Cladirea P+2E

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
PROIECT DE DIPLOMA
Coordonator stiintific
Prof. univ. dr. ing. STAN DANIEL
Absolvent
BICA ANDREI - GABRIEL
BUCURESTI
2009
CUPRINS:
A.PIESE SCRISE:
Memoriu tehnic
- date generale
- prezentare constructiei
- date despre executie
1. Borderou de calcul
- incarcari de calcul
- ipoteze de calcul
2. Predimensionarea elementelor structurale
- predimensionarea placilor
- predimensionarea grinzilor
- predimensionarea stalpilor
3. Calcul si armare placa
- incarcari
- tipuri de placi – calcul si armare
4. Calcul si armare scara
- calcul rampa
- calcul podest intermediar
5. Calcul si armare grinzi
- calcul armatura longitudinala
- calcul armatura transversala
6. Calcul si armare stalpi
- calcul armare longitudinala
- calcul armare transversala
7. Calcul sarpanta
- calcul capriori
- calcul pana centrala
- calcul pop central
8. Calcul si armare fundatii
BUCURESTI
2009
A.PIESE DENSENATE:
1. Planuri de arhitectura scara 1:50
2. Plan parter scara 1:50
3. Planuri tipuri de nivel curent scara 1:50
4. Sectiune transversala scara 1:50
5. Sectiune longitudinala scara 1:50
6. Plan cofraj si armare fundatie scara 1:50
7. Plan cofraj nivel curent scara 1:50
8. Plan armare placa etaj curent scara 1:50
9. Plan cofraj si armare scara scara 1:50
10. Plan armare grinzi longitudinale scara 1:50
11. Plan armare stalp scara 1:50
12. Plan sarpanta scara 1:50
MEMORIU TEHNIC
 DATE GENERALE
S-a proiectat cladirea P+2E cu urmatoarele caracteristici:
Amplasamentul cladirii: Localitatea BUCURESTI
Actiune seismica: ag=0.24g, Tc=1.6 sec
 Prezentarea constructiei
Cladirea care constituie obiectul proiectului este amplasata in localitatea
Bucuresti, avand regimul de inaltime P+2E. Parterul si etajul 1 au functiunea de
birouri si cel de-al doilea de apartament de locuit.
Soluţia funcţionala a fost stabilită pe baza temei de proiectare redactată
împreună cu beneficiarul, conform cerinţelor actuale în ceea ce priveşte
durabilitatea, stabilitatea, confortul şi funcţionalitatea.
Constructia se va amplasa in zona cu acceleratia terenului ptr proiectare
ag=0.24g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani
BUCURESTI
2009
conform figurii 3.1 din Cod de Proiectare Seismica partea i indicativ P100-1 /2006;
iar Tc=1.6 sec. (perioada de control), conform figurii 3.2 din Cod de Proiectare
Seismica partea i indicativ P100-1 /2006.
Clasa de importanta si expunere la cutremur a constructiei este III, avand
coeficientul γI=1.00(factor deimportanta). Categoria de importanta este C
conform HG 766/97.
Terenul de fundare este o argila nisipoasa pe care Pconv poate fi apreciata ≈
250 KPa. Fundarea a fost facuta depasind adancimea necesara de inghet
(hmin=0.90m), cota de fundare fiind la cca 1.25 m.
Pentru ansamblul structural s-a ales un sistem compus de tip cadre din beton
armat. Aceste elemente sunt dispuse pe doua directii ortogonale.
 INFRASTRUCTURA
- fundatii continue din beton armat C12/15 cu dimensiunile 0.7x0.65
m, sprijinite pe o baza de fundatie de latime 1,60 m
 SUPRASTRUCTURA
- este alcatuita din, stalpi si grinzi din beton armat C25/30, ce
alcatuiesc cadre dispuse pe directiile principale ale constructiei
- planseele sunt de beton armat cu grosimea de 13cm si au rolul de
saibe rigide in plan orizontal
- peretii exteriori – perimetrali si cei interiori de compartimentare sunt
din GVP
- circulatia pe verticala este asigurata de o scara de beton armat, cu
podest intermediar
BUCURESTI
2009
 DATE DESPRE EXECUTIE

Lucrări din beton armat
Înainte de turnarea betonului în blocurile de fundaţie, se vor lăsa mustăţi
pentru ancorajul pereţilor, respectiv al cuzineţilor şi stâlpilor.
Lucrări de zidărie
Toate materialele ce se referă la executarea zidăriei se vor pune în operă
numai după ce controlul tehnic al lucrării a fost verificat.
La recepţia lucrărilor de zidărie se va verifica:
- ancorarea zidăriei de stălpi;
- dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidurilor;
- teserea caramizilor în zid la intersecţii şi colţuri;
- umplerea cu mortar a rosturilor.
Cerinte de baza privind compozitia betonului
Prin proiect alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului
proiectat se va face de catre producator, pe baza unor amestecuri preliminare
stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.
La prepararea betonului se vor respecta cerintele privind:
- consistenta (lucrabilitatea) betonului;
- granulozitatea agregatelor;
- alegerea tipului de ciment, dozajului de ciment si raportului A/C;
- alegerea aditivilor si adaosurilor.
Compozitia betonului trebuie sa fie alcatuita astfel încât, în conditiile unui
dozaj minim de ciment si ale unor caracteristici în stare proaspata ale betonului,
impuse de tehnologia de executie, sa se asigure realizarea cerintelor de rezistenta si
durabilitate prevazute prin proiect.
BUCURESTI
2009
BREVIAR DE CALCUL
Evaluarea incarcarilor
1. Evaluarea incarcarilor la nivelul planseului curent:

– incarcari permanente:
– greutate proprie planşeu:
0.13*25 = 3.25 kN/m2
– tencuieli interioare:
0.015*19 = 0.29 kN/m2
– pardoseală caldă:
- strat de egalizare din mortar de 4.0 cm:
0.04*21 = 0.084 kN/m2
- parchet laminat 1.0 cm:
0.01*0.80 = 0.008 kN/m2
– pardoseală rece:
0.04*21 = 0.084 kN/m2
- gresie ceramica 1.0 cm:
0.01*22 = 0.22 kN/m2
– pereti interiori: 2 kN/m2
– incarcari variabile:
– incarcarea utila: 3 kN/m2
2. Evaluarea incarcarilor la nivelul acoperisului:

– incarcari permanente
– greutate proprie invelitoare
gp = 0.30 kN/m2 – Tabla tip LINDAB, inclusiv astereala si capriorii
– incarcarea utila:
P = 1.00 kN/m2
– incarcarea din zapada:
sk= µi*Ce*Ct*so,k unde:
µi – coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis
– acoperis cu 2 pante: α1= α2= α =30o; p= 60%
BUCURESTI
2009
µ1(30o) = 0.8
30
µ2(30o) = 0.8+0.8* 30 = 1.6
Ce – coeficient de expunere al amplasamentului constructiei

Ce = 1.00 – expunere partiala – topografia terenului si prezenta altor
constructii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativa a zapezii de catre
vant
Ct – coeficient termic
Ct = 1.00 – pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale
so,k – valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [KN/m2], in
amplasament
so,k = 2,0 kN/m2 pentru Bucuresti
BUCURESTI
2009
Cazul 1:
BUCURESTI
2009
sk1= µ1(30o)*Ce*Ct*so,k = 0.8*1*1*2 = 1.6 kN/m2
Cazul 2:
sk12= 0.5*µ1(30o)*Ce*Ct*so,k = 0.5*0.8*1*1*2 = 0.8 kN/m2

sk22= µ2(30o)*Ce*Ct*so,k = 1.6*1*1*2 = 3.2 kN/m2
Cazul 2:
sk13= µ2(30o)*Ce*Ct*so,k = 1.6*1*1*2 = 3.2 kN/m2

sk13= 0.5*µ1(30o)*Ce*Ct*so,k = 0.5*0.8*1*1*2 = 0.8 kN/m2
BUCURESTI
2009
– incarcarea din vant:

- presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului
w(z) = qref*ce(z)*cp unde:
qref – presiuneade referinta a vantului
ce(z) – factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului
cp – coeficientul aerodinamic de presiune
qref = 0.5 kN/m2 – pentru Bucuresti

ce(z) = cg(z)*cr(z) unde:
cg(z) – factorul de rafala
cr(z) – factorul de rugozitate – defineste variatia presiunii medii a vantului
cu inaltimea deasupra terenului pentru diferite categorii de teren
cg(z) = 1+g[2*I(z)]
g = factor de varf
Valoarea medie a factorului de varf este 3.20, dar in utilizarea practica se
recomanda valoarea g = 3.50
BUCURESTI
2009

I ( z) 
2.5 * ln
z – intensitatea turbulentei la inaltimea z
z0
 = 2.12 - zone urbane dens construite
BUCURESTI
2009
z0= 1.0 - zone urbane dens construite

z = 11.90 m
 2.12
I ( z)    0.24
z 11 .90
2.5 * ln 2.5 * ln
z0 1
cg(z) = 1+g*[2*I(z)] = 1+3.5*2*0.24 = 2.68

BUCURESTI
2009
q( z ) z 11.85 2
cr(z) =  k 2r ( z0 ) * (ln ) 2  0.242 * ln( )  0.35
qref z0 1
kr(z)= 0.24 - zone urbane dens construite
ce(z) = cg(z)*cr(z) = 2.68*0.35 = 0.94
a) in general
b) directia vantului ϴ = 0o
BUCURESTI
2009
cp = + 0.4 - pentru zona H si α =30o
c) directia vantului ϴ = 90o
cp = - 1.4 - pentru zona G si α =30o
w(z) = qref*ce(z)*cp = 0.5*0.94*0.4 = 0.19 kN/m2
3. Evaluarea incarcarilori seismice:

Forta taietoare de baza:
Fb = γI*Sd(T1)*m*λ
γI – coeficient de importanta al cladirii
γI = 1
BUCURESTI
2009
 (T )
Sd (T1 )  a g , T ≥ TB
q
q – factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului
elastic in raspuns inelastic), cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea
acesteia de disipare a energiei: structuri regulate in plan si in elevatia si clasa H de
ductilitate
ag = 0.24*g, pentru Bucuresti
BUCURESTI
2009
β(T) – spectrul normalizat de raspuns elastic pentru componentele orizontale

ale acceleratiei terenului
 (T ) 2.75
Sd (T1 )  a g *  0.24 * g *  0.098 * g
q 6.75
β(T) = β0 = 2.75
BUCURESTI
2009
u
q  5*  5 *1.35  6.75
1
u
1
- introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza
suprarezistenta structurii, in special a redundantei constructiei
u
1 = 1.35, pentru cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri
Sd(T1) – ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare
perioadei fundamentale T1
T1 – perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul ce contine
directia orizontala considerata
G
m
g
m – masa totala a cladirii calculate ca suma maselor de nivel
G – greutatea totala a cladirii
g – acceleratia gravitationala
g = 9.8 m2/s
λ – factor de corectie, care tine seama de contributia modului propriu
fundamental prin masa modala efectiva asociata acestuia;
λ = 0.85, daca T1 ≤ TC si cladirea are mai mult de doua niveluri
G
Fb = γI*Sd(T1)*m*λ = 1*0.098*g* g *0.85 = 0.083*G
Predimensionari
Predimensionare placa:
BUCURESTI
2009
P(cm) 2 * (425  367.5)

h pl   (1  2) cm   (1  2) cm 
180 180
= 8.80 + (1÷2) cm = (9.80÷10.80) cm
min( L0 , t 0 ) min(425, 367.5) 367.5
h pl     9.19 cm
40 40 40
hpl ≥ 13cm - din considerente de izolare fonica
Se alege hpl = 13 cm
Predimensionare grinzi:
- pe criterii de rigiditate:
- grinda longitudinala
1 1 1 1
h gl  (  ) * L  (  ) * 450  (37.5  56.25) cm
8 12 8 12
Se alege hgl = 45 cm
1 1 1 1
b gl  (  ) * h gl  (  ) * 45  (15  22.5) cm
2 3 2 3
bgl ≥ 25 cm
Se alege bgl = 25 cm
grinda longitudinala 25*45
- grinda transversala
1 1 1 1
h gt  (  ) * t  (  ) * 390  (32.5  48.75) cm
8 12 8 12
Se alege hgt = 40 cm
1 1 1 1
b gt  (  ) * h gt  (  ) * 40  (13.33  20) cm
2 3 2 3
bgt ≥ 25 cm
Se alege bgt = 25 cm
grinda transversala 25*40
Predimensionare stalpi:
Stalp de colt:
1 1
A af  * 3.90 * * 3.85  3.75 m 2
2 2
Incarcari etajul 2:
- greutate proprie placa : 0.13*3.75*25 = 12.19 kN
- tencuiala placa: 0.015*3.75*19 = 1.07 kN
BUCURESTI
2009
- greutate proprie grinda longitudinala:

