Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Audio I II PDF
Audio I II PDF
Partea II- înregistrarea video digitala, Partea III – înregistrarea digitala a sunetului – compact
discul, înregistrarea magneto-optica, sistemul DCC, sistemul DAT )
fig.1. a, b
Totalitatea liniilor orizontale care compun o imagine formeaza un
rastru denumit cadru TV. Fiecare cadru TV este compus din 2 semicadre,
denumite semicadrul par si semicadrul impar, iar liniile care compun fiecare
semicadru sunt întretesute unele fata de altele. Numarrul liniilor ce compun un
cadru, precum si duratele acestora sunt standardizate, determinînd asanumita
explorare întretesuta.
tara noastra suntvigoare standardele OIRT si CCIR,care un cadru TV are
perioada de 40ms (25Hz) si este compus din 625 de linii, avînd frecventa de
15625 Hz. Fiecare cadru este de fapt compus din 2 semicadre cu durata de
20ms (50Hz) continînd cîte 312,5 linii de imagine.
Dupa afisarea pe ecranul monitorului a liniei n, urmeaza o perioada
inactiva, denumita cursa inversa pe orizontala, dupa care urmeaza afisarea
liniei urmatoare de imagine, n+1, etc. La terminarea afisarii unui semicadru,
dupa ce a fost afisata ultima linie de imagine din partea de jos a ecranului,
urmeaza deasemenea o perioada inactiva din punctul de vedere a imaginii TV,
denumita stingere pe verticala, sau cursa inversa pe verticala. timpul stingerii
pe orizontala si pe verticala sunt transmise impulsuri de sincronizare pentru
baleiajul orizontal si vertical al monitorului.
Aceste impulsuri au durate bine determinate si sunt pozitionate fata de
semnalul video cafig.1.c, care este prezentata structura semnalului
videocomplex pentru o imagine AN (corespunzatoare celei din fig.1.a.)
Semnalul video cuprins între doua intervale de stingere orizontala (St H )
este proportional cu intensitatea luminoasa a imaginii transmise (în cazul
exemplului nostru este transmisa o imagine cu bare verticale albe si negre) si
se numeste semnal de luminanta, notat Y(t).
cazul transmiterii unor imagini color, suplimentar fata de semnalul de
luminanta este transmis si un semnal care poarta informatia de culoare,
denumit semnal de crominanta, notat C(t). Structura acestui semnal difera
functie de standardul de televiziune color folosit. Întrucît informatia de
culoare a imaginii transmise moduleaza într-un anumit fel purtatoarea de
crominanta, pentru demodularea semnalului de crominanta se transmitetimpul
stingerii pe orizontala cîte o "salva de sincronizare" (BURST) continînd circa
10 perioade ale frecventei purtatoare de crominanta. Aceasta salva este
necesara pentru sincronizareafaza a demodulatorului (decodorului)
color,scopul obtinerii celor 3 semnale color de baza care dau informatia de
culoare. Semnalul de crominanta se adauga peste semnalul de luminanta,
obtinîndu-se semnalul videocomplex color (SVCC).
fig 1.c
Functie de particularitatile semnalului purtator de crominanta sunt cunoscute
standardele de transmisie TV:
NTSC-folosit mai alesSUA , PAL si SECAM.
Diferentele si asemanarile dintre aceste standarde vor fi prezentate
ulterior. Pentru toate trei, frecventa purtatoare de crominanta este situatajurul
valorii de 4MHz ( pentru NTSC - 3,579454 MHz, pentru PAL - 4,33618 MHz
iar pentru SECAM - 4,25MHz si 4,46MHz).
Asa cum am aratat mai sus, cele patru semnale primare pot fi refacute
daca se dispune de semnalul de luminanta Ey si de doua semnale diferenta de
culoare Er-Ey si Eb- Ey . Cele doua semnale diferenta de culoare vor
modulacuadratura o frecventa purtatoare, denumita purtatoare de crominanta
sau subpurtatoare de crominanta, pentru a o deosebi de purtatoarea de
luminanta,cazul transmisiilor radiodifuzate. Se alege modul de modulatie cu
purtatoare suprimata folosind numai cele doua benzi laterale rezultateurma
modultiei.
Notam cu ωsp pulsatia frecventei subpurtatoare de crominanta, cu ω1
fig.2
7. Eu = 0,493(Eb - Ey)
8. Ev = 0,877(Er - Ey)
fig.3
E’c(n+1) cu faza deviata, conduce la obtinerea unui vector Ecr' cu faza corecta
dar cu amplitudine putin mai mica.
Pentru refacerea purtatoarei necesaraprocesul de demodulare,timpul
stingerii pe orizontala se transmite secventa BURST avind faza ± 45° fata de
axa U (fig3, cadranul II si III)
Se constata în sistemul PAL o imunitate sporita la erorile de faza ale
semnalului Ec, singurul efect fiind scaderea în amplitudine, adica diminuarea
intensitatii culorii respective.
La alegerea frecventei subpurtatoarei de crominanta întrucât se
inverseaza faza purtatoarei de la o linie la alta, apar si componente spectrale
care se suprapun peste componentele spectrale ale semnalului de luminanta.
Pentru a diminua vizibilitatea lui Ec pe imagine, se alege aceasta frecventa, un
multiplu al frecventei liniilor si cadrelor astfel:
9. fsp = (n -1/4) · fH + 1/2fV = 4,433618MHz ± 1---5Hz.
Dupa aceasta prezentare se poate spune ca semnalul videocomplex
color SVCC se compune din urmatoarele semnale independente reprezentate
în fig.5.
-Semnalul de luminanta Ey
-Semnalul de crominanta Ec = Eu · sinωsp t ± Ev·cos ωspt , t ∈ duratei active a
unei linii TV
-Salva de sincronizare (burstul) Es = E· sin(ωsp t ± 45° ), t ∈ intervalului de
stigere linii
-Semnalul de sincronizare pe linii si cadre Sv +SH
In figura 5 s-a considerat o imagine formata din bare verticale colorate diferit,
treptele din forma de unda Ey reprezinta luminanta variabila de la o bara la
alta. Primele trepte sunt pentru culorile albastru si rosu, care au luminante mai
mici iar ultimile sunt verde galben si alb. Ultima treapta este pentru culoarea
alb.
fig.5
I.1.1.c Sistemul SECAM (Sequeneielle a memoire)
∆fb = ± 230KHz
A A’
B B’
Linia A-A’
Linia B-B’
fig.6.
Aceste linii verticale din cadrul imaginii de test ce urmeaza a fi
transmisa se numesc linii TV . O transmisie este de buna calitate daca se pot
distinge pe ecranul monitorului un numar de minim 400 linii TV (in intervalul
de 52 µs, cit dureaza cursa directa). Aceasta corespunde la o frecventa a
semnalului transmis de circa 5MHz. O imagine de o calitate acceptabila poate
reproduce semnale video cu frecventa maxima de 2-2,5 MHz , iar o imagine
de foarte buna calitae poate reproduce semnale video cu frecventa de pina la
7-8MHz.
Având în vedere intreruperea consecutiva în timpul stingerii pe
verticala si orizontala, liniile spectrale sunt grupate în jurul multiplilor de
frecventa a liniilor si cadrelor. Cu aceste precizari spectrul semnalului de
luminanta Ey (care constituie cea mai mare parte din informatia video
transmisa prin semnalul videocomplex) si al crominantei Ec, arata ca în fig.7
fig.7
fig.8.b.c.
-Al doilea procedeu, folosit atit înregistrarile audio cît si cele video
consta în aplicarea unui curent alternativ de premagnetizare ca în fig.8c.
Frecventa acestui curent se alege de 4-10 ori mai mare decit cea mai mare
frecventa din spectrul semnalului ce urmeaza a fi înregistrat. In acest fel
punctul de functionare este adus secvential în zonele c si c' a caracteristicii de
magnetizare. Peste acest semnal se adauga (prin adunare) semnalul util i(t). In
acest mod sunt folosite ambele ramuri ale caracteristicii de magnetizare,
obtinindu-se un raport semnal-zgomot superior pentru acelasi curent de
înregistrare.
Pina în acest moment nu s-a facut nici o precizare în privinta frecventei
semnalului ce urmeaza a fi inregistrat. In continuare se va arata ca aceasta este
strâns legata de viteza de deplasare a suportului magnetic prin fata capului de
înregistrare, precum si de caracteristicile construcive ale capului.
l=λ /2
l=λ
fig.9 a,b,c,d,e
12. e = -dΦ r/dt = - (dΦ r/dx) · (dx/dt) = - (KI·v/λ) · (2π cos 2π x/λ) =
K'·I·f·cosωt
fig.10
Se constata din figura 10 ca zona optim a de înregistrare redare a unui
cap magnetic, avind caracteristicile prezentate anterior, este situataa în
intervalul 3 – 5MHz. In aceasta zona semnalul video lipseste aproape complet
intrucit dupa cum s-a aratat, cca 80% din informatia video este grupata în zona
frecventelor joase pina la 1MHz. În consecinta nu este posibila inregistrarea
directa a SVCC prin aplicarea acestui semnal pe capetele de inregistrare
video. Doar componentele de crominanta ar putea fi inregistrate corect.
