CAP. 1.

INTRODUCERE
Prezenta lucrare este intocmita de catre................................Iasi in baza comenzii
nr. ......................... din..............., ernisa de...............................S.R.L. Tirnisoara.

Tema lucrarii este:

"ELABORARE AUDIT ENERGETIC COMPLET"

S.C. ContiEco este prezentă pe piața din România prin două grupuri, Automotive și
Rubber Groups, precum și prin cinci din cele șase divizii ale corporației.
Fiind cunoscut la nivel internațional ca unul dintre cei mai mari producatori de
anvelope, Divizia Tires a companiei ContiEco iși începe activitatea în România, printr-o
investiție de amploare încă din anul 1998. Unitatea de productțe ContiEco-anvelope pentru
autoturisme din Timisoara începe oficial productia de serie la 20 octombrie 2000. ContiEco
Automotive Products dispune de un sit de productie ce se intinde pe 0 suprafata de 165
000 m2 și are în jur de 1 400 de angajați. Producția medie este de aproximativ 42 000 de
anvelope de turisme pe zi.
Situl de productie utilizează energiile sau combustibilii următori:

 Energie electrică pentru utilități (echipamente secții, grupuri frig, compresoare

aer comprimat, iluminat, etc ... );
 Gaz natural;
 Apă;
 Energie termică produsă în centrala termică;

 Energie frigorifică;
 Aer comprimat.

Întreținerea instalațiilor și traseelor, în bună stare de funcționare este asigurată de

către serviciul tehnico-administrativ. Urmărirea parametrilor de funcționare, precum și
comanda echipamentelor se realizează local, pentru fiecare secție în parte. Pentru
intervenții și reparații asupra instalațiilor/echipamentelor CONTIEco AUTOMOTIVE se apelează
la firme specializate, sau, în funcție de complexitate, se execută cu personalul propriu

1
 Fig.1 Amplasament hală de producție

Procesul tehnologic de prelucrare a materiei prime și de obținere a

produsului finit(anvelope) "parcurge" mai multe zone de producție, pe care le evidențiem în
continuare:

1. Zona mixing, unde există 3 mixere (în momentul realizării studiului se execută
lucrări de extindere care prevăd instalarea a 6 linii de mixere pentru producția materiei
prime);

2. Zona cutting, unde se dozează produsul finit din zona mixing și se adaugă
coardele;

3. Zona preparare, unde cauciucul începe să capete formă (cord textil, cord
metalic, cale de rulare, colturi laterale), rebuturile (screp) se recuperează în stațiile de
rework și se întorc la zona mixing;

4. Zona tyre building, unde sunt dispuse 2 tipuri de mașini, PU care

conturează forma rigidă și KM care adaugă trenul de rulare;

2
 5. Zona vulcanizare, unde sunt vulcanizate anvelopele și se conturează
canelurile anvelopelor;

6. Zona final finish, unde este efectuat controlul calității. Componentele unei
anvelope sunt următoarele:

Banda de rulare este facută din compuși de cauciuc vulcanizat și are proprietăți
dintre cele mal variate: rezistență la uzură, la tăiere, la temperaturi înalte, la înaintare
sau orice combinații între acestea. Scopul principal al benzii de rulare este să transmită
forțele dintre restul anvelopei și sol.

Flancul este un înveliș protector din cauciuc la exteriorul anvelopei. Este

proiectat să reziste la taiere, decojire, intemperii și crăpare.

Întăritura crește rigiditatea zonei talonului, limitând astfel deformarea și

crescând durabilitatea talonului. Ajută, de asemenea, talonul să transmită cuplul de la janta
către carcasa (ranforsarea) anvelopei.

Cauciucul interior este parte integrantă a oricarei anvelope tubeless (fara

cameră). Acopera interiorul anvelopei de la un talon la altul și împiedică aerul să iasă din
anvelopă.

Talonul anvelopei constă într-o împletitură din sârmă de oțel rezistent izolată cu
cauciuc. Este considerat baza anvelopei și o ancorează de jantă.