1
* 3.85 * (0.45 - 0.13) * 0.25 * 25  3.85 kN
2
- greutate proprie grinda transversala:
1
* 3.90 * (0.40 - 0.13) * 0.25 * 25  3.30 kN
2
- greutate proprie invelitoare: 0.3*7.51 = 2.25 kN
- utila invelitoare: 0.4*1*3.75= 1.50 kN
- zapada: 0.4*3.2*3.75= 4.80 kN
Ncetaj2 = 28.96 kN
Incarcari etaj curent:

1
* 3.85 * (0.45 - 0.13) * 0.25 * 25  3.85 kN
2
1
* 3.90 * (0.40 - 0.13) * 0.25 * 25  3.30 kN
2
- greutate proprie pereti de inchidere gvp (30 cm grosime):
1
0.8 * 0.30 * * [3.85 * (2.80 - 0.45)  3.90 * (2.80 - 0.40)] *17  37.55 kN
2
- tencuiala pereti de inchidere:
1
2 * 0.015* 0.8 * * [3.85 * (2.80 - 0.45)  3.90 * (2.80 - 0.40)]*19  4.20 kN
2
- greutate proprie pereti despartitori (inclusiv tencuiala ):
2.5*3.75 = 9.38 kN
- pardoseală caldă / rece: 1*3.75= 3.75kN
- utila: 0.4*3*3.75= 4.50 kN
Ncetaj= 79.79 kN
Se alege bSCO = hSCO = 0.40 m
Forta axiala la baza stalpului:
NSCO= Ncetaj2 +2* Ncetaj + bSCO*hSCO*3*Hs *25 =
= 28.96+2*79.79+0.40*0.40*3*2.80*25 = 222.14 kN
Pentru a tine seama de efectul indirect produs de actiunea seismica,
valoarea fortei axiale adimensionalizata se alege νd = 0.4
N SC
d   0.4
b SCO * h SCO * f cd
fcd = 15 N/mm2 – beton C25/30
BUCURESTI
2009
N SCO
222.14
b SCO  h SCO    0.20 m
 d * f cd 0.4 *15 *10 3
Stalp de colt 0.40*0.40 m
Stalp marginal 1:
1
A af  * 3.90 * 4.50  8.78 m 2
2
Incarcari etajul 2:
- greutate proprie placa : 0.13*25*8.78 = 28.54 kN
- tencuiala placa: 0.015*19*8.78 = 2.50 kN
4.50 * (0.45 - 0.13) * 0.25 * 25  9.0 kN
1
* 3.90 * (0.40 - 0.13) * 0.25 * 25  3.30 kN
2
- utila invelitoare: 0.4*1*8.78 = 3.51 kN
- zapada: 0.4*3.2*8.78 = 11.24 kN
Ncetaj2 = 60.72 kN

4.50 * (0.45 - 0.13) * 0.25 * 25  9.0 kN
1
* 3.90 * (0.40 - 0.13) * 0.25 * 25  3.30 kN
2
- greutate proprie pereti de inchidere gvp (25/30 cm grosime):
1
0.8 * [4.50 * (2.80 - 0.45) * 0.30  * 3.90 * (2.80 - 0.40) * 0.25] *17  59.06 kN -
2
tencuiala pereti de inchidere:
1
2 * 0.015* 0.8 * [4.50 * (2.80 - 0.45)  * 3.90 * (2.80 - 0.40)]*19  6.99 kN
2
2.5*8.78 = 21.95 kN
- pardoseală caldă / rece: 1*8.78 = 8.78 kN
- utila: 0.4*3*8.78 = 10.53 kN
BUCURESTI
2009
Ncetaj= 150.65 kN
Se alege bSM1 = h SM1 = 0.40 m

N SM1= Ncetaj2 +2* Ncetaj + bsc*hsc*3*Hs *25 =
= 60.72+2*150.65+0.40*0.40*3*2.80*25 = 395.62 kN
N
SC
d   0.4
b * h sc * f cd
N SM1 395.62
b SM1  h SM1    0.26 m
 d * f cd 0.4 *15 *10 3
Stalp marginal 1 0.40*0.40 m
Stalp marginal 2:
1 1
A af  * 3.85 * * (1.80  3.90)  5.49 m 2
2 2
Incarcari etajul 2:
1
* 3.85 * (0.45 - 0.13) * 0.25 * 25  3.85 kN
2
1
* (1.80  3.90) * (0.40 - 0.13) * 0.25 * 25  4.81 kN
2
- greutate proprie invelitoare: 0.3*5.49= 1.65 kN
- utila invelitoare: 0.4*1*5.49= 2.17 kN
- zapada: 0.4*3.2*5.49= 7.03 kN
Ncetaj2 = 38.91 kN

1
* 3.85 * (0.45 - 0.13) * 0.25 * 25  3.85 kN
2
BUCURESTI
2009
1
* (1.80  3.90) * (0.40 - 0.13) * 0.25 * 25  4.81 kN
2
- greutate proprie pereti de inchidere gvp (25/30 cm grosime):
1 1
0.8 * [ * (1.80  3.90) * (2.80 - 0.45) * 0.30  * 3.85 * (2.80 - 0.40) * 0.25]*17  43.03 kN
2 2
- tencuiala pereti de inchidere:
1 1
2 * 0.015 * 0.8 * [ * (1.80  3.90) * (2.80 - 0.45)  * 3.85 * (2.80 - 0.40)] *19  5.16 kN
2 2
2.5*5.49= 13.73 kN
- pardoseală caldă / rece: 1*5.49= 5.49 kN
- utila: 0.4*3*5.49= 6.59 kN
Ncetaj= 102.06 kN
Se alege b SM2 = h SM2 = 0.40 m

N SM2 = Ncetaj2 +2* Ncetaj + bsc*hsc*3*Hs *25 =
= 38.91+2*102.06+0.40*0.40*3*2.80*25 = 276.63 kN
N
SM 2
d   0 .4
b SM2 * h SM2 * f cd
N SM 2
276.63
b SM2  h SM2    0.22 m
 d * f cd 0.4 *15 *10 3
Stalp marginal 2 0.40*0.40 m
Stalp central:
1
A af  4.50 * * (1.80  3.90)  12.83 m 2
2
Incarcari etajul 2:
4.50 * (0.45 - 0.13) * 0.25 * 25  9.0 kN
1
* (1.80  3.90) * (0.40 - 0.13) * 0.25 * 25  4.81 kN
2
BUCURESTI
2009
- utila invelitoare: 0.4*1*12.83 = 5.13 kN

- zapada: 0.4*3.2*12.83 = 16.42 kN
Ncetaj2 = 84.57 kN

4.50 * (0.45 - 0.13) * 0.25 * 25  9.0 kN
1
* (1.80  3.90) * (0.40 - 0.13) * 0.25 * 25  4.81 kN
2
- greutate proprie pereti de inchidere gvp (25 cm grosime):
1
0.8 * 0.25 * [4.50 * (2.80 - 0.45)  * (1.80  3.90) * (2.80 - 0.40)] *17  59.21 kN -
2
tencuiala pereti de inchidere:
1
2 * 0.015 * 0.8 * [4.50 * (2.80 - 0.45)  * (1.80  3.90) * (2.80 - 0.40)] *19  7.94 kN -
2
greutate proprie pereti despartitori (inclusiv tencuiala ):
2.5*12.83= 32.08 kN
- pardoseală caldă / rece: 1*12.83 = 12.83 kN
- utila: 0.4*3*12.83 = 15.40 kN
Ncetaj= 186.63 kN
Se alege bsc = hsc = 0.40 m

NSC= Ncetaj2 +2* Ncetaj + bsc*hsc*3*Hs *25 =
= 84.57+2*186.63+0.40*0.40*3*2.80*25 = 491.43 kN
N
SC
d   0.5
b sc * h sc * f cd
N SC 491.43
b sc  h sc    0.26 m
 d * f cd 0.5 *15 *10 3
Stalp central 0.40*0.40 m
BUCURESTI
2009
Incarcari pentru ETABS:
Valoare normata qGS qGF

Incarcare ψ n
[kN/m2] [kN/m2] [kN/m2]
Greutate proprie placa 3.25 1 3.25 1.35 4.39
Tencuiala placa 0.29 1 0.29 1.35 0.39
Pardoseala calda/rece 1 1 1.00 1.35 1.35
Pereti despartitori 2.5 1 2.50 1.35 3.38
Utila 3 0.4 1.20 1.5 4.50
Valoare normata
qGS qGF
Incarcare ψ n
[kN/m] [kN/m] [kN/m]
Greutate proprie invelitoare 0.3 1 0.30 1.35 0.41
Utila invelitoare 1 0.4 0.40 1.5 1.50
Zapada 3.2 0.4 1.28 1.5 4.80
Pereti de inchidere pe contur 30

9.8 1 9.80 1.35 13.23
cm
BUCURESTI
2009
Pereti despartitori de 25 cm 8.16 1 8.16 1.35 11.02
Verificarea la starea limita de serviciu - SLS
Starea limita de serviciu, SLS, are în vedere dezvoltarea degradarilor pâna la

un nivel, dincolo de care cerintele specifice de exploatare nu mai sunt îndeplinite.
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii
principale a cladirii in urma unor cutremure, ce pot aparea de mai multe ori in viata
constructiei, prin limitarea degradarii elementelor nestructurale si a componentelor
instalatiilor constructiei. Prin satisfacerea acestei conditii se limiteaza implicit si
costurile reparatiilor necesare pentru aducerea constructiei in situatia
premergatoare seismului.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drSLS = ν *q*dre  draSLS
drSLS - deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS

ν - factor de reducere care tine seama de perioada de revenire a actiunii
seismice
ν = 0.4 pentru cladirile încadrate in clasele I si II de importanta
ν = 0.5 pentru cladirile încadrate in clasele III si IV de importanta
q - factorul de comportare specific tipului de structura
u
q  5*  5 *1.35  6.75
1
u
1
- introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza
suprarezistenta structurii, in special a redundantei constructiei
u
1 = 1.35, pentru cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri
dre - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic
sub încarcari seismice de proiectare; se ia în considerare numai
componenta deformatiei care produce degradarea peretilor înramati, extragând
partea datorata deformatiei axiale a elementelor verticale in cazul in care aceasta
are o contributie semnificativ la valoare deformatiei totale
draSLS - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel
BUCURESTI
2009
Pe directia X
Nivel Hn ν q dre drSLS = ν*q*dre ≤ daSLS =0.005*Hn

