fiind
1nt11nirea dinfre optimizarea <le formoire a l\!leprinderilor genera!izare. . .
oral ~i In :;,i abilitatea de a rezolva ;:;i compune Cu priuire la uiilizarea manualului consider!tm ca putem trei rnoda~
litati principale.
Capitolul )i unitf2·
Prima dintrc ele vizeaza studiul aprofundat al unor
Jifor aces tor mai
necesare preg~rtirii ca 1nvatator =?i om de cultur~i.
pe
Avem in vedere solida forma\ie matematid. ce va
pasul ell <lezvoltarea ;_;i evolutia
CAPITOLUL I

PROBLEME GENERALE
ALE PREDARII-INVATARU MATEI\'IATICII
IN CICLUL PRlMAR

matematicii.
Asifi.·urind · · planuri si a
L CONCEPTH SI EXPERJENTE CU PR.IVIRE
p aceswr tre1 LA PREDAREA-INVATAREA 1"\/\TEMATICH IN CICLUL PRIMAR
!a crear('1! 1n r!ndu! ·-
lnvalamintului, pentru racor-
,.rnetodic"
destinate ridic<irii caliU1\ii invata-
ra (ionarnc:nt, pri 11 '

## prop use a unor concepte de mare genera-

care au participat la
onorata intr·un mod
director a djuncl

sau !TtentaL

11
complexe.
trei tipuri : jocurilc manipulative,
cu obiecte concrete ;;i urmaresc explorarea de
:;;i constrnirii de categorii ; jocurile repre-
in care manipulate reprezinHi altceva declt ceea ce sint :;;i urma-
inlature ,.blocajul perceptual"; jocurifr cu rcguli, In care manipularile
!imitate 1ntroducerea unor norrne de joc care serve:sc la operarea cu aceste

## Experientek in tara noastra de o serie de cerceU:itori au comius la contu-

i·area unui sistem de predare-i'nvatare moderna a rnatematicii in ciclu1 primar, care
aut de particulariUiiile logice ale :;;tiintei matematidi, cit ::.;i de particula-
psiho!ogice actul im'a tifrii la virsta :;wolara rnlcii.

## 2. BAZELE METODICE ALE PREDARH-INVATARH MATEMATICII.

OBIECT SI IMPORTANTA
sau ,.didacticile speciale" slnt discipline ce apartin sistemului :;,Uin-
avind ca obied siudierea ;?i descoperin;a legitatilor care guverneaza
th.• prcdare-1nvti.tare :;;i evaluare al unei anumile discipline ;;colare. Daca
generaia sau teoria generala a proce:,ului de lnvatamlnt sludiaza structtira,
hmctiile sub,'iistemului ,,proces <\e 1nviltamint" In ansamblu1 sfat, .,didac-
. ,,didactica specialitatii" sau ,,metodica disdplinei" are ca domeniu
~i educatia ce se rea\izeaza prin predarea-invatarea-evaluarea unui singur
lnvatamint sau grup de discipline.
condi\iik conternporane, dezvoltarea ~tiin\el tdmkli in ritm raj)id
;;i la o conexmne mai !arga a pe<fago:,;;;iei cu discipline de
.)i dife·
la meca-

invii-
pe care le-au 1n
viziune sistemici.l ?i au prnpns soluiii de ameliorarc a tooriei ac·
a conducerii ;,;tiintifice condi·
in care continutul tnviltarn1ntului !?istrategiile <lidadice se proiedeazii in lumina
iar rezultatele se cu ,,instm1i1ente tot rnai ela·
In care predarea-lnva\area devine o adivitate
metode pt:: care le folose~te 1m<l.\atom1 in pro·
mai depii~it. Se impune tot mai mu1t tennemd de
In tntelesul de strndudi ~tiintifica, fiormaHva Jm>S·
cunoa'}tere intr-un domeniu anumit,
b1eiodologia predarii-'inv{it~irii
sele cunoa:;,terii dirijate a particularitiitilor
ale pariicnlaritiifjJor psihologice ~i ale
tivational-aiitudlnale, precvm ;;i ale modu!ui
in activi complexii de instruire ~i
primar. Pe cimoa~terii ce!or doi
mdo(lica predlirii-!nrxifdrii matemalicii iu1tu1."'"'i.uu
confinuturile, strategiil.e didactice,
de activitaie §i de organizare a elevilor,
progrpsului :;colar, bazele culth0rii unor
maiematicii. propune, totodaUi, st1
norme ,;;i rnode!e posibi!e de lucrn, i;are sli aiternal teoretico-metodologke,
matlc in cidul primar. optirnizarea fnvatarn!nlului mak-
Invatfnd sa prniec:teze de lectil ~i sa toate
de reaiizare a unei lectii (aciivitate) !n lurnina unor cl are ~i s;;i evaJueze rezul-
tatele, progresele elevllor prin raportarea la aceste obiective, invaiiitoruJ nu va fi un
care aplici:i ,,retete" d un investigator care '"'"'·u•a1....
fenomenele, apiid cu competenfa in
contimm

## a CARACTERUL SISTEMIC At PREDARH-iNVATARn .1\'lATEi\1ATiCH zecirna\e.

narea ~i
:u. Organizarea predarii-lnvafarii din c1a-;a intii, elevii . .. ,
ii ?i subrnuliiplll ior, ..
imisurnrea ti
a IV-a se invatii notiuni de
tn11wz,

pun cm

ln

15
CO!\CEPTUALA A STllDIATR 1N CU\St::LE J- rv

~l concepte CLAS!\
ll Ill
0 2 l ~ -- --~-------
4

rwtural O·· lOO !00-- l 000 I 000-· l 000 000 mai m:ari 1focH 000 (liJO:
m;ti de ;
zec:lmalil ,_ ee-<ile; c"mp:irnre-:.i lor;
1n N zcdmi, , miimi
admrnn'a j filril tree en~ en trecere faril. 'Ii ru trecNe fiiira eu trecere pr::.te
ordin ordin
flid1 trei::cre
ordin
tabla fnrnul ii ri i
. "
Hlra trecere po;,\ l.Jtle;
lni lO
mic dedl JO
Ji <;;; l 000, I toate cw.rnrih, po:>iblle
JD, re,.tul

la I0,
l 000 a mmH:ft'i()r r11:1lt1r:.ile
i JC'U
termirwtc cu z.:rouri
m:l1.man:;1
i c:1rt~ Hu llll·
xnitor
sc-ildrrea
i ('.\\ ?'.f~eln1ale "
sr:1d<;r'<'il tm1le c:azmi ie

\V
Ut1ei i Z(~·
I l ~i;l@

..,,
!,{'!
rea und frnctli ze·
t!'. ci mni e rn iO, !00. ! 000
"'"'
-,~
'~
intuitiva, t:<mstrucJie, notare. ne.· 1 m:iliime de ncli·
"'"'·
~
trasare a douil mi ta la
;J
~ nG!are,
::?
Zl
~
~ ··- segmentul <le
.,. notare; mil~mare:
i') narNI 5i ;;dlderea a douii
~ -· linia frint~ idenlificarc; segmente:
";.- not are,
';" care
L
"~ - linia cmba
cla:...iflc.are
CJ
~~

~
""

ft'C:tpiit:bre

cu:>,J'1'.(;t(:r~ int uJ
ln1 uri
tme
definWe, construc\ie, no·
tare, proprietatea laturilor
4. OBlECHVELE PREDARH-H'llVATARH MATEJ\'\ATICH
:;;· 0
h
'-<
c; LA CLASELE I- IV
u E
.;.-··

~:J
t obiediv
C.l. 4. 1. Conceptul
...,._;: {'.)

f: r:
:....· Q,, "-'
.;;J
() (_)
__,
"'-.
"'g

6 ;:; "'0

.!±::
E ~
"D
:;j CJ

~~
,-~
..
]'""" :·~-.::'.· .,..... ~
·c E _ .. ':;: E
l3S <:; ,_
0'""
\;;}

~ ~ ·~0
·- '·
'1_) [;_,
"'
2u, E
~ f,- c; !:'.
.;_; m ~
~~
~ J::
·"...! ~--
..."' E"'
f'C
s
::l

""
-c
h
:::J
u
-C.'
~
~
,,__.. "'
;/;

~. ~

## * Taxonemi;.1 (se !}i termenu! bixinomie)

.f~
»::lasiflcarea
(.' ::.-:. ;.<J
., ~

E ~; E
. prodLtse sau, :,rms,
elevii la tncheierea urmi proces cl,;: 1ntre
a velor.

car~:.
cer c1ino:>cutt>;
a utHiza
• a cunoa:;;le
de con1unicare $1 • 0 sis- • a stabili a!goritmi; a • fma!i.di : ## canisme, izomorfism-: :;;i sirndril ; a analirn ; a con- stata nccesitatea unei complementare ; a constata necesitatea unei dovezi sau a unui coutrar ; ~i a de cakul. • a face comparatii ; a prevedea, a aprecia, a 5i a decant a; a un nou sis- <::) J'gnnarea deprind.erilor. calcu( A{'.casUi categoric presupune nu numai cu- noa:;;tert-a ''foliniCiior ''(J(;'-(:ak;uf explicarea principiilor care la baza Jor' ci tem de sirnbo!uri ; !ndeosebi, iormarea algoritrnHor$i a secventelor algoriimice, astiel 1ncit eie sa
• sinte:::d. a specifica ~i a genei;aliza ; a emite a for- tuie insirumente de lucru pentru elevi in invatarea rnaternaticii. Cum f unctia instru-
mula {cornpune) a !nvi:itamintu1ui primar este prioritara, obiediveie privind formarea
derilor ~i abiliUitilor, impreuna cu cele destinate formarii comportamentuiui
problema dupa un ~i de calcul, acopcril cea rnai mare parte dinrepertoriul cognitiv-operational al
• a aprecia raspunsuri!e; a
acestora : a evalua procedeui
a la o
· d) ,eij1~icarca. Aceasta reprezinta ·categoria de obiedive care vizcaza
capacitiifii (:T(tv111Ui de a da functiomllitate cuno~tintelor dobfnt.lite. de a le utiliza
solutie; a inlui ;a atH in pradica cit $11n situatii concrde Ea o ~1 sisterrmlui rnno~tin\dor asimilnte anumite criler:L cu acesiea (ratlonamente, ·1.a. Corelatla$i continuitatea obiedivelor matematk in in rezohr;u-ea prnpriu-zisa de sarcini cu
cklurile primar :,i gimnazial ve se

pe b:tza

## opcrntionalizare se in evaluaUv, ad\\.:;]

reu~iti:'i devilor, ni\·dnl de µerformanta a-;;teptaL
fo literntura
actional-mentale
tant
l.

gnoza
ton!I ... etc.
20
21
matema·

## ;). SPECIFICUL fORl\tAlUI NOTWNILOR MATE;\\AllCE

ClCLlJL PRlMAR

I. Relatia de tntre

tranzdiv~

, di:•conscrvare (a canlil~:
sub iornrn
,...... prezents rat]onamentu Jui
consecinte. aceea, ui.noscute rnai inlll In fH:
tm i ;,;Je i.
Spreclasaa ·a 10,liani) ,evi.ir-n
lizat, ,,manifcstari ale stadiului JlreforrnaL sirnultan cu ~oar el
intelectuale situate la concrete".
Esie de di
Caraderi acestui stat!in g:ener('aza c!aseior l ·····IV, la t
pe strategii alternative ~i
nn·a rnai li1 ziu <1 teoria
Jn aces! sens, prioritate va avea nu atit strict delimiiat fn care se nu exersarea la claseie l
e!e~i.i din pund de vederc al virstei, cit, 1nal ale~, 1on<I tari a int
~itatilor mtelec;ualc ak a;~~stor.a. Aceasta nu . . cum afirmli "pecial~~tii IJ. mullfi exactiiate
get, .J. Brune,, P. I. (1a1penn. D. P. Au.sube! etc.l. n tuart' exactii m
n!ci a .,s<'lrl" ifJ pre<lare·invi.itarc cu rnult pe.ste ')Osihlli l<:' notiunii de
natural ~; ca baz~1 a operatiilor cu naturnle,'este
~ili~n~a. psihologii ~i_r:e<lagogii (de u,' I. Hadu, 1986, X Opresrn. 1985 consiituit din truse rile lo~dce ale lui Z. P. Dif'rtes, rnultlrni!or ,,Logi
ieg1tahle constructwi psihogendice sa cunoscu iar fonnarea noilor ;:;1
Datorit5 foptului ca atributu! (caraderistica) care .'e constituie multimile i:u
~reratii mintale s~i p:mwasdi de la modele concrete. Lectura perceptivi:t este 0 H:~: figuri geometrice sa11 trusei ,,Logi II" este detcrminat (form{i,
iltate pentru .constrmrea conceptelor ~i pentm formarea oncrativiLi rnarime, grosime), se pot cu ace.•sta in mod riguros mate·
:.:;;a cum .nevoia_.de exterio~izare sub forma unor actilmi materiale s:m matic. De aceea, putem aprecia ca acesta reprezinti.i rnaterialul didactic concret cu
tie cu obiecie, lie cu substitute ale acestora (modele. scheme bile, jetomw cea mai bogaia lndlrci:itura logicii, cu valentele celc rnai mari in a-i ajuia pe copii s;'i
etc.) reprczinUi baza realI1 a ma1.eri~1lizarii actuJuj iP. I. 1970). inteieaga, cu zie :;;i sigurant~l. rclatiile dintre rnuJtimi, operatiile cu rnuitimi.
. To~te acestC'a .ne conduc la ideea ca glndirea lngic{i la cla'iele mici nu se Jn operarea cu pie,;ele jornrilor logice, copiii se foade aproape de operarea
poat~ dispensa de rntuitie, de operatiile concrete cu rnulfirni obiede. cu siruduri Dt aceea, ,,comenzile'' (instructiuni!e} Jnvf.iti:ltornlui trebuie s.a lase
. h~a~nte a se apl i~;1 proi:ozHi ilor, enunturile \er bale, iogica notional<:'\ .se orga- nw1 mult Joe pentru independenja, ini\iativa ~i inventivitaica ropilului {de
mzeaza :n planul actmmlor ob1ectualc\ al opcratii!or concrei(•. aceea, proceml de .,ion:wti o rnultime piese de aceea~i culoare, sau accea::;i sau aceea5i cu-
predare-mvatare a matcmaticii In clasf'le J · IV trebuie sa !nsemnt> mai intii - loan~ :-;.i furma'' etc.).
are~ uno:, actiuni concrete, adica opcratii cu obiedcle, care se strudurcaza si se inte- ReprezenUirik $i iimbajul sint foarte apropiate de notiuni. nonzeaza, <levenind progre.si\·, openitii logice, abstracte. ' foe lrgiitura !ntre cuncn:'t~ '.)i intre reprezentare$i concept care est~ o
. . ~·Formarea notil'.nilor matemaiice se rcalizcaza prin ridicarea irep{ata ditre iarc a proprkLttilor rdajiilor ale unei categorii obiede sau lenomen:: .
J ai :;-1 abstract, la mvehm unde relatia !ntre conn et si Jooic se 1n celt' dou<i niH:fori. interactiunea e:-,1e Jegica :;;i continua. Ea este mijlocita
.. esenUalizf\rii rea1iU1tii In acest pieces trel.Juie valorificate'\liverse surse ir;- xte conceptelor figurale, al irna~inilor esentializate sau
1Uit!H': experienja cmpiridi a copiilor, mat~rnatiz•rta realiUitii !nrnnjuriltoare, generalitatea semnificatiilor puriate de
1 <.u muJtirni concrete 'de ohiede ), iimbajul · se pot i rnpregnarea lor de
rnul induziun~. in1 s.a. cu
cuno~c1~te- de ·
ct- ap,irtln mu]
lor spontaIJJ't !}i nu

rnuJtirni fi cunoscute Je
fn rnint(,a elPvului ca o structurn logidl. El exprirna grnflc rnaternatic pe
din carte) prin care ei s!nt
a se:::iz3rii e'.'.'entialului, ceca ce insearnna Je fapt pc haza
care nt<i
C<iielu~.i).
Nivelurilt aid nu se succed linear in formarea concep-
(teoretizafa st <le J. Piagd}, anume aceea 61
nivd, pe m~isura ce ne apropiem existf1 o
te matematice. d cu mul{imi concrete. comp](., x <1 ini re con er eiui ,,eel mai concret" :;;i in tre semoriai :}i
24
25
ci de o De aceea,
sesizanrn de multe
unele concesii din partea
tre-

## de~rr1erea bazal~J p~~ une1~

rle o ~:ent3 absiracUzare ln Vf·luJ riccesibil s~nt
<a lot ceea ce ~~e face sh 'in litnitPlc care
:;d rnatern.at!c.c-0

## G. STRATEGIA DIDACTICA DJ;\'\El\SnJNEA fORMAHV A

A PREDARH-INV ATAR.H 1\\ATElv\ATiCH

## 6 L Reperc orientative in metode!e de predare-invajarc

ale mu!-
unile de 1---lV
tnul de tJhi ec1e reale~ cu deterrnlnr:lri concrete. !n ~en~u1 c~,{ :-;r~
rnaien1aU<.e, cu rnult1 dinr~ de· variabi\e a c:jror l

'St:
.aceslora.
Zi.3. formarea limbajului matematk

devenind un autentic
~i procedeelor di-

21
urnd ascn1cnrB t de nu vom
l'n pad.~, lucrn de altid rea!i2.m ~ analizat pertinent in l tcratnra
ghit, l I. L l ci propunem urrnatornl
sau indi-
pcve:~tin::a 1 de;;.:cr:erc'.a i r:-x~
pHc.ativ~
din perspediva
. corrvers~:.itiB,
d:scutia ~:.J!~c~ clase de logica :;tiintei
7 ~~de trr..u1s1rdtcre a
tinftlor problernatizarea acesteia !ntr-o maniera noua :
de predare-!nvatare. metode active ~i partid-
text: leLh1rD,, instruir0<1 progr;~in1Jt:J~. ':et i, cultivarea interesului pentru studiu :;;.a. prin
1112nua! acestea urm'irindu-se s formative a invatamintului.
alte fonne de prezen·-
Baza psihologka a utilizarii mijloacelor de invatamint.
Corelatia dintre intuitiv ~i logic

Mefode pcndenLl~ studi u1 de caz 1 ,,'Scopul principal al lnvatamintu'ui rmtem:1Uc ~· afirmasc H. Poincare, este
predare- de a dezvolta amunite iaculUl\i de, intuHia nu e cea mai putin
a de '"""'n''""'
invafare Prin ea !umea rrntem1 in contact cu lumca reala ~i chiar dadi
"n:itematica purii ar putea s~i s;~ li de (~a. tot la ea ar irebui sa recurgem
a ump!e prapas~ia care sep3ra sirn'._iJ!ul de realitate. Praclidanul va avea tot-
e;;per!nH:ntaL:.1 :u:ru cu :~ub­ nevoie de ea :)i la.. fiecan: m1tenntL::ian pur sa existe 100 de practi-
L'i~ni '-~
dc con~tructie, rnode-
Con\inutul ~tiintific al nntenut:ce mo<l,:rne nu exclude dimpotriva,
utHizarea unnr m :;;i pr bazate pe intuitie. Copilul de virsta
(meniala sau ~>iere!tiul, algorH1nizarea~ 1ucr8rea pr;3c- mkii are o gtndire care la nivdnl operatillor concrete. Numai in
tic;]f rn\:todc ~j teh!1ici creative ,m'hura in care elevul va fi pus de catre imriit:Hnr in situatia de a g!ndi oper!nd cu
tff.li concrde de o'.:ii ~cte, pute<i patmncfo !n real al conceptelor mate·
tn1ticcc, l;;i va iasu:)i !ogica a~estorn. .
Inva\{itorn! va veghea 1nsa la as·gurarca unui echilibrn inire metodele de tip
~.a.
rttuitiv-obser\'ativ, cele ac\baale ~i prob!enuUzatoare pentru a nu ajunge nid !a abuz
rntuitie (a;;a cum se poate tntfm;)!a uneoriJ, nici la un Invatam!nt formal, fara
su m::)(ldator ~!in care nulte notiuni o sufidenta acnperire
;ntuitivii {cum se nneor: chiar :?i
,\bnifestind
va sea ma de clteva
rnaternatka g!ndi nd mat
~i operarea cu ahstrac-

dreptunghi. sau
gaJben, albastru), dedt ale
de gin dire analogica ari1 me- nu olera
rezultat al laola!tii a cu anumifo
posibilitatea operarii cu $i lor static, consiataliL a a unor concrete, cu cu predidere ;;;i 1n mod abuziv a unor asemenea mijloace iniuitive temaJica .. aspetide concrde nedozate ingreun!nd ,..,,.,.,""·'"' ln al doilea de obk'Ctive1e in i'n pedive, de experienta de care dispun la inte1egerea principiului, a milate, aplkate$i apoi transferate.
In al treilea dnd, se impune
pini1 la nivelul necesar producerii
teriorizare") a a<levarnlui matematic
6 ..3. Dimensiunca activ-formativa a lnvatarii matematke

!ntr-o
In clasc!e 1 (numi1·
Matematica reguli, table
ii
rezolvarea unor
{1nmultin·, $.a.$i pe care 1i
~ituatii din ce in ce mai
de l:nvatare. a
sau structurii duoa
imnultirii, l'mpartirii, a rewlvarii unui tip Je exerd
Un nivel de angajare ~i mai adfnca a gindiril elevului in mid
de e!aborare sau de transformare a unui sau structuri
Jului daL Un exemplu ti constitule rezolvarea ~i compunerea
care sa !ntrnneasca conditi prescrlse de !nvatator.
Slnt multe sltua!ii noi pe care elevii le rezolva pr in sJ
a!go-
1nvatati :;;i consolida}i (numerele naturale formate din zeci
p~ baza numerelor naturale formate din unitati, adunarea ~i cu de
mimerdor
2,; :;,.a.). naturale plnJ. la
Exercitiile de calcul ~i problemcle cu variabi!e angajeaza superioare ale
accentu! dlz!nd pe creativitate (bineinteles, pe baza cuno:;;tintelor tenL:in1c
a'<imilate). D~ exemplu, se d~i suma sau produsul .)i se cere eievHor sa descopere toate
combinatiile de termeni, respediv factorii corespunzatori; s.e dau exercitii cu sarcina
<le a compara sume, produse In situafia dnd se dau termeni (factori) ;
de exemplu, l 7 ·~ 5 """ 10 2, in situatia In care unul dintre este
necunoscut ; sau
8 x a/"" 6 X 4; sau ex::-rcitii de germ! 6 x a = 42. Si exemple!e ar putea
.:;:ontinua.
6.4. Moduri de organizare a elevHor in adivitafHe matematice. Dlferenfiere
~i individualizare In organlzarea adi\.itii!llor cu continut matematk
Organizarea lnvatamintului pe clase 'iii lecUi, tradHionala 5i in
a instituit un rnod apredat ~i astazi ca fiind pertinent si eficient in rnuJte
anume modal frontal de luoru cu elevii. .
· Pradica e<lucationalii a cunoscut t>i cunoa~te ~: a!te nudurl organizare a pro-
instructiv-educatlv privit din pundul de VNfore al a.gentilor educa!ionali.
fn vedere de grup (grupuri omogene, grupurl com-
grupuri cooperante ~.a.). precum ·?i forma d·'
iB unele situa\ii, o semnificatie aparte In

organizare au functionalitate in
cea mai cunoscuta lec{ia.

tor

omogene

## I-IV - ed. 200 33

~~ ELEMf~NTE
pe Hnia unei a
creator, potrivit cu eel mal bun efed
asigurarea dezvoHarii ""'T"'m'"' precum
departe, dln velor
Sfrategia ocupa lecpa,
gama foarte variata de forme de lucru ~i modalitati matematic.
1nvatare. Se impune ca tnvatatorul sa gindeasca asupra Practica
celo.r trei forme de (frontalH, 1n grnp l?i individuafa), iar 1n
dintre acestea a supra unor sarcini unitare, gradate tnsa prin ~i mod
zare. In raport de capacitatile fiecarui de cerintele programei
se pot formula solicitari implidnd niveluri efort diforite {recunoa~tere, '°"''"'""1 t1 111 ·~'"'"" Problema care se
integrare, creativltate). Important este ca 1n toate forme1e de atlt cunoa~terea
matematica c::ire le desfa~oara eievii (la tabla, pe caiete, tn grup, pe fi~e ded ca variante
duale), sa urrnareasca aplicarea tntreguiui diforentiat al variabile· identitate aparie.
lor acestor : obiedive, coniinuturi, moduri de realizare a a celor doua
forme ek. tn don!eniu.
S!nt cind .::;e dau elevi1or sarcini diferentiate prin gradul dificulfate a Principalele forme de a rnaternatice in clasele
continulului, exercitii simple de caku1 (9 3; 5 x 3... ), altei grup{! de slnt:
dau exertitH mai (5 x 3 24), precum ~i exercifli care angajeaza
fatea g!ndlrii fi~ele de munca independenta ~i uiferentiata a) Actiuitaji lectia introdudiva (Ia
cadrul de informaiiv-formative : de capitol) ; ~lectia
Sint ; lectia de predare
pe care le pot
bleme se

1nvatamintului
este ca el
ti[ de,., diferentiere_ b)
(se aplica 1n sltua
rilor de teme, capitole sau
dnd a par exprese
evaluative de
c)

35
CAUT
rHAn::1\'lA TIC A

## /\. i viz!nd definhea ohiedive!or

pc cit

yizat?
ce n1~1sura obiectJ·vu1
de control rezo1vare de
B. CrHerii pentru eiaborarea prnhelor de control
ale acti=

intre
Criterii de dctermilmrc a

a temei ~i.
consist en

31
8. PLANIPICAl{f.A ACTIVITATH DIDACTICE

pe arii concep-

dispo-

telor?
(capitol)
~i se ?
E. CriterH pentru aiegerea metodeior si procedeelor didadke
(de pentru
etape!e

ca in ca-
normativele. de
ce si sii .se realizeze
cu deschidere r.,,,;h\rrn. prngrameior ~co-
spre coopernre ?
·-· In ce st: a!goritmk. semi~ lare in vlgoare. d · ,· ~ cunrinde. ana*
algoritmic :? i creativ ? Tabelul planificarea calen ansnca ar r

## -- Buccesiunea lectiilor (L), e~aloi;ate ~n ttmp'. cy. , . t. '

propriHor perfonnante, cu cfede in planul automotiviirii conduHei - rnntinulut. formu1at ca obiect1ve ~l ca un.~t~t1
A contmu, · ,
A

## -- activitati tn completare mijloace de rnvatammt p:ntru dasa I;

se comp lementari tatea de 1nvata- - tiouri de standanie (criterH. performante. rezultate) ,
observatH.
unitafoa efecte!or in pianul comportamentelor cog-

## •·r-i.:.rnc• 01 " pot fi asimi!ate de e1evl

·-'"'"."''"n a i.rnei probleme,
a eforturilor ~i timpului
Criterii pentru aleaerea ~i daborarea resursefor matcriaJe
obtll1e
elev,i;Ior?
muncH inteJec-

## suficient de mijioace cu care se lucreze individual,

? (Se recotr\anda. utilizarea in clasa a mai muitor table de
simultana a mai multor precum ~i dezvol ta-

1nirepre-
obiectiv·
n ,<.)e irnediat :
FORMAREA CONCEPTULUI D.E NUMAR NATURAL. ./t~ oricare ai: n cii . ,;
• A

0
PROBLEME METODICE 2. /1
invcr~li

de re-
rnul-·

## S{1 considerf1n1 o 0 aq·.

ar fi t"lenh~nt ~ ·
mi cu cite elemente ac~~s,tor
Prin desen o asernenea

## L CONCEPTUL DE NUA'lAR NATLRAL

u. narurale ca numere
ru a conturn
,,
'f.