3
 Ranforsarea (carcasa) anvelopei, la anvelopele radiale, constă într-un singur
strat de sârmă de oțel. Aceasta se întinde de la un talon la altul, perpendicular pe direcția de
mișcare, de aici termenul "radial". Ranforsarea este componenta principală care menține
presiunea care la randul ei suportă greutatea vehiculului. De asemenea, ea transmite cuplul
și forțele de torsiune între banda de rulare, breakere, talon și jantă.

Breakerele sunt straturi de sârmă de oțel (uneori și nylon) aflate între banda de rulare
și carcasa anvelopei. Anvelopele off-road pot avea și 5 straturi de breakere în timp ce
anvelopele de stradă au de obicei unul sau două. Sârmele din oțel din construcția lor se
întind diagonal pe direcția de învârtire. Breakerele cresc rigiditatea benzii de rulare ceea
ce sa traduce într-o mai mare rezistență la taiere și deformare. Tocmai din acest ultim motiv,
ele au o contribuție majoră la păstrarea formei petei de contact în viraje și ajută la păstrarea
ținutei de drum a vehiculului.

4
 CAP. 2. BREVIAR DE CALCUL

Procesele tehnologice care se desfășoară în cadrul unității

de.................................solicită cantități importante de energie electrică si termică.

Energia electrică este furnizată halei de producție prin intermediul a

două transformatoare coborâtoare de 110/10 k V cu puterea de 40000 k VA.

2.1. DEFINIREA CONTURURILOR DE BILANȚ

Din analiza proceselor tehnologice se constată că nu poate fi stabilită o lege
precisă de alocare a intervalelor de funcționare și nefuncționare pe fiecare dintre
agregatele liniilor tehnologice. Oricare dintre mașini poate funcționa atât la gol, cât și la
vârf de sarcină. În plus, oricare dintre agregate poate funcționa în intervale de timp
distincte, de durate inegale, pe parcursul unui singur schimb. În aceste condiții este,
practic, imposibil de stabilit regimul de lucru caracteristic pentru fiecare agregat.

În aceste condiții, conturul de bilanț s-a stabilit la nivelul tablourilor locale

de forță din secțiile de producție, intrările în contururile de bilanț fiind asociate
alimentărilor din tabloul general din postul de transformare către acestea. Bilanțul
energetic global pe conturul CONTIECO AUTOMOTIVE - TIMIȘOARA se
întocmește prin sumarea tuturor contururilor stabilite la nivelul intrărilor în tablourile
locale de forță, respectiv a tablourilor de alimentare a consumatorilor.

2.2. STABILIREA UNITĂȚII DE REFERINȚĂ ASOCIATE BILANȚULUI

Variațiile în timp ale sarcinii electrice arată că este dificil de stabilit durata de
referință la nivelul unei operații sau la nivelul unui produs. În aceste condiții și în
conformitate cu Ghidul de elaborare și analiză a bilanțurilor energetice, unitatea
de referință asociată bilanțului electro energetic întocmit pe baza măsuratorilor este
ora, bilanțul energetic real anual întocmindu-se pe baza timpilor de funcționare din
registrele zilnice de exploatare ale beneficiarului și a consumurilor de energie
electrică înregistrate lunar de beneficiar, doar cu titlu consultativ, el neavând
5
 posibilitatea să redea situația exactă a consumurilor de energie la nivelul unui an
calendaristic.
Chiar în condțiile în care mai multi consumatori din liniile tehnologice au un
regim variabil, un bilanț zilnic ar putea fi totuși realizat, cu eroare acceptabilă, însă
numai la nivelul întregii întreprinderi.

2.3. BREVIAR DE CALCUL ELECTROENERGETIC

Consumatorii electrici din cadrul societății sunt, din punct de vedere al

regimurilor de funcționare, de mai multe categorii. Prin urmare, ecuațiile de bilanț și
breviarele de calcul corespunzătoare vor diferi de la un tip de consumator la altul.

2.3.1. CONSUMA TORII DIN LINIILE DE PRODUCȚIE

Ecuația de bilanț energetic a unui contur, aferent unui tablou de forță, este de forma

𝐸𝑖 =𝐸𝑢 +Δ𝐸𝑎𝑔 + Δ𝐸𝐿

in care:

𝐸𝑖 - energia intrată în contur;

𝐸𝑢 - energia utilă;

𝐸𝑎𝑔 - pierderi de energie în agregate, echipamente și instalații (consumatori);

𝐸𝐿 - total pierderi de energie în cablurile de alimentare ale conturului.