Pentru rezolvarea acestei probleme se recurge la o conversie de
spectru, în ceea ce priveste semnalul de luminanta si separat pentru cel de
crominanta pentru ca acestea sa fie compatibile cu caracteristica de
inregistrare / redare a capului video. Astfel, dupa ce sunt separate prin filtrare
cele doua semnale Ey si Ec ale SVCC , acestea sufera urmatoarele
transformari:
-luminanta Ey va modula în frecventa o purtatoare, avind frecventa
centrala f0 de circa 4MHz (in zona de maxima sensibilitate a capului video)
-pentru sistemul PAL purtatoarea este de 4,3 MHz, pentru NTSC
putatoarea este de 3, 9MHz. Aceasta purtatoare modulata MF joaca rol de
semnal de premagnetizare pentru semnalul de crominanta.
-semnalul de crominanta, Ec va fi convertit prin mixare în zona de joasa
frecventa în jurul frecventei de 625kHz unde va fi înregistrat ca atare, folosind
purtatoarea de 4,3 MHz a luminantei drept semnal de premagnetizare.
Modulatia MF a purtatoarei de luminanta se face cu un indice de
modulatie subunitar (β =0,366) ceea ce înseamna ca spectrul semnalului
modulat va fi asemanator ca întindere cu spectrul semnalului modulat MA (fo,
fo+fM , fo-fM ), nde fM reprezinta frecventa maxima din spectrul semnalului
video. In cazul exemplului din fig 11, fM = 3 MHz
Schema de transpunere a spectrelor de frecventa este aratata mai clar în
fig.11
fig.11
I.4. Particularitatile constructive ale capetelor de inregistrare/ redare
video
I.4.1 Generalitati
fig.12
La o rotatie completa fiecare cap CH1 si CH2 va descrie cite o pista.
Daca printr-o metoda oarecare (care va fi aratata ulterior) pe capul CH1 se
aplica semnalul corespunzator semicadrului impar iar capului CH2 i se aplica
semnalul corespunzator semicadrului par, atunci rezulta ca doua linii
succesive inregistrate pe banda vor contine informatia video a unui cadru TV
complet.
Bineinteles ca în urma inregistrarii elicoidale a SVCC este necesar ca la
redare, sa existe un sincronism perfect intre viteza de antrenare a benzii si
viteza de rotatie a tamburului cu capete astfel incit fiecare cap sa citeasca
exact pista corespunzatoare pe care a parcurs-o la inrgistrare . Din acest motiv,
pe banda video se vor inregistra si alte semnale destinate tocmai sincronizarii
despre care s-a vorbit anterior. Suplimemtar fata de semnalul video se mai
inregistreaza si semnalul audio aferent. Astfel cel mai simplu sistem de
inregistrare video va contine pe banda urmatoarele tipuri de inregistrari.fig.13
fig.13
1.inregistrare longitudinala a celor doua piste audio similar ca pentru
inregistrarile audio din casetofon. Acestea sunt plasate în partea de sus a
benzii.
2.inregistrare elicoidala a semnalului video realizata cu ajutorul
tamburului rotativ cu doua capete video,(discul cu capete). Semnalele sunt
transpuse spectral asa cum s-a aratat în fig.11
3.inregistrare în impulsuri pe pista de sincronizare, plasata în partea de
jos a benzii. Inregistrarea se face fara curenti de premagnetizare, utile fiind
doar refacerea fronturilor impulsurilor de sincronizare. Acestea au frecventa
de 25Hz si sunt sincrone cu impulsurile sincro vertical (Sv) din SVCC.
Intrucit tamburul cu capete video inregistreaza la fiecare rotatie un
cadru,( 2 semicadre) acesta trebuie sa aiba turatia egala cu perioada cadrelor
semnalului SVCC; deci turatia va fi de 25 rot/s =1500rot/min (pentru PAL,
SECAM) si de 30rot/s = 1800 rot/min ( pentru NTSC). Pentru mentinerea
riguroasa a vitezei de rotatie, constructiv sunt montati niste traductori de
turatie solidari cu echipajul mobil al motorului de antrenare a discului cu
capete asa cum este prezentat schematic în fig.14.
fig.14
Motorul M, antreneaza discul cu capete D . Sincron cu rotatia discului
se roteste si un ansamblu de piese magnetice FG( Frecvenci Generator) care
induc intr-o infasurare a traductorului o tensiune alternativa, care la turatia
normala are valoarea de 1500Hz. Deasemenea, în acelasi mod se genereaza si
un al doilea semnal "PG" (Pulse Generator) , cu valoarea de 25Hz. Aceste
doua semnale vor fi folosite de catre circuitele servomecanismului de reglare
si mentinere constanta a turatiei discului cu capete , mecanism ce va fi analizat
ulterior.
Pentru a se reduce influenta semnalului citit de unul dintre capete în
mod parazit de pe pistele vecine, la inceputul dezvoltarii tehnicii de
inregistrare video, pistele elicoidale erau separate de un spatiu de garda. Acest
lucru conducea la un consum mare de banda magnetica. în prezent, datorita
l
β l
fig.15.b
In fig. 15b sunt prezentate cele doua piste adiacente , unde prin H s-a
notat lungimea înregistrata a unei linii de imagine (cu durata de 64µ s în PAL),
prin “w” s-a notat latimea unei piste inregistrate, prin ”l” spatiul parcurs de
banda pâna când capul al doilea CH2 ajunge în aceeasi pozitie la începutul
pistei ca si capul CH1, β - unghiul de inclinare a pistei inregistrate pe banda.
In figura 12 este prezentat schematic discul cu capete având diametrul
D si banda video care înfasoara capul pe o portiune de circa 180°. S-a
considerat ca cele doua capete CH1 si CH2 sunt dispuse diametral opus. în
realitate unghiul dintre ele nu este chiar 180°, ci 179° 25' 15" . Aceasta se face
în scopul de a pozitiona fizic pe banda liniile de imagine fata în fata , anulînd
decalajul de 1/2 H dintre semicadre . Acest lucru are efect pozitiv în
reducerea semnalelor parazite de crominanta citite de unul din capete de pe
pistele vecine. Asupra acestui aspect se va reveni.
Cu aceste precizari se poate scrie:
tgβ = W/1,5H = sinβ/cosβ
v b = l/(T/2) este viteza benzii iar T este durata unui cadru = 40ms
In acest interval (T/2) discul cu capete efectuiaza o jumatate de cursa si
se trece de la o linie elicoidala la alta.
π D/2 = H ⋅ N/2, unde N/2 este numarul de linii ce constituie un
semicadru.
H = π D/N W = 1,5⋅H ⋅tg β=1,5 ⋅π ⋅(D/N) · tgβ
l = 1,5⋅H / cosβ, vb = l / (T/2) = 1,5⋅H⋅cosβ · 2 · fv sau
vb = 2⋅W⋅fv / sinβ
Principalii parametri constructivi ai sistemului de inregistrare video
pentru PAL si NTSC sunt tabelati mai jos:
PAL NTSC
------------------------------------------------------------------------------------------
fv(Hz) 25 30 frecventa cadrelor
fH(Hz) 15625 15737,25 frecventa liniilor
D(mm) 62±0,01 62±0,01 Diametrul disc capete
N 625 525 Nr. Linii rastru
β (°) 5°57’50,3’’ 5°58’9,9’’
W (µ) 48,6 58
v b mm/s 23,39 33,35
v m/s 4,85 5,8
fig. 16.
fig.17.a
Fanta(intrefier) Fanta cu azimmut
cu azimut pozitiv negativ
Ch2
Ch1
Vb
N S N S N S N S N Semnale inregistrate
+α de frecventa ridicata
−α
Ch1 Ch2
Vb
S Semnale inregistrate
N
de joasa frecventa
+α
−α
fig.17.b,c
fig.19
Se observa cã înfãsurãrile celor doua capete CH1si CH2 sunt
accesibileexterior prin intermediul unor transformatoare de cuplaj. Acestea au
înfasurarea primarã, bobinatã într-un inel de pe partea mobilã a ansamblului
cap rotativ, iar secundarul este dispus nitr-un alt inel concentric cu primul, dar
pe partea fixa a capului. Constructia propriuzisa a pastilelor ce alcatuiesc cele
doua capete CH1 si CH2 este data în fig.20
Cap maagnetic simplu Cap magnetic dublu
3mm
Circuit
magnetic Circuit
din ferita magnetic
4mm
infasurare
Intrefier Infasurare
cap magnetic
Azimut
α
Intrefier
Rasina
Intrefier 2 Intrefier 1
α
Conexiuni externe
Orificiu de fixare pe
discul rotativ
Cablaj
imprimat
Suport
metalic
Pastila cap
video simplu
Rasina fixare
Cap magn.
A’ B
Disc cu un cap magnetic Disc cu 4 capete
simplu si unul dublu. Pentru AB inregistrare/redare
redare/inregistrare normala normala, azimut
se foloseste perechea AB cu incrucisat.
azimut incrucisat. A’B’-redare stop cadru,
Pentru stop cadru se foloseste acelasi azimut.
perechea AA’ cu acelasi azimut.
fig.20
Dupa prezentarea particularitatilor si a principalelor probleme legate de
spectrul de frecventa a semnalului videocomplex vom face o succinta
prezentare a evolutiei în timp a diferitelor sisteme de inregistrare analogice
elaborat de diferite firme cu renume în acest domeniu.
Firma RCA realizeaza primele aparate de inregistrare a imaginii la
inceputul anilor 1950, folosind inregistrarea longitudinala, iar viteza de
deplasare a benzii prin fata capului fix era de cca. 9 m/s rezultind un mare
consum de banda.
