EDUCA'flEI !NVA'fAM!

NTULUI

. GHEOHGHE IHSC/\LU . MULUL no~u

. IIOIUA RADU . MAGDALENA UOMAN
. YIUGIL TAGIRf A Institutm· GHEORGHE ZAFIU

METODICA
PREDARII
MATEMATICII
LA CLASELE I -IV
manual pentru llceele pedagogfce,
dasele XI-XU

Ef>ITURA DIDACilCA ~I PtDAGOulCi\

ISIJCURE~ITI. 19~8
 C PRIKS
Lucrarl)ll a fost e1aborat,1 tn :111Ul 1'.li)8 rH' tJaza }il 0gra:1!(·\
0

aprobate de !viinlsterul :-1 Invi'i:tinD]ntu:ui.

7
I. PROBLEME GENERAU.: AU: PREDARll-INV ATAlW MATEMATICll IN CICLUt
PRl~\AR . . . . . . . . U
La rea1izarea lucn'lrii .::1u mai colaborat .
Leet. univ. rlr. N. OPHESCU 2. Bazde metodice ;,Je J3
Prof. LEONTlNA 14
Prof. N. GHINDEANU 4. Obiedivele cl2~elc l ·· IV 19
Prof. GJL 1\!ARINACHE 5. Specificul forrnltri: notinnil{Jr matern;d1ce fn prin1Dr 22
6. Strategia dida~~Uc;~ ~i dirnensivnc-;1 fonnatlvii a pr::diirii-lnv8 Z7
1~ Ele1nerite oricntative i:1 proiectarea 1iJacti:.1 35

IL FORMAREA CONCEPTULU! DE ;.wMAR NATURAL PROBLfME METOOIU:'. 40

Refe:renti : Leet. univ. cir. !t ObiecHve gener2le ah~ cnpiio1u1ui
GHEORGBE CO.TOCAHU !. de nwniir n;ilurn!
2. Si~teme de mnnerajle

TvlAH.IANA GHEOHGHE
'i\._f. I\ !{I_·\ 'l\t) I ! ~.ESC~TJ mitural f;6
5. Prnblen1c
6. Model de .t1cUvib:th:, dhiacticiL G9
7. Tntreh:frt.

lll. METODE DE PREDARE-INVATARf: A OPERATllWR 11'1 MU!,TH\H:A. NUM.E!U:LOR

NATURALE 74
(t t)bie:;:tiv¢: generali-: iohdn~ 74
L Fonnarea de oper.:1ti1':~
Redactori : Prof, ELEi.)~'<)l< ,\ DI< ,t._Gl-t L'\ 2. Proh1erne sped ill:(~ la lO
\i).LENTlN RADL 3~ ProLie1.np s1H:tif1c(; naturale cnprinse
Tehnowfactor: VJCTORI:\ Gt!I1'1l'3 lnhe 0 ~i 20 ..
4~ Prohlcrne

;i1ltmiirii
~executaJ l . '" urdin . . . 102
$tl", Mihrii VitcaznJ £. aduni'irii
~,d. l!'!l{I t!f>cH l 000 . 105
1.. a operatHJor de lnrr1ultire ~i nurnereior na~
!urnlc 106
8. Formarea 12!
9.
 ;\:\t.xie1e de act'.vl{a{\! didactlc3. rnetudicil .. IX. PR.OU.LL'ttE·SPECff!CE PREDAIW ~I lNVATARU MATf.t\\ATICll IN COND!l'flLE
287
i l. l ntreh~irl, JNVATAl\\lNTULUi SIJ\\ULTAN

L:it L Baze
134 2.
0. Gbiedive
3. l\1odei de activlh~te didHttic3.
C tv\Usnr;;re, 134 298
136
·t Ten1e~ z_:xerdtil, inireht::ri
2, Particularit.fiti ale
;1.No\iunea de volurri. lJnit~Hl !37 X. SlSTE\\UL ACIIVIT Al!LOR MATE.MATICE IN .HARA CLASE! 299
Notiunt:a de vaio£1r12, lJnit3ti de ndisur3 a vcdorii !39 299
5_ lJai Ultjk• de ;n3$urfi a tin1puitd m
~42
1. OhlecJive
de de rnd~urB
145 2. Formt-~ <le
7 1\lodde de activiiate didactic~-i. 305
ExeroeHii. fotreb:ir< 1h<)
•J~

C.iiJ. XL EVAUJAREA R·\NDAJ\\I:NTULUI ~COLAR LA M:.,TEMATJCA

lS4
(). Obledive · · · · · · ·
!54 ;, :ictiviUi\ii didadice . .
i"J. obie~-:t~velor tundanH:·;1ta1e ce unlH;az2 a fi eva1uate )3 n1atern.t4hcH: 307
".
ar1\~ la matenw!ica 308
3~
mclice t:u e1e . , i:37 4. Un model
3. fnnnularea ohlccti,:dor ienn~nale 173 am
4. Mmfoie d,; adivitate didadicii. rnetodice 175 5. Form".
S. 177 315
la ~nalernatid~
3i8
ti. Autoeva1u:Hea acti ~-/i tiitl ~
VL PREDAREA ~l INVATAREA ELEA-1ENIELOR DE GEOM:ETR.!E 179
179
geurnetrie~ . . . . . . . !79
geornclrle~ . . ~ . . . ~ !Sl
clernenb.;!or de g<:-ntnetrie l85
s:~~on1etrh:. i89
5, ~lodeie d;:~ ~1c·tl v1 iat,~ i rnrtozHce , HH
6. rntreh;iri. 193

VIL BAZE.LE PSIHOPEDAGOGICE ~I M:ETODOLOGICE Al.£ REZOl.YAIW PRO·

8LfMELOR . , . . . . . . . . . i95
195
195
t98
203
,1., ~e1~0h-'Brt':a 2(}'.;1
5. Me!uda ~intetil::ci :;;i metoda 1malitidL p:ractic3 262
fi~ O~rners n1f:1trdie -in rezo!van·a 1utt~! con 1*n.t.;t:;: 264
1~ CuUivan;,a crcAt~vii<itJi <:ieviior iu 269
8. 27i

vm. JOCURlLE OlOACIICE MATEMATICE . 272

272
272
275
277
281
285
 NTE

a mate:naticii desiinat
pedagogice. Continutu1 lui refleda,
i1watarnlntului matematic rno<lern care
din ce in cc mai mu! t In uumeroasele sectoare ale adivila\ii u mane.
conirolul efectelor invatamtntului matematic asupra
profund, dicient ;;;i original ocupa astazi un Joe prio-
programe <le inovare ~i modernizare 1n sfera
dar mai ales a romane~ti contemporane.
de ci1tre tnvatatori a materialului ce se preda
cu de a perfect i deile mate-
HBtice ;;;1 a le l a niveJul prev~izut de programele ~i rnanualele
continuii a demersu-
~l se trnnsfera
psilwpedagogiei modeme.
din in vat~imlntul

r>~ a;,::casl fi n ie
'3nurn.·~ de~

t calitalea rrmrid
in cone >dune cu

ca firnd va!ablle .)i

i 9'!1,
 incepatoare rm se poate realiza dedt cu mt rolul de·
la nivelul culturii moderne, pe care vrem sii o
matid a la nirelul rnoderne." Capitolul l !,
decurg prngrama ;;;i noul m.irmal de
mentelor de continut, Utrgind orizontul
din exerci Hilor -?i
didactic rnatcrnatic. 'lipologiile propuse, annlizele ::;;i
Cnpitolul I are, In principal, o valoare de sensibilizare a eiev!lor viitori
'
stimulatoare pen1ru "·n~nc>r+.,,1°entul11i
'r, c.u • cr.,,.,>;v
•• ~"'" · al elevl!or \'iilori !nva-
la problematica psiho-pedagogiei nwternatic\i. Cd ·

D1)rninantele :-,int date de caracterul Tui

opera tionali zar ea
piexltate<: strategiilor precum rii matematicii in
vazut proiediirii acestora in plan micro- ~i macrodi<ladic. care impun o practica educational~i dominah\ de o proiectare
Capitolul l f introduce avind drept mtmiiml natural in inJeoendente cu munca grup.
cu diferite proprieta\ile nmnerelor naturale :;;i de meto- Capitolul X ~ste destinat mafematice in
do!ogia fiind 1ns0tite de prnbJernelor oferind o imagine clar~i asupra obiect!velor ~i
dele matematica practicate in de preocupan. ..
Capifolul l l I proptme o ~ · . "trl 1i.1 Y/ +rat"··iz:;; problematica
capt,, "L , ' · ' ·""' .
scolar la 1na1e:mm1ca.
•

simcfurile mif- tui capitol este una apiicativa, modelatoare, repert(~riul

mefidi consttuite pe
sint continut-metode-rezultate fiind reHectat intr-un
nu numai ca strict 1natemal ci ;:;i logice, finalitatea !or fiind
1nt11nirea dinfre optimizarea <le formoire a l\!leprinderilor genera!izare. . .
oral ~i In :;,i abilitatea de a rezolva ;:;i compune Cu priuire la uiilizarea manualului consider!tm ca putem trei rnoda~
litati principale.
Capitolul )i unitf2·
Prima dintrc ele vizeaza studiul aprofundat al unor
Jifor aces tor mai
necesare preg~rtirii ca 1nvatator =?i om de cultur~i.
pe
Avem in vedere solida forma\ie matematid. ce va
pasul ell <lezvoltarea ;_;i evolutia
 CAPITOLUL I

PROBLEME GENERALE
ALE PREDARII-INVATARU MATEI\'IATICII
IN CICLUL PRlMAR

matematicii.
Asifi.·urind · · planuri si a
L CONCEPTH SI EXPERJENTE CU PR.IVIRE
p aceswr tre1 LA PREDAREA-INVATAREA 1"\/\TEMATICH IN CICLUL PRIMAR
!a crear('1! 1n r!ndu! ·-
lnvalamintului, pentru racor-
,.rnetodic"
destinate ridic<irii caliU1\ii invata-
ra (ionarnc:nt, pri 11 '

prop use a unor concepte de mare genera-

care au participat la
onorata intr·un mod
director a djuncl

sau !TtentaL

11
 complexe.
trei tipuri : jocurilc manipulative,
cu obiecte concrete ;;i urmaresc explorarea de
:;;i constrnirii de categorii ; jocurile repre-
in care manipulate reprezinHi altceva declt ceea ce sint :;;i urma-
inlature ,.blocajul perceptual"; jocurifr cu rcguli, In care manipularile
!imitate 1ntroducerea unor norrne de joc care serve:sc la operarea cu aceste

Experientek in tara noastra de o serie de cerceU:itori au comius la contu-

i·area unui sistem de predare-i'nvatare moderna a rnatematicii in ciclu1 primar, care
aut de particulariUiiile logice ale :;;tiintei matematidi, cit ::.;i de particula-
psiho!ogice actul im'a tifrii la virsta :;wolara rnlcii.

2. BAZELE METODICE ALE PREDARH-INVATARH MATEMATICII.

OBIECT SI IMPORTANTA
sau ,.didacticile speciale" slnt discipline ce apartin sistemului :;,Uin-
avind ca obied siudierea ;?i descoperin;a legitatilor care guverneaza
th.• prcdare-1nvti.tare :;;i evaluare al unei anumile discipline ;;colare. Daca
generaia sau teoria generala a proce:,ului de lnvatamlnt sludiaza structtira,
hmctiile sub,'iistemului ,,proces <\e 1nviltamint" In ansamblu1 sfat, .,didac-
. ,,didactica specialitatii" sau ,,metodica disdplinei" are ca domeniu
~i educatia ce se rea\izeaza prin predarea-invatarea-evaluarea unui singur
lnvatamint sau grup de discipline.
condi\iik conternporane, dezvoltarea ~tiin\el tdmkli in ritm raj)id
;;i la o conexmne mai !arga a pe<fago:,;;;iei cu discipline de
.)i dife·
la meca-

invii-
pe care le-au 1n
viziune sistemici.l ?i au prnpns soluiii de ameliorarc a tooriei ac·
a conducerii ;,;tiintifice condi·
in care continutul tnviltarn1ntului !?istrategiile <lidadice se proiedeazii in lumina
iar rezultatele se cu ,,instm1i1ente tot rnai ela·
In care predarea-lnva\area devine o adivitate
~tilntifidi z;i eficientiL termenul de
metode pt:: care le folose~te 1m<l.\atom1 in pro·
mai depii~it. Se impune tot mai mu1t tennemd de
In tntelesul de strndudi ~tiintifica, fiormaHva Jm>S·
cunoa'}tere intr-un domeniu anumit,
 b1eiodologia predarii-'inv{it~irii
sele cunoa:;,terii dirijate a particularitiitilor
ale pariicnlaritiifjJor psihologice ~i ale
tivational-aiitudlnale, precvm ;;i ale modu!ui
in activi complexii de instruire ~i
primar. Pe cimoa~terii ce!or doi
mdo(lica predlirii-!nrxifdrii matemalicii iu1tu1."'"'i.uu
confinuturile, strategiil.e didactice,
de activitaie §i de organizare a elevilor,
progrpsului :;colar, bazele culth0rii unor
maiematicii. propune, totodaUi, st1
norme ,;;i rnode!e posibi!e de lucrn, i;are sli aiternal teoretico-metodologke,
matlc in cidul primar. optirnizarea fnvatarn!nlului mak-
Invatfnd sa prniec:teze de lectil ~i sa toate
de reaiizare a unei lectii (aciivitate) !n lurnina unor cl are ~i s;;i evaJueze rezul-
tatele, progresele elevllor prin raportarea la aceste obiective, invaiiitoruJ nu va fi un
care aplici:i ,,retete" d un investigator care '"'"'·u•a1....
fenomenele, apiid cu competenfa in
contimm

a CARACTERUL SISTEMIC At PREDARH-iNVATARn .1\'lATEi\1ATiCH zecirna\e.

narea ~i
:u. Organizarea predarii-lnvafarii din c1a-;a intii, elevii . .. ,
ii ?i subrnuliiplll ior, ..
imisurnrea ti
a IV-a se invatii notiuni de
tn11wz,

pun cm

ln

15
 CO!\CEPTUALA A STllDIATR 1N CU\St::LE J- rv

~l concepte CLAS!\
ll Ill
0 2 l ~ -- --~-------
4

rwtural O·· lOO !00-- l 000 I 000-· l 000 000 mai m:ari 1focH 000 (liJO:
m;ti de ;
zec:lmalil ,_ ee-<ile; c"mp:irnre-:.i lor;
1n N zcdmi, , miimi
admrnn'a j filril tree en~ en trecere faril. 'Ii ru trecNe fiiira eu trecere pr::.te
ordin ordin
flid1 trei::cre
ordin
scad er ea
tabla fnrnul ii ri i
. "
Hlra trecere po;,\ l.Jtle;
lni lO
mic dedl JO
Ji <;;; l 000, I toate cw.rnrih, po:>iblle
JD, re,.tul

la I0,
l 000 a mmH:ft'i()r r11:1lt1r:.ile
i JC'U
termirwtc cu z.:rouri
m:l1.man:;1
i c:1rt~ Hu llll·
xnitor
sc-ildrrea
i ('.\\ ?'.f~eln1ale "
adnnareu
sr:1d<;r'<'il tm1le c:azmi ie

\V
Ut1ei i Z(~·
I l ~i;l@

..,,
!,{'!
rea und frnctli ze·
t!'. ci mni e rn iO, !00. ! 000
"'"'
-,~
'~
intuitiva, t:<mstrucJie, notare. ne.· 1 m:iliime de ncli·
"'"'·
~
trasare a douil mi ta la
;J
~ nG!are,
::?
Zl
~
~ ··- segmentul <le
.,. notare; mil~mare:
i') narNI 5i ;;dlderea a douii
~ -· linia frint~ idenlificarc; segmente:
";.- not are,
';" care
L
"~ - linia cmba
cla:...iflc.are
CJ
~~

~
""

ft'C:tpiit:bre

cu:>,J'1'.(;t(:r~ int uJ
ln1 uri
tme
definWe, construc\ie, no·
tare, proprietatea laturilor
 4. OBlECHVELE PREDARH-H'llVATARH MATEJ\'\ATICH
:;;· 0
h
'-<
c; LA CLASELE I- IV
u E
.;.-··

~:J
t obiediv
C.l. 4. 1. Conceptul
...,._;: {'.)

f: r:
:....· Q,, "-'
.;;J
() (_)
__,
"'-.
"'g

6 ;:; "'0
'°
.!±::
E ~
"D
:;j CJ

~~
,-~
..
]'""" :·~-.::'.· .,..... ~
·c E _ .. ':;: E
l3S <:; ,_
0'""
\;;}

~ ~ ·~0
·- '·
'1_) [;_,
"'
2u, E
~ f,- c; !:'.
.;_; m ~
~~
~ J::
·"...! ~--
..."' E"'
f'C
s
::l

""
-c
h
:::J
u
-C.'
~
~
,,__.. "'
;/;

~. ~
3£

* Taxonemi;.1 (se !}i termenu! bixinomie)

.f~
»::lasiflcarea
(.' ::.-:. ;.<J
., ~

E ~; E
 . prodLtse sau, :,rms,
elevii la tncheierea urmi proces cl,;: 1ntre
a velor.

car~:.
cer c1ino:>cutt>;
a utHiza
• a cunoa:;;le
de con1unicare $1
• 0
sis-

• a stabili a!goritmi; a

• fma!i.di :

canisme, izomorfism-: :;;i sirndril ; a analirn ; a con-

stata nccesitatea unei
necesitatea unei dovezi sau a unui
• a face comparatii ; a
prevedea, a aprecia, a
tem de sirnbo!uri ;
• sinte:::d. a specifica ~i a genei;aliza ; a emite
mula {cornpune)
problema dupa un
• a aprecia raspunsuri!e; a
acestora : a evalua procedeui
solutie; a inlui ;a
anumite criler:L
·1.a. Corelatla $i continuitatea obiedivelor
cklurile primar :,i gimnazial
complementare ; a constata
coutrar ;
~i a de cakul.
5i a decant a; a
un nou sis-
<::) J'gnnarea deprind.erilor. calcu( A{'.casUi categoric presupune nu numai cu-
noa:;;tert-a ''foliniCiior ''(J(;'-(:ak;uf explicarea principiilor care la baza Jor' ci
!ndeosebi, iormarea algoritrnHor $i a secventelor algoriimice, astiel 1ncit eie sa
a for- tuie insirumente de lucru pentru elevi in invatarea rnaternaticii. Cum f unctia instru-
a !nvi:itamintu1ui primar este prioritara, obiediveie privind formarea
derilor ~i abiliUitilor, impreuna cu cele destinate formarii comportamentuiui
~i de calcul, acopcril cea rnai mare parte dinrepertoriul cognitiv-operational al
gradul de coreditudine a
a la o
· d) ,eij1~icarca. Aceasta reprezinta ·categoria de obiedive care vizcaza
capacitiifii (:T(tv111Ui de a da functiomllitate cuno~tintelor dobfnt.lite. de a le utiliza
atH in pradica cit $11n situatii concrde Ea
o ~1 sisterrmlui rnno~tin\dor asimilnte
cu acesiea (ratlonamente,
matematk in in rezohr;u-ea prnpriu-zisa de sarcini cu
ve se

pe b:tza

opcrntionalizare se in evaluaUv, ad\\.:;]

reu~iti:'i devilor, ni\·dnl de µerformanta a-;;teptaL
fo literntura
actional-mentale
tant
l.

gnoza
ton!I ... etc.
20
21
 matema·

5.2 Baza nothmi!or matematke

;). SPECIFICUL fORl\tAlUI NOTWNILOR MATE;\\AllCE

ClCLlJL PRlMAR

I. Relatia de tntre

tranzdiv~

, di:•conscrvare (a canlil~:
sub iornrn
 ,...... prezents rat]onamentu Jui
consecinte. aceea, ui.noscute rnai inlll In fH:
tm i ;,;Je i.
Spreclasaa ·a 10,liani) ,evi.ir-n
lizat, ,,manifcstari ale stadiului JlreforrnaL sirnultan cu ~oar el
intelectuale situate la concrete".
Esie de di
Caraderi acestui stat!in g:ener('aza c!aseior l ·····IV, la t
pe strategii alternative ~i
nn·a rnai li1 ziu <1 teoria
Jn aces! sens, prioritate va avea nu atit strict delimiiat fn care se nu exersarea la claseie l
e!e~i.i din pund de vederc al virstei, cit, 1nal ale~, 1on<I tari a int
~itatilor mtelec;ualc ak a;~~stor.a. Aceasta nu . . cum afirmli "pecial~~tii IJ. mullfi exactiiate
get, .J. Brune,, P. I. (1a1penn. D. P. Au.sube! etc.l. n tuart' exactii m
n!ci a .,s<'lrl" ifJ pre<lare·invi.itarc cu rnult pe.ste ')Osihlli l<:' notiunii de
natural ~; ca baz~1 a operatiilor cu naturnle,'este
~ili~n~a. psihologii ~i_r:e<lagogii (de u,' I. Hadu, 1986, X Opresrn. 1985 consiituit din truse rile lo~dce ale lui Z. P. Dif'rtes, rnultlrni!or ,,Logi
ieg1tahle constructwi psihogendice sa cunoscu iar fonnarea noilor ;:;1
Datorit5 foptului ca atributu! (caraderistica) care .'e constituie multimile i:u
~reratii mintale s~i p:mwasdi de la modele concrete. Lectura perceptivi:t este 0 H:~: figuri geometrice sa11 trusei ,,Logi II" este detcrminat (form{i,
iltate pentru .constrmrea conceptelor ~i pentm formarea oncrativiLi rnarime, grosime), se pot cu ace.•sta in mod riguros mate·
:.:;;a cum .nevoia_.de exterio~izare sub forma unor actilmi materiale s:m matic. De aceea, putem aprecia ca acesta reprezinti.i rnaterialul didactic concret cu
tie cu obiecie, lie cu substitute ale acestora (modele. scheme bile, jetomw cea mai bogaia lndlrci:itura logicii, cu valentele celc rnai mari in a-i ajuia pe copii s;'i
etc.) reprczinUi baza realI1 a ma1.eri~1lizarii actuJuj iP. I. 1970). inteieaga, cu zie :;;i sigurant~l. rclatiile dintre rnuJtimi, operatiile cu rnuitimi.
. To~te acestC'a .ne conduc la ideea ca glndirea lngic{i la cla'iele mici nu se Jn operarea cu pie,;ele jornrilor logice, copiii se foade aproape de operarea
poat~ dispensa de rntuitie, de operatiile concrete cu rnulfirni obiede. cu siruduri Dt aceea, ,,comenzile'' (instructiuni!e} Jnvf.iti:ltornlui trebuie s.a lase
. h~a~nte a se apl i~;1 proi:ozHi ilor, enunturile \er bale, iogica notional<:'\ .se orga- nw1 mult Joe pentru independenja, ini\iativa ~i inventivitaica ropilului {de
mzeaza :n planul actmmlor ob1ectualc\ al opcratii!or concrei(•. aceea, proceml de .,ion:wti o rnultime piese de aceea~i culoare, sau accea::;i sau aceea5i cu-
predare-mvatare a matcmaticii In clasf'le J · IV trebuie sa !nsemnt> mai intii - loan~ :-;.i furma'' etc.).
are~ uno:, actiuni concrete, adica opcratii cu obiedcle, care se strudurcaza si se inte- ReprezenUirik $i iimbajul sint foarte apropiate de notiuni.
nonzeaza, <levenind progre.si\·, openitii logice, abstracte. ' foe lrgiitura !ntre cuncn:'t~ '.)i intre reprezentare $i concept care est~ o
. . ~·Formarea notil'.nilor matemaiice se rcalizcaza prin ridicarea irep{ata ditre iarc a proprkLttilor rdajiilor ale unei categorii obiede sau lenomen:: .
J ai :;-1 abstract, la mvehm unde relatia !ntre conn et si Jooic se 1n celt' dou<i niH:fori. interactiunea e:-,1e Jegica :;;i continua. Ea este mijlocita
.. esenUalizf\rii rea1iU1tii In acest pieces trel.Juie valorificate'\liverse surse ir;- xte conceptelor figurale, al irna~inilor esentializate sau
1Uit!H': experienja cmpiridi a copiilor, mat~rnatiz•rta realiUitii !nrnnjuriltoare, generalitatea semnificatiilor puriate de
1 <.u muJtirni concrete 'de ohiede ), iimbajul · se pot i rnpregnarea lor de
rnul induziun~. in1 s.a. cu
cuno~c1~te- de ·
ct- ap,irtln mu]
lor spontaIJJ't !}i nu

rnuJtirni fi cunoscute Je
fn rnint(,a elPvului ca o structurn logidl. El exprirna grnflc rnaternatic pe
din carte) prin care ei s!nt
a se:::iz3rii e'.'.'entialului, ceca ce insearnna Je fapt pc haza
care nt<i
C<iielu~.i).
Nivelurilt aid nu se succed linear in formarea concep-
(teoretizafa st <le J. Piagd}, anume aceea 61
nivd, pe m~isura ce ne apropiem existf1 o
te matematice. d cu mul{imi concrete. comp](., x <1 ini re con er eiui ,,eel mai concret" :;;i in tre semoriai :}i
24
25
 ci de o De aceea,
sesizanrn de multe
unele concesii din partea
tre-

de~rr1erea bazal~J p~~ une1~

rle o ~:ent3 absiracUzare ln Vf·luJ riccesibil s~nt
<a lot ceea ce ~~e face sh 'in litnitPlc care
:;d rnatern.at!c.c-0

G. STRATEGIA DIDACTICA DJ;\'\El\SnJNEA fORMAHV A

A PREDARH-INV ATAR.H 1\\ATElv\ATiCH

6 L Reperc orientative in metode!e de predare-invajarc

ale mu!-
unile de 1---lV
tnul de tJhi ec1e reale~ cu deterrnlnr:lri concrete. !n ~en~u1 c~,{ :-;r~
rnaien1aU<.e, cu rnult1 dinr~ de· variabi\e a c:jror l

'St:
.aceslora.
Zi.3. formarea limbajului matematk

devenind un autentic
~i procedeelor di-

21
 urnd ascn1cnrB t de nu vom
l'n pad.~, lucrn de altid rea!i2.m ~ analizat pertinent in l tcratnra
ghit, l I. L l ci propunem urrnatornl
sau indi-
pcve:~tin::a 1 de;;.:cr:erc'.a i r:-x~
pHc.ativ~
din perspediva
. corrvers~:.itiB,
d:scutia ~:.J!~c~ clase de logica :;tiintei
7 ~~de trr..u1s1rdtcre a
tinftlor problernatizarea acesteia !ntr-o maniera noua :
de predare-!nvatare. metode active ~i partid-
text: leLh1rD,, instruir0<1 progr;~in1Jt:J~. ':et i, cultivarea interesului pentru studiu :;;.a. prin
1112nua! acestea urm'irindu-se s formative a invatamintului.
alte fonne de prezen·-
Baza psihologka a utilizarii mijloacelor de invatamint.
Corelatia dintre intuitiv ~i logic

Mefode pcndenLl~ studi u1 de caz 1 ,,'Scopul principal al lnvatamintu'ui rmtem:1Uc ~· afirmasc H. Poincare, este
predare- de a dezvolta amunite iaculUl\i de, intuHia nu e cea mai putin
a de '"""'n''""'
invafare Prin ea !umea rrntem1 in contact cu lumca reala ~i chiar dadi
"n:itematica purii ar putea s~i s;~ li de (~a. tot la ea ar irebui sa recurgem
a ump!e prapas~ia care sep3ra sirn'._iJ!ul de realitate. Praclidanul va avea tot-
e;;per!nH:ntaL:.1 :u:ru cu :~ub­ nevoie de ea :)i la.. fiecan: m1tenntL::ian pur sa existe 100 de practi-
L'i~ni '-~
dc con~tructie, rnode-
Con\inutul ~tiintific al nntenut:ce mo<l,:rne nu exclude dimpotriva,
utHizarea unnr m :;;i pr bazate pe intuitie. Copilul de virsta
(meniala sau ~>iere!tiul, algorH1nizarea~ 1ucr8rea pr;3c- mkii are o gtndire care la nivdnl operatillor concrete. Numai in
tic;]f rn\:todc ~j teh!1ici creative ,m'hura in care elevul va fi pus de catre imriit:Hnr in situatia de a g!ndi oper!nd cu
tff.li concrde de o'.:ii ~cte, pute<i patmncfo !n real al conceptelor mate·
tn1ticcc, l;;i va iasu:)i !ogica a~estorn. .
Inva\{itorn! va veghea 1nsa la as·gurarca unui echilibrn inire metodele de tip
~.a.
rttuitiv-obser\'ativ, cele ac\baale ~i prob!enuUzatoare pentru a nu ajunge nid !a abuz
rntuitie (a;;a cum se poate tntfm;)!a uneoriJ, nici la un Invatam!nt formal, fara
su m::)(ldator ~!in care nulte notiuni o sufidenta acnperire
;ntuitivii {cum se nneor: chiar :?i
,\bnifestind
va sea ma de clteva
rnaternatka g!ndi nd mat
~i operarea cu ahstrac-

dreptunghi. sau
gaJben, albastru), dedt ale
de gin dire analogica ari1 me- nu olera
rezultat al laola!tii a cu anumifo
posibilitatea operarii cu $i lor static, consiataliL a a unor concrete, cu
cu predidere ;;;i 1n mod abuziv a unor asemenea mijloace iniuitive
temaJica .. aspetide concrde nedozate ingreun!nd ,..,,.,.,""·'"'
ln al doilea
de obk'Ctive1e in i'n
pedive, de experienta de care dispun
la inte1egerea principiului, a
milate, aplkate $i apoi transferate.
In al treilea dnd, se impune
pini1 la nivelul necesar producerii
teriorizare") a a<levarnlui matematic
6 ..3. Dimensiunca activ-formativa a lnvatarii matematke