Bilanțul electroenergetic este realizat pentru energie activă, energia reactivă

fiind considerată pierdere de energie, conform reglementărilor. Măsuratorile
efectuate cu analizoarele de rețea electrică trifazată și regimuri tranzitorii tip
CHAUVIN ARNOUX modelele QUALISTAR CA 8334 și CA 8335, au arătat că
tensiunile de fază nu sunt, în general, deformate de prezența armonicelor de rang
superior, așa cum se poate observa în fig.2.2.

6
 Fig. 2.2 Formele de undă ale tensiunilor și curenților, înregistrate la nivelul tablourilor

Conținutul total de armonice de rang superior în tensiunea de alimentare (THD -

Total Harmonic Distortions) rezultă explicit din înregistrările analizoarelor, câteva
exemple ale valorilor acestuia fiind prezentate în figurile 2.3.a - fig. 2.3.b.

Fig. 2.3.a. Conținutul de armonice în tensiunea și curentul de alimentare

Fig. 2.3.h. Conținutul de armonice în tensiunea de alimentare

7
 Ponderea componentei fundamentale este în general mare, peste 96,5%, fapt care
nu justifică efectuarea unei analize armonice a regimurilor de funcționare, puterile
deformante în aceste situații fiind neglijabile ca valoare.
Energia utilă este dificil de calculat sau de măsurat direct datorită regimului
dinamic al utilajelor, diversității constructive a acestora, acționării de către un singur
motor a mai multor mecanisme ale unui aceluiași utilaj etc. În aceste condiții și în
conformitate cu prevederile Ghidului de elaborare și analiză a bilanțurilor energetice,
energia utilă se poate calcula ca diferența între energia intrată în contur și totalul
pierderilor de energie.
Pierderile de energie, în cazul acționărilor electrice, pot fi clasificate în următoarele
categorii:

- electrice, în înfășurările motoarelor;

- electrice, în circuitul magnetic al acestor motoare;

- electrice colaterale, în instalațiile de iluminat;

- mecanice, în motoarele de antrenare;

- mecanice în mecanismele rnașinilor.

Așa cum este specificat și în § 4.1 din Ghidul de elaborare și analiză a

bilanțurilor energetice, pentru motoarele asincrone având rotorul în scurtcircuit
deterrninarea pierderilor electrice în fierul mașinii este foarte dificilă, chiar și în
regim uniform de funcționare. Efectuarea unor încercări specifice, aplicate doar
motoarelor de antrenare nu se justifică, datorită necesității dernontării utilajelor și
separării motorului de utilajul actionat.
În aceste condiții, se poate utiliza modelul matematic simplificat pentru
determinarea randamentului motorului asincron în funcție de gradul său de încărcare.
Conform acestui model matematic, randamentul unui motor asincron, având un anumit
randament nominal, are o dependență în funcție de gradul de încărcare cu putere activă.
În conturul de bilanț aferent unui tablou de forță sunt mai multe categorii
de consumatori de la motoare electrice și până la consumatori practic pur rezistivi, așa

8
cum sunt mașinile de călcat. Datorită ponderii mari a energiei consumate de motoare
electrice, în raport aceea consumată, de alte categorii de consumatori din liniile de
fabricație (mai puțin iluminatul) o posibilă soluție de abordare a calculului de bilanț
este aceea a considerării tuturor consumatorilor aferenți unui tablou de forță ca fiind un
motor echivalent.

2.3.2. BILANȚUL TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

Ecuatia de bilanț a unui transformator de putere, scrisă pentru energie activă, este de
forma:
𝐸𝑖 = 𝐸𝑢 + ∆𝐸𝑡 [kWh],

în care energia utilă (𝐸𝑢 ) este energia tranzitată prin transformator, către consumatorii de

joasă tensiune, iar ∆𝐸𝑡 reprezintă totalul pierderilor de energie în transformator.