Utilizarea unui cap rotativ, plasat perpendicular pe directia de inaintare
a benzii a fost introdusa în 1956 de firma AMPEX. Prin acest procedeu s-a
reusit micsorarea vitezei de derulare a benzii la circa 38 cm/s în timp ce viteza
relativa cap-banda devenea 42 m/s, ceeaa ce permitea inregistrarea unui
semnal video de pina la 18MHz.
In 1959 firma TOSHIBA introduce inregistrarea elicoidala utilizînd un
singur cap rotativ, iar apoi în 1964 firma PHILIPS foloseste tamburul rotativ
cu doua capete video. Benzile de inregistrare erau rulate asemanator cu
benzile audio, latimea fiind de cca. 12mm. Deasemenea, tot firma PHILIPS
lanseaza si magnetoscopul cu role, destinat marelui public. Acest sistem insa
nu s-a impus deoarece PHILIPS produce în 1972 videomagnetoscopul cu
caseta, (VCR - videocassette recorder), perfectionat mai tirziu prin aparitia
standardului VCR-LP, pentru care nu se mai folosea spatiu de garda intre
pistele oblice inregistrate de capetele rotative.
In acelaasI timp firma GRUNDIG realizeaza sistemul SVR (super video
recorder), dar preocuparile continua în paralel cu firmele europene si în
Japonia . Datorita firmei JVC apare sistemul VHS, iar firma SONY lanseaza
sistemul BETAMAX în jurul anilor 1975. Datorita facilitatilor pe care le ofera
(simplitate în utilizare, durata relativ mare a inregistrarii pe caseta), formatul
VHS s-a impus, în prezent aproaape toaate videoscoapele cu caseta pentru
marele public folosind acest format.
Pentru a creste în continuare calitatea imaginii au aparut derivate ale
acestui format si anume S-VHS (Super Video Home Sistem), S-VHS-HQ, S-
VHS-HF, precum si formate noi: Video 2000 si Video 8mm, permitînd
inregistrari video de buna calitate si în acelasi timp inregistrari audio
comparabile cu cele facute pe compact disc.
Deasemeni pentru camere video miniatura s-au dezvoltat formatele
VHS-C si Video 8.
In tabelul din fig.21 sunt prezentate comparativ caracteristicile
principale pentru diferite standarde mai des intilnite.
De obicei banda video este bobinata pe o rola debitoare si dupa ce este
pozitionata în anume fel în fata discului cu capete este derulata pe rola
colectoare. în principiu realizarea constructiva este asemanatoare cu cea a
casetelor audio. Dupa introducerea casetelor în aparatul video, banda este
preluata de niste ghidaje care parcurg un traseu anumit în scopul de a
pozitiona banda infasurata partial în jurul capului rotativ.
SISTEMUL VCR- BETAMAX VHS V-2000 FORMAT
LP 8mm
Viteza benzii (cm/s) 6.56 1.87 2.34 2.44 2.00
Viteza relativa 8.18 5.83 4.85
Vcb (m/s)
Latimea benzii (mm) 12.7 12.7 12.7 12.7 8
Latimea pistei 85 32 49 47 53,5
video W(µm)
Diametrul tamburului cu 105 75 62 65 40
Capete (mm)
fig.24
Daca s-ar aplica semnalul video fara preaccentuare, deviatia de
frecventa a OCT ar fi ±1MHz (4,8MHz÷3,8MHz). La aplicarea semnalului
preaccentuat si limitat deviatia de frecventa ∆f v v = 2,2MHz.
Indicele de modulatie este dat de relatia: β = ∆fmax/2fM = 0,366, unde fM
este frecventa cea mai ridicata din spectrul semnalului modulator. în cazul
nostru spectrul luminantei a fost limitat la 3MHz.
Indicele de modulatie β rezultind subunitar se poate aprecia ca spectrul
semnalului modulat MF va avea aceeasi intindere ca si spectrul semnalului
purtator modulat MA. Rezulta deci ca spectrul se va intinde cu ±3MHz fata de
fo. în consecinta amplificatorul ce urmeaza dupa modulatorul MF va avea o
banda de trecere cuprinsa intre 1 si 7,5 MHz. Amplitudinea curentului de
iesire din amplificator este constanta, iar frecventa variabila în ritmul
semnalului video modulator .
fig.25
De obicei toate circuitele de procesare a semnalului de luminanta sunt
continute intr-un singur circuit integrat, fiind intilnite multe variante
constructive functie de producator. Se da mai jos exemplul circuitului A6310,
cu schema bloc interna si piesele exterioare integratului , fig.28
fig.
Spre procesare C11 150pF
3MHz
crominanta +12V
T1
Iesire SVCC C12 C13
R8 2,7K
FTJ 120pF 27pF R10
1Vvv/75 Ω 1,2K
4,43MHz L2 C14
D1 D2 47uH R11 1uF
560
DEV
100KHz 2MHz
P1
Cv
47pF Limitare alb(P3)
24 19 18 16 14 13
AN6310
Amplif Axare Modulaator
Axare
video MF
Limit. Negru P4
Amplif.
Video Sincro
Preaccentuare Limitaator
separator liniara alb-negru
150KHz 1,5MHz
5MHz(PAL) RAA +12V
4MHz(SECAM) Detector
P4
10K
1 2 3 4 9 10 11 12 T2
FTJ
Limit R13
0-5Mhz 47uF Limit.negrru
R1 alb 270
SVCC 0.5-1Vvv 1K C1 680K
C20
1uF 1K
620pF
P2 P3
5k FTJ
47uF
R14
Spre capetele 2K
Reg. Amplif de inregistrare
28
(dupa sumaare cu
crominanta)
I.5.2 Reducerea semnalelor parazite citite de pe pistele vecine pentru
semnalul de crominanta
Dupa cum s-a precizat anterior, discul rotativ are cele doua capete de
inregistrare cu azimuturi incrucisate. Aceasta permite anularea semnalului citit
de pe pistele adiacente, intrucit frecventa semnalului purtator pentru luminanta
este un semnal MF cu f0 în jurul valorii de 4,3MHz. în acelasi timp semnalul
de crominanta va fi transpus în joasa frecventa ( frecvente de 600-1000KHz
functie de standard) si deci efectul azimutului incrucisat va fi practic nul
(fig.17.c) . Pentru reducerea semnalelor de joasa frecventa, respectiv de
crominanta, citite parazit de pe pistele adiacente procedeele sunt diferite
functie de standardul semnalului videocomplex color.
fig.29.a.b.
Daca pozitia celor doua capete CH1 si CH2 este la 179º25'45" atunci
liniile video ce alcatuiesc semicadrele consecutive vor fi inregistrate fara
decalaj intre ele (fig.29.b), în aceasta situatie informatia citita parazit de unul
din capete, de pe linia adiacenta, dar din semicadrul vecin, va fi tot Dr
respectiv Db si intrucit informatia de culoare nu difera prea mult de la o linie
la alta si de la un semicadru la altul rezulta practic un semnal de crominanta
nealterat. Usoare distorsiuni de culoare pot aparea la trepte bruste de culoare
pe verticala.
Ec Ec Ec Ec Ec
Ec Ec Ec Ec
-Ec -Ec -Ec -Ec
Identic pentru capul Ch2
Semnal fara informatii
parazite de pe pistaele
vecine
fig.30
fig.31
S.V.C.C.
B SUM.
Crominanta
Fs2-Fs1
Fs2 +
- Fs1
Fs1 40Fh + 1/8Fh
F.T.B1 Conv1 F.T.B.2
4,43MHz
Fs2=Fs+40Fh+1/8Fh
4,43MHz FTB3
A
627KHz
1mHz Conv 2
Fs+1/8Fh
4,433MHz+1/8Fh=
OL 4.4355719
Comanda rot.
Faze
Fh 0* 90*180*270*
625KHz
Validare rotatie
faze Ch2
Sincro Fh
Ch1 Ch2 Ch1 Ch2 Ch1
separator x40Fh
imp.H
25 Hz impulsuri inregistrate pe pista sincro
fig.32
Semnalul de crominanata este extras din SVCC cuajutorul filtrului trece
banda FTB1 axat pe 4,43 MHz si avind o latime de banda de 1 MHz. La iesire
se obtine semnalul FS1 . Acesta se mixeaza în blocul de conversie conv.1 cu
frecventa FS2. FS2 are valoare de 5,57 MHz. Dupa mixare se obtine FS2 ± FS1,
care este trecut prin filtrul trece banda FTB2 axat pe 627 KHz si care va lasa
sa treaca numai aceasta frecventa.
FS2 va avea faza rotata cu 90° dupa fiecare linie de imagine iar frecventa
sa provine din urmatoarea expresie :
FS2 = FS + 40 FH + 1/8FH , unde FS + 1/8F H = 4,4355719MHz , (F S fiind
4,433618 MHz ) si provine de la un oscilator dotat cu cuart iar
40FH=40×15,625Hz=625 KHz . Componenta de 1/8 FH adaugata la
valoarea lui FS are rolul de a elimina unele interferente dintre spectrul transpus
al crominantei si spectrul luminantei modulata MF.
Frecventa de 625KHz se obtine deci prin multiplicarea cu 40 a
impulsurilor SH obtinute din SVCC. Acest semnal este introdus în etajul
defazor care furnizeaza simultan 4 semnale cu defazari de 90° intre ele. Prin
intermediul unui comutator electronic este aleasa faza 0°, 90°, 180°, 270°.
