Cap.

1
Audit energetic, revizie, expertiza, certificat energetic
Termenul audit - vine din limba engleza - echivalent cu termenul de revizie contabila, verificare, un bilant
contabil.
In acelasi sens si termenul de audit inseamna in limba romana revizie contabila. Un bilant
contabil insemana o balanta cu venituri si cheltuieli, ceea ce presupune o analiza critica a valorilor
obtinute.
Revizia contabila - inseamna o analiza care are ca obiect verificarea inregistrarilor, intrarile,
iesirile, calculele efectuate, analiza critica a termenilor bilantului, in final facandu-se o evaluare a situatiei
existente.

In domeniul energetic, lucrurile se petrec asemanator cu cele din contabilitate, iar din acest motiv
termenul de "energy audit" - inseamna o analiza energetica pe baza bilantului energetic.

Un alt termen ar fi management en., cu manager ceea ce inseamna: administrator, organizator,

responsabil, conducator, director.

Managementul energetic consta in identificarea alocarilor, repartizarii si valorificarii optime a

resurselor materiale, umane si financiare ale unei organizatii.

Scopul sau este:

- maximizarea profitului;

- minimizarea cheltuielilor. functie de natura organizatiei

In Romania se utilizeaza frecvent termenul de gestiune a energiei.

Gestiunea energiei se bazeaza pe aceleasi concepte ca pentru resurse umane sau financiare, in
plus managementul energiei implica o participare mare a factorului uman si nu presupune neaparat
investitii din primul moment.

Managementul energiei trebuie sa fie o parte din strategia generala, a unei intreprinderi, deoarece
cresterea eficientei energetice duce la scaderea costurilor.

Evaluarea eficientei proceselor energetice se face intocmind asa numita lucrare de bilant energetic.

Bilantul energetic - reprezinta metoda sistematica de urmarire, contabilizare a fluxurilor

energetice, intr-un sistem sau o instalatie energetica, avand la baza principiul conservarii energiei.

In sistemele industriale, in instalatii, bilantul energetic serveste la verificarea uniformitatii

rezulatelor functionarii reale - cu datele de referinta. Sunt puse in evidenta cantitatile de energie utila,
consumata, respectiv energia pierduta, cu evidentierea posibilitatii de eliminare sau reducere la maxim
posibil a pierderilor, in scopul obtinerii unor indicatori tehn.-ec si energetici optimi. Lucrul acesta este
indeplinit cu succes de catre experti, auditorul energetic autorizat.

Atestarea care se poate obtine dupa efectuarea unei expertize in domeniul energetic, poate fi
numita certificare energetica, eliberata de catre un expert in audit energetic autorizat in conditiile
prevazute de lege.
 Cap.2

Managementul energetic intr-un contur dat. Etapele managementului energetic, definitia

auditului preliminar, a auditului propriu-zis.

Managementul energetic - propune cunoasterea in profunzime a activitatii dintr-un

contur dat, monitorizarea fiecarui consum purtator de energie, analiza modului de valorificare a
continutului lor de energie, rezultand in final imbunatatirea eficientei utilizarii energiei in
conturul respectiv.
Caracterul unei astfel de intreprinderi este: metoda presupune o insumare a unor
proceduri tehnico - organizatorice, economice de crestere, exploatare, de transmitere a
informatiei.
Actiunile intreprinse in scopul economisirii energiei au un caracter discontinuu, adica din
momentul implementarii masurilor, actiunea este incheiata, scopul atins. Eronat, actiunile
discontinue pot influenta grav asupra activitatii, actiunile trebuie sa fie continue, urmarite la fel
pe toata durata activitatii.
Managementul este strict legat de piata, in acest context a aparut, s-a dezvoltat, devenind
o stiinta de studiat in universitati.
Modul de abordare si masurile aplicate cu consumurile rezultate depind de mai multi
factori:
 marimea consumului de energie;
 felul activitatii;
 scopul;
 marimea generala a intreprinderii;
 contextul general.