ANB~B
A ~· B ~i l3 M c ~""> A N

"Fig. IL2
"'"'-·''"'·"' multime /Vf avem cu un
cu 3 etc. L3. Aspecfol cardinal al numaruhii natural
multime definim relatia " Cum? ;\\ul timea care
echiootenta cu sau cu multimea
dreptunghi toate
care au ace!'*sta proprietate,
clasif edtlµotenta.
o numim numlirul cardinal unu si o cu semnui L
submultimlle cu dte doua elemente s!nt echi1x)tente
pe care o numim numami ::;i o not:-im cu Sa' mai
aceastii deci ele s1nt disjunde.
1n noua clasa
nu marnl cardinal 3,

{'
,),

## Comitruim car di-

nale.
futuror
b
au aceea~i ca- fig. n.:l
zui al doilea (fig. IL3, b) multlmea C are ,,mai putine" elemente
mea sau multimea D are ,.mai rnuite" elemente dec1t rnultimea C. .
nu am ajuns la de Toate multimilecare pot fi or donate 1n acest fel au o proprietate comuna.
nu mai avern un pas. anume aceea au acela~i numar de AsUel se formeaza notiunea de numar
nH'"~'"'{;; num4r natural cardinalul unei mul thni finite. cardinalele pe cardirrnt
care le-am construit pe aceasUi cale l:n exemplul de rnai sus sint numere naturale.
1.4. Aspedu! ordinal al munarului natural
numerelor n.aturale este multimea pe care o notam cu N ~i este format a
rni.alt)arele elemente : de a stabiH o ordine 1n interioml unei multimi a condus la aspedul
... \} al numarului naturnL Dupa un criteriu, de exemplu, rezultatele la in-
exprimate pdn medii!e ohtinute, se alcatui o ierarhie a elevllor
numerelor naturale cu care ~colarul mic. stabilind cine este primul la dne al doilea, al treilea
{sau la o disciplina, sau ca medie genernla etc.).
Numarul ordim.>. atai?at !ntr"o asemenea succesiune se numii.r ordiria.t
ar fi sii se -=""'"'"'"''"' cardinale .si intr·o permanenta uncle
numerelor naturale. cele la care se adauga
toate proprietatiie nu·
numele. . L5.lRelafia de ordine in N
3?, 0 Spunem ca relatla 3f.
s!nt satisfacute
succesor L Reflexivitatea (V)x e A; x:Rx.
3. O nu este unui nmnar,
2. Antislmetria (V)x, e A, (x:!g !\ ~X=!J.
4. numere disHncte au distfnctl,
3. Tranzitivitatea (V) x, !J, z e V (x!lty !\ g31.z) = x:Jf.z.

## Ordcmarea numerefor nab.mile

r\xiorna

43
3) spune ci:! 0 nu este succcsorul rnu mmi Cum ori.:c:tt::
alt num{ir are un c;-l este de sen1netor sistt•rne de nu-
Penti·u orlcare naturale n 1 $1 n 2 exLst;1 una :;i sLsten1ul 2.1. 1. e i'ntre cu I v 1 L c D ;) l ()0 l OiJOsoo nunH.:..re se ~-criu rind .sen1nele rnai ~u~ rn eel 7"38 =~ J)C(:XXX\ 111 :__~ 500 - 100 -1- 100 -+-~ 10 7 lfJ --r-- 10 ~iannrne de : · TrichoiJHttie: Dou<i rn~r~-_!(~'re nat ara:c a:): in unui nurni\r scris ln sistemul rorr;an nu mai sau .> sau a .:-= b _ ntdt de irei semne consecutive de adundrii Pentrn are~t nu1nerc ::;e scrm cu sernne, reprezen· Dac~i a <: b sint atunci r c <~ h i un doitea : tl"d < b·dt oricare ar fj IV IX XL xc CD lui /1 rl1imede. oarecare u existi-71 un numl.ir natural n .., .! q 4:) 90 .'HJO 900 se zice mul nurncrclor numarnl :) 496 roman: ,VL\LViCDXCVI .. - 3 496 u:i de cifre ce reprezlnta mit clasa 1nilioandor cu doua ~'. SISTEJ\i\E DE NUNl.ERATIE 1.2. Baze CCCXLIJ oral s1 ## zice c~{ sisiernul __ .,_...Jc__~:.,-..s..--;.~~ re cnse nurnere in m:est sistem : fl. 1. 2, ~i, 1. 5, 6, mai ci:ireia 1; spmwrn zece :;;i pe care o scriem sernn~'le existente. o now:\ careia 11 zicern ,,o noi mirnera]e superior, mie·' i pe care o ;;criem cu ## moduri. Io1o::;ii a~t3zl 2 fost inventat de indic:1i de la rormm un urrnatcarca flu l~n·-t an-"';!,. ~ ~ ## sis tern are srrn- Ou~ l-Jn unde ... , az, a1, ao va1orili:'.· 0. 1, - 1). 2.3. Trecerea oan:care in baza 10 Rertula : Se scrie calcu1e1e ~., In bt:1za 10~ se spune ca Intr-un asemenea se b) 111 lOHll i~) ccoc 27 22 +I la stlnga si se nurnesc ordine. Un ordin oarecare este <le IO ori mai ordinttl ' - .. 128 16 4 -+- 1 ' Absenta unitil.tllor un ordin oarecare este aratafa prin cifra zero Exista ~i numeratie !n diverse alte 2. 8, 12, 60, 2.4. Trecerra unul numar din baza tO intr-o baza oarecare 2, cHe 8, cite 12. cite 60. De la existenta sistemului cu baza 12 ne·a In proce:sul baza 60. sistemul . unitiitile de urmatoareie etape. Sa presupunem ca importanta o are Forrnam grupc 6 pe Acest sisiem nunierice. fi, ## 2.2. Scrierea sistematka a unui numar intr-o baza oarecare pozitie zece. se scrie: 6 ; rmmaru1 1 070 se o. a mt re- dirora nu le-am dat o denu~ fo rno<l necesar dupa un ce in ce mai 0·8 6 avea tirept prima dfre ale sa1e fiind resturlle !mpartirilor 2). poz'itiile reprezinUi · numarului 2. unui rmmar din baza 10 intr-o 47 a) 1 79;3 --c_c 79;} m 1. b)46/;)=c c3utat este Ill n1inte nhnic ## 2.5. OperaHi cu nurnere naturale diverse 1. A ## numerclor In 10. mnnerele 1) ., G 2 6 sub unitMi. zeci sub zeci. sute sute etc. ~i micL adid de la dreapfa sµre sHnga. cu 8 * l 0 .;;i l! 1n care aduruim dou1'i nwnere Ct:rn S~i efeduam Vf'rificati s!nt corecte Pasul I. 5 se pelcu5 ·5=" iar rezultai.ul a) 8 2 4 c) l 0 l 0 1(2) --- 10 1 1n baza ln baza 8 ;;i nu duu,,- pe 4 la c1t ~1 pe care fl trccern SlJ h l1\1.fn3.rul oarecare se zecirnal, se in bua 763g Se nbtin mai intli produsele partiaie In trnza rOC''><'>•"•t 5 produ:mlui total produsele ::;e tot In baza 26 24 =-=23 17 ---4 este urmatorul " Pa.sul 8: 3, obtinen1 ~i continuilm frr 1) 2·5 ""=- lO = l'.2, 8 )• adica• din 10 se face o grupa de 8 ~i r~irn!n 2 uni ne- mod; 5· :iie 3 ori. Scriem pe 3 la c1t ?i tim pea cu 1mpar- 2 [a prirnul produs partial )i minte 1. titorul 5. : 2·4 9 = l lrs» adica din 9 formarn 1 3·5 = 0 Acest rezultai ll scrlern c==-· 0 de 8 ~i r~i • ~3(5) -c 1 mine 1. deci scriem l ~i tinem minte 1. lmpartirea 1 =--=- 15 "'~ 171 8 ,, 3) 7 Primul din 15 formam o grupa partial este deci 171.::: 1111• minte 7 etc. 763(8) 5 I- ; - , 1 140,s1 Cind ddmnul titul cu 5 obfinem al doilea produs partial, adica 26 ad cu a 24 2 6 5 "'.' ; lg) /~ restul (4 < 5) '? 4 !') I J !SI ce format din rnai ca In asemenea cawri sa numere scrise 1n formam atlt In baza JO, s{t aceasHi pastrin<lu-se algoritmul numerelor 1n baza 10. in baza 10 ~i, nou in baza De lhtstram opera\ia de Impartire a dou~i numere scrise In baza 8. !n cazul in care 4 2;34!5) . tmpartitorul este un nu.mar format dintr·o singura .cifra. Ideal. in aplkarea 4 234151 4· === muiui ar fi grndim tn baza 8, dar lucru este ~i ahmd, 132,~) 1 ·5 2 =:c. ## rezultatele transforrn1ndu-1e pe plan~ mintal. 1n 8. Pentru a 669 : 42 === 13 o operatie ue 1ntr-o baz& diferita IO cunoa:?tem u 1w, == 23( 5 1 ; 23(HJ) = 4315)• rea ;?i imnuHireain acea baza, operatii ajuUitoare parcurgerea a1goritmului irn- Deci : 423415 i : 132i5 i = 231 5 i (rest •43Hd· parfiriL 51 ELEN!ENTE DE elevilor curcctc DE iorului frebu\e sa fie ## d.I. m11m1rului naturu! ob](~Ct(' ele1ne:it cu eie1nerr1 Si con~trt:lrea cnej 111u 1 0 aten de cJi n cl asa L pe haza a mHnerelor 0 -- 10 sa treccm intr-un lit ulterior trehuie sa i se o este iwrioada a cifrelor ## c1 vine spre patru se fac cinci bile etc.). ## 1n acest proces adiv milor care au acelasi demenh:'' :;e deta- un element rn dou.'i elemente ·• . .. (It -<=-~>· ·~· 9c~C>• .. ## trei elemente • =c."7--C> fJ • ft • :Fig. 1L5 11' J\J .nu:m:rdor na· rrdlor; acorda un voinrn care, sau µe apar rela din 5 ~ C1 c:=::-:;> i, 5 t. - 3 2 ;:; r:.::,:_~=::> £: 3 ::I "' J'~ r.:::::::_-:.~:'.> =: § 4 4 c::_-::.::~> 0 f: ,) ~ 0 Q .,\ ~ :'.\ 5 s 5 '5 0 tFig, ILB 56 f.;7 ca o :;;u:n<i forrnatd din zeci lL9l si se arnUi . · 20 cu eel •**** c!Jn;:en trul • * •** for- * * * * * * 'fl') ## dt: a tr~:ia con care ~e ci,.. se scrie intre nutnf~rele lll < 2\) 5 ~i von1 citi este inai rnlc 20 <30 elemente are mai nmlte ckrncnle element<:·, ar~lt<lm se!nnuh H> !.\ care se care se scri:c' intre rw · 9 <Fl 90 <JOU acestor doua 4" . Recomamldm mva i:nai rnic; 0 ## < ,3 < 4. < 5, \Fig. ll.10 ~) > 2 > I> 0. a contribui tmsa la 20 a) se forn12az~1 se forrneazd c) se n:unecc eek ~1 inc:::! un ~i ca ~.;.e1nnul ,, l l ". 59 w ... :3 ~' 10 ..,4 14, cc·, 10 7iJ +5 Dl, :;;1 scriere a lB111! 100. numfi.r for:rnat ca o ;:..:1n1Li dLntre zece .51 un n111udr rnai dedt 10, ## ~Fig. 11 Fig. 11.; 3 vo1n in:.,rc.a cu ## la J 000 ; mai mari Fig. H.15 61 pe sirn1a dt• ne sirrna a nurn~ira$ute
cm~ se ya nurnl n
11un1~irn ....

## Predarea-invatarea numere!or de mai multe cifre

nurnere!or de rnai n-:!u1te cifre {a 1nunt\relor
se fau~ !n c!asa a llI-a conform sist1~mUui C(lf!centric de cu locul
ce elevii :N'urn{Iratoarea cu disc1.•r i
meiice in noni.i et cifre arat~l
terisiici "

-- se
- se !lonal
de numeratie,
se :studiaza ic operatiile
ratiilor, paranlezelor ;
se fmhog~iiqte ,
---- se diminueazki, acolo unde este posi \a intuitie, prognsiv;
dar hotiirtt la abstradizari, procesul gindirii ~i operativitah-a ei specific::=i avl'nd acum
un rol preponderent ; aceasta nu 1nseamna sa renuntam la principiul uni dintre
concret (iniuitiv) ~i abstract in formarea notiunilor
studiul numerelor p1na la l 000 ·elevii !nvata urmatoarcle de cakul :
unitatea simpla,
zecea,
suta,
~- mia.

Fig. IJ.15

fi~e,
rn vederea
material didactic
numaratoare cu
de la dreapta la
versele
discuri. Discurile de
conventia ca 10 de pe prima sirma se
a doua, pe care vorn numara zecile ; zece discuri de pe
cu un disc de pe sirma a treia, pe care se vor rmmii.ra sdde. Cu
se pot forma. scrie ~i citi orice nnmere trei adici:i formate din sute,
unWi1L DiscurHe pe trei se colore;n:::i la fel, ele constituind clasa
uniti'.i\iior.
Pentru predarea-1nvatar-ea numerelor de mai rnu1te cifre se extinde conventia,
ca.re de fapt se bazeaza pe componenta zecin:iafa a numerelor, indicindu-se faphd
62
LV. de ordin se introduce tn vorbire, lar
prin 1orma:
zedle de mllioane s1nt uni ta ti de ordirml 8 ;.
or<linu! 9 se numesc

## ca primul grup :1 esle format

'?i el se nume!?te clasa , unm\torul grup de :) ordine este
m1me'?te clasa g;run Je · ne este format
clasa m'lioanelor, al 'uru'p
b>' "
{f"
\_
ec;te format din
~i se cl mil
Deci : se nume5te CLA un grup d2 3 con;ecutive !nceplnd cu primul
ordin. C!ase!e se m1m:rotcaza cu nurnere rom:me :;i ele mc.~sc denurnirea felului uni-
10 ?;eel
JG sute
din care s1nt constituite :
I clasa formafa dln 3;
l fl H1ii
lU lI clasa miilor formata din
HI clasa formata din 7, 8, 9
10 IV c\asa din ordinele l l, 12;
10
V clasa tri!ioanelor formata din ordtnele 1:3, 14. 15.
insusirea ordinelor si daselor se trece la formarea, scrlerea si citirea nume·
:re!or de nni multe cifre. Pentfu aceasta inYfit;:itornl scrle pe ~i .clevii pe caiete
1w tabcl in care se e\'identiazfi ~i clasele.
1n acest tabel numerotarea ordinelor ~i a claselor se face de la dreapla !a stinga
:;i ea coincide cu pozitia cifre\or In unui numar.
Prm·edura utilizarii acestui tabel este urm<itoarea:
L a) se forineaza m;m{irul ma~ina cu la abac, la
b) se scrie format in tabel incep ind cu
2. care shit 1mil c) se cile;;te numi\rul scris In tabel.
Se scrierea mai !ntli a ciire semnificative.
: pe locuJ trei De 2 49 6:37, 586 9'.H etc.

rnii
::). de rnli de ndi~ care stnt

care sint

care sint
7.
: pe 1ocnl 8 SP Dfij clfrel zero
care sint num~ir in
care sfnt

## d(; :) ori, dar In

a numaru·
care stnt

m;:ii SUS
artJlft 1ocu1
~A_!H scriere.a ~.i cltirea numerelor de mai multe cifre, c'it 31· no+ 1
·u 11 11e - Sa crdoneze tn ~irnri crescatoare (descresditoare) numerele naturnie
<:11 as· ·' t c~1es
1 t 11:m1 c~re cer mult exerdtiu, pentru ca !n cele din urmii
• z;levii
' ordin ;,;i
-a ;:;<11 rnultime data.
meze rleprmdenle ;,;1 autornatismele ·Decesare. - Sa precizeze locul unui numar natural pe. axa (pr.ece<lent~J ~i
- Sa indice numfaul (nurnerele) care lipse~te (llpsesc) dmlr-un interval
Nel'~\ele_gerea lor face practic imposibila etapa !nsusirii operaiiilor cu ntT'' ·r"'
mai mune cifre. · ' · 1 "t ...,
pe axa.
- Sa recunoasca rapid corespunzatoare numerelor naturaie Llin con,
centml 1-10.
4. SUGESTII PRIVIND ENUNTAR.EA OBIECTIVELOR TEltl'rHNALE
-· Sa compuna o . corespunziitoare unui_ nu~r\ar rnai mare din doua sau
mai multe riglete corespunzatoare unor numere ma1 m1c1.
SPECIFICE FOR.MARii CONCEPTULUI DE NUMAR NATURAL
- Sa compuna o rigleta corespunzatoare unui numar mai rnnre dccH l
. S~gestiile pe care le in continuare, vor fi t r .• riglete-unitate.
ob1ed1v"' oiwra+·
. •,.•. · .11ona1e_ • lec_1ne
· 111 , .. l ueJ .
predare·!nvatare ·
a nw11enlore uc compuna rig!ek corespunzfltoare unui num~'ir natural n(n > l
mun pent, u L;.>ele de achv1tate mdependenta etc. tia (n - 1) I pentru prt:;eizarea algoritmului ca orice numiir natural se
h"it-· Sr:i denume~sdi exempllfic~) multimi dupa criterii semantice
c 1z. e ~~olare, m1Jloace de loc:ornotie, judtrii, ... l.
precedeniul
- Sa emmte
inca o unitate.
sctie) toate itatile de compunere a unui nmnii.r
din concentrul 1-10 folosirnl a doua su bmul \itni disjuncte c:ire se reunesc ;
• Sa deseneze d.ia_grame (contururi, curbe) curyrinzind in i .
Jetoane, geometnce. 1 numarul de so1utii este <lat de formula n + 1.
- Sa indice cifra corespunziitoare numarului de elemente rdinalului) une\
, - Asa constr~iasca din beti~oare : un triunghi, un multimi, cifra cardina1ului cu mai putine (rnai elemente,
enante m prealaln! sau dup:l constructie dte be\i~oare
aite semne maternatice - plus, minus, multe (mai putine) cu l, 2 elemente cea data.
- Sa stabileasdt valoarea de ;.ide'i'ar a unor ii referitoare la de
compare dimensiunile obiectelor si sltuarea lor
unor opusc (antonlmice) : mare·mic 1'tirw-sc·u1:t ordine dintre numerele naturale de felul:
§a t 1 d i ·. ' <>·· ·" 2 = 2, 2 i= 2, 2 > 1, 5 7, 3 of 4 etc. ~i sa le corecleze.
n~us~, ;a reya~,a-la sirnga, sus-jos, aproape·departe. <le la)
desubt, m fata-m spate, greu·u:;;or, scump·ieftin, mult - Sa numere !n or<line (descresc~itoare) p1n~1 la
- S~i cunoasea formele figurilor din numar naturai lnvatat.
- Sa numere 2 in 2, In cresri.Hoare (descresdiioare) la
- Sa cunoascay --e ·ct
1 cunoasca, sa: enotice) in r~alitate cuiorile
y • 1 ·-

## damentale. ultimul nurnar natural 1nvatat.

-- Sa nurnere 1n ordine crec;c::itoare (descrescMoare) cu ,,stop'' (nurniir
-- Sa dlsoc.:ieze figurHe geometrice dup~i criterii pe unul sau mai multe numere convenili:>.
- Sa aldHuiasca cu piesa din trusa inconfunda bile, pentru
diferente. - Sa exemplifice categorii de
numere naturale in concentrul 0·-10:
_ st~~ileasdi, linii, corespondenle 1ntre zero ~-- multlmea dintr-o fereslre;
de forrna, manrne, culoare '?i identitatc. Pam1nt;
mm i
stabileasca corespondenta unu Ja unu doi
niultimi prin realizind
trei

;;apte
arate tot atitea cite
ermntat, o indicata ; se va folosi o rnl.na
partenenta pentru numere mai mari dedt
lua:
fate, scrise). dre:.i

4
creseatoare) a numerelor naturale dintr-un interval <lat.
'i:
de ordine intte numere naturale date sau 5
.interval dat
elementelor <lintr-o multime cu alte e1emente ~i sa se
dinfre cardina!e (diforite ipostaze). ro"
rezol ve probleme; sa manifeste placerea a compune exer- E <J
0
u ~1
sau &l. rezolve probleme din Gazeta matematica etc. --
-....
,,__,_, c
,_0
fi. NUMERATJA. PROBLEl't1.E ~~
-
~c
E "-'
~
::0
:::: '"
N unu:.re dt: or ice tm'irimi! (nu mere de ma i multe cifre)
i toate nurnerele de forma abed, astfel indt a + b = c + d = 5, iar
cfre rLstincte.
14~2:3. 14:52. 2.'305. 2350, 2314, 2 3205, ;3 3214, 3241, ::·
'-f\

'.,)

## ---- Scrie\i nurnen~ de abed astfel ca a b +c = d <,!-;..

"'
; l :)26 : .3 216 ; ;~ l 26 ; 2 ;349 ; 2 439 ; :3 249 ; 3 429 ; l 809 etc. """
--- Scriei i nurnere de forma abed, ~tiind ca a, b, c, d sint numere pare, distincte.
~

c"'
- Scrieti numere de forma abed, ~tiind ca a, b, c, d s!nt numere impare, ~
E
'.ncte.
8
Serie ti nu mere de abed, unde a b c + d = IO iar a > b > c > d. u5
Scrieti numere de forrna abed, unde a + b = c + d, iar a, b, c, d cifre dis- Cl
I

...,,_.
'-<
0

## dacii a + b ~"" c cl, iar a, b, c, d cifre dis- 0

b ,= l l etc.
~ ~
nu mere de for111a abed, unde a, b, c, d slnt distinde si numere consecu- b
"'~
in cresc;:itoare ~i descresc.iitoare. ' u -·
< ;:; ~
u;:_) :_) :._,'·:..; :._,i
<v "'..,
0,__,
a!Jc def, unde cifreie sint distincte, iar produsul lor Cl '-'
estf~ zero~ Ci '-'
:::l
0 !--< ~
I--- u
afJc def, unde cifrele slnt distirrcte, diforite de zero, f,;J w cc
biL :;:; 0
~ "'
.!:::
rnic eel rnJi nnre nurn~r de fornu
trebuie pentru a scrie eel m3i mic rmmilr ?
=
1-
~
....
°'"'
T3
·;;:_
0
:;;:i
e
~-;:?

VJ §
E

## ca suma lor de forma :: :::! :·

I'-' LJ ·-~
v:
\'ti 4,.1 c::
= 55). ~ ~ 2
"7j ~ <
a= b = c ~i 11 w
>
1L1ate ca (R : suir1eie
! oon - 999 ··~~ l
i 001) ·- H88 = ll2-; "'" 4;
,= 7 etc.
'""-
nu mere unde a, b, c s!nt distincte ~l a -:e b = o; ·-
z:s;;;,, "
:::; ~j
,,

## nu mere unde a ¥- b # c ~i a - b ""' o, ·- t

-;;:: "'
t,

"",, -2
"' ""' -
"->
C::;
0 ;3 4

consol: d11rea de 11 S~~ f1Uint1r{{ de C~dre eleVi in ordine cr~sciitocire df: 1;) 0 ]H 8
a
i Ut.~
1mmara crescil· <1poi d(•sc:r0•.cc1t01Jr1: de la 8 !a 0. frontal a
!or ~i deS£:resd.i- St' n1Hnfrdl din doi dni C'resciH or de.:.,:.cre:·}cflt or_
tor Dina la 8
Exercitil de· sbbllire ri locului
· nmnerele
0 8;
consoli darea de· ave·
a Li '.·[Hill elcvilor diferite numere. Ei trebuie sa predzezc
dat
slabill cored Ve· in cozul fiedirnla numihul cilfe sc niU inaintea Jui ~i numllrul frontal a
unui numar carr 11 l~rn1cazf1
din slrul 0- 8
de· ti i de a
de a
compara corect cu sNrmele > sau formativa
doua nu mere
date

cu ci frn forrnativi:l
Exerci (ii de compunere ~i l k1:Ht'.
pri..:eperii de a a nurnerel or
descompune co·
rect
din ~irul

I/ "
Comunl.carea trezirca int ere· >.:umarul 9 c!C introduce pkr:ind de la din manual:
Ii a.simila· sului lli eek 8 albine de pe se A o alhinil. St'
rea de nol noua Jectie constaUi nurniirul albinelor s-a mnrit cu •. urni. Se afirmi:i
tllJJ.flJfinJt ca 8 albine ~i Ind o albinii s\'nt 9 albine.
Se demonstrcazicl de oilr<~
Se ecru Plevilor si\
rului 9

nulliiiru\ ~! ci 9. lu1
puie11 ·;ii numi.lrnl,i cre,,ciltor de ln 0 l:1
9 1;1 P, :;ii f('<·1rnon?l<•\i ,,;j sc:ric\i

## S~i n~nnere Exercl tii dt:· nt1rnfirJrc 111c(,;rla rxnc\\jului:

crf'sci1b'ir sl des- la 9 cre~~cillur de.')eres(:,Btor;
cresciitor obiecte ~t: f 0L1se:1c e
cJte 9
exeu:qi
de nun: am re
efedt1al•! in clas~ .,., , . Fnn11:ircrl nua1;Ji nl ui 9 ru de fol, lucr111du··se atit
!1011t:112
torui ~i individm11. in h::inci.
nu1n~rarp inl11ie~tt0 rw din manual. Se rrnrniiri1 obi(°Ctei1: grupatl'

nil cir
Exerc\ti de numilrar,, nur:rd1 ii \n ~ ,:rc,~cfitnr ~l
la ~),

## 9 Sc· int c: nwdc1ui prin rea u nt~i ll~e C\l

lntuire2 (~ie·
mt.ntelor cifra CJ.
nentc alt: ci
Pr in di elcvii sbhile.c f':emc:ntele
e ;:le cifrci 9: un oval u~or l:1clim1t spre silnga
o bastorrntii cu tntorsalurn !n jos, spre
dee ci:itrc clcvi, <ll: citeva ori, rlE•mentcle
cifrei 9 n1•ntrn consolitfarc.