Comutatorul este comandat de impulsurile SH care sunt validate numai atunci
cind semnalul de la iesirea filtrului FTB2 este destinat capului CH2. Când
semnalul este destinat capului CH1 se blocheaza rotatia fazei, comutatorul
fiind cuplat pe pozitia 40F H si faza 0°.
In acest fel la iesirea FTB2 se obtine semnalul de crominanta translat la
frecventa de 627 KHz cu faza variabila de la o linie la alta conform fig.31.
Acest semnal se sumeaza cu semnalul de luminanta. Nivelul semnalului de
crominanta este cu circa 10dB mai mic decit cel al purtatoarei de luminanta
(in acest fel nu satureaza capul de inregistrare).
Amp. SVCC
Direct refacut
Sum.
Fs+40Fh+1/8Fh-
+ ∆f Poarta
burst
FTS2
-
+
Fs+1/8Fh ∆f
Conv.2 OCT Comp.Φ
Fs=
4,43MHz
OL
Formator
PG
25Hz
0* 90* 180*270*
Det. Imp.
40Fh Sincro H SVCC’
fig.33
Semnalul provenit de la cele doua capete, dupa ce este amplificat, este
separat prin filtru în calea de luminanta si de crominanta. Filtrul trece jos ,
FTJ1 lasa sa treaca semnalele culese de cap pina la 1MHz. Datorita unor
eventuale imprecizii a turatiei modulului discului cu capete, frecventa de
627KHz a semnalului de crominanta rezultat poate diferi cu ± ∆f fata de
valoarea exacta . S-a notat astfel frecventa obtinuta dupa FTJ1, si anume FS1 =
40FH +1/8FH ± ∆f.
Mentionam în acest moment faptul ca la inregistrare a fost convertita
odata cu frecventa subpurtatoare de crominanta C si frecventa salva de
sincronizare (burstul). Frecventa burstului convertit are de asemenea 627KHz
si contine aproximativ 1,5 perioade. Revenind la schema din fig.33 eroarea ∆f
presupusa anterior trebuie obligatoriu compensata intrucit în caz contrar s-ar
denatura nuanta culorii reproduse. Pentru aceasta în convertorul conv1
_
semnalul care se mixeaza cu FC' are expresia: 40fH +1/8fH + ∆f
Semnalul obtinut dupa conversie este trecut prin filtrul trece sus FTS1
care lasa numai componenta de 4,43MHz adica vectorul Ec refacut. Dupa
sumarea cu semnalul intirziat cu doua linii, în scopul eliminarii citirilor
parazite de pe pistele invecinate (conform diagramei fazoriale din fig.31),
semnalul de crominanta C se sumeaza cu semnalul de luminanta obtinind la
iesire SVCC.
Diferenta fata de schema bloc de la inregistrare, consta în faptul ca a
fost inlocuit oscilatorul local dotat cu cuart de frecventa 4,4355719 din fig.32,
cu un oscilator comandat în tensiune OCT. Acesta oscileaza pe frecventa fs
_
+1/8 fH + ∆f compensîndacest fel eroarea de frecventa ± ∆f presupusa initial.
Functionarea acestei bucle este urmatoarea : poarta burst este deschisa
printr-un semnal obtinut de blocul sincroseparator si pozitionat în zona de
aparitie a burstului. Astfel este preluat din secventa citita de cap si convertita
de conv1 numai semnalul Fs corespunzator burstului notat Fs'. Acesta este
comparat cu Fs = 4,433MHz, frecventa produsa de oscilatorul OL dotat cu
cuart. Diferenta dintre aceste frecvente este tocmai ∆f necesar comenzii OCT-
ului. în rest functionarea generatorului de frecventa 40fh cu faza variabila cu
90° de la o linie la alta este similara cu cea deschisa la inregistrare (fig.32)
Mentionam doar faptul ca impulsurile de comutare a fazei sunt obtinute
din semnalul sincro-H de la iesirea video , iar semnalul de comutare a
capetelor de 25Hz este obtinut de la traductorul PG solidar cu rotorul discului
cu capete.
Pentru generarea frecventei de 625 KHz cu faza variabila se folosesc
circuite integrate. Se descrie mai jos functionarea de principiu a unui astfel de
circuit.fig.34
fig. 34.a.
fig. 34.b.
fig.34.c
fig 36.b.
Trimerii Cv1 si Cv2 se regleaza la rezonanta cu inductanta echivalenta
reflectata a capului CH1 CH2 , pentru o frecventa de 4,9 MHz. Prin circuitul
"reglaj Q" si P2 se asigura o amplitudine de circa 3 ori mai mare a raspunsului
la 4,4MHz fata de 2MHz. Validarea semnalului spre iesire de la cele doua
amplificatoare selective se face prin circuitul de comutare a capetelor
comandat de impulsurile PG (25Hz).
fig 36.c
Sa presupunem ca la un moment dat, în timpul citirii unui semicadru de
catre unul din capete, pe linia 44 exista o lipsa a semnalului inregistrat . în
acest moment, un circuit electronic detecteaza lipsa semnalului si determina
inlocuirea acestuia, cu cel existent pe linia anterioara (43). în acest scop
trebuie sa se dispuna de semnalul citit cu o linie în urma deci este nevoie de o
linie de intirziere de 1H. Functionarea schemei bloc cu aceste precizari este
urmatoarea:
Detectorul de nivel D1 se activeaza si genereaza la iesire un plus de
tesiune, numailipsa semnalului video (sau daca acestsa scade sub un anumit
nivel). Daca detectorul de nivel nu este activat atunci semnalul de intrare se
regaseste la iesire neafectat (semnalul E).
Acest semnal se aplica liniei de intirziere 1H (64µs pentru PAL si
SECAM ) si se va regasi intirziat la intrarea 1 a portii P1 . Daca detectorul de
nivel D1 sesizeaza scaderea semnalului la iesirea amplificatorului A1, atunci
se comanda prin generatorul de puls poarta P1 în sensul deschiderii canalului
1-2 . în acelasi timp este comandat comutatorul de iesire de pe pozitia 1-3 pe
pozita 2-3. Se realizeaza astfel inlocuirea semnalului ce lipseste cu unul
aproximativ la fel cu cel original, stiut fiind faptul ca diferentele de la o linie
la alta atit, pentru luminanta cit si pentru crominanta sunt în general foarte
mici.
Lipsa circuitului de corectie "drop-out" se manifesta pe imagine sub
forma unor linii sau puncte aleatorii albe sau negre, cu atit mai dese cu cit
calitatea benzii sau a inregistrarii este mai proasta.
L2
R12
R9
C5
R4
R1 C6 D2
R5 +
A1
T1 -
T2 U2
A C8
U3
C1 D1
L1
R3 R10
R2
R7
C4 P1 R11
C2
U1
R8 C7
INTRARE Uc8
CROMINANTA 1/15,6KHz
Semnal U2
axat
(Burst) U1
t
1/7,8 Khz
+ +
+
7,8KHz C9 R14
D4
C10
A Filtru +
T3 4,5MHz
T4 D3 -
R13 P2 C11
R15
fig.37
Decizia blocarii culorii se poate face manual sau automat. Pe pozitia
"automat", decizia se ia la inregistrare functie de amplitudinea semnalului
burst, iar la redare functie de sincronizarea buclei de faza, descrisafig.33.
Semnalul de crominanta este amplificat de tranzistorul T1. Grupul L1C2,
acordat pe frecventa burstului, asigura o decuplare selectiva a rezistorului R3
din emitator.
Tranzistorul T2 se afla în starea blocata, datorita rezistorului R7. La
aplicarea impulsurilor de "poarta burst" , (pe durata existentei salvei de
sincronizare) prin C3R6 , T2 se deschide si semnalul de crominanta ( în cazul
de fata burstul) trece de la T1 la T2 care il amplifica prin circuitul selectiv R9
L2 C5. Din acest punct semnalul se ramifica în 2 parti . Pentru PAL-NTSC,
semnalul este fixat cu ajutorul circuitului de fixare C6 D1P1, fata de tensiunea
U1. (vezi graficul din fig.37). Urmeaza o detectie de virf , D2C8, iar tensiunea
de pe C8 este comparata cu U2 determinata de R11 R12. La scaderea burstului
sub o anumita valoare, UC8 devine mai mic decit U2 si A1 basculeaza
determinind bloarea caii de crominanta
1
+ 3 + 4
A1 Lim A2
2 - -
4
3’
2
0,5MHz
fig.38
In graficul 1 din figura este prezentat SVCC afectat de zgomot
(zgomotul cel mai suparator este situat la frecvente mai mari de 800 KHz si
se manifestã ca o granulatie aleatoare suprapusa peste imagine ). Acest semnal
este aplicat la intrarea ”+” a amplificatorului A1. La cealata intrare “-“ este
aplicat semnalul ”2” care rezulta în urma filtrarii cu un filtru trece jos 0 - 500
MHz. Semnalul astfel filtrat nu mai are nici componentele utile de inalta
frecventa, deci va avea fronturile foarte rotunjite.(corespunde la cinci imagini
sterse, fara contururi ferme).