Etapele managementului energetic intr-un contur dat.

 stabilirea naturii prestatorilor de energie (existenti conturului de bilant);
 stabilirea conceptiei, a bazei materiale, eficienta sistemului de urmarire a consumului de
energie.
Din punct de vedere al conditiilor intreprinderilor, factorii decizionali, este importanta factura
energetica, ce poate fi amplasata diferit situatii:
-factura de la energie se plateste fara control net.
-facturi lunare de energie se compara: citirile, aparatele de masura - contur de bilant;
-citiri lunare - sunt raportate la volumul de activ lunare, calculandu-se indicatorii - un
consum global de en. specifica.
-exista un sistem de analiza a datelor care monitorizeaza consumul energetic, zilnic,
lunar, raportat la vol. de activitate.
-exista implementat si fructificat un sistem automatizat de supervizare si evaluare a
eficientei energetice care indica continuu starea instalatiilor.
 Auditul preliminar - foloseste datele existente in evidentele contabile, sau daca nu sunt
suficiente, ele se pot completa fie cu estimari din proiect, fie cu masuratori de scurta durata
facute la momentul respectiv. Auditul preliminar va conduce la niste valori care se compara cu
datele din proiect sau cu performantele intreprinderii, consumatorilor permitand:
A - Stabilirea ord. de marime al consumatorilor pe tipuri de purtator de energie;
B - Se calculeaza indicii sintetici care permit stabilirea unui calificativ referitor la eficienta
energetica.
Auditul energetic propriu-zis - include rezultatele masuratorilor si a prelucrarilor, o
evaluare a situtiei pe baza de indicatori, eficienta si propunerea de masuri pentru cresterea
eficientei energetice.

Cap. 3

Rolul reprezentantului energetic din intreprindere

Gestionarul cu energia intr-o intreprindere, nu este neaparat sa fie din structura tehnica.
Persoana poate fi si un economist, cu calitati de a aprecia atat situatia tehnico-ec., gasind
argumente pentru a modifica conceptia interna din intreprindere, cat si de a negocia cu auditorii
externi.
Acesta trebuie sa cunoasca procesele tehnologice, tehnologiile folosite, dar si nivelul
tehnic national si international din domeniul respectiv. Responsabilul trebuie sa fie informat
asupra noutatilor din toate domeniile cu privire energetica (iluminat, transport, tehnologii).
Efectele masurilor de crestere a ef. energetice aplicate in intreprindere depind atat de
operatori cat si de calitatea echipamentelor tehnologice.
Pentru aceasta este necesara pregatirea continua a personalului, prin instruiri si testari cu
evaluari, cu scopul de a vedea daca informatiile au ajuns la cursant, daca au fost intelese.
Realizarea efectiva a auditului energetic, presupune masuri principiale care se aplica
atunci cand este vorba de eficienta economica.
Atitudinea conducerii executive si a responsabilului energetic din intreprindere, fata de
eficienta cu care este utilizata energia este reflectata de gradul de constientizare a importantei
problemei, calitatea, eficienta sistemului de monitorizare, modul de valorificare a rezultatelor;
reactia fiecaruia din nivelurile de autoritate la marimea si evolutia in timp a cheltuielilor.

Cap. 4

Realizarea auditului energetic preliminar. Date necesare - fata de bilantul energetic,

auditul energetic prezinta o analiza aprofundata a pierderilor.
Dupa precizarea caracteristicilor activitatii desfasurate in interiorul conturului analizat se
poate trece la intocmirea unui audit energetic preliminar.
 Acesta are la baza, de obicei datele existente sub forma evidentelor si inregistrarilor
contabile sau de alta natura ale intreprinderii. Baza auditului preliminar consta in compararea
efectelor globale util si consumat, pentru o perioada anterioara de cel putin 5 ani de activitate in
conditii normale. Se compara astfel marimea, structura si valorile facturilor energetice cu
marimea, structura, valoarea prod. sau serviciilor prestate in perioada respectiva.
In cazul unui context economic normal, pe baza evolutiei anterioare, se pot stabili
tendintele evolutiei viitoare a consumurilor de energie la nivelul conturului dat.
Valorile astfel obtinute sunt comparate cu datele de proiect, cu realizarile si
performantele altor organizatii, avand profil asemenator de activitate, cu valorile recomandate de
literatura de specialitate sau cu standardele in vigoare.
Auditul preliminar permite deci:
- stabilirea ordinului de marime al cons. pentru fiecare dintre purtatorii de energie;
- estimarea tendintei viitoare a evolutiei consumurilor de energie;
- obtinerea unor indicatori sintetici globali pe baza carora intreprinderea primeste
calificativ referitor la eficienta cu care utilizeaza energia.
Evaluarea globala a eficientei energetice a organizatiei analizate nu permite insa
stabilirea unor marimi sau solutii concrete prin care se poate corecta sau imbunatati situatia
existenta.
Cu ocazia intocmirii auditului energetic preliminar, se pot detecta unele deficiente de
functionare a sist. de masura, transmitere si prelucrare a informatiilor (sau percizia insuficienta a
aparatelor de masura) lipsa unor informatii privind anumite cresteri de energie sau de modul in
care au fost intocmite
Oriact de bine ar functiona o intreprindere, auditul energetic va arata unde si ce se poate
face pentru reducerea consumului.

