Modelarea antecedentelor și rezulatelor implicării școlare a elevului

Un studiu experiment a adolescenților români

Interesul elevilor asupra școlii a reprezentat un interes tot mai crescut în ultimele două
decenii pentru cercetători și pentru cei care lucrează ăn domeniul educației. Au fost descrise
diferite fațete ale educației (precum cognitivă, afectivă, comportamentală etc). Cea mai mare
parte a evidenței empirice sugerează că interesul privind școala, în rândul adolescenților este
facilitat prin intermediul a câtorva caracteristici personale, precum și a variabilelor contextuale.
Au fost publicate mai multe documente privind efectul pozitiv pe care îl are preocuparea elevilor
pentru educație.
Obiective: in România, literatura studiată în școală este săracă. Prezentul studiu
urmărește să studieze comportamentul și consecințele școlarității asupra adolescenților.
Metodologie: au fost luate în considerare următoarele: caracteristici individuale (stima de
sine, conștiinciozitatea și eficacitatea școlii), mediul familial (susținerea părinților din punct de
vedere social, aspirațiile educaționale ale părinților cu privire la traiectoria adolescenților în
școală, precum și a calității relației adolescent-părinte) și a climatului școlar (profesor și echitatea
suportului social, autonomia acordatăde către studenți, rigurozitatea și conecvența regulilor în
sistemul educațional, și calitatea instruirii practice). Media rezultatelor în anul școlar 2011-2012,
a încrederii în sine în școală și a indisciplinei frecvente în timpul orelor de curs au fost
considerate consecințe. 702 elevi, de la câteva licee au completat 12 chestionare. Un model cu 5
variabile latente și 17 indicatori a fost testat folosind modelul ecuației structurale.
Rezultate: măsurătorile și modelul structural se potrivesc întocmai datelor observate.
Variabilele latente corelate cu caracteristicile individuale și mediul familial au avut un efect
semnificativ asupra școlarității, cât și a adaptării la școala. Mai mult, a existat un efect
semnificativ al climatului școlar în timpul școlarității. Oricum, nu au fost găsite efecte
semnificative a implicării în viața școlară a adolescenților ale probelor curente.
Concluzii: cercetările curente cu privire la existența unui bagaj literar a adolescenților în
timpul școlii au arătat că variabilele legate de caracteristicile fiecărui individ, mediul familial și
școlar joacă un rol important în a explica diferențele dintre indivizi, cu privire la preocuparea
acestora privind studiul.
Cuvinte cheie: implicare școlară, antecedente, rezultate școlare, adolescenți, SEM
(Strucutral Equation Modeling)
1. Modelul conceptual
În școală, profesorii pot observa diferite categorii de studenți și de preocupări ale
acestora, având în vedere că aceste sunt intuitive: unele din acestea sunt exprimate direct (de
exemplu, studenții acordă mai multă atenție în timpul cursurilor sau în îndeplinirea sarcinilor pe
care le au la teme), în timp ce altele sunt exprimate indirect (de exemplu, elevii acordă atenție
unor activități nepotrivite, care intră în conflict cu activitățile educative).
Fiind un concept relativ nou, implicarea școlară a fost a fost descrisă printr-o
inconsecventă varietate de termeni, precum: implicare academică, implicare în munca școlară,
legătura școlară, identificarea cu școala, conexiunea cu școala, legătura sau participarea elevului
în școală (Appleton, Christenson, & Furlong, 2008; Griffiths, Sharkey, & Furlong, 2009).
Oricum există o varietate de utilizări a caracteruluui multidimensional al acestui concept,
cu trei fațete în corelație (Appleton, Christenson, & Furlong, 2008; Fredricks, Blumenfeld, &
Paris, 2004; Lam et al., 2012):
a) afectivă: implicarea emoțională din timpul prezenței în spațiul școlar, activitățile de
învățare, profesori și colegi de clasă);
b) cognitive (strategii la care elevii apelează în timpul procesului de învățare);
c) comportamentale (nivelul și calitatea participării elevilor în actul învățării atât în
școală cât și în activitățile extra-școlare).