Semnalele din punctele 1, 2, 3, 4 pot fi evidentiate simbolic astfel:
1 : S+I+N
2 : S
3 : "1" - "2" = S + I + N – S = I + N
3’ : N
4 : S + I + N - N + S + I = k( S + I )
Unde S = semnal video de joasa frecventa ,
I = semnal video de înalt a frecventa,
N = semnal de zgomot
Din forma de unda 3 se constata totusi ca frecventele inalte,
corespunzatoare fronturilor semnalului video, sunt de amplitudine mai mare
decit zgomotul. în consecinta dupa trecerea prin limitator, forma de unda 3’ va
contine în principal numai zgomotul imaginii. Prin scaderea semnalelor 3’ si 1
se obtine semnalul 4. Acesta are fronturile aproximativ refacute si zgomotul
de o anumita frecventa eliminat. Se foloseste acest tip de circuit pentru semnal
video de amplitudine mare.
In fig 39 este prezentata schema unui circuit de reducere a zgomotului
cu functionare asemanatoare. Diferenta consta în faptul ca semnalul util
pentru operatia de sumare (forma de unda 3’ la intrarea sumatorului A2) este
semnalul ce depaseste limitele impuse de luminator (D1D2) .
4 T2
OUT IN
R7 3’ 1
3’
+ Inv 4 2“
+
A2 2“
A1
+
- C1
C2
D1
T1 R1
R5 3
R3 2
R2
D2 C5 2’
R6 C4 R4
3 2
C3
3’
fig 39.
Semnalul de intrare zgomotos 1 este filtrat FTJ si se obtine 2 si 2'. Prin
scaderea semnalelor 1 si 2' si prin limiatre cu diodele D1 si D2 se obtine 3’-
(forma de unda corespunzatoare practic numai tranzitiilor bruste) . în acelasi
timp semnalele 2 cu fronturile tesite, se sumeaza cu o parte a semnalului 1
care trece priun C2 de valoare mica, deci cu semnale corespunzatoare unor
tranzactii bruste si de amplitudine mare rezultind semnalul 2’’, filtrat de
zgomot dar totusi cu fronturile corespunzatoare frecventelor ridicate usor
refacute. Acest semnal se sumeaza cu 3’ , corespunzator fronturilor ce au
trecut de limitator si reface practic semnalul initial video cu o pondere mai
mica de zgomot.
Functionarea fiind pur analogica determinarea valorilor constantelor de
timp se face organoleptic pentru a se obtine o senzatie de imagine cit mai
putin zgomotoasa si care totusi sa reproduca acceptabil si detaliile fine.
In fig.40 este prezentata schema unui circuit bazat pe corelatia existenta
intre liniile de imagine vecine.
Linie intirziere
T2
De la capul 1H
video 64 µs N2=zgonotul liniei n-1
MF Y+N2
A2
LIM A1 +
+ +
-
DEMOD
Y+N1 T1
OUT
N1=zgomotul liniei n
Y+N
fig.40
Circuitul permite reducerea practic la jumatate a continutului de zgomot
de pe semnalul video. Semnalul video obtinut de la demodulatorul MF, afectat
de zgomot este notat Y+N 1 iar semnalul video la iesire este notat Y+N. Dupa
tranzistorul T1 repetor pe emitor , semnalul este distribuit în doua directii :
una catre amplificatorul A1 iar alta catre linia de intirziere 1H de o linie video
(64µs).
La iesirea tranzistoruluiT2 se gaseste sincron cu Y semnalul de pe linia
anterioara Y+N2 (se considera ca luminanta Y este aceeasi pentru doua linii
consecutive).
Circuitul A1 executa diferenta celor doua semnale de la intrari iar A2
suma semnalelor aplicate la intrarile sale. Presupunem la iesirea circuitului un
semnal videocomplex cu zgomotul aferent, de forma Y+N (s-a considerat ca
semnalul de luminanta de pe cele doua linii care intra în circuit sunt practic
identice). în aceste conditii sumarea algebrica realizata cu A1 si A2 conduce
la urmatorul rezultat :
Y + N1 - (Y + N) + Y + N2 = Y + N
Y + N1 + N2 = Y + 2N,
de unde rezulta
N = (N1 + N2)/2
fig.41
U1 reprezinta semnalul inregistrat, modulat în frecventa si limitat. Dupa
trecerea acestuia printr-un circuit de derivare si o redresare dubla se ontine
semnalul U2 de comanda pentru T1. Atit timp cit T1 este blocat,
condensatorul C se reincarca la curent constant prin generatorul de curent T2.
Tensiunea Uc este liniar descrescatoare. T4 aduce la “0” tensiunea Uc, la
primirea impulsurilor scurte din baza lui T1. Dupa repetorul T3 se extrage din
U3 printr-un filtru trece jos semnaalul modulator care este componenta
continua lent variabila, desenata punctat în fig.41.
Acest tip de demodulator se mai intilneste în componenta circuitului de
reglare automata a turatiei si se va reveni asupra lui.
De obicei pentru semnalul video se foloseste demodulatorul de produs.
Acesta este constituit dintr-un multiplicator analogic dublu echilibrat.
f1
f1+f2 C2
f1-f2
C1 C3
f2 Pentru f1 = f2
=> 2xf1 si “0” τ(f)
f1
τ1(f)
f1-f1=0
τ2(f)
∆U
FTJ
J.F. proportinala
cu τ(f)
f1
τ(f) f min f max
Uzual∆f apartine(1-6MHz)
=>∆ U ~3V
fig.42
Daca se aplica multiplicatorului frecventele f1 si f2 atunci la iesire se
vor gasi f1+f2 si f1-f2. Pentru cazul cind f1îf2 la iesire se va gasi f1+f2 si o
componenta continua de joasa frecventa proportionala cu defazajul dintre f1 si
f2.
In consecinta la intrare multiplicatoruui se va aplica frecventa f1 pe
poarta "1" si f1 defazata pe cealata poarta. Circuitul de intirziere este functie
de frecventa aplicata. Caracteristica de raspuns ∆U iesire functie de ∆f intrare
este data în fig.42
Blocurile de prelucrare video prezentate anterior se gasesc de obicei
constituite intr-un singur circuit integrat.
Un exemplu în acest sens esate dat în fig.43.
Dela corectorul Drop-Out
L1
R4
R1
C2
C1 4
T1
R2 R3
Limit.
C3 C4
6
Demod.
C5 7
MF SVCC
Semnal 9 OUT
F.T.J.
video Y
11
Amplif.
Video
R5 C9 Limit.
T2 C8
Zgomot
R10
P1 L3 Sumator
L2 C7
C6 R6 R8 Amplif
R7 Y
R9
D1 D2
A(dB) Cromminanta
reglaj P1
C out
f Y out
100KHz 700 2MHz
fig.43.
Semnalul obtinut dupa corectia drop-out (modulat MF) este amplificat
de T1, avind o caracteristica de frecventa crescatoare, pentru a asigura
limitarea corecta si a semnalului de frecventa inalta. Semnalul trece apoi în
circuitul de limitare (pin 4) si în circuitul demodulator MF. La pinii 6 si 7 se
conecteaza reteaua de intirziere τ(f) , iesirea 9 este trecuta prin FTJ pentru a
obtine semnalul video Y(t). Aceasta este aplicat tranzistorului T2. în emitorul
acestuia se afla un circuit rezonant acordat pe 2 MHz, determinind o crestere a
amplificarii . Prin intermediul lui P1 se dozeaza supracresterea pe 2 MHz.
Efectul consta în accentuarea fronturilor semnalului de imagine.
Componentele C8 R10 realizeaza dezaccentuarea, compensînd accentuarea
facuta la modularea MF de la `nregistrare. Tot în emitorul lui T2 este montat
grupul L3 , C7, R8.D1 D2, care realizeaza deasemeni o reactie negativa
selectiva dar sensibila la amplitudinea semnalului.
Circuitul intra în functiune la semnale de amplitudine mare refacind
fronturile abrupte. Corectia este necesara datorita neuniformitatii de percepere
a ochiului uman . în continuare semnalul trece printr-un circuit de reducere a
zgomotului, dupa care este sumat cu semnalul de crominanta prelucrat separat.
Dupa o amplificare comuna , semnalul refacut este adus la iesire. Valoarea
standard este de 1Vw/75Ω (SVCC). Functie de natura utilizatorului, la iesirea
unor aparate video sunt disponibile si separat semnalele de luminanta (Y) si de
crominanta(C).
Facem precizarea ca semnalul de crominanta poate fi accesibil la iesire
fie cu purtatoare de 4,43MHz (notat C443) fie cu purtatoare de 627 KHz
(notat C627 )
Deviatia de frecventa este situata între 3,3 MHz si 4,8 MHz. Ca element de noutate, fata de
sistemul VHS, îl constituie lipsa pistei de sincronizare si introducereacompensatie, pentru
pastrarea sincronizarii, a unui set de cinci frecvente, notate /, ¦ *¦ f5 . De asemenea, pastilele
video sunt montate pe tamburul cu capete prin intermediul unor cristale electrostrictive.
Valorile frecventelor sunt urmatoarele: f x = 102,187 k HzJ 2 = 116,786 kHz,f 3= 148,637 kHz, f 4 =
163,5 kHz, f 5 - 222,95 kHz.
Semnalele cu frecventele /",, f v f 4 si f3 se înregistreaza succesiv pe pistele determinate de ChA
si ChB, prin însumare cu semnalele de luminanta. Spectrul înregistrarii arata cafigura 47.