Etaj 2 2.80 0.5 6.75 0.000459 0.001549 0.014
Etaj 1 2.80 0.5 6.75 0.000719 0.002427 0.014
Parter 2.80 0.5 6.75 0.000715 0.002413 0.014
Pe directia Y
Nivel Hn ν q dre drSLS = ν*q*dre ≤ daSLS =0.005*Hn

Etaj 2 2.80 0.5 6.75 0.000336 0.001134 0.014
Etaj 1 2.80 0.5 6.75 0.000602 0.002032 0.014
Parter 2.80 0.5 6.75 0.000549 0.001853 0.014
Verificarea la starea limita ultima - SLU
Stari limita ultima, SLU, este asociatq cu ruperea elementelor structurale si

alte forme de cedare structurala care pot pune în pericol siguranta vietii oamenilor.
Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieti
omenesti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate aparea in viata unei
constructii, prin prevenirea prabusirii totale a elementelor nestructurale. Se
urmareste deopotriva realizarea unei marje de siguranta suficiente fata de stadiul
cedarii elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drULS = c*q*dre  draULS
drSLU - deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLU

c - coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T < Tc
(Tc este perioada de control a spectrului de raspuns) deplasarile seismice calculate
in domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzatoare raspunsului seismic
elastic:
T
1  c  3  2. 5 * 2
Tc
draSLU - valoare admisibila a deplasarii relative de nivel
Pe directia X
BUCURESTI
2009
c = 3 -2.5* drSLU = daSLU =

Nivel Hn TC T1 q dre
T1/TC c*q*dre ≤ 0.025*Hn
Etaj 2 2.80 1.6 0.3085 2.518 6.75 0.000459 0.007801 0.070
Etaj 1 2.80 1.6 0.3085 2.518 6.75 0.000719 0.012220 0.070
Parter 2.80 1.6 0.3085 2.518 6.75 0.000715 0.012152 0.070
Pe directia Y
c = 3 - 2.5* drSLU = daSLU =

Nivel Hn TC T1 q dre
T1/TC c*q*dre ≤ 0.025*Hn
Etaj 2 2.80 1.6 0.3085 2.518 6.75 0.000336 0.005711 0.070
Etaj 1 2.80 1.6 0.3085 2.518 6.75 0.000602 0.010232 0.070
Parter 2.80 1.6 0.3085 2.518 6.75 0.000549 0.009331 0.070
Calculul placii nivel curent
BUCURESTI
2009
BUCURESTI
2009
lmax – latura mare a placii

lmin – latura mica a placii
1 ' '' ' ''

 q calcul placa * (3  l max  l min )  l min
2
 2 * (M 1  M 2 )  M 1  M 1  M 2  M 2
12
M1,M - momente capabile in camp, pe cele 2 directii, determinate pe toata
2
latimea sectiunii placii pe directia respectiva

M 1 , M 1 , M 2 , M 2 - momente capabile pe reazeme, determinate pe toata
' '' ' ''
lungimea acestora
Valoare normata qGF

Incarcare ψ
[kN/m2] [kN/m2]
Greutate proprie
3.25 1.35 4.39
placa
Tencuiala placa 0.29 1.35 0.39
Pardoseala
1 1.35 1.35
calda/rece
Pereti despartitori 2.5 1.35 3.38
Utila 3 1.5 4.50
qcGF = 14.00
BUCURESTI
2009
Calculul armaturii :
 pe directia scurta :
 8
h 01  h pl  c   130  15   111 mm
2 2
z1  0.85 *h 01  0.85 * 111  94.35 mm
 pe directia lunga :
 8
h 02  h pl  c     130  15  8   103 mm
2 2
z 2  0.85 *h 02  0.85 * 103  87.55 mm
- minim constructiv 5 Ø8/m

- fyd = 300 N/mm2 – otel PC52
Placa 1
ly 360 M M
   0.99  1  0.88  M 2  1
lx 365 M2 0.88
M1 '' M1
''
 0.80  M 1 
M 1
0.80
M2 ' M2 ' M
'
 0.68  M 2  M2  1
M 2
0.68 0.60
BUCURESTI
2009
1 '' '
 q calcul
placa * (3  l max  l min )  l min  2 * ( M 1  M 2 )  M 1  M 2
2
12
1 M1 M1 M1
 14.00 * (3  3.65  3.60)  3.60 2  2 * ( M 1  ) 
12 0.88 0.80 0.60
111 .13 kNm  6.68 * M 1
M 1  16.64 kNm
''M1 16.64
M1    20.80 kNm
0.80 0.80
M1 16.64
M2    18.91 kNm
0.88 0.88
' M1 16.64
M2    27.73 kNm
0.60 0.60
M1 16.64
M1    5.78 kNm/ml
3.60 3.60
''
M1 20.80
M  ''
1   4.62 kNm/ml
3.60 3.60
M2 18.91
M2    5.18 kNm/ml
3.65 3.65
'
M2 27.73
M 2'    7.60 kNm/ml
3.65 3.65
M1 4.62 * 10 6
Aanec
1    163.2 mm 2  Aaef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
'' nec
M 1'' 5.78 *10 6
A a1    204.2 mm 2  Aa''ef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
nec M2 5.18 * 10 6
Aa 2    197.2 mm 2  Aaef2  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z 2  f yd 87.55 * 300
nec M 2' 7.60 * 10 6
Aa' 2    289.4 mm 2  Aa'ef2  392.5 mm 2 (510 / m)
z 2  f yd 87.55 * 300
Placa 2
BUCURESTI
2009
ly 425 M
   1.16  1  1.22  M 1  1.22 * M 2
lx 365 M2
M1 '' M 1 1.22 * M 2
''
 0.80  M 1    1.53 * M 2
M 1
0.80 0.80
M2 ' M2
'
 0.50  M 2   2*M2
M 2
0.50
M2 '' M2 ''
''
 0.68  M 2   M 2  1.47 * M 2
M 2
0.68
1 '' ' ''
 q calcul
placa * (3  l max  l min )  l min  2 * ( M 1  M 2 )  M 1  M 2  M 2
2
12
1
 14.00 * (3  4.25  3.65)  3.65 2  2 * (1.22 * M 2  M 2 )  1.53 * M 2  2 * M 2  1.47 * M 2
12
141.44 kNm  9.44 * M 2
BUCURESTI
2009
M 2  14.98 kNm
M 1  1.22 * M 2  1.22 * 14.98  18.28 kNm
''
M 1  1.53 * M 2  1.53 * 14.98  22.92 kNm
'
M 2  2 * M 2  2 * 14.98  29.96 kNm
''
M 2  1.47 * M 2  1.47 * 14.98  22.02 kNm
M1 18.28
M1    4.30 kNm/ml
4.25 4.25
''
M1 22.92
M 1''    5.39 kNm/ml
4.25 4.25
M2 14.98
M2    4.10 kNm/ml
3.65 3.65
'
M2 29.96
M  '
2   8.20 kNm/ml
3.65 3.65
''
M2 22.02
M  ''
2   6.03 kNm/ml
3.65 3.65
M1 4.30 * 10 6
1 
Aanec   151.9 mm 2  Aaef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
nec M 1'' 5.39 * 10 6
Aa''1    190.4 mm 2  Aa''ef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
M2 4.10 * 10 6
 156.1 mm 2  Aaef2  251.5 mm 2 (5 8 / m)
nec
Aa 2  
z 2  f yd 87.55 * 300
nec M 2' 8.20 * 10 6
Aa' 2    312.2 mm 2  Aa'ef2  392.5 mm 2 (510 / m)
z 2  f yd 87.55 * 300
nec M 2'' 6.03 * 10 6
Aa'' 2    229.6 mm 2  Aa''ef2  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z 2  f yd 87.55 * 300
Placa 3
BUCURESTI
2009
ly 425 M
   1.16  1  1.22  M 1  1.22 * M 2
lx 365 M2
M1 '' M 1 1.22 * M 2
''
 0.80  M 1    1.53 * M 2
M 1
0.80 0.80
M2 '' M2
''
 0.50  M 2   2*M2
M 2
0.50
1 '' ''
 q calcul
2
12
1
 14.00 * (3  4.25  3.65)  3.65 2  2 * (1.22 * M 2  M 2 )  1.53 * M 2  2 * M 2
12
141.44 kNm  7.97 * M 2
M 2  17.75 kNm
M 1  1.22 * M 2  1.22 * 17.75  21.66 kNm
''
M 1  1.53 * M 2  1.53 * 17.75  27.16 kNm
''
M 2  2 * M 2  2 *17.75  35.50 kNm
BUCURESTI
2009
M1 21.66
M1    5.10 kNm/ml
4.25 4.25
''
M1 27.16
M  ''
1   6.39 kNm/ml
4.25 4.25
M 2 17.75
M2    4.86 kNm/ml
3.65 3.65
''
M2 35.50
M  ''
2   9.73 kNm/ml
3.65 3.65
M1 5.10 *10 6
1 
Aanec   180.2 mm 2  Aaef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
'' nec
M 1'' 6.39 *10 6
A a1    225.8 mm 2  Aa''ef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
M2 4.86 *10 6
 185.1 mm 2  Aaef2  251.5 mm 2 (5 8 / m)
nec
Aa 2  
z 2  f yd 87.55 * 300
nec M 2'' 9.73 *10 6
Aa'' 2    370.5 mm 2  Aa''ef2  392.5 mm 2 (510 / m)
z 2  f yd 87.55 * 300
Placa 4
ly 200 M M1
   0.55  1  0.16  M 2 
lx 365 M2 0.16
M1 ' M1
'
 0.80  M 1 
M 1
0.80
M2 '' M2 M
''
 0.80  M 2   1
M 2
0.80 0.13
BUCURESTI
2009
1 ' ''
 q calcul
2
12
1 M1 M1 M1
 14.00 * (3  3.65  2.00)  2.00 2  2 * ( M 1  ) 
12 0.16 0.80 0.13
41.17 kNm  22 * M 1
M 1  1.87 kNm
'M1 1.87
M1    2.34 kNm
0.80 0.80
M1 1.87
M2    11 .69 kNm
0.16 0.16
'' M1 1.87
M2    14.39 kNm
0.13 0.13
M1 1.87
M1    0.94 kNm/ml
2.00 2.00
'
M1 2.34
M 1'    1.17 kNm/ml
2.00 2.00
M2 11 .69
M2    3.20 kNm/ml
3.65 3.65
''
M2 14.39
M  ''
2   3.94 kNm/ml
3.65 3.65
M1 0.94 *106
Aanec
1    17.3 mm 2  Aaef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
nec M 1' 1.17 *10 6
Aa' 1    41.3 mm 2  Aa'ef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
M2 3.20 * 10 6
 121.8 mm 2  Aaef2  251.5 mm 2 (5 8 / m)
nec
Aa 2  
z 2  f yd 87.55 * 300
nec M 2'' 3.94 * 10 6
Aa'' 2    150 mm 2  Aa''ef2  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z 2  f yd 87.55 * 300
Placa 5
BUCURESTI
2009
ly 360
   2.32  2  placa armata pe o sin gura directie
lx 155
q calcul 2
placa * l x 14 *1.552
Mr  Mc    2.10 kNm
16 16
Mr 2.10 *106
Aa    74.2 mm 2  Aaef  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
Placa 6
BUCURESTI
2009
ly 360
   2.32  2  placa armata pe o sin gura directie
lx 155
q calcul 2
placa * l x 14 *1.552
Mr  Mc    2.10 kNm
16 16
Mr 2.10 *10 6
Aa    74.2 mm 2  Aaef  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
Placa 7
BUCURESTI
2009
ly 200 M
   1.29  1  1.36  M 1  1.36 * M 2
lx 155 M2
M1 '' M 1 1.22 * M 2
''
 0.80  M 1    1.53 * M 2
M 1
0.80 0.80
M2 '' M2
''
 0.80  M 2   1.25 * M 2
M 2
0.80
1 '' ''
 q calcul
placa * (3  lmax  lmin )  lmin  2 * ( M 1  M 2 )  M 1  M 2
2
12
1
 14.00 * (3  2.00  1.55)  1.55 2  2 * (1.36 * M 2  M 2 )  1.53 * M 2  1.25 * M 2
12
12.47 kNm  7.50 * M 2
M 2  1.66 kNm
M 1  1.36 * M 2  1.36 *1.66  2.26 kNm
''
M 1  1.53 * M 2  1.53 *1.66  2.54 kNm
''
M 2  1.25 * M 2  1.25 * 1.66  2.08 kNm
BUCURESTI
2009
M1 2.26
M1    1.13 kNm/ml
2.00 2.00
''
M1 2.54
M 1''    1.27 kNm/ml
2.00 2.00
M 2 1.66
M2    1.07 kNm/ml
1.55 1.55
''
M2 2.08
M 2''    1.34 kNm/ml
1.55 1.55
M1 1.13 * 10 6
1 
Aanec   39.92 mm 2  Aaef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
'' nec
M 1'' 1.27 * 10 6
A a1    44.86 mm 2  Aa''ef1  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z1  f yd 94.35 * 300
nec M2 1.07 * 10 6
Aa 2    40.74 mm 2  Aaef2  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z 2  f yd 87.55 * 300
nec M 2'' 1.34 * 10 6
Aa'' 2    51.02 mm 2  Aa''ef2  251.5 mm 2 (5 8 / m)
z 2  f yd 87.55 * 300
CALCULUL SCARII
1. Calculul rampei
Evaluarea incarcarilor:
– greutate proprie rampa:
0.11*25 = 2.75 kN/m2
– tencuiala rampa:
BUCURESTI
2009
0.015*1.9 = 0.29 kN/m2