!ntr-o
In clasc!e 1 (numi1·
Matematica reguli, table
ii
rezolvarea unor
{1nmultin·, $.a. $i pe care 1i
~ituatii din ce in ce mai
 de l:nvatare. a
sau structurii duoa
imnultirii, l'mpartirii, a rewlvarii unui tip Je exerd
Un nivel de angajare ~i mai adfnca a gindiril elevului in mid
de e!aborare sau de transformare a unui sau structuri
Jului daL Un exemplu ti constitule rezolvarea ~i compunerea
care sa !ntrnneasca conditi prescrlse de !nvatator.
Slnt multe sltua!ii noi pe care elevii le rezolva pr in sJ
a!go-
1nvatati :;;i consolida}i (numerele naturale formate din zeci
p~ baza numerelor naturale formate din unitati, adunarea ~i cu de
naturale pin{i la 100 dupa madelul adunarii :;;i num:>relor
mimerdor
2,; :;,.a.). naturale plnJ. la
Exercitiile de calcul ~i problemcle cu variabi!e angajeaza superioare ale
accentu! dlz!nd pe creativitate (bineinteles, pe baza cuno:;;tintelor tenL:in1c
a'<imilate). D~ exemplu, se d~i suma sau produsul .)i se cere eievHor sa descopere toate
combinatiile de termeni, respediv factorii corespunzatori; s.e dau exercitii cu sarcina
<le a compara sume, produse In situafia dnd se dau termeni (factori) ;
de exemplu, l 7 ·~ 5 """ 10 2, in situatia In care unul dintre este
necunoscut ; sau
8 x a/"" 6 X 4; sau ex::-rcitii de germ! 6 x a = 42. Si exemple!e ar putea
.:;:ontinua.
6.4. Moduri de organizare a elevHor in adivitafHe matematice. Dlferenfiere
~i individualizare In organlzarea adi\.itii!llor cu continut matematk
Organizarea lnvatamintului pe clase 'iii lecUi, tradHionala 5i in
a instituit un rnod apredat ~i astazi ca fiind pertinent si eficient in rnuJte
anume modal frontal de luoru cu elevii. .
· Pradica e<lucationalii a cunoscut t>i cunoa~te ~: a!te nudurl organizare a pro-
instructiv-educatlv privit din pundul de VNfore al a.gentilor educa!ionali.
fn vedere de grup (grupuri omogene, grupurl com-
grupuri cooperante ~.a.). precum ·?i forma d·'
iB unele situa\ii, o semnificatie aparte In

organizare au functionalitate in
cea mai cunoscuta lec{ia.

tor

omogene

I-IV - ed. 200 33

 ~~ ELEMf~NTE
pe Hnia unei a
creator, potrivit cu eel mal bun efed
asigurarea dezvoHarii ""'T"'m'"' precum
departe, dln velor
Sfrategia ocupa lecpa,
gama foarte variata de forme de lucru ~i modalitati matematic.
1nvatare. Se impune ca tnvatatorul sa gindeasca asupra Practica
celo.r trei forme de (frontalH, 1n grnp l?i individuafa), iar 1n
dintre acestea a supra unor sarcini unitare, gradate tnsa prin ~i mod
zare. In raport de capacitatile fiecarui de cerintele programei
se pot formula solicitari implidnd niveluri efort diforite {recunoa~tere, '°"''"'""1 t1 111 ·~'"'"" Problema care se
integrare, creativltate). Important este ca 1n toate forme1e de atlt cunoa~terea
matematica c::ire le desfa~oara eievii (la tabla, pe caiete, tn grup, pe fi~e ded ca variante
duale), sa urrnareasca aplicarea tntreguiui diforentiat al variabile· identitate aparie.
lor acestor : obiedive, coniinuturi, moduri de realizare a a celor doua
forme ek. tn don!eniu.
S!nt cind .::;e dau elevi1or sarcini diferentiate prin gradul dificulfate a Principalele forme de a rnaternatice in clasele
continulului, exercitii simple de caku1 (9 3; 5 x 3... ), altei grup{! de slnt:
dau exertitH mai (5 x 3 24), precum ~i exercifli care angajeaza
fatea g!ndlrii fi~ele de munca independenta ~i uiferentiata a) Actiuitaji lectia introdudiva (Ia
cadrul de informaiiv-formative : de capitol) ; ~lectia
Sint ; lectia de predare
gradele de noi cuno~tinte;
pe care le pot
bleme se

1nvatamintului
este ca el
ti[ de,., diferentiere_ b)
(se aplica 1n sltua
rilor de teme, capitole sau
dnd a par exprese
evaluative de
c)

35
 CAUT
rHAn::1\'lA TIC A

/\. i viz!nd definhea ohiedive!or

pc cit

yizat?
ce n1~1sura obiectJ·vu1
de control rezo1vare de
B. CrHerii pentru eiaborarea prnhelor de control
ale acti=

intre
Criterii de dctermilmrc a

a temei ~i.
consist en

31
 8. PLANIPICAl{f.A ACTIVITATH DIDACTICE

pe arii concep-

dispo-

telor?
(capitol)
~i se ?
E. CriterH pentru aiegerea metodeior si procedeelor didadke
(de pentru
etape!e

ca in ca-
normativele. de
ce si sii .se realizeze
cu deschidere r.,,,;h\rrn. prngrameior ~co-
spre coopernre ?
·-· In ce st: a!goritmk. semi~ lare in vlgoare. d · ,· ~ cunrinde. ana*
algoritmic :? i creativ ? Tabelul planificarea calen ansnca ar r

metodek permit aulocontrolului litlc, urmatoarde coloane: A • • ' <

-- Buccesiunea lectiilor (L), e~aloi;ate ~n ttmp'. cy. , . t. '

propriHor perfonnante, cu cfede in planul automotiviirii conduHei - rnntinulut. formu1at ca obiect1ve ~l ca un.~t~t1
A contmu, · ,
A

-- activitati tn completare mijloace de rnvatammt p:ntru dasa I;

se comp lementari tatea de 1nvata- - tiouri de standanie (criterH. performante. rezultate) ,
observatH.
unitafoa efecte!or in pianul comportamentelor cog-

•·r-i.:.rnc• 01 " pot fi asimi!ate de e1evl

·-'"'"."''"n a i.rnei probleme,
a eforturilor ~i timpului
Criterii pentru aleaerea ~i daborarea resursefor matcriaJe
obtll1e
elev,i;Ior?
muncH inteJec-

suficient de mijioace cu care se lucreze individual,

? (Se recotr\anda. utilizarea in clasa a mai muitor table de
simultana a mai multor precum ~i dezvol ta-

1nirepre-
obiectiv·
 n ,<.)e irnediat :
FORMAREA CONCEPTULUI D.E NUMAR NATURAL. ./t~ oricare ai: n cii . ,;
• A

0
PROBLEME METODICE 2. /1
invcr~li

o. om GENERALE ALE CAPHOLULUI

de re-
rnul-·

S{1 considerf1n1 o 0 aq·.

ar fi t"lenh~nt ~ ·
mi cu cite elemente ac~~s,tor
Prin desen o asernenea

L CONCEPTUL DE NUA'lAR NATLRAL

u. narurale ca numere
ru a conturn
,,
'f.

ANB~B
A ~· B ~i l3 M c ~""> A N

"Fig. IL2
 "'"'-·''"'·"' multime /Vf avem cu un
cu 3 etc. L3. Aspecfol cardinal al numaruhii natural
multime definim relatia " Cum? ;\\ul timea care
echiootenta cu sau cu multimea
dreptunghi toate
care au ace!'*sta proprietate,
clasif edtlµotenta.
o numim numlirul cardinal unu si o cu semnui L
submultimlle cu dte doua elemente s!nt echi1x)tente
pe care o numim numami ::;i o not:-im cu Sa' mai
aceastii deci ele s1nt disjunde.
1n noua clasa
nu marnl cardinal 3,

zer J ~i pe care o notam

{'
,),

Comitruim car di-

nale.
futuror
b
au aceea~i ca- fig. n.:l
zui al doilea (fig. IL3, b) multlmea C are ,,mai putine" elemente
mea sau multimea D are ,.mai rnuite" elemente dec1t rnultimea C. .
nu am ajuns la de Toate multimilecare pot fi or donate 1n acest fel au o proprietate comuna.
nu mai avern un pas. anume aceea au acela~i numar de AsUel se formeaza notiunea de numar
nH'"~'"'{;; num4r natural cardinalul unei mul thni finite. cardinalele pe cardirrnt
care le-am construit pe aceasUi cale l:n exemplul de rnai sus sint numere naturale.
1.4. Aspedu! ordinal al munarului natural
numerelor n.aturale este multimea pe care o notam cu N ~i este format a
rni.alt)arele elemente : de a stabiH o ordine 1n interioml unei multimi a condus la aspedul
... \} al numarului naturnL Dupa un criteriu, de exemplu, rezultatele la in-
exprimate pdn medii!e ohtinute, se alcatui o ierarhie a elevllor
numerelor naturale cu care ~colarul mic. stabilind cine este primul la dne al doilea, al treilea
{sau la o disciplina, sau ca medie genernla etc.).
Numarul ordim.>. atai?at !ntr"o asemenea succesiune se numii.r ordiria.t
ar fi sii se -=""'"'"'"''"' cardinale .si intr·o permanenta uncle
numerelor naturale. cele la care se adauga
toate proprietatiie nu·
numele. . L5.lRelafia de ordine in N
3?, 0 Spunem ca relatla 3f.
s!nt satisfacute
succesor L Reflexivitatea (V)x e A; x:Rx.
3. O nu este unui nmnar,
2. Antislmetria (V)x, e A, (x:!g !\ ~X=!J.
4. numere disHncte au distfnctl,
3. Tranzitivitatea (V) x, !J, z e V (x!lty !\ g31.z) = x:Jf.z.

Ordcmarea numerefor nab.mile

r\xiorna

43
 3) spune ci:! 0 nu este succcsorul rnu mmi Cum ori.:c:tt::
alt num{ir are un c;-l este de sen1netor sistt•rne de nu-
Penti·u orlcare naturale n 1 $1 n 2 exLst;1 una
:;i
sLsten1ul
2.1. 1.
e i'ntre

cu
I v 1
L c D
;) l ()0 l OiJOsoo
nunH.:..re se ~-criu rind .sen1nele rnai ~u~ rn eel
7"38 =~ J)C(:XXX\ 111 :__~ 500 - 100 -1- 100 -+-~ 10
7
lfJ --r-- 10
~iannrne de :
· TrichoiJHttie: Dou<i rn~r~-_!(~'re nat ara:c a:): in unui nurni\r scris ln sistemul rorr;an nu mai
sau .> sau a .:-= b _ ntdt de irei semne consecutive de
adundrii Pentrn are~t nu1nerc ::;e scrm cu sernne, reprezen·
Dac~i a <: b sint atunci r c <~ h
i un doitea :
tl"d < b·dt oricare ar fj
IV IX XL xc CD
lui /1 rl1imede. oarecare u
existi-71 un numl.ir natural n ..,
.! q 4:) 90 .'HJO 900
se zice mul nurncrclor numarnl :) 496 roman: ,VL\LViCDXCVI .. - 3 496
u:i de cifre ce reprezlnta
mit clasa 1nilioandor cu doua
~'. SISTEJ\i\E DE NUNl.ERATIE
1.2. Baze
CCCXLIJ
oral s1

zice c~{ sisiernul

__ .,_...Jc__~:.,-..s..--;.~~

re cnse nurnere
in m:est sistem

: fl. 1. 2, ~i, 1. 5, 6,
mai ci:ireia 1; spmwrn zece :;;i pe care o scriem
sernn~'le existente. o now:\ careia 11 zicern ,,o
noi mirnera]e
superior,
mie·' i pe care o ;;criem cu

moduri. Io1o::;ii a~t3zl 2 fost inventat de indic:1i de

 la rormm un

urrnatcarca
flu l~n·-t an-"';!,. ~ ~

sis tern are srrn- Ou~ l-Jn

unde ... , az, a1, ao va1orili:'.·
0. 1, - 1).
2.3. Trecerea oan:care in baza 10
Rertula : Se scrie calcu1e1e
~., In bt:1za 10~

se spune ca
Intr-un asemenea se b) 111 lOHll i~) ccoc 27 22 +I
la stlnga si se nurnesc ordine. Un ordin oarecare este <le IO ori mai
ordinttl '
- .. 128 16 4 -+- 1 '
Absenta unitil.tllor un ordin oarecare este aratafa prin cifra zero
Exista ~i numeratie !n diverse alte 2. 8, 12, 60, 2.4. Trecerra unul numar din baza tO intr-o baza oarecare
2, cHe 8, cite 12. cite 60.
De la existenta sistemului cu baza 12 ne·a In proce:sul
baza 60. sistemul . unitiitile de urmatoareie etape. Sa presupunem ca
importanta o are Forrnam grupc 6 pe
Acest sisiem nunierice. fi,

2.2. Scrierea sistematka a unui numar intr-o baza oarecare

pozitie zece.
se scrie:
6 ; rmmaru1 1 070 se
o.

a mt re-
dirora nu le-am dat o denu~ fo rno<l necesar dupa un
ce in ce mai
0·8 6 avea tirept prima
dfre ale sa1e fiind resturlle !mpartirilor
2). poz'itiile reprezinUi · numarului 2.
unui rmmar din baza 10 intr-o
47
 a) 1 79;3 --c_c

79;}

m 1.
b)46/;)=c
c3utat este Ill
n1inte nhnic

2.5. OperaHi cu nurnere naturale diverse

1. A

numerclor In 10. mnnerele 1) ., G 2 6

sub unitMi. zeci sub zeci. sute sute etc. ~i
micL adid de la dreapfa sµre sHnga.
cu 8 *
l 0 .;;i l! 1n care
aduruim dou1'i nwnere

Ct:rn
 S~i efeduam
Vf'rificati s!nt corecte Pasul I. 5 se pelcu5 ·5="
iar rezultai.ul
a) 8 2 4

c) l 0 l 0 1(2) ---

10 1 1n baza
ln baza 8 ;;i nu duu,,-

pe 4 la c1t ~1
pe care fl trccern SlJ h l1\1.fn3.rul
oarecare se
zecirnal, se in bua 763g
Se nbtin mai intli produsele partiaie In trnza rOC''><'>•"•t
5
produ:mlui total produsele ::;e tot In baza 26
24
=-=23
17
---4
este urmatorul " Pa.sul 8: 3, obtinen1 ~i continuilm frr
1) 2·5 ""=- lO = l'.2, 8 )• adica• din 10 se face o grupa de 8 ~i r~irn!n 2 uni ne- mod; 5· :iie 3 ori. Scriem pe 3 la c1t ?i tim pea cu 1mpar-
2 [a prirnul produs partial )i minte 1. titorul 5.
: 2·4 9 = l lrs» adica din 9 formarn
1 3·5 = 0 Acest rezultai ll scrlern
c==-· 0 de 8 ~i r~i •
~3(5) -c 1
mine 1. deci scriem l ~i tinem minte 1. lmpartirea
1 =--=- 15 "'~ 171 8 ,,
3) 7
Primul
din 15 formam o grupa
partial este deci 171.::: 1111•
minte 7 etc. 763(8)
5
I- ; - ,
1 140,s1
Cind ddmnul titul cu 5 obfinem al doilea produs partial, adica 26
ad cu a 24
2 6 5 "'.'
; lg)
/~ restul (4 < 5)

'?
4 !') I J !SI

ce
format din rnai ca In asemenea cawri sa
numere scrise 1n formam atlt In baza JO, s{t aceasHi
pastrin<lu-se algoritmul numerelor 1n baza 10. in baza 10 ~i, nou in baza
De
lhtstram opera\ia de Impartire a dou~i numere scrise In baza 8. !n cazul in care 4 2;34!5) .
tmpartitorul este un nu.mar format dintr·o singura .cifra. Ideal. in aplkarea 4 234151 4· ===
muiui ar fi grndim tn baza 8, dar lucru este ~i ahmd, 132,~) 1 ·5 2
=:c.

rezultatele transforrn1ndu-1e pe plan~ mintal. 1n 8. Pentru a 669 : 42 === 13

o operatie ue 1ntr-o baz& diferita IO cunoa:?tem u 1w, == 23( 5 1 ;
23(HJ) = 4315)•
rea ;?i imnuHireain acea baza, operatii ajuUitoare parcurgerea a1goritmului irn-
Deci : 423415 i : 132i5 i = 231 5 i (rest •43Hd·
parfiriL
51
 ELEN!ENTE DE elevilor curcctc
DE iorului frebu\e sa fie

d.I. m11m1rului naturu!

ob](~Ct('
ele1ne:it cu eie1nerr1 Si
con~trt:lrea cnej 111u 1
0 aten
de cJi n cl asa L pe haza
a mHnerelor 0 -- 10 sa treccm intr-un
lit ulterior
trehuie sa i se o
este iwrioada
a cifrelor

c1 vine spre patru

se fac cinci bile etc.).

1n acest proces adiv

milor care au acelasi
demenh:'' :;e deta-

un element
rn dou.'i elemente
·•
•

.
.. (It

-<=-~>·
·~·
9c~C>•

..
•

trei elemente • =c."7--C> fJ • ft •

:Fig. 1L5

11'
J\J

.nu:m:rdor na·
 rrdlor;

acorda un voinrn
care,
sau µe

apar rela
din

5 ~ C1
c:=::-:;> i, 5 t.
- 3 2
;:; r:.::,:_~=::> £: 3 ::I
"'

J'~ r.:::::::_-:.~:'.> =: § 4 4
c::_-::.::~> 0 f:
,) ~ 0 Q

.,\ ~

:'.\ 5

s 5

'5 0

tFig, ILB

56 f.;7
 ca o :;;u:n<i forrnatd din zeci
lL9l si se arnUi
. · 20 cu eel
•****
c!Jn;:en trul
• * •**
for-

* * *
* * *
'fl')

dt: a tr~:ia con

care ~e ci,..
se scrie intre nutnf~rele lll < 2\)
5 ~i von1 citi este inai rnlc 20 <30
elemente are mai nmlte ckrncnle element<:·, ar~lt<lm
se!nnuh H> !.\ care se care se scri:c' intre rw ·
9 <Fl 90 <JOU
acestor doua 4"
. Recomamldm mva
i:nai rnic;
0

< ,3 < 4. < 5, \Fig. ll.10

~) > 2 > I> 0.
a contribui tmsa

la 20

a) se forn12az~1
se forrneazd
c) se n:unecc eek
~1 inc:::! un

~i ca ~.;.e1nnul
,, l l ".

59
w ... :3 ~'
10 ..,4 14,
cc·, 10 7iJ +5 Dl,
:;;1 scriere a lB111! 100.
numfi.r for:rnat ca o ;:..:1n1Li dLntre zece .51 un n111udr rnai
dedt 10,

~Fig. 11 Fig. 11.; 3

vo1n in:.,rc.a cu

la J 000 ; mai mari

Fig. H.15

61
 pe sirn1a

dt• ne sirrna a
nurn~ira $ute
cm~ se ya nurnl n
11un1~irn ....

Predarea-invatarea numere!or de mai multe cifre

nurnere!or de rnai n-:!u1te cifre {a 1nunt\relor
se fau~ !n c!asa a llI-a conform sist1~mUui C(lf!centric de cu locul
ce elevii :N'urn{Iratoarea cu disc1.•r i
meiice in noni.i et cifre arat~l
terisiici "

-- se
- se !lonal
de numeratie,
se :studiaza ic operatiile
ratiilor, paranlezelor ;
se fmhog~iiqte ,
---- se diminueazki, acolo unde este posi \a intuitie, prognsiv;
dar hotiirtt la abstradizari, procesul gindirii ~i operativitah-a ei specific::=i avl'nd acum
un rol preponderent ; aceasta nu 1nseamna sa renuntam la principiul uni dintre
concret (iniuitiv) ~i abstract in formarea notiunilor
studiul numerelor p1na la l 000 ·elevii !nvata urmatoarcle de cakul :
unitatea simpla,
zecea,
suta,
~- mia.

Fig. IJ.15

fi~e,
rn vederea
material didactic
numaratoare cu
de la dreapta la
versele
discuri. Discurile de
conventia ca 10 de pe prima sirma se
a doua, pe care vorn numara zecile ; zece discuri de pe
cu un disc de pe sirma a treia, pe care se vor rmmii.ra sdde. Cu
se pot forma. scrie ~i citi orice nnmere trei adici:i formate din sute,
unWi1L DiscurHe pe trei se colore;n:::i la fel, ele constituind clasa
uniti'.i\iior.
Pentru predarea-1nvatar-ea numerelor de mai rnu1te cifre se extinde conventia,
ca.re de fapt se bazeaza pe componenta zecin:iafa a numerelor, indicindu-se faphd
62
 LV. de ordin se introduce tn vorbire, lar
prin 1orma:
zedle de mllioane s1nt uni ta ti de ordirml 8 ;.
or<linu! 9 se numesc

m:i.i intii in ordinea tabelului,

ca primul grup :1 esle format

'?i el se nume!?te clasa , unm\torul grup de :) ordine este
m1me'?te clasa g;run Je · ne este format
clasa m'lioanelor, al 'uru'p
b>' "
{f"
\_
ec;te format din
~i se cl mil
Deci : se nume5te CLA un grup d2 3 con;ecutive !nceplnd cu primul
ordin. C!ase!e se m1m:rotcaza cu nurnere rom:me :;i ele mc.~sc denurnirea felului uni-
10 ?;eel
JG sute
din care s1nt constituite :
I clasa formafa dln 3;
l fl H1ii
lU lI clasa miilor formata din
HI clasa formata din 7, 8, 9
10 IV c\asa din ordinele l l, 12;
10
V clasa tri!ioanelor formata din ordtnele 1:3, 14. 15.
insusirea ordinelor si daselor se trece la formarea, scrlerea si citirea nume·
:re!or de nni multe cifre. Pentfu aceasta inYfit;:itornl scrle pe ~i .clevii pe caiete
1w tabcl in care se e\'identiazfi ~i clasele.
1n acest tabel numerotarea ordinelor ~i a claselor se face de la dreapla !a stinga
:;i ea coincide cu pozitia cifre\or In unui numar.
Prm·edura utilizarii acestui tabel este urm<itoarea:
L a) se forineaza m;m{irul ma~ina cu la abac, la
b) se scrie format in tabel incep ind cu
2. care shit 1mil c) se cile;;te numi\rul scris In tabel.
Se scrierea mai !ntli a ciire semnificative.
: pe locuJ trei De 2 49 6:37, 586 9'.H etc.

rnii
::). de rnli de ndi~ care stnt

care sint

care sint
7.
: pe 1ocnl 8 SP Dfij clfrel zero
care sint num~ir in
care sfnt

d(; :) ori, dar In

a numaru·
care stnt

m;:ii SUS
artJlft 1ocu1
 ~A_!H scriere.a ~.i cltirea numerelor de mai multe cifre, c'it 31· no+ 1
·u 11 11e - Sa crdoneze tn ~irnri crescatoare (descresditoare) numerele naturnie
<:11 as· ·' t c~1es
1 t 11:m1 c~re cer mult exerdtiu, pentru ca !n cele din urmii
• z;levii
' ordin ;,;i
-a ;:;<11 rnultime data.
meze rleprmdenle ;,;1 autornatismele ·Decesare. - Sa precizeze locul unui numar natural pe. axa (pr.ece<lent~J ~i
- Sa indice numfaul (nurnerele) care lipse~te (llpsesc) dmlr-un interval
Nel'~\ele_gerea lor face practic imposibila etapa !nsusirii operaiiilor cu ntT'' ·r"'
mai mune cifre. · ' · 1 "t ...,
pe axa.
- Sa recunoasca rapid corespunzatoare numerelor naturaie Llin con,
centml 1-10.
4. SUGESTII PRIVIND ENUNTAR.EA OBIECTIVELOR TEltl'rHNALE
-· Sa compuna o . corespunziitoare unui_ nu~r\ar rnai mare din doua sau
mai multe riglete corespunzatoare unor numere ma1 m1c1.
SPECIFICE FOR.MARii CONCEPTULUI DE NUMAR NATURAL
- Sa compuna o rigleta corespunzatoare unui numar mai rnnre dccH l
. S~gestiile pe care le in continuare, vor fi t r .• riglete-unitate.
ob1ed1v"' oiwra+·
. •,.•. · .11ona1e_ • lec_1ne
· 111 , .. l ueJ .
predare·!nvatare ·
a nw11enlore uc compuna rig!ek corespunzfltoare unui num~'ir natural n(n > l
mun pent, u L;.>ele de achv1tate mdependenta etc. tia (n - 1) I pentru prt:;eizarea algoritmului ca orice numiir natural se
h"it-· Sr:i denume~sdi exempllfic~) multimi dupa criterii semantice
c 1z. e ~~olare, m1Jloace de loc:ornotie, judtrii, ... l.
precedeniul
- Sa emmte
inca o unitate.
sctie) toate itatile de compunere a unui nmnii.r
din concentrul 1-10 folosirnl a doua su bmul \itni disjuncte c:ire se reunesc ;
• Sa deseneze d.ia_grame (contururi, curbe) curyrinzind in i .
Jetoane, geometnce. 1 numarul de so1utii este <lat de formula n + 1.
- Sa indice cifra corespunziitoare numarului de elemente rdinalului) une\
, - Asa constr~iasca din beti~oare : un triunghi, un multimi, cifra cardina1ului cu mai putine (rnai elemente,
enante m prealaln! sau dup:l constructie dte be\i~oare
aite semne maternatice - plus, minus, multe (mai putine) cu l, 2 elemente cea data.
- Sa stabileasdt valoarea de ;.ide'i'ar a unor ii referitoare la de
compare dimensiunile obiectelor si sltuarea lor
unor opusc (antonlmice) : mare·mic 1'tirw-sc·u1:t ordine dintre numerele naturale de felul:
§a t 1 d i ·. ' <>·· ·" 2 = 2, 2 i= 2, 2 > 1, 5 7, 3 of 4 etc. ~i sa le corecleze.
n~us~, ;a reya~,a-la sirnga, sus-jos, aproape·departe. <le la)
desubt, m fata-m spate, greu·u:;;or, scump·ieftin, mult - Sa numere !n or<line (descresc~itoare) p1n~1 la
- S~i cunoasea formele figurilor din numar naturai lnvatat.
- Sa numere 2 in 2, In cresri.Hoare (descresdiioare) la
- Sa cunoascay --e ·ct
1 cunoasca, sa: enotice) in r~alitate cuiorile
y • 1 ·-

damentale. ultimul nurnar natural 1nvatat.

-- Sa nurnere 1n ordine crec;c::itoare (descrescMoare) cu ,,stop'' (nurniir
-- Sa dlsoc.:ieze figurHe geometrice dup~i criterii pe unul sau mai multe numere convenili:>.
- Sa aldHuiasca cu piesa din trusa inconfunda bile, pentru
diferente. - Sa exemplifice categorii de
numere naturale in concentrul 0·-10:
_ st~~ileasdi, linii, corespondenle 1ntre zero ~-- multlmea dintr-o fereslre;
de forrna, manrne, culoare '?i identitatc. Pam1nt;
mm i
stabileasca corespondenta unu Ja unu doi
niultimi prin realizind
trei

;;apte
arate tot atitea cite
ermntat, o indicata ; se va folosi o rnl.na
partenenta pentru numere mai mari dedt
lua:
fate, scrise). dre:.i

4
creseatoare) a numerelor naturale dintr-un interval <lat.
'i:
de ordine intte numere naturale date sau 5
.interval dat
 elementelor <lintr-o multime cu alte e1emente ~i sa se
dinfre cardina!e (diforite ipostaze). ro"
rezol ve probleme; sa manifeste placerea a compune exer- E <J
0
u ~1
sau &l. rezolve probleme din Gazeta matematica etc. --
-....
,,__,_, c
,_0
fi. NUMERATJA. PROBLEl't1.E ~~
-
~c
E "-'
~
::0
:::: '"
N unu:.re dt: or ice tm'irimi! (nu mere de ma i multe cifre)
i toate nurnerele de forma abed, astfel indt a + b = c + d = 5, iar
cfre rLstincte.
14~2:3. 14:52. 2.'305. 2350, 2314, 2 3205, ;3 3214, 3241, ::·
'-f\

4l 4 132, 5 01,1, 5 Ol l, 5 023, 5032. ~,

'.,)

---- Scrie\i nurnen~ de abed astfel ca a b +c = d <,!-;..

"'
; l :)26 : .3 216 ; ;~ l 26 ; 2 ;349 ; 2 439 ; :3 249 ; 3 429 ; l 809 etc. """
--- Scriei i nurnere de forma abed, ~tiind ca a, b, c, d sint numere pare, distincte.
~

c"'
- Scrieti numere de forma abed, ~tiind ca a, b, c, d s!nt numere impare, ~
E
'.ncte.
8
Serie ti nu mere de abed, unde a b c + d = IO iar a > b > c > d. u5
Scrieti numere de forrna abed, unde a + b = c + d, iar a, b, c, d cifre dis- Cl
I

...,,_.
'-<
0

dacii a + b ~"" c cl, iar a, b, c, d cifre dis- 0

b ,= l l etc.
~ ~
nu mere de for111a abed, unde a, b, c, d slnt distinde si numere consecu- b
"'~
in cresc;:itoare ~i descresc.iitoare. ' u -·
< ;:; ~
u;:_) :_) :._,'·:..; :._,i
<v "'..,
0,__,
a!Jc def, unde cifreie sint distincte, iar produsul lor Cl '-'
estf~ zero~ Ci '-'
:::l
0 !--< ~
I--- u
afJc def, unde cifrele slnt distirrcte, diforite de zero, f,;J w cc
biL :;:; 0
~ "'
.!:::
rnic eel rnJi nnre nurn~r de fornu
trebuie pentru a scrie eel m3i mic rmmilr ?
=
1-
~
....
°'"'
T3
·;;:_
0
:;;:i
e
~-;:?