## Fol.osim!u-se mctod;i scri c cifr;1 9 model

o1J,ervaren di· pe tablil. Scrierea face pc e, v..::rbali.1lrtth1~5c
na:nucu ....;crierii
cifrclOi 9 modul de scricre.
Exercitii de Jnc6lztrc a mic:i ai miiniL
fn;i 9
Exerci!ii de scricre ~ cifrd noi in ~1f'f, pe b;rndi, !n

## Mnncil i devi 'icriu douii r!nduri cu cifra 9. froni<tlii

diri·
exc:rci,.,
""l
scriere
.....
7. lNTREBARJ. APUCATH
l) Ce notluni stau 1a baza de natural?
a -- notiunea de rnultirne
b -- de ·
c --
CJ f.j} ·;::; pe pe care a
"c:! "'" '--.
..t: 2) Ex pl ica ti curn
t: "'
.'..'..)
·;:; definita o partitie.
- :.J ~;

r,,, !
~

""
~re
'.;
1-
~-
Exernple: a
h --

n r-. "'::0 -~
E
.....
!~ <:;
c -·. pe mu!t:rnea
''--' .... ,.._
~

## "' ~De c!ie feluri

~
,.._ 3) Ce ~titi despre sisternele de
"'"' ;c:;
are 0 cifni JJ1 cadrul unui numar intr·un sistem pozi\ional ?
"" ..._
....... .._.
~
v;

## 4) Cum se preda nurnenJ\ja Jn Lini:ff sau concentric ?

,,.., x I
~
' ca ti raspunsuL
5) Forrnulati obiectivele unei noi cuno~tinte cu subiedul

-
""'
<:::,
l
rnarul si cifra ... ".
6) 'cematerial se poate folosl In predarea-inviitarea numerelor de orice
notiunilor <le ordin yi cla::;[i ? Ce rnateriale pot fi
l *' I~~•
% 1:41..(,,1 rnarirne, !n vederea
tionate de !nva\a tor?
de nurnera
! .. I'>! 7) Propuneti o
0--10.
· 8) Ce intelegeti prin aspedui cardinal ~i aspedul ordinal al unui nurn~r
~i cum reu~im si:i·i focern pe copii sa le distinga ?
9) Exista doua rnodalitati de introducere a numerelor nrni ca 10: prin 2
ugarea unui numar de unifati la zecca sau zecile deja formate, sau conform axicm;:i-
iicii lui Pcano (din precedcntul prin .a<laugarea unei unitati). Care vi M:: pare rnai
ef kientii ? De cc ?
10) Gasiti exerci de cornpunere yi <le descompunere a numerelor n;,turale
ales in concentrnl 0- l 0) ? De ce?
11)

"-' ;;:;
C'l .,.'Ci
""
-
'.,}

t
;-..::
·~
~f-0

El
:-.::>
;:::;
(,)
Propuneti o secventii
~i cifra 7~

0
CAPITOLUL HI
~ a b

## l\'IETODE DE PREDARE-INVA'fARE A OPERA':f.'IILOR c 0 b

IN MUL'fIMEA NUMERELOR NATURALE

0
b 0
I b

Fig. HU
0. OBIECTIVE GENER.ALE ALE CAPITOLliLUi
., x" s~ nu:ne~te
· a si b. in
Principalele metodice specifice acestui capitol din l
mi.lltinl'icativa.
sa 9Ue Sd re:.ilizeze in predare ~i invatare:
nat~ra\e stnt
--- constientizarea sensulu[ oneratiilor, a semnelor denumirea ter-
c01{1ponenti, rdatille dinfre te~menii componenti t, relatiile dintre
-- corelarea operatlilor aritrnetice cu operatiile multimi;
---- !nsu;;\rea {cunoa~terea) proprietatilor specifice cdor patru operatii aritmeHce
lor in calcul ; ~
-~ optimizarea <leprinderilor de calcul mintal 9i
unor stabili de c:alcnl oral
orice m'irime 9i aplicarea acestor algoritmi de
compunerea de probleme.
L fORMAREA NOflUNH DE OPERATiE
e 1--IV nu se face un studiu
lm;~ ca lnv.Jtatorul
naturnle ~i

## '' Operatii in multimea numere!or naturali::

LL Nofiunea de interna

## o mul M Orice a f pe produsu! carte~

z1an cu valori !n 1W se nume~te /ege comoozifie (compunere) intema
sau pe multimea iW.
o opera tie internii pe nul tirnea .tI este un procedeu (o lege) care asociaz~i
la perechi ordonate de forma (a, bi, a ~i b ele:nente din 1H, w1 element c, ~i numai
un~. din M astfei ca c =" b}. Elementul c corespunzator perechii (a, b) prin legea
data. se nume:}te a cu b ~i se noteaza In diferite moduri, ca de exemplu :
a .;., b, a ·b, a $b, a a b, a T b, t::. b etc. 0 ope_ratie interna pe multlmea M notata cu semnul + se nume~te adunare, iar compusul f(a, b) = a + b se nume~te suma elementelor a ~i b. In acest caz se spune cl legell a fost notata aditiv ~i ca este lege aditiva. a la num2irnl natural h se In- respediv, cu b elemente, atunci prm ·~ b·c. Num;irul natural b tre- reuniunea celor doua multirni esie a -+- b nu1u'i.ru1 natural a se nnmeste A<lunarea nurnerelor na lege de cornpozi\ie Lnterna pe N pe N, divlzib!l en In plu.'., pcntru ca irnpartirea -. N ta. Dintre stabili pentru o opern tom! se spurn'. Ui 1mpi1rtirea nu de tip se bucuri:'i de toarele :re cu rest, pe care o de- -- asociaiivitaica ---- Oricare sint numerele a, b ~i c, avem: astfe1 : --:- b) L 4c =a+ lb c); Oricare ar fi nume:"eie na u ~i b, cu b of 0, ex:st:i d n-:i ru:n:~re nJturale c - Oricarearfinumereienaturalea:;;i b avema -'-b ~,, b ~: r, cu r b, cu nwtru mm12irul na [) incit Compar!nd se conslata di primul caz un caz parti- a~~, o, ('.Uiar al celui de al cu ~i anurne atunci cind restui este nuL Sciiderca numcrelor 1wturale cste opera c:ire cuno,ciral .'urna ac fo ambele situatii, este <laU! cu ajutorul inmultirii. numere naturaie mml din 1.errneni sc afla ai termen. Dcci, a De exernplu : dea dintr-un a, nurnit tm ali nurnar b, nurnit insearnna a un alt num~ir natural c, m1rnit rest sau 72: 9 ~= 8 penlm ca 8·9 ·.·~ 72; scazatorul dea descazutul. Ad;cii: 7S : 9 = 8 (rest ~1) pentru di 8 ·9 :3 - 1V umdrul zero ~i ## Scaderea numerelor mnurale se poa te intrcduce cu a iutorul rnul timilur a. Dacii a = b ,~ 0, se ia o mul time A cu a ekrnente si o su time a sa Ji cu b ;\fol b. Daca ·a c;f O ~l b ~ 0 0, sens 1r1truclt egalitatea diferenta <lintre A ~i B sau ' lui B fat<i <le A are a - b elernente. a~= x:O nu este ca nu exisHi nici un numar natural x astfel 1ncit lnmul/irea numerelor naturule. A ti a cu b a a(iuna nurn{:rul acesta inmul tit cu zero s;3 ne dea num~trul 1w turn! a, natural a cu el insu~i de 11 ori. Deci : Cu ajutorul mul\imilor, impartirea cu reot a numerelor naturnle se bazeaza a -r-a -t~ .. ~~+-n fl x a, pe separarea A cu a disjuncte lloua cite <loua, de b ori :wind cite b <le dte b elemente ce pot fi Numerele care se se 1mmes<'. factori. mmrnrelor naturnle in submul- este o operatie totdeauria po--iblla 1n N. Regula de operatie esle de tmpartirii repetata a aceluia~i numf1r ;;i restulu i prin repetate. multirea c!tul respect iv, se multimi esie tocrnai a x din 37 prin =a a, b, aYem ·b 0 -c b·a; =~-~ a', \! a E~ N; Exi-~bl num~irul -+- I~~:: (a v a~ b .::.: N ~ \faG:;N; 4) a·b' ""~ a·b -+a, v a, b EN. aceea nurnere na~ o, numere naturnle o·(b + ,~,a b a·c. de compozi\le ca opera jja de unui (asociativitate. a numere naturale ~i unu! din :rn 2. PROBLEJ\·\E SPEClflCE PREDARH~tNVATARH ADUNARll ~I SCADERH NUMERELOR PINA LA 10 ## .,Studiul organlzat al operatilior de 2<lumire :;;i <le cdnkre se face dupa ce elevii de nurnar de or<line definita pe multirnea numere!or naturale. Se cu aceste rntii (adunarea !?i sdiderea) pentru ca ele s1nt rnai accesibile ~co1aru1ui tle vlrsta au un caracter intuit iv pronuntat ~i corespuml partirnlaritatilor lui de \ !rst:l. lntroducerea operatiilor de adunare :;;i de .sdtdere se face fie niunea a doua multimi disjuncte ~i diferenta ;:: doua fo!osiml Activihltile pe care le desfo~oara elevii cu mu! de obiede :;;i cu riglele tesc pentru inteleger~ esentei acestor doua opera Gin<lirea copilului va opera Fig. III.:!, b abstradizare, prin generalizare ~i prin analogie In primul caz, elevii trebuie sii !nteleagi:i, Pe l tnga rnul cu simboiuri, elev ii pot ~i rigJetele terialc foarte cii rezuilatul a 11omi numere este pentru con;;tientizarea simbolurilor numerict'). AceasU da este foarte iuncte finite care au fiecare atilea elemente cHe coresuund In procesul cunoa~terii :;;i are rnari valente in 1ntdegerea proprieh\tilor de comuta- beci, pe opera tiilor cu mul tirni a Yem o reuniune de tivitate a adunarii ~i de sirnetrie a rela\iei de egalltatc (fig. 1IL:3). iar pe planul opera\iilor cu nurnere (reprezentan\il t1milor ce se reurn;sc) Se va expiica elevilor ca pentru a ariha faptul di arn reunit doua o adunare. trei elemente si cealalta cu 4 elemente se folose~te scmnul (sirnholul) ,. Pentru formarea ~i !nsw;;irea notiunii plus, ~i care ~e scrie lntre nurnercle ce reprezinh! de elernente ale multimi de obiecte concrete uzuale -- dinhe cele doua care se reunesc (:3 4 ~i 4 3). Acesta esie srmnul tuarea de opera \ii cu ce au scrls opera \ia de adunare. Demirece ztntiirilor ~i, in fin al, se sal tul la ~i 7 arata, scris sub diferite, numiirul de elemente ale~,.._,~,~..,, Sa facem o prezentare 3 lose~te 1ntre ele simbolul ,, co ,nurnit ego!, se scrie: :1 ~i 4 + Faza concreta --- (actiunea concreta ~i nernijlociti'l cu + 3 = 7. Tn felul acesta elevii 1nvata ca 3 + ~i 4 + ~) s1ni dowi forme de scrien~ a reprezentare actionalf1 dupit ,Terome Bruner). Elevii numarului 7. dcfinesc cele dom1 nurnere care se auunb ca fiintl termcnii ro~ii cu trei elernenie 5i o mul time de baloane al bastre cu de adunare (prirnul al doilea termen) ~i ca rezultatul adunarii Ji du-se cele doua mul tirni de baloane se o mul ..suma". ~i alhastre. Asem{mator, reunindu-se o ime Deoarece 3 + 'l ~i 4 surnele dintre 3 ~i 4 cu o multlme din 4 bniduleti (jdoane), duleti (jetoane). Se continua procedeul respectiv, 4 ~i ~3 sint egale, spunem ca opera de co- faptul d o fonnc:ta din adun~1rn 4 obiede (se poate continua cu mul termen rezultalul ace!a~i fei se obt o mul Este necesar f~aza tJ 11-a ·---- efective cu propriet<itea de ~1 7 = 4 + Jn stuna a doua nurnere. rea simbolidl sau cu numere. Descornpuntnd formata <lin 7 elernente in doua mul\imi, sub indrumarea !nvatator,ului, elevii vor irivata ca nu numai numerele :J ~i 4 adunaie dau rezul- tatul 7, ci 9i surna altor <loua nurnere poate fi tot 7. Ei ~tiu la formarea numarului 7 ca reunin<l o multime fonnata din 6 elenwnte cu o 0 mul time formata <lintr-un singur element se Pig. HI.2. a o Mine o mul time fonTat{t din 7 elernente . .$i, Fig. IB.3

78
reunind o cu un element cu o formata din 6 elemente
care are tot 7 e!ementc.
3 4 ~·~ 7, 4 :; =c 7,
6 +- 1 = 7, +6 ·~ 7. Fig. HI.4
elevii vor ~i-;;i vor fap!ul 5 +2 = 7 ca
si 2 5 = 7 ajun.gind prin compunere ~i descompunere rnul timi (~i deci a
nu:rt'l don :;;1 folosind propneta t de comutativitate a adunarii ~i <le simetrie a ega-
lith t; la:
0 + 7 -- I 7 -·- 0 + 7
l +6 7 ·-· 7 -- l 6
-- -
,.., 1+(2+4)=7
2 ~) i I --- 0 f1
.Fig. HI.5
3 4 -·- i 7 --"- 0
0
4
4 + ')
,) --- -
! 7 ---- 4 --t- q
,)

5 2 - I
'7
I - 5 2 a doua de ti ~i
una in prelungirea celeilalte se
6 l -·- 7 7 -·-- 6 '-' .
manme are 1
ry

7
I 0 -· 7 7 ---·~ 7 0
acest mod se face~[ legatura 1ntre adunarea a l, 2, 3 etc. unitati ~i numa- (1+2)+4::7
rarea !nainte cu l, 2, 3 etc. unltati.
Fig. HUi
cu introducerea opera\iei de adunare se ~i exercitii de scriere ~i
a acestei opera tii.
Pentru a motiva necesitate:J. efedu<lril operatiei adunare este necesar
,,co:npunereci" ~i ,,rezoI var ea" de probleme cu obiecte concrete,
<le genul :
Petrica are irei mere iar surioara patru mere. Cite rnere au !mpreuna
; :,,
'; cu re1:ultatu! masurarii lEntre a doua
in cd :o
Ione! are patru creioane ascutite ~l trel neascu creioane are el in

iar pe ce3lalb1 4
I Jei a
Cite timbre a da t

## b!a) esie forrnahi.

pe baza unei
scd
de numere care puse in lui a ~i b sa dea suma 7,
formate in etapa a cornpunerii ~i descom-
- Din ai 4 au primit· note la de
')
rm au
- Cu dti ani este mal
are numai 4 anl ?
-- Cite creicane are un e1cv tele 7 pe care le are 4
neascutite ?
-- Cl[i 7 pe care I~ are l'etr , trebuie rnai la
daca 4 ? etc
Fig. Ill. In
de genul
Se aUta" etc., care se
galbene creioane unitati!e care au fos[
Se trece ace.st fel ~i
7 obif'Cte se
o multime
intui ti v-sirn bolke Trepiat, pe in
centrul 0- lO, se

0 8--0=8
] 8 -- l --~ 7
i -- 2 8 -- 2 .··· 6
:.1 -.;- 5 8
4 +4 = 8 8 -- 4 = t
4
s-::3·8
c ,, ~
'-·
8 8 --- 7 •-
0
() ~ u --- 8 8 - 8 ··-.{.I etc

clieY;:i de exerci11i
corcci~ ~1 const'11dare~1 upc.:,

s~1 se natura1e 2 ~i 5.
Sa SC nun1ere!e B::itUf(.1ie 7 4.
-- 4 c-. C11 dt e.sie rnai mare mmiarul 8 de:dt 5
4

## ;) obtinem 2. Care t•sk ?

Ski se rczolve, s~ sii se ef ectuezc :
4 ? -- 4 ;:~.:: 2 5 -- ? •• :i
5 -- 3 . . -.. ? 5 ? --- 3 ••-. 5
1 ...... 7
5 -i·- 2 ? .-cc 2

## ?+3 10. 8 00 ? --- 3 +

2- ~~-= 6
:3 G-?=o 7 -f- 2 -- ?=.c 4 etc.

82 33
cunosc: .

[J--7=2 0
2 {~c-c.8 2 asemenea, devii au
50l=cocl 3 mimere rnai mid tleclt 10.
de ad:Jr:are ~l de sc{tder~~~ 1n concentrui 0
J 3 905
tuleze cu elevii accste S(~ cit-:
8-- c:==O 3
a acestora.
5+2--3 2
4 0 7 2--405
6 0-3 2=7
- 3 = 5.etc. a ~ adunarcd un11i
i:1 locul !itere1or numerele care satisfac rnai rnic <lecit zece, a caror surna
numere rn:ii mic'. <lcdt zec<·
5---a=3
8---a==,5
a b=c:8 rczu1tatu:
a ~ b = 2 (eventual cu conditil $i cu posibilitatile). asi 1'.2 ## rezu!tatele$1 Jnlocui ti -le cu cele bune :

12 2 + 5 -== IO
;) 2 ~.co: 8 5
Pentm 13 6:
7-2°==3 7 --· 2 """"?
4 5=8 3 G '°' 10 cc·= JO
4+7"'=8
6-3=·"=4 ? Dac;i din se

in
zece.
sa si: in;,;iste n1ai
narea cu ce se !n
greu de catre mul
Pentru adunarea a formate doar din
o zece, dteva
Pentru adunarea 7 5 se poate !nil
?REDAIUI-INVATARH AOUNARU care se poate spune direct rezultatul 7
NATURALE o pina ce St.' obtine scop 1n care se descornpune
sumei in doua nurnere care adunaie :c,a dea accst al
(3 2) = (7 ;3) + 2 '"" 10 +5 =
Se fol ose~te, :in acest , modali ta tea de adunare dintre un
!leee ~i un numar format numai din unitati.
85
dec:tuarea adunarii ·7 8 se procedeaza la fel de <lata
a~·e;:,sta prirmil termen in 1_bu2i numere a car6r suma sa fie 7, In a:;;a fel inclt unul
cu 8 sii dea o zece i
7 8 = (5 2) 8 c.c= 5 + (2 8) = 5 + 10 C.,"CC 15.
unui tennen in suma a dou;_i numere se aplica,
m ·c Este bine fnsa ca aceasta descompunere sii se faca
. at it pentru primul cH ii pcntru al <loilea,
c:i se proprietatea de asociatiYitate a
c~1 ad.irrnrea numccrelor naturale a :m1na este mai mare zece
.,
k:<,
cu 2l :?i mai departe), pe lfng?.i materialul didadic intuitiv fo.
utiiiza ;;i trusa cu piese magnetice sau trnsa cu nece-
..
~1-::c1
nurnarul 6
din 6 discuri ;
t Iot1ea terrn12~1
al din 6
num:re nui mari dedt zece. se reunesc cele doua mul tii ni ;;;i se ne o triunghi
cu pie·;e m:igaetice este formata din : deci nnitate de ordinui al tloilea ~i 8 de unlinul I;
(12 tabla obi fixata fn stinga tablei scris, de dimensiun1 con- cardinalu! reuniunii esie egal cu suma canlinalelor multimilow
pe11~rn a putea fi vazuta de dttre totI elevii c!asei (de de forma care ··~e reunesc. Decj:
dreptunghi cu latunle de l rnetm ~i, respectiv, 60 de centimetri);
tabla stnt de.,;enate direct, cu creta coiorata sau pe hirtie, diagramele unor 12 +
pe . zeci, sute etc. ; 12 + 6 o= 18 sa u G
mai rnulte piese forme g:eomelrice ;.;i colorate diferit care, prin conventie, 18
unitati de un anumit ordin (de exemp!u - cercuri negre care sa sim-
triunghiuri albastre care sii sirnbolizeze patrate ro:;ii care cazul in care adunind doua nurnbe se neste ordin" - trusa
etc.}. Aceste pk:se se pot confectiona din carton sau material
se folosi in f elu! (pentru deexemplu, a lui 14
care se l magneti. 1n cazul fn care ;.;i aceste piese seconfec-
rmgne\i fi Jasa\i liberi :;;i se ata~eaza la nevoie intre piese conventia (lntelegerea) di ori de cite ori se obtin, pr in grupare, zece
dr,,;ptunghi ulara. l, simbolizate prin 10 tnlocuiesc. aceste 10 unitati de
Trusa cu piese magnetlce se poate utiiiza la demonstrarea {de catre invatator unilate de ordinul al 11-lea
µentru intreaga a modului Jn care se ~i se descompune
U'.1numiir, precui~ ~iJr: ope~a~iil~ de 2dur,iare ~i de Ea poate ii ~?losita,
sub rnvatatonum, l!1 consoi sau de urm
rind sc constata (prin testari) d nu au de adunare (res-

uni-
rt,•comand;i mai muH scrierea numerelor unul sub verticala) fiindca
este mai u~or intdeasa de ciHre elevi ~i u~ureaza In acela~i timp !nsa
scnerea 1.n sau scrierea pe orizontala. cu cakulul 14 fi=l0+·4
modaiita ti de scriere s-;:ir putea !nliitura dif kultii tile ce
ca unnare a felului In care sint care se aduna (pe
pe vert
In continuare, dteva exemple de folosire a tablei magnetice in procesul de
ei se bazeaza tot pe reuniunea a douii mul disjunde. Elementele
<>int <liscuri (pentru unitatil. triunghmri (pentm zeci sau unitati
patrate (pentru unilati de ordinul al HI-lea .,. sute)
Pentm a aduna nurnerele 12 ~i 6 se procedeaza in fe!ul urrn;itor : o ---:...1____. . . .! I £• • • • • • • • •I
- se forrneaza pe tabla magnetica (fig. IIUO), folosind un triunghi :}1 doua e~---i-1~~~~._~._~;r-c'--~~~~~~~-
numarul 12 (deci dintr-o zece - o unitate de ordinul al <loHea ~i doua unitati
intl:i). Avem deci muitimea formata dintr-un triunghl ~i doua dlscuri ; Fig. lll.ll
A ___,_.....
8+
c ----~~-----
B~·--.__. 'l
"----·--·~·""

Fig. lfll

urmator
HI-a

7) ; pentru nurn~ ..
~ se reunesc ce1e

## 37 (figura II I.l 4).

mai mici decit 20

## anter~oart-: a1~: eif:v11or cu

nurnerele naiurale de ]<'. 0 la 2fl
nu mere
0--10).

>J • <

## zecea l'a noua urntate 1n1n15rare ;

rnulte nurnere naturale in

## r-1 ~1 <le a unei

!A.1
(______,
fL_l!1,Y_j
il 1ncepe cu
unit ati, a doua' uniU1ti etc. :
scilderea
,..,
10 100
JO l -"'- 11 ll - 1 IO 10 ,(., •·· 12 1f) -- 2 -·
"" .,
200 ll 1 12 12 ---- I -·· li
-..~-

IO :3 ---- 13 13 -- ___ lO
•)
_,

## Fig. 19 l ··~-- 20 20 -- ,1 ... 19 10 10 ---- 20 20 - 10 ~--- 10

Fie scaderile 15 - 3 ~i 16 - 4. S:: arata ca tntrucH numarul unitatilor desca-
zutului este m1i mare dedt eel al unitatilor scazatorului se scad unitiitile sciizatorului
o- --c______6._.u L· - - - - - - - '
00000

.din cele ale descazut.ului. Se folose~te, in acest sens, descompunerea unui numiir din
..acest co:Jcentru intr-o zece ~i numirul unitatilor ~i proprietatea de asociere.
+
15 - 3 ·= 10 5 ~ 3 = 10 +
2 = 12 ~i
16 - 4 = 10 + 6 - 4 = 10 +
2 === 12
b. Unitatile scazatorului sint hni multe dedt cele ale descazutului.
D2 exemplu : 12 - 4, 15 - 7, 14 - 8 etc.
Avind in vedcie dificultatile pe care le prezinta intelegerea acestui caz in predare.
trebuie sa se .pro.:ed2ze cu foarte mare grija, mai ales 'ca de con~tientizarea modului
in care se rationeaza in aceasta situatie depinde intelegerea cazurilor de trecere peste
,<>rdin cu numere mai m:lri, din clasele II-III. Acest caz descadere se poate explica Fig. Ill.16
)>rin doua procedee.
1. Prin descompunerea unitatilor scazatorului in doua: o parte egala cu numan~l
.unitatilor d2scazutului care se scade din acestea ~i se obtine restul zero, iar a doua Folosirea trusei cu piese magnetice 'in sciid?rea farii trecire piste ordin
parte· a unitatilor scazatorului se scade din zecea (sau dintr-o zece, mai tfrziu) desca- Pentru scaderea 15-3 se procedeazii tn fdul urmator (fig. III. 16):
. zufului. · Multimile disjuncte A ~i B, organizate .pe unitati ' ~i zeci, sint submultimi ale
Exemplu: scazatorul lui ,12 -5 se descompune in 2 ~i 3. Deci: muitimii C; C este deci muitimea reuniune. a lui A cu B iar D multimea de aceea~i
+ + +
12 - 5 = 10 2 - 5 = 10 2 - 2 - 3 = 10 0 - 3 = 7 ;·sau scazatorul lui ~putere (cu acela~i cardinal) cu mu\timea C. MJ.ltim le D ~i B siht multimi date, mul-
l3 - 7 se descompune in 3 ~i 4 : ' · timea A se construie~te prin corespondertta elem~nt cu element, cu elementele mul-
timii D, ramase in afara corespondentei stabilite intre eleme~tele multimilor B si D,
13 - 7 = 10 +3 - 3 - 4 == 10 +0 - 4 = -10 - 4 = 6. .asHel indt multimea C sa contina tot atitea elemente ca ~i muitimea D data. ·
2. ·Prin descbmpunerea ·descazutului in zeci ~i uni ta ti. apoi din zecea descazutului Folosirea trusei cu piese magnetice in scaderea cu trecere peste ordin se face
:Se scad toate unitatile scazatorului iar la rezultat se adauga unitatile descazutului. <:a in f igura II I.17. '
; De exempl u : Realizind corespondenta elementelor muJtimii B cu cele ale multimii D, se con-
:Stata ca (pentru diferenta 12-5) aceasta s-a reaHzat numai cu doua dintre ele-
12 -5 = 10 + 2 - 5 = 10 - 5 + 2 = 5 + 2 = 7 sau mentele-tinitati ale muJtimii D, Deci e nevoie ca triunghiul (zecea) sa fie inlocuit cu
14 - 8 = I 0 +4 - 8 = lO - 8 + 4 = 2 + 4 = 6. 10 discuri (zece unitati). Se continua corespondenta cu e!ementele multimii B ~i mai
•amtn elemente fara corespondent. Se construie~te astfel muJtimea A cu atitea
Elevilor trebuie sa Ii se explice ambele procedee, pentru ca ace~tia sa aleaga ~i
sa foloseasca prooedeul care li se pare mai u~or de aplicat. -elemente cit~ mai contine muitimea D Iara corespondent in multimea B. Numarul ·
· Pentru scaderea numerelor in care ~i descazutul ~i scaziitorul sint formate ~i .elementelor muJtimii D este acela~i cu numarul elementelor reuniunii mu! timilor dis-
din zed ~i din unitati. evident cu descazutul un nurnar mai mare dedt scazatorul, juncte A ~i B.
se aplicii procedeul general de scadere a zecilor din zeci ~i a unitatilor din unita{i. +
Simbolizi~d ceea ce s-a efectuat, reiese ca s-a procedat astfel : 12 - 5 = 10 2 -
De exemplu: - 2 - 3 = 10 - 3 = 7; deci s-a descompus scazatorul in doua parti astfel 'i:nttt
16 - 12 = 4 18 - 15 = 3 14-'-:11=3 una dihtre ele sa aiba atitea unitati cite unitati are descazutul.