Cap. 5

Realizarea AE - detaliat. Etapele intocmirii.

Dupa corectarea si completarea sistemelor de monitorizare, preluare si valorificare a

datelor, se trece la intocmirea auditului energetic prorpiu-zis.
Durata pt. care se intocmeste auditul energetic propriu-zis este de regula egala cu un an
calendaristic sau cu un an financiar. In comparatie cu AE preliminar, acesta din urma este mai
detaliat, oferind posibilitatea punerii in evidenta a potentialului de economisire a energiei inca
nevalorificat.
Fiecare proces tehnologic analizat, va permite sa se precizeze (en. consumata intrata in
contur, prevederile de energie utila transmisa). Odata realizat studiul, auditul se finalizeaza cu un
raport general care cuprinde ?
Calculul indicatorilor de performanta energetica realizati atat la nivel global, cat si la
nivel central de consum energetic, permite evaluarea eficientei energetice a fiecarui si a
sistemului in ansamblul sau prin compararea valorii indicatorilor realizati cu cate o valoare de
referinta. Evaluarea vizeaza de aceasta data atat ansamblul cat si partile componente, deoarece
gradul de detaliere a auditului energetic prorpiu-zis permite analiza ?
O astfel de analiza se finalizeaza cu un program de masuri si actiuni menit sa contribuie
la cresterea eficientei energetice, prin masuri organizatorice, tehnice, economice.

Cap. 6

Intocmirea raportului de audit detaliat - Auditul energetic se materializeaza sub forma

unui raport formal. Aceasta include atat informatiile primare cat si rezultatele prelucrate (datele
masurate, indicatorii de performanta realizati, evaluarea eficientei energetice, planul de masuri si
activitati pentru imbunatatirea eficientei energetice, propuneri privind esalonarea masurilor
cuprinse in plan, bazate pe inform. si indicatori economici.
Auditul energetic este un instrument aplicat periodic, frecventa si continutul raportului
periodc fiind specific fiecarui caz in parte. Cuprinde elementele esentiale auditului energetic,
consumul de resurse, fluide, energia utila, indicatori.
1. concluzii generale asupra starii instalatiilor;
2. se prezinta societatea care face AE;
3. se prezinta societatea auditata cu centrle de consum, linii tehnologice, sedii, etc.;
4. se prezinta fluxurile tehnologice din intreprindere.
Acestea trebuie prezentate in detaliu (faze de fabricatie, pentru care se va gasi
corespondentul energetic in partea de calcul a bilantului. Se intocmesc tabele cu utilajele aferente
liniilor tehnologice, specificandu-se formele de energie utilizate si unitatile folosite.
5. descrierea starii actuale a echipamentelor si utilajelor acesta se face de la structura
vizuala a instalatiei la o prima analiza a masuratorilor efectuate.
6. intocminrea bilantului energetic - trecerea lui in documente. Se specifica contururile de
bilant
Se specifica relatia de calcul folosita pentru determinarea unit. de masura folosite. Se
prezinta si se precizeaza pe o schema, marimile de intrare, marimi masurate, date furnizate de
beneficiar din istoric, marimile calculate.
In multe situatii se recurge la calcul pt. a obtine detalii asupra unui sistem daca nu exista
posibilitatea separarii fizice a componentelor sistemului.
7. Rezultatele bilantului se prezinta sub forma de tabele si diagrame (sankey)
Din tabelele finale de bilant, trebuie sa rezulte fluxul de energie intrata, fluxul de energie
pierdut, en. utila, se calculeaza randamentul si indicatorii specifici care treuie comparati cu:
- valorile de proiect;
- valorile pentru inst. similare fie existente in intreprinderi sau mondial pentru acelasi tip
de utilaj
- descrierea in detaliu a prevederilor calculate, val. lor si eventualele cauze depistate.
 Auditul ca recomanda ce tipuri de aparate numarul lor, marimi si locul de amplasare,
analiza tarif existente pentru pretul de energie, analiza management intreprinderii global, apoi se
face o serie de recomandari si trage niste concluzii finale:
- AE nu este un
- concluziile sunt deosebit de importante pentru diminuarea cons. de energie, cresterea ef.
economice.
Orice AE este obligatoriu sa cuprinda un capitol cu impactul la mediu in care se
precizeaza efectele pozitive ale masurilor propuse pentru cresterea ef. energetice.