VJ §
E

ca suma lor de forma :: :::! :·

I'-' LJ ·-~
v:
\'ti 4,.1 c::
= 55). ~ ~ 2
"7j ~ <
a= b = c ~i 11 w
>
1L1ate ca (R : suir1eie
! oon - 999 ··~~ l
i 001) ·- H88 = ll2-; "'" 4;
,= 7 etc.
'""-
nu mere unde a, b, c s!nt distincte ~l a -:e b = o; ·-
z:s;;;,, "
:::; ~j
,,

nu mere unde a ¥- b # c ~i a - b ""' o, ·- t

-;;:: "'
t,

"",, -2
"' ""' -
"->
C::;
 0 ;3 4

consol: d11rea de 11 S~~ f1Uint1r{{ de C~dre eleVi in ordine cr~sciitocire df: 1;) 0 ]H 8
a
i Ut.~
1mmara crescil· <1poi d(•sc:r0•.cc1t01Jr1: de la 8 !a 0. frontal a
!or ~i deS£:resd.i- St' n1Hnfrdl din doi dni C'resciH or de.:.,:.cre:·}cflt or_
tor Dina la 8
Exercitil de· sbbllire ri locului
· nmnerele
0 8;
consoli darea de· ave·
a Li '.·[Hill elcvilor diferite numere. Ei trebuie sa predzezc
dat
slabill cored Ve· in cozul fiedirnla numihul cilfe sc niU inaintea Jui ~i numllrul frontal a
unui numar carr 11 l~rn1cazf1
din slrul 0- 8
de· ti i de a
de a
compara corect cu sNrmele > sau formativa
doua nu mere
date

cu ci frn forrnativi:l
Exerci (ii de compunere ~i l k1:Ht'.
pri..:eperii de a a nurnerel or
descompune co·
rect
din ~irul

I/ "
Comunl.carea trezirca int ere· >.:umarul 9 c!C introduce pkr:ind de la din manual:
Ii a.simila· sului lli eek 8 albine de pe se A o alhinil. St'
rea de nol noua Jectie constaUi nurniirul albinelor s-a mnrit cu •. urni. Se afirmi:i
tllJJ.flJfinJt ca 8 albine ~i Ind o albinii s\'nt 9 albine.
Se demonstrcazicl de oilr<~
Se ecru Plevilor si\
rului 9

nulliiiru\ ~! ci 9. lu1
puie11 ·;ii numi.lrnl,i cre,,ciltor de ln 0 l:1
9 1;1 P, :;ii f('<·1rnon?l<•\i ,,;j sc:ric\i

S~i n~nnere Exercl tii dt:· nt1rnfirJrc 111c(,;rla rxnc\\jului:

crf'sci1b'ir sl des- la 9 cre~~cillur de.')eres(:,Btor;
cresciitor obiecte ~t: f 0L1se:1c e
cJte 9
exeu:qi
de nun: am re
efedt1al•! in clas~ .,., , . Fnn11:ircrl nua1;Ji nl ui 9 ru de fol, lucr111du··se atit
!1011t:112
torui ~i individm11. in h::inci.
nu1n~rarp inl11ie~tt0 rw din manual. Se rrnrniiri1 obi(°Ctei1: grupatl'

nil cir
Exerc\ti de numilrar,, nur:rd1 ii \n ~ ,:rc,~cfitnr ~l
la ~),

9 Sc· int c: nwdc1ui prin rea u nt~i ll~e C\l

lntuire2 (~ie·
mt.ntelor cifra CJ.
nentc alt: ci
Pr in di elcvii sbhile.c f':emc:ntele
e ;:le cifrci 9: un oval u~or l:1clim1t spre silnga
o bastorrntii cu tntorsalurn !n jos, spre
dee ci:itrc clcvi, <ll: citeva ori, rlE•mentcle
cifrei 9 n1•ntrn consolitfarc.

Fol.osim!u-se mctod;i scri c cifr;1 9 model

o1J,ervaren di· pe tablil. Scrierea face pc e, v..::rbali.1lrtth1~5c
na:nucu ....;crierii
cifrclOi 9 modul de scricre.
Exercitii de Jnc6lztrc a mic:i ai miiniL
fn;i 9
Exerci!ii de scricre ~ cifrd noi in ~1f'f, pe b;rndi, !n

Mnncil i devi 'icriu douii r!nduri cu cifra 9. froni<tlii

diri·
exc:rci,.,
""l
scriere
.....
 7. lNTREBARJ. APUCATH
l) Ce notluni stau 1a baza de natural?
a -- notiunea de rnultirne
b -- de ·
c --
CJ f.j} ·;::; pe pe care a
"c:! "'" '--.
..t: 2) Ex pl ica ti curn
t: "'
.'..'..)
·;:; definita o partitie.
- :.J ~;

r,,, !
~

""
~re
'.;
1-
~-
Exernple: a
h --

n r-. "'::0 -~
E
.....
!~ <:;
c -·. pe mu!t:rnea
''--' .... ,.._
~

"' ~De c!ie feluri

~
,.._ 3) Ce ~titi despre sisternele de
"'"' ;c:;
are 0 cifni JJ1 cadrul unui numar intr·un sistem pozi\ional ?
"" ..._
....... .._.
~
v;

4) Cum se preda nurnenJ\ja Jn Lini:ff sau concentric ?

,,.., x I
~
' ca ti raspunsuL
5) Forrnulati obiectivele unei noi cuno~tinte cu subiedul

-
""'
<:::,
l
rnarul si cifra ... ".
6) 'cematerial se poate folosl In predarea-inviitarea numerelor de orice
notiunilor <le ordin yi cla::;[i ? Ce rnateriale pot fi
l *' I~~•
% 1:41..(,,1 rnarirne, !n vederea
tionate de !nva\a tor?
de nurnera
! .. I'>! 7) Propuneti o
0--10.
· 8) Ce intelegeti prin aspedui cardinal ~i aspedul ordinal al unui nurn~r
~i cum reu~im si:i·i focern pe copii sa le distinga ?
9) Exista doua rnodalitati de introducere a numerelor nrni ca 10: prin 2
ugarea unui numar de unifati la zecca sau zecile deja formate, sau conform axicm;:i-
iicii lui Pcano (din precedcntul prin .a<laugarea unei unitati). Care vi M:: pare rnai
ef kientii ? De cc ?
10) Gasiti exerci de cornpunere yi <le descompunere a numerelor n;,turale
ales in concentrnl 0- l 0) ? De ce?
11)

"-' ;;:;
C'l .,.'Ci
""
-
'.,}

t
;-..::
·~
~f-0

El
:-.::>
;:::;
(,)
Propuneti o secventii
~i cifra 7~

0
 CAPITOLUL HI
~ a b

l\'IETODE DE PREDARE-INVA'fARE A OPERA':f.'IILOR c 0 b

IN MUL'fIMEA NUMERELOR NATURALE

0
b 0
I b

Fig. HU
0. OBIECTIVE GENER.ALE ALE CAPITOLliLUi
., x" s~ nu:ne~te
· a si b. in
Principalele metodice specifice acestui capitol din l
mi.lltinl'icativa.
sa 9Ue Sd re:.ilizeze in predare ~i invatare:
nat~ra\e stnt
--- constientizarea sensulu[ oneratiilor, a semnelor denumirea ter-
c01{1ponenti, rdatille dinfre te~menii componenti t, relatiile dintre
(a<lunare-scadere, adunare-lnmultire, inmul tire-1rrnx1rtire, sc;idere-imparpre);
-- corelarea operatlilor aritrnetice cu operatiile multimi;
---- !nsu;;\rea {cunoa~terea) proprietatilor specifice cdor patru operatii aritmeHce
lor in calcul ; ~
-~ optimizarea <leprinderilor de calcul mintal 9i
unor stabili de c:alcnl oral
orice m'irime 9i aplicarea acestor algoritmi de
compunerea de probleme.
L fORMAREA NOflUNH DE OPERATiE
e 1--IV nu se face un studiu
lm;~ ca lnv.Jtatorul
naturnle ~i

'' Operatii in multimea numere!or naturali::

LL Nofiunea de interna

o mul M Orice a f pe produsu! carte~

z1an cu valori !n 1W se nume~te /ege comoozifie (compunere) intema
sau pe multimea iW.
o opera tie internii pe nul tirnea .tI este un procedeu (o lege) care asociaz~i
la perechi ordonate de forma (a, bi, a ~i b ele:nente din 1H, w1 element c, ~i numai
un~. din M astfei ca c =" b}. Elementul c corespunzator perechii (a, b) prin legea
data. se nume:}te a cu b ~i se noteaza In diferite moduri, ca de exemplu :
a .;., b, a ·b, a $ b, a a
b, a T b, t::. b etc.
0 ope_ratie interna pe multlmea M notata cu semnul +
se nume~te adunare, iar
compusul f(a, b) = a + b se nume~te suma elementelor a ~i b. In acest caz se spune
cl legell a fost notata aditiv ~i ca este lege aditiva.
 a la num2irnl natural h se In-
respediv, cu b elemente, atunci prm ·~ b·c. Num;irul natural b tre-
reuniunea celor doua multirni esie a -+- b nu1u'i.ru1 natural a se nnmeste
A<lunarea nurnerelor na
lege de cornpozi\ie Lnterna pe N
pe N,
divlzib!l en
In
plu.'., pcntru ca irnpartirea
-.
N
ta.
Dintre stabili pentru o opern tom! se spurn'. Ui 1mpi1rtirea nu
de tip
se bucuri:'i de toarele :re cu rest, pe care o de-
-- asociaiivitaica ---- Oricare sint numerele a, b ~i c, avem: astfe1 :
--:- b) L
4c =a+ lb c); Oricare ar fi nume:"eie na u ~i b, cu b of 0, ex:st:i d n-:i ru:n:~re nJturale c
- Oricarearfinumereienaturalea:;;i b avema -'-b ~,, b ~: r, cu r b, cu
nwtru mm12irul na [) incit Compar!nd se conslata di primul caz un caz parti-
a~~, o,
('.Uiar al celui de al cu ~i anurne atunci cind restui este nuL
Sciiderca numcrelor 1wturale cste opera c:ire cuno,ciral .'urna ac fo ambele situatii, este <laU! cu ajutorul inmultirii.
numere naturaie mml din 1.errneni sc afla ai termen. Dcci, a De exernplu :
dea dintr-un a, nurnit tm ali nurnar b, nurnit
insearnna a un alt num~ir natural c, m1rnit rest sau 72: 9 ~= 8 penlm ca 8·9 ·.·~ 72;
scazatorul dea descazutul. Ad;cii: 7S : 9 = 8 (rest ~1) pentru di 8 ·9 :3 -
1V umdrul zero ~i

Scaderea numerelor mnurale se poa te intrcduce cu a iutorul rnul timilur a. Dacii a = b ,~ 0,

se ia o mul time A cu a ekrnente si o su time a sa Ji cu b ;\fol b. Daca ·a c;f O ~l b ~ 0 0, sens 1r1truclt egalitatea
diferenta <lintre A ~i B sau ' lui B fat<i <le A are a - b elernente. a~= x:O nu este ca nu exisHi nici un numar natural x astfel 1ncit
lnmul/irea numerelor naturule. A ti a cu b a a(iuna nurn{:rul acesta inmul tit cu zero s;3 ne dea num~trul 1w turn! a,
natural a cu el insu~i de 11 ori. Deci :
Cu ajutorul mul\imilor, impartirea cu reot a numerelor naturnle se bazeaza
a -r-a -t~ .. ~~+-n fl x a, pe separarea A cu a disjuncte lloua cite <loua,
de b ori :wind cite b <le dte b elemente ce pot fi
Numerele care se se 1mmes<'. factori. mmrnrelor naturnle in submul-
este o operatie totdeauria po--iblla 1n N. Regula de operatie esle de tmpartirii
repetata a aceluia~i numf1r ;;i restulu i prin
repetate.
multirea c!tul
respect iv, se
multimi esie tocrnai a x din 37

prin
=a
a, b, aYem ·b 0 -c b·a; =~-~ a', \! a E~ N;
Exi-~bl num~irul -+- I~~:: (a v a~ b .::.: N ~
\faG:;N;
4) a·b' ""~ a·b -+a, v a, b EN.
aceea nurnere na~
o, numere naturnle
o·(b + ,~,a b a·c.
de compozi\le
ca opera jja de unui (asociativitate.
a numere naturale ~i unu! din

:rn
 2. PROBLEJ\·\E SPEClflCE PREDARH~tNVATARH
ADUNARll ~I SCADERH NUMERELOR PINA LA 10

.,Studiul organlzat al operatilior de 2<lumire :;;i <le cdnkre

se face dupa ce elevii de nurnar
de or<line definita pe multirnea numere!or naturale. Se cu aceste
rntii (adunarea !?i sdiderea) pentru ca ele s1nt rnai accesibile ~co1aru1ui tle vlrsta
au un caracter intuit iv pronuntat ~i corespuml partirnlaritatilor lui de \ !rst:l.
lntroducerea operatiilor de adunare :;;i de .sdtdere se face fie
niunea a doua multimi disjuncte ~i diferenta ;:: doua fo!osiml
Activihltile pe care le desfo~oara elevii cu mu! de obiede :;;i cu riglele
tesc pentru inteleger~ esentei acestor doua opera Gin<lirea copilului va opera Fig. III.:!, b
abstradizare, prin generalizare ~i prin analogie
In primul caz, elevii trebuie sii !nteleagi:i, Pe l tnga rnul cu simboiuri, elev ii pot ~i rigJetele terialc foarte
cii rezuilatul a 11omi numere este pentru con;;tientizarea simbolurilor numerict'). AceasU da este foarte
iuncte finite care au fiecare atilea elemente cHe coresuund In procesul cunoa~terii :;;i are rnari valente in 1ntdegerea proprieh\tilor de comuta-
beci, pe opera tiilor cu mul tirni a Yem o reuniune de tivitate a adunarii ~i de sirnetrie a rela\iei de egalltatc (fig. 1IL:3).
iar pe planul opera\iilor cu nurnere (reprezentan\il t1milor ce se reurn;sc) Se va expiica elevilor ca pentru a ariha faptul di arn reunit doua
o adunare. trei elemente si cealalta cu 4 elemente se folose~te scmnul (sirnholul) ,.
Pentru formarea ~i !nsw;;irea notiunii plus, ~i care ~e scrie lntre nurnercle ce reprezinh! de elernente ale
multimi de obiecte concrete uzuale -- dinhe cele doua care se reunesc (:3 4 ~i 4 3). Acesta esie srmnul
tuarea de opera \ii cu ce au scrls opera \ia de adunare. Demirece
ztntiirilor ~i, in fin al, se sal tul la ~i 7 arata, scris sub diferite, numiirul de elemente ale~,.._,~,~..,,
Sa facem o prezentare 3 lose~te 1ntre ele simbolul ,, co ,nurnit ego!, se scrie: :1 ~i 4 +
Faza concreta --- (actiunea concreta ~i nernijlociti'l cu + 3 = 7. Tn felul acesta elevii 1nvata ca 3 + ~i 4 + ~) s1ni dowi forme de scrien~ a
reprezentare actionalf1 dupit ,Terome Bruner). Elevii numarului 7. dcfinesc cele dom1 nurnere care se auunb ca fiintl termcnii
ro~ii cu trei elernenie 5i o mul time de baloane al bastre cu de adunare (prirnul al doilea termen) ~i ca rezultatul adunarii Ji
du-se cele doua mul tirni de baloane se o mul ..suma".
~i alhastre. Asem{mator, reunindu-se o ime Deoarece 3 + 'l ~i 4 surnele dintre 3 ~i 4
cu o multlme din 4 bniduleti (jdoane),
duleti (jetoane). Se continua procedeul respectiv, 4 ~i ~3 sint egale, spunem ca opera de co-
faptul d o fonnc:ta din adun~1rn
4 obiede (se poate continua cu mul termen rezultalul
ace!a~i fei se obt o mul Este necesar
f~aza tJ 11-a ·----
efective cu
propriet<itea de
~1 7 = 4 + Jn stuna
a doua nurnere.
rea simbolidl sau cu numere.
Descornpuntnd
formata <lin 7 elernente in doua mul\imi, sub
indrumarea !nvatator,ului, elevii vor irivata ca
nu numai numerele :J ~i 4 adunaie dau rezul-
tatul 7, ci 9i surna altor <loua nurnere poate
fi tot 7. Ei ~tiu la formarea numarului 7 ca
reunin<l o multime fonnata din 6 elenwnte cu o
0 mul time formata <lintr-un singur element se
Pig. HI.2. a o Mine o mul time fonTat{t din 7 elernente . .$i, Fig. IB.3

78
 reunind o cu un element cu o formata din 6 elemente
care are tot 7 e!ementc.
3 4 ~·~ 7, 4 :; =c 7,
6 +- 1 = 7, +6 ·~ 7. Fig. HI.4
elevii vor ~i-;;i vor fap!ul 5 +2 = 7 ca
si 2 5 = 7 ajun.gind prin compunere ~i descompunere rnul timi (~i deci a
nu:rt'l don :;;1 folosind propneta t de comutativitate a adunarii ~i <le simetrie a ega-
lith t; la:
0 + 7 -- I 7 -·- 0 + 7
l +6 7 ·-· 7 -- l 6
-- -
,.., 1+(2+4)=7
2 ~) i I --- 0 f1
.Fig. HI.5
3 4 -·- i 7 --"- 0
0
4
4 + ')
,) --- -
! 7 ---- 4 --t- q
,)

5 2 - I
'7
I - 5 2 a doua de ti ~i
una in prelungirea celeilalte se
6 l -·- 7 7 -·-- 6 '-' .
manme are 1
ry

7
I 0 -· 7 7 ---·~ 7 0
acest mod se face~[ legatura 1ntre adunarea a l, 2, 3 etc. unitati ~i numa- (1+2)+4::7
rarea !nainte cu l, 2, 3 etc. unltati.
Fig. HUi
cu introducerea opera\iei de adunare se ~i exercitii de scriere ~i
a acestei opera tii.
Pentru a motiva necesitate:J. efedu<lril operatiei adunare este necesar
,,co:npunereci" ~i ,,rezoI var ea" de probleme cu obiecte concrete,
<le genul :
Petrica are irei mere iar surioara patru mere. Cite rnere au !mpreuna
; :,,
'; cu re1:ultatu! masurarii lEntre a doua
in cd :o
Ione! are patru creioane ascutite ~l trel neascu creioane are el in

iar pe ce3lalb1 4
I Jei a
Cite timbre a da t

b!a) esie forrnahi.

ai unei adun~irisl.nt necunos-
pe baza unei
scd
de numere care puse in lui a ~i b sa dea suma 7,
formate in etapa a cornpunerii ~i descom-
 - Din ai 4 au primit· note la de
')
rm au
- Cu dti ani este mal
are numai 4 anl ?
-- Cite creicane are un e1cv tele 7 pe care le are 4
neascutite ?
-- Cl[i 7 pe care I~ are l'etr , trebuie rnai la
daca 4 ? etc
Fig. Ill. In
de genul
Se aUta" etc., care se
galbene creioane unitati!e care au fos[
toane), dtrt: :;;i c::iiete etc. initial. Adica : adunlnd
Se trece ace.st fel ~i
7 obif'Cte se
o multime
intui ti v-sirn bolke Trepiat, pe in
centrul 0- lO, se

0 8--0=8
] 8 -- l --~ 7
i -- 2 8 -- 2 .··· 6
:.1 -.;- 5 8
4 +4 = 8 8 -- 4 = t
4
s-::3·8
c ,, ~
'-·
8 8 --- 7 •-
0
() ~ u --- 8 8 - 8 ··-.{.I etc

clieY;:i de exerci11i
corcci~ ~1 const'11dare~1 upc.:,

s~1 se natura1e 2 ~i 5.
Sa SC nun1ere!e B::itUf(.1ie 7 4.
-- 4 c-. C11 dt e.sie rnai mare mmiarul 8 de:dt 5
4

6. (~are esie r'

;) obtinem 2. Care t•sk ?

Ski se rczolve, s~ sii se ef ectuezc :
4 ? -- 4 ;:~.:: 2 5 -- ? •• :i
5 -- 3 . . -.. ? 5 ? --- 3 ••-. 5
1 ...... 7
5 -i·- 2 ? .-cc 2

?+3 10. 8 00 ? --- 3 +

2- ~~-= 6
:3 G-?=o 7 -f- 2 -- ?=.c 4 etc.

82 33
 cunosc: .

[J--7=2 0
2 {~c-c.8 2 asemenea, devii au
50l=cocl 3 mimere rnai mid tleclt 10.
de ad:Jr:are ~l de sc{tder~~~ 1n concentrui 0
J 3 905
tuleze cu elevii accste S(~ cit-:
8-- c:==O 3
a acestora.
5+2--3 2
4 0 7 2--405
6 0-3 2=7
- 3 = 5.etc. a ~ adunarcd un11i
i:1 locul !itere1or numerele care satisfac rnai rnic <lecit zece, a caror surna
numere rn:ii mic'. <lcdt zec<·
5---a=3
8---a==,5
a b=c:8 rczu1tatu:
a ~ b = 2 (eventual cu conditil $i cu
posibilitatile). asi 1'.2

rezu!tatele $1 Jnlocui ti -le cu cele bune :

12 2 + 5 -== IO
;) 2 ~.co: 8 5
Pentm 13 6:
7-2°==3 7 --· 2 """"?
4 5=8 3 G '°' 10 cc·= JO
4+7"'=8
6-3=·"=4 ? Dac;i din se

in
zece.
sa si: in;,;iste n1ai
narea cu ce se !n
greu de catre mul
Pentru adunarea a formate doar din
o zece, dteva
Pentru adunarea 7 5 se poate !nil
?REDAIUI-INVATARH AOUNARU care se poate spune direct rezultatul 7
NATURALE o pina ce St.' obtine scop 1n care se descornpune
sumei in doua nurnere care adunaie :c,a dea accst al
Deci, peptru adumirea 7
(3 2) = (7 ;3) + 2 '"" 10 +5 =
Se fol ose~te, :in acest , modali ta tea de adunare dintre un
!leee ~i un numar format numai din unitati.
85
 dec:tuarea adunarii ·7 8 se procedeaza la fel de <lata
a~·e;:,sta prirmil termen in 1_bu2i numere a car6r suma sa fie 7, In a:;;a fel inclt unul
cu 8 sii dea o zece i
7 8 = (5 2) 8 c.c= 5 + (2 8) = 5 + 10 C.,"CC 15.
unui tennen in suma a dou;_i numere se aplica,
m ·c Este bine fnsa ca aceasta descompunere sii se faca
. at it pentru primul cH ii pcntru al <loilea,
c:i se proprietatea de asociatiYitate a
c~1 ad.irrnrea numccrelor naturale a :m1na este mai mare zece
.,
k:<,
cu 2l :?i mai departe), pe lfng?.i materialul didadic intuitiv fo.
utiiiza ;;i trusa cu piese magnetice sau trnsa cu nece-
..
~1-::c1
nurnarul 6
din 6 discuri ;
t Iot1ea terrn12~1
al din 6
num:re nui mari dedt zece. se reunesc cele doua mul tii ni ;;;i se ne o triunghi
cu pie·;e m:igaetice este formata din : deci nnitate de ordinui al tloilea ~i 8 de unlinul I;
(12 tabla obi fixata fn stinga tablei scris, de dimensiun1 con- cardinalu! reuniunii esie egal cu suma canlinalelor multimilow
pe11~rn a putea fi vazuta de dttre totI elevii c!asei (de de forma care ··~e reunesc. Decj:
dreptunghi cu latunle de l rnetm ~i, respectiv, 60 de centimetri);
tabla stnt de.,;enate direct, cu creta coiorata sau pe hirtie, diagramele unor 12 +
pe . zeci, sute etc. ; 12 + 6 o= 18 sa u G
mai rnulte piese forme g:eomelrice ;.;i colorate diferit care, prin conventie, 18
unitati de un anumit ordin (de exemp!u - cercuri negre care sa sim-
triunghiuri albastre care sii sirnbolizeze patrate ro:;ii care cazul in care adunind doua nurnbe se neste ordin" - trusa
etc.}. Aceste pk:se se pot confectiona din carton sau material
se folosi in f elu! (pentru deexemplu, a lui 14
care se l magneti. 1n cazul fn care ;.;i aceste piese seconfec-
rmgne\i fi Jasa\i liberi :;;i se ata~eaza la nevoie intre piese conventia (lntelegerea) di ori de cite ori se obtin, pr in grupare, zece
dr,,;ptunghi ulara. l, simbolizate prin 10 tnlocuiesc. aceste 10 unitati de
Trusa cu piese magnetlce se poate utiiiza la demonstrarea {de catre invatator unilate de ordinul al 11-lea
µentru intreaga a modului Jn care se ~i se descompune
U'.1numiir, precui~ ~iJr: ope~a~iil~ de 2dur,iare ~i de Ea poate ii ~?losita,
sub rnvatatonum, l!1 consoi sau de urm
rind sc constata (prin testari) d nu au de adunare (res-

uni-
rt,•comand;i mai muH scrierea numerelor unul sub verticala) fiindca
este mai u~or intdeasa de ciHre elevi ~i u~ureaza In acela~i timp !nsa
scnerea 1.n sau scrierea pe orizontala. cu cakulul 14 fi=l0+·4
modaiita ti de scriere s-;:ir putea !nliitura dif kultii tile ce
ca unnare a felului In care sint care se aduna (pe
pe vert
In continuare, dteva exemple de folosire a tablei magnetice in procesul de
a adunarii numerelor naturale.
ei se bazeaza tot pe reuniunea a douii mul disjunde. Elementele
<>int <liscuri (pentru unitatil. triunghmri (pentm zeci sau unitati
patrate (pentru unilati de ordinul al HI-lea .,. sute)
Pentm a aduna nurnerele 12 ~i 6 se procedeaza in fe!ul urrn;itor : o ---:...1____. . . .! I £• • • • • • • • •I
- se forrneaza pe tabla magnetica (fig. IIUO), folosind un triunghi :}1 doua e~---i-1~~~~._~._~;r-c'--~~~~~~~-
numarul 12 (deci dintr-o zece - o unitate de ordinul al <loHea ~i doua unitati
intl:i). Avem deci muitimea formata dintr-un triunghl ~i doua dlscuri ; Fig. lll.ll
 A ___,_.....
8+
c ----~~-----
B~·--.__. 'l
"----·--·~·""

Fig. lfll

urmator
HI-a

7) ; pentru nurn~ ..
~ se reunesc ce1e

37 (figura II I.l 4).

mai mici decit 20

anter~oart-: a1~: eif:v11or cu

nurnerele naiurale de ]<'. 0 la 2fl
nu mere
0--10).

>J • <

zecea l'a noua urntate 1n1n15rare ;

rnulte nurnere naturale in

r-1 ~1 <le a unei

!A.1
(______,
fL_l!1,Y_j
il 1ncepe cu
unit ati, a doua' uniU1ti etc. :
scilderea
,..,
10 100
JO l -"'- 11 ll - 1 IO 10 ,(., •·· 12 1f) -- 2 -·
"" .,
200 ll 1 12 12 ---- I -·· li
-..~-

IO :3 ---- 13 13 -- ___ lO
•)
_,

Fig. 19 l ··~-- 20 20 -- ,1 ... 19 10 10 ---- 20 20 - 10 ~--- 10

 Fie scaderile 15 - 3 ~i 16 - 4. S:: arata ca tntrucH numarul unitatilor desca-
zutului este m1i mare dedt eel al unitatilor scazatorului se scad unitiitile sciizatorului
o- --c______6._.u L· - - - - - - - '
00000

.din cele ale descazut.ului. Se folose~te, in acest sens, descompunerea unui numiir din
..acest co:Jcentru intr-o zece ~i numirul unitatilor ~i proprietatea de asociere.
+
15 - 3 ·= 10 5 ~ 3 = 10 +
2 = 12 ~i
16 - 4 = 10 + 6 - 4 = 10 +
2 === 12
b. Unitatile scazatorului sint hni multe dedt cele ale descazutului.
D2 exemplu : 12 - 4, 15 - 7, 14 - 8 etc.
Avind in vedcie dificultatile pe care le prezinta intelegerea acestui caz in predare.
trebuie sa se .pro.:ed2ze cu foarte mare grija, mai ales 'ca de con~tientizarea modului
in care se rationeaza in aceasta situatie depinde intelegerea cazurilor de trecere peste
,<>rdin cu numere mai m:lri, din clasele II-III. Acest caz descadere se poate explica Fig. Ill.16
)>rin doua procedee.
1. Prin descompunerea unitatilor scazatorului in doua: o parte egala cu numan~l
.unitatilor d2scazutului care se scade din acestea ~i se obtine restul zero, iar a doua Folosirea trusei cu piese magnetice 'in sciid?rea farii trecire piste ordin
parte· a unitatilor scazatorului se scade din zecea (sau dintr-o zece, mai tfrziu) desca- Pentru scaderea 15-3 se procedeazii tn fdul urmator (fig. III. 16):
. zufului. · Multimile disjuncte A ~i B, organizate .pe unitati ' ~i zeci, sint submultimi ale
Exemplu: scazatorul lui ,12 -5 se descompune in 2 ~i 3. Deci: muitimii C; C este deci muitimea reuniune. a lui A cu B iar D multimea de aceea~i
+ + +
12 - 5 = 10 2 - 5 = 10 2 - 2 - 3 = 10 0 - 3 = 7 ;·sau scazatorul lui ~putere (cu acela~i cardinal) cu mu\timea C. MJ.ltim le D ~i B siht multimi date, mul-
l3 - 7 se descompune in 3 ~i 4 : ' · timea A se construie~te prin corespondertta elem~nt cu element, cu elementele mul-
timii D, ramase in afara corespondentei stabilite intre eleme~tele multimilor B si D,
13 - 7 = 10 +3 - 3 - 4 == 10 +0 - 4 = -10 - 4 = 6. .asHel indt multimea C sa contina tot atitea elemente ca ~i muitimea D data. ·
2. ·Prin descbmpunerea ·descazutului in zeci ~i uni ta ti. apoi din zecea descazutului Folosirea trusei cu piese magnetice in scaderea cu trecere peste ordin se face
:Se scad toate unitatile scazatorului iar la rezultat se adauga unitatile descazutului. <:a in f igura II I.17. '
; De exempl u : Realizind corespondenta elementelor muJtimii B cu cele ale multimii D, se con-
:Stata ca (pentru diferenta 12-5) aceasta s-a reaHzat numai cu doua dintre ele-
12 -5 = 10 + 2 - 5 = 10 - 5 + 2 = 5 + 2 = 7 sau mentele-tinitati ale muJtimii D, Deci e nevoie ca triunghiul (zecea) sa fie inlocuit cu
14 - 8 = I 0 +4 - 8 = lO - 8 + 4 = 2 + 4 = 6. 10 discuri (zece unitati). Se continua corespondenta cu e!ementele multimii B ~i mai
•amtn elemente fara corespondent. Se construie~te astfel muJtimea A cu atitea
Elevilor trebuie sa Ii se explice ambele procedee, pentru ca ace~tia sa aleaga ~i
sa foloseasca prooedeul care li se pare mai u~or de aplicat. -elemente cit~ mai contine muitimea D Iara corespondent in multimea B. Numarul ·
· Pentru scaderea numerelor in care ~i descazutul ~i scaziitorul sint formate ~i .elementelor muJtimii D este acela~i cu numarul elementelor reuniunii mu! timilor dis-
din zed ~i din unitati. evident cu descazutul un nurnar mai mare dedt scazatorul, juncte A ~i B.
se aplicii procedeul general de scadere a zecilor din zeci ~i a unitatilor din unita{i. +
Simbolizi~d ceea ce s-a efectuat, reiese ca s-a procedat astfel : 12 - 5 = 10 2 -
De exemplu: - 2 - 3 = 10 - 3 = 7; deci s-a descompus scazatorul in doua parti astfel 'i:nttt
16 - 12 = 4 18 - 15 = 3 14-'-:11=3 una dihtre ele sa aiba atitea unitati cite unitati are descazutul.