Unii cercetători au adăugat și o a patra categorie , acest concept referindu-se la percepția
persoanelor în a avea abilități de control asupra circumstanțelor procesului de învățare în care
el/ea este implicat/ă (elevul).
Infornațiile a numeroase studii realizate în rândul elevilor au relevat o strânsă legătură
între nivelul de implicare școlară și indicatorii de prevenție pe care școala i-a aplicat în rândul
copiilor și adolescenților, cum ar fi: rezultatele școlare (notele) și reziltatele testelor,
comportamente deviante sau cu caracter delicvent, de care au dat dovadă, în timpul cursurilor
sau după terminarea acestora sau riscul abandonului școlar.
Lam, Wong, Yang, and Liu (2012) accentuează necesitatea diferențierii dintre indicatorii
ce privesc implicarea școlară, variabile ce determină sau facilitează implicarea școlară și efectul
pozitiv pe care îl are implicarea școlară asupra elevilor, la fel ca și procesul educațional. Cele
mai sus menționate sunt propuse de autor să definească conceptul de implicare școlară mai
degrabă ca o “condiție”, decât ca o caracteristică stabilă, deoarece aceasta nu ar putea fi
implementată prin intermediul intervențiilor vizate. Implicarea școlară ar putea fi măsurată
printr-o continuă variabilă începând de la scăzut până la un nivel foarte ridicat.
Urmând identificările anterioare în implicarea școlară, Lam, Wong, Yang, and Liu (2012)
au început de la literaură confruntându-se cu motivația școlară, barierele școlare și autoreglarea
procesului deînvățare. Modelul lor de antecedente și efectele implicării școlare diferențiază două
categorii de factori contextuali (contextul motivațional al instruirii și mediul social din școală și
familie) și o categorie de factori personali (variabile cognitive ce intervin în procesul învățării).
În efortul lor în a analiza factorii contextuali care ar putea determina sau facilita implicarea
școlară, Lam, Wong, Yang, and Liu (2012) valorizează teoria ecologică a dezvoltării umane,
propusă de U. Bronfenbrenner. Modelul propus de Lam, Wong, Yang, and Liu (2012)
diferențiază o ciclicitate între: a) factori contextuali (motivarea practicilor instructionale, nivel
ridicat al susținerii sociale oferit de profesori, părinți și colegi, atitudinea pozitivă dintre relațiile
interpersonal promovate în mediul școlar) și factori personali (scopul procesului efectiv de
învățare), încrederea oferită pentru motivarea succesului sau sprijinirea eșecului personal și
încrederea în auto-eficacitate) care facilitează implicarea școlară.; b) manifestări ale nivelului
implicării din punct de vedere afectiv, comportamental și cognitiv și, c) efectele pozitive (note
bune obținute la școală, ajustările implicării emoționale ori a atitudinii pozitive în spațiul școlar,
dar și în afara acestuia.
2. Obiectivele studiului
Scopul studiului este de a testa un model ce face referire la variabilele ce facilitează
implicarea școlară, prin indicatori afectivi, cognitivi și comportamentali și a intervenției școlii în
rândul adolescenților. Trei indicatori (varabile observabile) au fost folosiți pentru a aprecia
variabilele latent referitor la implicarea școlară: rezultatele școlare, stima de sine corelată cu
școala și frecvența indisciplinei în timpul orelor de curs. Alte 11 variabile au fost luate în
considerare ca un posibil fundament al implicării școlare: creșterea încrederii personale în a lua
inițaitive, conșiinciozitatea, perceperea eficacității de sine, suportul social al părinților, aspirații
ducaționale pe care părinții le au pentru copiii lor calitatea relației cu părinții, susșinerea socială
din partea colegilor și a profesorilor, autonomie dobândită de studenți prin intermediul
practicilor școlare, claritatea și consecvența regulilor școlare și calitatea învățării/predării. Munca
noastră a folosit ca model conceptual general modelul contextual și factorii personali, precum și
a consecințelor implicării școlare testate empiric de către Lam, Wong, Yang, and Liu (2012).