– greutate proprie trepte (hech = 7.40 cm):
0.074*24 = 1.77 kN/m2
– greutate finisaj trepte (hech = 4.5 cm):
0.045*23 = 1.04 kN/m2
∑= 5.85 kN/m2
g = 1.35*5.85 = 7.90 kN/m2
– incarcarea utila: 3.0 kN/m2
p = 1.5*3.0 = 4.50 kN/m2
Calculul grosimii echivalente de trepte :
17.5
28 * 2
= 28 2  17.5 2 * hech
245 = 33 * hech → hech = 7.40 cm
Calculul grosimii echivalente de finisaj
BUCURESTI
2009
2*17.5 + 4*28 = 28 2  17.52 * hech

245 = 33 * hech → hech = 4.50 cm
Incarcari pentru latimea de 1 m a rampei:

g′ = 7.90 kN/m2*1.00 m = 7.90 kN/m
p′ = 4.50 kN/m2*1.00 m = 4.50 kN/m
q – componenta normală pe axa rampei cu lungimea de lr = 2.65 m
q = g′*cos 32o + p′ ·cos2 32o = 7.90*0.848 + 4.50*0.8482
= 9.94 kN/m
Scara se realizează din beton C25/30 şi se armează cu PC 52
 8
h0 = 110 – (15 + ) = 110 – (15 + 2 ) = 91 mm
2
' 2
q * lr 9.94 * 2.65 2
M   6.98 kNm
10 10
M 6.98 *10 6
Aanec    300.80 mm 2
0.85 * h0 * f yd 0.85 * 91* 300
Aaef = 377.3 mm2 ( 7.5 Ø8/m → Ø8/125mm )
2.Calculul podestului intermediar

Evaluarea incarcarilor:
– greutate proprie podest:
0.13*25 = 3.25 kN/m2
– tencuiala podest:
0.015*1.9 = 0.29 kN/m2
– pardoseală rece:
0.04*21 = 0.084 kN/m2
- gresie ceramica 1.0 cm:
BUCURESTI
2009
0.01*22 = 0.22 kN/m2

∑= 3.84 kN/m2
g = 1.35*3.84 = 5.18 kN/m2
– incarcarea utila: 3.0 kN/m2
p = 1.5*3.0 = 4.50 kN/m2
Placa podestului intermediar se considera simplu rezemata pe 3 laturi si

libera pe cea dea patra.
Cazul de încărcare A
Pentru determinarea momentelor incovoietoare pe cele 2 directii in punctele

caracteristice ’r’ si ’m’ se utilizeaza tabelele Hahn.
q = g + p = 5.18 + 4.50 = 9.68 kN/m2
mxr = 9.1
ly 1.435
λ= =  0.71 → mxm = 14.16
lx 2.025
mym = 30.23
P = q*lx*ly = 9.68*2.025*1.435= 28.13 kN

P 28.13
M xr    3.09 kNm
m xr 9 .1
BUCURESTI
2009
P 28.13
M xm    1.99 kNm / m
mxm 14.16
P 28.13
M ym    0.93 kNm / m
m ym 30.23
Cazul de încărcare B
Incărcările sunt uniform distribuite pe latura liberă a podestului şi

reprezintă reacţiunile rampelor.
Incarcarea din reactiunea rampei pe 1 m liniar de latura libera a podestului:

'
l lr 2.65 2.24
q x = g * r + p * ' = 5.18 * + 4.50 * = 11.90 kN/m
2 2 2 2
S = qx*lx = 11.90*2.025 = 24.10 kN
mxr = 4.29
λ =0.71 → mxm = 9.42
mym = - 32
S 24.10
M xr    5.62 kNm
m xr 4.29
S 24.10
M xm    2.56 kNm / m
m xm 9.42
S 24.10
M ym    0.75 kNm / m
m ym 32
Prin suprapunere de efecte a cazurilor A şi B rezultă:
Mxr = 3.09 + 5.62 = 8.71 kNm
Mxm = 1.99 + 2.56 = 4.55 kNm/m
Mym = 0.93 – 0.75 = 0.18 kNm/m
Armătura necesară în câmp pe direcţia lungă:

 8
h 0, x  h pl  c   130  15   111 mm
2 2
BUCURESTI
2009
M xm 4.55 *10 6
Aa , x    160.7 mm 2
0.85 * h0, x * f yd 0.85 *111 * 300
Aaxef = 251.5 mm2/m (5 Ø8/m)
Armătura necesară în câmp pe direcţia scurtă:
 8
h 0, y  h pl  c     130  15  8   103 mm
2 2
M ym 0.18 *10 6
Aa , y    6.85 mm 2
0.85 * h0, y * f yd 0.85 *103 * 300
Aa,yef = 251.5 mm2/m (5 Ø8/m)
Se considera ca Mxr este preluat de o fasie de placa cu latimea de 50 cm.
M xr 8.71 *10 6
Aa , xr    307.7 mm 2
0.85 * h0, x * f yd 0.85 *111 * 300
Aa,xref = 392 mm2/m (5 Ø10/m)
CALCUL SI ARMAREA GRINZILOR
- Grinzile sunt calculate ca fiind supuse la moment incovoietor – M , si

forta taietoare – Q.
- pentru preluarea momentului incovoietor se va determina cantitatea de
armatura longitudinala necesara.
- pentru preluarea fortei taietoare se va determina cantitatea de armatura
transversala necesara.
- pentru determinarea eforturilor in grinzi s-a folosit un program de calcul
structural, valorile eforturilor fiind extrase din gruparea de incarcari
INFASURATOARE.
Grinda transversala D 25*40
Calcul armaturii longitudinale
b w= 250 mm
h w= 400 mm
a1=a2= 25 mm
ds= 350 mm
d= 375 mm
bc= 400 mm
hsl= 130 mm
beff=bc+4hsl= 920 mm stalp marginal
beff=bc+8hsl= 1440 mm stalp central
300 N/mm2
BUCURESTI
2009
fyd=
fcd= 15 N/mm2
fctm= 2.6 N/mm2
fyk= 345 N/mm2
Etaj 2
Grinda D 1-2 camp

MEd= 39.6 KNm
beff= 920 mm
Mp=beff*hsl*fcd*(d-hsl/2) = 556.14 KNm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5 = 0.0206
Anecs1=beff*d*ξ*fcd/fyd = 355.67 mm2
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009
xu=As1*fyd/(beff*fcd) = 13.11 mm
Mrb=As1*fyd*(d-xu/2) = 66.65 KNm
Mrb > MEd = 39.6 KNm
Grinda D 1-2 reazem stanga

MEd= 44.94 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 428.00 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Mrb=As2*fyd*ds = 63.32 KNm
Grinda D 1-2 reazem dreapta

MEd= 44.69 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 425.62 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda D 2-3 camp

MEd= 10.05 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d *fcd))0.5
2
0.0033
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009

MEd= 23.2 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 220.95 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 23.26 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 221.52 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda D 3-4 camp

MEd= 39.61 KNm
beff= 920 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5 = 0.0206
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009


MEd= 44.79 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 426.57 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 44.87 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 427.33 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Etaj 1
Grinda D 1-2 camp

MEd= 62.04 KNm
beff= 920 mm
Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d *fcd))0.5 =
2
0.0325
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009

MEd= 81.21 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 773.43 mm2

As2ef = 804 mm2 4 Ф16
xu= 16.08 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0080 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 77.08 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 734.10 mm2

As2ef = 804 mm2 4 Ф16
xu= 16.08 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0080 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda D 2-3 camp

MEd= 25.4 KNm
beff= 1440 mm
Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5
= 0.0084
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009

MEd= 55.85 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 531.90 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 55.96 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 532.95 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda D 3-4 camp

MEd= 62.03 KNm
beff= 920 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5 = 0.0325
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 77.04 KNm
BUCURESTI
2009
As1= 603 mm2
As2nec= 733.71 mm2

As2ef = 804 mm2 4 Ф16
xu= 16.08 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0080 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 81.28 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 774.10 mm2

As2ef = 804 mm2 4 Ф16
xu= 16.08 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0080 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Parter
Grinda D 1-2 camp

MEd= 63.69 KNm
beff= 920 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5 = 0.0334
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 88.88 KNm
BUCURESTI
2009
As1= 603 mm2
As2nec= 846.48 mm2

As2ef = 942 mm2 3 Ф20
xu= 27.12 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0094 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 85.38 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 813.14 mm2

As2ef = 942 mm2 3 Ф20
xu= 27.12 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0094 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda D 2-3 camp

MEd= 38.85 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
= 0.0129
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda E 2-3 reazem stanga

MEd= 73.5 KNm
As1= 603 mm2
BUCURESTI
2009
As2nec= 700.00 mm2

2 Ф16
As2ef = 716 mm2 +Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0072 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda E 2-3 reazem dreapta

MEd= 73.63 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 701.24 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 +Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0072 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda D 3-4 camp

MEd= 63.67 KNm
beff= 920 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5 = 0.0334
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0060 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 85.3 KNm
As1= 603 mm2
BUCURESTI
2009
As2nec= 812.38 mm2

As2ef = 942 mm2 3 Ф20
xu= 27.12 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0094 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 88.97 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 847.33 mm2

As2ef = 942 mm2 3 Ф20
xu= 27.12 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0094 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda D
Aa (mm2)
Etaj 25x40
1 reazem 603 3 Ф16
1-2 camp 603 3 Ф16
2 reazem 603 3 Ф16
2 2-3 camp 603 3 Ф16
3 reazem 603 3 Ф16
3-4 camp 603 3 Ф16
4 reazem 603 3 Ф16
1 1 reazem 804 4 Ф16
1-2 camp 603 3 Ф16
2 reazem 804 4 Ф16
2-3 camp 603 3 Ф16
3 reazem 804 4 Ф16
BUCURESTI
2009
3-4 camp 603 3 Ф16

4 reazem 804 4 Ф16
1 reazem 942 3 Ф20
1-2 camp 603 3 Ф16
2 reazem 942 3 Ф20
Parter 2-3 camp 603 3 Ф16
3 reazem 942 3 Ф20
3-4 camp 603 3 Ф16
4 reazem 942 3 Ф20
Calcul armaturii transversale
fyd= 210 N/mm2
fctd= 1.1 N/mm2