Cap. 7

Aparate de masura (ce se masoara, cu ce se masoara)

Intreprinderile au doar contoare de masura pe fluidele principale la limita conturului.

Daca pe electric se mai gasesc aparate de masura si in interiorul instalatiei, pe celelalte fluide
(apa, gaze, abur) nu prea exista aparate pe utilaj sau linia de productie.
Rolul auditorului este de a stabili unde si cate aparate de masura va monta beneficiarul in
intreprindere pentru a putea controla consumurile energetice, pe proces, pe produs.
In ce priveste auditorul, exista o lista minima de aparate de masura, necesare pentru
realizarile unui studiu complet de audit.
1. Analizor de retea electrica - un aparat costa in fct. de calitate intre 2500 - 5000 Euro,
putand sa masoare toate marimile electrice (curenti, tensiuni, P, reactanta, fact. de putere,
distorsiuni, defazaje s.a.). Aparatele sunt dotate cu o masura pe tensiuni monofazate si trifazate,
o masura pe curent (o bucla) perfect izolata ce se monteaza pe cablul pe care circula curentul
respectiv. Aparatele furnizeaza datele masurate in excel, pe un calculator, putand fi usor de
preluat si prelucrat mai apoi pentru rapoarte.
Pe partea electrica se mai pot utiliza clesti voltmetrici, ampermetrici pentru zone mai greu
accesibile.
2. In ce priveste celelalte fluide este necesar un debitmetru universal (costa cca. 7000 -
8000 euro) pentru apa, abur, gaz, cele mai bune pot masura mai multe, atat ca mat cat si ca
diametru si nu se taie instalatia. Aparetele dispun de niste sonde speciale dispuse in raport cu
conducta. Prima sonda emite semnal in capatul A => care trece prin peretii conductei si fluid, ce
se reflecta in sonda 2, fiind receptata la capatul B, dupa diferenta intre semnalul emis si cel cules,
se determina debitul de fluid.
3. Analizorul de gaze - se utilizeaza pentru inst. termice si cele auto, se folosesc unde
apar gaze de ardere, CT, statii bitum, asfalt. Analizoarele de gaz au o sonda de masura, speciale
pe cate un compus chimic, in functie de ceea ce se doreste a se masura . Sondele au o durata de
viata limitata. Se mai folosesc manometrele pe teava, cand, unde se urmareste masurarea
presiunii.
Termometrele de contact, cu vizare la distanta, metru electronic.
 Un aparat special - camere de termoviziune, camera de luat vederi in IR, cu precizie
foarte mare. Senzori care masoara temp. punctului sau suprafetei vizate si fct. de softul disp., pot
calcula pierderile in raport cu mediu, echitemperatura, etc. Marele avantaj este ca poate masura
la distante de obiectiv si se folosesc in:
1. instalatii electrice pentru revizia periodica a contactelor;
2. Masurarea temp. la instalatiile de cazane de orice tip si detectare rapida a zonei cu
izolatie cedata.