Oricum, modelul crrent se diferențiază de cel al unuia din autorii de origine chineză prin
următoarele: a) separă posibilele fundamente ale implicării școlare în trei categorii: trăsături
personale ale studenților, mediul familial, climatul școlar; b) în cadrul categoriei studenților cu
trăsături personale sunt luate în considerare nu numai trăsăturile intrinseci ce motivează studenții
în procesul învățării și al obținerii unor bune rezultate, dar și a variabilelor referitoare la
orientările personale și trăsăturilor stabile ale personalității (conștiinciozitate); c) toate măsurile
și structurile relațiilor individuale au fost investigate cu ajutorul analizei SEM în defavoarea
regresiei multivariabile.
3. Metodologie
3.1. Participanți
Datele sondajului su fost obținute urmând validarea protocoalelor incluzând răspunsuri
date de 704 adolescenți (415 fete și 289 băieți) pentru 11 chestionare. Au fost 166 note de 9, 188
de note de 10, 191 cu scorul 11 și 153 cu notele 12. Vârsta participanților a fost de 16,89 ani.
3.2. Măsuri
Tabelul 1 sumarizează variabilele măsurate, precum și instrumentele folosite pentru a le
operaționaliza. Informații suplimentare despre caracteristicile psihometrice pot fi găsite în
referințele bibliografice corespunzătoare.
VARIABILE MĂSURI AUTOR ȘI NUMĂR DE CONSECVENȚ
OBSERVATE ANUL ITEMI Ă
PUBLICĂRII/ INTERIOARĂ
REFERINȚĂ (EȘANTION
SECUNDARĂ TOTAL)
Creștere din Dimensiunea Robitschek 9 .77
proprie inițiativă Inițiativei (1998)
Creșterii
Personale
(PGIS)
Conștiinciozitate Scara John, Donahue, 9 .77
Conștiinciozitășii & Kentle (full
de la Big Five version
Inventory (BFI) presented in
Benet-Martínez
& John - 1998)
Datele școlare Chestionarul Liu & Wang 8 (itemi selectați
ale eficacității Academic Self- (full version având conținutul .72
personale Concept presented in Tan cel mai
(ASCQ) & Yates - 2007) reprezentativ)
Suportul social al Subscale from Zimet, Dahlem,
părinților the Zimet, & Farley 4 .84
Multidimensional (1988)
Scale of
Perceived Social
Support
(MSPSS)
Aspirații Designed by
educaționale pe - authors of the 5 .72
care le au părinții present study
pentru
adolescenți
Calitatea relației Atașamentul Thornberry,
părinte- PărinteCopil Lizotte, Krohn, 11 .81
adolescent – Rochester Farnworth, &
Development Jang (full version
Study/Youth presented in
items Dahlberg, Toal,
Swahn, &
Behrens – 2005)
Suportul social Subscara Brand, Felner,
oferit de Susținerii din Shim, Seitsinger, 6 .75
profesori partea & Dumas (full
Profesorului version
perceput de presented in
Climatul Școlar Way, Reddy, &
 (PSCS) Rhodes – 2007)

Suport social din Subscara Brand, Felner,

partea colegilor Suportului Shim, Seitsinger, 6 .73
Colegial perceput & Dumas (full
de Climatul version
Școlar presented in
(PSCS) Way, Reddy, &
Rhodes – 2007)
Autonomie Subscara Brand, Felner,
dobândită de Autonomiei Shim, Seitsinger, 5 .72
studenți în școală Studenților & Dumas (full
perecpută de version
Climatul Școlar presented in
Way, Reddy, &
Rhodes – 2007)
Claritatea și Subscara Brand, Felner,
consecvența Structurii Școlare Shim, Seitsinger, 6 .71
regulamentului și a Severității & Dumas (full
școlar Școlare version
percepută de presented in
Climatul Școlar Way, Reddy, &
Rhodes – 2007)
Calitatea Șase subscări ale Full 12(selecție a doi
version
practicilor Motivarea presented in
itemi de la .81
instructiv- Instructivă Lam, Pak, & Ma fiecare
educative Inventar (2007) subscală/cel mai
Contextual reprezentativ
(MICI) conținut)
Implicarea Subscala Lam et al. (2014) 5 (selectarea
cognitivă Implicării itemilor cu cel .66