## 10-10=0 10-10=0 10-10=0

o------- I· 000000000000
6- 2 = 4 8 - 5 =3 4 - l =3 '--~~~~~~-'

Un alt procedeu este acela de a se sdi.dea din primul numar {din desc;az"t) zecile
~azatorului, iar din rest se scad unitatile sciizatorului : -
18 - 14 = 4 20 - 15 = 5 17-13=4
18 - 10 = 8 20 -·10 =IO 17 - 10 = 7
8-'-.4=4 10-5=5 7- 3= 4
relor naturale m:ii mici decit zece, pentru scaderea numerelor naturale ·mai mari
dect~ z:ece 'se pot folosi tn plus trusa cu piesa magnetice ~i trusa cu riglete. Fig. III.17
a unci cu
a ----- ! '.2,
+ 11 a,

l 7 etc.
a cu ;-;at unor pr ea la bile)

c b --· a--··- b 5,
a '7
b, a --· 11 " b,
l '> ..
f' ·- b, 1;:; -- a CCC b

'J q ·<)
concentrul 0-·20
:)
,, "" genul --
:,
l2 .., •,)
'7
2 ? 12 )

- - __.....,..____
-~ _.,, -~_.,.,~~- --~- ~-~ ..
'

l* __
*4
,. ·+·
,,

*
** I*
~~:3 19 20

·------"-~'----1 1
? I
- - -..J exerci tin.
I I c.
1d cap
in acf.:st
f ~c. J :~ a ..-t" 2 -;~ 5
1ll.2U ~i JJL211:

de.
f<tC~l nu 11U!T~<:d
re- _Fig. 111.23
de
1nc1i 1nulte nurncre dintr-un nur:n~~x dai
,~,c2d l

Fig. 11122

iortna ~
---- UltUl ue
'

## u1 care s~t care

nnor unor
I, 3Ul1LJ'2
[] +- 5
·-!-- 7 ___ , ;:; [J
ti 7 ,__ :) Q lului didactic.
'
94
caz. 1i:
10;

care, se
trccere

1
5 ·=82

2 ;:,;~ 70 7 ~
6 7{J

+ 140 --- 60
1:5 --- 140 ~- 8
5 ::::
4 ,-,
!f
!00 4~ 70 ~+, g 178~

6. H
ca ~i in coa-
cu ceie folosite

OPERATU LOR
$1 l~\P.l\RT!Rf A NUMERJ::LO:R N.ATURALE .0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 (•~jg, H'.L3ti a nunu::rtlor de o ## >< 10 ~-""' 60. 20 se pe ## 2 x400 = 400 800 scris 26. "'" 43 8 b- exact la 87: J) 8 21:): +8 sau 78: 4 ~= :4 40: 4 9 tn scris. avea: 2) 4 6 wo:;m8: 3457 87 : 27 :."~ l 2 3 ,4 L -- 4 + -·~ 6 = 0 l, 5--' 6 !, (1 5): 6 ,,.,., L la ## 246·!1 """ 246·10 Ct! d.e dol '-"' 4. s"' rt: J mai (b ~ ! 5 Rezul!atul 1ipern\iei (0 ~ ;:;; :\du:iarc ~. 7 0 pert'.{:lit! "";;?; virgulfi h1tre ele ~.z~1u ;! :nie ... IC ~ 8. !:: "~ 9. ii' SC!'iS. ## "a;- 10. Partea cEn lb n1irn1Jr l L /\re "date" ~· 4 Prezentarea ~- Sa J.. 12. !(est C::lc:il <l Joe: 1nintat Ji- tenele literdori~. t1~1eie C<}f;.'.:~pu r:zT1ton'.e ## ,..~ L rezull 2iele coredr· din seria nu.1nerc:·1dr flnr p01t- :ft t r~J S!d) l!liJe, ,, CO!~ECr :,:,. gr:1p cr.>rr;· exerd tiu! dat. petitiv la 2 532 4 cc" din colectiv) iabli! ~i ;n:: I RJ 498G -·· '764 tirnp: 3. ca:i;:te 19~~ 3 VBrea este corectii. : 2 : : :. :.: aj 7 24~5 ·+~ .... T) 720: 9 "-· 0 Gt.399 3~~4 2~22 :n,~77 '' din :30 37·~co 0 E T .... ....__~.~ ..... ___ ___ E) 230 -.. .5 , ~< 12 : 3 ~----~~--- ## 000 15 328 3,l 80 2 ~ F 0 A R T E ..... ¢.!/) (!) 0 " ;{, €1 b~ a) c:1 2' CJ 5 .., Efrdtu:\i, i~sci 30 5 10 + ('7 • t<) =· :3'3; - 9; :3' 8, v.J ' r?X•m:1 ti ul [; b) 40 ; ··· 7 ; · l I , 9 ..!.,GB; - ) : 11 :..:.-:: c) 5, .)]~); ,7. 130 ·'' --280: i ::::=::: ()4 4 • Cakula\i · n1~1rire2 ;5. ! \00 4,~l: lfl ## h' ?edni;d d2i! . a GOO: GOO ! ;__;;:; o~I Rc·z.olvati din nr. 6i2 ., d cHul lor" . l. p ~?. tiznre2 3. P -· C"-"• l r G ''l' ex.) tine a indiv;dt1?l ..... <,,;; PRACTICE ·'-' C:: -1· dere la b~' ~ < 2 C,> ,..-.... ;3 ;;::: z5 ~ 4 - Da\\ "t:~ de con1utati\·jtate a attunarn. 5 cu ~\ nurnerelor 132 L lV standanL ## unei mfirimi (volum, cfteva Yn rntisznL Ct! mb:-;uriJe ~e 135 2. PARHCULARITATI ALE PREDARH~INVATARH UN DE MASURA A LLJNGINHLOR dan1 10 fl} ## lnn l" dant \J km 10 l ~n t'\~ l . 100 cm = i DE car~, A J.38 UNIT A flMPllUJi 9 lei cu st met urile lor c:mt compune din: (l ifiG:rea adivita ---- cccao ---- munca Total: b) 5 n (I --- cacr.o (I munca (2 5 de 140 141 secol de an, rat are curn ur~ 0~'0 60 '= 60 secunde ·~= 24 ore ·~= 7 :.:- :-. .: i1 l<» ..1...:.. ··~ ~365 c .IO decenii 100 ani 10 secole I 000 am 6. consecut fvi : ## rn~i~;[Jt3 a ; en repte;dnti'.1 dur.Htlt t:e; lntrz~ ceJ~ douri ··~ic 142 143 7, 1\'\0llELE SUGESTH Subiedul q unitaie fncA ut ii t -- l 1 JOO 00 000 cg ,, 0 - 1 000 Of)i) mg Obiedive 10 ,~ lOO g , , l 000 00 000 1n masurarea <lag 1 000 eg "'"" I 0 OOU mg, cu ti ; in ~Ir ~ J\ne-.;.~a 2. matemalicii ,, t_). I" 144 145 F\TEf~I'f\~ENTELE · INsrnurn l .\101\IENT ORGAN!ZA- TOR!C ## Se Vt::rific& terns de ac;;;s~~ foe llprecieri, rneticr · inr Ionna urni ne iOO cm. tlll e rn;;i Readualizarea .,Ce e~te metrul? Ce foloo;im Exe~rc~ tiul, ## ·nLa in caieht A~,cu1Ui toti elevii vor ubiectiveh~ 0pe1 a esie mdn:l tlonale. ·tn df rrrult, iar al ## dc~H _pfin1li rltA ta c~ rn 5 CREAREA total? l) ,JOC DIDACTIC. Se im· ·2&0 drn :) ;.7"~-: 840 coloctlvul de elevi 281)-!840 l JW ~.iruri.Pdrnul din fiecare un bUet ca 120 dm: 2 ""·' 560 5 exr:n:ltlL E! va rezo 1v>J Rezolva ~ 0 ! fi80 doar unu1 dti 1nai de~ cu trnn;;,formilri de iC80 Jrn'.:".::: lG8 m C\nd ultimul a fo« pe btleie. minut~ rid.lea bilet1.;L tig.J 1in1i care tt:rrnin~ . ··-· Prnlect . a 111 a ma v :\i~E ;:, de cu lTl<:i an fl O!'l a suta ori nt:1 u! ' c; '..ld u ,., .:;.._ u:a 4f ,, 3 ~) G L:tl ur:·1 7 J~·: tura 8, ur:-! de l 4} 3 n1. crn mn ! :3G drn 14D ,...,,, (;n 0 t ~;I STRATECi1I -u 4 ? 01.'t? 7 ,:,re ? .::;~cunde tcn1ei i rezc:l\"ii fri.".lnt:1l df:'nurnlrilor dtuatel1:ir veri f;cil rnici dedt o v) ore b) De dnd ) ## ::A urn1iiiton.d tHit::·z c) Cum ''e Jar 5 n~xhd ? '' ord ~L 17 Ce f) Ce <JC :m1t1t rninutul ? . acul orar g) CH durec.za sec.Undt1 :) minutul. este de no ori mai h) Care es!e urdtatea cu care masuram m:c C:edt om o secumHi dureilza de ori mai putin dedt minutul uni de temei l!. decit o z; ~ trJ.::ffi cunosc fo:ine bine une!.e intt'rvale de iiceea de 0mre ace'Je interval.e ::e va vurbi baza notiuni1or de C!!nOH\,!ei: ;, b) Ce fornJt:.~aza 1.:n loc to2it~ o lunai, ,/:,are d} HCHe stnt la lunikir arnJiu,i Lum; e'•le un istoric ;:! de . dln 30 fn afor~i i.-ie (i iunilt.~ ;1nu,Jdc) :.'.afe au ::>ecut!v de n 2 1) Caraderlz~rea ami.lul e) e''te luna durN1za 28 de :3 zi'le ~.,,. atunci clnd acel ttn :··.e nu1ne.~\tl"': an are :165 de zlle, iar anul biS<'c:t 366 de 7ile. fle dei.:eniu, de mBi m;1ri arml s!nt : den:ni u:, !O, 1000 de aces tor se m:.ide·; noi trebui 0 ~ H 7 z:l.e LUJ\4A :j. 28., 30 ANUL ziie DECENlliL lO ani SECOLUL mo :mi cc·: lO decenii lvULEN!UL , 100 deteni i, lO :,ecole [ixarea va foe<~ fi zlle HJ -~ ~!, ? z;.le luni zi1e decenli anl ""-· ? 9 seeule 2 tni letlii ? seco!e M c." dccenii 8 sec:ole ·t deeenii 400 arli ? secole 7, tiO do:enl i l) l<'ezolvareii de Se vor rezolva apoi a) Elena""" 120 sora 36 !uni l). Elena <He 10 ani, iar sora ei arf.l , <1l vlrsta 3G de . Cite luni au ## TOTAL 12 !uni 8 siintilmlnL, Ce: vlrstii are marna ? h) Elena"" ;;or a ,,,e cer~ se a!catu:asca JO Ora se v11 de e~·niluare -~... rebus. ## l) a nii \:U 366 (](.; :fl<' :2) l.nterval.uI de lO 1m1 :3) 4) a cul ce;rnului 5) t Of\O de ani .... .... (J1 CLASA A ma ./lnexa nr. l DE ,\ 4. ~). 6, tuturor urliUi oc~ 1 l, ;c'dul acestora ; yaluare~ ~i eco~- de DE 1) a li·<L - Constr d WO crn .~, ) lOO de 5) t: 8. EXERCI in 152 153 0. tr-un lmita- sa. rezol ve ~i q nurnere ra L UNiTi\TE de p ,, 't.~ pq - 'pq '! 2) f) p Dadi gtur1ci q q' l.54 155 µ'q (1)~ r/ q' n •; q <t ,, '; ¢'¢:' p cu S! rrin ·0 '1 ilcestei ## r.a e;.;fe o rnul iNa nai 156 157 nunu~irlti de 159 int reg; in sensur i ; f i ex in1:J t in care ## L cfitre elev! a compararn unitatilor fractio- V pe cste cea nwi mare unitate este Cl UJ1 1 ] 4 i Fif. V.6 HH ztdului cd al scazlitotului a iur ca numitor sr: trcazd nwniforul. Se va insista are nutnitorul m;mitor \.'-CHH sdid?rii dint re · n9 , 40 L 52 1, se afk tlin 8, 4 se vor scrie din 18 18 3 din 22 22 ·2 :;_~- 11 L 4 2 l() )4 din 8 i! l ~ •! !S !Zi 15 Utilizfa<l mai ,!.'"t, IAtit opcratia, clt ~i 2:l 15 i:) sau numar. Pentru a u1 celei re ## cnre 11 ara t~1 Prohlemc'i: ele- . Ci ti pionieri sim m acea ciasa ? La inceput operatiilc de formeze 1n mod de la ca pr in mai rnulte ## e) rezo! va rea urw i rn.u.11ere r<J 9 8 trecc la ;36: 9. 8 rua rnulte se ::-coate cu er sus·amint aflarea rnai 2.4. Prnhleme care se i"rlefoda reduceri i la unltate mase. e~te folosit~l tnPtoda red11cerii din aria : 18 60 3 164 165 Se vor explica elevilor denumirile de ,,regula de trei simpla" ~i ,;reducerea la uni·" Inainte de a trece la rezolvarea problemelor din manual, invatatorul trebuie sa tate". Se porn~te de la observatia ca, in asemenea probleme, se dau 3 numere cu aju- .dea exemple de miirimi direct proportionale, a poi va cere elevilor sa dea exemple torul carora se afla al patrulea numiir. Pentru aftarea celui de-al patrulea numiir, de astfel de marimi. aflam ma1 tntii valoarea unei unitiiti, apoi afliim valoarea totala, .corespunzatoare mai multor unitati. Exemple: Tot o problema de reducere la unitate este ~i calcularea unei fractH dintr-un ~ a) ~a.ca 3 muncit~ri au sapat un ~ant lung de l~ m, atunci 6 muncitoriyor s~pa numar. Sa luiim exemplul urmiitor : m acela~1 mterval de timp un ~ant ma1 lung sau ma1 scurt decit 3 muncitori? 3 muncitori . . . . . . . . . . . . 18 m Problema . clasa sint 36 elevi, iar i. 6 muncitori . . . . . . . . . . . . 18 ·2 = 36 (m); Intr-o 9 dintre ei • merg la olimpiada de matematica. b) daca. 4 kg mere costa 24 lei, atunci 12 kg de mere, de aceeasi calitate, vor costa mai mult sau mai putin? ' Citi elevi merg la olimpiada ? 4 kg . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 lei M odul de rezolvare ($i Cl!}ezare) va fi :
12 kg . . . . . . . . . . --. . . . . . . . 24 lei x 3 = 72 lei.
Observam di : daca numiirul de muncitori se dubleaza, atund lungimea ~ntului
' 9
. . .. " . .. . 36 (elevi)

...
9
sipat (in acela~i interval de timp) se dubleazii ;
daca numiirul kilogramelor de mere de aceea~i calitate se tripleaza, atunci ~i
I
9
. . • •• 36: 9, = 4 (elevi).
costut lor se tripleaza. •
Marimile care stati in relatia ,,cind una se.miiretfe de un numiir de ori lji cealaltt'J
· 4
!:l
. .. ' • • • - fl •
(36: 9) · 4 = 16 (elevi)
se miireyie de acelll§i numiir de ori", le numim miirimi direct proporfionale. Pentru rezolvarea problemelor prin regula de trei simplii (reducerea la unitate)
Trebuie insistat asupra faptului ca miirimile slnt direct proporfionale doar in anu- dnd intervin marimi invers proporjionale, invatiitorul trebuie sa procedeze ca mai tna--
mite condifii. inte, adica prin prerentarea unor exemple de marimi invers proportionate cum sint :
Spre exemplu: ~ numiirul de muncitori ~i numarul de zile pentru terminarea unei lucrari ;
- viteza ~i timpul pentru parcurgerea unei anumite distante;
- metrajul ~i coatul, dar sa fie. pinza de aceea~i calitate (acela~i pret) ; - numiirul de robinete ~i timpul pentru umplere.a unui bazin en apa (toate ro-
- numiirul de zile lucrate. de un tractorist ~i suprafata aratii, dar sa lucreze cu binetete avind acela~i debit) ;
acela~i randament in fiecare zi ;
- lungimea ~i latimea unui dreptunghi (ctnd aria ramine aceea~i).
- spatiul parcurs de o ma~ina ~i consumul de carburant, dar consr(mul safie Ca ~i la marimile direct proportionale, nu se va da decit ideea de marimi invers
constant ~.a.m.d. · proportionate, drept acele marimi care se afla in raportul: "in timp ce una se miir~te
Dupa aceasta pregatire a elevilor, invatatorul poate iacepe rezolvarea proble- (sau se mic~reaza) de un anumit numiir de ori, cealalta se m,ic~reaza (se mar~te)
melor. din manual, insistindu-se ~i asupra a~ezarii corecte in pagina ~i a redactarii de acela~i numar de ori. -
rewtvarii_ asUel incit sa se sugereze reducerea la unitate. Sa procediim la analiza urmiitoarelor doua probleme :
Unele probleme insa pot pune in dificultate pe elevi. Sa tuam urmatorul exemplu : P rob[etnlf, A
Problema Un automobil, deplastndu·se cu 60 kilometri pe ora, a strabatut distanta dintre
Lao fabrica qe zahar se obtin 75 kg de zahii.r din prelucrarea a 6 chintale de sfecla. doua ora~e tn 4 ore. Cu ctti kilometri trebuie sa mearga pe ora, pentrll a parcurge
Din cite q de sfeclii se pot obtine 100 kg zahar ? aceea~i distanta in a
ore?
Rezolvar~
Rezolvarea Dacii automobilul se deplaseaza cu 60 kilometri pe orii pentru a parcurge dis-
75 kg (zahar) 6 chintale tanta in 4 ore, atunci pentru a ~arcurge aceea~i distanta tntr-o ora ar trebui sii meargii
100 kg (zahar) x chintale cu o viteza de 4 ori mai mare (60 · 4 = 240 kilometri pe ora). Dar daca trebuie ca ace-
75 kg. .. . 6 chintale ea~l distanta sa fie parcursii in 3 ore, atunci viteza ar trebui sa fie mai mica de 3 ori
: (240 : 3 =- 80 kilometri pe ora).
I kg . ~ chintale Deci, automobilul va trebui sa meargii cu 80 kilometri pe ora pentru a parcurge
75
e bUU • distanta in numai 3 ore.
100 kg •• . - . 100 = - = 8 (chmtale) Alta categorie de probleme, care sint de fapt probleme de impartire a unui
75 75
numar in parti direct proportionale cu numere date, se poate rezolva tot prin metoda

-
Cind vrem sa aflam cite chintale sint necesare pentru 1 kg de zahar ar trebui
reducerii la unitate.
efecluata impartirea 765 pe care elevii nu 6 cunosc deocamdata. 1n acest caz se poate Problema B
lua tmpartirea neefectuata, iar ctnd aflam cite chintale sint necesare pentru 100 kg Un aliaj este format din cupru, cositor ~i zinc in cantitati proportionale cu nume-
4e zahiir, efectuam tnmultirea: rele 24; 70; 6. Sa se afle ce cantitati trebuie luate din fiecare metal pentru a obtine
l 300 kg de aliaj.
~. 100 = 600 .~ea ce seJacceptii mai u~r de catre elevi (dar fara a justifica).
_75 75
167
166
la se
Afiam cite toate intra de rnii.surir cu sutitni .'ji miimi. De
"j;.,;
U. • J..U j 70 6 JOO
100 par\i l 300 kcr cm
l
·= .-m _,.,.
l parie 1 30cl kg: !00 = 1 100
24 24. 1:3 ~~ ;112 1. 1 l
n11n ~-·-~ - - - 1 n ::-:~· n1;
70 cl i.
70·13 •• 910 WO l 000
6 6·13 ·~' 78 1
·---- g g: 1 nJ,1 l 1' l.
OOll -- 1 000

Pc baza

C!i
de n1ar i 91 se scrie ;a
cunosc unitatile sistemului l intreg ,,, 10 zeclrni =~ 100 imi =·= 1 000 rniirni
s1nt recente, notiunile de zecime, sutirne si rrllirne 1 zccirne •• 10 sutimi ~" 100 miimi
tuturor cuno:;;tinte, realiz1ndu-se ' 10 miiml
zl',eime se pleaca la imp~irtirea ariei unui
1 std ime ~=
ca 1n 10).
2.5.2. Formarea de

~. [=r t: I Prograrna de
notiunii cle zecirne
· Prin [rac{ie

V.10
De
JOO
I .
- se ma1 0, I ~l se 23
lO etc.
100 l GOO

m =· 10 ca 1 dm '·' ··--
10 m '·" 0 , l rn •.

d 1, rezulti1 ca dl

JO dm ··~ 100 cm
l ,1 1
cn1 .: ; :; _": ·---·- orn :-: :_-: ·~- 1n
Jo HiO

va nurni
ca
tn al estc
rezult<i

## ;;i sau ? 9i apoi

-c, 40 Clil ~'' -i:
A(.J(.', iT\.·1·1, idc· J" '
ia acest- caz de un
scrie:. - ·--- • •

10 sutm1i zecime

rnai
rnare este accea care

dfra 5
sutimL
itnediat

100

100

100
C~! in mai

## J00 astfr:l unitate {{e

drn devine cn1,

poate fi ob
dreapta. Este vorba

a. SlJGESTH PRIVlND
interrncdiul
• f'
unor ALE CAPITOUJUH
ae un oram oarec0re
in urrna opera tiei de
u.nu i
ori mai
mai mic.

De 1 [\ {

## l 0 =~-.~ ±~~ --}~ 2!~

-1 • ,f {\ - . ,...,.
l . i\ .. ··~ !i ..,.,.,,.)
. . . -'.;.. ,J)
\_1 -·t-
JO 10 JO
7 _j_ 3
47 . .
10 JOO ·~· 47 sa cunoasca
10 100
:;;i dtul ob la 10, 47

-- cifra 7
:J
1
Ca

nurn'.tor ;

zecirnala 1, 2 sau

zecima!e de 10,
(lfi ;

## :,.:'t opereze 1 acestea

I
L111 j

4
zecirnale prin
111 -j- 1 : IO dn1
10 10
+7rn+-3
cu nurnerc~

173
SllGE.STH l\U'..TODlCE.
,, DE
c

2 ,:_;
:::,.,. y,
4.L
..-<'.! ::
CJ(_'-;,_,

, ...... <

'""
,..~
.,: ~~
;>-, ,_:.:;

~l
t'-·>l
~~ ~

~ ~~c
;::::::%
·-"~ ·~·.,.,

i.,..'"'
'.n ?~

r'"''·
'-'

, ,._ ~ ~......, c~ .
!--,-~

1 .' di;·1
.:..:
..
,,~ L
~

'._;'. ~:
:,_
--~ ·-~-
.

## Ci' rnclrn sau

!
1
~ -\;· ,_.....--.,
<:,._) ,.,._.,.
~~ ~--­ Cit
~ lf~ ~t. ~
(I~·

~)
__ , ,.._, ·:.;
7.,1 ~~ .,..,,
I)n ti
ciLre de.

## mai rnare unitate

cu o unitate fractionarii
nu putem spunc care este cea mai inidi rnare;
la numiiori numere care s!nt toi mai mari. ex istii tot·
l /6 l 1 1 /9 1 3 > 1/4 >
l ? fn 2, 4 .. ., n
4, 8 JO, 24, IG.
:31 27~ 15~ 21~ 48.
6L

z:are n

~
~l.
"""q

176 177
mai rnulte
VI

## PREDAREA ~I lNVA'.fAREA ELEMENTELOR

8 .. Propuneti mornente
lectie in care folosind
DE GEOMETRIE
rnasura metrice, muH ii si su
rmmerelor frac\ionare zec.irna le
acestora sa facilitati fn
9. Ce aseman;lri sideo"eb· i· · '111 i .· · ·
f<!F' Jc. ~ • ' "•· " n • ervm m mtroducerea operaiiilo,· cu
' ,a c" ce1e cu numere naturale ? · t ' '

## 10. J ustifica ti cum si de ce la inTttn'r"'a .· r 0. OBIECIIVE GENERALE ALE CAPITOUJLUI

v:··~ula se·· ·ni"t' ;·: . ' ·· ··· ' ' 1.P ,, unei irac cu 10, j 00, 1 000
"
" 0t" · ''"·a:,,pre pe"teun a, l•Olla.
•., fCS!')n1•+ l'\!
· · ·
par ,ire. J
' ~1 '···• t-,oq
d ,., Analog pentru
. 1 L .Argumenta Ii prin intermediu] -· Intelegerea caracteristkilor
sitatea mtro<lucerii numerelor rationale. problerne nece- Promovarea unirntii dintrc de gee-
rnetrie.
-- Tntelegerea faptelor geornetrice ~i dezvoltarea
a raponamentului deductiv.
Cunoa~terea principalelor aspede, ~i prirind
!nva tarea geornetriei.
Crearea necesiUitii psihologice a argmnentfaii matematice cu ccm-
tinut geometric
~ Folosirea instrumentelor ~i a modelelor cu valoare formativa.

## Prin predarea ~i invatarea geometrie1 In ~coala urmiirim ca elevii

!nsu~easca cuno~tintele fundamentale pornind de la observarea obiectelor din re:. -
litatea eunoscuta ~i accesibilil ior. Pr in activita tile de construc\ie, <lesen, pliere ~i
rnasurare, invatatornl va asigura implicarea tuturor organelor de 1n perceperea
figurHor ~i crearea bazelor intuitive necesare cunoa~tetii lor Prm carnc-
terul insu~irii active, manipulative ~i iconice aceste promoveaza in-
ca baz~i a metodelor de predare-1nva inse:mma lnsa ca elevii
ram!ne rmmai la nivelul unor vizuale vor fi condu~i s.a
si la uncle abstract lzari
Abstr'actizarea lrebuie insii de
ri!or cornplet de lor rnaterial. Elevii vor fi
.. independent de descn ~i sa opereze cu
Invi1Vitornl va starui ca, 1n sa
ligurile Wra a avea in fa\a corpul sau desenul. De
linia dreapta obthmU! prelungirea unel anurnite
cu unghiuri va urmari ca elevii s~1 alature sau sa urml
,,tn rninte" nu numai cu material didactic ~i prin
1degere a unui proprietfj ti este insa descoperirea ei. Dadi elevii ,,descopera" prin
ob.servarea figurilor .,proprietatea", atund, desigur, di ei au ~i 1nteles-o. Tin!nd seinna
de caraderul concret al gindirii elevilor din clasele ll-·-·lV descoperirea proprietH-
tilor se va realiza mai u~or prin observarea unor tipice. In med trertat,
e!evii se vor (fosprinde contadul cu renlitatea vor putea studia
figurile fara ca ele sa fie totdeauna nemijlccit de concrete. A~D ,
se irnpune sa nu raminem numai la ci sa intrcducem progresiv obser-
va pi!e. Cu alte cuvlnte, observatia cu care elevii slnt deprin~i inca la

179
LOGIC

13
180
se va ca un numar cit ma 1
Jn activitatea urmatoarc a eleyl!or

t3-eosebec1sca
~i
unul pr\ncipiile
0 rarnura i.l stiintei
), trebuie procc<lat 1n B~a fel lnciL in 'indtare, , 1n
principale ale evolutiei intelectuale ale umane. Nu este
sa-l faceri1 sa in cele o mie )'i una de erori ale lrecutu-
ci nmnai etapele
Pentru a adlnci si rnai mult lntelegerea corelat\ei care trebuie sa cxiste !ntre
intuitiei si planul logic in pred~rea· lnva elementelor de geometrie, vom
;,;i unele 'concluzii ale psihologiei, ~i didaclicii moderne.
psihologice rnoderne a:::upra tarii ~i !nvatarii au ajuns la ideel'.l-
ciireia evo!utia psihomenta!<:t a 1.:opilului se :·ealizeaza stadiaL fiecare
cuprinz!nd un interval variabil de d\iva ani, fiecarui stad1u fiindu-i spe-
cifice anumite iculariU1ti, deci ~i anmnitc stralegii formative.
-- unul <le la 4 la 7 ani, in partea iui finalil, eel de la 7 la 11 ani, pentrn
care vorn prezenta in sintez~{ dteva tn~1saturi ice, facl ca acestea safie
variabile pentru un profil anurne. l-1.stfel, 1n stad1~1J pr_coper~t10:ial, d~ la
·~.la 7 ani, creste capacitatea odelor de asupra rcalltatn. medmlm ambrnnt
~i sferei actiur;ilor proprli, prezenta int logica ~i av!nd ~tatut_ de factor ~l
gindirii cu sprijin efediv pe imaginL In a <loua jum~1~atc a acestm, stadm, pen:::e~tia
dirijata poate conduce la genern!izarL la inc1p1enU1 a unor eiemente <le log1ca,
pn:curn ~i la operatii logice eficiente.
,,operatiilor concrete'" (7 --11 ;mi) este caraderizat de _ ,
la coordonarea reversibila a tunctw-
continu;i s;i aceasUi perioatla devin
si abstractizLiri mate-
, opera ti ile

ca
pentm a
de program:i
irebuie materiale core:'--

se acest ceea
ce aiirrna de talia lui Fr. Engels: ..Ca ~i notiu-
nea <le nurnar notiunea de fig;ura este luata exclusiv din ~1
nu s-a
n33cut in cap' din g1ndirea pura. Trebuie si.l fi obiecte care sa a!ba anumite
care urnul sit le corn pare int re ele fna inte de a se ft putut a Junge la no-

## este esential o act

viziune n:;uprn legitati!or inslrnirii

183
le
intuitiv~

184
Vom asemenea, pe mc'l doblndite --- o fo!osire In exces a acestuia la o perceptiv3, la repelare
t de baza ale geometriel fpundul, -·- punctu! ~l planut in mod tacit i. uneori chiar la observatii inutile, ceea ce ar pulea
pentru ca programa nu le prevede spre stadiul in telegerii :;;i ~i intuitiilor, afectlnd rnodul de uti-
asimilarii unor figuri geometrice rnai dreptunghiul, patratul, ' a
triunghiul). AWuri de
materi;:ile,
de mate-
de
aie cercetarea
Aiici1e inexactiUdi care
rezultatele obtinute nu
ele tin de lipsa de
tclor de nii'.tsurare lpresupunind ~i 3. Cuno~tintele geomefricc: vor fi predate ~i invatate
In spiritu! rigurozitafii geometriei
c;e ~tie ca erori!e Yn rnfisurnre nu Jn totalitate.
Ex pl ica tiile date de tnvt! ttitor cu instru:nenlelor ::;i !a 1 'r··ent·
De.:;:· suponut
· · ue
,. 'oaza· a.l ·mva·: eie ,, · ",__L,,
1 <'.. in
. da-
•·
din care trebuic I:kuta citirea eventualde re!uari µro-
cesului de masurare, cu. admiterea unor i!a mm, in foaie de caiet), vor
I--IV este eel lntuil.i\;, l ca
:sistemul cuno~im\el()r ,, geornetne_ a:>l·
.;1iiate de elev1 trebuie s~i riguroziUitii geometriei. _lntu, pentru ,ca el~
convingc elevii asupra valorii conduziilor swase de ei ln pe baza figuri!or stu·
diate. frebuie sa reprezinte elemente corede ale cunoa:;;terii malemati~e, se1:v1r:d eievulm
Vorn suullnia 1n cele ce urmeaza cHeva cerinte care trebuie aYute in vedere la fa orientarea si rezol var ea de ada ptare in spa tml mconJurato~. ~n. 3.~
fo!osirea instrumentelor proprii orelor de i1ollea r!nd, pe~1tru c2i toate aceste cuno~tinte geornetrice vor sta la baza conb~1mt~tn
::;i la intuitiv reprezentat :-..tudiului i:reometriei in dasele urmfitoare, servind treptat la forrna_rca temeimca a
de materialu! didactic ~i desen.
"' geomdriei in sistematka conduitei matematice a elcvilor.
Cu la instrumentele de ~1 echerul), mention~im e<1 hebuie
2vuta in vedere necesitat{:a ca s;1-::..i deprinderi de folosire corecta :?i Sa lu{im,ca fornmlarea definltiilor. Pentru , invatatc:r.t.d,va av~~
rap1d.:i a acestora. Trasarea de drepte, ~egrnente, unghiuri, <lrepte perpendiculare, Hi cerin logice a!e unei defini (germ] proxim ~i drf.crent? spectt!ca}, a.stl<'l
parale1 e, dreptunghiuri, patrate, rornbur! tn pozifii in pfar1 (tabla, Indt e!evii s;l 1r1tre caraderistice care prec1zeaza clasa. de ?b1ede
de hlrtiel ~i realizarea de rrn~surari trebuie sa fie executate cu precizie :;;i rapid. si alte proprk:ifiti apaqinind acestora. , daci.\, dupa ce pnn mas1:1ra.re
I<eferitor la desen, adaugam necesliatea efeduiirii lui numai cu instrumentele, de ;:lasa a I I I ·a descopera ca laiurilc opuse in paralelowam au lung1m1le
a tit la ta b!a, cit ~i in ca iele. Acuratetea esk o cerinV:l importanta, la care d va folosi aceasta proprietate !n definltia paraleiogramulm, enuntul ca atare
elernentele <le expresivitate, cretei colorate, trasari discon- inc eronat. De asernenea, daca, pentru a defini paralelogramul, elev1~l ar spune:
tinue etc., pentru a pune In evidenta anumite ale care prezinta rn !aturile opuse paralde·', ~i aceasta formulare este eronata.
tn intelegerii notiunii geometriee. Sa !uam un alt ex:emplu: fonm.rea notiunii de dreapUi. Pentr~ a~~a~t~. se
In utilizar(;.3 materialu!ui didactic '.ii• 1., c1ll'"'l.1J"l~''a
-\..~ u•10·~
~i 'T':.;,~,1ini+e
M·J.•t. ~ (l<ir invatatorul trebmc sa~ dinJeze l
pe care tre- 1,,;.,ia. il"-.. • ;to ·""- • •

## le ;:itit rnodelul in care este iTnai.:;inezc cu atributul sau, ncrrnirgm1rea. rn-

u~or lntreb?1ri de .Se poate prelungi
cu daca am gimH
mari pentru a f i va:w.te
con·

sa contribuie la u~urarea
:Lelor sale '.ii a rela ce
laritate etc.).
didactic trebuie &i se adreseze ine pe ta
lnd i.nsa particuiarHa·
; cu cit ace~tia s1nt mai inid se s~i mai atradiv, va intelege di concrdizatii prin deseu este din
am~muntele inleres stilntific sii. nu inhe atentiei , i«\- creionului \crdci etc), sprijinlt pe riglii ;;i in mi;;care, ie
elemente ale fondului perceptiv. segmentul cnncretirnt prin desen este
materi<1lului . pund al concrctiziirii.
geometric, <lefinit pr'ln
simple, folosirii lui.