10-10=0 10-10=0 10-10=0

o------- I· 000000000000
6- 2 = 4 8 - 5 =3 4 - l =3 '--~~~~~~-'

Un alt procedeu este acela de a se sdi.dea din primul numar {din desc;az"t) zecile
~azatorului, iar din rest se scad unitatile sciizatorului : -
18 - 14 = 4 20 - 15 = 5 17-13=4
18 - 10 = 8 20 -·10 =IO 17 - 10 = 7
8-'-.4=4 10-5=5 7- 3= 4
In a{ara materialului didactic folosit in cadrul predarii-inviitarii scaderii nume-
relor naturale m:ii mici decit zece, pentru scaderea numerelor naturale ·mai mari
dect~ z:ece 'se pot folosi tn plus trusa cu piesa magnetice ~i trusa cu riglete. Fig. III.17
 a unci cu
I ADUNARH
a ----- ! '.2,
+ 11 a,

l 7 etc.
a cu ;-;at unor pr ea la bile)

c b --· a--··- b 5,
a '7
b, a --· 11 " b,
l '> ..
f' ·- b, 1;:; -- a CCC b

'J q ·<)
concentrul 0-·20
:)
,, "" genul --
:,
l2 .., •,)
" 8 care adu-
'7
2 ? 12 )

- - __.....,..____
-~ _.,, -~_.,.,~~- --~- ~-~ ..
'

l* __
*4
,. ·+·
,,

*
** I*
~~:3 19 20

·------"-~'----1 1
? I
- - -..J exerci tin.
I I c.
 1d cap
in acf.:st
f ~c. J :~ a ..-t" 2 -;~ 5
1ll.2U ~i JJL211:

de.
f<tC~l nu 11U!T~<:d
re- _Fig. 111.23
de
1nc1i 1nulte nurncre dintr-un nur:n~~x dai
,~,c2d l

Fig. 11122

iortna ~
---- UltUl ue
'

u1 care s~t care

nnor unor
I, 3Ul1LJ'2
[] +- 5
·-!-- 7 ___ , ;:; [J
ti 7 ,__ :) Q lului didactic.
'
94
caz. 1i:
10;

care, se
 trccere

1
5 ·=82

2 ;:,;~ 70 7 ~
 6 7{J

+ 140 --- 60
1:5 --- 140 ~- 8
5 ::::
4 ,-,
!f
!00 4~ 70 ~+, g 178~

6. H
 ca ~i in coa-
cu ceie folosite

OPERATU LOR
$1 l~\P.l\RT!Rf A NUMERJ::LO:R N.ATURALE

.0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0

(•~jg, H'.L3ti
 a nunu::rtlor de o

>< 10 ~-""' 60.

20

se pe

2 x400 = 400 800

 scris
26. "'" 43
8

b- exact la

87: J)
8

21:): +8
sau
78: 4 ~= :4 40: 4 9
tn scris. avea:
2)
4 6
 wo:;m8: 3457
87

: 27 :."~
 l 2 3 ,4 L

-- 4 + -·~ 6 = 0 l,
5--' 6 !,
(1 5): 6 ,,.,., L
 la

246·!1 """ 246·10

Ct!
d.e dol
 '-"'
4.

s"'
rt: J mai (b
~
! 5 Rezul!atul 1ipern\iei
(0
~

;:;; :\du:iarc
~. 7 0 pert'.{:lit!
"";;?; virgulfi h1tre ele ~.z~1u
;! :nie ...
IC

~ 8.
!::
"~ 9.
ii' SC!'iS.

"a;- 10. Partea cEn

lb n1irn1Jr
l L /\re "date"
~· 4 Prezentarea ~- Sa
J.. 12. !(est C::lc:il
<l
Joe: 1nintat Ji-
tenele literdori~. t1~1eie C<}f;.'.:~pu r:zT1ton'.e

,..~ L rezull 2iele coredr·

din seria nu.1nerc:·1dr
flnr p01t-
:ft t r~J
S!d) l!liJe,
,, CO!~ECr
:,:,. gr:1p cr.>rr;·
exerd tiu! dat. petitiv la 2 532 4 cc"
din colectiv) iabli! ~i ;n:: I RJ 498G -·· '764
tirnp: 3. ca:i;:te 19~~ 3
VBrea este corectii. : 2 : : :. :.:
aj 7 24~5 ·+~ ....

T) 720: 9 "-· 0
Gt.399 3~~4 2~22 :n,~77
'' din :30
37·~co
0 E T

....
....__~.~ ..... ___ ___
E) 230 -.. .5
,
~< 12 : 3
~----~~---

000 15 328 3,l 80 2

~ F 0 A R T E
.....
¢.!/)
(!)
0 "
;{,
€1
b~

a)

c:1

2' CJ

5
.., Efrdtu:\i,
i~sci
30 5 10 + ('7
• t<) =·

:3'3; - 9; :3' 8,
v.J '
r?X•m:1 ti ul [; b) 40 ; ··· 7 ; · l I , 9
..!.,GB; - ) : 11 :..:.-::
c) 5, .)]~); ,7.
130
·''
--280: i ::::=:::

()4 4 •
Cakula\i ·
n1~1rire2 ;5. ! \00
4,~l: lfl

h' ?edni;d d2i! . a GOO: GOO

! ;__;;:;

o~I Rc·z.olvati
din nr. 6i2
.,
d cHul lor" .
l. p
~?.

tiznre2 3. P -· C"-"•
l

r
G ''l'

ex.)

tine a
indiv;dt1?l

.....
<,,;;
 PRACTICE

·'-'
C:: -1·
dere la
b~' ~ < 2 C,> ,..-.... ;3
;;::: z5 ~ 4 - Da\\
"t:~
de con1utati\·jtate a attunarn.
5
cu ~\

nurnerelor

132
L lV

standanL

unei mfirimi (volum,

cfteva

Yn
rntisznL Ct! mb:-;uriJe ~e

135
2. PARHCULARITATI ALE PREDARH~INVATARH UN
DE MASURA A LLJNGINHLOR

dan1 10 fl}

lnn l" dant

\J

km 10 l ~n
t'\~ l .

100 cm =

i DE

car~,
 A

J.38
 UNIT A flMPllUJi

9 lei
cu st met urile lor c:mt

compune din:
(l ifiG:rea adivita
---- cccao
---- munca
Total:
b) 5
n
(I
--- cacr.o (I
munca (2
5

de

140
141
 secol de an, rat

are

curn ur~

0~'0 60
'= 60 secunde
·~= 24 ore
·~= 7
:.:- :-. .: i1
l<»
..1...:..
··~ ~365 c
.IO
decenii 100 ani
10 secole I 000 am

6.

consecut fvi :

rn~i~;[Jt3 a ; en repte;dnti'.1 dur.Htlt

t:e; lntrz~ ceJ~ douri ··~ic

142
143
 7, 1\'\0llELE SUGESTH

Subiedul

q unitaie fncA ut ii
t -- l

1 JOO 00 000 cg ,,
0 - 1 000 Of)i) mg
Obiedive
10 ,~ lOO g , , l 000 00 000
1n masurarea
<lag 1 000 eg "'"" I 0 OOU mg,

cu ti ;
in ~Ir ~
J\ne-.;.~a

2. matemalicii
,,
t_).

I"

144 145
 F\TEf~I'f\~ENTELE
· INsrnurn

l .\101\IENT
ORGAN!ZA-
TOR!C

Se Vt::rific& terns de ac;;;s~~

foe llprecieri,

rneticr ·
inr Ionna urni ne iOO cm.
tlll e rn;;i
Readualizarea
.,Ce e~te metrul? Ce foloo;im

Exe~rc~ tiul,

·nLa in caieht A~,cu1Ui

toti elevii vor ubiectiveh~ 0pe1 a
esie mdn:l tlonale.
·tn

df
rrrult, iar al

dc~H _pfin1li rltA ta

c~ rn
5 CREAREA total?
l) ,JOC DIDACTIC. Se im·
·2&0 drn :) ;.7"~-: 840
coloctlvul de elevi
281)-!840 l JW
~.iruri.Pdrnul din fiecare
un bUet ca 120 dm: 2 ""·' 560
5 exr:n:ltlL E! va rezo 1v>J Rezolva
~ 0 ! fi80
doar unu1 dti 1nai de~ cu trnn;;,formilri de
iC80 Jrn'.:".::: lG8 m
C\nd ultimul a fo« pe btleie.
minut~ rid.lea bilet1.;L
tig.J 1in1i care tt:rrnin~
 . ··-· Prnlect

. a 111 a
ma

v :\i~E
;:, de
cu lTl<:i

an

fl

O!'l

a suta
ori nt:1

u! '
c;
'..ld u
,.,
.:;.._ u:a
4f ,,
3

~)

G L:tl ur:·1
7 J~·: tura
8, ur:-!

de l
4} 3 n1. crn mn !
:3G drn

14D
 ,...,,,
(;n
0 t ~;I STRATECi1I

-u
4 ? 01.'t?
7 ,:,re ?
.::;~cunde
tcn1ei i rezc:l\"ii fri.".lnt:1l
df:'nurnlrilor dtuatel1:ir veri f;cil
rnici dedt o v) ore
b) De dnd )

::A urn1iiiton.d tHit::·z c) Cum ''e Jar

5 n~xhd ?
'' ord ~L 17 Ce
f) Ce <JC :m1t1t rninutul ? .
acul orar g) CH durec.za sec.Undt1 :)
minutul. este de no ori mai h) Care es!e urdtatea cu care masuram
m:c C:edt om
o secumHi dureilza de ori
mai putin dedt minutul
uni de
temei
l!.
decit o z; ~ trJ.::ffi
cunosc fo:ine bine une!.e intt'rvale
de iiceea de 0mre ace'Je interval.e ::e va vurbi baza
notiuni1or de C!!nOH\,!ei: ;,
b) Ce fornJt:.~aza 1.:n loc to2it~
o lunai,
,/:,are
d} HCHe stnt la
lunikir arnJiu,i Lum; e'•le
un istoric ;:! de . dln 30 fn afor~i i.-ie
(i iunilt.~ ;1nu,Jdc) :.'.afe au
::>ecut!v de

n
2 1)

Caraderlz~rea ami.lul e)
e''te luna durN1za 28 de :3
zi'le ~.,,. atunci clnd acel ttn :··.e nu1ne.~\tl"': an
are :165 de zlle, iar anul biS<'c:t 366 de 7ile.
fle dei.:eniu, de mBi m;1ri arml s!nt : den:ni u:,
!O, 1000 de
aces tor se m:.ide·; noi
trebui 0

~ H 7 z:l.e
LUJ\4A :j. 28., 30
ANUL ziie
DECENlliL lO ani
SECOLUL mo :mi cc·: lO decenii
lvULEN!UL , 100 deteni i, lO :,ecole
[ixarea va foe<~ fi
zlle HJ -~

~!, ? z;.le
luni zi1e
decenli anl ""-· ?
9 seeule 2 tni letlii ? seco!e
M c." dccenii 8 sec:ole ·t deeenii
400 arli ? secole 7,
tiO do:enl i
l) l<'ezolvareii de Se vor rezolva apoi
a) Elena""" 120
sora 36 !uni
l). Elena <He 10 ani, iar sora ei arf.l , <1l vlrsta 3G de . Cite luni au

TOTAL 12 !uni 8 siintilmlnL, Ce: vlrstii are marna ?

h) Elena""
;;or a ,,,e cer~ se a!catu:asca
JO
Ora se v11 de e~·niluare -~... rebus.

l) a nii \:U 366 (](.; :fl<'

:2) l.nterval.uI de lO 1m1
:3)
4) a cul ce;rnului
5) t Of\O de ani
....
....
(J1
 CLASA A ma ./lnexa nr. l
DE ,\ 4.
~).

6,

tuturor urliUi

oc~ 1 l,
;c'dul
acestora ;

yaluare~
~i eco~-

de
DE
1) a li·<L
- Constr
d
WO crn .~, )
lOO de

5) t:

8. EXERCI
in

152 153
 0.

tr-un

lmita-

sa. rezol ve ~i q
nurnere ra

L UNiTi\TE

de

p
,, 't.~ pq - 'pq
'!

2)
f) p
Dadi gtur1ci
q q'
l.54 155
 µ'q (1)~
r/

q'
n
•;
q

<t ,,
';

¢'¢:' p

cu

S! rrin ·0
'1

ilcestei

r.a e;.;fe o rnul iNa nai

156 157
nunu~irlti de

159
 int reg;

in sensur i ;

f i ex in1:J t in care

L cfitre elev! a compararn

unitatilor fractio-
V pe
cste cea nwi mare unitate
este

Cl UJ1

1 ]
4 i

Fif. V.6

HH
 ztdului cd al scazlitotului a iur ca numitor sr:
trcazd nwniforul.
Se va insista

are nutnitorul

m;mitor

\.'-CHH
sdid?rii

dint re
 · n9 , 40 L 52 1,

se afk tlin 8,
4
se vor scrie

din 18 18
3

din 22 22 ·2 :;_~- 11 L
4 2
l()
)4
din 8
i! l ~ •!
!S !Zi 15 Utilizfa<l mai
,!.'"t, IAtit opcratia, clt ~i
2:l
15 i:) sau numar.
Pentru a
u1 celei re

cnre 11 ara t~1

Prohlemc'i: ele-
. Ci ti pionieri sim m acea ciasa ?
La inceput operatiilc de
formeze 1n mod
de la ca
pr in
mai rnulte

e) rezo! va rea urw i

rn.u.11ere r<J 9
8

trecc la

;36: 9. 8
rua rnulte se ::-coate cu er sus·amint
aflarea rnai
2.4. Prnhleme care se i"rlefoda reduceri i
la unltate
mase.
e~te folosit~l tnPtoda red11cerii
din aria

: 18 60
3

164
165
 Se vor explica elevilor denumirile de ,,regula de trei simpla" ~i ,;reducerea la uni·"
Inainte de a trece la rezolvarea problemelor din manual, invatatorul trebuie sa tate". Se porn~te de la observatia ca, in asemenea probleme, se dau 3 numere cu aju-
.dea exemple de miirimi direct proportionale, a poi va cere elevilor sa dea exemple torul carora se afla al patrulea numiir. Pentru aftarea celui de-al patrulea numiir,
de astfel de marimi. aflam ma1 tntii valoarea unei unitiiti, apoi afliim valoarea totala, .corespunzatoare
mai multor unitati.
Exemple: Tot o problema de reducere la unitate este ~i calcularea unei fractH dintr-un
~ a) ~a.ca 3 muncit~ri au sapat un ~ant lung de l~ m, atunci 6 muncitoriyor s~pa numar. Sa luiim exemplul urmiitor :
m acela~1 mterval de timp un ~ant ma1 lung sau ma1 scurt decit 3 muncitori?
3 muncitori . . . . . . . . . . . . 18 m Problema
. clasa sint 36 elevi, iar i.
6 muncitori . . . . . . . . . . . . 18 ·2 = 36 (m); Intr-o 9 dintre ei
• merg la olimpiada de matematica.
b) daca. 4 kg mere costa 24 lei, atunci 12 kg de mere, de aceeasi calitate, vor
costa mai mult sau mai putin? ' Citi elevi merg la olimpiada ?
4 kg . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 lei M odul de rezolvare ( $i Cl!}ezare) va fi :
12 kg . . . . . . . . . . --. . . . . . . . 24 lei x 3 = 72 lei.
Observam di : daca numiirul de muncitori se dubleaza, atund lungimea ~ntului
' 9
. . .. " . .. . 36 (elevi)

...
9
sipat (in acela~i interval de timp) se dubleazii ;
daca numiirul kilogramelor de mere de aceea~i calitate se tripleaza, atunci ~i
I
9
. . • •• 36: 9, = 4 (elevi).
costut lor se tripleaza. •
Marimile care stati in relatia ,,cind una se.miiretfe de un numiir de ori lji cealaltt'J
· 4
!:l
. .. ' • • • - fl •
(36: 9) · 4 = 16 (elevi)
se miireyie de acelll§i numiir de ori", le numim miirimi direct proporfionale. Pentru rezolvarea problemelor prin regula de trei simplii (reducerea la unitate)
Trebuie insistat asupra faptului ca miirimile slnt direct proporfionale doar in anu- dnd intervin marimi invers proporjionale, invatiitorul trebuie sa procedeze ca mai tna--
mite condifii. inte, adica prin prerentarea unor exemple de marimi invers proportionate cum sint :
Spre exemplu: ~ numiirul de muncitori ~i numarul de zile pentru terminarea unei lucrari ;
- viteza ~i timpul pentru parcurgerea unei anumite distante;
- metrajul ~i coatul, dar sa fie. pinza de aceea~i calitate (acela~i pret) ; - numiirul de robinete ~i timpul pentru umplere.a unui bazin en apa (toate ro-
- numiirul de zile lucrate. de un tractorist ~i suprafata aratii, dar sa lucreze cu binetete avind acela~i debit) ;
acela~i randament in fiecare zi ;
- lungimea ~i latimea unui dreptunghi (ctnd aria ramine aceea~i).
- spatiul parcurs de o ma~ina ~i consumul de carburant, dar consr(mul safie Ca ~i la marimile direct proportionale, nu se va da decit ideea de marimi invers
constant ~.a.m.d. · proportionate, drept acele marimi care se afla in raportul: "in timp ce una se miir~te
Dupa aceasta pregatire a elevilor, invatatorul poate iacepe rezolvarea proble- (sau se mic~reaza) de un anumit numiir de ori, cealalta se m,ic~reaza (se mar~te)
melor. din manual, insistindu-se ~i asupra a~ezarii corecte in pagina ~i a redactarii de acela~i numar de ori. -
rewtvarii_ asUel incit sa se sugereze reducerea la unitate. Sa procediim la analiza urmiitoarelor doua probleme :
Unele probleme insa pot pune in dificultate pe elevi. Sa tuam urmatorul exemplu : P rob[etnlf, A
Problema Un automobil, deplastndu·se cu 60 kilometri pe ora, a strabatut distanta dintre
Lao fabrica qe zahar se obtin 75 kg de zahii.r din prelucrarea a 6 chintale de sfecla. doua ora~e tn 4 ore. Cu ctti kilometri trebuie sa mearga pe ora, pentrll a parcurge
Din cite q de sfeclii se pot obtine 100 kg zahar ? aceea~i distanta in a
ore?
Rezolvar~
Rezolvarea Dacii automobilul se deplaseaza cu 60 kilometri pe orii pentru a parcurge dis-
75 kg (zahar) 6 chintale tanta in 4 ore, atunci pentru a ~arcurge aceea~i distanta tntr-o ora ar trebui sii meargii
100 kg (zahar) x chintale cu o viteza de 4 ori mai mare (60 · 4 = 240 kilometri pe ora). Dar daca trebuie ca ace-
75 kg. .. . 6 chintale ea~l distanta sa fie parcursii in 3 ore, atunci viteza ar trebui sa fie mai mica de 3 ori
: (240 : 3 =- 80 kilometri pe ora).
I kg . ~ chintale Deci, automobilul va trebui sa meargii cu 80 kilometri pe ora pentru a parcurge
75
e bUU • distanta in numai 3 ore.
100 kg •• . - . 100 = - = 8 (chmtale) Alta categorie de probleme, care sint de fapt probleme de impartire a unui
75 75
numar in parti direct proportionale cu numere date, se poate rezolva tot prin metoda

-
Cind vrem sa aflam cite chintale sint necesare pentru 1 kg de zahar ar trebui
reducerii la unitate.
efecluata impartirea 765 pe care elevii nu 6 cunosc deocamdata. 1n acest caz se poate Problema B
lua tmpartirea neefectuata, iar ctnd aflam cite chintale sint necesare pentru 100 kg Un aliaj este format din cupru, cositor ~i zinc in cantitati proportionale cu nume-
4e zahiir, efectuam tnmultirea: rele 24; 70; 6. Sa se afle ce cantitati trebuie luate din fiecare metal pentru a obtine
l 300 kg de aliaj.
~. 100 = 600 .~ea ce seJacceptii mai u~r de catre elevi (dar fara a justifica).
_75 75
167
166
 la se
Afiam cite toate intra de rnii.surir cu sutitni .'ji miimi. De
"j;.,;
U. • J..U j 70 6 JOO
100 par\i l 300 kcr cm
l
·= .-m _,.,.
l parie 1 30cl kg: !00 = 1 100
24 24. 1:3 ~~ ;112 1. 1 l
n11n ~-·-~ - - - 1 n ::-:~· n1;
70 cl i.
70·13 •• 910 WO l 000
6 6·13 ·~' 78 1
·---- g g: 1 nJ,1 l 1' l.
OOll -- 1 000

Pc baza

C!i
de n1ar i 91 se scrie ;a
cunosc unitatile sistemului l intreg ,,, 10 zeclrni =~ 100 imi =·= 1 000 rniirni
s1nt recente, notiunile de zecime, sutirne si rrllirne 1 zccirne •• 10 sutimi ~" 100 miimi
tuturor cuno:;;tinte, realiz1ndu-se ' 10 miiml
zl',eime se pleaca la imp~irtirea ariei unui
1 std ime ~=
ca 1n 10).
2.5.2. Formarea de

~. [=r t: I Prograrna de
notiunii cle zecirne
· Prin [rac{ie

V.10
De
JOO
I .
- se ma1 0, I ~l se 23
lO etc.
100 l GOO

m =· 10 ca 1 dm '·' ··--
10 m '·" 0 , l rn •.

d 1, rezulti1 ca dl

JO dm ··~ 100 cm
l ,1 1
cn1 .: ; :; _": ·---·- orn :-: :_-: ·~- 1n
Jo HiO

va nurni
ca
tn al estc
 rezult<i

;;i sau ? 9i apoi

-c, 40 Clil ~'' -i:
A(.J(.', iT\.·1·1, idc· J" '
ia acest- caz de un
scrie:. - ·--- • •

10 sutm1i zecime

rnai
rnare este accea care

dfra 5
sutimL
itnediat

100

100

100
 C~! in mai

J00 astfr:l unitate {{e

drn devine cn1,

poate fi ob
dreapta. Este vorba

a. SlJGESTH PRIVlND
interrncdiul
• f'
unor ALE CAPITOUJUH
ae un oram oarec0re
in urrna opera tiei de
u.nu i
ori mai
mai mic.

De 1 [\ {

l 0 =~-.~ ±~~ --}~ 2!~

-1 • ,f {\ - . ,...,.
l . i\ .. ··~ !i ..,.,.,,.)
. . . -'.;.. ,J)
\_1 -·t-
JO 10 JO
7 _j_ 3
47 . .
10 JOO ·~· 47 sa cunoasca
10 100
:;;i dtul ob la 10, 47

-- cifra 7
:J
1
Ca

nurn'.tor ;

zecirnala 1, 2 sau

zecima!e de 10,
(lfi ;

:,.:'t opereze 1 acestea

I
L111 j

4
zecirnale prin
111 -j- 1 : IO dn1
10 10
+7rn+-3
cu nurnerc~

173
 SllGE.STH l\U'..TODlCE.
,, DE
c

2 ,:_;
:::,.,. y,
4.L
..-<'.! ::
CJ(_'-;,_,

, ...... <

'""
,..~
.,: ~~
;>-, ,_:.:;

~l
t'-·>l
~~ ~

~ ~~c
;::::::%
·-"~ ·~·.,.,

i.,..'"'
'.n ?~

r'"''·
'-'

, ,._ ~ ~......, c~ .
!--,-~

1 .' di;·1
.:..:
..
,,~ L
~

'._;'. ~:
:,_
--~ ·-~-
.

Ci' rnclrn sau

!
1
~ -\;· ,_.....--.,
<:,._) ,.,._.,.
~~ ~--­ Cit
~ lf~ ~t. ~
(I~·

~)
__ , ,.._, ·:.;
7.,1 ~~ .,..,,
 I)n ti
ciLre de.

mai rnare unitate

cu o unitate fractionarii
nu putem spunc care este cea mai inidi rnare;
la numiiori numere care s!nt toi mai mari. ex istii tot·
l /6 l 1 1 /9 1 3 > 1/4 >
l ? fn 2, 4 .. ., n
4, 8 JO, 24, IG.
:31 27~ 15~ 21~ 48.
6L

z:are n

~
~l.
"""q

Care este cea rnai

xnare este nurnitor rna!

-scriu pe tab1:1 clteva

176 177
 mai rnulte
VI

PREDAREA ~I lNVA'.fAREA ELEMENTELOR

8 .. Propuneti mornente
lectie in care folosind
DE GEOMETRIE
rnasura metrice, muH ii si su
rmmerelor frac\ionare zec.irna le
acestora sa facilitati fn
9. Ce aseman;lri sideo"eb· i· · '111 i .· · ·
f<!F' Jc. ~ • ' "•· " n • ervm m mtroducerea operaiiilo,· cu
' ,a c" ce1e cu numere naturale ? · t ' '

10. J ustifica ti cum si de ce la inTttn'r"'a .· r 0. OBIECIIVE GENERALE ALE CAPITOUJLUI

v:··~ula se·· ·ni"t' ;·: . ' ·· ··· ' ' 1.P ,, unei irac cu 10, j 00, 1 000
"
" 0t" · ''"·a:,,pre pe"teun a, l•Olla.
•., fCS!')n1•+ l'\!
· · ·
par ,ire. J
' ~1 '···• t-,oq
d ,., Analog pentru
. 1 L .Argumenta Ii prin intermediu] -· Intelegerea caracteristkilor
sitatea mtro<lucerii numerelor rationale. problerne nece- Promovarea unirntii dintrc de gee-
rnetrie.
-- Tntelegerea faptelor geornetrice ~i dezvoltarea
a raponamentului deductiv.
Cunoa~terea principalelor aspede, ~i prirind
!nva tarea geornetriei.
Crearea necesiUitii psihologice a argmnentfaii matematice cu ccm-
tinut geometric
~ Folosirea instrumentelor ~i a modelelor cu valoare formativa.