Etaj 2
Grinda D 1-2
Vedgrav= 77.18 KN γRd= 1.2

MRb1= 66.65 KNm L0= 3.65 m
MRb2= 63.32 KNm As= 603 mm2
Vedseism=γRd*(MRb1+MRb2)/L0= 42.73 KN
grav seism
Ved=V ed +Ved = 119.91 KN
v'=Ved/(bw*hw*fctd)= 1.09 >1
fctd'=(3-v')fctd/2= 1.05 N/mm2
p=As/(bw*d)100= 0.64 %
pe=v'2*fctd'/(3.2*fyd*p0.5)= 0.232 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 2.17 < 2.5
ne=2 Ast= 50.3 mm2 dbL= 16 mm

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s<=100neAst/bwpe= 173.74 mm
s = 150 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 100 mm
s = 100 mm
Grinda D 2-3
BUCURESTI
2009

MRb1= 67.08 KNm L0= 1.55 m
MRb2= 63.32 KNm As= 603 mm2
Ved=Vedgrav+Vedseism= 78.49 KN
v'=Ved/(bw*hw*fctd)= 0.71 <1
p=As/(bw*d)100= 0.64 %
2 0.5
pe=v' *fctd/(3.2*fyd*p )= 0.104 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd/(0.8pe*f yd = 5.05 > 2.5
0.5
Si/d=2.5 pe=(v'-p /2.5)*50fctd/fyd= 0.10 %

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s=200 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 100 mm
s=100 mm
Grinda D 3-4

MRb1= 66.65 KNm L0= 3.65 m
MRb2= 63.32 KNm As= 603 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.64 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.232 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 2.17 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 150 mm
BUCURESTI
2009
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 100 mm
s = 100 mm
Etaj 1
Grinda D 1-2

MRb1= 66.65 KNm L0= 3.65 m
MRb2= 84.42 KNm As= 804 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.86 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.217 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 2.58 > 2.5
0.5
Si/d=2.5 pe=(v'-p /2.5)*50*fctd'/fyd= 0.19 %

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 200 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 100 mm
s = 100 mm
Grinda D 2-3

MRb1= 67.08 KNm L0= 1.55 m
MRb2= 84.42 KNm As= 804 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.86 %
2 0.5
pe=v' *fctd/(3.2*fyd*p )= 0.107 %
BUCURESTI
2009
Si/d=(100*p0.5)fctd/(0.8pe*fyd)0.5= 5.69 > 2.5

0.5
Si/d=2.5 pe=(v'-p /2.5)*50fctd/fyd= 0.11 %

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s=200 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 100 mm
s=100 mm
Grinda D 3-4

MRb1= 66.65 KNm L0= 3.65 m
MRb2= 84.42 KNm As= 804 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.86 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.217 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 2.58 > 2.5
0.5
Si/d=2.5 pe=(v'-p /2.5)*50*fctd'/fyd= 0.19 %

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 200 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 100 mm
s = 100 mm
Parter
Grinda D 1-2
BUCURESTI
2009

MRb1= 66.65 KNm L0= 3.65 m
MRb2= 98.91 KNm As= 942 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 1.00 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.211 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 2.81 > 2.5
0.5
Si/d=2.5 pe=(v'-p /2.5)*50*fctd'/fyd= 0.19

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 200 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 100 mm
s = 100 mm
Grinda D 2-3

MRb1= 67.08 KNm L0= 1.55 m
MRb2= 98.91 KNm As= 942 mm2
p=As/(bw*d)100= 1.00 %
2 0.5
pe=v' *fctd/(3.2*fyd*p )= 0.110 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd/(0.8pe*f yd = 5.98 > 2.5
0.5
Si/d=2.5 pe=(v'-p /2.5)*50fctd/fyd= 0.11 %

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
BUCURESTI
2009
s=200 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 100 mm
s=100 mm
Grinda D 3-4

MRb1= 66.65 KNm L0= 3.65 m
MRb2= 98.91 KNm As= 942 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 1.00 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.211 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 2.81 > 2.5
0.5
Si/d=2.5 pe=(v'-p /2.5)*50*fctd'/fyd= 0.19

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 200 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 100 mm
s = 100 mm
Grinda longitudinala 2 25*45
Calcul armaturii longitudinale
b w= 250 mm
h w= 450 mm
a1=a2= 25 mm
BUCURESTI
2009
ds= 400 mm
d= 425 mm
bc= 400 mm
hsl= 130 mm
beff=bc+4hsl= 920 mm stalp marginal
beff=bc+8hsl= 1440 mm stalp central
fyd= 300 N/mm2

fcd= 15 N/mm2
fctm= 2.6 N/mm2
fyk= 345 N/mm2
Etaj 2
Grinda 2 A-B camp

MEd= 6.97 KNm
beff= 920 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5 = 0.0028
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

BUCURESTI
2009
Grinda 2 A-B reazem stanga

MEd= 24.98 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 208.17 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 A-B reazem dreapta

MEd= 16.37 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 136.42 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 B-C camp

MEd= 25.68 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
= 0.0066
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009
Grinda 2 B-C reazem stanga

MEd= 36.77 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 306.42 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 B-C reazem dreapta

MEd= 41.05 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 342.08 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 C-D camp

MEd= 23.33 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d *fcd))0.5 =
2
0.0094
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009

Grinda 2 C-D reazem stanga

MEd= 38.59 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 321.58 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 C-D reazem dreapta

MEd= 39.44 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 328.67 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 D-E camp

MEd= 23.95 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
= 0.0062
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009
Grinda 2 D-E reazem stanga

MEd= 38.8 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 323.33 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 D-E reazem dreapta

MEd= 39.1 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 325.83 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 E-F camp

MEd= 19.95 KNm
beff= 920 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d *fcd))0.5 =
2
0.0080
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009
Grinda 2 E-F reazem stanga
MEd= 31.81 KNm

As1= 603 mm2
As2nec= 265.08 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 E-F reazem dreapta
MEd= 33 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 275.00 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Etaj 1
Grinda 2 A-B camp
MEd= 30.33 KNm
beff= 920 mm
Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5 = 0.0122
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
BUCURESTI
2009

MEd= 56.14 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 467.83 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 48.21 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 401.75 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 B-C camp

MEd= 47.57 KNm
beff= 1440 mm
Mp>MEd xu<hsl
= 0.0123
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 70.01 KNm
As1= 603 mm2
BUCURESTI
2009
As2nec= 583.42 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 77.54 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 646.17 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 C-D camp

MEd= 44.49 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5 = 0.0180
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 75.89 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 632.42 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
BUCURESTI
2009
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm

ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 76.76 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 639.67 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 D-E camp

MEd= 46.23 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
= 0.0119
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 76.54 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 637.83 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
BUCURESTI
2009
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm

ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 73.13 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 609.42 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 E-F camp

MEd= 28.82 KNm
beff= 920 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d *fcd))0.5 =
2
0.0116
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
MEd= 60.43 KNm

As1= 603 mm2
As2nec= 503.58 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
BUCURESTI
2009
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
MEd= 60.92 KNm

As1= 603 mm2
As2nec= 507.67 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Parter
Grinda 2 A-B camp

MEd= 55.62 KNm
beff= 920 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d *fcd))0.5 =
2
0.0226
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 71.4 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 595.00 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
BUCURESTI
2009
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm

ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 70.95 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 591.25 mm2

As2ef = 603 mm2 3 Ф16
xu= 0 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 B-C camp

MEd= 47.52 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
= 0.0123
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 75.6 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 630.00 mm2
BUCURESTI
2009
As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20

xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 85.64 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 713.67 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 C-D camp

MEd= 44.39 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d2*fcd))0.5 = 0.0180
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 86.22 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 718.50 mm2

As2ef = 804 mm2 4 Ф16
xu= 16.08 mm < 2*a1= 50 mm
BUCURESTI
2009
ρ=As2/bw*hw= 0.0071 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 85.92 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 716.00 mm2

As2ef = 804 mm2 4 Ф16
xu= 16.08 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0071 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 D-E camp

MEd= 46.06 KNm
beff= 1440 mm

Mp>MEd xu<hsl
= 0.0119
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 85.82 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 715.17 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
BUCURESTI
2009
ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038

MEd= 81.05 KNm
As1= 603 mm2
As2nec= 675.42 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Grinda 2 E-F camp

MEd= 31.99 KNm
beff= 920 mm

Mp>MEd xu<hsl
ξ=1-(1-2*MEd/(beff*d *fcd))0.5 =
2
0.0129
As1ef = 603 mm2 3 Ф16
ρ=As1/bw*hw= 0.0054 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
MEd= 75.92 KNm

As1= 603 mm2
As2nec= 632.67 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
BUCURESTI
2009
ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
MEd= 70.7 KNm

As1= 603 mm2
As2nec= 589.17 mm2

As2ef = 716 mm2 2 Ф16 + Ф20
xu= 9.04 mm < 2*a1= 50 mm
ρ=As2/bw*hw= 0.0064 >0.5*fctm/fyk= 0.0038
Etaj Grinda 2 25x45 Aa (mm2)

A reazem 603 3 Ф16
A-B camp 603 3 Ф16
B reazem 603 3 Ф16
B-C camp 603 3 Ф16
C reazem 603 3 Ф16
2 C-D camp 603 3 Ф16
D reazem 603 3 Ф16
D-E camp 603 3 Ф16
E reazem 603 3 Ф16
E-F camp 603 3 Ф16
F reazem 603 3 Ф16
A reazem 603 3 Ф16
A-B camp 603 3 Ф16
B reazem 603 3 Ф16
B-C camp 603 3 Ф16
C reazem 716 2 Ф16 + Ф20
1 C-D camp 603 3 Ф16
D reazem 716 2 Ф16 + Ф20
D-E camp 603 3 Ф16
E reazem 716 2 Ф16 + Ф20
E-F camp 603 3 Ф16
F reazem 603 3 Ф16
Parter A reazem 603 3 Ф16
A-B camp 603 3 Ф16
B reazem 716 2 Ф16 + Ф20
B-C camp 603 3 Ф16
C reazem 804 4 Ф16
C-D camp 603 3 Ф16
BUCURESTI
2009
D reazem 804 4 Ф16

D-E camp 603 3 Ф16
E reazem 716 2 Ф16 + Ф20
E-F camp 603 3 Ф16
F reazem 716 2 Ф16 + Ф20
Calcul armaturii transversale
fyd= 210 N/mm2
fctd= 1.1 N/mm2
Etaj 2
Grinda 2 A-B

MRb1= 75.7 KNm L0= 2 m
MRb2= 72.36 KNm As= 603 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.57 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.229 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 2.12 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s=200 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s=100 mm
Grinda 2 B-C

MRb1= 76.12 KNm L0= 4.25 m
MRb2= 72.36 KNm As= 603 mm2
BUCURESTI
2009
p=As/(bw*d)100= 0.57 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.328 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.24 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s = 100 mm
Grinda 2 C-D

MRb1= 76.12 KNm L0= 4.25 m
MRb2= 72.36 KNm As= 603 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.57 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.328 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.24 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 100 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
BUCURESTI
2009
s = 100 mm
Grinda 2 D-E

MRb1= 76.12 KNm L0= 4.25 m
MRb2= 72.36 KNm As= 603 mm2
seism
Ved =γRd*(MRb1+MRb2)/L0= 89.09 KN
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.57 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.328 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.24 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 100 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s = 100 mm
Grinda 2 E-F

MRb1= 75.7 KNm L0= 3.6 m
MRb2= 72.36 KNm As= 603 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.57 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.301 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.43 < 2.5

Zona curenta
BUCURESTI
2009
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s = 100 mm
Etaj 1
Grinda 2 A-B