Cap. 8

Analiza interna - a unui bilant, presupune urmarirea in paralel a doua aspecte

importante:
1. Modul de functionare a sist. care include intregul lant de masuratori, traseu,
prelucrarea si verificarea datelor si valorificarea lor.
2. Masura in care sunt valorificate fluxurile de energie intrate in conturul de bilant.
Aceasta analiza nu este analiza bilantului cu rezultatele sale ci mai multe analize a modului in
care se culeg datele si este eficient intreg sistemul pentru analizarea unui bilant corect.
Astfel din analiza modului de concep. a sist. se pot desprinde concluzii si recomandari:
- necesitatea suplim. nr. de aparate de masura si a traduct. aferente;
- regularizarea modului de citire, inregistrare, transmiterea datelor;
- elaborarea unor formulare tipizate pentru colect.+transmiterea datelor, (rasp. ANRE) in
ideea ca datele intreprinderii sa lucreze in sistem tipizat de colectarea datelor;
- posibilitatea implementarii SI. act. de achizitie a datelor;
- posibilitatea de a elabora un algoritm unic;
- stabilirea unei forme clare si unice de prezentarea a raportului final.
Cele mai simplu sau rapid mod de evaluare este baza de med, consumuri specifice de
energie, randament.
Aceasta analiza interna, exemplifica doar imaginea conturului de bilant si se poate face
printr-un chestionar special ce poate cuprinde urmatoarele:
a. Numele pers care raspunde de managementul energ. (functia, calificare, experienta)
b. Catre cine raspunde acest responsabil, cui prezinta rezultatele
c. Cum este organizat, masura fluxurilor de energie ce intra si iese din conturul general,
ce tip de aparate, clase de precizie, frecventa citirilor
d. Analiza aparatelor d.p.v. al preciziei, fiabilitate
e. Sa se poata pune problema daca economic vorbind ar putea fi util un sistem central de
achizitii de date.
f. Sa se analizeze daca exista legatura directa intre exis de energie si val. act prestate
g. Sa se precizeze cat de des se fac calculele cons. energetic, cui sunt raportate.
h. Daca exista limite de consum.
i. Daca exista o prognoza a cons. de energie.
 j. Daca exista program de masuri pt. cons. en.
k. Daca exista un program de masuri ce reduc facturile de energie.
l. Daca exista programe
m. Daca exista contracte de livrare a energiei
Practic se analizeaza gradul de verificare a en. intrate in conturul de bilant, se face o
analiza a eficientei energetice, a fiecarui subansamblu, cu planuri de lucru.
1. Analiza oportunitatii a eventualelor etape de conversie interna a energiei initiale (CT,
Ptransf)
2. Analiza a oportunitatii compatibilitatii si eficientei
3. Analiza eficientei fiecaruia dintre utilizatorii finali.

Cap. 9

Bilantul energetic, relatia materialelor, date de intrare - datele de intrare ale

bilantului de materiale si de energie. Intocmirea unui bilant energetic pentru o activitate de
productie, presupune stabilirea unui contur de bilant, ce poate fi o intreprindere, sectie, telm,
cladiri, sau a unui agregat.
Conturul poate cuprinde elemente care fizic nu sunt pe acelasi amplasament, dar care au
legaturi amteriale intre ele (cabluri electrice, conducte, sisteme de transport). In raport cu
conturul de bilant exista:
a. intrari in conturul de bilant - toate resursele primare materiale plus energetice, energia direct
utilizata in procese;
b. iesiri - din conturul de bilant - resursele secundare materiale sau energetice, pierderi directe de
energie, produsul principal care energetic vorbind poate fi incarcat. Bilantul energetic poate fi
exprimat matematic printr-o relatie:
𝑊𝑅𝐸𝑃 +𝑊𝐸𝐷𝑈 = 𝑊𝑃𝑃 + 𝑊𝑅𝐸𝑆 + 𝑊𝑃𝐷𝐸 + 𝑊𝐴𝐶𝑈

Resursele materiale pot fi resursele energetice - pot avea continut de energie (comb.
clasici), energia direct utilizata => o forma de energie prin conversia energiei primare (en. el., en.
mec., cald.).
Prod principal poate avea un continut de energie. In ce priveste pierderile de energie ale
conturului, ele constau in cald. transp -> mediu prin tructura
Conform legislatiei in vigoare, analiza ef. energetice a unui proces, a conturului de bilant
care defineste acel proces, porneste in primul rand de la continutul RES disponibilizate in raport
cu conturul stabilit.
RES - urile se clasifica in functie de continutul de energie in mai multe categorii:
- RES - combustibile (des de
- RES - termice - fluidele disp. din procese term.
- RES de suprapresiune - rezultate din procese term. (gaze, abur)
 - RES de cinetice sau mecanice, en. mec. sub forma de RES - en inmagazinata (in vag.,
locomotive,
- RES - accidentul de la Cernobil -
Valorificarea acestor resurse se poate face in interiorul conturului de bilant (recuperare
interna) sau in afara conturului de bilant - recuperare externa.
Existenta RES - valorificarea, influenta chelt. absolute cu energia, aferente produsuluisau
activitatii respective, pentru ca valoarea continutului util de energie al RES - se deduce din
totalul fact. energetice.