F I S U R A 47
Frecventele pilot ( DTF-Dynamic Track Following) sunt alese astfel încât diferenta dintre /, si
f 2 este de 15 kHz, iar diferenta dintre f3 si /", este de 47 kHz. înregistrând cele patru semnale, cu
frecventele f v f 2 , f 3 si f 4 , prin intermediul capetelor ChA si ChB,succesiunea 1, 2, 4 si 3, la redare
capul ChA va citi, de exemplu, semnalul cu frecventa proprie fv precum simod parazit, prin
diafotie, semnalele cu frecventele f 3 si f 2. Prin mixare si filtrare se obtin semnalele cu
frecventele f 2 - f x = 15 kHz si f 3 - /, = 47 kHz.mod similar capul ChB va citi semnalul cu
frecventa f 2 si parazit semnalele cu frecventele f x si f 4 , rezultând semnalele cu frecventele f 4 - f 2 -
47 kHz si f 2 - f x - 15 kHz. Prin compararea amplitudinilor celor doua semna le se deduce
daca este realizata urmarirea exacta a pistei înregistrate de catre capul rotativ. Semnalul
………………
de eroare este aplicat servosistemului de comanda a motorului cabestanului si
cristalelor piezoelectrice pe care sunt montate capetele A si B pentru centrarea
precisa pe mijlocul pistei.
Cea de a cincea frecventa este folosita la înregistrare. La înregistrare capul ChB este fix
fata de discul cu capete,sensul ca tensiunea aplicata cristalului piezoelectric este fixa.
în acelasi timp, pentru cristalul capului A se aplica o tensiune de comanda (între + 150
V si - 150 V) pentru pozitionarea precisa a pistei descrise de capul A între pistele
descrise de capul B.acest scop semnalul cu frecventa f 5 este înregistrat pe banda
simultan cu celelalte semnale, pe durata a 1,5 linii de imagine situateintervalul stingerii
pe verticala, pentru a nu perturba suplimentarzona cursei active. Dupa înregistrarea
semnalului cu frecventa f s sistemul trece pe pozitia redare tot pentru o durata de 1,5 linii
de imagine.acest timp se compara semnalele citite parazit de pe pista învecinata
(scrisa de capul ChB) cu semnalul citit asemanator de catre capul A. Daca exista
diferente, acestea se traducaplicarea unui semnal de corectie pe cristalul piezoelectric
al capului A,scopul eliminarii erorii.figura de mai jos este reprezentata situatia descrisa
anterior pentru sistemul V 2000.
F I S U R A 48
Sistemul V 2000 (cu varianta V 2020) nu este prea raspândit. A fost totusi prezentat
pentru noutatea introdusa de folosirea frecventelor pilot pentru urmarirea precisa a
pistelor elicoidale. Acest procedeu a fost preluat de sistemul 8 mm.
………………….
I.7. 1.2. Sistemul 8 mm
…………………..
F I S U R A 49
Ca o particularitate a sistemului Video 8 mm se remarca folosirea a trei modalitati de
înregistrare a sunetului:
-o înregistrare longitudinala, care are performante scazute datorita vitezei mici de
derulare a benzii;
- o înregistrare folosind o purtatoare (1,5 MHz) modulata MF cu semnalul audio si care este
însumata cu semnalele video modulate MF. Se asigura o calitate deosebita, apropiata de
înregistrarile pe CD. Are dezavantajul ca se pierde o data cu stergerea informatiei
video cu cap volant;
- o înregistrare facuta, de asemenea, cu capetele video rotative (PCM), dar într-o zona
fizica diferita de înregistrarea video a semnalelor de luminanta si crominanta.
Modulatia PCM asigura, de asemenea, o calitate deosebita si în plus nu se sterge o
data cu stergerea pistelor video, acest lucru fiind un avantaj în procesul de montare a
secventelor în videostudiouri TV.
……………………….
I.7. 1.3. Sisteme derivate din VHS
F I G U R A 50
…………………
b). Videocaseta S-VHS.
Tipurile de casete utilizate în cadrul sistemului S-VHS folosesc benzi magnetice cu
ultraînalta densitate de sarcini magnetice.
O comparatie între curbele de raspuns ale benzilor magnetice VHS si S-VHS este
prezentatafigura 51. Se poate observa o ameliorare sensibila în cel de-al doilea caz. Este
posibila si o crestere a preaccentuarilor utilizateîn sistemul VHS. Casetele de tip S-VHS se pot
utiliza, fara nici o problema, si pe videocasetofoanele VHS, fiind de o calitate mai buna chiar
decât tipurile profesionale de casete video utilizate în VHS.
F I S U R A 51
F I S U R A 52
……………………
Capul de stergere rotativ, creat de firma Sony pentru sistemul sau Video 8, este si el prezent
în videocasetofoanele S-VHS.
F I G U R A 62
……………….
F I S U R A 63
FISURA 64, a
Similar cu standardul VHS-C a aparut si o varianta miniaturala a sistemului 8 mm, denumita
Video 8 Compact. Se foloseste un tambur rotativ cu diametrul redus de la Ø = 40 mm la Ø =
26,7 mm pe care sunt montate doua perechi de capete video, decalate cu 90° între ele. Turatia
discului cu capete este crescuta corespunzator de la 1500 rot/ min la 2250 rot / mon,iar unghiul
de înfaturare al benzii pe tamburul cu capete este de 292°.
…………………….
I.7. 1.4. Formatele profesionale (Betacam, Formatul M, MII, L)
Formatul Betacam, dezvoltat de firma SONY, foloseste caseta video a formatului
Betamax, dar modul de înregistrare a informatiei video este total diferit. Pentru
asigurarea unei benzi de frecventa video cât mai mare s-a recurs la înregistrarea pe
componente separate a semnalului de luminanta, E r si a celui de crominanta, E c. În
aceste conditii luminanta modulata MF va ocupa o pista video, iar crominanta sub forma
semnalelor diferenta de culoare, R-Y si B-Y, va ocupa o a doua pista elicoidala. O
particularitate în plus o constituie faptul ca cele doua semnale de crominanta
corespunzatoare unei linii de imagine, sunt înregistrate separat, tot pe durata unei linii de
imagine, dar comprimate în timp. Astfel ambele semnale, comprimate la jumatate
fiecare, vor ocupa împreuna aceiasi durata ca si linia de imagine a luminantei.
FISURA 66
…………………………..
Acest lucru nu afecteaza calitatea imaginii TV color reprodusa, întrucât se stie ca
banda de frecventa a semnalului de crominanta este aproximativ jumatate din banda
de frecventa a semnalului de luminanta.
Procedeul este ilustrat de figura 66, unde sunt prezentate câteva piste elicoidale
consecutive, precum si spectrul semnalelor modulate MF aferente.
Structura liniilor de imagine n, n+1, n+2,... este datafigura 67.
Aceeasi tehnica este folosita de standardul MII (care foloseste caseta tip VHS), si
anume multiplexarea prin comprimarea în timp a semnalului de crominanta ( CTCM -
Chroma Time Compresed Multiplex).
Structura de principiu a unui tambur cu mai multe capete rotative este data în figura
68.
Semnalul audio este modulat MF pe doua canale si înregistrat pe pista semnalului
de crominanta de catre capetele rotative respective. În figura se observa perechile de
capete care înregistreaza semnalele de luminanta si crominanta (Rec & PB), precum si
perechile suplimentare folosite numai la redare (PB). De asemenea, se remarca
perechea de capete de stergere volanta.
Compresia în timp a celor doua semnale diferenta de culoare se face prin procedee
digitale. Burstul este înregistrat pe banda împreuna cu semnalul de luminanta
(crominanta ar reduce la jumatate durata burstului).
………………
F I S U R A 68
Dupa prezentarea unor sisteme mai performante de înregistrare video, vom analiza în
continuare câteva procedee de crestere a calitatii imaginii reproduse de pe benzile video.
………………..
F I G U R A 69, c
I.7.2.2.
În principiu, pentru efectuarea unui stop cadru este suficienta oprirea înaintarii benzii
magnetice (decuplarea rolei presoare de pe axul motorului cabestanului).
Imaginea astfel obtinuta este însa instabila si afectata de zgomot sub forma unor benzi
orizontale. Acest lucru se datoreaza faptului ca banda fiind oprita, capetele video vor citi
partial informatia de pe pista înregistrata corespunzator si partial de pe o pista ce nu le era
destinata (adica înregistrata cu azimut opus).
Situatia este ilustratafigura 70.
FIGURA 70
A, B - capete video cu azimuturi încrucisate si întrefieruri standard
……………….
Liniile de paraziti vor fi situate deasupra sau dedesubtul imaginii atunci când capetele
sunt centrate pe pista (aranjate simetric fata de începutul si sfârsitul semicadrului citit). O
prima îmbunatatire a acestui neajuns o constituie folosirea unui al treilea cap montat în
imediata vecinatate a unuia din capetele de lucru sau folosirea unui cap magnetic dublu, ca în
figura 71.
Notam cu A si B cele doua capete principale. Capul A' introdus suplimentar (fig. 71.a.)are
acelasi azimut ca si A. La redare, în modul stop cadru, se
FISURA 71, a
A, B - capete video cu azimuturi încrucisate A, A' - capete video cu
azimuturi identice §i întrefieruri standard
decupleaza capul B si se folosesc capetele A si A'. Întrucât banda nu avanseaza, acestea
vor citi mereu aceeasi pista, deci acelasi semicadru. Este sarcina servomecanismului
cabestanului sa avanseze banda si sa o plaseze de o asemenea maniera încât citirea sa se
faca simetric la începutul si sfârsitul semicadrului. Acest lucru se face prin analiza zgomotului
existent pe imagine si actionarea servomecanismului (prin intermediul
microprocesorului ce controleaza functionarea, în sensul reducerii la minim a acestui
zgomot).