Pierderile de energie într-un transformator de alimentare sunt formate din pierderi

în miez (în fier) și pierderi în înfășurări (în cupru).

Prima cornponentă este independentă de regimul de sarcină al transformatorului,

iar cea de a doua componentă depinde de intensitatea curentului prin înfășurări. Relația
de calcul a pierderilor în transformator este de forma:

∆𝐸𝑡 = (∆𝑃0 + 𝛽 2 ∆𝑃𝑠𝑐 ) 𝜏

în care:

∆𝑃0 - reprezintă pierderile în transformator, la funcționarea în gol;

∆𝑃𝑠𝑐 - pierderile în transformator, la funcționarea în scurtcircuit;

𝛽 - este coeficientul de încarcare a transformatorului, coeficient care poate fi calculat cu

relația:

𝐼𝑚
𝛽 = 𝑘𝑓 ,
𝐼𝑛

unde:
9
𝐼𝑚 - este valoarea medie a intensității curentului prin transformator, în intervalul de timp asociat
duratei de referință a bilanțului τ;

𝐼𝑛 - este curentul nominal al transformatorului;

𝑘𝑓 - este coeficientul de formă al variației curentului, în intervalul τ, care se calculează ca un

raport dintre valoarea medie pătratică 𝐼𝑚𝑝 și valoarea media aritmetică 𝐼𝑚 a intensității
curentului, în intervalul de timp τ.

𝐼𝑚𝑝 √∑𝑛𝑖=1 𝐼𝑖2

𝑘𝑓 = = √𝑛 𝑛
𝐼𝑚 ∑𝑖=1 𝐼𝑖

n reprezentând numărul de intervale egale la care se face citirea curentului.

CAP. 3 APARATE DE MĂSURĂ UTILIZATE

Pentru efectuarea măsurătorilor în cadrul contractului s-au folosit mai multe

tipuri de aparate de măsură, atât pentru mărimi electrice (tensiuni, curenți, cosφ, puteri
active și reactive etc.) cât și pentru mărimi neelectrice (debite de apă, debite de gaz,
conținut gaze de ardere etc.

3.1. APARATE DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI ELECTRICE

Pentru efectuarea măsurătorilor electrice în instalațiile de alimentare a
consumatorilor s-au utilizat o serie de aparate de măsură, principalele caracteristici
funcționale ale acestora fiind prezentate în subcapitolele următoare.

3.1.1. ANALIZORUL DE REȚEA ELECTRICĂ CHAUVIN ARNOUX CA

8334
Analizor de retea electrică trifazată și regimuri tranzitorii CHAUVIN ARNOUX

10
modelul QUALISTAR CA 8334 (fig.3.1) este un aparat cu înregistrare, avand o memorie
de 4 MB. Este dotat cu un set de 3 traductoare flexibile tip cordon - speciale pentru
bare și cabluri de curent, având un domeniu larg de măsură - 10A ...3000A precum
și cu clești de măsură, pentru măsurarea curenților cu valori mici, sub 10A.
Intervalul de valori în care lucrează pentru tensiunile de fază măsurate este 0 ... 860 V
RMS.
Analizorul CA 8334 măsoară și afisează valori True RMS, afișează și
memorează parametri, forme de undă (funcție osciloscop), diagrame fazoriale (funcție
vectorscop), analiză armonică pe semnalele de curent și tensiune (mod expert),
fenomenul de flicker, precum și diverse evenimente tranzitorii.
Afișarea rezultatelor se face pe un ecran LCD color de mare rezoluție, iar
datele inregistrate și salvate în memorie pot fi descărcate, interpretate și exportate pe un
calculator în format EXCEL utilizând software-urile de analiză date QualistarView și
Qualistar DataView.

Fig.3.1. Analizorul de rețea CHAUVIN ARNOUX CA 8334 și soft-ul de analiză date

QualistarView 2.5

3.1.2. CLEȘTELE AMPERMETRU- WATTMETRU METRIX MX 2040

Aparatul măsoara î n curent continuu în plaja de mărimi 30A - 300A și în curent altemativ
în plaja de mărimi 20A - 200A. Pentru tensiuni, î n c.c. plaja de măsurare este 600 - 1000 V, iar
în c.a. plaja de măsură este 400 - 750V.
Aparatul măsoară puteri active și reactive, puteri aparente în plaja 2 ... 200 kW (respectiv

11
kVAr si kVA) precum și factorul de putere cos𝜑.