1. PREMISE GENERAL-ORIENTATIVE lN INVATAREA GEOMETRIEI

Prin predarea ~i invatarea geometrie1 In ~coala urmiirim ca elevii

!nsu~easca cuno~tintele fundamentale pornind de la observarea obiectelor din re:. -
litatea eunoscuta ~i accesibilil ior. Pr in activita tile de construc\ie, <lesen, pliere ~i
rnasurare, invatatornl va asigura implicarea tuturor organelor de 1n perceperea
figurHor ~i crearea bazelor intuitive necesare cunoa~tetii lor Prm carnc-
terul insu~irii active, manipulative ~i iconice aceste promoveaza in-
ca baz~i a metodelor de predare-1nva inse:mma lnsa ca elevii
ram!ne rmmai la nivelul unor vizuale vor fi condu~i s.a
si la uncle abstract lzari
Abstr'actizarea lrebuie insii de
ri!or cornplet de lor rnaterial. Elevii vor fi
.. independent de descn ~i sa opereze cu
Invi1Vitornl va starui ca, 1n sa
ligurile Wra a avea in fa\a corpul sau desenul. De
linia dreapta obthmU! prelungirea unel anurnite
cu unghiuri va urmari ca elevii s~1 alature sau sa urml
,,tn rninte" nu numai cu material didactic ~i prin
1degere a unui proprietfj ti este insa descoperirea ei. Dadi elevii ,,descopera" prin
ob.servarea figurilor .,proprietatea", atund, desigur, di ei au ~i 1nteles-o. Tin!nd seinna
de caraderul concret al gindirii elevilor din clasele ll-·-·lV descoperirea proprietH-
tilor se va realiza mai u~or prin observarea unor tipice. In med trertat,
e!evii se vor (fosprinde contadul cu renlitatea vor putea studia
figurile fara ca ele sa fie totdeauna nemijlccit de concrete. A~D ,
se irnpune sa nu raminem numai la ci sa intrcducem progresiv obser-
va pi!e. Cu alte cuvlnte, observatia cu care elevii slnt deprin~i inca la

179
 LOGIC

13
180
 se va ca un numar cit ma 1
Jn activitatea urmatoarc a eleyl!or

t3-eosebec1sca
~i
unul pr\ncipiile
0 rarnura i.l stiintei
), trebuie procc<lat 1n B~a fel lnciL in 'indtare, , 1n
principale ale evolutiei intelectuale ale umane. Nu este
sa-l faceri1 sa in cele o mie )'i una de erori ale lrecutu-
ci nmnai etapele
Pentru a adlnci si rnai mult lntelegerea corelat\ei care trebuie sa cxiste !ntre
intuitiei si planul logic in pred~rea· lnva elementelor de geometrie, vom
;,;i unele 'concluzii ale psihologiei, ~i didaclicii moderne.
psihologice rnoderne a:::upra tarii ~i !nvatarii au ajuns la ideel'.l-
ciireia evo!utia psihomenta!<:t a 1.:opilului se :·ealizeaza stadiaL fiecare
cuprinz!nd un interval variabil de d\iva ani, fiecarui stad1u fiindu-i spe-
cifice anumite iculariU1ti, deci ~i anmnitc stralegii formative.
In cadru! stadialitatii psihologice, c1ase1or l---!V parcurg de fapt dou;i
-- unul <le la 4 la 7 ani, in partea iui finalil, eel de la 7 la 11 ani, pentrn
care vorn prezenta in sintez~{ dteva tn~1saturi ice, facl ca acestea safie
variabile pentru un profil anurne. l-1.stfel, 1n stad1~1J pr_coper~t10:ial, d~ la
·~.la 7 ani, creste capacitatea odelor de asupra rcalltatn. medmlm ambrnnt
~i sferei actiur;ilor proprli, prezenta int logica ~i av!nd ~tatut_ de factor ~l
gindirii cu sprijin efediv pe imaginL In a <loua jum~1~atc a acestm, stadm, pen:::e~tia
dirijata poate conduce la genern!izarL la inc1p1enU1 a unor eiemente <le log1ca,
pn:curn ~i la operatii logice eficiente.
,,operatiilor concrete'" (7 --11 ;mi) este caraderizat de _ ,
la coordonarea reversibila a tunctw-
continu;i s;i aceasUi perioatla devin
si abstractizLiri mate-
, opera ti ile

ca
pentm a
de program:i
irebuie materiale core:'--

se acest ceea
ce aiirrna de talia lui Fr. Engels: ..Ca ~i notiu-
nea <le nurnar notiunea de fig;ura este luata exclusiv din ~1
nu s-a
n33cut in cap' din g1ndirea pura. Trebuie si.l fi obiecte care sa a!ba anumite
care urnul sit le corn pare int re ele fna inte de a se ft putut a Junge la no-

este esential o act

urmeazii o idi specifica, di<ladica
viziune n:;uprn legitati!or inslrnirii

183
 le
intuitiv~

184
 Vom asemenea, pe mc'l doblndite --- o fo!osire In exces a acestuia la o perceptiv3, la repelare
t de baza ale geometriel fpundul, -·- punctu! ~l planut in mod tacit i. uneori chiar la observatii inutile, ceea ce ar pulea
pentru ca programa nu le prevede spre stadiul in telegerii :;;i ~i intuitiilor, afectlnd rnodul de uti-
asimilarii unor figuri geometrice rnai dreptunghiul, patratul, ' a
triunghiul). AWuri de
~i tadil;1 a nm·
materi;:ile,
de mate-
de
aie cercetarea
Aiici1e inexactiUdi care
rezultatele obtinute nu
ele tin de lipsa de
tclor de nii'.tsurare lpresupunind ~i 3. Cuno~tintele geomefricc: vor fi predate ~i invatate
In spiritu! rigurozitafii geometriei
c;e ~tie ca erori!e Yn rnfisurnre nu Jn totalitate.
Ex pl ica tiile date de tnvt! ttitor cu instru:nenlelor ::;i !a 1 'r··ent·
De.:;:· suponut
· · ue
,. 'oaza· a.l ·mva·: eie ,, · ",__L,,
1 <'.. in
. da-
•·
din care trebuic I:kuta citirea eventualde re!uari µro-
cesului de masurare, cu. admiterea unor i!a mm, in foaie de caiet), vor
I--IV este eel lntuil.i\;, l ca
:sistemul cuno~im\el()r ,, geornetne_ a:>l·
.;1iiate de elev1 trebuie s~i riguroziUitii geometriei. _lntu, pentru ,ca el~
convingc elevii asupra valorii conduziilor swase de ei ln pe baza figuri!or stu·
diate. frebuie sa reprezinte elemente corede ale cunoa:;;terii malemati~e, se1:v1r:d eievulm
Vorn suullnia 1n cele ce urmeaza cHeva cerinte care trebuie aYute in vedere la fa orientarea si rezol var ea de ada ptare in spa tml mconJurato~. ~n. 3.~
fo!osirea instrumentelor proprii orelor de i1ollea r!nd, pe~1tru c2i toate aceste cuno~tinte geornetrice vor sta la baza conb~1mt~tn
::;i la intuitiv reprezentat :-..tudiului i:reometriei in dasele urmfitoare, servind treptat la forrna_rca temeimca a
de materialu! didactic ~i desen.
"' geomdriei in sistematka conduitei matematice a elcvilor.
Cu la instrumentele de ~1 echerul), mention~im e<1 hebuie
2vuta in vedere necesitat{:a ca s;1-::..i deprinderi de folosire corecta :?i Sa lu{im,ca fornmlarea definltiilor. Pentru , invatatc:r.t.d,va av~~
rap1d.:i a acestora. Trasarea de drepte, ~egrnente, unghiuri, <lrepte perpendiculare, Hi cerin logice a!e unei defini (germ] proxim ~i drf.crent? spectt!ca}, a.stl<'l
parale1 e, dreptunghiuri, patrate, rornbur! tn pozifii in pfar1 (tabla, Indt e!evii s;l 1r1tre caraderistice care prec1zeaza clasa. de ?b1ede
de hlrtiel ~i realizarea de rrn~surari trebuie sa fie executate cu precizie :;;i rapid. si alte proprk:ifiti apaqinind acestora. , daci.\, dupa ce pnn mas1:1ra.re
I<eferitor la desen, adaugam necesliatea efeduiirii lui numai cu instrumentele, de ;:lasa a I I I ·a descopera ca laiurilc opuse in paralelowam au lung1m1le
a tit la ta b!a, cit ~i in ca iele. Acuratetea esk o cerinV:l importanta, la care d va folosi aceasta proprietate !n definltia paraleiogramulm, enuntul ca atare
elernentele <le expresivitate, cretei colorate, trasari discon- inc eronat. De asernenea, daca, pentru a defini paralelogramul, elev1~l ar spune:
tinue etc., pentru a pune In evidenta anumite ale care prezinta rn !aturile opuse paralde·', ~i aceasta formulare este eronata.
tn intelegerii notiunii geometriee. Sa !uam un alt ex:emplu: fonm.rea notiunii de dreapUi. Pentr~ a~~a~t~. se
In utilizar(;.3 materialu!ui didactic '.ii• 1., c1ll'"'l.1J"l~''a
-\..~ u•10·~
~i 'T':.;,~,1ini+e
M·J.•t. ~ (l<ir invatatorul trebmc sa~ dinJeze l
pe care tre- 1,,;.,ia. il"-.. • ;to ·""- • •

le ;:itit rnodelul in care este iTnai.:;inezc cu atributul sau, ncrrnirgm1rea. rn-

u~or lntreb?1ri de .Se poate prelungi
cu daca am gimH
mari pentru a f i va:w.te
con·

•
sa contribuie la u~urarea
:Lelor sale '.ii a rela ce
laritate etc.).
didactic trebuie &i se adreseze ine pe ta
lnd i.nsa particuiarHa·
; cu cit ace~tia s1nt mai inid se s~i mai atradiv, va intelege di concrdizatii prin deseu este din
am~muntele inleres stilntific sii. nu inhe atentiei , i«\- creionului \crdci etc), sprijinlt pe riglii ;;i in mi;;care, ie
elemente ale fondului perceptiv. segmentul cnncretirnt prin desen este
materi<1lului . pund al concrctiziirii.
geometric, <lefinit pr'ln
simple, folosirii lui.

137
 di! lm::rn

urn
Ir'
Problcmatizarea implici:i elevii In anumHe ·-- nroblema care Je ridica in- operational
trcbari ~i care 1i obliga sii gindeasd, sa descopere ~i imjJl!cit s;1-~i consolideze cu· e E!evii vor stabiii --i· L , l, apoi vor probabil
no~tintelc deja asimilate. la: 2L + 2/, oprindu-se eventual aicl.
Si:i exemplificam cu trei aplicatiL • coniinuare, vor fi reaminteasdi de
a inmul tirii fa t<t
Sitaafia-problemii A. La recapitularea ~;
a ·(b + c) , a ·b vor suie ~i
~nghi~n. (c.la~a ,a II !:.a),
~ngajtnd elevii intr·o. munca independenUi t>i
0

a ·b ··•-a ·c ·''' o cum se mai poaie scrie o

m acern:;>J inn1) iunqule de conexmne si evaluare ale se 1·n care terrnenii s!nt un factor comun.
de la a se cla elevilor urmi'itoarea problema : '
• Dupa aceasta : 2(L + l) reprezinta perimetrul
,,Construiti un unghi ascutit lntr-un ~ ghiului exprimat cu cea
Analog se poate
(cu eel rna1 rnic numE'ir de
~i peniru cakulul perirnelrelor altor figuri o.-.r"T"·"
o perpendicularl:t aceasta
inva tate.
a) Marca ti toate celelalie nota tii necesare ~i pe care le In procesul pred;frii
con\ine iigura. .,e impletesc original ;;;i
ti
b) Cla sifica aceste tmghiuri. vorbi de st::uduri
c) Ce unghiuri la fel de mari sint 1n figura ?
Situajia-problemd B. La 5. MODELE DE ACTIVITATE DIDACTICA. SUGESTH METODICE
poligoam: (clasa a If! -a) se
Astfel, 1n lectiile <le la clasa a IV-a care sc la tema :
trice \! U a b c d e) si se cere '"'e~t<·;r"-' · "';
' ~ 1 ) ' < \ ' • , ti,..., ,,_, ~ ;(...! •~'<:$ a tmiHitilor de rnasur~! oentru arii: rn 2, cm 2 ha. i arle. Aria unei supra!ete;
goane, sa le precizeze, unde exisUi ~i aria <lreptunghiului, rrla patratului. Apl practice" ... se vor imbina variate me·
Situajia-problemii C La ledia ,,Perimetrul todc cum slni: explicatia, dernonstra\ia, prin ~iescoperire,.
munca indepemlenta, tehnica fi~elor evaluative etc.
a IV folosind strategia predarii-!nvat<lrii
Terna sus-mentionati:i este imporbmtii pentrn finalizarea preg;itirii matematice
no\iunile de dreptunghi ~i perimetru pentru un a absolventului ciclului primar, deoarece ea include stapfnirea no}iunll de arie, no-
urmaioare!or sarcini operationale: tiune abstracta dar care are mare aplicabilitaie In practica ~i In studiul ulterior ar
a) Se cere elevilor sa calculeze prin mai multe perimetru1 unui dreptunghi cai geometriei. Ca atare, gasirea modalitatllor care si'i duca la formarea no\iunii de arie
care are <limensiumle L ~i l (L fiind masura l fiind masura ~i a celorlalte implicate de aceasta, reprezintii o cerinta dar !?i o problema com-
pdenta.
b) Se cere elevilor sa aprecieze )ii sa
argumenteze care estecea mai rapida Cu privire la mo<lalitatile ~i demersurile realizare a temei mentionate, pro·
muEi de calcuL punem analiza a trei struduri procesuale -·- pentru arie, aria dreptunghiului ~i aria'
potratului (struduri metodice de proiecte invatiHori cu experienta.).
5.1. lnvatarea/formarea notiunii de arie
Etapa. I.
Ac est

:a:o
inconjurator,
cit ~i suprafete curbe ca notiunea de
Se desprind apoi concluziile:
ill Ceea ce un corp de mediul suprafa\a
• Suprafe1ele fl : - .. plane
--- curbe
• figurile geometrlce plane invatate delimiteaza portiuni de suprafat~i
F
Etapa a 2-a. Se trece apoi la 1nvatare.a /formarea notiunii de arie.
Pentru a se ajunge la aceasti:i notiune se poate proceda astfel :
a) se compari't 1:ntre ele doua Iiguri geometrice plane identice (confectionate
eventual din materiale ~i culori dif erlte}, folosind metoda suprapunerii. Se desprind
apoi concluziile:
• figurile identice dclimiteaza portiuni de supra fa ta piana la fel
de tnari;
• Iigurile geometrice, care prin suprapunere delimlteazf1 suprafete plane
Ia fel <le mari (spunern ca au aceea~i arie) ;

190 191
 ne tTta.r t;n 1

:11ai

patratului

5.2. Deducerea arid L cu care

cl:1sa I

:3. Care
ddul

1~2
necesar In clasa ~ I! 1<1

de 0. OBJECTIVE ALE

DE DE
 rt~zol v;-: re a
uri nLirite !lt'.
rezoluliv;1 ·
 iil
Se vor
scrierea pe or!z.ontaUi pe

2!
curn ar fi :
In .seria n
,. " " .. " ... ~ "' .. ..
"
,k il luarea
etc.
?
lei ?

:mccesiunli

su<,:cesiunii
 ;?i
a

ur.
reali-

ACH\/iLA.JH DE REZOLVARE A PROBLElvtELOR

e\' i- problemelor se fundamenteaza

ei de rezol· pe care le parcurg
ele intr-un
de

sub de exer-
ce se rezolva dupa
Procesul de antre:ieaz<i 1n siskm elementele
la automatizare, dar n1ai aies coreleaza ele1nente a cf:lror <h~tiune trebuie
mtna in permanenta Abilitatile matematice de care
depinde rezoivarea cu carnder general, adicki intrii ln actiune
la rezo!varea ar fi -- orientarea a::upra dateior, pum~H,a
in legatura a specif ice
~i se la de cakul) ~l proces al rezolvarii pro-
de problerne ce se tntllnesc

3.1.

nccesar spre

i-a
sau pr in
sau elevul este la
a problemelor
pe care o 1nUmpina
de matematke. 1n enun\ul
mai copil, se spune 2 fetite",

203

ci se spune ca erau 3 fetite ~i au mai venit .2 fetite, nu se spune ,,4 balqane - 2 ba-
loane" ci ca au fost 4 baloane ~i s-au spart 2 dintre ele.
Pe baza e.xperientei pe care o au elevii tnca din etapa pre~olara sau chiar din
primele lectii de mate.matica in efectQarea operafiilor cu multimi, ei reu~esc, in gene-
ral, cu u~urinta ,,sa traduca" in operatii matematice actiunile cerute in enuntul unei
probleme. . - completarea unui text <lat cu valori numerice conforme cu realitatea ;
Acum elevii sfot familiarizati cu termenul de "problema ", ,,l:ntrebarea problernei",
,,rezblvarea problemei", ,,rezultatul problemei".
Introducerea in rezolvarea problemelor simple se face inca din perioada prcga-
titoare primelor operatii. Invatatorul se folose~te de probleme ,,actiune" care dupa ce
au fost ,,puse in scena" vor fi ilustrate cu un desen schematic.
De~i rezolvarile de probleme simple par u~are, invatatorul trebuie sa adud in
afentia copiilor toate genurile de probleme care se rezolva printr-o singura .opera tie
aritmetica. Care sint, in esea\a, aceste tipuri? · Procedeele ifttfoduse ~i folosite in mod gradat, pe masura ce elevii capata expe-
• Probleme. simpl<:i, bazafe pe adunare pot f i :
- de aflare a sumei a ,doi termeni ;
- de aflare a unui numar mai mare cu un numar de unitati de.cit un numar
dat ; , cu numere, sii faca operatii de compunere ~i descompunere, sa foloseasca strategii
- probletne de genul ;,cu attt mai mult".
' • Prohleme bazate t:le scadere pot· fi :.
;--- de aflare a restului ;
- de afl~re a unui numar care sa aiba un numar de unita'ti mai putine rkc,lt
uri numar dat;
- de aflare a unui termen atunci,cind se cunosc suma ·~i un termen al surnei;
- probleme de genul ,,cu attt tru1i putin".
• Probleme simple b~zate pe inmultire sint, in general:
- de repetare de un numar de ori a unui numar dat;
- de aflare a produsului;
- de aflare a unui numar care s~ fie de un numar de ori mai mare declt un
'1Umar dat.
• ·I?robleme simple bazate pe impartire pot fi :
- de impartire a unui numar da f in parti egale ;
- de. imparfir~ prin cuprindere a unui nurnar prin altul ;,
.:__ de aflare a unui .numar care sa fie de un numar de ori mai mic dedt un
numar liat;
- de aflare a i:mei parti dintr-un intreg ;
. - de aflate a raportului dintre cioua numere.
Nota. Unii ·1nvatatori folosesc enunturi de forma: mariti (mic~orati) un
· nu~ar cu ..• sau de atitea ori", in loc de .,gasiti un nurnar care sa fie mai mare ·
(mai mic) de •.. ori" decit un nqmar dat.
In general,..problern,ele simple sint u~or tn\elese ~i rezolvate de catre elevi. Difi-·
. cultati exista, eele mai frecvente fiind de genul : neglijarea intrebarii, includerea
r~ptmsului in enun\, negliJarea unei date, CQnfundarea opera tiei' ce trebuie efec-
tuata ~.a. Pentru depa~irea lor recomandam :
- .rezolvarea unui numar mare de probleme ;
- 'aruiliza temeinica in rezolvarea fiecarei probleme;
- abordarea unei mari varietati de enun\uri;
! .
• . . l
- prezentarea unor probleme cu date incomplete pe care elevii sa te completeze
;;i a pol sa le rezolve ; , · · . ·
- prezentarea datelor unei prob!eme ~i elevii sa puna intreb~r~ ~i invers ; .
· - prezentarea unor ,,povestiri", care in fapt nu sint de.cit a~-zise probleme
,,la.tente" ;
- rewlvarea unor probleme in care op~atia nu a pare de la prima vedere;
- compunerea de probleme dupa anumite date, dupa scheme date, folosin~ in-
versarna datelor sau alte date;
- alcatuirea de catre cop ii a unor probleme, in mod liber, fara a fi limitati de.ex\s-
tenta datelor, de relatia dintre eJe sau de rezolvarea lor printr-o anumita ope.ratie.
De fapt, prin aceste procedee se urmare~te propriu-zis nu o invatare a pro-
blernelor, ci formarea capacitatilor dea domina varietatea lor, care practic este infinita.
rient~i in achvitatea de rezolvare ~i compunere a problemelor.
R;ezolvarea de probleme simple este unul din primii pa~i orientati spre exersarea
flexibilitatii ~i fluentei g:indirii. Prin rezolvare elevii ajung sa opereze in mod real
~i mode.le mintale anticipative.
3.2. Rezolvarea problem~lor compuse
Rezolvarea acestor probleme nu inseamna, in esenta, rezolvarea succesiva a unor
probleme simple. Nu rezolvarea pr6blemelor simple la care se reduce problema com-
pusa c5mstituie dificultatea principala intr.-o problema cu mai multe operatii, ci lega-
tura dintre verigi, construirea rationamentului. De aceea, este necesara o perioada ae
tranzitie de la rezolvarea prnblemelor simple (cu o operatie) la rezolvarea problemelor
compuse (cu doua sau mai multe operatii).
·In prima perioada se porne~te de fa rezolvarea unor probleme compuse alcatuite
din succesiunea a doua probleme simple.
Un exemplu relevant poate fi urmatoarea problema :
,,Victor ~i Danut string impreuna timbre. Victor a ·pus intr-un plic 3 timbre iar ·
D;Jnut 2 timbre. Cite timbre au impreuna cei doi copii ?" (3 timbre + 2 ti~bre =
o.c 5 timbre).
,,lonica aduce ~i el 4 timbre pe care le pune in plicul lor. Cite timbre au acum
cei trei copii ?" (5 timbre + 4 timbre = 9 timbre) .
Spunem problema in intregime :
,,Victor ~i Danut string impreuna timbre. Victor a pus intr-un plic 3 timbre ~i
D~mut 2 timbre. Ionica aduce ~i el 4 timbre pe care le pune in acela~i plic. Cite timbre ·
au In total cei trei copii ?"
3 timbre ... 2 timbre ... 4 ti[nbre . . . ? timbre
·Rezolvam problema ~i pe secvente (judecatl ~i operatii separate):
'\
l. Cite timbre au impreuna Victor ~i Danut?
3 timbre + 2 timbre = 5 timbre
2. Cite timbre au in total cei trei copii?
5 timbre + 4 timbre = 9 timbre
Rezolvam problem:i ~i printr-o adunare a trei termeni :
3 ,timbre + 2 timbre + 4 timbre = 9 timbre
ce.;:a ce, in esenta, se exprima prin rel;itia a + b + c.
 ncestei activ1tf=iti clevil sesizeazTt nH:rsul Cite tcir1e de ovaz s-au coni:·;:idaL?
tactica ~·i rezolviiril e1aborarea :l20 : .32 JO tone

Exan1inarea unei-
sintdicii. Cele tone 10 tone - ?'22

Atit o metodJ, constau fclu! de ma sus, £'1t'vii slnt 'oi tati s;i
simple care, prin rczolv2rc sucn:5i fiecitrei 1dreb;1ri e\·itindu- .e <Jsl
0
Deosebirea ele constii, prnctic, ln de
,,.,,,,,,_, ... sintezei se pleaca de la <late!e
de la Intrcbarea

practica, s-a
prea muH gindirea elcvilor i
baren prolMmei ~i s1nt tcnfa ti S:i
Metoda
iui
intrcb<lri determine r•e
vare. S~i exemplifid.rn cu
aveci 5 1±~1 lei. [)in

J-nu

lei

Jcl
'
'.
-) :J70 le1 _,_., 9[.i

~'- :J2U tone

JO tone
;)92 tone --l- :120 lone ~·-f~ 10 tone ,~~.:- 725:
tone cereale.

?
.Fig. VII.I Fig. VIL:Z

207
5 lei 4.

f3v fJrobierne eor11puse~

(_:a rnelode de --·- rnetoda
analit
 S ~; v~ cu

cu dom'i variante .

fi
rewlvate ~i
A. cu con
B. Prohleme cu continut
C. Probleme a.supra
X --- Prohlerne

Ne vorn opri, a~ cum arQ rnentionai, acelor tipuri de prohleme

care identif ica ~i o a (procedeului) rezolvare.

4. L Problenie care se rezoiva prin metooa figurativ~i

•«'"''"'. J\ rn a \?l'Z<1 t Jn
Ia

n1uta
treci
reci

1 banca ... 3

b
lF.ig. VJI7
 p p p

p p p p

p p p

p r p p p
at:U1T~ ~

p p p

e
B ... B

e e 12 e
.F', Ii T3 14
e
I
,
I

e (; ('

Jj D B B

+~m
14 ~34

'"'
.)
 Pr in
de unde
blem;1 ne spune
canton. C'_.onvenim ca
parcurs
doua
asemenea segrnente cap
VII
Dar umle
vidatc ~i le
c 8

Deci dupI:i 2 ore la pundul A. Cantonul va fi la

lu A si !I materblizam J)rm iar tractorulµi dupa 5 ore de la
care, 1'n pundul R · dificultate. d distanta
A la C este 14 iar dlstanta la C la Graficul
\fig. VH. l fi).

estt:
---- l 0 cc ~)()

.14

4. Ce in 2 ore?
·2 co·. 26

214
 Doi (j !lurr;_arul nucilor p~ care
fraU nur;,djrtd n~1cilor pe care le are

e bine sa.

h. dul pt: cinel

c. do: supra ca1cl
lI cifoi ucru?

\rJJ:.1G

ca
VII.1

1
'"VTI.l 7
~ 4tlm.ici
i
j

21
im HU\:\ a fl a

total 40
cu cea
cu cea
in

inca •
Esk

rczolvare
cite intr-o 9 Jn
cu un

Daca se nrni 'in

prune dedt mere.

o cantita t 1

a an11 :>
4. Daca pe fiecare banca 0 banci~ rarnin
libere, dad pe
ioc. c:1te bjnci ~?i c1te

ri:i1ni"n
2 or: canl"itaiea ;;~.

in irnn ~

21
4.2.

cunns:·

s 1)
b ,."" ···--·~-·
2 2

, 9 am.

un
b In c;uu1 nostru S ~-"" 4 640 le.\ ~i D
i:

retribu
4 600 ·= '.2 040
au

o \rite?.tt.~.
viteza
 1nal
A •••
1-\!Cl :3. Fie a cde doua nnmere
cautate )i Sa fixiirn a . b. {J VII.27).

[) 12

v Va \j

Deoarece 11un1jrul cs!e de ~5 or1 h,

S"'i4.Kmth tnart~ VI
rnent de frei ori nta i
a

clar acurn ca sin1( 1n in

1

cunosc surna ~i
accstui tip de cap la cap VI
surna

este

propuse spre
LO ' m n
7 _:__ Deel numere este cl 1 "'-' 4 rmc
care mm iar mare a 15 <3 '-'-• sau
2 ma i mic b 60 · 4- ~· 1 "'°'
mai
xR ~i
de
lei mai b lJ S; b cc• (1}

consecutive este de In daca se D a douii nmnere \'i raportul

nu mere. lor N, avern :
4. siloz .se mere. ce sc 0
j D
commm mai cu ,,A --··· mai mult s-a
4 R --
se s-au au tn depozlt.

222
 de
cart ea dev ine de 4 ori

rn acea;;td nott:1 de a
dou:1 numere L·unosdnd
l)eci rnnn~:irul rnai ·111ic. adic~{ ntnn;iru! rnt-relor din
/_)
i9

rnere!or din al d1: ori rnai rnare e.;,te. 19 ·3 ·, 57

Dar
1b __--
, 31 de mere.
in l co~. !Jae a 26 PrrJbletnL' p-rt!pltS-C
in aceslJ vor fl de or1 te ca l. S:'; se \1 ti sa
a trci nuna.Te estP 2fi0. doilea nmnfa este
d hrtre rnul afle ce!e trei

. (: n
~ cite fetc ~int 1
nurniirul
n-iJrn{irul 4 decit ~·Ii
·L \"ir\1:-t tatalu.~ c·~tP df· 4 or! :;1ai :nare dc~cit a f11~dui.
arn~ 1r~t:J uia.
Sa dotLi a d1_)i1e:1 7 ori 1nai rnare dee-it
ia SU lLl t1ir; trT 1iUiU{1r dt: al doi lea ~~ste
de
4 Probleme de a datelor. Mdoda aducerii la termen
de comparafit~

28 lei
!\~i

Fl dGll:-1
(; ·-urnn '28

co~ sint 14 :nere Se obc;erv{i (d ~i

:J( a11tur:. De nu a
 numiir de surnrL A doua oara a cump~ir:d mai 1 :notiv de <Jcest tip se n:cnno>c rf'hd <::;,or
mulL Deci sticlele de sue cump[trate In plus a doua oar~1 au ald1tnit din si'ua t ii dis: incti~
co~tu! de la 28 lei la '.32 lei. Plamd <le rezolYan' p2rc· clac e'>te rccorna nda L1 ~crierca da tdur \'n
l. Cite stide cu sue a cump~frat mai mull a dmia o<ir;J :-i conform eel or tlou~'; un tii din
8 .... {) ... 2 ht lHH:~1a
la c;i in ccle . Act'si lutru
2. CH coAii douii. sticle de SLK (cu cit a platit mai muli doua oarii J siruri, astfel !nclt date in cawl
irnlref'.,lat ilten\iH. Dt• ,d1. i . ,
eg:alare a datdor. Aceasla ·,(' ld\'t' «iniind i'd rH;i, 'i>'C ;nu,t'
;:;. Cit costi1 o stich1 cu :>uc? 4: 2 •· 2 (lei) fi~:Ind com·cnahil cch" tlGua d(· dah',
4. Cit cost~i G sucuri? 2·G ~· 12 <lei) Cornpcirind, in cr:t' dou;1
:). CH
cosLi 4 ? 28-- 12 lG nir<lantii !n!rc P\' idf•nt ia c;, nu
6. Cit
cost:J o pd!Jitura :, 16: 4 • 4 pr ivirqa ccl(:'il;.:ltf,,
I\'{ispuns: o prajitura co~Ui 4 lei ~1 un sue ' 1 lei. Din an·d pund ra\inn;lmentul ;',(' c"Olltinu;i rezol v:i te
S;i Juam acurn urm:itoarea problerna: ina ink,

Cn elev n1mpara 7 pixuri :;;i :> stilouri cu J:i-l lei. cu Problnna 3. l'.2
~-n1 co.~Lit22'0 lei. (~i1 \\):~:ii~ nn
pe .2 pixuri ~i 6 stilouri da 246 lei. Cfti lei costa un pix :;;i citi lei cosU

fi'.emarci!rn in aceastii probkrn:i douiJ situatii. Sa In larlurn . !06 lei

H'spun£5tor, pe ~iruri.
l:.? p;iharl'
7 pixuri !5 pahaH' :z;:, fariurii .
J st ilouri . 141 lei
2 ~ixuri dt' eXf'! i ()h ... tT\ ;t-P1 c:1 a(csl lucru '('
G stilouri 24G lei. la;, Oht
face ind cbtek pt' in 2+ iar C(-\)e t~t' pe rd
propunern, ca .;;i la problema precedenta, s;i
fJ pa hare farf uri 1 ;):) 11.'i
:'JJU de stilouri, multiplidnd de un numar corwenabil de ori ;)
,..
~iruri. Ohsen;1m cii eel mai u:;;or esw sa egal<im datele in ;3 ;, farfurii 'f·I lt•i
aceasta imnui fim datele tic pe primul ~ir cu 2. Ded de 2 ori ma multc: -.-a un acela~i
14 l de. 2 ori rnai rnulte stilouri, adicii 6, evident dt vor co;,ta de 2 uri ck h;rni dafa
! t'l.
confor1n r~; tionainentului !~i opt~ra-
1n urnw date!e vor fi tii!nr de n;a
14 G st ilouri :282 lei. Cu cii1.' oarj 6 ·
2 G stilouri

') -: n1
,_) . ' ::-~ ·.;; ..:., l

cos1:~i pi.xuri e.:-.te de 21 Problerna :t () h' ik hen;jn;1 an" in

nlc o i,_'i~ternri ~-"U ben1jnfi. \/indr:· t.llnlc :-)fi ill
CH cost<} '1 cJ Houri ;, 141 11 20 20 de bn'rw pl
Gt cost<:"i 120: ;} 4-0 Cl \ll li
: un ta tea
 de u:,~ ce <1 m spus rezult~.d care nu
datclor. Totu~i. ciiind atent
<i ~i rnal detit ;:o::;;t11. In
cun;;iaLim nnde ;1sem~in~irL p um:t de vedcrc
dist ntrebkirile sea-
ui dis\utal anterior Ne apare niai ciar urmeaz{i sj o rna-
n (-J~czarca <la tel or ~
lii B ~: l '•I'
ill
._)tJ

20 B I (' 8'1 hi Jzi

1ntr-un trcbui sf:f aven1: nb~·-uh nu111ar de· bazine ~;
lwdolifri de benzin:L
c ciskrn:'i. Gt , de 1ile.
:370 cislerne. C\t;I lH~n1ini1 vinde zi!n:c) 3G hL
in ct'·!c
•)r' ,,,-.-:
,)-1.)•._}J :) 1:; 5UO
urnk .'°f·
cistt'HK at\Uc-t' Jn
iniei ~tatii \~~ ii
J 3 I3 f'
'. U ;)00 hL arbitrare}_

I3
- ~ ·1n <lC.:t:->t n10E1eni
irn nino'"··ut !