137
di! lm::rn

urn
Ir'
Problcmatizarea implici:i elevii In anumHe ·-- nroblema care Je ridica in- operational
trcbari ~i care 1i obliga sii gindeasd, sa descopere ~i imjJl!cit s;1-~i consolideze cu· e E!evii vor stabiii --i· L , l, apoi vor probabil
no~tintelc deja asimilate. la: 2L + 2/, oprindu-se eventual aicl.
Si:i exemplificam cu trei aplicatiL • coniinuare, vor fi reaminteasdi de
a inmul tirii fa t<t
Sitaafia-problemii A. La recapitularea ~;
a ·(b + c) , a ·b vor suie ~i
~nghi~n. (c.la~a ,a II !:.a),
~ngajtnd elevii intr·o. munca independenUi t>i
0

## a ·b ··•-a ·c ·''' o cum se mai poaie scrie o

m acern:;>J inn1) iunqule de conexmne si evaluare ale se 1·n care terrnenii s!nt un factor comun.
de la a se cla elevilor urmi'itoarea problema : '
• Dupa aceasta : 2(L + l) reprezinta perimetrul
,,Construiti un unghi ascutit lntr-un ~ ghiului exprimat cu cea
Analog se poate
(cu eel rna1 rnic numE'ir de
~i peniru cakulul perirnelrelor altor figuri o.-.r"T"·"
o perpendicularl:t aceasta
inva tate.
a) Marca ti toate celelalie nota tii necesare ~i pe care le In procesul pred;frii
con\ine iigura. .,e impletesc original ;;;i
ti
b) Cla sifica aceste tmghiuri. vorbi de st::uduri
c) Ce unghiuri la fel de mari sint 1n figura ?
Situajia-problemd B. La 5. MODELE DE ACTIVITATE DIDACTICA. SUGESTH METODICE
poligoam: (clasa a If! -a) se
Astfel, 1n lectiile <le la clasa a IV-a care sc la tema :
trice \! U a b c d e) si se cere '"'e~t<·;r"-' · "';
' ~ 1 ) ' < \ ' • , ti,..., ,,_, ~ ;(...! •~'<:$a tmiHitilor de rnasur~! oentru arii: rn 2, cm 2 ha. i arle. Aria unei supra!ete; goane, sa le precizeze, unde exisUi ~i aria <lreptunghiului, rrla patratului. Apl practice" ... se vor imbina variate me· Situajia-problemii C La ledia ,,Perimetrul todc cum slni: explicatia, dernonstra\ia, prin ~iescoperire,. munca indepemlenta, tehnica fi~elor evaluative etc. a IV folosind strategia predarii-!nvat<lrii Terna sus-mentionati:i este imporbmtii pentrn finalizarea preg;itirii matematice no\iunile de dreptunghi ~i perimetru pentru un a absolventului ciclului primar, deoarece ea include stapfnirea no}iunll de arie, no- urmaioare!or sarcini operationale: tiune abstracta dar care are mare aplicabilitaie In practica ~i In studiul ulterior ar a) Se cere elevilor sa calculeze prin mai multe perimetru1 unui dreptunghi cai geometriei. Ca atare, gasirea modalitatllor care si'i duca la formarea no\iunii de arie care are <limensiumle L ~i l (L fiind masura l fiind masura ~i a celorlalte implicate de aceasta, reprezintii o cerinta dar !?i o problema com- pdenta. b) Se cere elevilor sa aprecieze )ii sa argumenteze care estecea mai rapida Cu privire la mo<lalitatile ~i demersurile realizare a temei mentionate, pro· muEi de calcuL punem analiza a trei struduri procesuale -·- pentru arie, aria dreptunghiului ~i aria' potratului (struduri metodice de proiecte invatiHori cu experienta.). 5.1. lnvatarea/formarea notiunii de arie Etapa. I. Ac est :a:o inconjurator, cit ~i suprafete curbe ca notiunea de Se desprind apoi concluziile: ill Ceea ce un corp de mediul suprafa\a • Suprafe1ele fl : - .. plane --- curbe • figurile geometrlce plane invatate delimiteaza portiuni de suprafat~i F Etapa a 2-a. Se trece apoi la 1nvatare.a /formarea notiunii de arie. Pentru a se ajunge la aceasti:i notiune se poate proceda astfel : a) se compari't 1:ntre ele doua Iiguri geometrice plane identice (confectionate eventual din materiale ~i culori dif erlte}, folosind metoda suprapunerii. Se desprind apoi concluziile: • figurile identice dclimiteaza portiuni de supra fa ta piana la fel de tnari; • Iigurile geometrice, care prin suprapunere delimlteazf1 suprafete plane Ia fel <le mari (spunern ca au aceea~i arie) ; 190 191 ne tTta.r t;n 1 :11ai patratului ## 5.2. Deducerea arid L cu care cl:1sa I :3. Care ddul 1~2 necesar In clasa ~ I! 1<1 de 0. OBJECTIVE ALE DE DE rt~zol v;-: re a uri nLirite !lt'. rezoluliv;1 · iil Se vor scrierea pe or!z.ontaUi pe 2! curn ar fi : In .seria n ,. " " .. " ... ~ "' .. .. " ,k il luarea etc. ? lei ? :mccesiunli su<,:cesiunii ;?i a ur. reali- ## ACH\/iLA.JH DE REZOLVARE A PROBLElvtELOR ## e\' i- problemelor se fundamenteaza ei de rezol· pe care le parcurg ele intr-un de sub de exer- ce se rezolva dupa Procesul de antre:ieaz<i 1n siskm elementele la automatizare, dar n1ai aies coreleaza ele1nente a cf:lror <h~tiune trebuie mtna in permanenta Abilitatile matematice de care depinde rezoivarea cu carnder general, adicki intrii ln actiune la rezo!varea ar fi -- orientarea a::upra dateior, pum~H,a in legatura a specif ice ~i se la de cakul) ~l proces al rezolvarii pro- de problerne ce se tntllnesc 3.1. nccesar spre i-a sau pr in sau elevul este la a problemelor pe care o 1nUmpina de matematke. 1n enun\ul mai copil, se spune 2 fetite", 203 • . . l ci se spune ca erau 3 fetite ~i au mai venit .2 fetite, nu se spune ,,4 balqane - 2 ba- - prezentarea unor probleme cu date incomplete pe care elevii sa te completeze loane" ci ca au fost 4 baloane ~i s-au spart 2 dintre ele. ;;i a pol sa le rezolve ; , · · . · Pe baza e.xperientei pe care o au elevii tnca din etapa pre~olara sau chiar din - prezentarea datelor unei prob!eme ~i elevii sa puna intreb~r~ ~i invers ; . primele lectii de mate.matica in efectQarea operafiilor cu multimi, ei reu~esc, in gene- · - prezentarea unor ,,povestiri", care in fapt nu sint de.cit a~-zise probleme ral, cu u~urinta ,,sa traduca" in operatii matematice actiunile cerute in enuntul unei ,,la.tente" ; probleme. . - completarea unui text <lat cu valori numerice conforme cu realitatea ; Acum elevii sfot familiarizati cu termenul de "problema ", ,,l:ntrebarea problernei", - rewlvarea unor probleme in care op~atia nu a pare de la prima vedere; ,,rezblvarea problemei", ,,rezultatul problemei". - compunerea de probleme dupa anumite date, dupa scheme date, folosin~ in- Introducerea in rezolvarea problemelor simple se face inca din perioada prcga- versarna datelor sau alte date; titoare primelor operatii. Invatatorul se folose~te de probleme ,,actiune" care dupa ce - alcatuirea de catre cop ii a unor probleme, in mod liber, fara a fi limitati de.ex\s- au fost ,,puse in scena" vor fi ilustrate cu un desen schematic. tenta datelor, de relatia dintre eJe sau de rezolvarea lor printr-o anumita ope.ratie. De~i rezolvarile de probleme simple par u~are, invatatorul trebuie sa adud in De fapt, prin aceste procedee se urmare~te propriu-zis nu o invatare a pro- afentia copiilor toate genurile de probleme care se rezolva printr-o singura .opera tie blernelor, ci formarea capacitatilor dea domina varietatea lor, care practic este infinita. aritmetica. Care sint, in esea\a, aceste tipuri? · Procedeele ifttfoduse ~i folosite in mod gradat, pe masura ce elevii capata expe- • Probleme. simpl<:i, bazafe pe adunare pot f i : rient~i in achvitatea de rezolvare ~i compunere a problemelor. - de aflare a sumei a ,doi termeni ; R;ezolvarea de probleme simple este unul din primii pa~i orientati spre exersarea - de aflare a unui numar mai mare cu un numar de unitati de.cit un numar flexibilitatii ~i fluentei g:indirii. Prin rezolvare elevii ajung sa opereze in mod real dat ; , cu numere, sii faca operatii de compunere ~i descompunere, sa foloseasca strategii - probletne de genul ;,cu attt mai mult". ~i mode.le mintale anticipative. ' • Prohleme bazate t:le scadere pot· fi :. ;--- de aflare a restului ; 3.2. Rezolvarea problem~lor compuse - de afl~re a unui numar care sa aiba un numar de unita'ti mai putine rkc,lt Rezolvarea acestor probleme nu inseamna, in esenta, rezolvarea succesiva a unor uri numar dat; probleme simple. Nu rezolvarea pr6blemelor simple la care se reduce problema com- - de aflare a unui termen atunci,cind se cunosc suma ·~i un termen al surnei; pusa c5mstituie dificultatea principala intr.-o problema cu mai multe operatii, ci lega- - probleme de genul ,,cu attt tru1i putin". tura dintre verigi, construirea rationamentului. De aceea, este necesara o perioada ae • Probleme simple b~zate pe inmultire sint, in general: tranzitie de la rezolvarea prnblemelor simple (cu o operatie) la rezolvarea problemelor - de repetare de un numar de ori a unui numar dat; compuse (cu doua sau mai multe operatii). - de aflare a produsului; ·In prima perioada se porne~te de fa rezolvarea unor probleme compuse alcatuite din succesiunea a doua probleme simple. - de aflare a unui numar care s~ fie de un numar de ori mai mare declt un Un exemplu relevant poate fi urmatoarea problema : '1Umar dat. ,,Victor ~i Danut string impreuna timbre. Victor a ·pus intr-un plic 3 timbre iar · • ·I?robleme simple bazate pe impartire pot fi : D;Jnut 2 timbre. Cite timbre au impreuna cei doi copii ?" (3 timbre + 2 ti~bre = - de impartire a unui numar da f in parti egale ; o.c 5 timbre). - de. imparfir~ prin cuprindere a unui nurnar prin altul ;, ,,lonica aduce ~i el 4 timbre pe care le pune in plicul lor. Cite timbre au acum .:__ de aflare a unui .numar care sa fie de un numar de ori mai mic dedt un cei trei copii ?" (5 timbre + 4 timbre = 9 timbre) . numar liat; Spunem problema in intregime : ,,Victor ~i Danut string impreuna timbre. Victor a pus intr-un plic 3 timbre ~i - de aflare a i:mei parti dintr-un intreg ; D~mut 2 timbre. Ionica aduce ~i el 4 timbre pe care le pune in acela~i plic. Cite timbre · . - de aflate a raportului dintre cioua numere. au In total cei trei copii ?" Nota. Unii ·1nvatatori folosesc enunturi de forma: mariti (mic~orati) un 3 timbre ... 2 timbre ... 4 ti[nbre . . . ? timbre · nu~ar cu ..• sau de atitea ori", in loc de .,gasiti un nurnar care sa fie mai mare · ·Rezolvam problema ~i pe secvente (judecatl ~i operatii separate): '\ (mai mic) de •.. ori" decit un nqmar dat. l. Cite timbre au impreuna Victor ~i Danut? In general,..problern,ele simple sint u~or tn\elese ~i rezolvate de catre elevi. Difi-· 3 timbre + 2 timbre = 5 timbre . cultati exista, eele mai frecvente fiind de genul : neglijarea intrebarii, includerea 2. Cite timbre au in total cei trei copii? r~ptmsului in enun\, negliJarea unei date, CQnfundarea opera tiei' ce trebuie efec- 5 timbre + 4 timbre = 9 timbre tuata ~.a. Pentru depa~irea lor recomandam : Rezolvam problem:i ~i printr-o adunare a trei termeni : - .rezolvarea unui numar mare de probleme ; - 'aruiliza temeinica in rezolvarea fiecarei probleme; 3 ,timbre + 2 timbre + 4 timbre = 9 timbre - abordarea unei mari varietati de enun\uri; ce.;:a ce, in esenta, se exprima prin rel;itia a + b + c. ! . ncestei activ1tf=iti clevil sesizeazTt nH:rsul Cite tcir1e de ovaz s-au coni:·;:idaL? tactica ~·i rezolviiril e1aborarea :l20 : .32 JO tone Exan1inarea unei- sintdicii. Cele tone 10 tone - ?'22 Atit o metodJ, constau fclu! de ma sus, £'1t'vii slnt 'oi tati s;i simple care, prin rczolv2rc sucn:5i fiecitrei 1dreb;1ri e\·itindu- .e <Jsl 0 Deosebirea ele constii, prnctic, ln de ,,.,,,,,,_, ... sintezei se pleaca de la <late!e de la Intrcbarea practica, s-a prea muH gindirea elcvilor i baren prolMmei ~i s1nt tcnfa ti S:i Metoda iui intrcb<lri determine r•e vare. S~i exemplifid.rn cu aveci 5 1±~1 lei. [)in J-nu lei Jcl ' '. -) :J70 le1 _,_., 9[.i ## ~'- :J2U tone JO tone ;)92 tone --l- :120 lone ~·-f~ 10 tone ,~~.:- 725: tone cereale. ? .Fig. VII.I Fig. VIL:Z 207 5 lei 4. ## f3v fJrobierne eor11puse~ (_:a rnelode de --·- rnetoda analit S ~; v~ cu cu dom'i variante . fi rewlvate ~i A. cu con B. Prohleme cu continut C. Probleme a.supra X --- Prohlerne ## Ne vorn opri, a~ cum arQ rnentionai, acelor tipuri de prohleme care identif ica ~i o a (procedeului) rezolvare. ## 4. L Problenie care se rezoiva prin metooa figurativ~i •«'"''"'. J\ rn a \?l'Z<1 t Jn Ia n1uta treci reci 1 banca ... 3 b lF.ig. VJI7 p p p p p p p p p p p r p p p at:U1T~ ~ p p p e B ... B e e 12 e .F', Ii T3 14 e I , I e (; (' Jj D B B +~m 14 ~34 '"' .) Pr in de unde blem;1 ne spune canton. C'_.onvenim ca parcurs doua asemenea segrnente cap VII Dar umle vidatc ~i le c 8 ## Deci dupI:i 2 ore la pundul A. Cantonul va fi la lu A si !I materblizam J)rm iar tractorulµi dupa 5 ore de la care, 1'n pundul R · dificultate. d distanta A la C este 14 iar dlstanta la C la Graficul \fig. VH. l fi). estt: ---- l 0 cc ~)() .14 4. Ce in 2 ore? ·2 co·. 26 214 Doi (j !lurr;_arul nucilor p~ care fraU nur;,djrtd n~1cilor pe care le are e bine sa. ## h. dul pt: cinel c. do: supra ca1cl lI cifoi ucru? \rJJ:.1G ca VII.1 1 '"VTI.l 7 ~ 4tlm.ici i j 21 im HU\:\ a fl a total 40 cu cea cu cea in inca • Esk rczolvare cite intr-o 9 Jn cu un ## Daca se nrni 'in prune dedt mere. o cantita t 1 a an11 :> 4. Daca pe fiecare banca 0 banci~ rarnin libere, dad pe ioc. c:1te bjnci ~?i c1te ri:i1ni"n 2 or: canl"itaiea ;;~. in irnn ~ 21 4.2. cunns:· s 1) b ,."" ···--·~-· 2 2 , 9 am. un b In c;uu1 nostru S ~-"" 4 640 le.\ ~i D i: retribu 4 600 ·= '.2 040 au o \rite?.tt.~. viteza 1nal A ••• 1-\!Cl :3. Fie a cde doua nnmere cautate )i Sa fixiirn a . b. {J VII.27). [) 12 v Va \j ## Deoarece 11un1jrul cs!e de ~5 or1 h, S"'i4.Kmth tnart~ VI rnent de frei ori nta i a ## clar acurn ca sin1( 1n in 1 cunosc surna ~i accstui tip de cap la cap VI surna este propuse spre LO ' m n 7 _:__ Deel numere este cl 1 "'-' 4 rmc care mm iar mare a 15 <3 '-'-• sau 2 ma i mic b 60 · 4- ~· 1 "'°' mai xR ~i de lei mai b lJ S; b cc• (1} ## consecutive este de In daca se D a douii nmnere \'i raportul nu mere. lor N, avern : 4. siloz .se mere. ce sc 0 j D commm mai cu ,,A --··· mai mult s-a 4 R -- se s-au au tn depozlt. 222 de cart ea dev ine de 4 ori rn acea;;td nott:1 de a dou:1 numere L·unosdnd l)eci rnnn~:irul rnai ·111ic. adic~{ ntnn;iru! rnt-relor din /_) i9 ## rnere!or din al d1: ori rnai rnare e.;,te. 19 ·3 ·, 57 Dar 1b __-- , 31 de mere. in l co~. !Jae a 26 PrrJbletnL' p-rt!pltS-C in aceslJ vor fl de or1 te ca l. S:'; se \1 ti sa a trci nuna.Te estP 2fi0. doilea nmnfa este d hrtre rnul afle ce!e trei . (: n ~ cite fetc ~int 1 nurniirul n-iJrn{irul 4 decit ~·Ii ·L \"ir\1:-t tatalu.~ c·~tP df· 4 or! :;1ai :nare dc~cit a f11~dui. arn~ 1r~t:J uia. Sa dotLi a d1_)i1e:1 7 ori 1nai rnare dee-it ia SU lLl t1ir; trT 1iUiU{1r dt: al doi lea ~~ste de 4 Probleme de a datelor. Mdoda aducerii la termen de comparafit~ 28 lei !\~i Fl dGll:-1 (; ·-urnn '28 ## co~ sint 14 :nere Se obc;erv{i (d ~i :J( a11tur:. De nu a numiir de surnrL A doua oara a cump~ir:d mai 1 :notiv de <Jcest tip se n:cnno>c rf'hd <::;,or mulL Deci sticlele de sue cump[trate In plus a doua oar~1 au ald1tnit din si'ua t ii dis: incti~ co~tu! de la 28 lei la '.32 lei. Plamd <le rezolYan' p2rc· clac e'>te rccorna nda L1 ~crierca da tdur \'n l. Cite stide cu sue a cump~frat mai mull a dmia o<ir;J :-i conform eel or tlou~'; un tii din 8 .... {) ... 2 ht lHH:~1a la c;i in ccle . Act'si lutru 2. CH coAii douii. sticle de SLK (cu cit a platit mai muli doua oarii J siruri, astfel !nclt date in cawl irnlref'.,lat ilten\iH. Dt• ,d1. i . , eg:alare a datdor. Aceasla ·,(' ld\'t' «iniind i'd rH;i, 'i>'C ;nu,t' ;:;. Cit costi1 o stich1 cu :>uc? 4: 2 •· 2 (lei) fi~:Ind com·cnahil cch" tlGua d(· dah', 4. Cit cost~i G sucuri? 2·G ~· 12 <lei) Cornpcirind, in cr:t' dou;1 :). CH cosLi 4 ? 28-- 12 lG nir<lantii !n!rc P\' idf•nt ia c;, nu 6. Cit cost:J o pd!Jitura :, 16: 4 • 4 pr ivirqa ccl(:'il;.:ltf,, I\'{ispuns: o prajitura co~Ui 4 lei ~1 un sue ' 1 lei. Din an·d pund ra\inn;lmentul ;',(' c"Olltinu;i rezol v:i te S;i Juam acurn urm:itoarea problerna: ina ink, Cn elev n1mpara 7 pixuri :;;i :> stilouri cu J:i-l lei. cu Problnna 3. l'.2 ~-n1 co.~Lit22'0 lei. (~i1 \\):~:ii~ nn pe .2 pixuri ~i 6 stilouri da 246 lei. Cfti lei costa un pix :;;i citi lei cosU ## fi'.emarci!rn in aceastii probkrn:i douiJ situatii. Sa In larlurn . !06 lei H'spun£5tor, pe ~iruri. l:.? p;iharl' 7 pixuri !5 pahaH' :z;:, fariurii . J st ilouri . 141 lei 2 ~ixuri dt' eXf'! i ()h ... tT\ ;t-P1 c:1 a(csl lucru '(' G stilouri 24G lei. la;, Oht face ind cbtek pt' in 2+ iar C(-\)e t~t' pe rd propunern, ca .;;i la problema precedenta, s;i fJ pa hare farf uri 1 ;):) 11.'i :'JJU de stilouri, multiplidnd de un numar corwenabil de ori ;) ,.. ~iruri. Ohsen;1m cii eel mai u:;;or esw sa egal<im datele in ;3 ;, farfurii 'f·I lt•i aceasta imnui fim datele tic pe primul ~ir cu 2. Ded de 2 ori ma multc: -.-a un acela~i 14 l de. 2 ori rnai rnulte stilouri, adicii 6, evident dt vor co;,ta de 2 uri ck h;rni dafa ! t'l. confor1n r~; tionainentului !~i opt~ra- 1n urnw date!e vor fi tii!nr de n;a 14 G st ilouri :282 lei. Cu cii1.' oarj 6 · 2 G stilouri ') -: n1 ,_) . ' ::-~ ·.;; ..:., l ## cos1:~i pi.xuri e.:-.te de 21 Problerna :t () h' ik hen;jn;1 an" in nlc o i,_'i~ternri ~-"U ben1jnfi. \/indr:· t.llnlc :-)fi ill CH cost<} '1 cJ Houri ;, 141 11 20 20 de bn'rw pl Gt cost<:"i 120: ;} 4-0 Cl \ll li : un ta tea de u:,~ ce <1 m spus rezult~.d care nu datclor. Totu~i. ciiind atent <i ~i rnal detit ;:o::;;t11. In cun;;iaLim nnde ;1sem~in~irL p um:t de vedcrc dist ntrebkirile sea- ui dis\utal anterior Ne apare niai ciar urmeaz{i sj o rna- n (-J~czarca <la tel or ~ lii B ~: l '•I' ill ._)tJ ## 20 B I (' 8'1 hi Jzi 1ntr-un trcbui sf:f aven1: nb~·-uh nu111ar de· bazine ~; lwdolifri de benzin:L c ciskrn:'i. Gt , de 1ile. :370 cislerne. C\t;I lH~n1ini1 vinde zi!n:c) 3G hL in ct'·!c •)r' ,,,-.-: ,)-1.)•._}J :) 1:; 5UO urnk .'°f· cistt'HK at\Uc-t' Jn iniei ~tatii \~~ ii J 3 I3 f' '. U ;)00 hL arbitrare}_ I3 - ~ ·1n <lC.:t:->t n10E1eni irn nino'"··ut ! L) unui \'reiou 1 dt• ·sta rnbli s-au G.30 1ar -~ c:1t \~osta un tnetru dt; p n?;l cit cost~i u:1 n1etru ## ii:H~asi'ndu-·~.e >~ f,20 k·j 0 I Ull!l i i\firnuin1 c\uar Dr poate fi rt\zolva prin nkJtotia illrt'h3P''i'! d' (l ··- +--- ""' \'_JJ d' n la Dt.'<:i cu dte ## de pundajJ trebule sii facern o operntie de ## r, am acordat 8 puncte in plus :i Pentru atltea Problema 2. Pc un \·~· .;,-au vindul 12+ de b'.kte dasek I a I ki; ;t> dr dte ori 8 se cuprirnfo (diferenta total~; de ajl. 1fo dasa l cost;i 56 iar cd de dasa a I!-;; :)() lei in swna de a ret:olvat gre~it: 24 · 8 °, :3 (prob!erne). 4 944 lei. C!ie bi!eh' de flE'l~arz· s-au y\ndut :-' De data accasta presupUIH:>rc:! pe care o [acem fl c-trbitrar~~ a re;:ol\at bine. lO -- 3 c-= 7 ioak ca <11n putea :;' a:;;n). S;i de bilete : c!evul a rezol rn l bine 7 de cl<i ':a L Ev iden1 ca acca<a tkoan~c1.' in nurnLirui tota !';i!de 024) imrau da.sa I l 1-iJ. J jlft'SU).lllflt'ill ca Prnb!ema 4. !ren esie format din vagoane cu 2, :J ~i 4 osii. '.'\um:irn! vago.a- toak ceit> 124 de f1 de dasa udcr cu 4 osii ia t~i de num~rul celor cu doufi osii este in tle :i: l. i\urn~irul L Aflinn rit cosU1 ;1c<·sk1: 36 ·U4 ••· G 9H ) F. total \agodrn::ior esle :31, iar num;'irul total de osi\ este lOS. ~e determine num<~rul reailtate bile!ele an co"i;it nurnai 'l 94A- lei. tk u;:,:oane de fiPcart' gen In parte. 1. Af!am cu citi lei am oh(in:1t mai nrnlt pe baza ':,, presupunei c; toate eek ;)! 1lc vagoane <.~r avea fit•care cite :3 osii. ··· 4 944 ···'.?(JOO {lei). Ail;:i1:1 elk osii <.iu vagnanclc pc baza presnpunerii: 1n mod fin:s1:, ne intreb;uu de urnfo aceasta diferen\:i. Ea vine din faptul c<i au :-,i bi-!etc de dasa a 1-a sj fiecme lJilet <le '.ll · :) 9~3 (osiD. a II am socoiii ('.Li 5fi -· :H) - · 20 mai mu!t pre~uptmindu-l de dasa L Urma- -· C.u cllc (i;.ii an; obtinur mai putim· dedt in realitate? lO~, -- 93 12 ~l. Cu dti lei am sonitit rnai ;-:cump un bilc~t de a il-a;; !)6 - :3{) 20 =i o••• Pentru cHe aserner}(;a bllete de dasa a l !-a am socotit in plus·cite 20 lei? Pentrn a1ci nimic deost>biL 5-<i continuam cu intrebarea : .!){~ unde prnvin aceste atHea bilete, \le cite ori 20 le\ <-t· niprinde In diforent<J totai~i d'-' 2 000 lei. Deci. L ln minus') Deoan'ce in problernele obi:;.nuitc de acest tip apareau 2 m.:irhni 4. Allam cite bilete ck clasa a I I-a s-au Yimiut : 2 000 : 20 l OU (bilt'te de cr trehuiau cornparnte. in aceasta problcma s!ntem nedmneriti deocamdaUi, deoa- ch1;;,;.i a lki). <- vun vagoane de irei t ipurl. Trebuie sa comparam vagoane.ie cu ;-s osii cu grupc 5. AfH!m die bi!ete au fosl de dasa i : 121 !OH ,, 24 (hifote de d:1sa I;. cu 2 osii :;i 4 osii. L:i iiecari: vah'On cu 2 osii corespund J vagoone cu 4 osii f{aspun:<.: S-au vindut 24 bilcte de dasa I ;;;i WO bi!ete de a I I-a. :1 : l ), deci de !orrnea;z.f un grup de patrn vagoane. Sa comparam ~te(•st g'rup vagoar'ie cu un .grnp de p.atru vagoane cu :> osii. Pdmul grnp OC:' patrn va- Proosema '.