Afișarea mărimilor măsurate se face pe un ecran LCD alb negru.

Fig. 3.2. Cleste ampermetru-wattmetru METRIX MX 2040

3.2. APARATE DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI NEELECTRICE

Pentru efectuarea măsurătorilor neelectrice în instalațiile și echipamentele din
interiorul conturului s-au utilizat o serie de aparate de măsură, principalele caracteristici
funcționale ale acestora fiind prezentate în subcapitolele următoare.

3.2.1. ANALIZORUL DE GAZE MADUR GA 12

Aparatul este un analizor de gaze digital, cu afișarea valorilor rnăsurate pe un
display LCD monocolor de 38 x 66 mm.

Aparatul poate măsura concentrația în gazele de ardere a oxidului de carbon - CO,

oxidului de azot - NO, bioxidului de carbon - CO2, precum și valorile excesului de aer - λ.
Sonda de masură are un cap cu lungimea den150mm și dispune de un tub de măsură
având lungimea de 2m.

Aparatul indică valorile temperaturii ambiante, precum șinvaloril temperaturii gazelor

de ardere măsurate. Datele măsurate sunt transmise prin intermediul unein interfețe în
infraroșu către o imprirnantă miniatură care le imprimă direct pe banda de hârtie.

12
 Fig. 3.3. Analizorul de gaze MADUR GA 12
3.2.3 CAMERA DE TERMOGRAFIE THERMACAM™ P640 - FLIR SYSTEMS
Energia termică sau energia ernisă î n spectrul infrarosu este similară luminii, însă nu este
vizibila deoarece lungimea sa de undă este prea mare pentru a putea fi percepută de ochiul uman.
Spre deosebire de lumina vizibilă, în spectrul infraroșu orice obiect care are o temperatura mai mare
decât 0° K (-273,15° C) emite c ă l dură. Cu cât un obiect este mai cald, cu atât energia emisă sub
formă de radiație infraroșie este mai mare.
Termografia în infraroșu (IR) sau termoviziunea este o metodă modernă de vizualizare a
distribuției temperaturilor la suprafața corpurilor și de măsurare a acestor temperaturi.

Fig. 3.6 Camera de termoviziune ThermaCAM™ P640

13
 Camera de termoviziune ThermaCAM™ P640 (fig. 3.6) este un instrument de mare
precizie care funcționează pe baza acestei metode, fiind dotată cu un detector IR (infrared) de
foarte mare sensibilitate.
Cu ajutorul acestei camere se poate măsura, genera și stoca imaginea termică a
radiației în infraroșu emisă de un corp. Radiația măsurată de cameră depinde de
temperatura obiectului, de emisivitatea acestuia, de condițiile atmosferice, de distanța
dintre obiectul măsurat și cameră și de umiditatea relativă a mediului în care sunt făcute
rnăsurătorile.
Cel mai important parametru care afectează acuratețea unei termografii de
precizie este emisivitatea obiectului. Emisivitatea (sau emitanța) este o măsură a
capacității obiectului de a absorbi, transmite și emite energie în spectru infraroșu. Valoarea
emisivității este cuprinsă în intervalul [0 - 1], valorile extreme fiind pentrunoglinda perfectă
(0), respectiv corpul negru (1).
Stabilirea corectă a emisivității este foarte irnportantă, fiind un factor hotărâtor în
determinarea cu exactitate a temperaturii obiectului măsurat. În tabelul 3.1. sunt prezentate
câteva valori ale factorului de emisivitate pentru suprafețe uzuale.
Tab. 3.1. Coeficienți de emisivitate

14
 Un alt parametru important îl constituie temperatura ambientală, dar și viteza vântului.
Camera poate măsură temperaturi în plaja de valori de la - 20°C la + 900 °C și a
fost utilizată pentru determinarea pierderilor de caldură prin pereții cazanelormde abur.