L)
unui \'reiou
1 dt• ·sta rnbli s-au G.30 1ar -~
c:1t \~osta un tnetru dt; p n?;l cit cost~i u:1 n1etru

ii:H~asi'ndu-·~.e >~ f,20 k·j 0

I Ull!l i

i\firnuin1 c\uar Dr
poate fi rt\zolva prin nkJtotia
illrt'h3P''i'!

d'
(l ··- +--- ""'
\'_JJ

d'
n la
 Dt.'<:i cu dte

de pundajJ trebule sii facern o operntie de

r, am acordat 8 puncte in plus :i Pentru atltea

Problema 2. Pc un \·~· .;,-au vindul 12+ de b'.kte dasek I a I ki; ;t> dr dte ori 8 se cuprirnfo (diferenta total~;
de ajl.
1fo dasa l cost;i 56 iar cd de dasa a I!-;; :)() lei in swna de
a ret:olvat gre~it: 24 · 8 °, :3 (prob!erne).
4 944 lei. C!ie bi!eh' de flE'l~arz· s-au y\ndut :-'
De data accasta presupUIH:>rc:! pe care o [acem fl c-trbitrar~~ a re;:ol\at bine. lO -- 3 c-= 7
ioak ca <11n putea :;' a:;;n). S;i de bilete : c!evul a rezol rn l bine 7
de cl<i ':a L Ev iden1 ca acca<a tkoan~c1.' in nurnLirui tota
!';i!de 024) imrau da.sa I l 1-iJ. J jlft'SU).lllflt'ill ca Prnb!ema 4. !ren esie format din vagoane cu 2, :J ~i 4 osii. '.'\um:irn! vago.a-
toak ceit> 124 de f1 de dasa udcr cu 4 osii ia t~i de num~rul celor cu doufi osii este in tle :i: l. i\urn~irul
L Aflinn rit cosU1 ;1c<·sk1: 36 ·U4 ••· G 9H ) F. total \agodrn::ior esle :31, iar num;'irul total de osi\ este lOS. ~e determine num<~rul
reailtate bile!ele an co"i;it nurnai 'l 94A- lei. tk u;:,:oane de fiPcart' gen In parte.
1. Af!am cu citi lei am oh(in:1t mai nrnlt pe baza ':,, presupunei c; toate eek ;)! 1lc vagoane <.~r avea fit•care cite :3 osii.
··· 4 944 ···'.?(JOO {lei). Ail;:i1:1 elk osii <.iu vagnanclc pc baza presnpunerii:
1n mod fin:s1:, ne intreb;uu de urnfo aceasta diferen\:i. Ea
vine din faptul c<i au :-,i bi-!etc de dasa a 1-a sj fiecme lJilet <le '.ll · :) 9~3 (osiD.
a II am socoiii ('.Li 5fi -· :H) - · 20 mai mu!t pre~uptmindu-l de dasa L Urma- -· C.u cllc (i;.ii an; obtinur mai putim· dedt in realitate?
lO~, -- 93 12
~l. Cu dti lei am sonitit rnai ;-:cump un bilc~t de a il-a;; !)6 - :3{) 20 =i
o•••

Pentru cHe aserner}(;a bllete de dasa a l !-a am socotit in plus·cite 20 lei? Pentrn a1ci nimic deost>biL 5-<i continuam cu intrebarea : .!){~ unde prnvin aceste
atHea bilete, \le cite ori 20 le\ <-t· niprinde In diforent<J totai~i d'-' 2 000 lei. Deci. L ln minus') Deoan'ce in problernele obi:;.nuitc de acest tip apareau 2 m.:irhni
4. Allam cite bilete ck clasa a I I-a s-au Yimiut : 2 000 : 20 l OU (bilt'te de cr trehuiau cornparnte. in aceasta problcma s!ntem nedmneriti deocamdaUi, deoa-
ch1;;,;.i a lki). <- vun vagoane de irei t ipurl. Trebuie sa comparam vagoane.ie cu ;-s osii cu grupc
5. AfH!m die bi!ete au fosl de dasa i : 121 !OH ,, 24 (hifote de d:1sa I;. cu 2 osii :;i 4 osii. L:i iiecari: vah'On cu 2 osii corespund J vagoone cu 4 osii
f{aspun:<.: S-au vindut 24 bilcte de dasa I ;;;i WO bi!ete de a I I-a. :1 : l ), deci de !orrnea;z.f un grup de patrn vagoane. Sa comparam ~te(•st g'rup
vagoar'ie cu un .grnp de p.atru vagoane cu :> osii. Pdmul grnp OC:' patrn va-
Proosema '.·'. Laun cmwms de matematid; 51.~ aconti ;) go;nw :cire 1 ·2 ~- :i· 4 l4 (osii). L'n grnp de 4 cu cite 3 osii :m' 4 .a=~
bin~\ rt'zoivaLi:i si se scad 3 o problerna ~o<.ii).
blen>e rez.olvati: ~i a prirnit 26 punde. Cite probleine a am prcsupus ca toate 12
ah·s a-t'eastii probh:rn;'i cu de a i!ustrn in dedt In realitate. De ce) Deoarece !a un
de re1.o!var<:: ne condw.:e !a Nori. S{;
tr-un -; ;;_gon cu '1 o~.ii .;;i :3 vagoane cu dte 4
;;;i ~ vedem
:'(1col .::a ar fi un de 4 cu cite 3 osii fiecare,
14 12 · 2 osii mai putin.
Allam dte
i.·itt' asemenea g;rupuri· (un en 2 osii ~i ;-1 vago:rne cu cile. 4 o~ii
"' AfHim cu dte
c:u·ntit cu '.2 ma i pu
()

donr un cu 2 osii ~i vagoane cu 4 os1L

: 24 : 2 J'2 vor ave.a 6 vagoonc cu cHe 2 osii ~i () ,, 18 vagoane cu
rezolvat bim:: lO ·· ·· l '2
am ob\inut
)
cu rite :J
G vagoane cu cite 2 osii
vagoanc cu cfte ~) osii
1

l 8 vagoanc cu dte 4 osii.

 D C: · l, undi.' D -~ H ';-l c
!)ec ._; ·"

mum::Horul.
:3. Intr-un ~i 4 -c;1 ;rK~re.
\ .
ca hiocui are 130 ca1nere, sint cu 2 can1f;re 4. \" t_).;

t'U 4 ca1nerc. r ii1e de i cc1or

I~le nu sint altceva decit

5. Un
sa
4.6. Prob!eme de rest din res!. ;'lktoda mersului invers

Problema L i'i adun 4.

suma 6iJ. La ce

n1E-rge 3:.JO
ii 20 dt•

v
7:2?
SC
~ .... ,., . ---~

•t;: 1 + .4 ~"' 9.
 '&i distanta dnrnsil dupi1 zi, adicii primul re,.i_ J(, ,\ce;1
doi lea rest
pentrn fradia de drum parcurs<J a doua zi De1.:.i ii · pc> Hi
;; ~' lu;;rn 2, deoarece emm\ul ne ca in <1cea~tu 1,i <J parcur-, '2 7 din
'.)escnul :'<c re:ilizeaza in acela~i mod \'l l ·
Afl~im a dt:i

Vil.,,.,
din - druinului
l( an: . d isl~m ta r.:u na -;ii. dup;1 10 ;\
n'"L ad;c;, dm R:.: If \ l L:HJ.
A ilii Ill l ungirnea dnn mil ui
-.. 10 !()1)
; \I . .-::-

: drurnul parcurs este \le WO_km.

Jllz1 ~
20Km Pe in 41suni cc Inaintam cu rntion:Jmentul ;;;i calcu!u\, w-,ta1
inute astie! cii !n final acesla \a arill:\ a~a

·\:11 irnp;ir\it pe R 2 in !i p~irti ega!e ~i <irn luat ·;din ele. d»<Lrn\<1 in a 100Km

~.:~
1iil-; /~~;am figur:it ce a rnai r~im.as de parcurs 1n ultima a IV-a, adic1 uHimii 20 de

.1...
10 ..
hi
tzi

.___..,..31""'5,_........__......,.__20,._Km-~ R2 :lizi

l'iz:i ~

kilometri reprezinta '2ii> din R~. De1.:i 1l

~i oh:cerv1nd ca d Pmbkrna '!. La o
pas. pe R, ~1 oh~enind di el toak b:!deie l'rau d•': di\' :!.~,
putew afla aceastli restul Jc dte 40 lei in valo;ue de 12 000 lei. La ce 'Ull1a
1ntrebare<l acum s;i, hllett"lnr c~1re erau b·1 ca~~-i dt} bilete ?
<le rcurs;J in nu gasitn vaioarea de la
~ZS lel '.)i a telor :}G lei. \la10~1re~)

Hce:s.i·f}ra bilete de
bi!eh'
 1h~
un !iilet
18 750 + 7 000 c-t· 12
\aloarca tulmor biletefor de la casa era de :;~' 70{)
l. L: O!Ji) : 40 cite 4U rezo1
nur~1~irulul total
rest~ c~ires-:ir ,.dasic"
·~ d1n toatc
uitimeie 300 de kilonwtri. A zi
r!"st ~; nK'{t kilometri
t1rrr1iirin1

Ln elev :11'(' o 'ttrna de bard. Dupfa ce

. Dubka;,;1 ;i surna nirna<;;i ;;i mai
lnc~1 ::,~so cunsta tii
1.:art· {1 a vu t «n e1evui ·?
un cc·n1 ru th~ inLt:.i.re a
BH~'i~ de- 500 toati·i C<Jniita S;i Se af!e cite
25lei na\ate d;n rantit::tlea <le Jdine care
de

aeei~H :-..e co1:,...,,un1;i

Bil'l'te de
:15\e, ;.,} ic~;-L
L CiL1 e:,en\a de
cu ap(-1 s-£l consurn~it in total
4.7. Prob!eme .de imp;irtire a miul nurnar In parti proportionale
gen~ ia rindui 1T1r~
stnt de re:
date.
cu nun1ereie te.
300. ~)
l(;

za u.n de

er au /:::

u,

nr: un

Ii va re elur d

7. Ce ?

237
 nt
· p, de unde

p.
ul lntrc ~u1n3 nurnitorilor are tot Ya .h "
~; ioale nrnoariele din
Dac;i a'u:rn de rapoarte (l). sp1u1em ca nwnetde a1 , a.,, .. ., a, \
· cu nunwrele hi. . <,Ju cc1 Jui ut 1i f} '.
.... !ui an corc.;pund · p p(1r\i.
de ra c cgale .\
w 70 hi
p
l2
spum:rn 1:a nurnen:le 10, S :'i 70 sin1. \iomdl' cu 1rnrnen'le 4, J 2, 2 si
numiirnlui 10 ii rnrc'>1mn.d
. 4 · /"o 'rarti, lui c'( >r'·r 1 1 l''
t:-.,rni.u - ·p 1 ;, 1u1 ;) n core
1· • · - .. •
~ ·p ii c·orc·:~pund 28 · parti. 11,
nl '.! S;i :'e te nu:1ierek propor\ionale en imn:~·rd'.:' ·I
;ii et oda u 1 f -a. Fie 0 .,, . . . , 11,, nurncrek cautaic. Fapiul Lt vie :-.int
lon<lh: ('U nnrnercle bi~ • date, :::,e scrie:

i11e11i rJlJrnerei.~~· unde p \"'te valoarea comun;! a rapmir!elor.

dintl lui p urice Yaloare dorinL
- p·b 1 ,as·-;i·h 2 , •. .,a"
Tn
;nwrnitc . iie fonnulan«i unei 1'.omlitii determinarea n
n.·a lui p in mod un:c-.
'" p l ~ .
E
lreilea manar e<;te 14.
p ..... ·-·--·-------·-
Toa(e numcrele ionale cu 1 7, ., b, bt h,,

Ot;sen a\ i'" a l l-;1 cs!e ~cneral:i, ea ln<l

din cnnnt Ill a!le i\ii decil in :Jcet>a conform ciireia :-;unw numere!or este N.
~Li i u:-:t1 tl;..-unl a!t
-14, p 4. Prnbh·ma 2. se
1
ll(.'ft'lC ] : \!.,) 1,
Lh.::ci nu;1-ii:~";·pJe c~~utab_, :-;int: 2·-J 8. ~. t 14 :;:i .~)· -:20.
VCH ptH ea r(l/~01 (i(" l tne;-1 ion£1 la ir:dire! l
!.

u1 di reef

rele

cde n nu11wre 1.auta ,~ car{' vrt:n1

respect:v~ cu IllHIH_:.rc·it· /; frdcticl ·zeci1na!e
nlrea~~a parle zec
i
i
11
~ J
ia nuinltc;r ai
...
A:n mu .)

tal~i\ adica ~
lO
l, (i)
'.)
 Prn!Jlema 4. unei este mai mare dedt num~iratorul ei cu
90 90 tie, se In
~i'2
8

x ~t y nurnitoru1
!n care trt'buie sit n nuu1~.~rui
cu mmierde l, , 18, IO .~,i EU L fractia x

c,
- ---~ -:__:_ cu ~3 ~i nuinitorul cu -: s at
10
.1)

u1 tirn llL1
e devii1e :
Deoareve nwniturul ei e ,te cu ;)9'.? mai m3Hc 1 t num;iratorul
;t delennina in n:,·Hl um: p.
990 l IO'l
!I x _-.,.- ,-)9~

una Jin cele ,,., -p

i :;p 59'.Z
4p :-)9:,;'.
.. I
p i Ul
1 alunci x
I !Oil I l.

Deci · 990 ·l
:sit>
I ·- ')
·1 / .... ' cu mai nwite
n11me1e da.
Problen1a ~3. Trei 1rn1iirre Ddinijie. a 1 , o'.!, .. • a." ~in! lnver.; propor(ionale cu nurnerele date b1 •
ntHi!ETe!c r 1t2~ ·)
:1cesll' mwiere ~tiind c] dncd e!e s'int d !re~:t eu mverseie nurnerekJr date. adica .
it jiJinj{4~ CZ.'!Ui

Fi(' .1, lih,,

cte ~"3int ,,

- ·-
·- -
•) . l ~ i
'"''"' 4 5.
!.

din ern.nq II
ct·!uj de-.~rt
alur;.ci
ad
re:i:olvind c\teva

I) n
rmmkini! 206 in cu
!'

'.l ~ -~~-
1 ' 4 si
. !nversele
l !_}!)
 a, b, c, d ale u1
\ Se
propor\ionale cu numere!e ~i ..._, adudn<l
;:5 2 lO 4 care trr·rn.irile de
ace!a~i numltpr vitezde ior ~mt
f; ,, de
·•· -----...-. '••
----· sau ce a·ce'3te nt1nu:re"
20 2 ~)0 l ;{ 13: J
;} !()
2
(I c
p
4-0 30
a b i-~ c ..L ti :;ll i0)
206 p 1rn
n
L,

Deci: D N '..
i'
..__~

u 40 ·2 . 80 : __ l fH~~1 ?1 20 rninute
t; 30 ·2 = 60 •HJ
--- t l .'::~- h ,c l -- ore
c !8 ·2 .c. :56 l)(l

JG -2 ,, :Jo. !1
4~7
Problema 2. Suma a trei ! cu l ·'· se Dar
720
J
cu nurnt"rele 9; J2; 5. 3 . _:_ !J
3

:;;::;;, 2· 4

cu nurnerele :ii le.

::::~::.: ~~----
2 4.8. rezof\'abUe cu

1 207

20
l7

rr i . !5
/'20
l7
720 720 20

' '
 l~a I !pn;:\in asHel : dad! 250 kg se
arnhalea/.;i ln 0
de dk l:ui ;JV('lii nevoi.e -~ De rnai :-ww de mai
U.t· cik ori mai pu\ine? Di~ 2t'"ll) de mi rn;1i deo;in'c<' ,·ek i.lou~1 i:1ilrimi
s!n1 dire-ct '.[i dac;i una din de de cartof:) -',-a
2r:10 de ceala\t;i de liiziJ ~e \d tot

di am reduo, la unila1c tin cazul nostru la l cm11it::..te.a

h <loud rnctr:rni d:red de cartofi. Acuni rntrnduc<~!n ,bklt> 1ic pe a!
LHlCl alte vaiori ti::ite . ca-
rite 1:.1zi sin\ nen',..:are amhalarca ;i
St· nmo'Sc <lou;1 nw one d1·
. ---
trebu :e ;o c.-ir! ofi ;w trdm ic (ll" ·;;.") or, L ,;; 1 mul h: ~~die;!
~; anurne : 2£•0
~:) "\.le·tod~1 propor id or
h) .\.fotoda la urcitde.
a rndodde \·nm COIKTet : se ',tTfe sin Id a:-,t i,,i
Pation;rnicntu! de m;li '·i.Vi
Problema !. f) 1·0nt:i te de 2:>1J ca a :.!:'iO 10 bzi Ar·1'0Sf1i tsft'
C;Jrfoii in cit\:-. L1ii \'or ~1:·HiJ~da? !()

2~0
-- ;\frioda
lO
).

~ere 11~:::~i It· parcurg :'bia

• ;;ceasb-i problem;, eel e dotrn
proportion<! le. gimrn:1iu (ea in·rge dt' nutemat

Probkma 2. Ln nurni<r ik '.!G h1lTatori ~"!''' :1ll ''' in 17 1_

;:.ant J4 de lucr~ilori'

l{ezril;:'are ! l~

I ,,
:'.ti lucr;i !

h~t'r;ttor i

' ·-
uoua cu

A-;)• -Y~

Xi, !11 ~i x 2 s!nt

1\\etoctka nH'.\totia prnpor
Ruoltwe rnlucerii la u::itaie
7

mmL
pe 'in
 rcducNii la w1iiate a1te. . care depin<le, 9i
c2 m''. Scriem dalele acestel probleme astfel :
C 1 111:3
26 17 zHe r2 rn:.~
;J4 x zil.;; x valoarea m{ifimii
,_,, f\.ce,;t('a apar pe corespunz;1tnr :;;i
Dec~: 26 zi!e
I 1 r~-n11a te.
1 ·26 zi!e rcducerii
li 2h
]4 ., l HN.lucem la de pe pri1nul ~\r, notlnd de
care data care este mim;irul de acestor reduced. lntrod.ucem apoi,
·U3.'.?. Prnbleme rezolvabile cu ff•d"la
"'15.... u._ ~ 1· com1-ms~1
.:;,,. •tt..P. valori!e m;\rimilor de pe ai i:kiilea . nrmfirin<l corespunzalor cum
1n pract deplnde de mai mulie ;;i .anume cu uneie
tlin t:le s~1 stea in propor L iar cu Dcci:
in invers pro- Ct 111:
1 d 1 zile
o Ui,,,'rarc: -\_'f~ trc:bu:e exccutatit de rnuncitor ct m:i ·.a 1 zik
inde de:
m.im;,irul de 1 ~to:i t - 1nuntitor cI m~ d1 ·a1
di' in care t re bu m:i zile
mum:itor
~ucrate zlinic:
ttl1-~ 1:n1nciL un~antcu volurrml
>Jurn{trul t1e xi!e in care st~ \,Va 0
a) num;irul <lt' im1nc:tori ce o
b) ntHn;irni f.relor lucrate

cu Of(:' :zl
C" mun;iru ! orelor
care se poate stabili rationament direcL rnuncitor1 . . . . c.
rc;1 a c li orva

;:ile
zile
anume de

: Pix -le
u: zilelor l:i
Problema L 0 1 l'.1Ui1C \'(!lUll1Hi
ue rnunciiori" un i.
..
zik. n cH_t~
(
cu vo!u-
rn;·~ r i 1nea de ore lu·
nu!n~1rul pc L~ va de a tlka ori se va
ck m:1r1·
de zilr in care terrrilnn lucrarc~a. i)ec1 sl!1t
dt' nundi. pra uni. ln fint\ V<,)lunn.d ~,a
z\lc ~1 scr1en1 un d.
 : HapGrtul din!rc datti .~i «ca a rruirimii cdutai~· t din A il
tU'C!i!i(i5tufd Jin /-1 i:._:u ;:iieta v 1, !)UJh1 rit
cu prod11s11 l rapowidor nul.rimi!.<'t cu care <'Ste in ti.ired
fiona{ :;i cu ul im·1'rsr ale uaJorifo1· miirimilor n1 tare f'Sfe in rap·orr 1t;,:•ets cl !'ilf' .:.c 1ntilne~c) ·.,
proportional. Adka:

11 ~ tra!~·\_jc}ria rectil!nic J.1{~ c;Jrt' se

x
de unde: ~; 'oensul (fig. V!LJ8}. Sa mai observarn c<1
plec<it din A
t dm n.
Di~:i: ·
\'aloarea m<!rimii ciiutate este un rnp{J.rt. La Jui
corespunz<Hoare marimii dutale !nmultih! cu valorile mtirimiior cu c<ln~ ..;tiJ
port imc·rs propcrrtional de pe primul ~ir ~i cu vaiorik rnarimilor cu care sta
direci propoi'!lonal de pc al ll-Oilea , iar ia nwiiitr.i.r re:;lnl , a
care SlJ in raporl inver..; proportional de peal doika
cu nire sUi in. r.:iport direct proportional de pe
in contim1are, rt:zol varea nne1
Probteina 2. Lucrind cite 8 ore lO j in 8 celor doui'i 1
\:it
a 480 pagini fiec~re, rn 40 rinduri la o lrlU·tm
Aii!
Ji de ..·are n
<ksparte
Dec; i
timp, 8 tipografi, 1ucrlnd 7',5 ore pe :Li, 1:2 ;)(;:) cit timp n·cupert:az{1 ,
cu 50 rimluri la o paginii si 40 ck· liten· intr-un rind ' nron i\: hiir -o rnrn;i 1c 1k
Scr1em <l<1tele: · ' Prcsupunind ·
! d
8 h d vitez3 intdegcrn distant;i p<ircmsi de un
. . . . W t ipografi ..... 8 ....' 8 \'O;U a:~ ., 480 pt~g~ -10 ,r fornmliim
d din FJ 1ntr-o ur;1 -;
3U
prcqi
fi JGO pJg. e::.i.e. c'U ~·'J krn ~\. krn.

4!.;
a ""'hi\u\ d!n /i ru::u
va fi i.l('Hrn urr11Ittoarea : ' 'l

~-·

4.9. ~·.,1 . 'i ''• •··1···, ,·1·1·.·•t~:

sc cuprrnt •.. ·,,1t,.,-"-<, d,

don;·i ~evv(·-n\e intr un

c;;re ~,· urni{irtsc

4.9.L
Probkma !. 1'

cu 1:2 '\ i
cu vikza ,on ~r·ri ·~
 viirii. Deoarecc ?.l doilea tren ore de la
Din ca este de ::.1·
·; a1··1u1'J"'. '°.1·." unnanrr.
-' '- '"'· · · tren, :.irn afla :
grupul de p ionif'ri. T rebuie !nsi:i sil sta bi!im in te ce dista n t~.i a parcurs primul tren In .acest doui ore)~ sau
~i la ce d ora~ afla grupul ura1a
pionieri in mon1entul

al prnbkmei ~i operatiiie corespunzatoare ,- 0 r fj: care esk dintre cdc doui.i

dupil
merge grupu! de pionieri singur la el cu viteza 0 2.

l 4 ore · - ; ore care cde douii trenuri :-;e !otilnes-c. Din ega!area
7 ore. mxuno~-cuta cste v~, adid viteza celui de al doih'a tren.
2) Ce l1 \;1 parnir.tte. 1 r11p•1J
n·_ 'j{'"· j)'OJ1l. en. pma
• . .•in mornentul
, ,.., ' ' 1 Deci:
,)
·cu ce vltczi:i lrH:rgt~ tren -~

fie VI din acest rnornent, 5(:

afla prirnul trcn in

cii

4) In ci timp ;d duiica tren

ell Cu dt ~-(: apropic niric:rnl <le grupul de fiecarc
68
34
' .
uec1, a\eiH:
sint
c i e or c .·,i~ in til nesc (
34
- k1 orli ;i ore.

d!sta

).

Prohlema 2.

nge.
1::6 km sla ia ,'l ~)

0
~2 ":-~nun1ului put fost nc·ce:1ar ya:;..ului de,
l: 1~:-i _ L i lH_'-~:iZ'..:l

25
 Vianul t\'te unrwtnrul:
l) Ce \a parcurs \apcrui in rnotnentul
24 · 3 - 12 dorn. --\-

2) Ce 'td de <eniciu inliLnesc-:,

(J i~t.rn t:i

•- ;:_·
;1; La 1e d1 V<l\Ul Uf fa\a de \'1 in! de
rnenl ul c )

dou:i

din deca Pr6blema I. Din A

B. U pt1rcurg:t: !G km'lL Dupa ;) ore a
24
fj ~pf P \)fi.-1 ~ ·.{ f'U 0 \ iteni de I~! krn ih. Clnd ~i
IJ!J d~ntre ceic dou~:l \"a~,~~ in inonH.:nt ul cind tD Lltrr ~4
intilnit ore) :-
'in .~en~uri cnntrare
j) l .l
[: z~omenla U.i d nlerior.
]J j ,))
[) ~.ti - Gi d.
Dec d1·.l<1rJ\a de ceJ5laU.
6) Cf· vasui de ~er\·iciu cit
lJD)

3l8Km

9.2.

dopfi ;1 B siiucite
t..,rn L
1 ~;J f3 -l'U \' f~/a t.-':;;;,
sm! ·
bicidistul din A
\lie! ll.
48
in

252 253
 s-a redus la o ill le
iimp se fie ci1 aplic3n1 I ;
Prnhleme a 11-a.
ana!Hic ca In cele doua prin care am siabilit
clt t ~e inH!nesc. 4.10. l. Prob!eme de amesicc ;;i I
2/!(J WO 1ntr~o asernenea
lO a) iluu cantitZitile ce se 2
!G · 12 2A
cal ila tile lor, c1 ,
lO ore de la celtti din l1 sat~ 11; sc cerc: · - calitatea
A.
de. ce se amesteca se
de notf
11 13 =' 24 (h)
5) .se intilne::c ce A)? T, raportul dintre rnasa 1netaiul
::;i mnsa intregului Det'i T '· m Prin urrnare, titiui
208 (km).
20B un rwmii.r totdeaww suimnitar. se
Problema 2. Din A ~i B, situate la 400 km unul suhunitar sau in °0 / 00(pro
'in t <louii din A cu ce irelmie sa inteiegem in aceea cii titlul unui
eel In acela~i timp cu trenut Tr: ca la l kg de 8li1 g este aur curai
rp
care ~~a
l :;__- se:ru
zboarf! ptna ,. adka la l 000 g ~i i2S ~£
mn A. ,se
n wtaL
se !nl
porumbelul h1tilnirea trenurilor ?
Pentrn a
I,

' lll l .10

-~~·~~~~·---~~-··-·-·------·--····-··---·~----
12

trenuri dt a zburat poruct· se n1a i spune

de J, not~1 9
() ascrnenea

de t
c
020

a cal ce se a-
.rnestec/t~
 Pmblema amestecale 200 g <le a inca!ziL_~ ia
la temperntura de CH 1:10
1e1nperal.ura a

cal itii
ile bau jl(.H1d('riieJ c.u care cal
Se .:u(': calilatea amestecului. Act>asta coii:otd in
cc St' a adini :
-- ill <'Oil :){; · 1:-,o 40 · 1 ;o
L ,~ --------------------·----
:10fl 1r.o 1"'111
4) Cite calitatea
Problem a trei caliL-1ti. --~ cu t1U
2 (~are e~te ul uoului i:d
Tit ltd
_,e a nk'si ec;i.
T
I

4.lfl.2. de all-a.
calit.:Jtik ce se amesteca
calitaten a1nestecului
- - cantitatea totalii rit: ame>iec
c.antiUi\.ilc cc sc anwsti:x~a.
prob!em~c s;;~ rezul vii prin dou;1
tratindu-le Gl probleme d.e presupunere, deci ntclodu
1u11u.1toarei lt'oreme
!<. apr>rt uJ !!'.:!:. ~-,
de tnt'"dic. """
18

4.l

de Hix\!·
intnd da(<i

i(JtaJLi d~
ccior ! 2 de

257
 : cea ca tt O~ 6 snu
n~til :n.ic are oehi
nu culoarea

ciireia ne Problenrn 2. n ~· 6 un
!n n patra h~.

fl in (}, 7 iv 8

4 3

~5 6

8 variante.

+ .2 + 18 ~+ obtinut
~+ 16 casei cu
14 l, 1,
- 10 casei cu 1
-·+ rn
ll
-10
 <lirninea pe care

2) J\fol
]\fol
care
\!rnea :'vl.
Deel:
din nou tra

rna1 sus,

9
'10

nu a

{l)

11 zik.

tat n.
 din a ?