Cap. 10

Indicatori de eficienta energetica, consumuri specifice, randament, eficienta energetica,

costuri totale.
In conditiile unei economii centralizate, ef. en. este separata artificial de rentabilitate, pt.
ca deciziile erau dictate de considerente politico-economice.
Actualmente analiza energetica, are la baza acest principiu, respectiv calculul
randamentului, funct. obligatorie ca indicatorii rezultati sa fie comparati cu indicatori identici ai
unor activitati similare.
Consumul de energie se compara cu valorile de referinta alese, dar si cu valorile reale de
pe piata.
Analiza energetica pe baza de bilant energetic ofera posibilitatea punerii in evidenta a
potentialului de economisire, a acelui novel de referinta de pe plan mondial si care nu trebuie sa
fie evidentiat de volum si structura prod. Se masoara cons. energetic pe o singura unitate si nu pe
total produs. In functie de cons. se exprima volumul activitatii, indicatorii de eficienta en. pot fi:
- valorici;
- fizici.
In ultimul timp, ind. valorici au o importanta mai mare pt. ca sunt mai sintetici, exp. mai
multi factori (tehnic se poate spune - efic. buna)
Consumurile specifice de en. specifice fiecarui. fluxurile intrepr. trebuie echivalat ~
comb.conventionali, echivalent, iar raportul de echivalenta, specific fiecarui caz in parte trebuie
valorificat. Indicatorii se calculeaza dar nu intotdeauna dau inform. valoroase, pentru totalul
consumului de energie, poate cuprinde componente care nu se refera la activ. propriu-zise.
Randamentul energetic - cel mai important indicator si arata modul in care lucreaza
intrep., randamentul global sau util reflecta sintetic situatia ef. en. pe un contur dat.
Randamentul energ. este raportul dintre en.ef. utilizata si energia efectiv consumata, cuu
urmatoarele precizari.
- en. consum - usor de exprimat, masurabila la intr. in contur in diferitele ei forme, energ.
primare, combustibil, direct en. el., termica, alte forme de energie.
- en. utila - este mai greu de exprimat pt. ca
 La procesele cu consum final de energie este cu atat mai greu de definit en. utila, datorita
structurii proceselor.
In principiu rand. en. ar trebui sa arate ce parte din energie avuta la dispozitie se consuma
pt. a produce efect.util. Pentru diferite tipuri de utilaje, randamentul se determina cu relatia:
Wut/Wcons. In general se urmareste ca randamentul sa aiba o valoare cat mai apropiata de val.
de
Consumul specific total de energie (CS) - daca se considera val. total al activ unei intrepr.
se poate calcula CS total de energie ca fiind un raport dintre: total en. intrata in proces/total
energie=> CSe=Wred+Wedu/VA.
Valorificarea rezultatelor auditului energetic - scopuri:
- Evaluarea ef. energetice la un moment dat, intemeierea unui plan de masuri pe termen
mediu, presupune
- Controlul si monitorizarea continua a cons. si en. utilizata.
- Evaluarea solutie tehnce si cond. de alimentare cu energie, analiza contractelor de
energie, tarife, scopul final minimizarea facturilor de energie pe termen lung.