Măsurătorile efectuate și înregistrate în memoria camerei sunt ulterior descărcate pe un

computer și, utilizând software-ul specializat ThermaCam Reporter 7.0 (fig. 3.7), se întocmesc
rapoarte de termografie cu analiză exactă a termogramelor pentru stabilirea temperaturilor
exterioare pe suprafețele echipamentelor, iar pe baza acestora, a localizarii și nivelului
pierderilor de caldura prin pereții exteriori ai echipamentului.

15
4.2.7. Bilanțul postului de transformare PT7
4.2.7.1. Analiza postului de transformare PT7

Schema monofilara de alimentare a consumatorilor din trafo T7 este prezentata in fig.

4.14.

Fig. 4.14. Valori măsurate pe trafo T7

Tab.4.19.
P Q S I
Post trafo cosφ
[kW] [kVAr] [kVA] [A]
PT7 843 361 934 1343,75 0,90

Din măsurătorile efectuate în perioada elaborării bilanțului rezultă următoarelemvalori

16
medii ale consumului (tab. 4.19).

Tab. 4.19.
Imd an
PT7 ian febr mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Imd 1770,5 1610,6 1562,0 1418,5 1664,2 1369,2 1676,8 1775,2 1757,2 1672,3 1698,8 1495,0 1622,75

2000
1800
1600
1400
1200
1000
Series1
800
600
400
200
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 4.15. Curentul mediu pe trafo PT7

4.2.8.2. Bilantul orar pe postul de transformare PT7

Ecuatia de bilant a unui transformator de putere, scrisa pentru energie activa, este de
forma:
𝐸𝑡 = 𝐸𝑢 + ∆𝐸𝑡 [kWh]
în care energia utilă (Eu) este energia tranzitată prin transformator, către consumatorii de
joasa tensiune, iar Δ𝐸𝑡 reprezinta totalul pierderilor de energie in transformator.
Pierderile de energie intr-un transformator de alimentare sunt formate din
pierderi în miez (în fier) si pierderi in infasurari (in cupru).
Prima componentă este independentă de regimul de sarcină al transformatorului,
iar cea de a doua componentă depinde de intensitatea curentului prin înfășurări. Relația de
calcul a pierderilor în transformator este de forma:

17
 ∆𝐸𝑡 = (∆𝑃0 + 𝛽 2 ∆𝑃𝑠𝑐 )𝜏
în care:

∆𝑃0 - reprezintă pierderile în transformator, la funcționarea în gol;

∆𝑃𝑠𝑐 - reprezintă pierderile în transformator, la funcționarea în scurtcircuit;
𝛽 - este coeficientul de încărcare a transformatorului, coeficient care pote fi calculat cu
relația:
𝐼𝑚
𝛽 = 𝑘𝑓
𝐼𝑛
unde:
𝐼𝑚 - este valoarea medie a intensității curentului prin transformator, în intervalul de timp asociat
duratei de referință a bilanțului τ;
𝐼𝑛 - este curentul nominal al transformatorului;
𝑘𝑓 - este coeficientul de formă al variației curentului, în intervalul τ, care se calculeaza ca un
raport dintre valoarea medie pătratică 𝐼𝑚𝑝 și valoarea media aritmetică 𝐼𝑚 a intensității curentului,
în intervalul de timp τ:

𝐼𝑚𝑝 √∑𝑛𝑖−1 𝐼𝑖2

𝑘𝑓 = = √𝑛 𝑛
𝐼𝑚 ∑𝑖=1 𝐼𝑖
n reprezentând numărul de intervale egale la care se face citirea curentului.