PHGF.
vaioarea
x -=, j'H ""' 220 (q)
lS :;.i cantitatea care s·a v
0

4) 880 -··· 220 ~= 66() ( q)

de au ramas ~J cant !tale o
i--.>curI?
de 12 nL trd:ne se putem afla
m? . 3 ~= 220
nere !:1 5 fetite in ::J:;}a [)eo2rece aceasta de coooera-
operafie de

b) 220: l lO "= 2
reluma

Cit carte~ ?

o pro-

4) 880 ·-· 220 '~"' 660

GGO: J ~"' 220
f:i) 220 '. 110 ~0 2
,500 lei ... sub problema avem:
520 :3
110
co-
 Dar cantitate varza ce s-a 0
lr-o ? Nu. De ce ;.>
Pentru di nu cantitatea de varzi:i verbal sau ei scris
o putem dintr-o data? Nu. De ce?
Pentru ca nu ~tlm cantitatea
vindutiL Dar cantitatea totala
De ce ? Pentrn ca nu
cantitatea varza
Da. ce ? Pentru ca ~tim s-a scris --·- pocite
s-au cu 160 q rnai putin.
In acest moment examinarea e} A
carei fj dat folosind doua din
a problemei.
Pentru acest
•

• ill de intreliari
Ce ·1
··Ce simbolizeaza
~ikg?
6 ici?

opera

nmlle

e Care

6.

11ceasta a vem

264
 ~i
De re? iel -· vinete 12: 6 '= 2
lei
4: 8 ~
10 lei --- 10: 8 =
b) 16
6 --· vinete

trece la rewJ-
varN1 t acum
este; --(8·2 +G = 50 -- 34 = 16.
l) lice a
2·8 lei =c lG iei
la cea de a doua l.ntrebhre.
2) Costul trebuie sl:i operam tn acest
mai sau :;;l pe unele ~i pe
le marim suficient pentrn ca
3) Costul tolal
Ded vom mari
i6 (cu datele ce
4) Restul
EiO 4 . " 50 ?
:H lei "'··· 16 lei
Se rezolv~i
: 16
(4 ·8 lei

s .. . 8 lei . . v . . . . . 6 lei . , . . . lei?

se
50 -- (4 . s + a.6) ,,.

1rea cu rest, •
<:c~cl:1l~t:: vart<inle
toate

lei e l\tod;
po2 tc reallza T c:~~t_ :
rezolvme in smlet ?i ,,
•)
8 v • . 6 lei
!itlc.
R ezol varea se
.·•, '
\ 50 - (3 -8 .+- 3 ·6l ••. 18}
b) -- 42 ·= 8
2
4:G
·O cco> ---24 ··- 18 =~ 8.
266 267
 •
a doua
4

4·8 +4·6--SO 32 Ac:nv REZOL-

• s --·· (a· b -!-urwr

e c · b) .,,. R
lite.rale
lei ; f{ • rc~~t ul
fa · b c ·bl ···· S la
s. 1.:1 • b - . b)
(a · .:. c · b) - - S ~· b --·
cu

cc opera

?
·B • !6
"fr•
10

50 1e1

lG .18
ce

300: :~ 80 i 9;;
frJ ~),){) .. l
6 lei 70 GO -- l
34 lei ~i v

rezo1varr
ce
are:
50 l6 R: 16
sa •
fie in
blemei:

lor matematk:
•
• comouneri de vate anterior:
de cuno~tinte, de
; nuan1area
• problerne cu Dentru a scoate in
e de · problemei
e de 0 premisa ream
• activitatea ulterioara
de sporire a ro-
str!nsa cu

8. 1NTREBARt APUCATU

ln udivi·

{sau rna] d f1ecare

270 271
 L Vl II

JOCURILE DIDACTICE MATEMATICE

0. OBJECTIVE ALE
pe cnre ni le pentru.
slnt : sa
~i n1ec~anis1nelor
act•vitate jocului respectiv. 0
~i desfa.-

matcrnatice in b) Sarcina dhlactict1

de acestuia, de strnc-
me1od ice de mo<l concret elevii in cursul jocului,
reprezinta esenta activiuttii res-
sinteza, comparatia, dar ~i
:;;i rezol va cu succes, de regula, o
didadicii constituie ele!:lientul de baza
scopul urrn<irit !n activitatea respectiva.
u, in didactic ,,Cauta vecinii", scopul didactic este: ,,Consoli<larea
1. CONCEP'TlJL DE J de comparare a unor numere'', iar saicina didactica: gaseasca nu-
mare ~au mai rnic cu o i.mitate declt numarul . In jocul ,,Cine urea
este: ,.Consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patrn
: ,.Efoctuarea unor exercitii de adunare, sciidere, !nmul-

e) i'vfoterialul didactic
in mare mAsuri:I de materialul didac-
tic acestuia.

folii,
etc.

273
 elevilor:
Ul;

cuvinte prisos,
wem sa vedem l ll
a--1 antrena
organ!.za un ~i pe cei ti~nizi ;

ce o sa ne
varia
con ti-

llu succe:-ul !C ternat este

in care
~1 s-.<;u
~i ev2.-

..
'
ile
a rnalerialului !C:
Jc 3. iCE
rwntru a
 16 -:- 17
100 ,.,._
.3. L Jocuri in
zeclrnal
pozlfional
;.;o =, (2 (4 +- 1 + (8
-~~· 20 -t~
,J__
u.n nutr;[ir de l

cu I, 4,
+
208; 280; ; 820.

la

2).

R
 care s-a 4. APUCA!H
a· J5 45 !:'.
----=a·,) 15 ( ="" 25). ,,Cauta vednii"
3
de cornpar2re a nun1ere.
a nurnaruI: n1a1 rnJ!'(* s'1u n1al irrlc cu o unif:atc
decH nurrnirul daL

6 nurn3r,
la 1L \'Or
lmpartc la 13. rna;
Imparte cH la 7.. rnic
Ai obtinut numarul de trei !:
num!t
este nurn~irul
000 + 1) ~·. !)fii) 00 l 7 · l l ·l
aceia care au

4.2. sil socot i m "

..
fogico-matemaiice
.Matcriulul

4.3 .•.

Satti1uJ 1}1docticlI:
(L--20.

elev
mitele
180
 scara'·
S~i rea1 izeze k:a

cu nunH::re, !n
internd, F'ieca rezolva sarcina ln grup

Eualuarea rezultalef,;r : se a urea t

vor t t Ind cored
care

Tn S(':ris exer- 4Y. Joe de

inui\ VJ lJ
ncctrnoscut

. Pentrn 5+23: s ~· 23 ::: 28

scade cite unul pentrn 28. 7:::: 4 Z'd : '.7::: 4
cu111u1are.r~
4x 8:::: 32 4.'{5=20
sc~idere din 32- 6:::
33 : 16 = ?

49 : 7 ~ 7

vn

Prezenta rn ln
din l:~~
de

-283
 Solu!it>

5. EXERClfH INT REBAR I

l. ?
'2. unui
~i jocuri!e sportive, gramaticale.
4. C;ire este matematic ~i lui ?
ifica \i.
"
t_.}.
ornpa ntr-o lee tie de matema tidi.
ic matematic avlnd ca scop stabilire.a eorespondentei
a recurgc la rmmere ~i numarare (dasa I).
idarea cuno~tin{elor din

rnodelul ,,Sportiv,

ti din JO ch V. . ul
~i din cele 9 de rnai

b) C)

hilirea surne1 ia care trl~buH:. se pe ori·

asem;:lnatoarc cunoscut sub

·de ser ia nn:nere!or

285
 _'. f) .-~= 3)

~1 construi cite ~xernp

VIII
OBIECTIVE ALE

28 13 3. 5 3
1nate-
5 e .I, 2 6 ·~
i l2 8
~! a c·raruh11
10 t. 2 6 ..,,
5
9 11
3 s 3
BAZE PSi $I PARTICIJLA SPEClfICE
:.F.ig, \lJTi.. 9

n1k:i
care canza

287
 ·1 La ~a~ele a III-a ~i a ry-a •..stadiul de formare a depri~derilor de munca ale ele-
Vlor es e m progre~, ace~tia fund capabili sa indeplineasca singuri unele sarcini.
. .Mod~l de repartizare a claselor mentiona t mai SI\" (I cu I II ~i II cu IV) · f:
~1 a._va:ita1ul ca acel~~i h!vat_ator .Po~te avea continditate la clasa pina la ~~f~a:i
unm c1clu ~olar, nefnnd m s1tuat1a sa schitnbe grupele de clase Astfel da v • t
an.~olar a.avut clasele I ~i a III-a, anul viitor:va avea a II-a ~i a IV~·· _ca }n r-ul
urmator, d_m nou clasa I ~i a III-a: . ';' a, tar m anu
~r~a:iizarea m~n~ii in_ conditiile predarii simultane necesita elaborarea unei
pl~:1 1 ~~c~n ~alendanstice d1~ care _sa reiasa paralelismul optim ce caracleri.zeaza \
ac 1~1 \ea a aceste clase, mtocm1rea orarului si a proiectelor de Jectii Toate
~ces e. ocuvment~ au o structura deosebita fata de cele realizate pentru p.redarea
1a o smgura clasa. . •
f 1 .Es!f f~ar~e util ca Iiniat~r~ (st~uctura formala) planifica:rii sa fie realizata in a~
de• md~ tsa fie u~or de ur:nant a tit gruparea lectiilor, dt si continutul muncii in-
epen n e care alterneaza cu munca, directa a tnvatatorJlui.
v In orar se pot pla!1ifica. lectii de matematica la ambele clase, <lat fiind nu- .
ma'.ul egal de ore prevazut m planul de invatamint la fiecare clasa ·
Sint P?S~bile trei tipuri fundamentale de lectii : . exercitii rezolvate de ciitre fiecare elev.
a) lect'.~ :n care I~ fiecare clasa se dobhl.desc cuno~tinte noi ;
h~ lect~1 m care mir-o dasa se dobindesc cunostirite noi iar in cealalta sc
consohdeaza sau se verifica continutul lectiei anteri~are · '
.c)tlec(tii in ~re se repe~a la ambele clase continutu'I activitatilor ·matematice
rea l tza e consohdare, recap1tulare). . ·
l Cbl ta:dificil ~e :~liza.t. sint lectii.le ~e dobindire de noi cuno~tinte simultan /
a ~~ e e case~ data fund .<l1ficultatea imbmarii muncii independente elevilor cu
v a
ac:ivti~~tea desf_a~~rat~.sub !n.dr~m~r~ directa a invatatorului. Acest mod de cuplare
.av ec 11 or pr~zmta .d1ftculta ~1 ~1 dm cauza ca in cadrul aceleia~i ore de· curs inva-
Jatodrulv tre1bute ca, in acela~t timp, sa dirijeze dobindirea sr fixarea de cuno'-tinte
~a oua c ase. · ' ';'
tintel~~;~if
i
e~~·1care )~ 0 cl~~ tecdobindesc cyno$tinte. rar la alta· se rep eta cuno~­
1:1~0: e rea tza · um procedam? Se va incepe activitat~a cu clasa
a 1 c~{itscoful principal este predarea-invatarea·de noi curio$tinte in timp ce elevii
~: e! a 1 ~..~ asetyor vefectua in mod independent exercitli din mate~ia care se repeta
ca 1·evtlllcon 1 ~ua 0 m_,unca efectua~a partiat acasa. Dupa ce se termina comunicare~
<;un<?~ m e o,: "? 1 ~ se da tema (sarcma) ce va fi executata in mod inde endent
An bmp ce mvatatorul controleaza activitatile celeilalte clase. p '
l Ii
~azf lectWor de con~oli~re a cuno~tintelor, priceperilor ~i deprinderilor
a ~m e ed~ a-51. s~ va da ur1:eta dm clase activitate independenta, iar cu cealalta se
va uC!"a. 1rec.• circa .20 mmute, apoi se inverseaza activitatea <lirecta a tnvata-
to!ulm ~ 1 cea m~epen~enta a elevilor. In· felul acesta ambele clase vor avea 20-25
;r 1n1:1te de munca su~ i_ndruma{'ea directa a· invatator&lui ~i relativ acela$i interva·l
.e /'mptpentru munc~ mdependenta,' p~tindu-se astfel realiza in.conditii foarte bune
:~~~ 1{rea ~.uno~tintelor, precum ~1 c~nsolidarea priceperilor. ~i deprinderilor la
v - e ase.v m punct ,de vedere metodic se pune intrebarea · cu ce activitate
A
~ se tnceapa? ·
ii faSe aprec!aza ca invatat?rul va incepe in general lectia cu clasa unde.se poate
es ~u:rn mai u~r o lucra~e.~ndependenta sau unde tema pentru munca inde endenta
~a,?<ltorteufl1 prtecet~ata dev ex~rcd1t11 orale sau de o discutie cu copiii. Daca intr-o l~ie inva-
l't • ' m en 1oneaza sa ea d · v d v · d ~
. .atunci el trebuie sii i v sarcma e ~unc': m ep,ende~ta uneia dintre clase,
. ) . . nc~pa munca cu aceasta clasa. Dupa ce h s-a precizat tema (sar-
cma pent~u ad1v1tatea mdependenta, copiii pot lucra singuri in cursul intregii lectii,
:282
In lectiile de acest tip este obligatorie ·munca directa a invatatorului cu elevii
ambelor clas_e, a tit pentru explicarea temei date ca. munca independenta, cit ~i in fina-
lul ei, pentru verificarea ~i evaluarea realizarii obiectivelor propuse.
In legatura cu activitatea de munca independenta desfa~urata de elevii fiecarei
clase, se impun citeva precizari privind volumul, continutul ~i modalitatile de orga-
nizare a acesteia.
Pentru a face din munca independenta, a elevilor o activitate eficienta, invata-
torul va avea grija ca sarcinile (lucrarile) independente sa ~orespu_nda programei $i sa
fie cit mai strins legate d~ temele predate. Volumul sarcinilor propuse ele\;ilor trebuie
sii fie de a~a maniera proportionat, incit sa ofere posibilitatea realizarii unui inva-
tamint diferentiat. $tim ca elevii nu lucreaza toti 1n acela~i ritm; unii acorda mai
multa atentie calcul~lor, altii judecatii, dar multi neglijeaza aspectul lucrarii; unii
man:ifesta grija pentru forma exterioara, dar lucreaza incet etc. Pentru a se realiza
un echilibru optim intre acestea se poate stabili un vol um de munca obligatoriu pentru
toti elev.ii, precum ~i un material suplimentar de lucru. In aceste cazuri, contr.olul
activitatii desfa~urat.e independenf trebuie sa tina seama atit de calitatea rezolvarii
exercitiilor ~i problemel0r (corectitudine, aspectul caietului), cit ~i de cantitatea de
Continutul muncii independente, care va constitui etapa pregatitoare a lectiei
planificate pentru ziua respectiva sau etapa de incheiere a acesteia, poate cuprinde :
- rezolvarea unor exercitii ~i probleme din manual sau formulate de inva-
tator;
- constructia unor exercitii sau probleme asemanatoare cu cele rezolvate sub
indrumarea invatatorului;
- rezolvarea unor probleme prin alte procedee atunci ctnd este posibil;
- desenarea unor figuri geometrice ;
- masurarea unor dimensiuni ;
- calcularea perimetrelor unor figuri sau a .ariilor unor suprafete.
Pentru ca munca independenta sa fie cit mai eficienta, trebuie ca ea sa fie prezen-
tata copiilor sub aspecte cit mai variate, sa presupuna utilizarea cuno~tintelor sub forme
noi, astfel incH sii se tnlature starile de plictiseala ce pot sa apara. Trebuie stimulat
permanent interesuf copiilor, dorinta de a rezolva cit mai bine sarcinile date. In
acest sens, conduita elevilor clasei mari poate fi un exemplu pozitiv, un model ~i un
imbold pentru elevii clasei mici.
Gradarea exercitiilor ~i dozarea lor in a~a fel incit toti elevii sa le poata efectua in
timpul afectat executarii !or constituie premise metodice de natura sa contribuie la
tntarirea conduitei !or volitive.
In etapa de pregati(e a elevilor pentru activitatea independenta, cind se explica
tema propusa, este necesar ca invatatorul sa precizeze care $int obiectivefe urmarite ~ i
metodele de lucru care vor fi folosite 1 pentru efectuarea activitatii. In aceasta etapa se
poate rezolva un exercitiu, se poate rf!peta o regula pe care se bazeaza rezolvarea lui,
urmind ca elevii sa rezolve apoi alte exercitiide acela~i fel sau mai complicate.
Se va avea in vedere ca elevilor sa nu se Ii dea spre rezolvare tipuri de exerciti i
care nu au fost rezolvate sub indrumarea invatatorului. ·
.Munca indep~ndenta trebuie sa ofere copiilor posibilitatea de autoapreciere a cali-
tatii realizarii ei, sa se insiste pentru formarea la elevi a unor obi~nuinte de evaluare a
muncii desfa~urate prin efort propriu.
19 - MetodiAla predirU si.atematieU la elaselie I-IV - ed. 211 288
 2. ELEMENTE DE PLANIFKARE. PRO!ECTARE ---------'--·-··--------~~----·-:·--···--~--------------------------~-------·-·-·---·

$1 DE ORGANIZARE A PROGRA1\1UUH ORAR

1 ------·~---,---------~--~~-------·-~-~"--------~~!;-~~~it~~;:-~----~,----
spune
apredem di
iediei si
tat~rului
diferen\iere a
atunc:i dnd este necesar. a !ll·a

10
 PLANIFICAREA
MATERIEi
ZIUA OBIECTUt SUBIECTUL. LECTIEI TIPUL MIJLOACE
LECTIEI DE INVATAMfNT ACTIVIT ATI INDEPENDENTE
TEHNICI
8.XII Dezvoltarea ' 1N CLASA ACAS A
Povestea (.,Pitigoii", mixtii llustratii din continut
vorbirii de E. Jianu)
Matematicii Tabla sciiderii Joe - ,,Loto cu piisiirele" - 15 min. Povestirea Jecturii VeriL oralii frontalii
consoli dare Riglete, beti~oare, fi~ de
lucru
Desen Terna plasticii Lucru pefi~" - JO min.; ex. pe caiete muncii lnviitarea tablei aduniirii Verif. scrisii pe fi~e
formare de Plan~e model
XVIII ind.
deprinderi
,,Mot.iv national" Executarea temei - 20 min. Terminarea Jucriirilor Verif. practicii individuala
Ed. fizicii Lectia nr. 25 mixtii Mingi, corzi pentru ob-
(din programa) stacole
Exercitii cu mingea; Jocul ,.,Voinicii" Repetarea jocului V erif. practicii front<.Ja

III Matematica Impiirtirea cu rest dobindire de ~lan~e ilustrative

cuno~tinte Teme pe fi~ - 15 min.; exercitiul I, pag. 73 Exercitiul 2, pag. 73
Ci tire Veri f. fi ~e control
,.Ziua Republicii", mixtii Stema Republicii,
de 0. Cazimir ilustratii
Compunere Copierea liimuririi pag, 61 - 6 IJlin.; Terna 3, pag. 61 Verif. orala individua!a
Discutarea compune- evaluare Fi~e de muncii indepen-
rilor ' memorare - 14 min.;
dentii Corectarea gr~elilor - 15 min.; Exercitii de copiere Analiza lucriirilor
Ed. fizicii Lectia nr. 25 mixtii Bastoane, fringhii ex. de scriere
(din programii)
Tractiune in doi ; joc ,,Camionul stricat" Repetarea jocului Verif. practica frontala

JI Dezvoltarea Convorbire (,,lama") sistematizare llustra\ii despre iarnii Memorare din ,,Iarna pe ulita" - Memorare din poezie Verif. oralii frontaJa
vorbirii
Ed. fizicii Lectia nr. 25 G. Co~buc - 12 min.
mi ii: ta Bastoane, fringhii
Matematicii N'umere formate din Tractiune in .doi : jocul ,,Camionnl stricat" Repdarea jocului tnviitat i\Terif. practicii frontala
mixtii Plan~e cu figuri grafice
sute Ex. 3, pag. 54- 8 min; Jucru pe fi~e - 10 min. Exercitlile I, 3, pag. 55 . Verif. scrisii - fi~e
Ci tire Hora infriitirii consolidare llustra\ie din continut Terna pag. 62- JO min. ; citirea lectiei -8 min. Terna l, pag. 62 Verif. oralii combinata

Copierea schemei ~i citirea lectiei - 15 min. lnviitarea lectiei Verif. orala frontalii
IV Geografie •Vegetatia ~i animalele dobindire de Hiirti, atlase, plan~e ilus-
siilbatice cun~tinte trative · Pasarea ~i prinderea mingii in doi - 10 min. Repetare ex. cu mingea Verif. practicii frontalii
Ed. fizicii Lectia nr. 25 mixtii Mingi Lucrul cu dictionarul - 10 min. ; tema 2, Terna 3, pag. 45 'Verif. orala lndividualii
Citire ,,Pliivanii" de dobindire de pag. 45
Dictionare ale limbii
I. C. Visarion cun~tinte romane
Matematicii lnmul\irea ~i mixtii Plan~e cu tehnici de calcul Ex. 12, 13, pag. 74 - 8 min. ; lucru pe fi~e - Exercitiul JO, pag. 76 Verif. scrisii cur en ta
impartirea rapid l2 min.

3. Pentru activitatea independenta trebuie alese teme variate ~i dozafo in a~

Se desprind, in concluzie, dteva idei importante, ~i anume : fel, incit sa stimuleze participarea elevilor la lectie.
v 1. Activitatea simul~ana trebuie bine organizata, printr-o repartitie corespun- 4. In predarea iectiilor in conditiile muncii simultane, trebuie sa se foloseasca
zatoare a claselor, intocm1rea orarului ~i a planificarii in functie·de conditiile ~olii side cu prioritate metodele active. .
cerintele pedagogice. ' 5. Trebuie bine realizata evaluarea randamentulm ~olar a~ elevilor in vederea
. 2. Invatatorii trebuie sa se pregateasca temeinic pentru lectii, acordind o mare prevenirii e~ecului ~olar. v • • • A v v • v

n:ipor!an{a orga1llziirii ~i proiectarii 1ectiilor; alternarii aetivitatii independente cu cea 6. In proiectarea ~i desfa~urarea actuly1 ,~1dact1c. mv~tatorul. trebme 53: ~ove:
directa. deasca flexibilitatea prin aplicarea unor .masun cor~~1ve m fu11:c~1~ ~eA cond1t1~ie ~t
evolutia elevilor din dasele cuplate, prm completan sau mod1f1can m plamhcare
292 (saptaininal) sau in orar (daca este cazul).

293.
 Scopul lectiei : formatea deprinderii 'de
:Scopul lecfiei : J:nslt~irea procedeului
,,Formula. grafica" de implementare in practica a proiectelor didactice a rezolva exercitii *i probleme cu adu-
·-Oe efoctuare a adunarii, prin calcul
nari ~i scaderi ale numerelor naturale
, L_,

-Oesfa~urat ~j direct, a unui num~r

.• Evenimentul instructional ;;i activitatea de
•. · . instrl.tire (predare-invatare). · Timpul Clasii cu 'elevii mai mari (III, IV) *i
format din zeci unitati cu un numar peste l 000.
Clasa cu elevii mai mici (I, II) ·format din unitati simple.
Obiective:
Captarea atentiei (I)
- Activltate directii 5 min. Actiuitate independenta
·Obiective :
.,a) sa descompuna numerele cuprinse a) sa utilizeze regulile de adunare
scadere a numerelor naturale peste
'i
1ntre 20 *i 100 in zeci si unitati;
1 000;
Enuntul obiectivelor (II) 2 min. b) sa foloseasca diferite materiale di- b) sa calculeze un termen necunoscut
•-Oactice (riglete, bile, beti~oare . etc.) al adunarii sau scaderii cu numere
pentru intelegerea tehnicii de calcul ; care tree peste 1 000 ;
· Actuatizarea celor insu~ite anterior (III) 3 min.
-:- reactualizarel) cu,no~intelor .c) sa rezolve adun~rile 1n cazul dat, c) sa formuleze ~i sa scrie corect
Activitate independent~ A ctiuitate directa scriiqd operatiile intermediare ~i re· judeca tile *i opera tiile unor probleme
zultatele, dupa modelul din manual; aplicative date; ,
-.d). sa folosea.sca caiul de adunare in· d) si.l compuna exerciiii ~j probleme
Prezentarea continutului ~i .a sarcinilor noi de pe baza unor operatii de adu~ate
inviitare (IV) 5 min. Activitate independenta vatat in probleme simple, date de in-
vatator sau formulate de elevi. ~i scadere a numerelor care a1ung
Activitate directii
pina la ordinul al noualea.
Tipul de ·tectie : dobtndirea de noi Tipul de lecfie : formare de priceperi
Dirijarea invatiirii !Ji obtirierea peformaritelor *i. deprinderi.
(V- VI) 15 min. ..cuno*tinte.
.Metode $i procedee : explica tia, de- Metode ~i procedee : exercitiul, conver-
- .realizarea sarcinii 1(01 ) (2 min.)
monstra tia, exerCitiul, lucrul cu ma· sa tia, problematizarea. ·
- realizarea sarcinii II (01) (5 min.)
- realizarea SN (0.) (3 min.) nualul.
Asigurarea ked-bac;k-ului (VII) 2 min. .Mijloace de invatamint : riglete, nu- Mijloace de invafamint : fi*e de munca
"(apn:cierea grupului de elevi) vmaratori cu bile, beti~are, plan~e ilus- independenta. ,.
Activitate independentii A ctiuitate directa .trative.

Evaluarea. formativii (VIII) 1 13 min. Desfa~urarca lecfici

·- aplicarea testului formativ (autoevalua-
rt>a, comunicarea rezultatelor) 1. REACTUALIZAREA CUNO$TINTELOR I. .REACTUALlZAR.EA CUNO$TINTELO~

.
Actiu#ate directii Adiuitate iiidependenta Activitate directa (10 min.)
Sarcini. pi:ntru acasa
· ."Activitate indepe~nta ( 10 min.)
Elev ii lucreaza pe f i*e : 1. Verificarea temei de . acasa (proble- '

Asigurarea retehtiei (fixarii) ~i transferului .a) Calculati : mele 5 l?i 6, pag. 110 a manualului)
(IJC- X) 2. Exercitii de calcul oral.
· 5 min. Sarcini pentru acasa 4 +s 10 + s.
Comunicarea temei pentru acasa - sarc;inile Elevii raspund oral :
40 +50 3 +70
fixate pe obiective <jduale ~i viitoare
700 + 800 =
4 +50 ,73- 3
1500+ 2560=
40 + 5 73-70
270 000 + 180 000 -
3. MODEL DE ACTfVITATE DIDACTICA. SUGESTIE METODICA ;b) Aflati termenul necunoscut:
5000~ 2300 =
PROIECf DIDACTIC 5Q + a.= 52 60 + d = 68
17000- 8000=
Cl353 I Cla83 a Ill-a h+so;=:sg =
.d + 60 68
750000-'160000 =
Obiectul : Matematicii.
;
Obieetul : Matematicii. c + 6 ...:...:96 40 + e = 49,
•I
l .
3. Rezolvarea problemei 5 de la pagina
$ubiectul : Adunarea unui numar for, Subiectul: Adan.area ~i sciiderea nu- 111 a\ manualului. ~.
mat din zeci ~i unitati cu un numar merelor naturale peste 1 000 - exer- Se ~nalizeaza--:cu:elevii datele probtemei.
format numai. din unitati. citH ~i probleme recapitulative.
 elev - inlocme~te pe ·-~- ;3 +40 +s
schema problemeL
128 . ' . 7 l0i .. ' :325 ... 4
-~· :3 + 5 + 40
8 40

:32fi x 4 lei :2. Ef eduarea G. Un elev 73

luc:reazii la tabl{t ~i n~ilalti
ln b~\nci.
:3. Prezentare:i din manual.
896 l :JOO lei Elevii numiti vor pe rind,
mirile rezolvate la pagina l Hi
l! AS!GURAREA CONEXIt:N!l 11\VERSE
.. ;3 ;;i 3 ·i
lnv<1tatorul observa ~i aprecieri
V. OBflNEREl1
asupra etapelor <le lucru a rezultate!or
obtinute de elevi. Activiiate irulPpendenta (10 min.) .A.ctiviiate direchi (lO rnin.)
lll. EVAU;AJffA CUNO$T!)JTELOR Eledi rezolva urm~iioarele a<lunilfi, 1nvaUitorul observ<.i modul cum a
Activitate directi'i (20 min.) srriind ~i etapele intennediare: rezol~1 at elevii fi~ele.
Activitate independenta (20 min.) Doi e!evi care au lucrat bine prezinta
Invatatorul controleaza ~i apreciaza 4. Lucrul elevilor pe
' ) .'11
-..'f :5 8 21
activitatea independenEt a eleviloL pe rind, etapele :;;i solu\iile corede.
Grupa 1 6 _,_ 42 46 ;:)
: Elevii i~i autocorecteaza lucr<i.rile.
IL ENUNTAHEA SCOPUUJl ';'J
A OBIECTIVELOR
Eiectua ti
nare :;;i
faceti proba (pr in ndu- ,
-:-1 . i- 7 91 8 ASlGURAREA CO'\EXIU!\!1 !'\VERSE
HI. PREZENTAREA NOU.Ul CONTl'.\UT Jnvlitatorul stabile~te nivelul de reali-
AL 1NVATARII 16 852 + 7 ;390 ·~' :zare a sarciniior pe 1ntreaga clas::i ~i
L Invatatoru! prezinb'l problerna : 287 034 59 :308 "'" pe fiecare elev.
,Jone! avea 45 de timbre. A mai prirnit b) Aflati pe din: lV. ll\TENSIFICAREA RETEl\TlEl
;3 timbre de la Dan. Cite timbre are $I AS!GURAHEA TRA'.\SFERULU!
x ::i 804 = 11 621
fonel acum ?" ii vor formula o ait<! problerna,
x -- 456 a7o =cc 169 008
Elevii, orienta ti <le inva ta tor, vor ana- utilizin<l datele problemei 5, pag. 136.
problema, observ1nd ca : ;37 205 --- x =~ 19 576
(128 >< 7) + (32fl 4)
·--- rez:olvarea prohlemei se face pe baza
a termeni;
<le ma i sus,
al este
zed ~i uniUiti ;
este t nurna i directa (6 Activitate

1nunic;:1 ele\·Uor nivelui la care au

.mate- in at
\"°L J\SICit~RAl~l:':/\ TPAI,;SF'El(ULC.l
_C)R
cu
numaratoarca, -~- 16 :34 7 :! 50G .L 78 >< 4

= 40 8

297
 _, MATEMATICE
42 I I'

5 +64

de

OBJ.ECTiVE GENERALE ALE CAPHOLUUJI

4. TEJ'ViE, EXEQClfH, INTREBARI
urn18.ritc act mate;'natice

de acti1:itate rnaternatka ce se cu elevii

unui cao
fise cu prohe "ev·,lw,tivr,
modelele proiecta1~i ·· ~" , ~pecifice
cu
acum, stabilind deosebiriie.

elev ii cu 1nclina tii ~i prefe-

diferentiate

1. OBIECTIVE SPECIFICE ACTIVHATILOR IN AFAR.\ CLASE!

Regimul tn sensul ca f i desfasurate

cu intreaga doar cu o parte sarcinile p~ care
le propune inviitfitorul
1.1. vizeaz;l:

mate-

acestor obie.ctive se vor cu gru-

care dovedesc obiectu l
forma de cercuri cu elevii sau
 a) consolidarea ~i valorificarea cuno~tintelor <lobindite in de !n
catii pe teren; pot fl
1ndeosebi romilnL
b) consolidarea <leprinderilor ~i abilitatilor a m!nui instrumentelc de In acest cadru, eievii vor fi deprin~i s~\ rezol ve, sa expedieze
a efectua masuratori ;;i de a folosi rezultatek ob\inute ln rezolvcrea la Gazeta 1\iatematidi.
cu carn.cter practic ; cercului de matemai:ica se pot
c.l aplicarea ~i ilustrarea inklor elevilor, care va
didactic;
d) dezvoltarea
cercului, va urm<lri
.acestora ;
\ii de a aprecia anurnite lungimi, a n1ernbru al precurn ~i

e) cunoa~terea unor aplicatii ale in dorneniu! productiei industrial;::,,

prin realizarea unor vizite la intreprinderi ;
f) dezvoltarea unor trasaturi pozitive de carader prin antrenarea
actiuni coledive cu sarcini matematice cooperante,

2. FOR.ME DE ACTIVITATE MATEMATICA

Activitatlle realizate cu elevii tn afora clasei

tivelor precizate mai sus, se pot organiza sub atingerea obiec-
--- cercuri de elevi
-- concursuri ;;;colare
- activitati practice de masurare pe teren
--- confectionare de material didadic 2. l. l. Tmn 1 ica orientaiiv<i a ccrcului ma!emalicit la clasa a IV-a
- vizite ~i excursil.
;\r.
Perioada

2.L Cercul de eJevi. Tematka orienfativa ')

3
-------··-----·
Organi zm·ef: : ale;:;e:-ea
lirea tenudicii, :JnbHircJ unui n.~g11i;1nH:nt J(~
Odombrl1_~
n(1iuralt: 7i ruin ejc ~:

1!un1ere nat11nde; """''"'~'"" J oru!

nun1erclor. ()eiornhric
()n:."t1h:a 0Derf1\li~or. ::-;crlerea re1:.1\v?ff!l uHor
q 1l1 rcnr.-i~t,r•u; :::,invur exerciiiu nurneric eorn;1 u;tc-re,·i
d-e· )
1
,, ~d •pc~ baza unor exercl tii dale,
(Jazete~ :'\:tatematiech

~:oletnbr!;;­
RezoivJ.ri de D.=~cen1brl ~;
Ianu.arit.~.
Prexentarea $1
c1•ncursului de rnaten12Uc;:i,
ip1)1t:Z~.
Carz::uri
Prez;..:nt;He·a ~i aua!i1#n rezolvifrll prupus,;e
l;i loc:Jl2 a ciJ!V~ur:;u1ui de raaten1<lticd :\lartit~ .