Pentru a compensa pierderile de nivel la începutul si sfârsitul pistei citite, în modul STILL
(stop cadru) se folosesc 4 capete video. Se renunta la fo losirea capetelor standard A si B si se
face comutarea pe capetele A' si B' (fig. 71, b). Acestea au acelasi azimut si sunt mai late
decât cele standard,în scopul acoperirii în întregime a pistei citite.În acest fel se ajunge la
constructia tamburului cu 4 capete video, doua pentru modul PLAY si doua pentru STILL.
Toate aceste artificii nu sunt decât procedee de citire mecanica a pistelor video
înregistrate, care permit obtinerea stop cadrului si a derivatelor sale (relanti- ul si derularea
cadru cu cadru a imaginilor).
Videocasetofoanele moderne folosesc procedee pur electronice, utilizând o memorie de
cadru pentru a „digitiza" o imagine. Astfel de procedee ofera o perfecta stabilitate a imaginii
reproduse prin memorarea unui cadru, oferind si posibilitatea introducerii unor efecte video,
cum ar fi „stroboscopia" (descompunerea unei miscariparti succesive), „solarizarea" si
fragmentarea imaginii într-un mozaic de parti componente.
Prin aceasta digitizare, utilizând o memorie de cadru se poate da posibilitatea
introducerii unei alte imagini într-o imagine vizualizata pe ecranul televizorului de control.
Aceasta tehnica este denumita „picture în picture" (pip).
Exista posibilitatea de a mari mai mult sau mai putin, de 4, 8 sau 16 ori, o imagine pentru a
scoate în evidenta un anumit detaliu sau o portiune de imagine interesanta (zoom
electronic).
Toate aceste operatiuni se pot realiza plecând de la semnale care au beneficiat anterior
de o conversie analog/numerica.
Cele doua semnale audio corespunzatoare pentru o înregistrare stereofonica vor modula MF
separat câte o purtatoare. Aceste semnale audio sunt trimise la capetele rotative, la fel ca si
semnalele de crominanta si luminanta, simultan cu acestea (procedeu folosit si la formatul
Video 8).
……………..
Spectrul de frecventa este dat în figurile 72 si 73 pentru sistemul VHS si respectiv
sistemul Video 8 si variantele lor.
F I S U R A 72
………………..
F I G U R A 73
…………………..
Pentru sistemul Video 8 amplitudinea celor doua purtatoare audio este cu circa - 13 dB
mai mica decât cea a purtatoarei de crominanta, pentru a evita riscul de intermodulatie.
În varianta mono, purtatoarea MF este centrata pe 1,5 MHz, iar în varianta stereo apare o a
doua purtatoare centrata pe 1,75 MHz. Pentru a asigura citirea înregistrarilor stereo pe
aparate mono, prima purtatoare se utilizeaza pentru a transmite suma semnalelor
stereofonice corespunzatoare canalelor stânga si dreapta (L + R), iar a doua purtatoare se
utilizeaza pentru transmiterea semnalului diferenta dintre canalele stânga si dreapta (L -
R).
În primul caz compatibilitatea este asigurata de însumarea celor doua semnale, pe când
în al doilea caz reconstituirea mesajului stereofonic se face dupa urmatorul algoritm:
(L. + R) + (L - R) = 2L pentru canalul stânga;
F I S U R A 74. b
FISURA 74,
……………………..
F I S U R A 74, c
F I S U R A 75, a
F I S U R A 75. b
Din analiza spectrului de frecventa se observa ca frecventa semnalului PCM este
situata în domeniul de pâna la 200 kHz. De mentionat faptul ca acest semnal nu este
simultan cu semnalul de luminanta sau crominanta, el fiind separat fizic pe banda, asa cum s-a
mai aratat, si înregistrat dupa semnalul video (corespunde pozitiei unghiulare de 36°). Acest
lucru permite stergerea sau înlocuirea semnalului de sunet independent de cel de imagine.
FISURA 76
………………..
Discul cu capete
partea rotativa
partea fixa
A
A’
Bobinajul principal (stator)
B’
Piese polare traductor (8)
fig 55
. în fig.55 este prezentat schematic un astfel de motor, unde sunt
prezentate partile mobile si fixe.
Principiul de functionare consta în a comuta secvential curentul prin
cele trei bobine principale (fiecare cu cite 4 poli, fig 56) creindu-se astfel un
cimp magnetic invirtitor. Inelul rotor ( plasat în exteriorul motorului ) se va
roti la un moment dat pentru a se apropia cu polii corespunzatori de cei creati
de bobinele statorului. Acest lucru este sesizat de detectorul de pozitie care
determina comutarea curentilor pentru a continua rotatia, s.a.m.d.
In fig.56 este prezentata schematic o sectiune la nivelul A - A' prin
zona traductorului de pozitie. Se observa pe rotor plasate cele 8 piese polare
(magnetice). Acestea invirtindu-se odata cu rotorul , determina modularea în
amplitudine a curentului indus de infasurarea primara în cele 3 secundare.
Fig.56
Infasurarea primara este conectata la un generator de 65KHz si este alcatuita
din 3 parti decalate geometric cu 120° (conf. fig.56).
Fiecare parte este cuplata cu cite o infasurare secundara. Intrucit piesele polare
modifica cuplajul dintre primar si secundare va rezulta o modulare în
amplitudine cu frecventa variabila functie de viteza de rotatie a rotorului.
La rotatia nominala, discul cu capete trebuie sa aiba o turatie egala cu
frecventa cadrelor (25Hz) . în consecinta cele 8 piese polare, la turatia
nominala, vor determina o frecventa modulatoare de f=25Hz x 8piese =
200Hz. Datorita decalajului de pozitie de 120°, frecventa modulatoare este
decalata ca faza tot cu 120° de la un secundar la altul. Aceste semnale sunt
preluate de un circuit detector MA si vor fi folosite pentru comanda curentilor
prin infasurarile principale ale motorului.
Formele de unda la iesirea din traductorul de pozitie si demodulator
MA sunt date deasemenea în fig.56. unde în continuare este data schema
electrica de principiu pentru sectiunea prin zona infasurarilor principale B-B'
precum si blocurile de comanda continute în circuitul integrat asociat
motorului.
Dupa demodularea semnalelor de pozitie A,B,C, se obtin tensiunile
sinusoidale cu frecventa de 200Hz (pentru inregistrare sau redare cu viteza
normala) si decalate cu 120° unele fata de altele. Acest sistem de tensiuni
trifazate sunt amplificate si aplicate tranzistoarelor de comutatie T1 T2 T3.
Acestea vor determina prin cele trei infasurari, a cite 4 poli fiecare, curenti
defazati astfel incit se creaza cimpul magnetic invirtitor cu frecventa de
200Hz, care va determina rotirea inelului magnetic rotor.
Motorul va fi mentinut la turatia constanta prin intermediul tensiunii de
eroare aplicata la pinul corespunzator al integratorului (tensiune marcata cu P
în schema de principiu din fig.53.) .Aceasta tensiune va determina comanda
limitatarii curentului prin tranzistorii T1 T2 T3 astfel incit sa compenseze
tendinta de deviatie a turatiei de la valoarea prescrisa. Semnalul BFG,
nefolosit în cazul descrierii de fata poate fi folosit în alte variante constructive
în bucla de control a turatiei.
b. O alta varianta constructiva o constituie inlocuirea traductorului de
pozitie descris anterior, cu traductori optici (folosind diferiti optocuplori), sau
magnetici folosind senzori Hall.
In fig.59 este prezentata schema de functionare a unui motor de CC fara
peri cu comanda optica.
Fascicul +Vcc
lumina 1
1 3 5
6
2 4 6
Circuit
comanda
5 4
2
1
3 Semnal de
6 eroare
Fotoelemente
Disc opac
fig.59
Rotorul este format dintr-un inel magnetic iar statorul erte constituit din
trei infasurari decalte geometric cu 120° Pozitia rotorului este detectata cu
precizie cu ajutorul a 6 senzori optici montati la 60° pe corpul rotorului. Un
disc semicircular montat pe axul rotor permite trecerea luminii si în acest fel
comanda tranzistoarelor corespunzatoare bobinelor generatoare de cimp
magnetic.
O alta varianta constructiva, la care pozitia rotorului este detectata cu
ajutorul unor senzori magnetici, este prezentata mai jos.
Bobinaj stator
(3 infasurari cu
4 poli fiecare)
Detector pozitie
cu senzor Hall
Rotor magnetic
B
Ic
12 o
0
d
Uh
fig.60.