Tab. 4.24. Pierderi orare de energie în transformatorul PT7

Nr.
Marimea U.M. Valoare
Crt.
1 Putere nominala kVA 2000
2 Pierderi la mers in gol kW 2,7
3 Pierderi la mers in scurtcircuit kW 27
4 Curent nominal A 2887

18
 5 Curent absorbit in sarcina A 1601
6 Factor de incarcare β % 0,56
7 Pierderi orare de energie kWh 10,8

Considerând un număr de 4380 ore de funcționare pe an (conform datelor statistice

furnizate de beneficiar în chestionarul de analiză energetică a consumurilor de energie) rezultă
o pierdere totală anuală:

Δ𝑊𝑃𝑇7= 4380 * 10,8 = 47304 kWh

CAP.6. ANALIZA BILANȚ ENERGETIC

6.1. Bilanțul electroenergetic

Din analiza rezultatelor calculelor efectuate se pot preciza următoarele:

 transformatoarele sunt în general descărcate, valoarea maximă a factorului de încărcare

pe anul 2012 fiind 0,593 la transformatorul din postul PT7 .
 există 5 tranformatoare al căror factor de încărcare este sub 0,5, respectiv
transformatoarele din posturile de transformare PT1, PT 2, PT 3, PT5 si PT 10.
 cel mai descărcat transformator este cel din postul PT5 cu un factor de încărcare de
sub 10 % (β = 0,065).
 factorul de putere, calculat pe toate transformatoarele, are valori foarte bune (cosφ =
0,92), valoare ce se explică prin prezența bateriilor de condensatoare compensatoare.

19
 CAP. 7. PLAN DE MĂSURI DE CREȘTERE A EFICIENTEI ENERGETICE

Pe baza analizei bilanțurilor reale anuale, prezentate în capitolul anterior, precurn și a

concluziilor desprinse în urma analizei, s-a întocmit planul de măsuri de eficiență energetică.

În tabelul 7.1 este prezentat planul de măsuri de eficiență energetică identificate în

urma analizei bilantului energetic real, cu precizarea economiilor anuale de energie realizabile
prin aplicarea acestora.

MĂSURA DE ECONOMIILE ANUALE

EFECTUL
EFICIENȚĂ ESTIMATE
APLICĂRII Observații
ENERGETICĂ
MASURII
IDENTIFICATĂ
[kWh] [Nm3 ]

Sarcina celor
doua
transformatoare
Trecerea în se poate distribui
Reducerea
rezervă a pe alte
pierderilor in
transformatoarelor transformatoare
transformatoarele 24802
din posturile de din PT-uri, in
de alimentare in
transformare PT1 functie de
sarcina
și PT2 posibilitatile de
comutatie din
schemele
electrice.

TOTAL 24802 85000

20
 8.2. Bilanț electroenergetic optimizat anual

Bilanțul electroenergetic optimizat s-a întocmit pornind de la bilanțul electroenergetic

real anual și considerând măsurile rezultate din analiza bilanțului prezentată în cap 6 al
prezentei lucrări.

În tabelul de mai jos este prezentat bilantul orar optimizat al

transformatoarelor de alimentare. Marimile au fost calculate pomind de la premiza ca cele
doua transformatoare foarte descarcate din PT si PT 5 sunt trecute in rezerva,
sarcina lor fiind preluata de alte transformatoare.

Tab. 8.2. Bilant electro energetic optimizat anual

Post Puterea Curent Curent Factor Pierderi Obs.

trafo transf. Nominal Sarcina Incarcare Energie in
Sn 𝐈𝐧 𝐈𝐦𝐝 β Transf.
ΔW
[kVA] [A] [A] [kWh]

PT2 2000 2887 1251.18 0.433 33215.15 Sarcina redusa

PT3 2000 2887 1036.80 0.359 26513.36 Sarcina redusa
PT4 2000 2887 1680.16 0.582 50396.5
PT6 2000 2887 1711.31 0.593 51839.5
PT7 2000 2887 1622.75 0.56 47304
PT9 2000 2887 1910.79 0.662 61712.13
PT10 2000 2887 901.29 0.312 22924.98 Sarcina redusa
TOTAL 293905.62

Se remarcă o diminuare a pierderilor în transformatoare de 24.772 kWh la nivelul

unui an. Sarcinile de pe cele două transformatoare trecute în rezervă au fost
considerate ca fiind distribuite pe alte transformatoare din întreprindere, valoarea acestei
noi sarcini nemodificând în mod semnificativ încărcarea acestor transformatoare și deci
pierderile pe acestea.