Cap. 11

Planul de masuri privind cresterea eficientei energetice - este elementul final al AE, cuprinde
forme concrete ale masurilor prevazute pentru a reduce consumul de energie. El se coreleaza cu
strategia de dezvoltare a intreprinderii si cu situatia financiara.
Aplicarea lui implica personal adecvat, capabil la nivelul conducerii,
Masurile se propun grupat si etapizat, in functie de natura lor tehnologica si aspectele
financiare, de regula de o firma de consultanta. Un prima etapa se prevad cuprinderea masurilor
cu cheltuieli mici.
aplicarea masurilor trebuie sa conduca la economii mai mari reinvestite in etapa a doua a
planului de masuri.
In planul de masuri se cuprinde masura si posibilitatile ec. realizabile. Aceasta inseamna
o analiza relativ simpla (schimb de utilaje, reglaje suplimentare cresterea coeficientului de exces
de aer) dar aceste masuri d.p.v. economic pot fi sustinute prin cateva exemple din oferta de pe
piata - Astfel intrepr. va realiza un studiu de refezabilitate prin care va analiza in special
costurile ec. reale ale masurii propuse.
Prioritatea de implementare a masurilor, alegerea efect. a solutiilor, utilaje se fac de catre
intrepr. de auditor.
Desi instalatiile ind. sunt diferite, ca marime, scop, tehnologice, solutiile tehnice sau
organizatorice rezulta dintr-un audit si cuprinse in planul de masuri necesari pot fi grupate pe
mai multe directii:
1. Modificarea solutiei de alim. a intrepr. si
2. Recuperarea avansata a energiei disponibilizate din fluxul tehnologic
 3. Inlocuirea partiala sau totala la anumite procese de incalzire a combust. clasici cu alte
tipuri de energie, in special en. electrica.
De la caz la caz se calc. ef. en. a masurilor daca procesele tehnologice permit schimbarea
ag. termic sau a tipului de incalzire.
4. Reducerea poluarii mediului ambiant - micsorarea emisiilor de noxe la mediu
5. Implementarea unor masuri si tehnici noi pentru reducerea facturilor de en. electrica.
6. Organizarea, reorganizarea productiei in vederea incadrarii in sist. avantajoase de
tarifare.
Toate directiile precizate nu sunt independente una fata de cealalta => sunt
interdependente, trebuie analizate fiecare pas cu pas, cat si interdependenta dintre ele.
Intreprinderea - se poate implementa un sistem de supraveghere si evaluare a ef.
economice, prin urmare cons. de energie si a diferitilor parametri ai acestuia. Nu astfel de sistem
este costisitor dar foarte eficient energetic.

Cap.12
Relatia AE-Audit de mediu, definitie AM, ciclu de viata, bilant mat-energie

Orice stat trebuie sa dispuna de o politica energetica nationala si de o strategie pe termen

lung, cu mai multe aspecte:
- sursele de energie, compozitia si structura balantei de energie primara;
- politica de preturi si tarife;
- minimizarea consumului de resurse energetice primare la nivel national => adoptarea de
tehnologii performante de conversie, transport si utilizare finala;
- inlocuirea in perspectiva a energiei conventionale neregenerabile cu cele regenerabile.
In studiile de mediu, mijlocul prin care se evalueaza starea de mediu este bilantul
material si energetic.
Cuantificarea efectelor ecologice necesita cunoasterea volumului activitatii, efectul
ecologic se raporteaza la productia realizata intr-un interval de timp dat.
Alaturi de conceptul de management al energiei, conceptul de management de mediu a
evoluat rapid pe plan mondial, in special in sectorul industrial.
Analizand motivele si scopul intocmirii celor doua tipuri de audit energetic - mediu se pot
preciza:
- scopul AE - este stabilirea unor masuri in vederea unei mai bune gospodariri a
resurselor energetice si de materii prime;
- scopul AM - permite stabilirea unor masuri in vederea reducerii contributiei
intreprinderii industriale la epuizarea resurselor energetice si de materii prime pe plan mondial.
Strategia mondiala este de reducere a poluarii mediului conform legislatiei de protectie a
mediului.
In prezent se colecteaza poluanti la sfarsitul ciclului de productie in vederea tratarii,
separarii, reutilizarii.
 Se abordeaza tot mai mult metoda de tip preventiv de "productie curata" - care conduce la
evitarea si sau minimizarea problemelor de mediu.
Dilutia, tratarea, reciclarea nu constituie solutii pe termen lung, ducand la cresterea
costurilor de productie.
Conceptul de productie curata are deziderate ale aplicarii tehnologiilor curate:
- mai putini poluanti evacuati in mediul natural;
- mai putine deseuri (tehnologii fara deseuri sau cu producere redusa de deseuri);
- consum mai diminuat de resurse naturale materiale (materii prime, energie, apa).
Auditul de mediu - este definit ca fiind un proces metodic si documentat de verificare a
probelor de examinat, care trebuie obtinute si evaluate in mod obiectiv pentru a determina daca
activitatile, evenimentele, conditiile, sistemele de management privind mediul sau informatiile
aferente se conformeaza criteriilor de examinare, urmat de comunicarea rezultatelor
solicitantului.
AM - consta in aprecierea impactului direct sau indirect asupra mediului, a activitatilor
unei organizatii intr-un interval de timp si intr-un spatiu geografic prealabil definit.
AM - contribuie la protejarea mediului si ajuta la conformarea cu reglementarile de
mediu locale, regionale, nationale si internationale; reducerea riscului de plata a ecotaxelor,
penalizarilor datorate nerespectarii reglementarilor de mediu.
Analiza ciclului de viata - reprezinta o evaluare a impacturilor unui sistem asupra
mediului careconstau in ansamblul activitatilor asociate unui produs, de la extractia materiilor
prime aferentepana la eliminarea deseurilor rezultate.
Bilantul materie energie - constituie o etapa importanta a analizei de mediu.
Caracterizarea completa a sistemului industrial se face prin:
- stabilirea conturului de bilant;
- specificarea tipurilor de instalatii;
- descrierea ansamblului procesului.