MRb1= 75.7 KNm L0= 2 m
MRb2= 72.36 KNm As= 603 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.57 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.229 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 2.12 < 2.5 %

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s=175 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s=100 mm
Grinda 2 B-C

MRb1= 76.12 KNm L0= 4.25 m
MRb2= 72.36 KNm As= 716 mm2
BUCURESTI
2009
p=As/(bw*d)100= 0.67 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.301 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.47 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s = 100 mm
Grinda 2 C-D

MRb1= 76.12 KNm L0= 4.25 m
MRb2= 85.92 KNm As= 716 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.67 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.318 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.33 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
BUCURESTI
2009
s = 100 mm
Grinda 2 D-E

MRb1= 76.12 KNm L0= 4.25 m
MRb2= 85.92 KNm As= 716 mm2
p=As/(bw*d)100= 0.67 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.318 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.33 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s = 100 mm
Grinda 2 E-F

MRb1= 75.7 KNm L0= 3.6 m
MRb2= 85.92 KNm As= 716 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.67 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.294 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.53 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
BUCURESTI
2009
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm

s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s = 100 mm
Parter
Grinda 2 A-B

MRb1= 75.7 KNm L0= 2 m
MRb2= 85.92 KNm As= 716 mm2
p=As/(bw*d)100= 0.67 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.230 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 2.22 < 2.5 %

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s=175 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s=100 mm
Grinda 2 B-C

MRb1= 76.12 KNm L0= 4.25 m
MRb2= 96.48 KNm As= 804 mm2
BUCURESTI
2009

p=As/(bw*d)100= 0.76 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.312 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.40 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s = 100 mm
Grinda 2 C-D

MRb1= 76.12 KNm L0= 4.25 m
MRb2= 96.48 KNm As= 804 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.76 %
pe=v'2*fctd'/(3.2*fyd*p0.5)= 0.312 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.40 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112 mm
s = 100 mm
BUCURESTI
2009
Grinda 2 D-E

MRb1= 76.12 KNm L0= 4.25 m
MRb2= 85.92 KNm As= 716 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.67 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.318 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.33 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112.5 mm
s = 100 mm
Grinda 2 E-F

MRb1= 75.7 KNm L0= 3.6 m
MRb2= 85.92 KNm As= 716 mm2
grav seism
p=As/(bw*d)100= 0.67 %
2 0.5
pe=v' *fctd'/(3.2*fyd*p )= 0.294 %
0.5 )0.5
Si/d=(100*p )fctd'/(0.8pe*fyd = 1.53 < 2.5

Zona curenta
pe>=0.1%
s<=min(3hw/4; 200mm; 15dbL)= 200 mm
BUCURESTI
2009
s = 125 mm
Zona critica
pe>=0.2%
s<=min(hw/4; 150mm; 7dbL)= 112.5 mm
s = 100 mm
CALCULUL SI ARMAREA STALPILOR
Stalpii se calculeaza la moment incovoietor cu forta axiala si forta taieroare

Valorile momentelor inovoietoare si ale fortelor axiale pentru dimensionarea
stalpilor se determina pornind de la eforurile maxime determinate din calculul
structural sub actiunea fortelor laterale si verticale, considerand efectele de ordinal
2.
Valorile de proiectare ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand
regulile ierarhizari capacitatilor de rezistenta, astefel sa se obtina un mechanism
favorabil de disipare a energiei induse din seism, cu articulatii plastice in grinzi.
Modul de calcul al armaturii longitudinale:
 Mdc = momentul de proiectare in stalp in sectiunea considerata

BUCURESTI
2009
 Medc = momentul in camp in sectiunea considerate, rezultat din calculul static

 N = forta axiala
 nMrb = suma momentelor capabile associate sensului actiunii seismice
considerate in grinzile din nodul in care se face verificarea
 nMEdb = suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor
laterale si verticale de proiectare in grinzile din nodul in care se face verificarea
 γrb = factor care introduce efectul consolidarii otelului din grinzi
 As = arie de armatura
 a = acoperirea cu beton a armaturilor longitudinale
 bc = latimea stalpului
 hyw = distanta intre armaturi
 fcd = 13 N/mm2 - valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului
 fyd = 300 N/mm2 – valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a otelului
 p = procent de armare
 x = inaltimea absoluta a zonei comprimate
 d = distanta din centru de greutate al armaturii longitudinala pana la fata opusa
a sectiunii d = bc – a
 fctm = rezistenta medie la intindere a betonului
 fyk = 345 N/mm2 rezistenta la curgere caracteristica a otelului
Pentru determinarea armaturii longitudinale se va folosi algoritmul
 Mdc = γrd*MEdc*nMrb/nMEdb
 xu = N/(bc*fcd)
 Asnec = (Mdc – N*hyw/2)/(fyd*ds) pentru x>2xa
 Asnec = ((Mdc + N*hyw/2 – bc*x*fcd*(d – 0.5*x))/(fydxdyw) pentru x<2a
 Cantitatea de armatura trebuie sa respecte conditiile:
- As > Asnec
- 0.01 < ρ = As/(bc*d) < 0.04
BUCURESTI
2009
- proncentul minim de armare pentru fiecare latura trebuie sa fie mai

mare de 0.20%
- diametrele minime trebuie sa fie 12mm pentru bare din PC60 si PC50
si 14mm pentru bare din OB37
- diametrele maxime trebuie sa fie de 28mm
- distanta minima intre bare trebuie sa fie de 50mm
- distanta maxima intre bare trebuie sa fie de 150mm
 Modul de calcul al armaturii transversale:
 valorile de calcul ale fortei taietoare se determina din echilibru stalpului la

fiecare nivel sub actiunea momentelor de la extremitati, corespunzand pentru
fiecare sens al actiunii sismice, formand articulatii plastice ce pot aparea fie
in grinzi, fie in stalpii conecati in nod
 Mid = momentul la extremitatile stalpului
 γrd = factor care introduce efectul consolidarii otelului si al fretarii betonului

in zonele comprimate:
 MRc.i = valoarea momentului capabil la extremitatea i a stalpului,

corespunzator sensului considerat
 nMRc si nMRb = suma momentelor capabile ale grinzilor care intra in nod
 lcl = inaltimea libera a stalpului
 Ned = forta axiala din ipoteza de calcul a momentelor MRc
Pentru determinara armaturii transversale se va folosi algoritmul:

 Mid = γRd*MRc.ixmin(1, nMRb/ nMRc)
 γRd = 1.3 pentru nivelul de baza al constructiei
 γRd = 1.2 pentru restul nivelelor
 fctd’ = fctd*(1+0.5vd)
 vd = N/(bc*d*fcd)
BUCURESTI
2009
 v’ = Ved,max/(bc*d*fctd’)
 Ved = (M1d + M2d)/lcl
 p = (100*As)/bc*d
 pe = (100*v’2*fctd’)/(3.2*p0.5*fyd) = (100*nt*Ast)/(bc*s)
 se aleg nt si Ast
 s ≤ (100*nt*Ast)/(pe*bc)
 zonele de la extremitaile stalpilor se considera zone critice pe o distanta l cr =

max (1.5ho, lcl/6, 600mm), unde ho este cea mai mare dimensiune a sectiunii
stalpului
 cantitatea de armatura trebuie sa respecte conditiile:
- coeficientul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin :
- 0.005 in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel
- 0.0035 in restul zonelor critice
- dinstanta intre etrieri nu va depasi s ≤ min (b o/3;125mm;7dbl) unde b0

este latura minima a sectiunii utile, ddl este diametrul minim al barelor
longitudinale. Pentru sectiunea de baza se va considera s < 6xd bl. La
primele 2 niveluri etrierii vor fi indesiti si dincolo de zona critic ape o
distanta egala cu jumatate din lungimea acestuia
- distanta in sectiune dintre barele consecutive aflate la coltul unui etrier

sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 200mm
BUCURESTI
2009
BUCURESTI
2009
BUCURESTI
2009
BUCURESTI
2009
CALCULUL SI ARMAREA FUNDATIILOR
Se alege tipul de fundatii continue

Beton C12/15 E=24*106 kN/m2
N=972. 60 kN
Se alege B=1.60m conform NP – 112/04
1 1 1 1
H c  (  ) * L0  (  ) * 4.10  (0.68  1.37) m
3 6 3 6
Hc=1.10 m
Ht
 0.27  H t  0.27 *1.60  0.43m
B
Ht=0.45 m
b=bs+2*0.15=0.40+2*0.15=0.70m
Hg = Hc-Ht = 1.10–0.45= 0.65m
BUCURESTI
2009
Se asimileaza terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte

independente – modelul Winkler
pconv = 250 kPa
Coeficientul seismic c se amplifica cu coeficientul de suprarezistenta ΩParter
= 2.03
c1 = c*ΩParter = 0.083*2.03 = 0.17
Ks=50000 kN/m3 – pentru gruparea fundamentala
Ks=150000 kN/m3 – pentru gruparea speciala
Verificari de presiuni pentru gruparea fundamentala:
pef ≤ 1.4* pconv

k= b*Ks = 0.70*50000 =35000 kN/m2
z = uzmax = 0.0078 m
pef = k*z = 35000*0.0078 = 195 kPa ≤ 1.4* pconv = 1.4* 250 = 350 kPa
Verificari de presiuni pentru gruparea speciala:
BUCURESTI
2009
pef ≤ 1.6* pconv

k= b*Ks = 0.70*150000 =75000 kN/m2
z = uzmax = 0.0028 m
pef = k*z = 75000*0.0028 = 210 kPa ≤ 1.6* pconv = 1.6* 250 = 400 kPa
Verificari la strapungere (poansonare)
V ≤ 0.75*Ucr*d*fctd
V = N – pconv * Aaferenta = 972.60 – 250*0.49 =850.1 kN
Aaferenta = 0.70*0.70 = 0.49 m2
Ucr = 4*(bs+hs)= 4*(0.40+0.40)=3.20 m
d=Hg-a=0.65 – 0.035 = 0.615m
fctd = 1.10 N/mm2
V=850.1 kN ≤ 0.75*Ucr*d*fctd = 0.75*3.20*0.615*1.10*103= 1359.6 kN
Armare longitudinala
pmin = 0.2 %
Mmaxsus = 207.12 kNm

M max 207.12 * 10 6
Aasus    1320.7 mm 2
0.85 * h0 * f yd 0.85 * 615 * 300
Aaef = 1570 mm2 (5 Ø20)
Mmaxjos = 133.91 kNm
M jos max 133.91 *106
Aajos    853.9 mm 2
0.85 * h0 * f yd 0.85 * 615 * 300
Aaef = 1005 mm2 (5 Ø16)
Armare transversala
b=700mm>400mm – se impun etrieri dubli