Cognitive de la mai
Implicarea reprezentativ
Studentului în conținut)
Chestionarele
Școlare
(SESQ)
Subscala Lam et al. (2014) 5 (selectarea
Implicare Implicării itemilor cu cel .67
afectivă Afective de la mai
Implicarea reprezentativ
Elevului în conținut)
Chestionarele
Școlare
(SESQ)
Implicare Subscala Lam et al. (2014) 5 (selectarea
comportamentală implicării itemilor cu cel .68
comportamentale mai
de la Implicarea reprezentativ
Studentului în conținut)
Chestionarele
Școlare
(SESQ)
Media notelor - GPA for
20112012 - -
cademic year
Încrederea de Subscala Hare (full 5 (selectarea
sine datorată Încrederii de sine version itemilor cu cel .71
școlii datorată școlii de presented in mai
la Hare Self Corcoran & reprezentativ
Esteem Scale Fischer - 1987) conținut)
(HSS)
Calitate Designed by
conducerii școlii - authors of the 6 .78
(frecvența present study
indisciplinei)

3.3. Procedură
Participanții acestui studiu au fost recrutați prin intermediul a unei non-probabilități
avantajoase a unui plan simplu. Folosind propriile contacte profesionale, autorul a selectat cateva
grupuri de elevi aparținând a cinci licee publice (cu o populație totală de 3750 studenți). Toate
școlile erau localizate în zone urbane în Nord-Estul României. Prioritar pentru colectarea datelor,
aprobarea a fost obținută de la autoritatea educațională locală și de la reprezentanții liceelor.
Datele au fost colectate în intervalul Aprilie – Mai 2012. Chestionarele au fost centralizate de
către patru operatori care au fost anterior formați în acest scop. Elevii și-au dezvăluit identitatea
astfel încât GPA în anul școlar 2011-2012 să poată fi înregistrate în rezultatele școlii.
3.4. Analiza datelor
Toate analizele statistice au fost obținute folosind SPSS 16.00 and AMOS 16.00. Din
toate variabilele observate, invariabilele distribuite au fost verificate firesc prin examinarea
valorilor gradului de înclinare și a coeficientului Kurt. Acest pas a fost perceput ca unul a pre-
rechizitelor pentru a folosi varainte multiple a tehnicilor de statistică (Byrne, 2010; West, Finch,
& Curran, 1995). Pentru o distribuire normal invariabilă, valorile gradului de înclinare și a
coeficientului Kurt trebuie să fie apropiate lui 0. Un test suplimentar al normalității invariabile
este Kolmogorov-Smirnov, care este sensibil la cantitatea de asimetrii. O valoare nesemnificativă
a acestui studi este considerată să indice normalitatea unei distribuiri invariate.
Cu scopul de a testa modelul implicării școlare prin facilitare și efecte, valori
nestandardizate și standardizate ale măsurării parametrilor, au fost estimate, ca și parametrii
asociați cu relații structurale, de-a lungul tuturor variabilelor latente. Parametrii au fost estimați
pe baza procedurii maximului probabi. Aceasta este una dintre cele mai populare metode de
estimare, fiind considerata o metodă sigură în calitate să contrazică orice prezumție la nivelul
variabilelor observate. Din moment ce 13 din variabilele observate nu au fost firesc ditribuite s-a
folosit tehnica bootstrapping. Procedura permite ca pentru fiecare parametru alimentat într-o
analiză de tip SEM să fie însoțit de limitele pentru care probabilitatea valorii 95% va fi stabilită
pentru toată populația.
4. Rezultate
4.1. Analize preliminare
Valorile gradului de înclinare încadrate între .03 (pentru autonomie acordate elevilor) si
1.44 (pentru suportul social al părinților). Cu excepția frecventei indiscipline, toate variabilele au
fost cotate negativ. Nu există o demarcație clară care să indice un nivel acceptabil al asimetriei.