·'. Laun cmwms de matematid; 51.~ aconti ;) go;nw :cire 1 ·2 ~- :i· 4 l4 (osii). L'n grnp de 4 cu cite 3 osii :m' 4 .a=~ bin~\ rt'zoivaLi:i si se scad 3 o problerna ~o<.ii). blen>e rez.olvati: ~i a prirnit 26 punde. Cite probleine a am prcsupus ca toate 12 ah·s a-t'eastii probh:rn;'i cu de a i!ustrn in dedt In realitate. De ce) Deoarece !a un de re1.o!var<:: ne condw.:e !a Nori. S{; tr-un -; ;;_gon cu '1 o~.ii .;;i :3 vagoane cu dte 4 ;;;i ~ vedem :'(1col .::a ar fi un de 4 cu cite 3 osii fiecare, 14 12 · 2 osii mai putin. Allam dte i.·itt' asemenea g;rupuri· (un en 2 osii ~i ;-1 vago:rne cu cile. 4 o~ii "' AfHim cu dte c:u·ntit cu '.2 ma i pu () ## donr un cu 2 osii ~i vagoane cu 4 os1L : 24 : 2 J'2 vor ave.a 6 vagoonc cu cHe 2 osii ~i () ,, 18 vagoane cu rezolvat bim:: lO ·· ·· l '2 am ob\inut ) cu rite :J G vagoane cu cite 2 osii vagoanc cu cfte ~) osii 1 ## l 8 vagoanc cu dte 4 osii. D C: · l, undi.' D -~ H ';-l c !)ec ._; ·" mum::Horul. :3. Intr-un ~i 4 -c;1 ;rK~re. \ . ca hiocui are 130 ca1nere, sint cu 2 can1f;re 4. \" t_).; ## t'U 4 ca1nerc. r ii1e de i cc1or I~le nu sint altceva decit 5. Un sa 4.6. Prob!eme de rest din res!. ;'lktoda mersului invers ## Problema L i'i adun 4. suma 6iJ. La ce n1E-rge 3:.JO ii 20 dt• v 7:2? SC ~ .... ,., . ---~ •t;: 1 + .4 ~"' 9. '&i distanta dnrnsil dupi1 zi, adicii primul re,.i_ J(, ,\ce;1 doi lea rest pentrn fradia de drum parcurs<J a doua zi De1.:.i ii · pc> Hi ;; ~' lu;;rn 2, deoarece emm\ul ne ca in <1cea~tu 1,i <J parcur-, '2 7 din '.)escnul :'<c re:ilizeaza in acela~i mod \'l l · Afl~im a dt:i Vil.,,., din - druinului l( an: . d isl~m ta r.:u na -;ii. dup;1 10 ;\ n'"L ad;c;, dm R:.: If \ l L:HJ. A ilii Ill l ungirnea dnn mil ui -.. 10 !()1) ; \I . .-::- ## : drurnul parcurs este \le WO_km. Jllz1 ~ 20Km Pe in 41suni cc Inaintam cu rntion:Jmentul ;;;i calcu!u\, w-,ta1 inute astie! cii !n final acesla \a arill:\ a~a ·\:11 irnp;ir\it pe R 2 in !i p~irti ega!e ~i <irn luat ·;din ele. d»<Lrn\<1 in a 100Km ~.:~ 1iil-; /~~;am figur:it ce a rnai r~im.as de parcurs 1n ultima a IV-a, adic1 uHimii 20 de .1... 10 .. hi tzi .___..,..31""'5,_........__......,.__20,._Km-~ R2 :lizi l'iz:i ~ ## kilometri reprezinta '2ii> din R~. De1.:i 1l ~i oh:cerv1nd ca d Pmbkrna '!. La o pas. pe R, ~1 oh~enind di el toak b:!deie l'rau d•': di\' :!.~, putew afla aceastli restul Jc dte 40 lei in valo;ue de 12 000 lei. La ce 'Ull1a 1ntrebare<l acum s;i, hllett"lnr c~1re erau b·1 ca~~-i dt} bilete ? <le rcurs;J in nu gasitn vaioarea de la ~ZS lel '.)i a telor :}G lei. \la10~1re~) Hce:s.i·f}ra bilete de bi!eh' 1h~ un !iilet 18 750 + 7 000 c-t· 12 \aloarca tulmor biletefor de la casa era de :;~' 70{) l. L: O!Ji) : 40 cite 4U rezo1 nur~1~irulul total rest~ c~ires-:ir ,.dasic" ·~ d1n toatc uitimeie 300 de kilonwtri. A zi r!"st ~; nK'{t kilometri t1rrr1iirin1 ## Ln elev :11'(' o 'ttrna de bard. Dupfa ce . Dubka;,;1 ;i surna nirna<;;i ;;i mai lnc~1 ::,~so cunsta tii 1.:art· {1 a vu t «n e1evui ·? un cc·n1 ru th~ inLt:.i.re a BH~'i~ de- 500 toati·i C<Jniita S;i Se af!e cite 25lei na\ate d;n rantit::tlea <le Jdine care de ## aeei~H :-..e co1:,...,,un1;i Bil'l'te de :15\e, ;.,} ic~;-L L CiL1 e:,en\a de cu ap(-1 s-£l consurn~it in total 4.7. Prob!eme .de imp;irtire a miul nurnar In parti proportionale gen~ ia rindui 1T1r~ stnt de re: date. cu nun1ereie te. 300. ~) l(; za u.n de er au /::: u, nr: un Ii va re elur d 7. Ce ? 237 nt · p, de unde p. ul lntrc ~u1n3 nurnitorilor are tot Ya .h " ~; ioale nrnoariele din Dac;i a'u:rn de rapoarte (l). sp1u1em ca nwnetde a1 , a.,, .. ., a, \ · cu nunwrele hi. . <,Ju cc1 Jui ut 1i f} '. .... !ui an corc.;pund · p p(1r\i. de ra c cgale .\ w 70 hi p l2 spum:rn 1:a nurnen:le 10, S :'i 70 sin1. \iomdl' cu 1rnrnen'le 4, J 2, 2 si numiirnlui 10 ii rnrc'>1mn.d . 4 · /"o 'rarti, lui c'( >r'·r 1 1 l'' t:-.,rni.u - ·p 1 ;, 1u1 ;) n core 1· • · - .. • ~ ·p ii c·orc·:~pund 28 · parti. 11, nl '.! S;i :'e te nu:1ierek propor\ionale en imn:~·rd'.:' ·I ;ii et oda u 1 f -a. Fie 0 .,, . . . , 11,, nurncrek cautaic. Fapiul Lt vie :-.int lon<lh: ('U nnrnercle bi~ • date, :::,e scrie: ## i11e11i rJlJrnerei.~~· unde p \"'te valoarea comun;! a rapmir!elor. dintl lui p urice Yaloare dorinL - p·b 1 ,as·-;i·h 2 , •. .,a" Tn ;nwrnitc . iie fonnulan«i unei 1'.omlitii determinarea n n.·a lui p in mod un:c-. '" p l ~ . E lreilea manar e<;te 14. p ..... ·-·--·-------·- Toa(e numcrele ionale cu 1 7, ., b, bt h,, ## Ot;sen a\ i'" a l l-;1 cs!e ~cneral:i, ea ln<l din cnnnt Ill a!le i\ii decil in :Jcet>a conform ciireia :-;unw numere!or este N. ~Li i u:-:t1 tl;..-unl a!t -14, p 4. Prnbh·ma 2. se 1 ll(.'ft'lC ] : \!.,) 1, Lh.::ci nu;1-ii:~";·pJe c~~utab_, :-;int: 2·-J 8. ~. t 14 :;:i .~)· -:20. VCH ptH ea r(l/~01 (i(" l tne;-1 ion£1 la ir:dire! l !. u1 di reef rele ## cde n nu11wre 1.auta ,~ car{' vrt:n1 respect:v~ cu IllHIH_:.rc·it· /; frdcticl ·zeci1na!e nlrea~~a parle zec i i 11 ~ J ia nuinltc;r ai ... A:n mu .) tal~i\ adica ~ lO l, (i) '.) Prn!Jlema 4. unei este mai mare dedt num~iratorul ei cu 90 90 tie, se In ~i'2 8 x ~t y nurnitoru1 !n care trt'buie sit n nuu1~.~rui cu mmierde l, , 18, IO .~,i EU L fractia x c, - ---~ -:__:_ cu ~3 ~i nuinitorul cu -: s at 10 .1) u1 tirn llL1 e devii1e : Deoareve nwniturul ei e ,te cu ;)9'.? mai m3Hc 1 t num;iratorul ;t delennina in n:,·Hl um: p. 990 l IO'l !I x _-.,.- ,-)9~ ## una Jin cele ,,., -p i :;p 59'.Z 4p :-)9:,;'. .. I p i Ul 1 alunci x I !Oil I l. Deci · 990 ·l :sit> I ·- ') ·1 / .... ' cu mai nwite n11me1e da. Problen1a ~3. Trei 1rn1iirre Ddinijie. a 1 , o'.!, .. • a." ~in! lnver.; propor(ionale cu nurnerele date b1 • ntHi!ETe!c r 1t2~ ·) :1cesll' mwiere ~tiind c] dncd e!e s'int d !re~:t eu mverseie nurnerekJr date. adica . it jiJinj{4~ CZ.'!Ui ## Fi(' .1, lih,, cte ~"3int ,, - ·- ·- - •) . l ~ i '"''"' 4 5. !. din ern.nq II ct·!uj de-.~rt alur;.ci ad re:i:olvind c\teva I) n rmmkini! 206 in cu !' '.l ~ -~~- 1 ' 4 si . !nversele l !_}!) a, b, c, d ale u1 \ Se propor\ionale cu numere!e ~i ..._, adudn<l ;:5 2 lO 4 care trr·rn.irile de ace!a~i numltpr vitezde ior ~mt f; ,, de ·•· -----...-. '•• ----· sau ce a·ce'3te nt1nu:re" 20 2 ~)0 l ;{ 13: J ;} !() 2 (I c p 4-0 30 a b i-~ c ..L ti :;ll i0) 206 p 1rn n L, Deci: D N '.. i' ..__~ u 40 ·2 . 80 : __ l fH~~1 ?1 20 rninute t; 30 ·2 = 60 •HJ --- t l .'::~- h ,c l -- ore c !8 ·2 .c. :56 l)(l JG -2 ,, :Jo. !1 4~7 Problema 2. Suma a trei ! cu l ·'· se Dar 720 J cu nurnt"rele 9; J2; 5. 3 . _:_ !J 3 :;;::;;, 2· 4 ## cu nurnerele :ii le. ::::~::.: ~~---- 2 4.8. rezof\'abUe cu 1 207 20 l7 rr i . !5 /'20 l7 720 720 20 ' ' l~a I !pn;:\in asHel : dad! 250 kg se arnhalea/.;i ln 0 de dk l:ui ;JV('lii nevoi.e -~ De rnai :-ww de mai U.t· cik ori mai pu\ine? Di~ 2t'"ll) de mi rn;1i deo;in'c<' ,·ek i.lou~1 i:1ilrimi s!n1 dire-ct '.[i dac;i una din de de cartof:) -',-a 2r:10 de ceala\t;i de liiziJ ~e \d tot ## di am reduo, la unila1c tin cazul nostru la l cm11it::..te.a h <loud rnctr:rni d:red de cartofi. Acuni rntrnduc<~!n ,bklt> 1ic pe a! LHlCl alte vaiori ti::ite . ca- rite 1:.1zi sin\ nen',..:are amhalarca ;i St· nmo'Sc <lou;1 nw one d1· . --- trebu :e ;o c.-ir! ofi ;w trdm ic (ll" ·;;.") or, L ,;; 1 mul h: ~~die;! ~; anurne : 2£•0 ~:) "\.le·tod~1 propor id or h) .\.fotoda la urcitde. a rndodde \·nm COIKTet : se ',tTfe sin Id a:-,t i,,i Pation;rnicntu! de m;li '·i.Vi Problema !. f) 1·0nt:i te de 2:>1J ca a :.!:'iO 10 bzi Ar·1'0Sf1i tsft' C;Jrfoii in cit\:-. L1ii \'or ~1:·HiJ~da? !() 2~0 -- ;\frioda lO ). ## ~ere 11~:::~i It· parcurg :'bia • ;;ceasb-i problem;, eel e dotrn proportion<! le. gimrn:1iu (ea in·rge dt' nutemat ## Probkma 2. Ln nurni<r ik '.!G h1lTatori ~"!''' :1ll ''' in 17 1_ ;:.ant J4 de lucr~ilori' l{ezril;:'are ! l~ I ,, :'.ti lucr;i ! h~t'r;ttor i ' ·- uoua cu A-;)• -Y~ ## Xi, !11 ~i x 2 s!nt 1\\etoctka nH'.\totia prnpor Ruoltwe rnlucerii la u::itaie 7 mmL pe 'in rcducNii la w1iiate a1te. . care depin<le, 9i c2 m''. Scriem dalele acestel probleme astfel : C 1 111:3 26 17 zHe r2 rn:.~ ;J4 x zil.;; x valoarea m{ifimii ,_,, f\.ce,;t('a apar pe corespunz;1tnr :;;i Dec~: 26 zi!e I 1 r~-n11a te. 1 ·26 zi!e rcducerii li 2h ]4 ., l HN.lucem la de pe pri1nul ~\r, notlnd de care data care este mim;irul de acestor reduced. lntrod.ucem apoi, ·U3.'.?. Prnbleme rezolvabile cu ff•d"la "'15.... u._ ~ 1· com1-ms~1 .:;,,. •tt..P. valori!e m;\rimilor de pe ai i:kiilea . nrmfirin<l corespunzalor cum 1n pract deplnde de mai mulie ;;i .anume cu uneie tlin t:le s~1 stea in propor L iar cu Dcci: in invers pro- Ct 111: 1 d 1 zile o Ui,,,'rarc: -\_'f~ trc:bu:e exccutatit de rnuncitor ct m:i ·.a 1 zik inde de: m.im;,irul de 1 ~to:i t - 1nuntitor cI m~ d1 ·a1 di' in care t re bu m:i zile mum:itor ~ucrate zlinic: ttl1-~ 1:n1nciL un~antcu volurrml >Jurn{trul t1e xi!e in care st~ \,Va 0 a) num;irul <lt' im1nc:tori ce o b) ntHn;irni f.relor lucrate cu Of(:' :zl C" mun;iru ! orelor care se poate stabili rationament direcL rnuncitor1 . . . . c. rc;1 a c li orva ;:ile zile anume de : Pix -le u: zilelor l:i Problema L 0 1 l'.1Ui1C \'(!lUll1Hi ue rnunciiori" un i. .. zik. n cH_t~ ( cu vo!u- rn;·~ r i 1nea de ore lu· nu!n~1rul pc L~ va de a tlka ori se va ck m:1r1· de zilr in care terrrilnn lucrarc~a. i)ec1 sl!1t dt' nundi. pra uni. ln fint\ V<,)lunn.d ~,a z\lc ~1 scr1en1 un d. : HapGrtul din!rc datti .~i «ca a rruirimii cdutai~· t din A il tU'C!i!i(i5tufd Jin /-1 i:._:u ;:iieta v 1, !)UJh1 rit cu prod11s11 l rapowidor nul.rimi!.<'t cu care <'Ste in ti.ired fiona{ :;i cu ul im·1'rsr ale uaJorifo1· miirimilor n1 tare f'Sfe in rap·orr 1t;,:•ets cl !'ilf' .:.c 1ntilne~c) ·., proportional. Adka: ## 11 ~ tra!~·\_jc}ria rectil!nic J.1{~ c;Jrt' se x de unde: ~; 'oensul (fig. V!LJ8}. Sa mai observarn c<1 plec<it din A t dm n. Di~:i: · \'aloarea m<!rimii ciiutate este un rnp{J.rt. La Jui corespunz<Hoare marimii dutale !nmultih! cu valorile mtirimiior cu c<ln~ ..;tiJ port imc·rs propcrrtional de pe primul ~ir ~i cu vaiorik rnarimilor cu care sta direci propoi'!lonal de pc al ll-Oilea , iar ia nwiiitr.i.r re:;lnl , a care SlJ in raporl inver..; proportional de peal doika cu nire sUi in. r.:iport direct proportional de pe in contim1are, rt:zol varea nne1 Probteina 2. Lucrind cite 8 ore lO j in 8 celor doui'i 1 \:it a 480 pagini fiec~re, rn 40 rinduri la o lrlU·tm Aii! Ji de ..·are n <ksparte Dec; i timp, 8 tipografi, 1ucrlnd 7',5 ore pe :Li, 1:2 ;)(;:) cit timp n·cupert:az{1 , cu 50 rimluri la o paginii si 40 ck· liten· intr-un rind ' nron i\: hiir -o rnrn;i 1c 1k Scr1em <l<1tele: · ' Prcsupunind · ! d 8 h d vitez3 intdegcrn distant;i p<ircmsi de un . . . . W t ipografi ..... 8 ....' 8 \'O;U a:~ ., 480 pt~g~ -10 ,r fornmliim d din FJ 1ntr-o ur;1 -; 3U prcqi fi JGO pJg. e::.i.e. c'U ~·'J krn ~\. krn. 4!.; a ""'hi\u\ d!n /i ru::u va fi i.l('Hrn urr11Ittoarea : ' 'l ~-· ## 4.9. ~·.,1 . 'i ''• •··1···, ,·1·1·.·•t~: sc cuprrnt •.. ·,,1t,.,-"-<, d, ## don;·i ~evv(·-n\e intr un c;;re ~,· urni{irtsc 4.9.L Probkma !. 1' cu 1:2 '\ i cu vikza ,on ~r·ri ·~ viirii. Deoarecc ?.l doilea tren ore de la Din ca este de ::.1· ·; a1··1u1'J"'. '°.1·." unnanrr. -' '- '"'· · · tren, :.irn afla : grupul de p ionif'ri. T rebuie !nsi:i sil sta bi!im in te ce dista n t~.i a parcurs primul tren In .acest doui ore)~ sau ~i la ce d ora~ afla grupul ura1a pionieri in mon1entul ## al prnbkmei ~i operatiiie corespunzatoare ,- 0 r fj: care esk dintre cdc doui.i dupil merge grupu! de pionieri singur la el cu viteza 0 2. l 4 ore · - ; ore care cde douii trenuri :-;e !otilnes-c. Din ega!area 7 ore. mxuno~-cuta cste v~, adid viteza celui de al doih'a tren. 2) Ce l1 \;1 parnir.tte. 1 r11p•1J n·_ 'j{'"· j)'OJ1l. en. pma • . .•in mornentul , ,.., ' ' 1 Deci: ,) ·cu ce vltczi:i lrH:rgt~ tren -~ ## fie VI din acest rnornent, 5(: afla prirnul trcn in cii ## 4) In ci timp ;d duiica tren ell Cu dt ~-(: apropic niric:rnl <le grupul de fiecarc 68 34 ' . uec1, a\eiH: sint c i e or c .·,i~ in til nesc ( 34 - k1 orli ;i ore. d!sta ). Prohlema 2. nge. 1::6 km sla ia ,'l ~) 0 ~2 ":-~nun1ului put fost nc·ce:1ar ya:;..ului de, l: 1~:-i _ L i lH_'-~:iZ'..:l 25 Vianul t\'te unrwtnrul: l) Ce \a parcurs \apcrui in rnotnentul 24 · 3 - 12 dorn. --\- ## 2) Ce 'td de <eniciu inliLnesc-:, (J i~t.rn t:i •- ;:_· ;1; La 1e d1 V<l\Ul Uf fa\a de \'1 in! de rnenl ul c ) dou:i ## din deca Pr6blema I. Din A B. U pt1rcurg:t: !G km'lL Dupa ;) ore a 24 fj ~pf P \)fi.-1 ~ ·.{ f'U 0 \ iteni de I~! krn ih. Clnd ~i IJ!J d~ntre ceic dou~:l \"a~,~~ in inonH.:nt ul cind tD Lltrr ~4 intilnit ore) :- 'in .~en~uri cnntrare j) l .l [: z~omenla U.i d nlerior. ]J j ,)) [) ~.ti - Gi d. Dec d1·.l<1rJ\a de ceJ5laU. 6) Cf· vasui de ~er\·iciu cit lJD) 3l8Km 9.2. dopfi ;1 B siiucite t..,rn L 1 ~;J f3 -l'U \' f~/a t.-':;;;, sm! · bicidistul din A \lie! ll. 48 in 252 253 s-a redus la o ill le iimp se fie ci1 aplic3n1 I ; Prnhleme a 11-a. ana!Hic ca In cele doua prin care am siabilit clt t ~e inH!nesc. 4.10. l. Prob!eme de amesicc ;;i I 2/!(J WO 1ntr~o asernenea lO a) iluu cantitZitile ce se 2 !G · 12 2A cal ila tile lor, c1 , lO ore de la celtti din l1 sat~ 11; sc cerc: · - calitatea A. de. ce se amesteca se de notf 11 13 =' 24 (h) 5) .se intilne::c ce A)? T, raportul dintre rnasa 1netaiul ::;i mnsa intregului Det'i T '· m Prin urrnare, titiui 208 (km). 20B un rwmii.r totdeaww suimnitar. se Problema 2. Din A ~i B, situate la 400 km unul suhunitar sau in °0 / 00(pro 'in t <louii din A cu ce irelmie sa inteiegem in aceea cii titlul unui eel In acela~i timp cu trenut Tr: ca la l kg de 8li1 g este aur curai rp care ~~a l :;__- se:ru zboarf! ptna ,. adka la l 000 g ~i i2S ~£ mn A. ,se n wtaL se !nl porumbelul h1tilnirea trenurilor ? Pentrn a I, ## ' lll l .10 -~~·~~~~·---~~-··-·-·------·--····-··---·~---- 12 ## trenuri dt a zburat poruct· se n1a i spune de J, not~1 9 () ascrnenea de t c 020 a cal ce se a- .rnestec/t~ Pmblema amestecale 200 g <le a inca!ziL_~ ia la temperntura de CH 1:10 1e1nperal.ura a cal itii ile bau jl(.H1d('riieJ c.u care cal Se .:u(': calilatea amestecului. Act>asta coii:otd in cc St' a adini : -- ill <'Oil :){; · 1:-,o 40 · 1 ;o L ,~ --------------------·---- :10fl 1r.o 1"'111 4) Cite calitatea Problem a trei caliL-1ti. --~ cu t1U 2 (~are e~te ul uoului i:d Tit ltd _,e a nk'si ec;i. T I 4.lfl.2. de all-a. calit.:Jtik ce se amesteca calitaten a1nestecului - - cantitatea totalii rit: ame>iec c.antiUi\.ilc cc sc anwsti:x~a. prob!em~c s;;~ rezul vii prin dou;1 tratindu-le Gl probleme d.e presupunere, deci ntclodu 1u11u.1toarei lt'oreme !<. apr>rt uJ !!'.:!:. ~-, de tnt'"dic. """ 18 4.l de Hix\!· intnd da(<i i(JtaJLi d~ ccior ! 2 de 257 : cea ca tt O~ 6 snu n~til :n.ic are oehi nu culoarea ciireia ne Problenrn 2. n ~· 6 un !n n patra h~. fl in (}, 7 iv 8 4 3 ~5 6 8 variante. + .2 + 18 ~+ obtinut ~+ 16 casei cu 14 l, 1, - 10 casei cu 1 -·+ rn ll -10 <lirninea pe care 2) J\fol ]\fol care \!rnea :'vl. Deel: din nou tra rna1 sus, 9 '10 nu a {l) 11 zik. tat n. din a ? PHGF. vaioarea x -=, j'H ""' 220 (q) lS :;.i cantitatea care s·a v 0 ## 4) 880 -··· 220 ~= 66() ( q) de au ramas ~J cant !tale o i--.>curI? de 12 nL trd:ne se putem afla m? . 3 ~= 220 nere !:1 5 fetite in ::J:;}a [)eo2rece aceasta de coooera- operafie de b) 220: l lO "= 2 reluma Cit carte~ ? o pro- ## 4) 880 ·-· 220 '~"' 660 GGO: J ~"' 220 f:i) 220 '. 110 ~0 2 ,500 lei ... sub problema avem: 520 :3 110 co- Dar cantitate varza ce s-a 0 lr-o ? Nu. De ce ;.> Pentru di nu cantitatea de varzi:i verbal sau ei scris o putem dintr-o data? Nu. De ce? Pentru ca nu ~tlm cantitatea vindutiL Dar cantitatea totala De ce ? Pentrn ca nu cantitatea varza Da. ce ? Pentru ca ~tim s-a scris --·- pocite s-au cu 160 q rnai putin. In acest moment examinarea e} A carei fj dat folosind doua din a problemei. Pentru acest • ill de intreliari Ce ·1 ··Ce simbolizeaza ~ikg? 6 ici? opera nmlle e Care 6. 11ceasta a vem 264 ~i De re? iel -· vinete 12: 6 '= 2 lei 4: 8 ~ 10 lei --- 10: 8 = b) 16 6 --· vinete trece la rewJ- varN1 t acum este; --(8·2 +G = 50 -- 34 = 16. l) lice a 2·8 lei =c lG iei la cea de a doua l.ntrebhre. 2) Costul trebuie sl:i operam tn acest mai sau :;;l pe unele ~i pe le marim suficient pentrn ca 3) Costul tolal Ded vom mari i6 (cu datele ce 4) Restul EiO 4 . " 50 ? :H lei "'··· 16 lei Se rezolv~i : 16 (4 ·8 lei ## s .. . 8 lei . . v . . . . . 6 lei . , . . . lei? se 50 -- (4 . s + a.6) ,,. 1rea cu rest, • <:c~cl:1l~t:: vart<inle toate lei e l\tod; po2 tc reallza T c:~~t_ : rezolvme in smlet ?i ,, •) 8 v • . 6 lei !itlc. R ezol varea se .·•, ' \ 50 - (3 -8 .+- 3 ·6l ••. 18} b) -- 42 ·= 8 2 4:G ·O cco> ---24 ··- 18 =~ 8. 266 267 a doua 4 ## 4·8 +4·6--SO 32 Ac:nv REZOL- ## • s --·· (a· b -!-urwr e c · b) .,,. R lite.rale lei ; f{ • rc~~t ul fa · b c ·bl ···· S la s. 1.:1 • b - . b) (a · .:. c · b) - - S ~· b --· cu cc opera ? ·B • !6 "fr• 10 50 1e1 lG .18 ce 300: :~ 80 i 9;; frJ ~),){) .. l 6 lei 70 GO -- l 34 lei ~i v rezo1varr ce are: 50 l6 R: 16 sa • fie in blemei: lor matematk: • comouneri de vate anterior: de cuno~tinte, de ; nuan1area • problerne cu Dentru a scoate in e de · problemei e de 0 premisa ream • activitatea ulterioara de sporire a ro- str!nsa cu 8. 1NTREBARt APUCATU ln udivi· ## {sau rna] d f1ecare 270 271 L Vl II ## JOCURILE DIDACTICE MATEMATICE 0. OBJECTIVE ALE pe cnre ni le pentru. slnt : sa ~i n1ec~anis1nelor act•vitate jocului respectiv. 0 ~i desfa.- ## matcrnatice in b) Sarcina dhlactict1 de acestuia, de strnc- me1od ice de mo<l concret elevii in cursul jocului, reprezinta esenta activiuttii res- sinteza, comparatia, dar ~i :;;i rezol va cu succes, de regula, o didadicii constituie ele!:lientul de baza scopul urrn<irit !n activitatea respectiva. u, in didactic ,,Cauta vecinii", scopul didactic este: ,,Consoli<larea 1. CONCEP'TlJL DE J de comparare a unor numere'', iar saicina didactica: gaseasca nu- mare ~au mai rnic cu o i.mitate declt numarul . In jocul ,,Cine urea este: ,.Consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patrn : ,.Efoctuarea unor exercitii de adunare, sciidere, !nmul- e) i'vfoterialul didactic in mare mAsuri:I de materialul didac- tic acestuia. folii, etc. 273 elevilor: Ul; cuvinte prisos, wem sa vedem l ll a--1 antrena organ!.za un ~i pe cei ti~nizi ; ce o sa ne varia con ti- ## llu succe:-ul !C ternat este in care ~1 s-.<;u ~i ev2.- .. ' ile a rnalerialului !C: Jc 3. iCE rwntru a 16 -:- 17 100 ,.,._ .3. L Jocuri in zeclrnal pozlfional ;.;o =, (2 (4 +- 1 + (8 -~~· 20 -t~ ,J__ u.n nutr;[ir de l cu I, 4, + 208; 280; ; 820. la 2). R care s-a 4. APUCA!H a· J5 45 !:'. ----=a·,) 15 ( ="" 25). ,,Cauta vednii" 3 de cornpar2re a nun1ere. a nurnaruI: n1a1 rnJ!'(* s'1u n1al irrlc cu o unif:atc decH nurrnirul daL 6 nurn3r, la 1L \'Or lmpartc la 13. rna; Imparte cH la 7.. rnic Ai obtinut numarul de trei !: num!t este nurn~irul 000 + 1) ~·. !)fii) 00 l 7 · l l ·l aceia care au ## 4.2. sil socot i m " .. fogico-matemaiice .Matcriulul 4.3 .•. Satti1uJ 1}1docticlI: (L--20. elev mitele 180 scara'· S~i rea1 izeze k:a cu nunH::re, !n internd, F'ieca rezolva sarcina ln grup ## Eualuarea rezultalef,;r : se a urea t vor t t Ind cored care ## Tn S(':ris exer- 4Y. Joe de inui\ VJ lJ ncctrnoscut ## . Pentrn 5+23: s ~· 23 ::: 28 scade cite unul pentrn 28. 7:::: 4 Z'd : '.7::: 4 cu111u1are.r~ 4x 8:::: 32 4.'{5=20 sc~idere din 32- 6::: 33 : 16 = ? 49 : 7 ~ 7 vn Prezenta rn ln din l:~~ de -283 Solu!it> ## 5. EXERClfH INT REBAR I l. ? '2. unui ~i jocuri!e sportive, gramaticale. 4. C;ire este matematic ~i lui ? ifica \i. " t_.}. ornpa ntr-o lee tie de matema tidi. ic matematic avlnd ca scop stabilire.a eorespondentei a recurgc la rmmere ~i numarare (dasa I). idarea cuno~tin{elor din rnodelul ,,Sportiv, ti din JO ch V. . ul ~i din cele 9 de rnai b) C) ## hilirea surne1 ia care trl~buH:. se pe ori· ## asem;:lnatoarc cunoscut sub ·de ser ia nn:nere!or 285 _'. f) .-~= 3) ## ~1 construi cite ~xernp VIII OBIECTIVE ALE 28 13 3. 5 3 1nate- 5 e .I, 2 6 ·~ i l2 8 ~! a c·raruh11 10 t. 2 6 ..,, 5 9 11 3 s 3 BAZE PSi$I PARTICIJLA SPEClfICE
:.F.ig, \lJTi.. 9

