Huple Răzvan Gr. 3.

Câmpul magnetic
Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea
unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare. Acest câmp vectorial se
manifestă prin forțele care acționează asupra unei sarcini electrice în mișcare. Poate fi măsurat cu
magnetometrul.

Câmpul magnetic se paote descrie şi caracteriza calitativ cu ajutorul liniilor de câmp

magnetic. Liniile de câmp magnetic sunt linii de câmp închise.

Forma şi distribuţia liniilor de câmp magnetic în spaţiu depind de:

-sursa care creează câmpul magnetic;
-omogenitatea mediului în care se află sursa.

Totalitatea liniilor de câmp magnetic formează spectrul câmpului magnetic.

Sensul liniilor de câmp magnetic coincide cu sensul de rotaţie al unui burghiu ce ar

înainta în sensul curentului. Convenţional s-a stabilit că sensul liniei de câmp este indicat de
polul nord al acului magnetic.

⃗ , [𝐵] =
Câmpul magnetic este caracterizat prin mărimea vectorială - inducţie magnetică 𝐵
1T (Tesla)

Pentru definirea inducţiei câmpului magnetic se utilizează forţa Lorentz 𝐹 care acţionează
asupra unei particule încărcate cu sarcina electrică q ce se deplasează cu viteza 𝑣 în câmpul
⃗
magnetic de inducţie 𝐵

⃗),
𝐹 = 𝑞(𝑣𝑥𝐵

al cărei modul este

F  qvB sin ,

unde  reprezintă unghiul dintre vectorii 𝑣 ş𝑖 𝐵

⃗ .

⃗ , unde [𝐻] = 𝐴
Intensiatea câmpului magnetic este 𝐻 𝑚

⃗ = µ𝐻
𝐵 ⃗

µ- permeabilitatea magnetică a mediului