Cap. 13

Consumuri de energie aferente cladirilor - avand in vedere destinatia acestora, consumurile

de caldura pentru incalzire ventilare, climatizare si prepararea apei calde.
Obiectivele actiunilor de ameliorare a ef. energetice a cladirilor sunt:
- realizarea si mentinerea conditiilor de confort;
- eliminarea pierderilor energetice;
- monitorizarea corespunzatoare a consumurilor energetice;
Masurile adoptate sunt orientate in urmatoarele directii:
- instalarea unosr sisteme pentru masurarea si controlul (reglajul) consumurilor
energetice;
- interventii la structura cladirilor, pentru reducerea pierderilor de energie termica
a acestora;
 - imbunatatirea caracteristicilor tehnico-functionale ale instalatiilor si
echipamentelor consumatoare;
- adoptarea unor solutii de recuperare avansata a resurselor energetice secundare.
Consumul de caldura pentru incalzirea spatiilor este dat de:
- natura si destinatia incintei incalzite;
- elemente geografice si climaterice;
- elemente constructive si caracteristici termofizice;
- caracteristici tehnico-constructive ale aparatelor de schimb de caldura;
- regimul de alimentare cu caldura.
Se are in vederea o monitorizarea permanenta a consumului, luand masuri de reducere a
consumului de caldura in functie de tipul constructiei, caracteristicile tehnico-constructive ale
aparatelor de schimb de caldura pentru incalzire, regimul de alimentare.
Consumul de caldura pentru ventilare carea asigura incalzirea incintelor.
Deasemeni alt consum ar fi consumul de caldura pentru preapararea apei calde.
Marimea acestui ti de consum de caldura, depinde in primul rand de natura
consumatorului, gradul de dotare cu instalatii sanitare, tipul acestora.
Temperatura apei reci din reteaua de apa potabila, utilizata pentru prepararea apei calde
de consum, precum si temperatura apei calde preparate.
Metoda de reducere a cons. de caldura pentru prepararea apei calde, vizeaza principalele
elemente:
- optimizarea programului (orarului) de functionare ainstalatiilor de apa calda;
- utilizarea aparatelor economice;
- contorizarea consumului de apa calda la consumatori;
- utilizarea acumulatoarelor de caldura;
- intretinerea si exploatarea corecta a instalatiilor de preparare a apei calde;
- sisteme de recirculare a apei calde;
- izolarea optima a conductelor de distributie si a rezervoarelor de stocare, precum
si intretinerea in timp a acestora;
- utilizarea sistemelor de masurare si reglare automata.
In cazul intreprinderilor industriale, apar caracteristici suplimentare ale consumului de
caldura pentru prepararea apei calde, care impun masuri suplimentare pentru reducerea acestuia:
- decalarea in timp a consumului de apa calda sanitara fata de consumul
tehnologic de apa calda sau fierbinte;
- desfasurarea in timp a consumurilor in cursul zilei de lucru, pe baza acesteia
obtinandu-se reducerea valorii maxime si a duratei consumului;
- recuperarea resurselor energetice secundare si utilizarea resurselor regenerabile.
Printre cele mai utilizate masuri de reducere a consumurilor de energie electrica este
inlocuirea corpurilor de iluminat incandescente cu lampi fluorescente de putere mai mica, sau cu
alte lampi cu eficienta ridicata.
 Se mai poate apela la reducerea nivelului de iluminare, care poate aparea ca urmare a
schimbului destinatiei initiale a cladirii sau greseala de proiectare.
Mai sunt masuri de tip administrativ care au costuri minime:
- intretinerea starii de curatenie a suprafetelor vitrate;
- varuirea peretilor incintelor;
- curatarea corpurilor de iluminat;
- folosirea de perdele la incintele cu suprafete vitrate mari.