n1k:i
care canza

287
·1 La ~a~ele a III-a ~i a ry-a •..stadiul de formare a depri~derilor de munca ale ele- In lectiile de acest tip este obligatorie ·munca directa a invatatorului cu elevii
Vlor es e m progre~, ace~tia fund capabili sa indeplineasca singuri unele sarcini. ambelor clas_e, a tit pentru explicarea temei date ca. munca independenta, cit ~i in fina-
. .Mod~l de repartizare a claselor mentiona t mai SI\" (I cu I II ~i II cu IV) · f: lul ei, pentru verificarea ~i evaluarea realizarii obiectivelor propuse.
~1 a._va:ita1ul ca acel~~i h!vat_ator .Po~te avea continditate la clasa pina la ~~f~a:i In legatura cu activitatea de munca independenta desfa~urata de elevii fiecarei
unm c1clu ~olar, nefnnd m s1tuat1a sa schitnbe grupele de clase Astfel da v • t clase, se impun citeva precizari privind volumul, continutul ~i modalitatile de orga-
an.~olar a.avut clasele I ~i a III-a, anul viitor:va avea a II-a ~i a IV~·· _ca }n r-ul nizare a acesteia.
urmator, d_m nou clasa I ~i a III-a: . ';' a, tar m anu Pentru a face din munca independenta, a elevilor o activitate eficienta, invata-
~r~a:iizarea m~n~ii in_ conditiile predarii simultane necesita elaborarea unei torul va avea grija ca sarcinile (lucrarile) independente sa ~orespu_nda programei $i sa pl~:1 1 ~~c~n ~alendanstice d1~ care _sa reiasa paralelismul optim ce caracleri.zeaza \ fie cit mai strins legate d~ temele predate. Volumul sarcinilor propuse ele\;ilor trebuie ac 1~1 \ea a aceste clase, mtocm1rea orarului si a proiectelor de Jectii Toate sii fie de a~a maniera proportionat, incit sa ofere posibilitatea realizarii unui inva- ~ces e. ocuvment~ au o structura deosebita fata de cele realizate pentru p.redarea tamint diferentiat.$tim ca elevii nu lucreaza toti 1n acela~i ritm; unii acorda mai
1a o smgura clasa. . • multa atentie calcul~lor, altii judecatii, dar multi neglijeaza aspectul lucrarii; unii
f 1 .Es!f f~ar~e util ca Iiniat~r~ (st~uctura formala) planifica:rii sa fie realizata in a~ man:ifesta grija pentru forma exterioara, dar lucreaza incet etc. Pentru a se realiza
de• md~ tsa fie u~or de ur:nant a tit gruparea lectiilor, dt si continutul muncii in- un echilibru optim intre acestea se poate stabili un vol um de munca obligatoriu pentru
epen n e care alterneaza cu munca, directa a tnvatatorJlui. toti elev.ii, precum ~i un material suplimentar de lucru. In aceste cazuri, contr.olul
v In orar se pot pla!1ifica. lectii de matematica la ambele clase, <lat fiind nu- . activitatii desfa~urat.e independenf trebuie sa tina seama atit de calitatea rezolvarii
ma'.ul egal de ore prevazut m planul de invatamint la fiecare clasa · exercitiilor ~i problemel0r (corectitudine, aspectul caietului), cit ~i de cantitatea de
Sint P?S~bile trei tipuri fundamentale de lectii : . exercitii rezolvate de ciitre fiecare elev.
Continutul muncii independente, care va constitui etapa pregatitoare a lectiei
a) lect'.~ :n care I~ fiecare clasa se dobhl.desc cuno~tinte noi ; planificate pentru ziua respectiva sau etapa de incheiere a acesteia, poate cuprinde :
h~ lect~1 m care mir-o dasa se dobindesc cunostirite noi iar in cealalta sc - rezolvarea unor exercitii ~i probleme din manual sau formulate de inva-
consohdeaza sau se verifica continutul lectiei anteri~are · '
tator;
.c)tlec(tii in ~re se repe~a la ambele clase continutu'I activitatilor ·matematice
rea l tza e consohdare, recap1tulare). . · - constructia unor exercitii sau probleme asemanatoare cu cele rezolvate sub
l Cbl ta:dificil ~e :~liza.t. sint lectii.le ~e dobindire de noi cuno~tinte simultan /
a ~~ e e case~ data fund .<l1ficultatea imbmarii muncii independente elevilor cu
v a
indrumarea invatatorului;
- rezolvarea unor probleme prin alte procedee atunci ctnd este posibil;
ac:ivti~~tea desf_a~~rat~.sub !n.dr~m~r~ directa a invatatorului. Acest mod de cuplare - desenarea unor figuri geometrice ;
.av ec 11 or pr~zmta .d1ftculta ~1 ~1 dm cauza ca in cadrul aceleia~i ore de· curs inva- - masurarea unor dimensiuni ;
Jatodrulv tre1bute ca, in acela~t timp, sa dirijeze dobindirea sr fixarea de cuno'-tinte - calcularea perimetrelor unor figuri sau a .ariilor unor suprafete.
~a oua c ase. · ' ';'
Pentru ca munca independenta sa fie cit mai eficienta, trebuie ca ea sa fie prezen-
tintel~~;~if
i
e~~·1care )~ 0 cl~~ tecdobindesc cyno$tinte. rar la alta· se rep eta cuno~­ 1:1~0: e rea tza · um procedam? Se va incepe activitat~a cu clasa tata copiilor sub aspecte cit mai variate, sa presupuna utilizarea cuno~tintelor sub forme noi, astfel incH sii se tnlature starile de plictiseala ce pot sa apara. Trebuie stimulat a 1 c~{itscoful principal este predarea-invatarea·de noi curio$tinte in timp ce elevii
~: e! a 1 ~..~ asetyor vefectua in mod independent exercitli din mate~ia care se repeta permanent interesuf copiilor, dorinta de a rezolva cit mai bine sarcinile date. In
ca 1·evtlllcon 1 ~ua 0 m_,unca efectua~a partiat acasa. Dupa ce se termina comunicare~ acest sens, conduita elevilor clasei mari poate fi un exemplu pozitiv, un model ~i un
<;un<?~ m e o,: "? 1 ~ se da tema (sarcma) ce va fi executata in mod inde endent imbold pentru elevii clasei mici.
An bmp ce mvatatorul controleaza activitatile celeilalte clase. p ' Gradarea exercitiilor ~i dozarea lor in a~a fel incit toti elevii sa le poata efectua in
l Ii
~azf lectWor de con~oli~re a cuno~tintelor, priceperilor ~i deprinderilor
a ~m e ed~ a-51. s~ va da ur1:eta dm clase activitate independenta, iar cu cealalta se
timpul afectat executarii !or constituie premise metodice de natura sa contribuie la
va uC!"a. 1rec.• circa .20 mmute, apoi se inverseaza activitatea <lirecta a tnvata- tntarirea conduitei !or volitive.
to!ulm ~ 1 cea m~epen~enta a elevilor. In· felul acesta ambele clase vor avea 20-25 In etapa de pregati(e a elevilor pentru activitatea independenta, cind se explica
;r 1n1:1te de munca su~ i_ndruma{'ea directa a· invatator&lui ~i relativ acela$i interva·l .e /'mptpentru munc~ mdependenta,' p~tindu-se astfel realiza in.conditii foarte bune tema propusa, este necesar ca invatatorul sa precizeze care$int obiectivefe urmarite ~ i
metodele de lucru care vor fi folosite 1 pentru efectuarea activitatii. In aceasta etapa se
:~~~ 1{rea ~.uno~tintelor, precum ~1 c~nsolidarea priceperilor. ~i deprinderilor la poate rezolva un exercitiu, se poate rf!peta o regula pe care se bazeaza rezolvarea lui,
v - e ase.v m punct ,de vedere metodic se pune intrebarea · cu ce activitate
urmind ca elevii sa rezolve apoi alte exercitiide acela~i fel sau mai complicate.
A

~ se tnceapa? ·
ii faSe aprec!aza ca invatat?rul va incepe in general lectia cu clasa unde.se poate Se va avea in vedere ca elevilor sa nu se Ii dea spre rezolvare tipuri de exerciti i
es ~u:rn mai u~r o lucra~e.~ndependenta sau unde tema pentru munca inde endenta care nu au fost rezolvate sub indrumarea invatatorului. ·
~a,?<ltorteufl1 prtecet~ata dev ex~rcd1t11 orale sau de o discutie cu copiii. Daca intr-o l~ie inva- .Munca indep~ndenta trebuie sa ofere copiilor posibilitatea de autoapreciere a cali-
l't • ' m en 1oneaza sa ea d · v d v · d ~
. .atunci el trebuie sii i v sarcma e ~unc': m ep,ende~ta uneia dintre clase, tatii realizarii ei, sa se insiste pentru formarea la elevi a unor obi~nuinte de evaluare a
. ) . . nc~pa munca cu aceasta clasa. Dupa ce h s-a precizat tema (sar- muncii desfa~urate prin efort propriu.
cma pent~u ad1v1tatea mdependenta, copiii pot lucra singuri in cursul intregii lectii,
:282 19 - MetodiAla predirU si.atematieU la elaselie I-IV - ed. 211 288
2. ELEMENTE DE PLANIFKARE. PRO!ECTARE ---------'--·-··--------~~----·-:·--···--~--------------------------~-------·-·-·---·

## $1 DE ORGANIZARE A PROGRA1\1UUH ORAR 1 ------·~---,---------~--~~-------·-~-~"--------~~!;-~~~it~~;:-~----~,---- spune apredem di iediei si tat~rului diferen\iere a atunc:i dnd este necesar. a !ll·a 10 PLANIFICAREA MATERIEi ZIUA OBIECTUt SUBIECTUL. LECTIEI TIPUL MIJLOACE LECTIEI DE INVATAMfNT ACTIVIT ATI INDEPENDENTE TEHNICI 8.XII Dezvoltarea ' 1N CLASA ACAS A Povestea (.,Pitigoii", mixtii llustratii din continut vorbirii de E. Jianu) Matematicii Tabla sciiderii Joe - ,,Loto cu piisiirele" - 15 min. Povestirea Jecturii VeriL oralii frontalii consoli dare Riglete, beti~oare, fi~ de lucru Desen Terna plasticii Lucru pefi~" - JO min.; ex. pe caiete muncii lnviitarea tablei aduniirii Verif. scrisii pe fi~e formare de Plan~e model XVIII ind. deprinderi ,,Mot.iv national" Executarea temei - 20 min. Terminarea Jucriirilor Verif. practicii individuala Ed. fizicii Lectia nr. 25 mixtii Mingi, corzi pentru ob- (din programa) stacole Exercitii cu mingea; Jocul ,.,Voinicii" Repetarea jocului V erif. practicii front<.Ja ## III Matematica Impiirtirea cu rest dobindire de ~lan~e ilustrative cuno~tinte Teme pe fi~ - 15 min.; exercitiul I, pag. 73 Exercitiul 2, pag. 73 Ci tire Veri f. fi ~e control ,.Ziua Republicii", mixtii Stema Republicii, de 0. Cazimir ilustratii Compunere Copierea liimuririi pag, 61 - 6 IJlin.; Terna 3, pag. 61 Verif. orala individua!a Discutarea compune- evaluare Fi~e de muncii indepen- rilor ' memorare - 14 min.; dentii Corectarea gr~elilor - 15 min.; Exercitii de copiere Analiza lucriirilor Ed. fizicii Lectia nr. 25 mixtii Bastoane, fringhii ex. de scriere (din programii) Tractiune in doi ; joc ,,Camionul stricat" Repetarea jocului Verif. practica frontala JI Dezvoltarea Convorbire (,,lama") sistematizare llustra\ii despre iarnii Memorare din ,,Iarna pe ulita" - Memorare din poezie Verif. oralii frontaJa vorbirii Ed. fizicii Lectia nr. 25 G. Co~buc - 12 min. mi ii: ta Bastoane, fringhii Matematicii N'umere formate din Tractiune in .doi : jocul ,,Camionnl stricat" Repdarea jocului tnviitat i\Terif. practicii frontala mixtii Plan~e cu figuri grafice sute Ex. 3, pag. 54- 8 min; Jucru pe fi~e - 10 min. Exercitlile I, 3, pag. 55 . Verif. scrisii - fi~e Ci tire Hora infriitirii consolidare llustra\ie din continut Terna pag. 62- JO min. ; citirea lectiei -8 min. Terna l, pag. 62 Verif. oralii combinata Copierea schemei ~i citirea lectiei - 15 min. lnviitarea lectiei Verif. orala frontalii IV Geografie •Vegetatia ~i animalele dobindire de Hiirti, atlase, plan~e ilus- siilbatice cun~tinte trative · Pasarea ~i prinderea mingii in doi - 10 min. Repetare ex. cu mingea Verif. practicii frontalii Ed. fizicii Lectia nr. 25 mixtii Mingi Lucrul cu dictionarul - 10 min. ; tema 2, Terna 3, pag. 45 'Verif. orala lndividualii Citire ,,Pliivanii" de dobindire de pag. 45 Dictionare ale limbii I. C. Visarion cun~tinte romane Matematicii lnmul\irea ~i mixtii Plan~e cu tehnici de calcul Ex. 12, 13, pag. 74 - 8 min. ; lucru pe fi~e - Exercitiul JO, pag. 76 Verif. scrisii cur en ta impartirea rapid l2 min. ## 3. Pentru activitatea independenta trebuie alese teme variate ~i dozafo in a~ Se desprind, in concluzie, dteva idei importante, ~i anume : fel, incit sa stimuleze participarea elevilor la lectie. v 1. Activitatea simul~ana trebuie bine organizata, printr-o repartitie corespun- 4. In predarea iectiilor in conditiile muncii simultane, trebuie sa se foloseasca zatoare a claselor, intocm1rea orarului ~i a planificarii in functie·de conditiile ~olii side cu prioritate metodele active. . cerintele pedagogice. ' 5. Trebuie bine realizata evaluarea randamentulm ~olar a~ elevilor in vederea . 2. Invatatorii trebuie sa se pregateasca temeinic pentru lectii, acordind o mare prevenirii e~ecului ~olar. v • • • A v v • v n:ipor!an{a orga1llziirii ~i proiectarii 1ectiilor; alternarii aetivitatii independente cu cea 6. In proiectarea ~i desfa~urarea actuly1 ,~1dact1c. mv~tatorul. trebme 53: ~ove: directa. deasca flexibilitatea prin aplicarea unor .masun cor~~1ve m fu11:c~1~ ~eA cond1t1~ie ~t evolutia elevilor din dasele cuplate, prm completan sau mod1f1can m plamhcare 292 (saptaininal) sau in orar (daca este cazul). 293. Scopul lectiei : formatea deprinderii 'de :Scopul lecfiei : J:nslt~irea procedeului ,,Formula. grafica" de implementare in practica a proiectelor didactice a rezolva exercitii *i probleme cu adu- ·-Oe efoctuare a adunarii, prin calcul nari ~i scaderi ale numerelor naturale , L_, ## -Oesfa~urat ~j direct, a unui num~r .• Evenimentul instructional ;;i activitatea de •. · . instrl.tire (predare-invatare). · Timpul Clasii cu 'elevii mai mari (III, IV) *i format din zeci unitati cu un numar peste l 000. Clasa cu elevii mai mici (I, II) ·format din unitati simple. Obiective: Captarea atentiei (I) - Activltate directii 5 min. Actiuitate independenta ·Obiective : .,a) sa descompuna numerele cuprinse a) sa utilizeze regulile de adunare scadere a numerelor naturale peste 'i 1ntre 20 *i 100 in zeci si unitati; 1 000; Enuntul obiectivelor (II) 2 min. b) sa foloseasca diferite materiale di- b) sa calculeze un termen necunoscut •-Oactice (riglete, bile, beti~oare . etc.) al adunarii sau scaderii cu numere pentru intelegerea tehnicii de calcul ; care tree peste 1 000 ; · Actuatizarea celor insu~ite anterior (III) 3 min. -:- reactualizarel) cu,no~intelor .c) sa rezolve adun~rile 1n cazul dat, c) sa formuleze ~i sa scrie corect Activitate independent~ A ctiuitate directa scriiqd operatiile intermediare ~i re· judeca tile *i opera tiile unor probleme zultatele, dupa modelul din manual; aplicative date; , -.d). sa folosea.sca caiul de adunare in· d) si.l compuna exerciiii ~j probleme Prezentarea continutului ~i .a sarcinilor noi de pe baza unor operatii de adu~ate inviitare (IV) 5 min. Activitate independenta vatat in probleme simple, date de in- vatator sau formulate de elevi. ~i scadere a numerelor care a1ung Activitate directii pina la ordinul al noualea. Tipul de ·tectie : dobtndirea de noi Tipul de lecfie : formare de priceperi Dirijarea invatiirii !Ji obtirierea peformaritelor *i. deprinderi. (V- VI) 15 min. ..cuno*tinte. .Metode$i procedee : explica tia, de- Metode ~i procedee : exercitiul, conver-
- .realizarea sarcinii 1(01 ) (2 min.)
monstra tia, exerCitiul, lucrul cu ma· sa tia, problematizarea. ·
- realizarea sarcinii II (01) (5 min.)
- realizarea SN (0.) (3 min.) nualul.
Asigurarea ked-bac;k-ului (VII) 2 min. .Mijloace de invatamint : riglete, nu- Mijloace de invafamint : fi*e de munca
"(apn:cierea grupului de elevi) vmaratori cu bile, beti~are, plan~e ilus- independenta. ,.
Activitate independentii A ctiuitate directa .trative.

## Evaluarea. formativii (VIII) 1 13 min. Desfa~urarca lecfici

·- aplicarea testului formativ (autoevalua-
rt>a, comunicarea rezultatelor) 1. REACTUALIZAREA CUNO$TINTELOR I. .REACTUALlZAR.EA CUNO$TINTELO~

.
Actiu#ate directii Adiuitate iiidependenta Activitate directa (10 min.)
Sarcini. pi:ntru acasa
· ."Activitate indepe~nta ( 10 min.)
Elev ii lucreaza pe f i*e : 1. Verificarea temei de . acasa (proble- '

Asigurarea retehtiei (fixarii) ~i transferului .a) Calculati : mele 5 l?i 6, pag. 110 a manualului)
(IJC- X) 2. Exercitii de calcul oral.
· 5 min. Sarcini pentru acasa 4 +s 10 + s.
Comunicarea temei pentru acasa - sarc;inile Elevii raspund oral :
40 +50 3 +70
fixate pe obiective <jduale ~i viitoare
700 + 800 =
4 +50 ,73- 3
1500+ 2560=
40 + 5 73-70
270 000 + 180 000 -
3. MODEL DE ACTfVITATE DIDACTICA. SUGESTIE METODICA ;b) Aflati termenul necunoscut:
5000~ 2300 =
PROIECf DIDACTIC 5Q + a.= 52 60 + d = 68
17000- 8000=
Cl353 I Cla83 a Ill-a h+so;=:sg =
.d + 60 68
750000-'160000 =
Obiectul : Matematicii.
;
Obieetul : Matematicii. c + 6 ...:...:96 40 + e = 49,
•I
l .
3. Rezolvarea problemei 5 de la pagina
$ubiectul : Adunarea unui numar for, Subiectul: Adan.area ~i sciiderea nu- 111 a\ manualului. ~. mat din zeci ~i unitati cu un numar merelor naturale peste 1 000 - exer- Se ~nalizeaza--:cu:elevii datele probtemei. format numai. din unitati. citH ~i probleme recapitulative. elev - inlocme~te pe ·-~- ;3 +40 +s schema problemeL 128 . ' . 7 l0i .. ' :325 ... 4 -~· :3 + 5 + 40 8 40 ## :32fi x 4 lei :2. Ef eduarea G. Un elev 73 luc:reazii la tabl{t ~i n~ilalti ln b~\nci. :3. Prezentare:i din manual. 896 l :JOO lei Elevii numiti vor pe rind, mirile rezolvate la pagina l Hi l! AS!GURAREA CONEXIt:N!l 11\VERSE .. ;3 ;;i 3 ·i lnv<1tatorul observa ~i aprecieri V. OBflNEREl1 asupra etapelor <le lucru a rezultate!or obtinute de elevi. Activiiate irulPpendenta (10 min.) .A.ctiviiate direchi (lO rnin.) lll. EVAU;AJffA CUNO$T!)JTELOR Eledi rezolva urm~iioarele a<lunilfi, 1nvaUitorul observ<.i modul cum a
Activitate directi'i (20 min.) srriind ~i etapele intennediare: rezol~1 at elevii fi~ele.
Activitate independenta (20 min.) Doi e!evi care au lucrat bine prezinta
Invatatorul controleaza ~i apreciaza 4. Lucrul elevilor pe
' ) .'11
-..'f :5 8 21
activitatea independenEt a eleviloL pe rind, etapele :;;i solu\iile corede.
Grupa 1 6 _,_ 42 46 ;:)
: Elevii i~i autocorecteaza lucr<i.rile.
IL ENUNTAHEA SCOPUUJl ';'J
A OBIECTIVELOR
Eiectua ti
nare :;;i
faceti proba (pr in ndu- ,
-:-1 . i- 7 91 8 ASlGURAREA CO'\EXIU!\!1 !'\VERSE
HI. PREZENTAREA NOU.Ul CONTl'.\UT Jnvlitatorul stabile~te nivelul de reali-
AL 1NVATARII 16 852 + 7 ;390 ·~' :zare a sarciniior pe 1ntreaga clas::i ~i
L Invatatoru! prezinb'l problerna : 287 034 59 :308 "'" pe fiecare elev.
,Jone! avea 45 de timbre. A mai prirnit b) Aflati pe din: lV. ll\TENSIFICAREA RETEl\TlEl
;3 timbre de la Dan. Cite timbre are $I AS!GURAHEA TRA'.\SFERULU! x ::i 804 = 11 621 fonel acum ?" ii vor formula o ait<! problerna, x -- 456 a7o =cc 169 008 Elevii, orienta ti <le inva ta tor, vor ana- utilizin<l datele problemei 5, pag. 136. problema, observ1nd ca : ;37 205 --- x =~ 19 576 (128 >< 7) + (32fl 4) ·--- rez:olvarea prohlemei se face pe baza a termeni; <le ma i sus, al este zed ~i uniUiti ; este t nurna i directa (6 Activitate ## 1nunic;:1 ele\·Uor nivelui la care au .mate- in at \"°L J\SICit~RAl~l:':/\ TPAI,;SF'El(ULC.l _C)R cu numaratoarca, -~- 16 :34 7 :! 50G .L 78 >< 4 = 40 8 297 _, MATEMATICE 42 I I' 5 +64 de ## OBJ.ECTiVE GENERALE ALE CAPHOLUUJI 4. TEJ'ViE, EXEQClfH, INTREBARI urn18.ritc act mate;'natice ## de acti1:itate rnaternatka ce se cu elevii unui cao fise cu prohe "ev·,lw,tivr, modelele proiecta1~i ·· ~" , ~pecifice cu acum, stabilind deosebiriie. ## elev ii cu 1nclina tii ~i prefe- diferentiate ## 1. OBIECTIVE SPECIFICE ACTIVHATILOR IN AFAR.\ CLASE! ## Regimul tn sensul ca f i desfasurate cu intreaga doar cu o parte sarcinile p~ care le propune inviitfitorul 1.1. vizeaz;l: mate- ## acestor obie.ctive se vor cu gru- care dovedesc obiectu l forma de cercuri cu elevii sau a) consolidarea ~i valorificarea cuno~tintelor <lobindite in de !n catii pe teren; pot fl 1ndeosebi romilnL b) consolidarea <leprinderilor ~i abilitatilor a m!nui instrumentelc de In acest cadru, eievii vor fi deprin~i s~\ rezol ve, sa expedieze a efectua masuratori ;;i de a folosi rezultatek ob\inute ln rezolvcrea la Gazeta 1\iatematidi. cu carn.cter practic ; cercului de matemai:ica se pot c.l aplicarea ~i ilustrarea inklor elevilor, care va didactic; d) dezvoltarea cercului, va urm<lri .acestora ; \ii de a aprecia anurnite lungimi, a n1ernbru al precurn ~i ## e) cunoa~terea unor aplicatii ale in dorneniu! productiei industrial;::,, prin realizarea unor vizite la intreprinderi ; f) dezvoltarea unor trasaturi pozitive de carader prin antrenarea actiuni coledive cu sarcini matematice cooperante, ## 2. FOR.ME DE ACTIVITATE MATEMATICA ## Activitatlle realizate cu elevii tn afora clasei tivelor precizate mai sus, se pot organiza sub atingerea obiec- --- cercuri de elevi -- concursuri ;;;colare - activitati practice de masurare pe teren --- confectionare de material didadic 2. l. l. Tmn 1 ica orientaiiv<i a ccrcului ma!emalicit la clasa a IV-a - vizite ~i excursil. ;\r. Perioada ## 2.L Cercul de eJevi. Tematka orienfativa ') 3 -------··-----· Organi zm·ef: : ale;:;e:-ea lirea tenudicii, :JnbHircJ unui n.~g11i;1nH:nt J(~ Odombrl1_~ n(1iuralt: 7i ruin ejc ~: ## 1!un1ere nat11nde; """''"'~'"" J oru! nun1erclor. ()eiornhric ()n:."t1h:a 0Derf1\li~or. ::-;crlerea re1:.1\v?ff!l uHor q 1l1 rcnr.-i~t,r•u; :::,invur exerciiiu nurneric eorn;1 u;tc-re,·i d-e· ) 1 ,, ~d •pc~ baza unor exercl tii dale, (Jazete~ :'\:tatematiech ~:oletnbr!;;­ RezoivJ.ri de D.=~cen1brl ~; Ianu.arit.~. Prexentarea$1
c1•ncursului de rnaten12Uc;:i,
ip1)1t:Z~.
Carz::uri
Prez;..:nt;He·a ~i aua!i1#n rezolvifrll prupus,;e
l;i loc:Jl2 a ciJ!V~ur:;u1ui de raaten1<lticd :\lartit~ .