Rotorul este format dintr-un inel magnetic alcatuit din 8 poli. Bobinajul
statorului este constituit sin 3 infasurari a cite 4 poli fiecare, dispuse la 90°
una fata de alta. Pozitia este detectata cu 3 senzori HALL, montati la 120°
unul fata de altul.( Senzorul HALL, este alcatuit dintr-un semiconductor care
pe una dintre fete este alimentat cu un curent constant Ih. Atunci cind
perpendicular pe directia curentului Ih apare un cimp magnetic B, se
genereaza o tensiune, notata Uh, culeasa pe celelalte doua fete ale cristalului
HALL , tensiune care are expresia:
Uh = K ( Ih * B / d )
unde : K - coeficient de material HALL
d - grosimea cristalului semiconductor
Ic - intensitatea curentului electric;
B - densitatea de flux magnetic
+
Generator
imp. rampa Repetor
- Comanda
variabila FTJ
motor
Formator + sens
Amplif impuls
M 1 U.ref
M 2
tranzistori
Cap sincro
tranzistori
C
piste
Generator impuls
comaanda
M
comaanda
Circuit
Circuit
esantionare
fig.61
U intrare 1
analogic
R
2
i Codor Latch
Urm Ra R/2 8 biti
j D1...D8 D1...D8
Tens R/2
ajustare
val medie 254
a scalei
R 255
a b
R2
Enable
Ur2 Strob Functie de a si b se obtine
codul binar, binar inversat,
complement fata dse 2
fig.62
Semnalul video analog se aplica simultan la toate cele “n “comparatoare .
Tensiunea de referinta pentru fiecare comparator este preluata de la un divizor
rezistiv de tensiune , alimentat intre tensiunile Ur1 si Ur2. Punctul mediu al
scalei poate fi ajustat cu ajutorul tensiunii Urm. La aplicarea unui semnal
analogic la intrare, un numar de comparatoare vor avea iesirea în “1” logic, iar
celalalte în “0” logic. La aplicarea impulsului de esantionare pe intrarea
“Strob” aceste valori sunt transferate în circuitele cu logica combinationala
care fac conversia în binar, iesirea fiind pe 8 biti D1----D8. Urmeaza apoi un alt
circuit combinational care poate transmite în functie de comenzile a si b, un
anume cod binar la intrarea bistabililor registrului de iesire. Acestea sunt
incarcate periodic cu D1—D8 în ritmul impulsurilor de esantionare.
In continuare vom defini citeva marimi pe baza carora se va justifica
procedura tehnica adoptata pentru înregistrãrile video digitale
-Fluxul (debitul) de informatie ce urmeazaa a fi înregistrat pe banda,
notat R (bit/s)
Debitul de informatie pentru SVCC este R=216Mbit/s. Valoarea lui R
în cazul inregistrarii va fi totusi mai mare 250-270Mbit/s) intrucit pe linga
informatia digitala strict legata de SVCC se mai transmit suplimentar si
informatii legate de sincronizare, detectare si eliminarea erorilor.
-Cantitatea de informatie ce trebuie inregistrata, notata Q
Q=R.t (bit)
-Densitatea inregistrarii, notata G (bit/mm) (densitate liniara)
Se cunoaste lungimea de unda minima λmin (coresp. frecxventei
maxime ) ce poate fi inregistrata pe banda. La tehnologia actuala de executie
λmin = 1 - 1,2 µm, aceasta corespunzind la o densitate liniara de inregistrare
Gl = 1,7kbit/mm---2kbit/mm
-Consumul de banda notat S
S=R/G (mm2/s)
-Numarul de canale de inregistrare / redare care lucreazaparalel notat q
q = R/Gl.vCB ,
unde vCB este viteza relativa cap-banda. în graficul din fig.63 este prezentata
dependenta dintre viteza vCB si numarul de canale de inregistrare-redare
simultana (nr.de capete magnetice simultane).
q
6
R=250 Mbit/s
5 G=1700 Kbit/m
4
Vcb
20 40 60 80 100 120 140 160
m/s
fig.63
Se constatã cã pentru o vitezã vCB de 30-40 m/s comparabila cu vCB de
la inregistrarea analogica sunt necesare 3-5 capeteparalel . în practica se vor
folosi discuri rotative cu capete diametral opuse (CH1 si CH2), fiecare în
parte fiind compus din 4 capete independente montate pe aceeasi generatoare
(q = 4 ).
-diametrul discului cu capete D = vCB / fD · π = vCB / k · fV · π
unde fD este frecventa de rotatie a discului cu capete
(de aceasta data fD ≠ fV; f V fiind frecventa semicadrelor)
Relatia dintre fV si fD este :
fD = k · fV , fV=50Hz,
ceea ce inseamna ca la o rotatie a discului cu capete nu se înregistreazã un
cadru ca la înregistrarea analogicã ci numai un segment de semicadru. Un
cadru complet (respectiv un semicadru complet )se va inregistra în k rotatii.
Uzual k = 2 ceea ce inseamna ca fiecare semicadru este impartit în doua
segmente.
Rezulta în aceste conditii:
FD = 100Hz D = 135mm
Q=4 vCB = 42,4m/s Gl = 1768,6 bit/mm
Rq - fluxul de informatie pentru un singur cap va fi :
Rq = R : q = 250 Mbit/s : 4 = 62,5 Mbit/s
Banda magnetica infasoara capul pe un unghi de 300°.
Aceasta permite ca dupa ce se parcurge un arc de cerc de 180°
corespunzator inregistrarii digitale a imaginii capetele multiple sa inregistreze
în continuare, tot digital, informatia sonora.
In fig.64 este prezentata configuratia unei inregistrari digitale în
conditiile enuntate mai sus. (varianta posibila nestandardizata)
Piste audio longitudinale, L R
DIO
AU
DEO
VI
q=4
k=2 Pista sincro
Segmentul 1 Segmentul 2
fig.64
Spectrul
de putere
8/10 NRZ
NRZ
M2
1,25T f
0.5T 1/T
fig 64. b
52µs
12µs 12µs
64µs
fig.65
In acest fel cele 52µs corespunzatoare cursei directe se transmit în
intervalul de 64 µs cit dureaza o linie directa si o intoarcere. Se reduce astfel
fluxul de informatie cu 52/64 =0,81 ( notam acest coeficient P2)
Acest lucru impune adaugarea unei memorii de o linie de imagine, la
inregistrare si redare.
Pentru transmiterea informatiei de sincronizare se adauga o
secventa de 8 biti la inceputul si sfirsitul fiecarei linii. Acest lucru determina o
crestere cu 3% a fluxului de informatie. Notam acest coeficient cu P3 .
In sfirsit, la secventa codificata se adauga bitii de codare si de corectie a
erorilor . Acest lucru determina o crestere cu 12% a fluxului de
informatie.(notat P4 )
Dupa cele prezentate schematic mai sus se poate deduce fluxul de
informatie final ca fiind:
R = P1 · P2 · P3 · P4 · Ro ~ 268 Mbit/s
2. numarul de
esantioane pe intreaga
linie:
-semnal luminanta 858 864
(y)
-fiecare semnal
diferenta de culoaare 429 432
(R-Y, B-Y)
3. structura de Ortogonala , repetitiva pe linii, semicadre si cadre. Semnalele R-Y si B-Y sunt situate spatial pe
esantionare fiecare linie cu esantioanele impare aale semnalului Y.
4.frecventa de
esantionare:
-semnal luminanta
(y) 13,5MHz
-fiecare semnal
diferenta de culoaare 6,75MHz
(R-Y, B-Y)
5.modul de codare Uniform cuantizat MIC cu 8 biti pe esantion pentru fiecare din semnalele Y, R-Y, B-Y.
6.numarul de
esantioane pe linia
digitala activa:
-semn al luminanta 720
(y)
-fiecare semnal
diferenta de culoaare 360
(R-Y, B-Y)
7.corespondenta dintre
nivelurile semnalului
video si nivelurile de
cuantizare: 220 niveluri de cuantizare cu nivelul de negru corespunzator nivelului 16 si cu nivelul de alb
-semnal luminanta corespunzind nivelului 235.
(y)
-fiecare semnal 224 niveluri de cuantizare cu nivelul zero corespunzator nivelului 128.
diferenta de culoaare
(R-Y, B-Y)
fig.66
Alegerea structurii ortogonale de esantionare presupune ca frecventa de
esantionare sa fie un multiplu al frecventei liniilor. Se stie ca frecventa liniilor
este de 15625Hz (ceea ce corespunde la o duratã a liniei de 64µs) în sistemul
cu 625 linii si de 15734,265 Hz (ceea ce corespunde la o durata a liniei de
63,5µs) în sistemul cu 525 linii. Comparind aceste valori se observa cã
fH(625) = f H(525) · 143/144
Se mai observa ca multiplii comuni ai acestor dua frecvente sunt
multiplii frecventei de 2,25MHz. Valorile cele mai apropiate ale frecventei de
esantionare care satisfac cerintele amintite mai sus sunt 11,25MHz
(5·2,25MHz); 13,5MHz(6·2,25MHz) si 15,75MHz (7·2,25MHz). Valoarea de
11,25 MHz este insuficientã ( nu este mai mare decit dublul frecventei video
maxima, care se presupune a fi 6 MHz ), iar valoarea de 15,75MHz este prea
mare. Pentru standardul principal de codare digitala a semnalului de luminanta
s-a ales frecventa de esantionare egala cu 13,5 MHz . Aceasta frecventa are o
valoare suficient de mica pentru a permite realizarea economicoasa a
echipamentelor digitale si este suficienta pentru procesãri complexe de
imagini . Durata unui esantion este dat de relatia :
tE = 1 / fE = 1/13,15·10 6 =74,074 ns
Y
Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 Y7
t
Te
B-Y
t
B1 B2 B3 B4
2te
R-Y
R1 R2 R3 R4 t
2te
fig.67
Canal A
Detectie si Conversie
corectie cod canal Amplif.
final Ch1
erori (8/10)
(4 capete)
q=4
Canal B
Detectie si Conversie Amplif. Ch2
corectie cod canal final
erori (8/10)
Fig. 68