301
 3 4
n1etod.a inersului invers.

tran~Jor.rnarea uni ..
c
de rrr8surki.
13. Pre;oc:ntarea ~i 2rwliza rezolval'ii prop use
de rnat~2:rn.at.i\:8. .!vi;;~i
rnd.ternaticA ron1fa11eascH ?~'-
rnaternaticienI rotni!nj~ Junie

2. cerc
sa ~ pQata atrage atentia asupra gr~lilor tipke ~i sa se stabileascji. modalitatile 2.5. Vlzit~lc fi ,xcursiHe cu ~op matematk
adecvate de evitare 5au ameliorare a acestora. In final, se anticipeaza ca elevii Vor Ca forme dt activi~at~. vizitel~ l_a in~repri1:_1:deri. l~a fabilti ~~.Ate!Jet:e. la:eobp.e~
simti dorinta de a lucra mai bine, de a participa la noi intreceri ~i concursuri, de a rative agricole sau statmm de ma~1m agncol~ !1 pregate~ pe copn 'i-J sensib1liZieaza
obtine re.zultate tot mai bune. · in Iegatura cu utilizarea in a~tivita~ea pr~ct1:a~ a__cuAno~tt!1telor .d~ matematici tn~·
De altfel, olimpiadele organizate si pentru eleviL claselor a IV-a, eta pa locala ~ite in ~coala, le demonstreaza neces1tatea u:vatarn ~rt mai t~mem~ce. a acestor cu~ ..
~i etapa judeteana, ofera posibilitatea confruntarl.i performantelor elevilor dotati, tinte. le da elevilor posibilitatea sa culeag~ unel~ 1Anforma~11 stahshee. def!10gra(Jce.
in cadru~ unui e~ntion mult mai larg decit eel realizabil la nivelul ~colii. agricole, economice despre activitatea desfa~urata m l<?~ahtatea _unde locwesc. . .
Sub1ectele formulate tn afara ~olii prezinta avantajul compararii cu o norma Inainte de efectuarea vizitei respective, elexii vor ft mformati asuRra scopulm e.1.
'data ~i al constatarii nivelului la care au ajuns elevii fata de performanta ceruta. asupra obiectivelor ce vor fi urmarite (cercetate), precui:n. ~i asupra d.atelor ce tr~bute
Rezultatele bune obtinute in cadrul acestor concursuri se pot constitui in factori notate sau retinute (productii zilnice sau ~unare, plam!1cate ~1 .r~altzate; nu.:nar ~e
niotivanti pentru invatarea performantiala a matematicii.
I animale cantitati de furaje repartizate ammalelor pe zt, cre~terr m greutate 1~reg1s­
trate ziinic de animalele (inere, modalitati de valorificare a produselor obtmute).
2.3. Activitafile practice .de masurare pe teren Toate aceste date vor fi utilizate apoi In orele de matemat.ica, in problemele
formulate de !nvatator sau compuse de elevi. . . . .
A • v • • '

,_ Acest tip_· de activi~ati conti:ibuie la realizarea unor obiective ale activitatilor In cadrul unor excursii se pot realiza acelea;)t ob1echve, da: v1zmd un!t~t~ ~­
m _a_favr~ clase1, cum ar f 1: consohdarea u!'lor cuno~tinte dol:itndite in clasa, formarea tuate la distante mai mari. In acest context, data fiind du~ata m.a1 I_I?.are a achv1tatu.
ab1htat1Ior manuale, dezvoltarea capacitatii de a aprecia anumite distante dezvliM- se pot realiza ~i diferite masuratori ale unor d~stante mat. ~an. am ale unor supr~­
tarea unor trasaturi pozitive de caracter. ' iete. Tot acum se poat:e face etalonarea pasulm ; se pot rea11za, de asemenea, exerCI·
•i:entru. a ~ desfa~ura
v rn
conditii adecvate obiectivelor propuse, aceste acti-
v_1tat1 trebme bme concepute ~i organizate. Irtvatatorul va preciza cu claritate obiec-
iii de apredere a unor distante.
t1vele pe care le urmar~te ~i. in functie de acestea, va stabili individual sau pe grupe
sarcmtle elevilor. 3. TEME, EXERCITll, INTREBARI
Se va asigura materialul didactic necesar (rulete, sfoara etc.) fiecarui elev sau
grup ·de elevr. Activitatea va tncepe eventual in clasii, unde elevilor li se vor p'reciza t. Elaborati tematica unui cerc de matematidi.
.scopul principal, al activitatii, cele derivate ~i sarcinile fiecaruia. 2. formulati subiecte pentru un concurs de matematica la c:tasa a IV-a. _
. Dupa efectuarea propriu-zisa a masuratorilor, activitatea se poate tncheia pe 3. Elaborati un plan de desfa;mrare a. unei ~edintc a ceret1hu de matematica al
!e.ren sau in clasa, unde elevii sau grupurile de elevi care au avut aceea~i sarcina ie1evilor clasei a IV-a.
1~1 pot confrunta sau corela rezultatele, ca parti ale unef preoeupari mai largi. . 4. StabHiti obiectivele unei activ~tati practice de ~surare pe t~n. .
Aceste activitati pot avea ~i un caracter inferdisciplinar, matematieii-~tiintele na- 5.. En11merati eel putin 20 materiale <lidactice folos1te la matema.t1d ee se pot
turii, matematica-'--istorie. Spra exemplu, matematica-biologie, daca se traseaza .confectiona cu 'elevii. . · · . . _ . .
f?rma unor r01'duri de· flori, se parceleaza lotul ~olar pentru cultivarea urior plante 6. I?recizati rolul educativ al activitatii de confectionare -a mater1alulw d1dad14'
~.1 concomitent se realizeazii ~i lucrari cu continut agricol. , de catre eleYL '
In afara de masurarea.unor lungimi (dimensiunile curtii ~olii, ale lotului ~olar,
.ale unor dadiri) se poate efectua ~i masurarea unor suprafete, folosind un metru pa-
trat confectionat din carton. Se poate astfel aprecia cit de mare este suprafata cu ma-
sura de µn ar ca submultiplu al hectarului.

2.4. Activitatile:de confectionare a materialului didactic cu confinut matematic

1,

Astfel deactivitaticu elevii au un rol pozitiv, a tit in stimularea interesulul pentru

matematica, cit ~i tn consolidarea unor cuno~tinte dobtndite tn clasii. Prin utilizarea
instrumentelor de masura ~i a altor instrumente (foarfeca, ciocan, cl~te) se formeaza
:t>~·se consolideazii abilitati manuale. Activitatue de confectionare a materialului di-
<lactic cpntribuie intr-o miisura foarte mare la intelegerea ~i realizarea caracterului
practical cuno~tintelor de matematidi ~i a unora dintre instrumentele specifice'acestei
discipline.
Obiectele care se pot confectiona tn cadrul activitatilor cu elevii se realizeaza
din diferite materiale ca : htrtie, carton, tabla, placaj, ~ipci, sirma. Se pot folosi ~i
<liferite d~uri Practic, putem.mentiona urmatoarele categorii de materiale ce pot fi
realizate cu elevii : figuri geometrice plane (diferite triunghiuri, paralelograme, trapeze,
cereurij, anitati de masura (metru liniar, metru patrat), calendare, cadrane de ceas
cu indicatoare· mobile, abace, ungh'iuri spu paralelograme articulate.
;2(} - Metoillea predlh'll matematicii la clasele I-:IY - ed. 2~
304
 XJ

EVALUAREA RANDAMENTULUI
LI\ lVIATEMATICA

OBIECTIVE GENERAl.E ALE CAPHOUltlll

randamentului a :n,Jten1atk:<1'"" H
Y1iiorului invi:ltator n1odal de
t\ ..
i.. ~ '- He de 1Tu1tentaticji:
u nor a <lintre veJe C(l urrneaz;i a fi cv::iluate. ln ile de

precizarea unor barernc rninime cuno~t in\E\

la rnaternatica ;
sau de grupul de
··- conturarea unor :;;i tehnici de
$Colar la
ternclor pentru acas~i la rnaten1ai:ic~i:
aslm!larea unor criterii de autoevaluare a activi didadice a
rulni;
de 3 elabora teste cu

for mar ea 2. REPERTORJUL Oi:HECTIVELOR flJNDAMENTALE CE URMEAZA

tlnu l A fl EVALUATE LA 1'1\1\TEMAHCA
de autoevaluare a te
ke p:m.:mse, evaluarea !;1

L EVALUAREA TATELOR. A A ACTIVITAJU

DJDACTICE
u.n nu1n~ir tlat de l

numi:lr in nurnt.'relor
s1 eel ordinn1 ;

scr1<: nu1nere natu

nm!··

:307
 s5 ca !cul !e iil cu trecere
ordin;
telor, priceperilor ~i deprinderilor ekvilor. :::int
de comutativitaie si asoda· difirultaflie pe care le iniirnpin~i unii dintre ci.
!irii fati:i de ~dtmare; posi hllitatea s;! inlNvin~\
!· t'.levilor necesara lor.
PH'zeniam, In coniinuare, un orientatiY de
pe care le poate folosi In perioada rec
sau a unor asupra elevilor care nu Inirunesc conditiile

sa s.esizeze CLASA l
ile
date ;;;i cele necunoscute; I. S;:l cunoasdi numerclc de la la 10. in ordine crcsc:doare :;i e:
sa 2. S<i cunoasd1 numerde din zed ·· 100), in ordine crescatoare ~; des·
cresd1toare;
:3. S{i scrie: si s~i ci!eascii un num~ir forn1 at din zcci ~i unitil\i .
unor probkme sau <le el : 4. Sa adun~ dou~1 numere in concentrul fl i 00, ii l recere ordin:
cu cele anaiizate si rezolvate sau pe baza unor 5. S~I scad~i nu mere fn conrcntru] 0 · ! fan1 trcc:n e peste ordin.
<late mun · dat, siera
etc.; CLASA A II-A
din imdiul !nconjuriitor '.?i denumirea celor
mai simple figuri ; I. S;.i cunoasc:i m nurncre!or natnrale de la 0 Jn 100;
--· sa.recunoasca, In contexte diferite, sa denum::.asca :;;i pr ind palele 2. Sa scr1c si s~i citeascii un numiir format zllri zeci :;;i
geometrlc.e plane ; 3. S;\ · doua nmnere mai rnici d1:cit l for~i treccre
--- sii mZ1soare 1?i sa calculeze perirnetml unor figuri plaae ; 4. S;\ sca<fa douii numere mai rnki dec!t l fin«'t in'tt•re
-- sa construiasca diferite figuri geomr:trice .simple t>i sa descrie caracteristiciie 5. Sa nmoasni ta bl a imnultirii ;
acestora; 6. unui nurnar nuii mic decit 00 la un nurniir rnai
sa indice principalele uniUHi de masura ; rnk dedt IO,
sam:lsoare ~i sa exprim;; iungim::a, latimea, volumu!, masa unor corpuri, 7: S{t cunoasUi lor;
folosind unitatile de rnasura corespunzatoare; 8. Sa rezolve
sa transforme unitatl de rnasura;
sa foloseasca sistemul m::inetar al taril noastre : CL4SA u JI I --a
- sa efeciueze masurari ale duratei; ore, minute, secunde ~i sa rezolve probleme L S{fie $i st1 citeasc~i un nt:rn~ir forn1at din r:1iL .:~t:tt·;, zeci ~,i
care le contm;
doui1 numere rnai mici t!FcH 1
In rmd corcct unitiitile d~ i!l scadii doui1 numere mai mid decit l urdin;
concrete tn rezolvari probleme cu contbittt .,,_,,.,,,,,, l noo cu un numar fn: at
-- sasUipineasca de re;mlvare a unor proh!eme
1
1 1

unui mmiiir niai

1n care rt'stul este zernl:
3. BAR.EME ~UNIME OBUGATORH DE CUNOSflNf E, PR.lCfPERI CH 10,
DEPRINDERI LA J\\A TEi"-A TICA nmncrelor

indH in exp1t.:~ji
mai mare ).

CL4SA a IV-a
L scrie ~i sa dte;;isdl un numktr mai rnir il l 000;
2. S~i adune don;\ numne fonnate din zeci uni cu trecere
ordin:
3. din j ~i un1t i..:u trecere
308
4. 4 .2. De la ohiecHve de continut la crHerii de j)erfonnanta
zec1 ~1 uni-
r.: critcr1H~
tj, in scris 11un1ere
tabdt~1

scrie ;_;,i s~i cite.asca u

de zero;
Obi t·d'. v ni Critedi 00

au la 1na!~i doua 2

aH ns dac{i devl! ren~e.sc :

9. Sa u:rni u Elc\:ii ~8
(·0~1:,ct tcxtul lacurrnr de
10. rezol ve cu dou;:'i 01 : Sa-~:

coreci eel 90
4. UN J\10DEL OPERAlWNAL DE EVALUARE:
;:,i5-ternui poz1 ti'-~it1al
CAPl'fOLUL ,,RECAt;>ITULAREi\ SI COMPLETAREA CllNOSTINTELOR eort_ ct ct-1 put!n 85 din
()~" rneioiJa 1

DIN CLASELE ANTERIOARf" ~c.rien:·::-1 unni nunJrir uaturai in 1:1

(CLAS/\ A IV-A)

4.1. E!emente de continut care 1:i,1 au

;.icdn~: nurnf1r de
o,· uti ti zezc.' regnL.1 peutr1_~ curn pdL:ffea
~~a corect
a dona nunH:re notur~i!e forn~ate din

Oi: ~i:i·:~i arnlnte~'.js,c;J adt:i1tirE

a tlonii nurnere nnturale itenn;J L;
0 7 · s~i¥)i arnintea~/i alf;oritrnul a ~~1 t"1ri:;_'ineze cori?ci ce! 80% din
tioua natural\~
t\.\. sa cxprin1\. prin prcprH tu\':ffte pru., te.:;.tul 1acunar din
i!emul l"
-~ ::,iJ. :;u.hJiniE'.Z'~

cul 000

verific2irt:.a rt::ztt;tat.~kA·
l:-HD.i1ue;.L~cil tah~a in!fH~l\irli
 4.3. Constructia ~i aplkar.ea itemHor evaluativi
0 Evaluaiea prin iterni esle un ad de creatie, dar Jui este data de programa
tn vigoare. Pentru uipltolul nnaiizai de noi, itemii se dupa cmn

01 7 ; di utilizeze regulOi p("nfrn afl;;irca sil i:fedneze cor~ct rel puf]n 80 % din l 1 • In sistemul cite trei ordine L ....... , ........ , ..... "'.)
cHu!ui ~i rcs!ului in cazul a unHatilor, a a rnilioanelor
rului md!i mic dedt l 0 ~a verifice
I~ Strie cu In drep tu! fieciirui nurn~ir, cum se ci
() 1$ sa tr•u1sfere In sitU<Jt}a inrru;1tirii $i ·- ,,i'j
impilr\irli mdoda de r<'zolvare a pro- ceru!e 1n !~ 1 :.?:34 9Gl
blr-melor simple 760 801
OH: sa stahilt.ascll rndodele de ailare 4 ;321 2 109
cored text u ! lacmrnr
unui tcrmen (factor) nKi.mo<nit ~) 210 5 067
6 500 7 006
02~ : sa aplice procedeele de aflare a mmi 8 070 9 ouo
termen (factor) nernno.scut 2:3 450
l2 ~145
0 21 : sa distinga par!iculariUi\i'e ecuatiei -- 75 6 ~ din elevi sa fie ~H 05u 40 506
date 5() 006 654 :321
02ll: sil rectmoasd opera!iile de cC("l«si ~-a n···cunn~sca 706 050 871) OOG
or din dintr-un exerci \iu Hlril par:.m- ordin intr~un cxErcitiu dat f10U 087 700
teze 700 006 l 000 000
Oc.;,'11: sit aplice prncedeul de lunu :;1tr-1m Serie numai cu c1frc ficr<.re numerele indicate:
exerci ll u fiiril p;iranteze sutc treizeci tiei lnii u
024: sa ap!ice prncedt•ul de intr-un cinci sute ~<hl' . tre;zeci z,i cinci
exen:itiu cu panmteze trei rnii patru zeci rnii ~ase sute
rnii opL:eci nou{t rnii ~ase sute cinci
:..3 effchH"'Ze eel
~aptezeci rnii
cuielor intr~un eXercitJu d.:.1t (.f3r2 s~HJ citii iten;ului l:vi n11i snte
saDtezeci si sase mii
cu panmteze)
i)a'tru sut~: :r1ii cincizecl si sase sute rnii cinci sute ~ast: zeci
026: sa organizeze intr-\1!1 ~ir cresdtor s3 rezoivt teS:tul sute cinci rnli ini cinci :'Ute
n1ai rnnH.e nun1ere naturaJe sute mii ind Lin inilion
,,a efc-ctu;< : I1 ·
aduncfft'a ii doafi nnmere t12tu:2le R
{.

s.i::rise rn cite ~ cifre;

scidtder€"a a dot:r~i nunH:re rwturale 4b 676.
cu c.~He 4 ci fre ;
nurn{;r natural 16 : Sa
fi 9 12 :145 E16 789 -
8 :sus 23 45G 987 654
•Xi"' -
unui n1nnilr nat~Jral 48 17 ;)1)8 ,,,.,._,}{

scris cu 4 cifre~ Ja un nunu1r nntu~ 12C l U2'3 -_c 9"d

red. 1uai n1ic decH 10
sa un tnmcn 90 2U l 020 --- :34fi
nccunoscut ~~o -- ,, 12::5 12
sli opera traducer} <-!e unor 12 9 _-
expre;:,ii cc conduc la diierite operatli 43 -- 12
; - A cornub
19.
sf! t~fectua exe~ci{ii care CtJn\iB
r;entru c<1 :-e termrnii.
rnai lnuiie oper~ti i
_,!\ asocia a<lunarca este
1wntru ci:i St" termeniL
Daca adun~~nn U la un nurn<lr, rczultatul este - -

3l
I," : ,_..,,~,,.,.,,,"', cu o Hnie
pe ce con<luc la lntr-o cu
a) s!nt . . . Sil
b) are ~i mai . Sii se afle x
c) are . . . ~i da . . . . .,.. x o;c· 600 4· x .•• 3G8
d) • ~1 mai vm .:r 12a 789 x::) .-.1 t
0

e) cu . . . ... mai pu 806 ·- X "'"" F}4:5 684. x •. 9

f) ori mai mult : '.::la se x dadi :
g) cu . . . . . . .mai mull . Cakukaza , 1 2::M ~-·· 45 678 ·· · 9 876; :32 i ·.-~ 8 · 2 •._ .
h) . ori mai
i) ; :3 l 52 :
. totalul .. 8 ;· 6 < 9 '.,. : 2.3-1 -· 406 : 2 , 4:lG: 436 '.- '.H4
Iw. numarul mai mare cu
11 j : mai mic cu ,')<!;)
I,:: : Compuue :;;i rezolV<i dte o
I, 3 : Proha

2p,2)
l, 4 : Proba se facr: 4 298
~ . ~ .. Su s<:: afle
I 15 : Calculeaza : 468 l:3 ;;i 52c1 X ,-, 8()() x· 7 ::_~--- 154
I : 12 ... 6789 :;i x - 12:3 ,,, :Hti 81 : x 9
654 210 x:4c l(H)
Ii 7 : Jnnmltirea esie comutativi1: .1 '1 ••...
Inrnul tirea asociativa : (2 >: ~5) / 4 =o dC:i 276,
Daca imm1Him un numar ci1 1 . . . . . a) mai mic cu 99
num{trul de al bl mai mare di2' 2 ori
. cu mai 1J1are el mai mic de 6 ori decit numarul
dl nrni mare cu l 986 num~Jru! dat.
mai rnic decl t
. cu mic
ori rnai mare

:12: 8 - 25.l: 8 VER!

42. 5 n. FORM.E, Mf:.TODE TEHNICI DE
90:3: 7 ·~ 40(} ~ 3 :::::~ LA
;369: a ·.o : 9 "" A R.EZULTATELOR
942: ·{ 126; 6 07CC

i;:orectitudinea
;), l. Lucrarile scrise
~Ie pe
cored:
: 4 '"' IOO rest 4;-l~):7 ~~~= 61 re~t 8
728: s ....
91 !44: 9 lfi rest 0
6J2·6 olJ
4, '6.

n
mu!tor

ar

3 5
 5.2. Verifkarea/examinarea orala
.Metoda de evaluare, exarninarea oraia poate fi In
momente aie lectiei ill per!_11ite aprederea partidparii elevilor, precu.m
calitaka acestei participari la lectie. ln cadrul acestei metode de examinare,
s1nt pu~i In situatia a reproduce deilnitii. proprietati, de a efectua exerd
cu diferite grade de dificultatf.>, a rezolva ~i compune probieme, verbaliz!nd, ex~
primind intr·un lirnbaj rnatematic corect ~i coerent judeca\ile facute. Nu necesar
ca toate examinarile oraie sa fie sanctionate prin note, la sflr$itul lectiei.
poate pastra o evidenta a rezultatelor examiniirii orale zilnice ale elevilor, ce se
fransforma, o sau de dmic1 ori pe trimestru, In note ce oglimlesc activitaiea elf- ..
vilor in lectii. Avantajele utilizarii accstui procedeu s1nt :
--- se miqoreaza actiunea fadorilor a!eatori re pot s~i intr-o lec\ie ~r nutenntic'~ te
care perturba corecta evaluare fina!il ; implicate 1n actut
-- este teama elevului ca va ohtine o nota nesatisfacatoare, <Kestei activitiiti.
tnc.it erorile pe care le face nu mai streseaza ailt de rrmlt ;;i sint mai nuantat
pretate, oferind asifel posibilitatea de a ii !nliiturate la timp, inainte de a se
fica; :).4. Aprederea rezultatelor ohpnute de elevi in acti vitatea. din afara clasei
--- e-;te stirnulata partlciparea e1evilor la ledie, de a riispunde solicit;i .. sau }colii
rilor invatafornlui pe 1ntreg parcursul adivitatii ; Avem in vcdere rezuHatele particlparli elevilor ia cercul de matematica sau la
_..., se evidentiaza dinamka fiedtrui elev. d progresde rea!izate 'l:-X>ncursuri!e :;;colare matenntica, de sa intregeascii adivitatii
~i individuatiz.arii) ~ ·\~esfiHurate de fiecare elev. 1\iai nmlt decH atlt, tnvatatorul informatii pre-
·-· se dirninueazli actiunea factorului personal al precum ~i t1oase pcntru proiedarea viitoarelor de !nvatare, pe inia diferentierii si
aparitia cunoscute. individua}iza.ri_i a:::tivit;Wi, atlt in cee:a ce 1nto:::m'.rea unor programe de recu"
cit !?! mtroducerea ur10r elem:nte d~ pentru elevii cu ritm d
lucru.
Temele pentru acasa

5.5. Examinarea asist~ta de calculator

Rea1izata ·cu ajutorul unor ce permlt un cont a ::t mai
.at.est mijlo:: fad\i teazi u n m1i tem~inic
tehnica va fl la

tice·;

sli cult iv{~

~i de auto.control ;
sa educe ln cievi vointa
 devcni r~a nnur valoroase penhu

ealizeze in cd irntin 3 mo:nen(e.

6. AUTOEVALUAREA ACTIVlTATH INVAJATORULUI
in ii :;;i reientiei con·
Actul de evatuare hebuie sl1 condi.:ca §i la un proces
tatii ac{iun.:: ce atii obtinerea cind sc stabil locul :;;
s11orit al elevilor. cit $i pfarfec\ionarea conduitei didactice a !nti~
tiile dob1ndiie prin reznltatelor obtinute la care se asociazi'i ob:::.et~ presupune %i urmarirea sbtematid1 a
vatiile curente procesului de siau la baza masurilor de devii clasei pe care o conduce. Aceaslil activil ate
rative ce urmeaza a fi Analiza inde ~i a:mpra analize\ compor
autocritica a adiviH1iii lmatatorului. al activitatii n:alizarea unei le~:aturi
· reprezinta, mai important al clasa a V-a colectivul de elev\.
sa!e pro!esiona!e. uti.le pentru

L!l ui !t:aternatic ~ 1a
ib:ii.:a corecte
t rcbuie sii cnndudi la '.-r1odi
care trt::buie s~1 utHi:zeze
a) acccntucre ri c2T<1cterului fcJrn:ati\l

318
 B!Bl.IOGRAF!E SELECTiVA

I.. Aron, E.D.P.,

2. ll r on., L, Aritmetica pentru in:1iit.riln'n
3. Bell, Rogers, J., ualu,rn" :;£
§i dezuoltarii acestor crmceple la E.D.P., Bucure~ti, 1981.
4. Br u n er, J. S,, Pentru o teorie a instruirii l970.
5. Ce r g hi t, L, Ne a q u, L, A1elolologi,a in ui,aaL:uc.a. Sirdeze de pedagogie
mntemporanii, vol. I!, E.D.P., Bucure;;li, 1982.
{i. Die a es, Z. P., On :.tudiu experimental a>upra invdtarii m.dem.:.uicii E.D.P., Bucure~ti,
!973.
7. Ga g !l e, ;\t, B r i g gs, L. S., Prin.cipii de E.D.P., Bucure~li,
8. If ti mi G h., Jacuri logice pentru pre:jeolari <;i ~colari mid, B"enre<•; l97G
9. Ion, D. N i t a, C., E!ernerde de ariftntJtlcii cu aplicafii in tehnici caJ~1'd: Edttu~a Tehaic;i,
Bucure?ti. 1978.
IQ. * " "' fnvii{dminlul matemati.c in lum'!a cantemporanJi. Caiete de Pedagng;e moderna, 3, E.D.P.,
Bucure~ti, 197 i,
l L J n g a, L, lnspecfia !fCOlarli. Part ea a lI-a, in co!ahorare cu L, E.D.P,
1984.
i2. * * * Barernele minime de cww$finfe 'ji deprinderi la Lim'Ja. romdna §l Maiematicd penfru ciasde
!-IV. Aprobate cu nr. 39898/1982. Anexa la Programel<; pentru c!a;;e!e I-IV,, E.D.P.,
Bucur~ti, 198!.
* R.ecom.andari meto&ce priaind organizarea procesului de !rwafaminl .'fl can tin uiului
,urogramelor pentru dasele 1-1 V, In condifii.e actioitafii simidtane, Bucme~ti,
1987.
insfru,:tiv-erlu.cati:Je in
, aprobata de ME I cu nr.
Br! n z e i, D., Funda:nentele aritm.i!ticii R.S.R..,
!983.
Hi; N as t as e s N i I a, C., V r a c u, C., Aritme.tt:ca
1965.
H. 0 pre:><:
l8 Po! a,
·W. Pop
20. p p

.2.L
22. cadre!ur
,23~ f~
u $ u,
24. Rusu,