21
 CAP. 9 EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

9.1 GENERALITĂȚI

Principalele emisii de poluanți evacuate la coșurile de fum ale cazanelor energetice sunt
emisiile de SO2 și NOx (cu efecte sinergice la scara regională), emisiile de pulberi - cenușa
zburătoare (cu efecte la scară locală) și emisiile de CO2 (cu efecte la scară globală).

Determinarea corectă a emisiilor de poluanți se realizează pe baza măsurătorilor efectuate

cu aparatura specializată. Instituția în care nu se dispune de aceasta aparatura, pentru post-
evaluari pe diferite perioade de timp, inclusiv pentru întocmirea inventarelor și a rapoartelor
statistice, pentru verificări ale încadrării în norme, precum și pentru elaborarea unor prognoze,
evaluarea emisiilor se face conform "Metodologiei de evaluare operativă a emisiilor de S02,
NOx, pulberi (cenusa zburiitoare) si CO2 din centralele termice si termoelectrice", indicativ
PE - 1001/1994. Metodologia poate fi aplicată și de alte unități interesate care nu dispun de
metodologii proprii, fiind în concordanță cu metoda CORINAIR folosită în prezent în țările
membre ale Uniunii Europene. Metoda se bazeaza pe utilizarea factorilor de emisie.

Cantitatea de poluant evacuat in atmosfera se determina cu relatii de forma:

E=B*Qi *ε

unde:

 E - cantitatea de poluant evacuat in atmosfera, intr-o perioada de timp [kg]

 B - cantitatea de combustibil consumata in perioada respectiva [kg]
 Qi - puterea calorifica inferioara a combustibilului [kJ/kg]
 ε - factorul de emisie [kg/kJ]

Factorul de emisie reprezintă cantitatea de poluant evacuat în atmosferă,

raportată la unitatea de căl dura introdusa cu combustibilul in cazan.
In cazul utilizarii mai multor tipuri de combustibil, cantitatea de poluant se
determina prin insumarea cantitatilor calculate pentru fiecare dintre acestia.

22
 9.2 CALCULUL EMISIILOR PE TIPURI DE POLUANT
In cazul instalatiilor din administrarea s.C. PETRO CART S.A. Piatra Neamt,
respectiv cazane energetice cu functionare pe combustibil gazos - gaze naturale,
emisiile de S02 si particule (pulberi) sunt zero, singurii poluanti atmosferici
pentru care s-au determinat cantitatile anuale evacuate in atmosfera fiind NOx si CO2.

9.2.1 EMISIILE DE OXIZI DE AZOT (NOx)

Factorul de emisie pentru oxizii de azot are valoarea de:
𝐶𝐻4
𝜀𝑁𝑂𝑥
=130g/GJ

Pornind de la Economia de Energie Primara (EEP) realizata prin montarea

grupului in cogenerare (11,10%), si de la consumul anual de gaz metan al grupului
(5191560 Nmc) s-a determinat economia anuala de combustibil B, in valoare de
648381,1 Nmc. Considerand si economiile realizabile prin luarea in considerare si a
celorlalte rnasuri preconizate in planul de masuri, rezulta un total de 1.283.721 Nmc.
Cunoscand factorul de emisie GNOx si cantitatea de gaz metan B economisita,
rezulta 0 reducere a emisiilor de NOx evacuate anual in atmosfera, aferenta economiei
de combustibil, in valoare de:
ENOx =B*Qi *ε=(1.284.500 Nmc* 9276 kcal/Nmc* 4.187 kJ*
10−6+2288,41*3,6)*130g/GJ=7,56 t

9.2.2 EMISIILE DE DIOXID DE CARBON (C02)

Factorul de emisie pentru CO2 are valoarea:

𝐶𝐻4
𝜀𝐶𝑂2
=50000 g/GJ
Cunoscand economia de combustibil B, prezentată anterior, se determină reducerea
emisiilor de CO2 aferentă economiei de gaze naturale realizabilă anual:

EC02 = B· Qi · ε = (1.283.721 Nmc · 9276,5 kcal/Nmc · 4,1868 kJ ·

10−6 + 2288,41 · 3,6) ·50000 g/Gf = 2904,83 t

23
24