Q = ne*Aae*0.8*fyd*Hc/s
s=ne*Aae*0.8*fyd*hc/Q
Aae = 78.5 mm2
Qmax = 213.23 kN
Hc = 650 mm
ne= 4
s = ne*Aae*0.8*fyd*hc/Q = 4*78.5*0.8*300*650/(213.23*103) = 229.7mm
Ø10/225
BUCURESTI
2009
CALCULUL SARPANTEI
I. Calculul panei centrale
BUCURESTI
2009
Panele sunt grinzi de lemn dispuse in lungul cladirii. Acestea sunt incarcate
cu reactiunile din capriori, care fiind dispusi la distante mici, se admite in calcul ca
incarcarea pe pana este uniform distribuita. In calcul, panele se considera simplu
rezemate pe popi.
BUCURESTI
2009
Incarcarea permanenta, incarcarea din zapada si cea utila sunt incarcari

verticale, care actioneaza dupa axa y-y a panei. Incarcarea din vant fiind o sarcina
perpendicular ape acoperis, actioneaza sub un unghi α fata de axa y-y.
2.40  2.40
Suprafata aferenta panei centrale este:  2.40m
2
Incarcarea permanenta de calcul:
lc= 4.50 – 0.70 = 3.80 m

gp = 300 N/m2
d1= d2= 2.40 m
α = 30o → cos α = 0.866
Se alege lemn de rasinoase (brad) cu sectiunea de: 150 x 190 mm:
bp = 0.15 m
hp = 0.19 m
lemn = 0,95 = 4800 N/m3
1 1
q pp  g p * d1 *  b p * h p *  lemn  300*1.20* 0.866 + 0.15*0.19*4800 =
cos 
= 552.504 N/m
p
q p,x = 0
qpp,y = qpp = 552.504 N/m
Incarcarea de calcul din actiunea zapazii:
sk = 3200 N/m2
qpsk = sk * d1 = 3200 * 2.40 = 7680 N/m
qpsk,x = 0
qpsk,y = 7680 N/m
Incarcarea de calcul din actiunea vantului:
w = 190 N/m2
1 1
qpw = w * d1 * cos  = 190*2.40* 0.866 = 526 N/m
qpw,x = qpw* sin α = 526*sin 30o = 263 N/m
qpw,y = qpw* cos α = 526*cos 30o = 456 N/m
Incarcarea utila:
pp =1000 N
BUCURESTI
2009
ppp,x = 0
ppp,y = 1000 N
Ipoteze de incarcare:
Ipoteza 1
qp1 = 1.35*qpp + 1.5*qpsk + 1.05*qpw
qp1,x = 1.05*qpw,x = 1.05*263 = 276.15 N/m
qp1,y = 1.35*qpp + 1.5*qpsk + 1.05*qpw = 1.35*552.504 + 1. 5*7680 +
+1.05*456 = 12744.68 N/m
Ipoteza 2
qp2= 1.35*qpp + 1.5*qpw +1.05*qpsk
qp2,x = 1.5*qpw,x = 1.5*263 = 394.5 N/m
qp2,y = 1.35*qpp,y + 1.5*qpw,y + 1.05*qpsk,y = 1.35*552.504 +
+ 1.5*456 + 1.05*7680 = 9493.88 N/m
Ipoteza 3
qp3 = 1.35*qpp + 1.5*pp
- nu se ia in considerare deoarece efectul de incovoiere

produs de incarcarea de 1000 N este mult mai mica decat incarcarea uniform
distribuita de 7680 N/m, datorata actiunii zapezii.
Calculul momentelor:
q1p, x  lc2 276.15 * 3.80 2

M1,p x    498.45 Nm
8 8
q1p, y  lc2 12744.68 * 3.80 2
M1,p y    23004.15 Nm
8 8
q2p, x  lc2 394.5 * 3.80 2
M p
2, x    712.07 Nm
8 8
q2p, y  lc2 9493.88 * 3.80 2
M p2,y    17136.45 Nm
8 8
Verificarea capacitatii portante la incovoiere
Ipoteza 1:
Mp1,max ≤ Mr
Mr = Rci * Wc * mTi
BUCURESTI
2009
0.55  552.504  0.65  7680

  0.64
552.504  7680
Ric = 13.68 N/mm – rezistenta de calcul a lemnului la incovoiere statica, clasa I
de exploatare
mTi = 0.9 – lemn tratat pe suprafata
b * h 2 150 190 2
Wc    902500mm 3
6 6
Mr = 13.68 * 902500 * 0.9 = 11111580 Nmm = 11111.58 Nm
Mr = 11111.58 Nm ≤ Mp1,max = Mp1,y = 23004.15 Nm
Se mareste sectiunea panei: 190 x 250 mm:

bp = 0.19 m
hp = 0.25 m
1 1
q pp  g p * d1 *  b p * h p *  lemn  300*1.20* 0.866 + 0.19*0.25*4800 =
cos 
= 643.704 N/m
p
q p,x = 0
qpp,y = qpp = 643.704 N/m
Ipoteza 1
qp1 = 1.35*qpp + 1.5*qpsk + 1.05*qpw
qp1,x = 1.05*qpw,x = 1.05*263 = 276.15 N/m
qp1,y = 1.35*qpp + 1.5*qpsk + 1.05*qpw = 1.35*643.704 + 1. 5*7680 +
+1.05*456 = 12867.80 N/m
Ipoteza 2
qp2= 1.35*qpp + 1.5*qpw +1.05*qpsk
qp2,x = 1.5*qpw,x = 1.5*263 = 394.5 N/m
qp2,y = 1.35*qpp,y + 1.5*qpw,y + 1.05*qpsk,y = 1.35*643.704 +
+ 1.5*456 + 1.05*7680 = 9617 N/m
q1p, x  lc2 276.15 * 3.80 2

M p
1,x    498.45 Nm
8 8
BUCURESTI
2009
q1p, y  lc2 12867.80 * 3.80 2

M1,p y    23226.38 Nm
8 8
q2p, x  lc2 394.5 * 3.80 2
M p
2, x    712.07 Nm
8 8
q 2p, y  lc2 9617 * 3.80 2
M p
2, y    17358.685 Nm
8 8
Verificarea capacitatii portante la incovoiere:
Ipoteza 1:
Mp1,max ≤ Mr
Mr = Rci * Wc * mTi
0.55  643.704  0.65  7680

  0.64
643.704  7680
de exploatare
mTi = 0.9 – lemn tratat pe suprafata si ignifugat
b * h 2 190  250 2
Wc    1979166.67mm 3
6 6
Mr = 13.68* 1979166.67 * 0.9 = 24367500 Nmm = 24367.5Nm
Mp1,max = Mp1,y = 23226.38 Nm ≤ Mr = 24367.5Nm
Ipoteza 2:
M p2,x M p2, y
  1.00
M pr, x M pr, y
Mpr,x = Rci * Wc,x * mTi
b * h 2 190  250 2
Wc , x    1979166.67mm 3
6 6
Mpr,x = 13.68* 1979166.67 * 0.9 = 24367500 Nmm = 24367.5 Nm
Mpr,y = Rci * Wc,y * mTi
b 2 * h 190 2  250
Wc , y    1504166.67mm 3
6 6
Mpr,y = 13.68* 1504166.67 * 0.9 = 18519300 Nmm = 18519.3 Nm
M p2, x M p2, y 712.07 17358.685
p
 p    0.967  1
M r, x M r, y 24367.5 18519.3
BUCURESTI
2009
Verificarea rigiditatii la incovoiere
fpmax  fadm
lc 3.80
fadm= = 200 = 0.019 m = 19 mm
200
lc = 3.80 m
Deformatii datorate incarcarilor permanente:
fpp = fpp,inst * (1+ kpdef )

kpdef = 0.5 - coeficient stabilit in functie de durata de actiune a incarcarii, pentru
clasa I de exploatare
p 4
5 q p , y * lc
f p
p ,inst  *
384 E *I x
E= 11300 N/mm2 – valoarea medie a modulului de elasticitate
lc= 3800 mm
b * h 3 190  2503
Ix    1247395833.3mm 4
12 12
5 643.704  10 3  3800 4
f pp,inst    0.12mm
384 11300  1247395833.3
fpp = 0.12 * (1+ 0.5) = 0.18 mm
Deformatii datorate incarcarilor din zapada:
fpsk = fpsk,inst * (1+ kskdef )

kskdef = 0.25 - coeficient stabilit in functie de durata de actiune a incarcarii,
pentru clasa I de exploatare
p 4
5 q sk , y * lc
f p
sk ,inst  *
384 E *Ix
E= 11300 N/mm2
lc= 3800 mm
b * h 3 190  250 3
Ix    1247395833.3mm 4
12 12
5 7680  10 3  3800 4
f skp,inst    1.48mm
384 11300  1247395833.3
fpsk = 1.48 * (1+ 0.25) = 1.85 mm
Deformatii datorate incarcarilor din vant:

BUCURESTI
2009
fpw,x = fpw,inst,x * (1+ kwdef )

fpw,y = fpw,inst,y * (1+ kwdef )
kwdef = 0 - coeficient stabilit in functie de durata de actiune a incarcarii, pentru
clasa I de exploatare
2
E= 11300 N/mm
lc= 3800 mm
p 4
5 q w, x * lc 5 263  10 3  38004
f p
w,inst , x  *    0.44mm
384 E * I y 384 11300  142895833.3
b 3 * h 190 3  250
Iy    142895833.3mm 4
12 12
p 4
5 q w, y * l c 5 456  103  38004
f p
w,inst , y  *    0.77mm
384 E * I x 384 11300  1247395833.3
b * h 3 190  2503
Ix    1247395833.3mm 4
12 12
fpw,x = 0.44 mm
fpw,y = 0.77 mm
Ipoteza 1
fp1 = fpp + fpsk = 0.18 + 1.85 = 2.03 mm
Ipoteza 2
fp2 = f  f 2
2, x
2
2, y
fp2,x = fpw,x = 0.44 mm

1 1
fp2,y = fpp + 2 * fpsk + fpw,y = 0.18 + 2
*1.85 + 0.77 = 1.88 mm
fp2 = 0.44 2  1.882 = 1.93 mm
fpmax = max (fp1, fp2) = max (2.03 , 1.93) = 2.03 mm ≤ fadm = 19 mm
Pana centrala 190 x 250 mm
II. Calculul popului central
BUCURESTI
2009
Popii sunt elemente ce preiau reactiunile panelor. Incarcarea maxima pe pop

este cea mai mare dintre valorile reactiunii verticale.
2.40  2.40
Suprafata aferenta unui pop central este:  2.40m , in sens
2
4.50  4.50
transversal constructiei si  4.50m , in sens longitudinal constructiei.
2
Incarcarea permanenta:
gp=300N/m2
1  * d pop
2
N  g p * d1 *
p
p * t  b pana * h pana *  lemn  *  lemn * h pop 
cos  4
Se alege un pop cu diametrul de 15cm
hpop = 2.95 m
cos  = 0.866
d1 = 2.40 m
hpana = 0.25 m
bpana = 0.19 cm
t=4.50 m
lemn = 0,95 = 4800N/m2
BUCURESTI
2009
1  * d pop
2
N pp  g p * d1 * * t  b pana * h pana *  lemn  *  lemn * h pop 

cos 4
Incarcarea
1  * 0.152
 300 * 2.40 * * 4.50  0.19 * 0.25 * 4800  * 4800 * 2.95  4219.57 N
0.866 4
din zapada:
Nskp = sk * d1 * t = 3200 * 2.40 * 4.50 = 34560 N
Incarcarea utila este nesemnificativa in comparative cu incarcarea din zapada

pentru calculul popului.
N1P =1.35*NPP + 1.5 * Nskp = 1.35*4219.57 + 1.5*34560 = 57536.42 N
Verificarea popului central
N1P = Nmax  CR
CR = A calcul * Rccll * mTc * 
 d2   150 2
Acalcul = = = 17671.46 mm2
4 4
1  * d pop
2
1 1
g perm  g p  b pana * h pana *  lemn *  *  lemn * h pop * * 
t 4 t d1
1  * 0.15 2
1 1
 300  0.19 * 0.25 * 4800 *  * 4800 * 2.95 * *  373.84 N / m 2
4.50 4 4.50 2.40
0.80  373.84  0.85  3200
  0.84
373.84  3200
Rccll = 9.09 N/mm2 - rezistenta de calcul a lemnului la
compresiune paralela cu fibrele, clasa I de exploatare
mTc = 0.9 – lemn tratat pe suprafata si ignifugat
Popii verticali sunt considerati elemente comprimate centric, articulate
la ambele capete.
BUCURESTI
2009
lf 2.25
   60  75
i 0.0375
lf = 2.95 – 0.70 = 2.25 m
i = 0.25 * dpop = 0.25 * 0.15 = 0.0375 m
2 2
    60 
 = 1 – 0.8 *   = 1- 0.8 *   = 0.712
 100   100 
CR= 17671.46 * 9.09 * 0.9 * 0.712 = 102934 N
Nmax = 57536.42 N < CR = 102934 N
Pop central ϕ 150 mm
III. Calculul capriorilor
BUCURESTI
2009
Capriorii sunt piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai mare panta, care
sustin elementele secundare ale acoperisului (sipci, astereala). Capriorii se executa
din rigle sau grinzi de lemn, ce reazema pe pane. Se determina incarcarea preluata
de un caprior, de pe suprafta lui aferenta.
BUCURESTI
2009
Panele reprezinta pentru capriori reazeme verticale, capriorii se calculeaza