Oricum, într-o apropiere conservatoare, când variabila de înclinare este mai mică decât -1.00, sau
mai mare de +100, un cercetător oate suspecta că distribuirea variabilelor este problematică.
Pentru coeficientul Kurt, variabilele sunt încadrate între .01(suport social din partea colegilor) și
2.04 (aspirații educaționale pe care părinții le au pentru copiii lor). Valoarea multivariabilei Kurt
a fost 42.64 și a ajuns seminificativ de departe de 0. Valorile testului lui Kolmogorov-Smirnov
au fost statistic semnificativ în 13 din 17 variabile observate. Datele sumarizate de mai sus ne
permit să utilizăm procedura bootstrapping, astfel încât să putem mai bine estima parametrii
pentru modelul nostru ipotetic.
4.2. Zero – ordinea corelărilor de-a lungul variabilelor observate
Ordinea zero de-a lungul corelărilor variabilelor observate încadrate între .0001
(autonomie acordată elevilor în școli cu GPA) și de .65 (suportul social al părinților cu relația
parinți-adolescenți), cu o valoare egală cu .25. Cu excepția legăturilor dintre creșterea inițiativei
personale, autonomia acordată elevilor și regulilor din școli și GPA, ca și ale colaborărilor dintre
aspirațiile educaționale ale părinților și autonomie și propria inițiativă și indisciplină, toate
corelările au fost semnificative. Implicarea afectivă și comportamentală au fost pozitiv asociate
cu toate variabilele presupuse a fi antecedente (corelări situate între valorile .20 și .45). O
structură similară de corelări a fost obținută pentru implicare cognitivă (corelări sitate între
valorile .14 și .31). Pe de altă parte, toate fațetele ale implicării școlare au arătat asocieri pozitive
atât cu GPA (corelări între .21,.29, și respectiv .32) cât și cu relația școală-stima de sine
(corelările au fost .21,29, și respectiv .32). Asocierile cu frecvența indisciplinei din timpul orelor
de curs au fost negaive (corelările au fost -.14,-35, și respectiv -.52).
4.3. Relația dintre variabilele latente
A doua parte a tabelului 2 arată valorile nestandardizate, erori standard, la fel cum a doua
parte a tabelului 2 relevă valorile nestandardizate , eroorile standard, precum și valori standard
pentru parametrii structurali. Variabila latentă ce se referă la caracteristicile individuale are un
efect semifictiv atât pentru implicarea școlară cât și pentru reglarea școlară. În același timp,
varabila ce face referire la mediul familial are un efect semnificativ în implicare la fel ca și
reglarea școlară. Oricum, varaiabila latentă referitoare la climaul școlar are un efect semnificativ
doar în implicarea școlară. Contrar așteptărilor, implicarea elevilor nu are un efect semnificatv în
reglarea școlară în eșantionul curent.
5. Implicarea psihologilor școlari
Cerectătorii care s-au implicat descriu implicarea șolară ca un concept “pozitiv” ce este
comportamental transformat în plăcerea de a aștepta sarcini instructive din clasă, simțind ca și
când ar aparține unei comunităși școlare, participare activă la evenimente extracuriculare,
îmreună cu orientarea motivatională în care elevul își fixează țeluri clare, apelază la strategii
cognitive și tilizează eficient resursele personale, focusându-se pe procedeu și pe scopuri.
În literatură, au fost identificate două categorii de antecedente ale implicării școlare:
contextuale și individuale. În curentul studiu, ce vizează adolescenții români, datele obținute în
urma analizei SEM au arătat efecte semnificative ale caracteristicilor indviduale, mediului
familial și climatului școlar asupra implicării școlare a elevilor. În orice caz, caracteristicile
proprii și percepția adolescenților privind climatul școlar au efecte mai puternice asupra
implicării școlare comparativ cu mediul familial. Rezultatele sugerează două direcții practice:
Continuare tabel pg. 155