301
3 4
n1etod.a inersului invers.

tran~Jor.rnarea uni ..
c
de rrr8surki.
13. Pre;oc:ntarea ~i 2rwliza rezolval'ii prop use
de rnat~2:rn.at.i\:8. .!vi;;~i
rnd.ternaticA ron1fa11eascH ?~'-
rnaternaticienI rotni!nj~ Junie

2. cerc
sa ~ pQata atrage atentia asupra gr~lilor tipke ~i sa se stabileascji. modalitatile 2.5. Vlzit~lc fi ,xcursiHe cu ~op matematk
adecvate de evitare 5au ameliorare a acestora. In final, se anticipeaza ca elevii Vor Ca forme dt activi~at~. vizitel~ l_a in~repri1:_1:deri. l~a fabilti ~~.Ate!Jet:e. la:eobp.e~
simti dorinta de a lucra mai bine, de a participa la noi intreceri ~i concursuri, de a rative agricole sau statmm de ma~1m agncol~ !1 pregate~ pe copn 'i-J sensib1liZieaza
obtine re.zultate tot mai bune. · in Iegatura cu utilizarea in a~tivita~ea pr~ct1:a~ a__cuAno~tt!1telor .d~ matematici tn~·
De altfel, olimpiadele organizate si pentru eleviL claselor a IV-a, eta pa locala ~ite in ~coala, le demonstreaza neces1tatea u:vatarn ~rt mai t~mem~ce. a acestor cu~ ..
~i etapa judeteana, ofera posibilitatea confruntarl.i performantelor elevilor dotati, tinte. le da elevilor posibilitatea sa culeag~ unel~ 1Anforma~11 stahshee. def!10gra(Jce.
in cadru~ unui e~ntion mult mai larg decit eel realizabil la nivelul ~colii. agricole, economice despre activitatea desfa~urata m l<?~ahtatea _unde locwesc. . .
Sub1ectele formulate tn afara ~olii prezinta avantajul compararii cu o norma Inainte de efectuarea vizitei respective, elexii vor ft mformati asuRra scopulm e.1.
'data ~i al constatarii nivelului la care au ajuns elevii fata de performanta ceruta. asupra obiectivelor ce vor fi urmarite (cercetate), precui:n. ~i asupra d.atelor ce tr~bute
Rezultatele bune obtinute in cadrul acestor concursuri se pot constitui in factori notate sau retinute (productii zilnice sau ~unare, plam!1cate ~1 .r~altzate; nu.:nar ~e
niotivanti pentru invatarea performantiala a matematicii.
I animale cantitati de furaje repartizate ammalelor pe zt, cre~terr m greutate 1~reg1s­
trate ziinic de animalele (inere, modalitati de valorificare a produselor obtmute).
2.3. Activitafile practice .de masurare pe teren Toate aceste date vor fi utilizate apoi In orele de matemat.ica, in problemele
formulate de !nvatator sau compuse de elevi. . . . .
A • v • • '

,_ Acest tip_· de activi~ati conti:ibuie la realizarea unor obiective ale activitatilor In cadrul unor excursii se pot realiza acelea;)t ob1echve, da: v1zmd un!t~t~ ~­
m _a_favr~ clase1, cum ar f 1: consohdarea u!'lor cuno~tinte dol:itndite in clasa, formarea tuate la distante mai mari. In acest context, data fiind du~ata m.a1 I_I?.are a achv1tatu.
ab1htat1Ior manuale, dezvoltarea capacitatii de a aprecia anumite distante dezvliM- se pot realiza ~i diferite masuratori ale unor d~stante mat. ~an. am ale unor supr~­
tarea unor trasaturi pozitive de caracter. ' iete. Tot acum se poat:e face etalonarea pasulm ; se pot rea11za, de asemenea, exerCI·
•i:entru. a ~ desfa~ura
v rn
conditii adecvate obiectivelor propuse, aceste acti-
v_1tat1 trebme bme concepute ~i organizate. Irtvatatorul va preciza cu claritate obiec-
iii de apredere a unor distante.
t1vele pe care le urmar~te ~i. in functie de acestea, va stabili individual sau pe grupe
sarcmtle elevilor. 3. TEME, EXERCITll, INTREBARI
Se va asigura materialul didactic necesar (rulete, sfoara etc.) fiecarui elev sau
grup ·de elevr. Activitatea va tncepe eventual in clasii, unde elevilor li se vor p'reciza t. Elaborati tematica unui cerc de matematidi.
.scopul principal, al activitatii, cele derivate ~i sarcinile fiecaruia. 2. formulati subiecte pentru un concurs de matematica la c:tasa a IV-a. _
. Dupa efectuarea propriu-zisa a masuratorilor, activitatea se poate tncheia pe 3. Elaborati un plan de desfa;mrare a. unei ~edintc a ceret1hu de matematica al
!e.ren sau in clasa, unde elevii sau grupurile de elevi care au avut aceea~i sarcina ie1evilor clasei a IV-a.
1~1 pot confrunta sau corela rezultatele, ca parti ale unef preoeupari mai largi. . 4. StabHiti obiectivele unei activ~tati practice de ~surare pe t~n. .
Aceste activitati pot avea ~i un caracter inferdisciplinar, matematieii-~tiintele na- 5.. En11merati eel putin 20 materiale <lidactice folos1te la matema.t1d ee se pot
turii, matematica-'--istorie. Spra exemplu, matematica-biologie, daca se traseaza .confectiona cu 'elevii. . · · . . _ . .
f?rma unor r01'duri de· flori, se parceleaza lotul ~olar pentru cultivarea urior plante 6. I?recizati rolul educativ al activitatii de confectionare -a mater1alulw d1dad14'
~.1 concomitent se realizeazii ~i lucrari cu continut agricol. , de catre eleYL '
In afara de masurarea.unor lungimi (dimensiunile curtii ~olii, ale lotului ~olar,
.ale unor dadiri) se poate efectua ~i masurarea unor suprafete, folosind un metru pa-
trat confectionat din carton. Se poate astfel aprecia cit de mare este suprafata cu ma-
sura de µn ar ca submultiplu al hectarului.

1,

## Astfel deactivitaticu elevii au un rol pozitiv, a tit in stimularea interesulul pentru

matematica, cit ~i tn consolidarea unor cuno~tinte dobtndite tn clasii. Prin utilizarea
instrumentelor de masura ~i a altor instrumente (foarfeca, ciocan, cl~te) se formeaza
:t>~·se consolideazii abilitati manuale. Activitatue de confectionare a materialului di-
<lactic cpntribuie intr-o miisura foarte mare la intelegerea ~i realizarea caracterului
practical cuno~tintelor de matematidi ~i a unora dintre instrumentele specifice'acestei
discipline.
Obiectele care se pot confectiona tn cadrul activitatilor cu elevii se realizeaza
din diferite materiale ca : htrtie, carton, tabla, placaj, ~ipci, sirma. Se pot folosi ~i
<liferite d~uri Practic, putem.mentiona urmatoarele categorii de materiale ce pot fi
realizate cu elevii : figuri geometrice plane (diferite triunghiuri, paralelograme, trapeze,
cereurij, anitati de masura (metru liniar, metru patrat), calendare, cadrane de ceas
cu indicatoare· mobile, abace, ungh'iuri spu paralelograme articulate.
;2(} - Metoillea predlh'll matematicii la clasele I-:IY - ed. 2~
304
XJ

EVALUAREA RANDAMENTULUI
LI\ lVIATEMATICA

## OBIECTIVE GENERAl.E ALE CAPHOUltlll

randamentului a :n,Jten1atk:<1'"" H
Y1iiorului invi:ltator n1odal de
t\ ..
i.. ~ '- He de 1Tu1tentaticji:
u nor a <lintre veJe C(l urrneaz;i a fi cv::iluate. ln ile de

## precizarea unor barernc rninime cuno~t in\E\

la rnaternatica ;
sau de grupul de
··- conturarea unor :;;i tehnici de
$Colar la ternclor pentru acas~i la rnaten1ai:ic~i: aslm!larea unor criterii de autoevaluare a activi didadice a rulni; de 3 elabora teste cu ## for mar ea 2. REPERTORJUL Oi:HECTIVELOR flJNDAMENTALE CE URMEAZA tlnu l A fl EVALUATE LA 1'1\1\TEMAHCA de autoevaluare a te ke p:m.:mse, evaluarea !;1 ## L EVALUAREA TATELOR. A A ACTIVITAJU DJDACTICE u.n nu1n~ir tlat de l numi:lr in nurnt.'relor s1 eel ordinn1 ; ## scr1<: nu1nere natu nm!·· :307 s5 ca !cul !e iil cu trecere ordin; telor, priceperilor ~i deprinderilor ekvilor. :::int de comutativitaie si asoda· difirultaflie pe care le iniirnpin~i unii dintre ci. !irii fati:i de ~dtmare; posi hllitatea s;! inlNvin~\ !· t'.levilor necesara lor. PH'zeniam, In coniinuare, un orientatiY de pe care le poate folosi In perioada rec sau a unor asupra elevilor care nu Inirunesc conditiile sa s.esizeze CLASA l ile date ;;;i cele necunoscute; I. S;:l cunoasdi numerclc de la la 10. in ordine crcsc:doare :;i e: sa 2. S<i cunoasd1 numerde din zed ·· 100), in ordine crescatoare ~; des· cresd1toare; :3. S{i scrie: si s~i ci!eascii un num~ir forn1 at din zcci ~i unitil\i . unor probkme sau <le el : 4. Sa adun~ dou~1 numere in concentrul fl i 00, ii l recere ordin: cu cele anaiizate si rezolvate sau pe baza unor 5. S~I scad~i nu mere fn conrcntru] 0 · ! fan1 trcc:n e peste ordin. <late mun · dat, siera etc.; CLASA A II-A din imdiul !nconjuriitor '.?i denumirea celor mai simple figuri ; I. S;.i cunoasc:i m nurncre!or natnrale de la 0 Jn 100; --· sa.recunoasca, In contexte diferite, sa denum::.asca :;;i pr ind palele 2. Sa scr1c si s~i citeascii un numiir format zllri zeci :;;i geometrlc.e plane ; 3. S;\ · doua nmnere mai rnici d1:cit l for~i treccre --- sii mZ1soare 1?i sa calculeze perirnetml unor figuri plaae ; 4. S;\ sca<fa douii numere mai rnki dec!t l fin«'t in'tt•re -- sa construiasca diferite figuri geomr:trice .simple t>i sa descrie caracteristiciie 5. Sa nmoasni ta bl a imnultirii ; acestora; 6. unui nurnar nuii mic decit 00 la un nurniir rnai sa indice principalele uniUHi de masura ; rnk dedt IO, sam:lsoare ~i sa exprim;; iungim::a, latimea, volumu!, masa unor corpuri, 7: S{t cunoasUi lor; folosind unitatile de rnasura corespunzatoare; 8. Sa rezolve sa transforme unitatl de rnasura; sa foloseasca sistemul m::inetar al taril noastre : CL4SA u JI I --a - sa efeciueze masurari ale duratei; ore, minute, secunde ~i sa rezolve probleme L S{fie$i st1 citeasc~i un nt:rn~ir forn1at din r:1iL .:~t:tt·;, zeci ~,i
care le contm;
doui1 numere rnai mici t!FcH 1
In rmd corcct unitiitile d~ i!l scadii doui1 numere mai mid decit l urdin;
concrete tn rezolvari probleme cu contbittt .,,_,,.,,,,,, l noo cu un numar fn: at
-- sasUipineasca de re;mlvare a unor proh!eme
1
1 1

## unui mmiiir niai

1n care rt'stul este zernl:
3. BAR.EME ~UNIME OBUGATORH DE CUNOSflNf E, PR.lCfPERI CH 10,
DEPRINDERI LA J\\A TEi"-A TICA nmncrelor

indH in exp1t.:~ji
mai mare ).

CL4SA a IV-a
L scrie ~i sa dte;;isdl un numktr mai rnir il l 000;
2. S~i adune don;\ numne fonnate din zeci uni cu trecere
ordin:
3. din j ~i un1t i..:u trecere
308
4. 4 .2. De la ohiecHve de continut la crHerii de j)erfonnanta
zec1 ~1 uni-
r.: critcr1H~
tj, in scris 11un1ere
tabdt~1

## scrie ;_;,i s~i cite.asca u

de zero;
Obi t·d'. v ni Critedi 00

au la 1na!~i doua 2

## aH ns dac{i devl! ren~e.sc :

9. Sa u:rni u Elc\:ii ~8
(·0~1:,ct tcxtul lacurrnr de
10. rezol ve cu dou;:'i 01 : Sa-~:

coreci eel 90
4. UN J\10DEL OPERAlWNAL DE EVALUARE:
;:,i5-ternui poz1 ti'-~it1al
CAPl'fOLUL ,,RECAt;>ITULAREi\ SI COMPLETAREA CllNOSTINTELOR eort_ ct ct-1 put!n 85 din
()~" rneioiJa 1

(CLAS/\ A IV-A)

## 4.1. E!emente de continut care 1:i,1 au

;.icdn~: nurnf1r de
o,· uti ti zezc.' regnL.1 peutr1_~ curn pdL:ffea
~~a corect
a dona nunH:re notur~i!e forn~ate din

a tlonii nurnere nnturale itenn;J L;
0 7 · s~i¥)i arnintea~/i alf;oritrnul a ~~1 t"1ri:;_'ineze cori?ci ce! 80% din
tioua natural\~
t\.\. sa cxprin1\. prin prcprH tu\':ffte pru., te.:;.tul 1acunar din
i!emul l"
-~ ::,iJ. :;u.hJiniE'.Z'~

cul 000

verific2irt:.a rt::ztt;tat.~kA·
l:-HD.i1ue;.L~cil tah~a in!fH~l\irli
4.3. Constructia ~i aplkar.ea itemHor evaluativi
0 Evaluaiea prin iterni esle un ad de creatie, dar Jui este data de programa
tn vigoare. Pentru uipltolul nnaiizai de noi, itemii se dupa cmn

01 7 ; di utilizeze regulOi p("nfrn afl;;irca sil i:fedneze cor~ct rel puf]n 80 % din l 1 • In sistemul cite trei ordine L ....... , ........ , ..... "'.)
cHu!ui ~i rcs!ului in cazul a unHatilor, a a rnilioanelor
rului md!i mic dedt l 0 ~a verifice
I~ Strie cu In drep tu! fieciirui nurn~ir, cum se ci
() 1$sa tr•u1sfere In sitU<Jt}a inrru;1tirii$i ·- ,,i'j
impilr\irli mdoda de r<'zolvare a pro- ceru!e 1n !~ 1 :.?:34 9Gl
blr-melor simple 760 801
OH: sa stahilt.ascll rndodele de ailare 4 ;321 2 109
cored text u ! lacmrnr
unui tcrmen (factor) nKi.mo<nit ~) 210 5 067
6 500 7 006
02~ : sa aplice procedeele de aflare a mmi 8 070 9 ouo
termen (factor) nernno.scut 2:3 450
l2 ~145
0 21 : sa distinga par!iculariUi\i'e ecuatiei -- 75 6 ~ din elevi sa fie ~H 05u 40 506
date 5() 006 654 :321
02ll: sil rectmoasd opera!iile de cC("l«si ~-a n···cunn~sca 706 050 871) OOG
or din dintr-un exerci \iu Hlril par:.m- ordin intr~un cxErcitiu dat f10U 087 700
teze 700 006 l 000 000
Oc.;,'11: sit aplice prncedeul de lunu :;1tr-1m Serie numai cu c1frc ficr<.re numerele indicate:
exerci ll u fiiril p;iranteze sutc treizeci tiei lnii u
024: sa ap!ice prncedt•ul de intr-un cinci sute ~<hl' . tre;zeci z,i cinci
exen:itiu cu panmteze trei rnii patru zeci rnii ~ase sute
rnii opL:eci nou{t rnii ~ase sute cinci
:..3 effchH"'Ze eel
~aptezeci rnii
cuielor intr~un eXercitJu d.:.1t (.f3r2 s~HJ citii iten;ului l:vi n11i snte
cu panmteze)
i)a'tru sut~: :r1ii cincizecl si sase sute rnii cinci sute ~ast: zeci
026: sa organizeze intr-\1!1 ~ir cresdtor s3 rezoivt teS:tul sute cinci rnli ini cinci :'Ute
n1ai rnnH.e nun1ere naturaJe sute mii ind Lin inilion
,,a efc-ctu;< : I1 ·
aduncfft'a ii doafi nnmere t12tu:2le R
{.

## s.i::rise rn cite ~ cifre;

scidtder€"a a dot:r~i nunH:re rwturale 4b 676.
cu c.~He 4 ci fre ;
nurn{;r natural 16 : Sa
fi 9 12 :145 E16 789 -
8 :sus 23 45G 987 654
•Xi"' -
unui n1nnilr nat~Jral 48 17 ;)1)8 ,,,.,._,}{

## scris cu 4 cifre~ Ja un nunu1r nntu~ 12C l U2'3 -_c 9"d

red. 1uai n1ic decH 10
sa un tnmcn 90 2U l 020 --- :34fi
nccunoscut ~~o -- ,, 12::5 12
sli opera traducer} <-!e unor 12 9 _-
expre;:,ii cc conduc la diierite operatli 43 -- 12
; - A cornub
19.
sf! t~fectua exe~ci{ii care CtJn\iB
r;entru c<1 :-e termrnii.
rnai lnuiie oper~ti i
_,!\ asocia a<lunarca este
1wntru ci:i St" termeniL
Daca adun~~nn U la un nurn<lr, rczultatul este - -

3l
I," : ,_..,,~,,.,.,,,"', cu o Hnie
pe ce con<luc la lntr-o cu
a) s!nt . . . Sil
b) are ~i mai . Sii se afle x
c) are . . . ~i da . . . . .,.. x o;c· 600 4· x .•• 3G8
d) • ~1 mai vm .:r 12a 789 x::) .-.1 t
0

## e) cu . . . ... mai pu 806 ·- X "'"" F}4:5 684. x •. 9

f) ori mai mult : '.::la se x dadi :
g) cu . . . . . . .mai mull . Cakukaza , 1 2::M ~-·· 45 678 ·· · 9 876; :32 i ·.-~ 8 · 2 •._ .
h) . ori mai
i) ; :3 l 52 :
. totalul .. 8 ;· 6 < 9 '.,. : 2.3-1 -· 406 : 2 , 4:lG: 436 '.- '.H4
Iw. numarul mai mare cu
11 j : mai mic cu ,')<!;)
I,:: : Compuue :;;i rezolV<i dte o
I, 3 : Proha

2p,2)
l, 4 : Proba se facr: 4 298
~ . ~ .. Su s<:: afle
I 15 : Calculeaza : 468 l:3 ;;i 52c1 X ,-, 8()() x· 7 ::_~--- 154
I : 12 ... 6789 :;i x - 12:3 ,,, :Hti 81 : x 9
654 210 x:4c l(H)
Ii 7 : Jnnmltirea esie comutativi1: .1 '1 ••...
Inrnul tirea asociativa : (2 >: ~5) / 4 =o dC:i 276,
Daca imm1Him un numar ci1 1 . . . . . a) mai mic cu 99
num{trul de al bl mai mare di2' 2 ori
. cu mai 1J1are el mai mic de 6 ori decit numarul
dl nrni mare cu l 986 num~Jru! dat.
mai rnic decl t
. cu mic
ori rnai mare

## :12: 8 - 25.l: 8 VER!

42. 5 n. FORM.E, Mf:.TODE TEHNICI DE
90:3: 7 ·~ 40(} ~ 3 :::::~ LA
;369: a ·.o : 9 "" A R.EZULTATELOR
942: ·{ 126; 6 07CC

i;:orectitudinea
;), l. Lucrarile scrise
~Ie pe
cored:
: 4 '"' IOO rest 4;-l~):7 ~~~= 61 re~t 8
728: s ....
91 !44: 9 lfi rest 0
6J2·6 olJ
4, '6.

n
mu!tor

ar

3 5
5.2. Verifkarea/examinarea orala
.Metoda de evaluare, exarninarea oraia poate fi In
momente aie lectiei ill per!_11ite aprederea partidparii elevilor, precu.m
calitaka acestei participari la lectie. ln cadrul acestei metode de examinare,
s1nt pu~i In situatia a reproduce deilnitii. proprietati, de a efectua exerd
cu diferite grade de dificultatf.>, a rezolva ~i compune probieme, verbaliz!nd, ex~
primind intr·un lirnbaj rnatematic corect ~i coerent judeca\ile facute. Nu necesar
ca toate examinarile oraie sa fie sanctionate prin note, la sflr$itul lectiei. poate pastra o evidenta a rezultatelor examiniirii orale zilnice ale elevilor, ce se fransforma, o sau de dmic1 ori pe trimestru, In note ce oglimlesc activitaiea elf- .. vilor in lectii. Avantajele utilizarii accstui procedeu s1nt : --- se miqoreaza actiunea fadorilor a!eatori re pot s~i intr-o lec\ie ~r nutenntic'~ te care perturba corecta evaluare fina!il ; implicate 1n actut -- este teama elevului ca va ohtine o nota nesatisfacatoare, <Kestei activitiiti. tnc.it erorile pe care le face nu mai streseaza ailt de rrmlt ;;i sint mai nuantat pretate, oferind asifel posibilitatea de a ii !nliiturate la timp, inainte de a se fica; :).4. Aprederea rezultatelor ohpnute de elevi in acti vitatea. din afara clasei --- e-;te stirnulata partlciparea e1evilor la ledie, de a riispunde solicit;i .. sau }colii rilor invatafornlui pe 1ntreg parcursul adivitatii ; Avem in vcdere rezuHatele particlparli elevilor ia cercul de matematica sau la _..., se evidentiaza dinamka fiedtrui elev. d progresde rea!izate 'l:-X>ncursuri!e :;;colare matenntica, de sa intregeascii adivitatii ~i individuatiz.arii) ~ ·\~esfiHurate de fiecare elev. 1\iai nmlt decH atlt, tnvatatorul informatii pre- ·-· se dirninueazli actiunea factorului personal al precum ~i t1oase pcntru proiedarea viitoarelor de !nvatare, pe inia diferentierii si aparitia cunoscute. individua}iza.ri_i a:::tivit;Wi, atlt in cee:a ce 1nto:::m'.rea unor programe de recu" cit !?! mtroducerea ur10r elem:nte d~ pentru elevii cu ritm d lucru. Temele pentru acasa ## 5.5. Examinarea asist~ta de calculator Rea1izata ·cu ajutorul unor ce permlt un cont a ::t mai .at.est mijlo:: fad\i teazi u n m1i tem~inic tehnica va fl la tice·; ## sli cult iv{~ ~i de auto.control ; sa educe ln cievi vointa devcni r~a nnur valoroase penhu ## ealizeze in cd irntin 3 mo:nen(e. 6. AUTOEVALUAREA ACTIVlTATH INVAJATORULUI in ii :;;i reientiei con· Actul de evatuare hebuie sl1 condi.:ca §i la un proces tatii ac{iun.:: ce atii obtinerea cind sc stabil locul :;; s11orit al elevilor. cit$i pfarfec\ionarea conduitei didactice a !nti~
tiile dob1ndiie prin reznltatelor obtinute la care se asociazi'i ob:::.et~ presupune %i urmarirea sbtematid1 a
vatiile curente procesului de siau la baza masurilor de devii clasei pe care o conduce. Aceaslil activil ate
rative ce urmeaza a fi Analiza inde ~i a:mpra analize\ compor
autocritica a adiviH1iii lmatatorului. al activitatii n:alizarea unei le~:aturi
· reprezinta, mai important al clasa a V-a colectivul de elev\.
sa!e pro!esiona!e. uti.le pentru

L!l ui !t:aternatic ~ 1a
ib:ii.:a corecte
t rcbuie sii cnndudi la '.-r1odi
care trt::buie s~1 utHi:zeze
a) acccntucre ri c2T<1cterului fcJrn:ati\l

318
B!Bl.IOGRAF!E SELECTiVA

## I.. Aron, E.D.P.,

2. ll r on., L, Aritmetica pentru in:1iit.riln'n
3. Bell, Rogers, J., ualu,rn" :;£
§i dezuoltarii acestor crmceple la E.D.P., Bucure~ti, 1981.
4. Br u n er, J. S,, Pentru o teorie a instruirii l970.
5. Ce r g hi t, L, Ne a q u, L, A1elolologi,a in ui,aaL:uc.a. Sirdeze de pedagogie
mntemporanii, vol. I!, E.D.P., Bucure;;li, 1982.
{i. Die a es, Z. P., On :.tudiu experimental a>upra invdtarii m.dem.:.uicii E.D.P., Bucure~ti,
!973.
7. Ga g !l e, ;\t, B r i g gs, L. S., Prin.cipii de E.D.P., Bucure~li,
8. If ti mi G h., Jacuri logice pentru pre:jeolari <;i ~colari mid, B"enre<•; l97G
9. Ion, D. N i t a, C., E!ernerde de ariftntJtlcii cu aplicafii in tehnici caJ~1'd: Edttu~a Tehaic;i,
Bucure?ti. 1978.
IQ. * " "' fnvii{dminlul matemati.c in lum'!a cantemporanJi. Caiete de Pedagng;e moderna, 3, E.D.P.,
Bucure~ti, 197 i,
l L J n g a, L, lnspecfia !fCOlarli. Part ea a lI-a, in co!ahorare cu L, E.D.P,
1984.
i2. * * * Barernele minime de cww$finfe 'ji deprinderi la Lim'Ja. romdna §l Maiematicd penfru ciasde !-IV. Aprobate cu nr. 39898/1982. Anexa la Programel<; pentru c!a;;e!e I-IV,, E.D.P., Bucur~ti, 198!. * R.ecom.andari meto&ce priaind organizarea procesului de !rwafaminl .'fl can tin uiului ,urogramelor pentru dasele 1-1 V, In condifii.e actioitafii simidtane, Bucme~ti, 1987. insfru,:tiv-erlu.cati:Je in , aprobata de ME I cu nr. Br! n z e i, D., Funda:nentele aritm.i!ticii R.S.R.., !983. Hi; N as t as e s N i I a, C., V r a c u, C., Aritme.tt:ca 1965. H. 0 pre:><: l8 Po! a, ·W. Pop 20. p p .2.L 22. cadre!ur ,23~ f~ u$ u,
24. Rusu,

## Meniu subsol

### Obține aplicațiile noastre gratuite

Drepturi de autor © 2023 Scribd Inc.
Drepturi de autor © 2023 Scribd Inc.

## Meniu subsol

### Obține aplicațiile noastre gratuite

Drepturi de autor © 2023 Scribd Inc.
Drepturi de autor © 2023 Scribd Inc.