considerand grinda inclinata, de deschidere 2.76 m, incarcata cu sarcini normale pe
axa grinzii si uniform distribuite pe lungimea inclimata a grinzii.
BUCURESTI
2009
gp = 300 N/m2
d1= 0.90 m
α = 30o → cos α = 0.866
→ sin α = 0.50
q p  g p * d1  300*0.90 = 270 N/m
c
q cp,n  g cp * cos  270 * 0.866  233.82 N/m
Incarcarea de calcul din actiunea zapazii:
sk = 3200 N/m2
qcsk = sk * d1 = 3200 * 0.90 = 2880 N/m
n  g sk * cos   2880 * 0.866  2159.87 N/m
c c 2 2
q sk,
Incarcarea de calcul din actiunea vantului:
w = 190 N/m2
qcw = w * d1 = 190*0.90 = 171 N/m
qcw,n = qcw = 171 N/m
Incarcarea utila:
Pc =1000 N
Pcn = Pc * cos α = 1000*0.866 = 866 N
Ipoteza 1
qc1 = 1.35*qcp,n + 1.5*qcsk,n + 1.05*qcw,n
qc1 = 1.35*233.82 + 1.5*2159.87 + 1.05*171 = 3735.01 N/m
Ipoteza 2
qc2 = 1.35*qcp,n + 1.05*qcsk,n + 1.5*qcw,n
BUCURESTI
2009
qc2 = 1.35*233.82 + 1.05*2159.87 + 1.5*171 = 2840.02 N/m
Ipoteza 3
qc3 = 1.35*qcp,n = 1.35*233.82 = 315.66 N/m
Pc3 = Pcn = 866 N
lc = 2.76 m
q1c  lc2 3735.01 * 2.76 2
M1c    3556.48 Nm
8 8
q c  l 2 2840.02 * 2.76 2
M c2  2 c   2704.27 Nm
8 8
qc  l 2 Pc  l 315.66 * 2.76 2 866  2.76
M 3c  3 c  3 c    898.11 Nm
8 4 8 4
Mcmax = Mc3 = 3556.48 Nm
Verificarea capacitatii portante
Mcmax ≤ Mr
Mr = Rci * Wc * mTi
0.55  643.704  0.65  7680

  0.64
643.704  7680
de exploatare
mTi = 0.9 – lemn tratat pe suprafata si ignifugat
La limita: Mcmax = Mr
c
M max 3556.48 * 103
Wnec    268862.90mm 3
R ic * mTi 13.68 * 0.9
Se alege sectiunea de caprior: 120 x 120 mm
b * h 2 120  120 2
Wef    288000 mm 3  268862.90mm 3
6 6
Verificarea rigiditatii la incovoiere
fcmax  fadm
BUCURESTI
2009
lc 2.76
fadm= = 200
= 0.0188 m = 18.8 mm
200
lc = 2.76 m
Deformatii datorate incarcarilor permanente:
fcp = fcp,inst * (1+ kpdef )

kpdef = 0.5
c 4
5 q p ,n * lc
f c
p ,inst  *
384 E*I
E= 11300 N/mm2
lc= 2760 mm
b * h 3 120  120 3
I   17280000mm 4
12 12
5 233.82 10 3  2760 4
f pc,inst    0.91 mm
384 11300 17280000
fcp = 0.91 * (1+ 0.5) = 1.37 mm
Deformatii datorate incarcarilor din zapada:
fcsk = fcsk,inst * (1+ kskdef )

kskdef = 0.25
4
5 qc *l
f skc ,inst  * sk ,n c
384 E*I
E= 11300 N/mm2
lc= 3800 mm
I  17280000mm 4
5 2159.87 10 3  2760 4
f pc,inst    1.67 mm
384 11300 17280000
fcsk = 1.67 * (1+ 0.25) = 2.08 mm
Deformatii datorate incarcarilor din vant:
fcw = fcw,inst * (1+ kwdef )

kwdef = 0
4
5 qc *l
f wc,inst  * w ,n c
384 E*I
E= 11300 N/mm2
BUCURESTI
2009
lc= 2760 mm
I  17280000mm 4
5 171 10 3  2760 4
f wc,inst    0.66 mm
384 11300 17280000
fcw = 0.66 mm
Deformatii datorate incarcarilor utile:
fcu = fcu,inst * (1+ kudef )

kudef = 0
3
1 Pnc * lc
f uc,inst  *
48 E * I
E= 11300 N/mm2
lc= 2760 mm
I  17280000mm 4
1 866  27603
f uc,inst    1.94 mm
48 11300 17280000
fcw = 1.94 mm
Ipoteza 1
fc1 = fcp + fcsk = 1.37 + 2.08 = 3.45 mm
Ipoteza 2
1 1
f c2 = fcp + 2 * fcsk + fcw = 1.37 + 2
* 2.08 + 0.66 = 3.07 mm
Ipoteza 3
fc3 = fcp + fcu = 1.37 + 1.94 = 3.31 mm
fcmax = max (fc1, fc2, fc3) = max (3.45, 3.07, 3.31) = 3.45 mm ≤ fadm = 18.8 mm
Caprior 120 x 120 mm
BUCURESTI
2009
BUCURESTI
2009

Cladirea P+2E

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cladirea P+2E

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

 DATE DESPRE EXECUTIE

1. Evaluarea incarcarilor la nivelul planseului curent:

2. Evaluarea incarcarilor la nivelul acoperisului:

Ce – coeficient de expunere al amplasamentului constructiei

so,k = 2,0 kN/m2 pentru Bucuresti

sk1= µ1(30o)*Ce*Ct*so,k = 0.8*1*1*2 = 1.6 kN/m2

sk12= 0.5*µ1(30o)*Ce*Ct*so,k = 0.5*0.8*1*1*2 = 0.8 kN/m2

sk13= µ2(30o)*Ce*Ct*so,k = 1.6*1*1*2 = 3.2 kN/m2

– incarcarea din vant:

qref = 0.5 kN/m2 – pentru Bucuresti

 = 2.12 - zone urbane dens construite

z0= 1.0 - zone urbane dens construite

cg(z) = 1+g*[2*I(z)] = 1+3.5*2*0.24 = 2.68

kr(z)= 0.24 - zone urbane dens construite

ce(z) = cg(z)*cr(z) = 2.68*0.35 = 0.94

cp = + 0.4 - pentru zona H si α =30o

c) directia vantului ϴ = 90o

cp = - 1.4 - pentru zona G si α =30o

w(z) = qref*ce(z)*cp = 0.5*0.94*0.4 = 0.19 kN/m2

3. Evaluarea incarcarilori seismice:

β(T) – spectrul normalizat de raspuns elastic pentru componentele orizontale

P(cm) 2 * (425  367.5)

grinda longitudinala 25*45

grinda transversala 25*40

- greutate proprie grinda longitudinala:

Incarcari etaj curent:

Stalp de colt 0.40*0.40 m

Incarcari etaj curent:

Se alege bSM1 = h SM1 = 0.40 m

Stalp marginal 1 0.40*0.40 m

Incarcari etaj curent:

Se alege b SM2 = h SM2 = 0.40 m

Stalp marginal 2 0.40*0.40 m

- utila invelitoare: 0.4*1*12.83 = 5.13 kN

Incarcari etaj curent:

Se alege bsc = hsc = 0.40 m

Stalp central 0.40*0.40 m

Incarcari pentru ETABS:

Valoare normata qGS qGF

Tencuiala placa 0.29 1 0.29 1.35 0.39

Pardoseala calda/rece 1 1 1.00 1.35 1.35

Pereti despartitori 2.5 1 2.50 1.35 3.38

Utila 3 0.4 1.20 1.5 4.50

Greutate proprie invelitoare 0.3 1 0.30 1.35 0.41

Utila invelitoare 1 0.4 0.40 1.5 1.50

Zapada 3.2 0.4 1.28 1.5 4.80

Pereti de inchidere pe contur 30

Pereti despartitori de 25 cm 8.16 1 8.16 1.35 11.02

Verificarea la starea limita de serviciu - SLS

Starea limita de serviciu, SLS, are în vedere dezvoltarea degradarilor pâna la

drSLS = ν *q*dre  draSLS

drSLS - deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS

Nivel Hn ν q dre drSLS = ν*q*dre ≤ daSLS =0.005*Hn

Nivel Hn ν q dre drSLS = ν*q*dre ≤ daSLS =0.005*Hn

Verificarea la starea limita ultima - SLU

Stari limita ultima, SLU, este asociatq cu ruperea elementelor structurale si

drULS = c*q*dre  draULS

drSLU - deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLU

c = 3 -2.5* drSLU = daSLU =

c = 3 - 2.5* drSLU = daSLU =

Calculul placii nivel curent

sk1= µ1(30o)CeCtso,k = 0.8112 = 1.6 kN/m2

sk12= 0.5µ1(30o)CeCtso,k = 0.50.8112 = 0.8 kN/m2

sk13= µ2(30o)CeCtso,k = 1.6112 = 3.2 kN/m2

cg(z) = 1+g[2I(z)] = 1+3.520.24 = 2.68

ce(z) = cg(z)cr(z) = 2.680.35 = 0.94

w(z) = qrefce(z)cp = 0.50.940.4 = 0.19 kN/m2

- utila invelitoare: 0.4112.83 = 5.13 kN

drSLS = ν qdre  draSLS

Nivel Hn ν q dre drSLS = νqdre ≤ daSLS =0.005*Hn

Nivel Hn ν q dre drSLS = νqdre ≤ daSLS =0.005*Hn

drULS = cqdre  draULS

217.5 + 428 = 28 2  17.52 * hech

P = qlxly = 9.682.0251.435= 28.13 kN

Mp=beffhslfcd*(d-hsl/2) = 556.14 KNm

Anecs1=beffdξ*fcd/fyd = 355.67 mm2

ρ=As1/bwhw= 0.0060 >0.5fctm/fyk= 0.0038

Mrb=As2fydds = 63.32 KNm

Mrb=As2fydds = 63.32 KNm

Mp=beffhslfcd*(d-hsl/2) = 870.48 KNm

Anecs1=beffdξ*fcd/fyd = 89.48 mm2

ρ=As1/bwhw= 0.0060 >0.5fctm/fyk= 0.0038

Mrb=As2fydds = 63.32 KNm

Mrb=As2fydds = 63.32 KNm

Mp=beffhslfcd*(d-hsl/2) = 556.14 KNm

Anecs1=beffdξ*fcd/fyd = 355.76 mm2

ρ=As1/bwhw= 0.0060 >0.5fctm/fyk= 0.0038

Mrb=As1fyd(d-xu/2) = 66.65 KNm

Mrb=As2fydds = 63.32 KNm

Mrb=As2fydds = 63.32 KNm

Anecs1=beffdξ*fcd/fyd = 560.58 mm2

ρ=As1/bwhw= 0.0060 >0.5fctm/fyk= 0.0038

Mrb=As2fydds = 84.42 KNm

Mrb=As2fydds = 84.42 KNm

Anecs1=beffdξ*fcd/fyd = 226.73 mm2